DREPT URBANISTIC

PROPRIETATEA SI DREPTUL DE PROPRIETATE

PROPRIETATEA - CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE SEMNIFICAII DE ORDIN ISTORIC,
SOCIOLOGIC I JURIDIC, AFLAT NTR-O PERMANENT EVOLUIE
DEI N LIMBAJUL COMUN ACESTE DOU NOIUNI SE CONFUND, NU SE POATE PUNE SEMNUL
EGALITII NTRE PROPRIETATE, CA RELAIE ECONOMIC, I DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT
JURIDIC
RELAIA ECONOMIC DE PROPRIETATE NSEAMN NSUIREA PREMISELOR NATURALE ALE ORICREI
PRODUCII
PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDIC A RAPORTURILOR CE REZULT DINTR-UN SISTEM ECONOMIC
DETERMINAT
PROPRIETATEA S-A TRANSFORMAT N RELAIE SOCIAL DE NSUIRE, IAR CND ACEAST RELAIE
SOCIAL A FOST CUPRINS N NORME JURIDICE EA A DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT DE
PROPRIETATE
DREPTUL DE PROPRIETATE
CONSTITUIA ROMNIEI
TITLUL II DIN CONSTITUIA ROMNIEI REVIZUIT, INTITULAT DREPTURILE, LIBERTILE I
NDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA CAPITOLUL II REGLEMENTEAZ DREPTURILE I LIBERTILE
FUNDAMENTALE, ART. 44 PREVEDE C DREPTUL DE PROPRIETATE, PRECUM I CREANELE ASUPRA
STATULUI SUNT GARANTATE. CONINUTUL I LIMITELE ACESTOR DREPTURI SUNT STABILITE DE LEGE"

ART. 44 CONINE DISPOZIII DE PRINCIPIU PRIVITOARE LA

CONDIIILE N CARE CETENII STRINI I APATRIZII POT DOBNDI DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVAT
ASUPRA TERENURILOR,
LA EXPROPRIEREA PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC,
MODUL N CARE O AUTORITATE PUBLIC POATE FOLOSI SUBSOLUL ORICREI PROPRIETI IMOBILIARE
PENTRU LUCRRI DE INTERES GENERAL,
OBLIGAIILE CE DECURG DIN RAPORTURILE DE VECINTATE I CELE DE PROTECIE A MEDIULUI,
POSIBILITATEA CONFISCRII, NUMAI N CONDIIILE LEGII, A BUNURILOR DESTINATE, FOLOSITE SAU
REZULTATE DIN INFRACIUNI ORI CONTRAVENII, PRECUM I
REGULA POTRIVIT CU CARE AVEREA DOBNDIT N MOD LICIT NU POATE FI CONFISCAT.

DREPTUL DE PROPRIETATE APARE CA UN DREPT FUNDAMENTAL AL CETENILOR RII, NSCRIS

PRINTRE CELELALTE DREPTURI I LIBERTI PUBLICE FUNDAMENTALE RECUNOSCUTE I APRATE DE
ORICE CONSTITUIE DEMOCRATIC MODERN

CONSTITUIA REGLEMENTEAZ FORMELE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE N

ROMNIA - PROPRIETATEA PUBLIC I PROPRIETATEA PRIVAT - I LINIILE GENERALE ALE REGIMULUI
LOR JURIDIC
CODUL CIVIL ROMN DE LA 1864
ART. 480 FOSTUL C.C. NCERCA S DEA O DEFINIIE DREPTULUI DE PROPRIETATE, SPUNND C
ACESTA ESTE DREPTUL CE ARE CINEVA DE A SE BUCURA I DISPUNE DE UN LUCRU N MOD EXCLUSIV I
ABSOLUT, NS N LIMITELE DETERMINATE DE LEGE

ART. 481 FOSTUL C. CIV. PREVEDEA C NIMENI NU POATE FI SILIT A CEDA PROPRIETATEA SA, AFAR
NUMAI PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC I PRINTR-O DREAPT I PREALABIL DESPGUBIRE,
CEEA CE NSEAMN C TEXTUL FORMULA PRINCIPIUL EXPROPRIERII PENTRU CAUZ DE UTILITATE
PUBLIC

NOUL COD CIVIL

CARTEA A III-A A NOULUI COD CIVIL ESTE CONSACRAT MATERIEI BUNURILOR

ART. 552 NCC ENUN DREPTURILE REALE N GENERAL, POTRIVIT CU CARE PROPRIETATEA ESTE
PUBLIC SAU PRIVAT, FIIND ASTFEL PUSE N LUMIN CATEGORIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI
DE PROPRIETATE N DREPTUL CIVIL ROMN

TITLURILE URMTOARE ALE ACELEIAI CRI REGLEMENTEAZ SUCCESIV DREPTUL DE PROPRIETATE

PRIVAT, DEZMEMBRMINTELE ACESTEIA, FIDUCIA, ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA, DREPTUL DE
PROPRIETATE PUBLIC, PUBLICITATEA IMOBILIAR PRIN CARTEA FUNCIAR I POSESIA

DEFINIIA DREPTULUI DE PROPRIETATE

LITERATURA JURIDIC DE SPECIALITATE - DREPTUL DE PROPRIETATE SE DEFINETE PRIN PUNEREA N
EVIDEN A ATRIBUTELOR PE CARE ACESTA LE CONFER TITULARULUI SU: POSESIA, FOLOSINA I
DISPOZIIA

NOULUI COD CIVIL ROMN - ART. 555 DEFINETE NUMAI DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVAT CA
FIIND DREPTUL TITULARULUI DE A POSEDA, A FOLOSI I A DISPUNE DE UN BUN N MOD EXCLUSIV,
ABSOLUT I PERPETUU, N LIMITELE STABILITE DE LEGE, PRECIZND C, N CONDIIILE LEGII, EL ESTE
SUSCEPTIBIL DE MODALITI I DEZMEMBRMINTE, DUP CAZ

DREPTUL DE PROPRIETATE SE CONCRETIZEAZ N URMTOARELE ELEMENTE:

SUB ASPECT ECONOMIC - ESTE UN DREPT DE APROPRIERE A UNOR BUNURI, CORPORALE SAU
INCORPORALE/NECORPORALE
EXPRIM O RELAIE SOCIAL DE APROPRIERE
CUPRINDE N CONINUTUL SU ATRIBUTELE POSESIEI, FOLOSINEI I DISPOZIIEI,
ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT EXERCITATE DE PROPRIETAR PRIN PUTEREA I N
INTERESUL SU PROPRIU

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT ACELE DREPTURI REALE DEINUTE ASUPRA
UNUI BUN AL ALTEI PERSOANE

CONFER TITULARULUI LOR NUMAI O PARTE DIN ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE, DE

REGUL CEL AL FOLOSINEI BUNULUI

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT REGLEMENTATE IN NOUL COD CIVIL IN

TITLUL III, ART. 693-772, I SUNT :

DREPTUL DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABITAIE
DREPTUL DE SERVITUTE
DREPTUL DE SUPERFICIE

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE POT LUA NATERE PRIN MAI

MULTE MODURI, DINTRE CARE MAI IMPORTANTE SUNT:

PRIN VOINA OMULUI EXPRIMAT PRIN ACTE INTRE VII (CONVENII, CONTRACTE) SAU
PENTRU SUCCESIUNE (TESTAMENT)
PRIN UZUCAPIUNE
PRIN DESTINAIA PROPRIETARULUI
PRIN ACT ADMINISTRATIV EMIS DE AUTORITATEA COMPETENT
PRIN LEGE

DREPTUL DE UZUFRUCT
ART. 703-748 NCC
DREPTUL DE UZUFRUCT ESTE DEFINIT CA FIIND ACEL DREPT REAL PRINCIPAL, ESENIALMENTE
TEMPORAR, CARE CONFER TITULARULUI SU NUMIT UZUFRUCTUAR, DREPTUL DE A EXERCITA
ASUPRA BUNULUI SAU BUNURILOR ALTUIA ATRIBUTELE POSESIEI I FOLOSINEI, CU OBLIGAIA DE A LE
CONSERVA SUBSTANA I DE A LE RESTITUI PROPRIETARULUI LA NCETAREA DREPTULUI DE
UZUFRUCT

DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE ABITAIE

ART. 749-754 NCC
DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE ABITAIE REPREZINT VARIETI ALE UZUFRUCTULUI, CONFERIND
TITULARULUI LOR POSIBILITATEA DE A FOLOSI LUCRUL ALTUIA I DE A-I CULEGE ROADELE, DAR
ACEAST ACTIVITATE TREBUIE DESFURAT NUMAI N MSURA N CARE SUNT NECESARE NEVOILOR
LUI I ALE MEMBRILOR FAMILIEI SALE
DREPTUL DE UZ - DREPT REAL ASUPRA UNUI BUN N VIRTUTEA CRUIA O PERSOAN NUMIT UZUAR
POATE S-L FOLOSESC I ADIC S-I CULEAG FRUCTELE NUMAI N MSURA SATISFACERII NEVOILOR
PESONALE I ALE FAMILIEI SALE
DREPTUL DE ABITAIE - DREPT REAL N TEMEIUL CRUIA TITULARUL SU POATE FOLOSI O LOCUIN,
O CAS, UN SPAIU LOCATIV N GENERAL, CE APARINE UNEI ALTE PERSOANE

DREPTUL DE SUPERFICIE
DREPTUL DE SUPERFICIE ESTE O INSTITUTIE REGLEMENTATA EXPRES IN NOUL COD CIVIL IN ART. 693-
702
DREPTUL DE A AVEA SAU DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE PE TERENUL ALTUIA, DEASUPRA ORI IN
SUBSOLUL ACELUI TEREN, ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL DOBANDESTE UN DREPT DE FOLOSINTA
DOBANDIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE, POTRIVIT REGLEMENTARII DIN NOUL COD CIVIL, SE POATE
FACE PRIN ACT JURIDIC (ACT UNILATERAL, PRECUM TESTAMENTUL, SAU CONVENTIE), PRECUM SI PRIN
UZUCAPIUNE SAU PRIN ALT MOD PREVAZUT DE LEGE. IN TOATE CAZURILE SE APLICA DISPOZITIILE
PRIVIND CARTEA FUNCIARA

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE UN DREPT
ABSOLUT - ESTE UNICUL DREPT CARE CONFER TITULARULUI SU EXERCIIUL TUTUROR
PREROGATIVELOR SALE - POSESIA, FOLOSINA I DISPOZIIA
EXCLUSIV - PROPRIETARUL ESTE NDREPTIT S EXERCITE SINGUR TOATE PREROGATIVELE CONFERITE
DE ACEST DREPT
PERPETUU - DUREAZ ATTA VREME CT SUBZIST BUNUL CARE I FORMEAZ OBIECTUL

REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE

DREPT DE PROPRIETATE PUBLIC, CE APARINE, N REGIM DE DREPT PUBLIC, STATULUI I UNITILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE,

DREPT DE PROPRIETATE PRIVAT, CE POATE APARINE ORICRUI SUBIECT DE DREPT

PROPRIETATE PUBLICA
SUBIECTELE DE DREPT PUBLIC - STATUL I UNITILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE - POT CONSTITUI CU
PRIVIRE LA BUNURILE PROPRIETATEA LOR PUBLIC URMTOARELE DREPTURI CORESPUNZTOARE (ART.
866 NCC):
DREPTUL DE ADMINISTRARE

DREPTUL DE CONCESIUNE

DREPTUL DE FOLOSIN CU TITLU GRATUIT

PROPRIETATE PRIVATA
DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT, INDIFERENT DE TITULAR - SUBIECTELE DE DREPT PUBLIC SAU
PERSOANELE FIZICE I PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT - I CORESPUND DEZMEMBRMINTELE
ACESTUIA, RESPECTIV:
DREPTUL DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABITAIE
DREPTUL DE SERVITUTE
DREPTUL DE SUPERFICIE

DREPTUL DE SERVITUTE
ART. 755- 772 NCC
DREPT REAL, ACCESORIU, PERPETUU SI INDIVIZIBIL, INSTITUIT PRINTR-UN ACT UNILATERAL SAU
BILATERAL DE VOINTA, CARE CONFERA PROPRIETARULUI UNUI IMOBIL (DENUMIT FOND DOMINANT),
UNELE PREROGATIVE ASUPRA IMOBILULUI (DENUMIT FOND ASERVIT) APARTINAND ALTUI PROPRIETAR,
OBLIGAT SA SUPORTE SARCINILE IMPUSE IN FAVOAREA FONDULUI DOMINANT, ALTELE DECAT CELE CE
REPREZINTA LIMITARI NORMALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE, DETERMINATE DE OCROTIREA UNOR
INTERESE SOCIALE SI ASIGURAREA UNEI BUNE VECINATATI

