COMMON –LAW ÎN SUA

ISTORIA DREPTULUI SUA

Hotărârea Calvin’s case-1608
 Common Law se exportă de englezi pe teritoriile ocupate cu 2 condiții:

Englezii introduc Common Law dacă teritoriile noi ocupate nu sunt încă supuse
națiunilor civilizate, dacă nu există persoane, nici autoritate legitimă care să
poată edicta reguli care să intre în contradicție cu Common Law.
Dacă prima condiție este îndeplinită, este necesar ca acești coloniști să poată
utiliza în mod satisfăcător regulile juridice de Common Law. Este necesar ca
regulile juridice engleze să fie apropriate condițiilor de viață care există în
colonii.
Drepul de proprietate, dreptul penal
 Modalitățile de creare a dreptului
american
 1788- sir W.BLACKSTONE ~”Dacă o țară nelocuită este
descoperită și populată de subiecți englezi, atunci toate legile
engleze în vigoare, care sunt legile lor de la naștere, se aplică
imediat”.
 Modificarea regulilor Common Law
 Necunoașterea regulilor de Common Law
 Folosirea Bibliei-dreptului canonic
 Crearea regulilor noi și elaborarea codurilor
 Autonomia dreptului american față de dreptul englez după
1776
 Dezvoltarea a două sisteme de drept diferite –structură și
concepte
Diversitatea dreptului american
 Thereis no law on the point – permite crearea
dreptului
 Amendamentul 14 al Constituției- niciun stat nu
poate "să refuze unei persoane din jurisdicția sa
o protecție egală a legii".
 AndreTunc: ”Caracteristica fundamentală a
dreptului american este că nu există”
 1712-13 COLONII
 INDEPENDENȚA-4 iulie 1776
 CONSTITUȚIA SUA – 1787
 STABILIREA COMMON-LAW-ului
 EVOLUȚIA PRINCIPULUI FEDERALISMULUI
 CONSTITUȚIA-prerogative la nivel federal însă
competențele sunt echilibrate
Separația puterilor
 50 Constituții
 PUTERE EXECUTIVĂ-GUVERNATOR care are
dreptul de veto asupra legilor
 PUTERELEGISLATIVĂ-STATE LEGISLATURE sau
GENERAL ASSEMBLY (bicameral).
 83.000 administrații locale
 P u t e re
l e g i s l a t i v ă f e d e r a l ă - C o n g re s u l
435/100
 P u t e re
e x e c u t i v ă - P re ș e d i n t e l e ,
administrația
 P u t e re a
j u d e c ă t o re a s c ă - c a p i t o l u l I I I a l
Constituției
Amendamentul X la Constituție

 ”Puterile care nu sunt delegate Statelor Unite prin Constituţie şi nici

nu sunt interzise de aceasta statelor, sunt rezervate statelor respective
sau poporului”.
 Competența legislativă a statelor este reziduală-nu trebuie să
contravină Constituției SUA.
 "Cu excepția chestiunilor reglementate de Constituția federală sau de
legile Congresului, dreptul care trebuie aplicat la toate cauzele este
dreptul unui anumit stat. Că legea acestui stat a fost formulată de
Parlament într-o lege scrisă sau de către instanța supremă într-o
decizie nu interesează autoritățile federale. Nu există o lege generală
federală comună. "ERIE RAILROAD COMPANY v. TOMPKINS
Common Law special, general

