coala Gimnazial Moara Nic Aprob

Nr.tel 0230/536076 DIRECTOR

Telefon/fax: 0230/536108 PROF. GAUBE CONSTANTIN
e-mail:scmoara@yahoo.com
nrdin

LECTIE LA EDUCATIE JURIDICA

NATIUNEA.CETATENIA.DREPTURI SI INDATORI CETATENESTI

CETATENIA TREBUIE DEOSEBITA DE NATIONALITATE, SUB DIFERITELE EI

INTELESURI.TERMENUL DE NATIONALITATE DIFERA CA INTELES, IN PRIMUL RAND, DUPA
CUM LEGAM TERMENUL DE NATIUNE (LAT. NATUS) DE CEL DE TERITORIU SAU CEL DE
ASCENDENTA.
GRUPA DE ACCEPTIUNI ALE TERMENULUI DE NATIONALITATE, PORNITA DE LA
ASCENDENTA, SE APLICA NUMAI LA PERSOANA FIZICA SI INSEAMNA APARTENETA EI LA O
NATIUNE, EVOLUAND DE LA INTELESUL DE ENTITATE ETNICA PANA LA INTELESUL ACTUAL
DE ENTITATE LEGATA SUFLETESTE, FIIND CAPABILA SI CONSTIENTA DE VIATA POLITICA
PROPRIE.
FATA DE UN STAT NATIONAL UNITAR (CARE E EXPRESIA IDENTITATII DINTRE MEMBRII
UNEI NATIUNI SI CETATENII UNUI STAT), VOM AVEA PE DE O PARTE, NATIUNI FARA STAT, IAR
PE DE ALTA, STATE FARA NICIO LEGATURA CU DISTINCTIILE NATIONALE SAU AI CAREI
RESORTISANTI SA REPREZINTE NUMAI O PARTE DINTR-O NATIUNE ORI SA APARTINA MAI
MULTOR NATIUNI ; IN ACEST ULTIM CAZ APLICANDU-SE PRINCIPIUL NATIONALITATILOR
EGALE SAU NU, ACESTEA CAUTAND A NU FACE DEOSEBIRI NATIONALE (SUA) ORI ASUPRIND
PE UNELE IN FAVOAREA ALTORA.
STATELE MODERNE SE CONCEP SAU SE CONSTITUIE PE O BAZA NATIONALA, DISTINCTIA
DINTRE CETATENIE SI NATIONALITATE RAMANE.ACEASTA DISTINCTIE, CE A FORMAT SI IN
ROMANIA OBIECT DE DISCUTIE CHIAR SI CU PRILEJUL DEZBATERILOR LA LEGEA
PROMULGATA PRIN D. 724/1924, E CONSEMNATA EXPRES DE UNELE LEGISLATII- SE DA
EXEMPLU LEGII ARGENTINIENE DIN 1 OCTOMBRIE 1869, CARE DISPUNE CA, PRIN
NATURALIZARE STRAINA, SE PIERDE CETATENIA (DREPTURILE POLITICE), NU SI
NATIONALITATEA; NU MAI PUTIN SISTEMELE STATALE AU VARIAT DE LA IDENTIFICAREA
NATIONALITATII CU CETATENIA PANA LA IDENTIFICAREA CETATENIEI CU NATIONALITATEA
(LEDEA DELBRCK, ART. 25, AL. 2).
DIFICULTATILE TERMINOLODICE PRIVIND CUVINTELE NATIUNE SI NATIONALITATE NU SE
OPRESC AICI.SE AJUNGE ASTFEL CA NATIONALITATE(APARTENENTA LA UN STAT) SA AIBA CA
PLURAL DUBLA CONSTITUTIONALITATE IN TIMP CE NATIONALITATI (GRUPURI NATIONALE
DIN CADRUL UNUI STAT DIN LUME) SA AIBA CA SINGULAR NATIUNE. IN ACEEASI
TERMINOLOGIE DE SPECIALITATE, CETATENIA APARE CA NATIONALITATE DE FAPT, NUMITA
SI NATIONALITATE JURIDICA IAR NATIONALITATEA PROPRIU-ZISA APARARE CA
NATIONALITATE DE DREPT.
IN CONCLUZIE TOTI CETATENII AU DREPTURI SI LIBERTATI, ASIGURATE DE CONSTITUTIE,
SI INDATORIRI FATA DE PATRIA MAMA.
DREPTURILE CETATENILOR ROMANI
PRIN CONSTITUTIE SE STABILESC DREPTURI FUNDAMENTALE DAR SI OBLIGATIILE
CORESPUNZATOARE CETATENILOR .CONFORM ART. 22 ALIN. 1 CETATENILOR LI SE
GARANTEAZA :
-DREPTUL LA VIATA, FIIND INTERZISA PEDEAPSA CU MOARTEA(ALIN.3),
DREPTUL LA OCROTIREA SANATATII ,
-DE A ALEGE SI DE A CANDIDA IN VEDEREA CONSTITUIRII AUTORITATILOR
STATULUI.
-CETATENII ROMANI PARTICIPA LA REFERENDUMURI SI AU INITIATIVA LEGISLATIVA ,
-EI NU POT FI EXPULZATI , NICI EXTRADATI SI SE BUCURA IN STRAINATATE DE
PROTECTIA STATULUI ROMAN.

INDATORIRILE CETATENILOR ROMANI

PENTRU CETATENII ROMANI , OBLIGATIILE DEPASESC CARACTERUL LOR JURIDIC,

FIIND LEGATE DE MORALA SI RELIGIE. CONSTITUTIA DECLARA CA "FIDELITATEA
FATA DE TARA ESTE SFANTA".INDATORIRILE CONSTITUTIONALE SUNT:

-OBLIGATIILE, CA PERSOANE CIVILE IN CAZ DE RISCURI GRAVE, DE CATASTROFE

SAU DE CALAMITATI NATURALE;
-CONTRIBUTIA LA CHELTUIELI PUBLICE PRIN IMPOZITE SI TAXE;
-ORICE ALE PRESTATII IN SITUATII EXCEPTIONALE;
-OBLIGATIA DE A RESPECTA CONSTITUTIA SI LEGILE STATULUI;
-OBLIGATIA DE A-SI EXERCITA DREPTURILE SI LIBERTATILE CONSTITUTIONALE CU
BUNA-CREDINTA;
-A NU INCALCA DREPTURILE SI OBLIGATIILE CELORLALTI;
-DE A SUPORTA SANCTIUNILE LEGALE ALE INCALCARII ORDINULUI DE DREPT.

"NU-TI DEPASI NICIODATA DREPTURILE, SI ELE VOR DEVENI CURAND NELIMITATE"

Jean jacques rousseau

INTOCMIT
PROF. CHELARU LUMINITA