SARCINA IMPUSA ASUPRA UNUI IMOBIL PENTRU UZUL SI UTILITATEA UNUI IMOBIL AVAND ALT STAPAN

SERVITUTI PROPRIU-ZISE (DEZMEMBRAMINTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE) SUNT NUMAI CELE

STABILITE PRIN FAPTA OMULUI

DUPA IZVORUL LOR SAU DUPA MODUL LOR DE CONSTITUIRE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:
SERVITUTI NATURALE - SERVITUTILE CARE SE NASC DIN SITUATIA NATURALA A DOUA FONDURI
SERVITUTEA DE SCURGERE A APELOR NATURALE,
SERVITUTEA DE IZVOR,
SERVITUTEA DE GRANITUIRE,
SERVITUTEA DE INGRADIRE

SERVITUTI LEGALE - SERVITUTILE STABILITE PRIN LEGE, FIE IN INTERESUL PUBLIC (SERVITUTI
EDILITARE), FIE IN INTERESUL PARTICULARILOR, ADICA IN INTERESUL ASIGURARII BUNEI VECINATATI
SERVITUTEA PRIVIND DISTANTA PLANTATIILOR,
A LUCRARILOR INTERMEDIARE PENTRU DIFERITE CONSTRUCTII,
SERVITUTEA DE VEDERE,
PICATURA STRESINILOR,
SERVITUTEA DE TRECERE ETC

SERVITUTILE STABILITE PRIN FAPTA OMULUI - SERVITUTILE CONSTITUITE PRIN ACT JURIDIC
(CONTRACT SAU TESTAMENT), PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI SI PRIN UZUCAPIUNE
SUNT NELIMITATE, CA O CONSECINTA A PRINCIPIULUI LIBERTATII CONTRACTUALE

DUPA OBIECT SAU DUPA CONTINUT, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:

SERVITUTI POZITIVE - SERVITUTILE CARE INDREPTATESC PE PROPRIETARUL FONDULUI DOMINANT SA
FACA ANUMITE ACTE DE FOLOSINTA ASUPRA FONDULUI ASERVIT
SERVITUTEA DE TRECERE SAU DE A LUA APA DIN IZVORUL SAU FANTANA CARE SE AFLA PE FONDUL
ASERVIT

SERVITUTI NEGATIVE - SERVITUTILE CARE IMPUN PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT O OBLIGATIE

DE A NU FACE IN EXERCITAREA ATRIBUTELOR DREPTULUI SAU DE PROPRIETATE,
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI (DE A NU CONSTRUI), SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI (DE A
NU CLADI PESTE O ANUMITA INALTIME), DE NU DESCHIDE O FEREASTRA (SERVITUTEA DE VEDERE), DE
A NU PLANTA LA MAI PUTIN DE O ANUMITA DISTANTA ETC

IN RAPORT CU MODUL DE EXECUTARE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:

SERVITUTI CONTINUE - SERVITUTILE PENTRU A CAROR EXERCITARE SI MENTINERE NU ESTE NEVOIE DE
FAPTA OMULUI
SERVITUTEA DE APEDUCT,
SERVITUTEA DE SCURGERE A APELOR NATURALE,
SERVITUTEA DE VEDERE ETC

SERVITUTI NECONTINUE - SERVITUTILE CARE, PENTRU A FI EXERCITATE, ESTE NEVOIE DE FAPTUL

ACTUAL AL OMULUI
SERVITUTEA DE TRECERE,
DE A LUA APA DINTR-UN IZVOR,
DE A PASTE VITELE ETC.

IN RAPORT CU MODUL DE MANIFESTARE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:

SERVITUTI APARENTE - SERVITUTILE CARE SE MANIFESTA PRIN SEMNE EXTERIOARE
UN DRUM, O USA, O FEREASTRA, UN APEDUCT ETC.
SERVITUTI NEAPARENTE - SERVITUTILE CARE NU SE MANIFESTA PRINTR-UN SEMN EXTERIOR
TOATE SERVITUTILE NEGATIVE

NUMAI SERVITUTILE CONTINUE SI APARENTE SE POT DOBANDI PRIN UZUCAPIUNE SI PRIN

DESTINATIA PROPRIETARULUI

IN RAPORT DE FAPTUL DACA SUNT STABILITE IN FOLOSUL UNEI CLADIRI SAU IN FOLOSUL UNUI TEREN,
SERVITUTILE SUNT DE DOUA FELURI:
SERVITUTI URBANE SI
SERVITUTI RURALE

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

INTERESUL SOCIAL POATE CONDUCE, N ANUMITE SITUAII, NU NUMAI LA LIMITAREA EXERCIIULUI
UNOR ATRIBUTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE, DAR CHIAR LA PIERDEREA DREPTULUI DE
PROPRIETATE PRIVAT CU PRIVIRE LA IMOBILE - TERENURI I CONSTRUCII CARE POT FI EXPROPRIATE
I TRECUTE ASTFEL N PROPRIETATEA PUBLIC A STATULUI SAU A UNITILOR ADMINISTRATIV-
TERITORIALE, CU PLATA DE DESPGUBIRI CTRE PROPRIETAR.
LEGIUITORUL POATE IMPUNE ANUMITE RESTRICII N EXERCIIUL DREPTULUI DE PROPRIETATE,
ATUNCI CND ESTE NEVOIE DE PROTECIA SAU REALIZAREA UNOR OBIECTIVE DE INTERES GENERAL SAU
DIN ALTE RAIUNI

NUMAI LEGIUITORUL ESTE CEL CARE POATE FIXA LIMITELE EXERCIIULUI PREROGATIVELOR
DREPTULUI DE PROPRIETATE, DAR, I ATUNCI CND O FACE, TREBUIE S ASIGURE UN JUST ECHILIBRU
NTRE PREZERVAREA INTERESELOR PROPRIETARULUI I LUAREA N CONSIDERARE A INTERESULUI
GENERAL, SOCIAL

DEFINITIE
EXPROPRIEREA POATE FI DEFINIT CA

ACTUL PUTERII DE STAT COMPETENTE, PRIN CARE SE REALIZEAZ TRECEREA N PROPRIETATE PUBLIC
A UNOR BUNURI IMOBILE PROPRIETATE PRIVAT, NECESARE EXECUTRII UNOR LUCRRI DE INTERES
PUBLIC, N SCHIMBUL UNEI DESPGUBIRI.

OBIECTUL EXPROPRIERII
EXPROPRIEREA ESTE REGLEMENTATA PRIN LEGEA NR. 33/1994

SE EXPROPRIAZA DOAR
PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE,
PROPRIETATEA PRIVAT A COMUNELOR, ORAELOR, MUNICIPIILOR I JUDEELOR, DAC
UTILITATEA PUBLIC PENTRU CARE ACEASTA A FOST DECIS ESTE DE INTERES NAIONAL

ETAPE
LEGEA ORGANIC N MATERIE INSTITUIE O PROCEDUR A EXPROPRIERII CARE SE DERULEAZ N TREI
ETAPE REGLEMENTATE DISTINCT DE LEGE:

DECLARAREA DE UTILITATE PUBLIC A EXPROPRIERII - ETAPA ADMINISTRATIVA

MSURI PREGTITOARE EXPROPRIERII ETAPA ADMINISTRATIVA

EXPROPRIEREA PROPRIU-ZIS I STABILIREA DESPGUBIRILOR ETAPA JUDICIARA

DECLARAREA CAUZEI DE UTILITATE PUBLICA

UTILITATEA PUBLIC SE DECLAR PENTRU LUCRRI
DE INTERES NAIONAL - SE FACE DE GUVERN (LEGE)
DE INTERES LOCAL SE FACE DE CONSILIILE JUDEENE SAU CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
BUCURETI (HOTARARE)

DECLARAIA DE UTILITATE PUBLIC SE FACE NUMAI DUP O CERCETARE PREALABIL CARE

VA STABILI DAC EXIST ELEMENTE CARE S JUSTIFICE INTERESUL NAIONAL SAU LOCAL, AVANTAJELE
ECONOMICO-SOCIALE, ECOLOGICE SAU DE ORICE ALT NATUR CARE SUSIN NECESITATEA
LUCRRILOR I NU POT FI REALIZATE PE ALTE CI DECT PRIN EXPROPRIERE, PRECUM I NCADRAREA
N PLANURILE DE URBANISM I DE AMENAJARE A TERITORIULUI, APROBATE POTRIVIT LEGII

MASURI PREGATITOARE EXPROPRIERII

EXPROPRIATORUL NTOCMETE
PLANUL IMOBILELOR EXPROPRIATE, CU INDICAREA NUMELUI PROPRIETARILOR I
OFERTELE DE DESPGUBIRI, CARE SE DEPUN LA CONSILIUL LOCAL AL LOCALITII N CARE SUNT
SITUATE IMOBILELE RESPECTIVE, N VEDEREA CONSULTRII DE CTRE CEI INTERESAI

EXCEPTIE DE LA ACEAST FORM DE PUBLICITATE

DOCUMENTAIA LUCRRILOR PRIVIND APRAREA RII I SIGURANA NAIONAL, SITUAIE N
CARE SE DEPUNE DOAR OFERTA DE DESPGUBIRI

EXPROPRIEREA PROPRIU-ZIS I STABILIREA DESPGUBIRILOR

SOLUIONAREA CERERILOR PRIVITOARE LA EXPROPRIERE ESTE DAT N COMPETENA TRIBUNALELOR,
RESPECTIV A TRIBUNALULUI BUCURETI N RAZA CRUIA ESTE SITUAT IMOBILUL PROPUS PENTRU
EXPROPRIERE

INSTANA VERIFIC NUMAI DAC SUNT NTRUNITE TOATE CONDIIILE CERUTE DE LEGE PENTRU
EXPROPRIERE I STABILETE DESPGUBIRILE
EXCEPIE - CAZUL N CARE EXPROPRIATORUL CERE EXPROPRIEREA NUMAI A UNEI PRI DE TEREN SAU
DIN CONSTRUCIE, IAR PROPRIETARUL CERE INSTANEI EXPROPRIEREA TOTAL.

CONDITII SPECIALE ALE EXPROPRIERII

TRANSFERUL DREPTULUI DE PROPRIETATE DE LA EXPROPRIAT LA EXPROPRIATOR ARE LOC LA
MOMENTUL LA CARE EXPROPRIATORUL I-A EXECUTAT OBLIGAIA DE PLAT A DESPGUBIRILOR

TRECEREA IMOBILULUI EXPROPRIAT DIN PROPRIETATE PRIVAT N PROPRIETATE PUBLIC SE FACE

LIBER DE ORICE SARCIN

DREPTURILE REALE PRINCIPALE - UZUFRUCTUL, UZUL, ABITAIA I SUPERFICIA - PRECUM I ORICE ALTE DREPTURI
REALE, CT I CONCESIONAREA I ATRIBUIREA N FOLOSIN SE STING PRIN EFECTUL EXPROPRIERII, TITULARII
ACESTORA AVND DREPTUL LA DESPGUBIRI

MASURI DE PROTECTIE A INTERESULUI PRIVAT

DAC IMOBILELE EXPROPRIATE NU AU FOST UTILIZATE TIMP DE UN AN PENTRU SCOPUL PENTRU CARE AU FOST
PRELUATE DE LA CEI EXPROPRIAI SAU N DECURS DE UN AN LUCRRILE DE INTERES PUBLIC NU AU FOST
NCEPUTE I NICI NU S-A FCUT O NOU DECLARAIE DE UTILITATE PUBLIC, FOTII PROPRIETARI POT CERE
RETROCEDAREA LOR

N CAZUL N CARE LUCRRILE PENTRU CARE S-A FCUT EXPROPRIEREA NU S-AU REALIZAT, IAR
EXPROPRIATORUL DORETE S NSTRINEZE IMOBILUL DOBNDIT PRIN EXPROPRIERE, FOSTUL PROPRIETAR ARE
UN DREPT PRIORITAR LA DOBNDIREA ACESTUIA (DREPT DE PREEMPIUNE). PREUL DOBNDIRII NU POATE FI
MAI MARE DECT DESPGUBIREA PRIMIT, ACTUALIZAT
 2- ADMINISTRAIA, ORGANIZAREA ADMINISTRATIV A TERITORIULUI, ATRIBUIILE ADMINISTRAIEI PUBLICE
LOCALE

ETIMOLOGIC TERMENUL DE ADMINISTRATIE PROVINE DIN LIMBA LATINA

AD = LA, CATRE
MINISTER = SERVITOR, SUPUS MAI MIC
ADMINISTER = AJUTOR AL CUIVA, SLUJITOR, EXECUTANT SAU UNEALTA, INSTRUMENT
PRIMA SEMNIFICATIE A NOTIUNII DE ADMINISTRATIE = SERVICIUL CELUI MAI MIC, A CELUI SUPUS; ACTIVITATE
SUBORDONATA, SUB COMANDA

IN TRATATELE DE DREPT FRANCEZ, VERBUL A ADMINISTRA DESEMNA ACTIUNEA CUIVA DE A AJUTA, DE A SERVI
LA CEVA, APOI A INCEPUT SA SE FOLOSEASCA PENTRU A INDICA ORICE FEL DE ACTIVITATE PE CARE O INDEPLINIM
LA ORDINELE CUIVA

ADMINISTRIE, ADMINISTRAII, S. F.

1.TOTALITATEA ORGANELOR ADMINISTRATIVE ALE UNUI STAT;

2.SECIE A UNEI INSTITUII NSRCINAT CU ADMINISTRAREA ACELEI INSTITUII.

3. ADMINISTRAIE DE STAT = TOTALITATEA INSTITUIILOR CARE ASIGUR FUNCIONAREA STATULUI.

4.CONSILIU DE ADMINISTRAIE = ORGAN COLEGIAL NSRCINAT CU ADMINISTRAREA UNEI NTREPRINDERI SAU A

UNEI INSTITUII.

5.ADMINISTRAIE LOCAL = CONSILIUL MUNICIPAL, ORENESC SAU COMUNAL, MPREUN CU PRIMARUL I

(SAU) PREFECTUL.

6.ADMINISTRAIE MILITAR = PARTE A ARMATEI CARE SE OCUP CU ORGANIZAREA, NTREINEREA,

COMPLETAREA I MOBILIZAREA FORELOR ARMATE;

7.CONDUCERE POLITIC I ADMINISTRATIV A UNUI STAT, A UNEI REGIUNI ETC. (OCUPATE), EXERCITAT DE
MILITARII OCUPANI.

DIN (1) FR. ADMINISTRATION, LAT. ADMINISTRATIO, (2) RUS. ADMINISTRAIIA. SURSA: DEX '09 (2009)

ADMINISTRIE ~I F.
1)TOTALITATE A ORGANELOR CARE ADMINISTREAZ UN STAT. ~ CENTRAL.
2)ORGAN DE CONDUCERE AL UNEI NTREPRINDERI SAU AL UNEI INSTITUII; DIRECIE; CRMUIRE.
3)TOTALITATE A PUTERILOR DE GUVERNMNT ASUPRA UNUI TERITORIU FR A AVEA DREPTUL DE A DISPUNE
DE ACESTA.
[G.-D. ADMINISTRAIEI; SIL. -I-E] /<FR. ADMINISTRATION, LAT. ADMINISTRATIO, ~ONIS SURSA: NODEX (2002)

IN ACCEPTIUNEA DREPTULUI FRANCEZ, FAPTUL ADMINISTRATIV REPREZINTA O ACTIVITATE CARE TINDE SA

ATINGA ANUMITE OBIECTIVE SOCIALE
ORICE FAPT ADMINISTRATIV PRESUPUNE O ACTIVITATE DE ORGANIZARE, DE DIRIJARE SAU DE COMBINARE A
UNOR MIJLOACE IN VEDEREA INFAPTUIRII A UNOR OBIECTIVE (VALORI, COMENZI) STABILITE DE STRUCTURI
ORGANIZATIONALE SUPERIOARE ACTIVITATEA DE ADMINISTRARE ESTE, PRIN DEFINITIE, O ACTIVITATE
SUBORDONATA

FENOMENUL ADMINISTRATIV :
ESTE UN FENOMEN SOCIAL
PRESUPUNE ORGANIZAREA UNOR MIJLOACE PENTRU ATINGEREA UNOR OBIECTIVE
OBIECTIVUL ESTE STABILIT DE O AUTORITATE SUPERIOARA
FENOMENUL SE EXTINDE PANA LA ACTIVITATEA DE INFAPTUIRE MATERIALA A VALORII, CARE II ESTE
SUBORDONATA

DEFINIII
ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE COMPONENTA EXECUTIV A STATULUI, MIJLOACELE PRIN CARE SCOPURILE I
OBIECTIVELE STATULUI SUNT PUSE N PRACTIC (CORSON, HARRIS, 1969, P. 142-143).

ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE PREOCUPAT N PRINCIPAL CU MIJLOACELE NECESARE IMPLEMENTRII

VALORILOR POLITICE (PFFIFNER, PRESTHUS, 1967).

ADMINISTRAIA PUBLIC SE IDENTIFIC CEL MAI BINE CU COMPONENTA EXECUTIV A GUVERNMNTULUI

(DAVIS, 1973)

ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE (NIGRO, NIGRO, 1989):

UN EFORT CONCERTAT DE GRUP NTR-UN CONTEXT PUBLIC;
ACOPER TOATE CELE TREI RAMURI ALE PUTERII N STAT: EXECUTIV, LEGISLATIV, JUDICIAR;
ARE UN ROL IMPORTANT N FORMULAREA PROIECTELOR DE POLITIC PUBLIC I ASTFEL FACE PARTE DIN
PROCESUL POLITIC;
DIFER DE SECTORUL PRIVAT;
DAR ARE LEGTURI STRNSE CU GRUPURI I INDIVIZI PRIVAI PENTRU OFERIREA SERVICILOR CTRE
COMUNITATE.
ADMINISTRAIA PUBLIC REPREZINT ARTA I STIINA MANAGEMENTULUI APLICAT AFACERILOR DE STAT
(WALDO, 1988).

STUDIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE ABORDARE INTERDISCIPLINARA

PERSPECTIVA DESCRIPTIVA: ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL INSTITUTIILOR PUBLICE

PERSPECTIVA NORMATIVA: ANALIZA SCOPULUI SI CONSTRUCTIEI ADMINISTRATIVE DESIGNUL INSTITUTIILOR
PUBLICE, STRUCTURA ADMINISTRATIVA, MODELE DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

PERSPECTIVA COGNITIVA: IDEI, CONCEPTE SAU PRINCIPII

ADMINISTRATIA IN ROMANIA
ADMINISTRATIA DE STAT APARE ODATA CU STATUL

IN PERIOADA DEMOCRATIEI MILITARE GETO DACE S-AU CRISTALIZAT PRIMELE NORME JURIDICE CUTUMIARE
CARE AVEAU UN PUTERNIC CARACTER POLITICO-RELIGIOS, DATORAT IMPLETIRII PUTERII POLITICE CU CEA
RELIGIOASA

TOT ACUM APAR SI UNELE CUTUME (RITUALURI, OBICEIURI) PRIVIND RAPORTURILE EXTERNE CU DIVERSE ALTE
COMUNITATI SAU POPOARE CU TIMPUL ACESTEA AU DEVENIT NORME JURIDICE

LA ACESTEA S-AU ADAUGAT SI LEGILE SCRISE DATE DE REGII GETO DACI

ACESTE REGULI JURIDICE CUTUMIARE SAU SCRISE SE APLICAU SI APARATULUI ADMINISTRATIV DE STAT CARE
INDEPLINEAU FUNCTIILE STATULUI IN PLAN INTERN SI EXTERN

DREPTUL ADMINISTRATIV IN ADEVARATUL SENS APARE IN DACIA ROMANA ACESTA A CONSTITUIT UN

PUTERNIC FACTOR DE UNIFICARE A PROVINCIEI CUCERITE, INTEGRAND-O IN SOCIAL, ECONOMIC, FINANCIAR SI
ADMINISTRATIV POLITIC IN MAREA FAMILIE ROMANA

DUPA RETRAGEREA ROMANILOR IN 271 E.N., POPULATIA DACO ROMANA, PANA LA CONSTITUIREA PRIMELOR
STATE FEUDALE SI INDEPENDENTE, A AVUT UN CARACTER SPECIFIC DE ORGANIZARE DETERMINAT DE
PERSISTENTA COMUNITATILOR VICINALE - FORME TRADITIONALE DE ORGANIZARE IN EPOCA DACICA

OBSTEA VICINALA, SATEASCA SAU TERITORIALA COMUNITATE DE MUNCA A CAREI TRASATURA

CARACTERISTICA O CONSTITUIE TERITORIUL SI NU RUDENIA. TERITORIUL INDEPLINESTE O FUNCTIE ECONOMICA SI
SOCIAL POLITICA

PRIMELE NORME ADMINISTRATIVE IN ACEASTA PERIOADA SUNT CELE DE ORGANIZARE TERITORIALA (PRIN
LOTIZARI, DEFRISARI, ALOCAREA UNOR ACTIVITATI PASUNAT, AGRICULTURA ETC) SI CELE DE NATURA FISCALA
(TRIBUTUL RECLAMAT DE TRIBURILE MIGRATOARE). ACUM APARE SI O IERARHIZARE A COMUNITATILOR
CONDUCATORII OBSTEI PREIAU ROLUL DE CLASA STAPANITOARE PRIN ACUMULAREA DE VENITURI PERSONALE
REZULTATE DIN ACTIVITATILE OBSTESTI
IN EVUL MEDIU SE MENTINE CONTINUITATEA REGLEMENTARILOR CUTUMIARE (LEGEA TARII) SI APAR
PREROGATIVELE LEGISLATIVE ALE DOMNULUI TARII, NECONTESTATE DE CATRE IMPERIUL OTOMAN IN
PERIOADELE DE CONTROL ALE ACESTUIA

PRIMELE NORME ADMINISTRATIVE IN ACEASTA PERIOADA SUNT CELE DE ORGANIZARE TERITORIALA (PRIN
LOTIZARI, DEFRISARI, ALOCAREA UNOR ACTIVITATI PASUNAT, AGRICULTURA ETC) SI CELE DE NATURA FISCALA
(TRIBUTUL RECLAMAT DE TRIBURILE MIGRATOARE). ACUM APARE SI O IERARHIZARE A COMUNITATILOR
CONDUCATORII OBSTEI PREIAU ROLUL DE CLASA STAPANITOARE PRIN ACUMULAREA DE VENITURI PERSONALE
REZULTATE DIN ACTIVITATILE OBSTESTI

APARE DIALECTICA INTRE DREPTUL TARII SI DREPTUL DOMNESC

DREPTUL TARII OBICEIUL PAMANTESC SE FORMEAZA IN CADRUL OBSTILOR TERITORIALE SI CUPRIND NORME
PRIVIND ATAT RAPORTURILE PUBLICE, ADMINISTRATIVE, CAT SI RAPORTURILE CIVILE, PATRIMONIALE SAU
PERSONALE APARAND MULTE SITUATII IN CARE ACESTA PRIMEAZA IN RAPORT CU DREPTUL DOMNESC
EXEMPLU SATUL DEVALMAS AVAND O IERARHIE ORGANIZATORICA PIRAMIDALA, CONDUSA DE CEATA DE
BATRANI, CA ORGAN SUPREM DE REGLEMENTARE OBISNUIELNICA
SATELE LIBERE, TARGURILE SI ORASELE AU BENEFICIAT DE ACEST STATUT PANA IN EPOCA MODERNA
DREPTUL DOMNESC A IMBRACAT O FORMA DIRECTA (HRISOV, TESTAMENT, LEGATURA) SI UNA INDIRECTA
(PRAVILELE)

ADMINISTRATIEI DE STAT IN EVUL MEDIU I S-AU APLICAT DEOPOTRIVA REGLEMENTARILE SPECIFICE DREPTULUI
FEUDAL ROMANESC (DREPTUL TARII, PRAVILELE SI DREPTUL DOMNESC), CARE CONTINEAU IN EGALA MASURA
NORME DE DREPT PUBLIC SI DE DREPT PRIVAT

TREPTAT PONDEREA NORMELOR DREPTULUI TARII A SCAZUT IMPUNANDU-SE DREPTUL DOMNESC

PRINCIPALUL IZVOR AL DREPTULUI ADMINISTRATIV IN TARILE ROMANE IL CONSTITUIE REGULAMENTELE

ORGANICE

IN FAPT, NORMELE ROMANESTI DE REGLEMENTARE ADMINISTRATIVA MODERNA S-AU CONSTITUIT BAZANDU-

SE PE REGULAMENTELE ORGANICE SI PE DREPTUL FRANCEZ DIN PERIOADA CONSTITUIRII SALE - 1864

SCOALA ROMANEASCA DE STIINTA ADMINISTRATIEI A APARUT IN PERIOADA INTERBELICA, CONDUCATORUL

ACESTEIA FIIND PROFESORUL PAUL NEGULESCU

ACESTA A PUS BAZELE INVATAMANTULUI SPECIALIZAT PRIVIND ADMINISTRATIA PUBLICA

30.06.1923 APARE INSTITUTUL DE STIINTE ADMINISTRATIVE AL ROMANIEI INFIINTAT DE P. NEGULESCU AVAND
CA OBIECTIV PRINCIPAL ELABORAREA UNEI DOCTRINE ADMINISTRATIVE ROMANESTI UNITARE CARE SA OFERE
SOLUTII MAI BUNE PENTRU:
ORGANELE ADMINISTRATIVE SI INSTANTELE JUDECATORESTI
O MAI BUNA ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
REALIZAREA UNOR SCHIMBURI PERMANENTE DE EXPERIENTA CU INSTITUTII SIMILARE DIN STRAINATATE

TEMELE DE BAZA PENTRU STUDIU AU FOST:

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI
DOCUMENTAREA ADMINISTRATIVA
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
URBANISMUL
24.01.1931 IN CADRUL INSTITUTULUI S-A INFIINTAT SECTIA DE URBANISM
DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, DOCTRINA ADMINISTRATIVA A SUFERIT O AJUSTARE CATEGORICA PRIN
ADOPTAREA UNUI ALT SISTEM DE ORGANIZARE SOCIALA, IN ANUL 1948 FIIND ADOPTATA PRIMA CONSTITUTIE
SOCIALISTA A ROMANIEI
IN 1989, ROMANIA ISI SCHIMBA DIN NOU FORMA DE ORGANIZARE SOCIALA, IAR IN 8 DECEMBRIE 1991 ISI
ADOPTA NOUA CONSTITUTIE CARE REFLECTA NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIVA SI NOILE RAPORTURI DE
PUTERE IN STAT. CONSTITUTIA ROMANIEI S-A REVIZUIT ULTERIOR IN 22 OCTOMBRIE 2003, FORMA CARE ESTE
VALABILA SI ASTAZI

LEGISLATIE SI ADMINISTRATIE
CADRUL LEGISLATIV/NORMATIV SI SISTEMUL ADMINISTRATIV EXTREM DE DIVERSE IN SPATIUL EUROPEAN.

STILUL LEGISLATIV / FAMILII LEGISLATIVE ELEMENTE DISTINCTIVE CARE CREAZA O FORMA PARTICULARA A
SISTEMULUI DE ACTE NORMATIVE/LEGI.
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA DEFINIREA FAMILIILOR LEGISLATIVE:
DEZVOLTAREA ISTORICA
MODUL DE GANDIRE, DE CONCEPTUALIZARE
SURSELE LEGISLATIEI
IDEOLOGIA

MODUL IN CARE ESTE ORGANIZATA ADMINISTRATIA PUBLICA NU EXISTA STANDARDE COMUNE ASUPRA
STRUCTURII, DISTRIBUTIEI DE RESPONSABILITATI, A FORMEI IN CARE SE EXERCITA DEMOCRATIA, A FINANTELOR
LOCALE SI A DEZVOLTARII LOCALE

MODUL IN CARE SE ECHILIBREAZA ADMINISTRATIA LA NIVEL LOCAL CU CEA LA NIVEL NATIONAL ARE EFECT
ASUPRA:
AUTONOMIEI LOCALE

PUTERII GUVERNAMENTALE/DECIZIEI LOCALE

INCA DIN ANTICHITATE S-A PUS IN DISCUTIE DACA NORMELE JURIDICE CARE GHIDAU ACTIVITATEA
STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE SUBORDONATE PUTERII POLITICE AVEAU UN REGIM SPECIAL, DEROGATORIU DE
LA DREPTUL COMUN

ROMANII AU FACUT DIVIZAREA DREPTULUI IN DREPT PUBLIC SI DREPT PRIVAT

ULPIAN: PUBLICUM IUS EST QUOD AD STATUM REI ROMANAE SPECTAT, PRIVATUM QUAD AD SINGULORUM
UTILITATEM / DREPTUL PUBLIC ESTE CEL CARE SE REFERA LA ORGANIZAREA STATULUI ROMAN, IAR CEL PRIVAT LA
INTERESELE PARTICULARILOR
DAR O DELIMITARE CLARA ASUPRA RAPORTURILOR DINTRE PUTERILE LEGISLATIVA, EXECUTIVA SI
JUDECATOREASCA (CARE ALCATUIESC PUTERILE STATULUI) S-A REALIZAT IN EPOCA MODERNA

DACA NOTIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV, CA ANSAMBLU DE NORME, APARE ODATA CU STATUL, STIINTA
ADMINISTRATIVA SI A DREPTULUI ADMINISTRATIV APARE IN SECOLUL AL XIX LEA, EXISTAND O VARIETATE LARGA
PE CONTINENTUL EUROPEAN

1.FAMILIA BRITANICA
STILUL LEGISLATIV S-A DEZVOLTAT IN IZOLARE
SE BAZEAZA PE TRADITIA LEGII COMUNE ENGLEZE CARE S-A CONSTRUIT GRADUAL, DECIZIE DUPA DECIZIE TIMP
DE 700 DE ANI
ACEST MOD DE GANDIRE LEGAL ESTE DEFINIT DE RELATIILE INTRE PARTI SI DREPTURILE SI OBLIGATIILE
ACESTORA
MOD DE ABORDARE LEGALA EMPIRICA CARE SE BAZEAZA PE EXPERIENTA SI PRECEDENT
S-A IMPRASTIAT PRIN COLONIZAREA IMPERIULUI BRITANIC, INFLUENTAND MULTE TARI LA NIVEL GLOBAL
DIN PUNCT DE VEDERE ADMINISTRATIV, SISTEMUL BRITANIC DEFINESTE AUTORITATILE LOCALE AVAND CA SCOP
LIVRAREA DE SERVICII IN SCOPURI DEFINITE DE STAT, IN CONTRAST CU DOCTRINA EUROPEANA A
COMPETENTELOR GENERALE CARE DEFINESTE ROLUL ADMINISTRATIEI LOCALE CA AVAND PUTEREA
ADMINISTRARII AFACERILOR COMUNITATII PE CARE O REPREZINTA
SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL DUAL ADMINISTRATIA NATIONALA STABILESTE CONSTRANGERI LEGALE
SI FINANCIARE PENTRU ADMINISTRATIA LOCALA SI JOACA ROLUL DE SUPERVIZARE A ACESTEIA
IN MOD TRADITIONAL, CELE DOUA NIVELE ALE ADMINISTRATIEI SUNT SEPARATE CLAR, FIECARE FUNCTIONAND IN
DOUA LUMI DIFERITE
ADMINISTRATIA LOCALA SE BAZEAZA PE CONSILII POLITICE AVAND UN PRIMAR CARE JOACA UN ROL SIMBOLIC

2.FAMILIA NAPOLEONIANA
CEA MAI MARE DIN EUROPA, DAR CARE OFERA SI CEA MAI MARE VARIETATE
SISTEMUL LEGAL NAPOLEONIAN UTILIZEAZA NORME LEGALE ABSTRACTE SI DEZBATERI TEORETICE
SCOPUL ESTE DE A GANDI ASUPRA UNOR SPETE IN AVANS SI DE A PREGATI UN SISTEM COMPLET DE REGULI
BAZATE PE CODIFICARE SI PRINCIPII ABSTRACTE
A APARUT IN MOMENTUL ERADICARII INSTITUTIILOR FEUDALE PRIN REVOLUTIA FRANCEZA SI PRIN
INTRODUCEREA CODULUI CIVIL IN 1804, CARE A DEVENIT UN MODEL PENTRU TOATE CODURILE DE LEGE PRIVATA
A REPREZENTAT UN MOMENT REVOLUTIONAR AL RECONSTRUCTIEI PRINCIPIILOR DE ORDINE SOCIALA
S-A RASPANDIT PRIN CAMPANIILE MILITARE ALE LUI NAPOLEON CHIAR DACA TARILE OCUPATE SI-AU
RECASTIGAT INDEPENDENTA, NU AU RENUNTAT IN TOTALITATE LA ELEMENTELE DE BAZA ALE CODULUI FRANCEZ
IN SCHIMB, SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE IN MARE MASURA INFLUENTAT DE EVOLUTIA ISTORICA SI DE
ROLUL PE CARE BISERICA (CATOLICA SAU REFORMATA) A AVUT-O
COMUNITATILE DIN LUMEA CATOLICA ISI REZERVA O AUTORITATE SI IMPORTANTA MARE IN RAPORT CU STATUL,
DIFERIT FATA DE COMUNITATILE DIN LUMEA PROTESTANTA CARE DEZVOLTA O ORIENTARE MAI CORPORATISTA
PRIN IMPUNEREA UNUI SISTEM AL NATIUNII STAT
SISTEMUL NAPOLEONIAN STABILESTE LA NIVEL NATIONAL O ADMINISTRATIE CARE DEFINESTE UN SISTEM LEGAL
UNIFORM SI CARE ASIGURA CONTROLUL ASUPRA NIVELULUI LOCAL
DE ASEMENEA GRADUL DE DESCENTRALIZARE ESTE AFECTAT SI DE PROSPERITATEA ECONOMICA A STATULUI
LIMITAREA DECIZIILOR CENTRALE ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU CAPACITATEA FINANCIARA SI
ADMINISTRATIVA DE A ASIGURA INTREAGA PALETA A ACTELOR DE GUVERNARE LOCALA

3.FAMILIA GERMANICA
IN MARE MASURA ESTE DERIVATA DIN CEA NAPOLEONIANA, AVAND O ABORDARE COMUNA PRIVIND
CODIFICAREA DAR INFLUENTELE ISTORICE SUNT DIFERITE
STATUL GERMAN NU A EXISTAT PENTRU A IMPUNE UN SISTEM LEGAL UNIFICAT, IN SCHIMB A MENTINUT
INFLUENTA SISTEMULUI LEGAL ROMAN
ILUMINISMUL A CONDUS LA O VIZIUNE A ORDINII SISTEMATICE SI LA CODIFICAREA LEGISLATIEI , INSA FARA
VIZIUNEA REVOLUTIONARA A SCHIMBARII PE CARE A AVUT-O CODUL FRANCEZ
CODUL GERMAN ESTE MAI ABSTRACT SI MAI INTELECTUAL
A AVUT O MAI MARE INFLUENTA IN ESTUL EUROPEI
CEA MAI IMPORTANTA DOCTRINA A FOST ACEEA A CREARII UNEI CONSTITUTII (LEGEA DE BAZA)
ACEASTA STABILESTE CLAR PUTERILE DIFERITELOR NIVELURI DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVA, SOLICITAND
AMENDAMENTE CONSTITUTIONALE PENTRU MODIFICAREA BALANTEI DE RESPONSABILITATI
ABORDAREA ADMINISTRATIVA ESTE UNA FEDERALA STATUL IMPARTE RESPONSABILITATILE CU NIVELUL
REGIONAL, CARE ARE PROPRIA CONSTITUTIE SI CARE IA PARTE LA DECIZIILE NATIONALE
SISTEMUL SE COMPLICA SI MAI MULT PRIN EXISTENTA UNOR ORASE LIBERE (HAMBURG SI BREMEN) CARE
IMBINA PUTERILE CONFERITE DE MAI MULTE NIVELE ADMINISTRATIVE
NIVELUL LOCAL, DE BAZA , INSA ARE UN DEFICIT DE COMPETENTE SI RESPONSABILITATI

4.FAMILIA SCANDINAVA
IN EVUL MEDIU A EXISTAT CLAR INFLUENTA LEGII GERMANICE
INFLUENTA FRANCEZA A DUS LA MODERNIZAREA CODULUI LEGAL LA INCEPUTUL SECOLULUI XIX
DIFERENTA FATA DE SISTEMUL GERMANIC ESTE ACELA AL UNUI STIL MAI PRAGMATIC, MAI PUTIN ABSTRACT,
DATORAT IN PRIMUL RAND CARACTERULUI COMERCIAL AL STATELOR DIN NORDUL EUROPEI
SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL HIBRID
EXISTA O LEGATURA STRANSA INTRE NIVELUL NATIONAL SI CEL LOCAL
IN MOD FRECVENT, ADMINISTRATIA NATIONALA ARE PROPRIILE AGENTII CARE ACTIONEAZA LA NIVEL LOCAL SA
IMPLEMENTEZE POLITICILE NATIONALE
IN MOD SIMILAR, ADMINISTRATIILE LOCALE S-AU REORGANIZAT IN IN UNITATI MAI MARI PENTRU EFICIENTIZARE

5. FAMILIA EST EUROPEANA

STADIU DE TRANZITIE
DIVERSITATE FOARTE MARE
O ALTA CARACTERISTICA ESTE DEFINITA DE CE A INSEMNAT PENTRU SISTEMUL LEGISLATIV SI PENTRU CEL
ADMINISTRATIV PERIOADA COMUNISTA IN CE MASURA A AFECTAT SAU NU ORGANIZAREA STATALA
ANTERIOARA
O ALTA CARACTERISTICA ESTE ACEEA A SISTEMULUI REORGANIZARII PIETEI ECONOMICE SI A PROPRIETATII
DIVERSITATEA ESTE CONFERITA SI DE MODUL IN CARE S-A DESFASURAT PROCESUL DE DESCENTRALIZARE
FINANCIARA
ADMINISTRATIVA
LEGISLATIVA

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI

CONFORM CONSTITUIEI, TERITORIUL ROMNIEI ESTE ORGANIZAT, SUB ASPECT ADMINISTRATIV, N COMUNE,
ORAE I JUDEE

ATRIBUTII SI FORMA DE ORGANIZARE - LEGEA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE NR. 215/2001

ORGANIZAREA TERITORIALA - LEGEA ORGANIZARII ADMINISTRATIV TERITORIALE NR. 2/1968 SI LEGEA RETELEI DE
LOCALITATI NR. 251/2001

ORGANIZARE STATISTICA OUG 75/2001 DE REORGANIZARE A INSTITUTULUI NATIONAL DE STATISTICA SI

CORELAREA CU NUTS (NOMENCLATURE OF TERRITORIAL UNITS FOR STATISTICS)

3 DOCUMENTAII DE URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

AMENAJAREA TERITORIULUI
SCOP - ARMONIZAREA LA NIVELUL INTREGULUI TERITORIU A POLITICILOR ECONOMICE, SOCIALE, ECOLOGICE SI
CULTURALE, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL PENTRU ASIGURAREA ECHILIBRULUI IN DEZVOLTAREA
DIFERITELOR ZONE ALE TARII, URMARINDU-SE CRESTEREA COEZIUNII SI EFICIENTEI RELATIILOR ECONOMICE SI
SOCIALE DINTRE ACESTEA

EXPRESIA SPATIALA A POLITICILOR ECONOMICE, SOCIALE, CULTURALE SI ECOLOGICE ALE SOCIETATII

URBANISMUL
SCOP STIMULAREA EVOLUTIEI COMPLEXE A LOCALITATILOR PRIN IMPLEMENTAREA UNOR STRATEGII DE
DEZVOLTARE PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG

URMARESTE STABILIREA DIRECTIILOR DEZVOLTARII SPATIALE A LOCALITATILOR URBANE SI RURALE IN ACORD CU

POTENTIALUL ACESTORA SI CU ASPIRATIILE LOCUITORILOR

DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM

PLANURILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI (PATN, PATR, PATJ, PATZ, PATICO)
PLANURILE DE URBANISM (PUG, PUZ, PUD)

REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM RGU SI REGULAMENTELE LOCALE DE URBANISM RLU AFERENTE

PLANURILOR DE URBANISM.

DOCUMENTATIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI CUPRIND PROPUNERI CU CARACTER DIRECTOR

DOCUMENTATIILE DE URBANISM CUPRIND REGLEMENTARI OPERATIONALE

PROPUNERILE CU CARACTER DIRECTOR STABILESC STRATEGIILE SI DIRECTIILE PRINCIPALE DE EVOLUTIE A UNUI

TERITORIU LA DIVERSE NIVELURI DE COMPLEXITATE - SUNT DETALIATE PRIN REGLEMENTARI SPECIFICE IN
LIMITELE TERITORIILOR ADMINISTRATIVE ALE ORASELOR SI COMUNELOR.
PREVEDERILE CU CARACTER DIRECTOR CUPRINSE IN DOCUMENTATIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI
APROBATE SUNT OBLIGATORII PENTRU TOATE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE, IAR CELE CU CARACTER
DE REGLEMENTARE, PENTRU TOATE PERSOANELE FIZICE SI JURIDICE

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE AMENAJARII TERITORIULUI SUNT URMATOARELE:
DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIALA ECHILIBRATA A REGIUNILOR SI ZONELOR, CU RESPECTAREA SPECIFICULUI
ACESTORA;

IMBUNATATIREA CALITATII VIETII OAMENILOR SI COLECTIVITATILOR UMANE;

GESTIONAREA RESPONSABILA A RESURSELOR NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI;

UTILIZAREA RATIONALA A TERITORIULUI.

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATN

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL PATN ARE CARACTER DIRECTOR SI REPREZINTA SINTEZA
PROGRAMELOR STRATEGICE SECTORIALE PE TERMEN MEDIU SI LUNG PENTRU INTREGUL TERITORIU AL TARII.
SECTIUNILE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL SUNT:
CAI DE COMUNICATIE - LEGEA NR. 363/2006

APE - LEGEA NR.171/ 1997CU MODIFICARILE ULTERIOARE

ZONE PROTEJATE - LEGEA NR.5/ 2000

RETEAUA DE LOCALITATI - LEGEA NR. 351/ 2001

ZONE DE RISC NATURAL - LEGEA NR. 575/ 2001

TURISMUL,

DEZVOLTAREA RURALA.
PRIN LEGE SE POT APROBA SI ALTE SECTIUNI.

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATZ

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PATZ ARE ROL DIRECTOR SI SE REALIZEAZA IN VEDEREA
SOLUTIONARII UNOR PROBLEME SPECIFICE ALE UNOR TERITORII.
ACESTE TERITORII POT FI:
METROPOLITANE, INTERCOMUNALE SAU INTERORASENESTI, COMPUSE DIN UNITATI ADMINISTRATIV-
TERITORIALE DE BAZA, COMUNE SI ORASE;

INTERJUDETENE, INGLOBAND PARTI DIN JUDETE SAU JUDETE INTREGI;

REGIONALE, COMPUSE DIN MAI MULTE JUDETE.

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATZR

NIVELUL REGIONAL ESTE STABILIT PRIN LEGEA NR. 315/2004 PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONAL N ROMANIA,
CU MODIFICRILE I COMPLETRILE ULTERIOARE

PRIN P.A.T.Z.R. SE IDENTIFIC I SE STABILESC MSURI PRIVIND:

a)PSTRAREA ECHILIBRULUI NTRE NECESITILE DE DEZVOLTARE ECONOMIC I SOCIAL LA NIVELUL FIECREI

REGIUNI, CU PROTEJAREA, UTILIZAREA DURABIL I VALORIFICAREA RESURSELOR DISPONIBILE;

b)IDENTIFICAREA OPORTUNITILOR DE COOPERARE NTRE JUDEELE CE COMPUN REGIUNEA I

PARTENERIATELE PRIVIND DEZVOLTAREA INTERREGIONAL, REGIONAL I LOCAL;

c)SOLUIONAREA PROBLEMATICILOR IDENTIFICATE PRIVIND PROFILUL SOCIO-ECONOMIC I ZONIFICAREA

TERITORIULUI, N FUNCIE DE POSIBILITILE DE DEZVOLTARE PENTRU TERITORII, GRUPATE N ZONE CU
CARACTERISTICI COMUNE, GEOGRAFICE, ECONOMICE I/SAU DE ALTA NATUR;

d)CORELAREA PROIECTELOR AMPLASATE PE TERITORIUL MAI MULTOR JUDEE COMPONENTE SAU CARE
TRAVERSEAZ I REGIUNI VECINE SAU PRI ALE ACESTORA;

e)STRUCTURAREA UNEI REELE POLICENTRICE A SISTEMULUI DE LOCALITI I PROMOVAREA COOPERRII

DINTRE MEDIUL URBAN-URBAN, URBAN RURAL I RURAL RURAL.

P.A.T.Z.R. ESTE COMPUS DIN SECIUNI SPECIALIZATE , RESPECTIV :

CI DE COMUNICAIE,
APA,
ZONE PROTEJATE,
REEAUA DE LOCALITI,
ZONE DE RISC NATURAL I TEHNOLOGIC,
TURISMUL,
DEZVOLTAREA RURAL,
INFRASTRUCTURA SOCIAL I DE EDUCAIE.
PENTRU FIECARE SECIUNE SPECIALIZAT, P.A.T.Z.R. ESTE STRUCTURAT DUP CUM URMEAZ:
O COMPONENT INTEGRAT CU TOATE REGIUNILE DE DEZVOLTARE, CE VA CUPRINDE ELEMENTELE PREZENTATE
CTE O COMPONENT DETALIAT PENTRU FIECARE REGIUNE DE DEZVOLTARE, CE VA CUPRINDE ELEMENTELE
PREZENTATE

P.A.T.Z.R. SE ORGANIZEAZ PE PRI:

a)PARTEA I:
ANALIZA SITUAIEI EXISTENTE,
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIIONEAZ DEZVOLTAREA, CU EVIDENIEREA PROBLEMELOR,
DISFUNCTIONALITILOR I TENDINELOR,
IDENTIFICAREA PEISAJELOR NATURALE I CULTURALE ;
b)PARTEA A II-A: DIAGNOSTICUL PROSPECTIV;

c)PARTEA A III-A: SCHEMA DE DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONAL;

d)PARTEA A IV-A: POLITICI PUBLICE TERITORIALE, PROGRAME, PROIECTE.

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATJ

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN PATJ ARE CARACTER DIRECTOR SI REPREZINTA EXPRESIA
SPATIALA A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE SOCIOECONOMICA A JUDETULUI.

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN SE CORELEAZA CU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

NATIONAL, CU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL, CU PROGRAMELE GUVERNAMENTALE
SECTORIALE, PRECUM SI CU ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE. FIECARE JUDET TREBUIE SA DETINA PLANUL DE
AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN SI SA IL REACTUALIZEZE PERIODIC, LA 5-10 ANI, IN FUNCTIE DE POLITICILE
SI DE PROGRAMELE DE DEZVOLTARE ALE JUDETULUI.

PLANUL DE AMENAJAREA TERITORIULUI JUDEEAN, DENUMIT N CONTINUARE P.A.T.J., ESTE STRUCTURAT PE

PRI SIMILAR PATZR
a)PARTEA I:
ANALIZA SITUAIEI EXISTENTE,
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIIONEAZ DEZVOLTAREA, CU EVIDENIEREA PROBLEMELOR,
DISFUNCTIONALITILOR I TENDINELOR,
IDENTIFICAREA PEISAJELOR NATURALE I CULTURALE ;
b)PARTEA A II-A: DIAGNOSTICUL PROSPECTIV;
c)PARTEA A III-A: SCHEMA DE DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONAL;
d)PARTEA A IV-A: POLITICI PUBLICE TERITORIALE, PROGRAME, PROIECTE.

PARTEA 1 A P.A.T.J. ARE URMTORUL CONINUT CADRU:

1. STRUCTURA TERITORIULUI:
1.1 LOCALIZARE GEOGRAFIC ;
1.2 CADRUL NATURAL/MEDIUL;
1.3 PATRIMONIUL NATURAL I CONSTRUIT, PEISAJE;
1.4 REEAUA DE LOCALITI;
1.5 INFRASTRUCTURILE TEHNICE MAJORE;
1.6 ZONIFICAREA TERITORIULUI;
2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFIC:
2.1. EVOLUIA POPULAIEI I POTENIALUL DEMOGRAFIC;
2.2. RESURSELE UMANE;
2.3. INFRASTRUCTURA SOCIAL (EDUCAIE, INFRASTRUCTURA MEDICAL);
3. STRUCTURA ACTIVITILOR ECONOMICE (CONFORM CLASIFICRII CAEN);
4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEEAN, REGIONAL I NAIONAL:
4.1. CORIDOARE DE TRANSPORT, ORAE-POART;
4.2. STRUCTURA POLICENTRIC, POLI DE CRETERE I DE DEZVOLTARE, CENTRE URBANE;
4.3. ZONE DE COOPERARE TRANSFRONTALIER, SISTEME URBANE TRANSFRONTALIERE;
4.4. ZONE METROPOLITANE, PERIURBANE, ZONE URBANE FUNCIONALE.

PARTEA A 2-A A P.A.T.J. CUPRINDE DIAGNOSTICUL PROSPECTIV AL DEZVOLTRII TERITORIALE A JUDEULUI, PE

DOMENIILE-INT I COMPONENTELE ACESTORA, ELABORAT N BAZA PROBLEMELOR, DISFUNCIONALITILOR I
TENDINELOR MAJORE, IDENTIFICATE N PARTEA 1.
PRIN DIAGNOSTICUL PROSPECTIV SE URMRETE INVESTIGAREA I ESTIMAREA EVOLUIILOR VIITOARE ALE
FENOMENELOR I PROCESELOR DIN DOMENIILE INT DIAGNOSTICATE, PENTRU EVIDENIEREA PROBLEMELOR I
OPORTUNITILOR LEGATE DE DESFURAREA ACESTORA, RAPORTATE LA NECESITILE I OBIECTIVELE
COLECTIVITILOR.
DIAGNOSTICUL GENERAL ARE CA SCOP INTEGRAREA REZULTATELOR ANALIZELOR N VEDEREA EVIDENIERII
PRINCIPALELOR ASPECTE NEGATIVE CARE AFECTEAZ STRUCTURILE TERITORIALE, SOCIALE I ECONOMICE ALE
JUDEULUI, PRECUM I A POTENIALULUI DE CARE ACESTA BENEFICIAZ.
DIAGNOSTICUL GENERAL STABILETE RELAIILE DINTRE DIFERITELE DOMENII, N SCOPUL FORMULRII SINTETICE
A PROBLEMELOR IDENTIFICATE I AL STABILIRII IERARHIEI PRIORITILOR DE SOLUIONARE, N FUNCIE DE
COMPLEXITATEA PROBLEMELOR

PARTEA A 3-A P.A.T.J. CUPRINDE STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIAL A JUDEULUI CU DIRECIILE I

PRIORITILE DE DEZVOLTARE A JUDEULUI N PLAN TERITORIAL, STABILITE N BAZA DIAGNOSTICULUI
PROSPECTIV, URMRIND S SE ASIGURE ELIMINAREA/REDUCEREA DECALAJELOR DE DEZVOLTARE.
N SITUAIA EXISTENEI UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMIC A JUDEULUI, STRATEGIA DE
DEZVOLTARE TERITORIAL TRANSPUNE N PLAN TERITORIAL PREVEDERILE ACESTEIA I O COMPLETEAZ CU
OBIECTIVE I MSURI SPECIFICE.
PARTEA A 4-A A P.A.T.J. CUPRINDE MSURI DE ORGANIZARE N TIMP, PRECIZAREA RESPONSABILITILOR I A
SURSELOR DE FINANARE, A POLITICILOR PUBLICE, PROGRAMELOR I PROIECTELOR DE INVESTIII PUBLICE
NECESARE DEZVOLTRII DURABILE I COMPETITIVE A TERITORIULUI

DOCUMENTATII DE URBANISM
PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE URBANISM SUNT URMATOARELE:
IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE VIATA PRIN ELIMINAREA DISFUNCTIONALITATILOR, ASIGURAREA ACCESULUI
LA INFRASTRUCTURI, SERVICII PUBLICE SI LOCUINTE CONVENABILE PENTRU TOTI LOCUITORII;

CREAREA CONDITIILOR PENTRU SATISFACEREA CERINTELOR SPECIALE ALE COPIILOR, VARSTNICILOR SI ALE
PERSOANELOR CU HANDICAP;

UTILIZAREA EFICIENTA A TERENURILOR, IN ACORD CU FUNCTIUNILE URBANISTICE ADECVATE;

EXTINDEREA CONTROLATA A ZONELOR CONSTRUITE;

PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT SI NATURAL;

ASIGURAREA CALITATII CADRULUI CONSTRUIT, AMENAJAT SI PLANTAT DIN TOATE LOCALITATILE URBANE SI
RURALE;

PROTEJAREA LOCALITATILOR IMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE.

DOCUMENTATII DE URBANISM - PUG

PLANUL URBANISTIC GENERAL ARE CARACTER DIRECTOR SI DE REGLEMENTARE OPERATIONALA. FIECARE
LOCALITATE TREBUIE SA INTOCMEASCA PLANUL URBANISTIC GENERAL, SA IL ACTUALIZEZE LA 5-10 ANI SI SA IL
APROBE
PUG CUPRINDE PIESE SCRISE I DESENATE CU PRIVIRE LA
DIAGNOSTICUL PROSPECTIV, REALIZAT PE BAZA ANALIZEI EVOLUIEI ISTORICE, PRECUM I A PREVIZIUNILOR
ECONOMICE I DEMOGRAFICE, PRECIZND NEVOILE IDENTIFICATE N MATERIE DE DEZVOLTARE ECONOMIC,
SOCIAL I CULTURAL, DE MEDIU, LOCUIRE, TRANSPORT, SPAII I ECHIPAMENTE PUBLICE I SERVICII;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAIAL A LOCALITII;
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT ACESTUIA;
PLANUL DE ACIUNE PENTRU IMPLEMENTARE I PROGRAMUL DE INVESTIII PUBLICE;
PLANUL DE MOBILITATE URBAN

PUG CUPRINDE REGLEMENTARI PE TERMEN SCURT, LA NIVELUL INTREGII UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

DE BAZA, CU PRIVIRE LA:
STABILIREA SI DELIMITAREA TERITORIULUI INTRAVILAN IN RELATIE CU TERITORIUL ADMINISTRATIV AL
LOCALITATII;
STABILIREA MODULUI DE UTILIZARE A TERENURILOR DIN INTRAVILAN;
ZONIFICAREA FUNCTIONALA IN CORELATIE CU ORGANIZAREA RETELEI DE CIRCULATIE;
DELIMITAREA ZONELOR AFECTATE DE SERVITUTI PUBLICE;
MODERNIZAREA SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE;
STABILIREA ZONELOR PROTEJATE SI DE PROTECTIE A MONUMENTELOR ISTORICE;
FORMELE DE PROPRIETATE SI CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR;
PRECIZAREA CONDITIILOR DE AMPLASARE SI CONFORMARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AMENAJATE SI
PLANTATE.

PUG CUPRINDE PREVEDERI PE TERMEN MEDIU SI LUNG CU PRIVIRE LA:

EVOLUTIA IN PERSPECTIVA A LOCALITATII;
DIRECTIILE DE DEZVOLTARE FUNCTIONALA IN TERITORIU;
TRASEELE CORIDOARELOR DE CIRCULATIE SI DE ECHIPARE PREVAZUTE IN PLANURILE DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NATIONAL, ZONAL SI JUDETEAN.

DOCUMENTATII DE URBANISM - PUZ

PLANUL URBANISTIC ZONAL ARE CARACTER DE REGLEMENTARE SPECIFICA DETALIATA SI ASIGURA CORELAREA
DEZVOLTARII URBANISTICE COMPLEXE CU PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL A UNEI ZONE
DELIMITATE DIN TERITORIUL LOCALITATII.

STABILIREA ZONELOR PENTRU CARE SE INTOCMESC PLANURI URBANISTICE ZONALE OBLIGATORII SE FACE DE
REGULA IN PLANUL URBANISTIC GENERAL.

PUZ CUPRINDE REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA :

ORGANIZAREA RETELEI STRADALE;
ORGANIZAREA ARHITECTURAL-URBANISTICA IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE STRUCTURII URBANE;
MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR;
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE;
STATUTUL JURIDIC SI CIRCULATIA TERENURILOR;
PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI SERVITUTI IN ZONELE DE PROTECTIE ALE ACESTORA.

ELABORAREA PUZ ESTE OBLIGATORIE IN CAZUL:

ZONELOR CENTRALE ALE LOCALITATILOR;
ZONELOR PROTEJATE SI DE PROTECTIE A MONUMENTELOR, A COMPLEXELOR DE ODIHNA SI AGREMENT, A
PARCURILOR INDUSTRIALE, A PARCELARILOR;
ALTOR ZONE STABILITE DE AUTORITATILE PUBLICE LOCALE DIN LOCALITATI, POTRIVIT LEGII .

DOCUMENTATII DE URBANISM - PUD

PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (PUD) ARE EXCLUSIV CARACTER DE REGLEMENTARE SPECIFICA, PRIN CARE SE
ASIGURA CONDITIILE DE AMPLASARE, DIMENSIONARE, CONFORMARE SI SERVIRE EDILITARA A UNUIA SAU MAI
MULTOR OBIECTIVE PE UNA SAU MAI MULTE PARCELE ADIACENTE, PE UNUL SAU MAI MULTE AMPLASAMENTE,
IN CORELARE CU VECINATATILE IMEDIATE.

PUD SE ELABOREAZA NUMAI PENTRU REGLEMENTAREA AMANUNTITA A PREVEDERILOR STABILITE PRIN PLANUL
URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC ZONAL SAU PENTRU STABILIREA CONDITIILOR DE CONSTRUIRE.

PUD CUPRINDE REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA: - ASIGURAREA ACCESIBILITATII SI RACORDAREA LA RETELELE

EDILITARE; - PERMISIVITATI SI CONSTRANGERI URBANISTICE PRIVIND VOLUMELE CONSTRUITE SI AMENAJARILE; -
RELATIILE FUNCTIONALE SI ESTETICE CU VECINATATEA; - COMPATIBILITATEA FUNCTIUNILOR SI CONFORMAREA
CONSTRUCTIILOR, AMENAJARILOR SI PLANTATIILOR; - REGIMUL JURIDIC SI CIRCULATIA TERENURILOR SI
CONSTRUCTIILOR.

REGULAMENTE DE URBANISM
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM REPREZINTA SISTEMUL DE NORME TEHNICE, JURIDICE SI ECONOMICE
CARE STA LA BAZA ELABORARII PLANURILOR DE URBANISM, PRECUM SI A REGULAMENTELOR LOCALE DE
URBANISM.
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU INTREAGA UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALA, AFERENT
PLANULUI URBANISTIC GENERAL, SAU PENTRU O PARTE A ACESTEIA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL,
CUPRINDE SI DETALIAZA PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL
REFERITOARE LA MODUL CONCRET DE UTILIZARE A TERENURILOR, PRECUM SI DE AMPLASARE, DIMENSIONARE SI
REALIZARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AMENAJARILOR SI PLANTATIILOR.
DUPA APROBARE PLANUL URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC ZONAL SI PLANUL URBANISTIC DE
DETALIU IMPREUNA CU REGULAMENTELE LOCALE DE URBANISM AFERENTE SUNT OPOZABILE IN JUSTITIE.
COMPETENTE DE AVIZARE-APROBARE PAT

5 - SERVITUTI URBANISTICE
SERVITUI URBANISTICE
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT GENERATE DE SARCINILE PRIVIND
PROTECTIA MEDIULUI,
PROTECTIA ORDINII PUBLICE,
ASIGURAREA IGIENEI SI A SANATATII PUBLICE,
PROTECTIA MEDIULUI SOCIAL, SIGURANTA NATIONALA,
ASIGURAREA BUNEI VECINATATI,
PROTECTIA PATRIMONIULUI NATURAL SI CULTURAL, PRECUM SI DE
DREPTURILE CETATENILOR

CARE TREBUIE SA FIE GARANTATE DE ADMINISTRATIA PUBLICA, PRIN ACTIVITATILE DE URBANISM SI AMENAJARE A
TERITORIULUI

SERVITUTEA URBANISTICA ESTE O SARCINA ASUPRA UNUI IMOBIL CARE DIMINUEAZA DREPTURILE
PROPRIETARULUI ACESTUIA, FIE PENTRU UZUL SI UTILITATEA UNUIA SAU MAI MULTOR IMOBILE, FIE PENTRU
INTERESUL SI UTILITATEA PUBLICA.
UN SINGUR IMOBIL POATE FI SUPUS N ACELASI TIMP MAI MULTOR SERVITUTI URBANISTICE
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT STABILITE PRIN LEGE SI SUNT PRECIZATE N DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI
N REGULAMENTELE LOCALE DE URBANISM AFERENTE ACESTORA, APROBATE CONFORM LEGII PENTRU
TERITORIUL REGLEMENTAT

SERVITUTILE URBANISTICE SUNT URMATOARELE:

1.SERVITUTEA NON AEDIFICANDI
2.SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE
3.SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN
4.SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE SI SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI
5.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI N SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE
6.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC,
ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SI PEISAGISTIC
7.SERVITUTILE PENTRU APARAREA DE CALAMITATI NATURALE SI DE ACCIDENTE TEHNOLOGICE
8.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI SOCIAL
9.SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE COMUNITARE
10.SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA DOMENIULUI PUBLIC

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI - INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, NTR-O ANUMITA SUPRAFATA, A UNOR
ANUMITE CONSTRUCTII

POT FACE EXCEPTIE DE LA INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, DUPA CAZ, ANUMITE CONSTRUCTII: LUCRARI DE
INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT, LUCRARI HIDROTEHNICE, LUCRARI DE MBUNATATIRE A STABILITATII SAU
CALITATII TERENURILOR

INTERDICTIA DE CONSTRUIRE POATE FI RIDICATA ODATA CU NCETAREA CAUZEI CARE A DETERMINAT

STABILIREA EI

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN URMATOARELE MOTIVE:
RISCURI NATURALE PREVIZIBILE: INUNDATII, ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE, ALBII TORENTIALE, CADERI DE
STNCI, CONDITII IMPROPRII DE FUNDARE, VNTURI PUTERNICE FRECVENTE, ZONE SITUATE N VECINATATEA
ZONELOR CARSTICE, ZONE INSALUBRE;
RISCURI TEHNOLOGICE GRAVE: ZONE SITUATE N VECINATATEA EXPLOATARILOR SUBTERANE, ZONE CU PERICOL
DE CONTAMINARE CHIMICA, BIOLOGICA, RADIOACTIVA, DE EXPLOZIE, DE INCENDII;
PROTEJAREA STRICTA A MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC,
ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SAU A PATRIMONIULUI PEISAGISTIC;
APARAREA TARII, ORDINEA PUBLICA, SIGURANTA NATIONALA;
ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN URMATOARELE MOTIVE:
NECESITATEA ELABORARII UNEI DOCUMENTATII DE URBANISM N VEDEREA STABILIRII REGULILOR DE
CONSTRUIRE APLICABILE N ZONA RESPECTIVA;
NECESITATEA EXECUTARII UNOR CERCETARI ARHEOLOGICE SAU A UNOR LUCRARI DE PROTEJARE A
MONUMENTELOR ISTORICE;
NECESITATEA EXECUTARII ALTOR LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA;
NECESITATEA ADOPTARII UNUI PLAN DE MANAGEMENT PENTRU O ARIE NATURALA PROTEJATA;
STABILIREA UNEI ZONE DE PROTECTIE DE ORICE NATURA;
ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.

SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE

DOCUMENTATIILE DE AMENAJAREA TERITORIULUI SI DE URBANISM SI REGULAMENTELE DE URBANISM AFERENTE
ACESTORA CUPRIND REGLEMENTAREA ZONIFICARILOR URBANISTICE ALE TERITORIULUI, PRIN STABILIREA
DIFERENTIATA A UNOR ZONE CARACTERISTICE, CU PRECIZAREA ACTIVITATILOR UMANE CARE SE POT
DESFASURA SI A CELOR CARE NU SE POT DESFASURA, N CONFORMITATE CU CAEN, A DESTINATIILOR PERMISE SI
INTERZISE ALE CONSTRUCTIILOR N ACESTE ZONE.

ZONIFICARILE URBANISTICE POT FI FUNCTIONALE SAU PROTECTIVE.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA A TERITORIULUI DISTINGE DESTINATIILE DOMINANTE ALE IMOBILELOR N

TERITORIUL REGLEMENTAT.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA SE SUPRAPUNE ALTOR ZONIFICARI PROTECTIVE, CUM SUNT:

ZONIFICARE DUPA GRADUL DE PROTECTIE AL TERITORIULUI (ZONE PROTEJATE NATURALE, CONSTRUITE SAU
PEISAGERE, ZONE DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURILOR),
ZONIFICARE DUPA CARACTERISTICILE TERITORIULUI (UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA).
FIECARE IMOBIL SE GASESTE NTR-UNA SAU N MAI MULTE ZONE REZULTATE N BAZA ZONIFICARII URBANISTICE,
PENTRU CARE S-AU PRECIZAT ACTIVITATILE UMANE SI DESTINATIILE CONSTRUCTIILOR, PERMISE SAU INTERZISE
SERVITUTILE PRECIZATE N URMA ACESTOR ZONIFICARI SE CUMULEAZA

SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN

TERITORIUL UNEI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZA SE MPARTE N TERITORIUL EXTRAVILAN SI
TERITORIUL INTRAVILAN;
STABILIREA LIMITEI ACESTOR TERITORII SE REALIZEAZA PRIN PLANUL URBANISTIC GENERAL AL UNITATII
ADMINISTRATIV-TERITORIALE RESPECTIVE
DIFERENTIEREA TERITORIULUI SE REFERA LA CONDITIILE DIFERITE PENTRU IMOBILELE FACND PARTE DIN
TERITORIUL EXTRAVILAN, RESPECTIV INTRAVILAN:
UTILIZAREA TERENULUI ESTE DIFERITA: N TERITORIUL EXTRAVILAN PREDOMINA FOLOSINTELE AGRICOLE SI
SILVICE, N INTRAVILAN PREDOMINA LOCUIREA SI ACTIVITATILE UMANE DIN SECTOARELE SECUNDAR SI TERTIAR;
SISTEMUL DE IMPOZITE SI TAXE ESTE DIFERIT;
CONSTRUIREA SE FACE DUPA REGULI DIFERITE;
SERVICIILE PUBLICE SE ORGANIZEAZA N SPECIAL N TERITORIUL INTRAVILAN

SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE SI SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI

DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI REGULAMENTELE LOCALE AFERENTE STABILESC DENSITATEA MAXIMA A
CONSTRUIRII SI MODURILE PERMISE DE OBTINERE A ACESTEI DENSITATI N NTREG TERITORIUL REGLEMENTAT,
N FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE
URBANISTICE.

STABILIREA DIMENSIUNILOR MINIME PE CARE LE POATE AVEA O PARCELA PENTRU CA SA POATA SUPORTA
CONSTRUCTII, ADICA SA FIE CONSTRUIBILA, SE FACE N MOD DIFERIT N TERITORIUL REGLEMENTAT, N FUNCTIE
DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE;

DIMENSIUNILE MINIME PRESCRISE SUNT: LUNGIMEA ALINIAMENTULUI PARCELEI, ADNCIMEA PARCELEI,

ADICA LUNGIMEA PERPENDICULARA PE ALINIAMENT SI SUPRAFATA PARCELEI.

STABILIREA NALTIMII MAXIME A CLADIRILOR SE FACE N MOD DIFERIT N TERITORIUL REGLEMENTAT, N

FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV, DE CONSTRUCTIILE EXISTENTE
N VECINATATE SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE
STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE RNDURILE PARALELE DE CLADIRI SPRE ALINIAMENT SI SPRE
LIMITELE POSTERIOARE ALE PARCELELOR, STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRI SEPARATE
SITUATE PE ACEEASI PARCELA, STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRILE CONSTRUITE PE PARCELE
NVECINATE, N VEDEREA ASIGURARII NSORIRII FATADELOR SI VENTILATIEI NATURALE N ZONELE CONSTRUITE SE
FACE N FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV, DE NALTIMEA
CLADIRILOR SI DE REGULAMENTELE N VIGOARE PRIVIND SANATATEA POPULATIEI SI IGIENA LOCUIRII.
STABILIREA PLAFONULUI DE DENSITATE A CONSTRUIRII SE FACE PRIN PRECIZAREA INDICILOR URBANISTICI
MAXIMI POT SI CUT CARE TREBUIE RESPECTATI PE FIECARE PARCELA N PARTE.

SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI N SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE

PROTECTIA SI MENTINEREA SUPRAFETELOR DESTINATE FOLOSINTELOR AGRICOLE, A TERENURILOR
MPADURITE, A TERENURILOR CU VEGETATIE SPONTANA, A PAJISTILOR, A ZONELOR MONTANE, A STNCARIILOR
SI A ZONELOR UMEDE.

STABILIREA SUPRAFETEI TOTALE DE SPATII PLANTATE PUBLICE SI SEMI-PUBLICE DIN TERITORIUL INTRAVILAN AL
FIECAREI LOCALITATI, N RAPORT CU CLIMA LOCULUI, CU NUMARUL SI OCUPATIA LOCUITORILOR ACESTEIA,
PRECIZAREA AMPLASAMENTULUI SI SUPRAFETEI FIECARUI SPATIU PLANTAT N PARTE, INTERZICEREA DIMINUARII
SPATIILOR PUBLICE PLANTATE, A PEPINIERELOR, A BAZELOR SPORTIVE, A PLANTATIILOR DE PROTECTIE A
INFRASTRUCTURII.

STABILIREA INDICELUI MINIM DE SPATIU PLANTAT PE TEREN NATURAL, FARA SUBSOL CONSTRUIT PSP CARE
TREBUIE RESPECTAT PE FIECARE PARCELA N PARTE, N FUNCTIE DE ZONIFICAREA URBANISTICA SI DE DENSITATEA
CONSTRUIRII
ASIGURAREA PRIMATULUI AVIZULUI INITIAL DE MEDIU ASUPRA ELABORARII DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
ULTERIOARE SI ASUPRA ELIBERARII AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE SI DE FUNCTIONARE.

MODUL DE FOLOSIRE A SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR DE APA, STABILIREA ZONELOR DE PLAJA SI MBAIERE, A

ZONELOR DIN SUPRAFETELE DE APA N CARE ESTE PERMISA DESFASURAREA SPORTURILOR NAUTICE

STABILIREA ZONELOR DE PROTECTIE ALE APELOR CURGATOARE SI STATATOARE SI ALE LITORALULUI MARII
NEGRE, PENTRU LIMITAREA FOLOSIRII TERENURILOR N ZONELE DE PROTECTIE, PENTRU ACCESUL LA MALURI N
SCOPUL EXECUTARII SI NTRETINERII LUCRARILOR DE APARARE ALE ACESTORA, PENTRU ACCESUL LA APA AL
PUBLICULUI.
REGLEMENTARI PENTRU DEVERSARILE N APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE, PENTRU PROTECTIA APELOR
SUBTERANE SI, N SPECIAL, A CELOR CU CALITATI TERAPEUTICE.
PROTECTIA SOLURILOR PRODUCTIVE SI REFACEREA SOLURILOR DEGRADATE DE CAUZE NATURALE SAU
ANTROPICE, ASIGURAREA SCURGERII APELOR PE SUPRAFATA TERENURILOR, LIMTAREA EFECTELOR TORENTILOR SI
REALIZAREA LUCRARILOR DE DIMINUARE A RISCULUI ALUNECARII TERENURILOR

PROTECTIA N INTERES PUBLIC A RESURSELOR SUBSOLULUI SI A FENOMENELOR CARSTICE.

MODUL DE EXPLOATARE A PADURILOR SI REGLEMENTAREA TAIERII ARBORILOR, AMENAJAREA PERDELELOR DE

PROTECTIE, AMENAJAREA PLANTATIILOR PE MALURILE RURILOR, LACURILOR SI PE TARMURILE MARII,
AMENAJAREA PLANTATIILOR DE ALINIAMENT DE-A LUNGUL DRUMURILOR PUBLICE.

DELIMITAREA ZONELOR UNDE ESTE PERMISA EXPLOATAREA LA SUPRAFATA A RESURSELOR, STABILIREA

MASURILOR DE PROTECTIE N INTERES PUBLIC A PEISAJULUI N PERIOADELE DE FUNCTIONARE A CARIERELOR SI A
MASURILOR DE REFACERE A PEISAJULUI DUPA NCHIDEREA ACTIVITATII DE EXPLOATARE.

STABILIREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE, A HABITATELOR SI A SPECIILOR SI EXEMPLARELOR DE FLORA SI

FAUNA OCROTITE: DELIMITAREA ARIILOR, ACTIVITATILE UMANE PERMISE, MODUL DE CONSTRUIRE, ACCESUL
OAMENILOR N ZONELE PROTEJATE.

PROTECTIA ANIMALELOR SI ASIGURAREA CIRCULATIEI PROTEJATE A ACESTORA N ZONELE STRABATUTE DE

INFRASTRUCTURILE DE TRANSPORT.

PROTECTIA SI MBUNATATIREA PEISAJULUI NATURAL: DELIMITAREA ZONELOR CU CALITATI PEISAGISTICE

PROTEJATE N INTERES PUBLIC, DELIMITAREA ZONELOR DE PEISAJ CULTURAL, REGLEMENTAREA ACCESULUI N
INTERIORUL ZONELOR PENTRU ACTIVITATI CURENTE SI PENTRU VIZITARE, REGLEMENTAREA INTERVENTIILOR
UMANE CARE SA PASTREZE ECHILIBRUL DINTRE ELEMENTELE PROTEJATE SI ELEMENTELE ANTROPICE,
REGLEMENTAREA CONSTRUIRII SI A CIRCULATIEI N ZONA, PREVEDEREA MODULUI DE PLANTARE SI DE
EXPLOATARE A PLANTATIILOR.

PASTRAREA CALITATII FACTORILOR CLIMATICI SI TERAPEUTICI AI UNOR ZONE SI ASIGURAREA LOCUIRII

TEMPORARE N ACESTE ZONE A PERSOANELOR AUTOHTONE.

SERVITUTI PENTRU PROTECTIA MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC,

ARHITECTURAL, NATURAL SI PEISAGISTIC
STABILIREA ZONELOR PROTEJATE N INTERES PUBLIC PENTRU CALITATILE ISTORICE, ARTISTICE, RELIGIOASE,
ETNOGRAFICE, MEMORIALE S.A.:
DELIMITAREA ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE; REGLEMENTAREA ACCESULUI N ZONA; REGLEMENTAREA
CONSTRUIRII, A ACTIVITATILOR UMANE SI A CIRCULATIEI N ZONA; PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI A
ELEMENTELOR PATRIMONIULUI INDUSTRIAL; MBUNATATIREA VEDERILOR SI PLANTATIILOR; CONFORMAREA
CLADIRILOR SI STABILIREA CULORILOR SI FINISAJELOR ACESTORA; AMENAJAREA TRASEELOR DE VIZITARE, DE
SPECTACOLE SI DE ODIHNA; AMPLASAREA SI REALIZAREA ELEMENTELOR DE SIGNALECTICA SI DE RECLAMA

SERVITUTI PENTRU APARAREA DE CALAMITATI NATURALE SI DE ACCIDENTE TEHNOLOGICE

STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA RISCURI NATURALE PREVIZIBILE CADERI DE STNCI, ALUNECARI DE TEREN,
AVALANSE S.A., SI INTERZICEREA CONSTRUIRII N ACESTE ZONE; FAC EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE
MPOTRIVA RISCURILOR SI LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA PROTEJATE MPOTRIVA RISCURILOR.
STABILIREA TERENURILOR SUPUSE INUNDARII N MOD NATURAL SI INTERZICEREA CONSTRUIRII N ALBIILE
MAJORE ALE APELOR CURGATOARE SI N VAILE TORENTIALE; FAC EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE MPOTRIVA
INUNDATIILOR SI LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA.
STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA PERICOLUL DE EROZIUNE A MALURILOR SI INTERZICEREA CONSTRUIRII N
ACESTE ZONE; FAC EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE MPOTRIVA EROZIUNII CARE SUNT ADMISE DIN PUNCT DE
VEDERE AL DEZVOLTARII DURABILE

REGLEMENTARI PENTRU MODUL DE CONSTRUIRE SI DE UTILIZARE A TERENURILOR N ZONELE SITUATE

DEASUPRA EXPLOATARILOR SUBTERANE, PENTRU MASURILE DE EVITARE A ACCIDENTELOR LA SUPRAFATA
SOLULUI CAUZATE DE EXPLOATARILE SUBTERANE, PENTRU DESPAGUBIREA PROPRIETARILOR CARE SUNT
PREJUDICIATI DE EXPLOATARI SI DE ACCIDENTE.
REGLEMENTARI PENTRU DIMENSIUNILE SI ADNCIMEA MAXIMA ALE SUBSOLURILOR CLADIRILOR, N FUNCTIE
DE ADNCIMEA APELOR SUBTERANE SI PENTRU LUCRARILE CARE AFECTEAZA APELE FREATICE.
REGLEMENTARI PENTRU APARAREA CONSTRUCTIILOR MPOTRIVA INCENDIILOR, N FUNCTIE DE DESTINATIA
CONSTRUCTIILOR: MATERIALE DE CONSTRUCTIE, DISTANTELE DINTRE CLADIRI, ACCESUL POMPIERILOR PE
PARCELE, DIMENSIUNILE MAXIME ALE CLADIRILOR, ORGANIZAREA INTERIOARA A CLADIRILOR

DIMINUAREA PNA LA ELIMINARE A EFECTELOR PERICULOASE ASUPRA LOCALITATILOR PRODUSE DE

CIRCULATIA RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA, NAVALA, PRECUM SI A EFECTELOR AGLOMERATIILOR UMANE
ASUPRA INFRASTRUCTURILOR DE CIRCULATIE.

REGLEMENTARI PRIVIND AMPLASAREA TERENURILOR UTILIZATE PENTRU CRESTEREA ANIMALELOR SI A

PASARILOR DOMESTICE PENTRU CARNE, LAPTE SI OUA, ASIGURAREA TERENURILE DE PASUNE, ASIGURAREA
CIRCULATIEI TURMELOR DE ANIMALE, PROTEJAREA ANIMALELOR MPOTRIVA BOLILOR SPECIFICE, PROTEJAREA
COLECTIVITATILOR UMANE MPOTRIVA NOCIVITATILOR PRODUSE DE CRESTEREA ANIMALELOR SI A PASARILOR
DOMESTICE.

REGLEMENTARI GENERATE DE RISCURILE DIN LUCRARILE HIDROTEHNICE EXISTENTE, PENTRU INTERZICEREA

LUCRARILOR HIDROTEHNICE CARE POT PERICLITA ASEZARILE UMANE SI PENTRU ASIGURAREA SCURGERII
NESTNJENITE A APELOR METEORICE PE SUPRAFATA TERENURILOR.

SERVITUTI PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI SOCIAL

INTERZICEREA LOCUIRII SI A REALIZARII DE CONSTRUCTII N ZONE FARA LUCRARI EDILITARE, DESFIINTAREA
CONSTRUCTIILOR NOCIVE, ABANDONATE SAU CONSTRUITE N MOD ILEGAL.

AUTORIZAREA ASEZARII TEMPORARE, N ZONE CU LUCRARI EDILITARE ADECVATE, A UNOR PERSOANE CARE AU
NEVOIE DE ADAPOST.

AUTORIZAREA LOCUIRII TEMPORARE N STATIUNI TURISTICE, CAMPINGURI, CABANE S.A., N CONSTRUCTII CARE
CORESPUND STANDARDELOR SPECIFICE ACESTOR AMENAJARI.
MODUL DE UTILIZARE A DOMENIULUI PUBLIC, ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE SI INFRASTRUCTURA, PLANTATIILE,
MOBILIERUL STRADAL, ILUMINATUL PUBLIC STABILITE DEADMINISTRATIA PUBLICA TREBUIE SA ADUCA
AVANTAJELE CELE MAI MARI SI PREJUDICIILE CELE MAI MICI LOCUITORILOR SI PROPRIETARILOR IMOBILELOR

CONSTRUIREA PE O PARCELA TREBUIE SA TINA CONT DE CLADIRILE CARE EXISTA PE PARCELELE VECINE, DUPA
URMATOARELE REGULI:
CLADIREA CARE SE CONSTRUIESTE PE O PARCELA VA AVEA O FATADA PARALELA CU LIMITA DE PROPRIETATE
DACA PE PARCELA CU CARE SE NVECINEAZA PRIN ACEASTA LIMITA EXISTA O CLADIRE N ACEEASI SITUATIE.
CLADIREA CARE SE CONSTRUIESTE PE O PARCELA VA AVEA UN CALCAN, ADICA PERETE PE LIMITA DE
PROPRIETATE, DACA PE PARCELA CU CARE SE NVECINEAZA PRIN ACEASTA LIMITA EXISTA O CLADIRE N ACEEASI
SITUATIE; LUNGIMEA MAXIMA A CALCANULUI SE STABILESTE PRIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM.
EXCEPTIE DE LA ACESTE REGULI SE STABILESC PRIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM.
STABILIREA RELATIILOR JURIDICE N SITUATIILE N CARE PROPRIETARUL TERENULUI ESTE PRIMARIA SI
PROPRIETARUL LOCUINTEI ESTE O PERSOANA PRIVATA

SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR COMUNITARE

ASIGURAREA INFRASTRUCTURILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE, ENERGIE
ELECTRICA, NCALZIRE, TELEFONIE, CATV SI COLECTAREA DESEURILOR MENAJERE SUNT OBLIGATIA
ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE. SERVITUTILE PE CARE LE IMPUN DIFERITELE TIPURI DE ALIMENTARI SUNT
IMPUSE PARCELELOR DESERVITE.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIE SA CONTINA REGLEMENTARI DE CONSTRUIRE SI DE FOLOSIRE A
TERENURILOR PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI RETELELOR SUBTERANE SI AERIENE, PROTECTIEI INSTALATIILOR
VITALE SI PROTECTIEI OAMENILOR FATA DE PERICOLELE GENERATE DE ACESTE RETELE SI INSTALATII.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIE SA PREVADA AMPLASAREA DEPOZITELOR DE DESEURI MENAJERE SI
INDUSTRIALE, A INSTALATILOR DE NEUTRALIZARE A DESEURILOR, A CARIERELOR, A HALDELOR DE STERIL, A
DESEURILOR RADIOACTIVE, A IAZURILOR DE NAMOL INDUSTRIAL SI SA STABILEASCA ZONELE CU RESTRICTII DE
ACCES AL OAMENILOR CAUZATE DE TOATE ACESTE FOLOSINTE PERICULOASE

SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA DOMENIULUI PUBLIC

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ARE DREPTUL SA ORGANIZEZE SI SA SISTEMATIZEZE CIRCULATIA PUBLICA
TERESTRA, SUBTERANA SI, DUPA CAZ SA CREEZE FACILITATI PENTRU DESFASURAREA CIRCULATIEI AERIENE SI
NAUTICE
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA STABILESTE CONDITII SPECIFICE PENTRU
PARCAREA PE FIECARE PARCELA N PARTE A UNUI NUMAR DE AUTOVEHICULE STABILIT PRIN STUDIILE DE
SPECIALITATE SI DE DESTINATIILE FUNCTIONALE SI SUPRAFETELE DESFASURATE ALE CONSTRUCTIILOR EDIFICATE
PE ACEASTA
ACCESIBILITATEA PE FIECARE PARCELA
STABILESC FOLOSINTELE PUBLICE PE PARCELE PRIVATE: SERVITUTI DE TRECERE A PIETONILOR PE ALEI, POTECI,
SAU PRIN GANGURI, PORTICE; SERVITUTI DE TRECERE PENTRU CIRCULATIA MECANICA; SERVITUTI DE TRECERE
PENTRU ANIMALE DOMESTICE; EXTINDEREA DOMENIULUI PUBLIC PRIN AMENAJAREA DE STRAZI, INTERSECTII,
PIETE DE CIRCULATIE SAU PRIN AMPLIFICAREA CELOR EXISTENTE

VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLIC A VOLUMELOR CLADIRILOR DE PE O PARCELA ESTE DE INTERES PUBLIC.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM STABILESC:
ALINIEREA CLADIRILOR, ADICA DISTANTA OBLIGATORIE SAU DISTANTA MINIMA OBLIGATORIE DINTRE
ALINIAMENTUL PARCELEI SI PLANUL VERTICAL AL FATADEI CLADIRII;
NUMARUL MAXIM DE CLADIRI DE PE O PARCELA;
MODUL DE AMPLASARE PE PARCELA A CLADIRILOR, N RAPORT CU TRADITIA LOCALA SI CU FATADELE,
RESPECTIV CALCANELE, CLADIRILOR DE PE PARCELELE VECINE;
DISTANTELE MINIME DINTRE CLADIRILE DE PE O PARCELA SI LIMITELE ACESTEIA;
RACORDAREA ALINIAMENTELOR CLADIRILOR N CAZUL N CARE PARCELA ARE DOUA ALINIAMENTE ADIACENTE;
MODUL DE UTILIZARE A SPATIULUI DE PE PARCELA SITUAT NTRE ALINIAMENT SI FATADA CLADIRII;
FORMELE GENERALE ALE VOLUMELOR CLADIRILOR, INCLUSIV FORMELE ACOPERISURILOR;
NALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR , CALCULATA ASTFEL NCT SA SE ASIGURE NSORIREA FATADELOR
CLADIRILOR DE PE PARCELELE VECINE SAU DE PE PARCELELE SITUATE PE CEALALTA PARTE A STRAZII;.

VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLIC A FATADELOR CLADIRILOR DE PE O PARCELA ESTE DE INTERES PUBLIC.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM STABILESC, N ACORD CU TRADITIA LOCALA, URMATOARELE ELEMENTE DE
ARHITECTURA:
FORMELE FATADEI SI POSIBILITATILE DE EXECUTARE A UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE SITUATE N AFARA
PLANULUI FATADEI BALCOANE, BOVINDOURI, CORNISE, STRESINI;
PROCENTUL SUPRAFETELOR VITRATE DIN SUPRAFATA TOTALA A FATADEI;
MATERIALELE DE FINISAJ SI CULORILE ACESTORA;
AMPLASAREA PE FATADE, PE ACOPERISURILE CLADIRILOR SAU PE PARCELA A UNOR ELEMENTE DE RECLAMA
FIRME, VITRINE, RECLAME, SEMNALE LUMINOASE;
ILUMINAREA DECORATIVA A FATADELOR;
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A ELEMENTELOR DE SEMNALIZARE NECESARE CIRCULATIEI SI
INFORMARII PUBLICE;
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR CORPURI PENTRU ILUMINATUL PUBLIC
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR RETELE PUBLICE AERIENE

LIMITA UNEI PARCELE CATRE DOMENIUL PUBLIC SE NUMESTE ALINIAMENTUL PARCELEI; ELEMENTUL CARE
SEPARA PARCELA DE DOMENIUL PUBLIC SE AMPLASEAZA N TOTALITATE PE PARCELA RESPECTIVA, NSA VEDEREA
LUI ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM STABILESC:
NATURA ELEMENTULUI GARD VIU SAU MPREJMUIRE CONSTRUITA;
NALTIMEA MINIMA SI MAXIMA;
ELEMENTE DE ARHITECTURA, POZITIA ACCESELOR DIN DOMENIUL PUBLIC PE PARCELA;
POZITIA RACORDURILOR LA RETELELE PUBLICE SUBTERANE SAU AERIENE SI POZITIA CONTOARELOR RESPECTIVE;