 Brevete și mărci,
 cecuri și bonuri federale,
 soluționarea diferendelor,
 dreptul maritim
Competențele nivelului federal
 În articolul 1 seciunea 8, Constituția enumeră competențele care revin nivelului
federal.
 Secţiunea 8. [Puteri delegate Congresului][Puteri enumerate]
 1.Congresul va avea puterea să stabilească şi să perceapă taxe, impozite de orice fel,
taxe vamale şi accize, să plătească datoriile, să asigure apărarea comună şi
bunăstarea generală a Statelor Unite; dar, toate impozitele, taxele vamale şi
accizele, vor fi uniforme pe teritoriul Statelor Unite;
 2.Să facă împrumuturi de bani în numele Statelor Unite;
 3.Să reglementeze comerţul cu naţiunile străine şi între diferite state, precum şi cu
triburile de indieni;
 4.Să stabilească norme uniforme de naturalizare şi legi uniforme privind falimentul
pe teritoriul Statelor Unite;
 5.Să bată monedă, să reglementeze valoarea acesteia şi a monedelor străine, precum
şi să fixeze standardele de greutăţi şi măsuri;
 6.Să asigure pedepsirea falsificării titlurilor de valoare şi monedei curente a Statelor Unite;
 7.Să stabilească oficii poştale şi căile de transport al poştei;
 8.Să promoveze progresul ştiinţei şi artelor utile prin asigurarea pe timp limitat a dreptului
exclusiv de autor şi inventator pentru operele şi descoperirile respective;
 9.Să înfiinţeze tribunale de grad inferior Curţii Supreme;
 10.Să definească şi să pedepsească pirateria şi crimele comise în largul mării şi infracţiunile
împotriva legii naţiunilor;
 11.Să declare război, să acorde autorizaţii de capturare şi confiscare a navelor comerciale
străine şi să elaboreze reglementări cu privire la capturile pe mare şi pe uscat;
 12.Să recruteze şi să întreţină armate, dar nu se vor aloca fonduri în acest scop pentru o
durată mai mare de doi ani;
 13.Să organizeze şi să întreţină marina de război;
 14.Să elaboreze norme pentru comanda şi reglementarea forţelor armate terestre şi navale;
 15.Să ia măsuri pentru chemarea miliţiei în vederea aplicării legilor Uniunii, pentru
reprimarea insurecţiilor şi respingerea invaziilor;
 COMPETENȚA LEGISLATIVĂ A
STATELOR
 50 STATE- o varietate de reguli: drept penal, drept civil,
drept comercial, drept fiscal etc.

 83000 puteri publice care locale competente să edicteze

dreptul sub diferite forme ORDINANCES, RESOLUTIONS,
STATUTE

 23 STATE EXISTĂ INIȚIATIVA POPULARĂ-ADOPTAREA

PE CALE DE REFERENDUM
INSTITUȚII CU ROL UNIFICATOR

 CONSTITUȚIA SUA
 CURTEA SUPREMĂ A SUA ”Marbury versus Madison” din
1803
 LIMBAJUL COMUN
 STAREA DE SPIRIT A JURIȘTILOR CARE CONTRIBUIE
LA UNITATEA DREPTULUI

 FEDERALISMUL AMERICAN ESTE SINGURUL ÎN LUME

CARE PROPUNE DOUĂ NIVELURI DE GUVERNARE ÎN
CADRUL CELOR TREI PPUTERI:LEGISLATIVĂ,
EXECUTIVĂ, JUDICIARĂ
 TEORIA PUTERILOR IMPLICITE
 1810 Curtea Supremă de Justiție-instanța supremă devine gardianul federal al Constituției: prin urmare,
acceptă să controleze conformitatea unei legi federale cu Constituția.

 Ea va exercita respectul controlului dintre cele trei organisme principale ale Constituției: Congresul
american, președintele și sistemul judiciar.

 1819 Cauza « Cullach Maryland »

 Art.1 sec.8.- Congresul are dreptul ”Să reglementeze comerţul cu naţiunile străine şi între
diferite state, precum şi cu triburile de indieni”;
 Curtea Supremă recunoaște împuternicirile guvernului federal care sunt necesare pentru a realiza,
pentru a atinge competențele enumerate în mod explicit în Constituție. În 1919, în acest caz, puterea de a
crea o bancă nu este, cu siguranță, o putere enumerată explicit, dar implicită pentru a permite
dezvoltarea comerțului între state. Se presupune că, dacă nu era acolo, guvernul federal nu putea
contribui la comerțul dintre state.
Cauza « Dred Scott Versus Stanford » en
1857
 Pronunțând hotărârea cu puțin timp înainte de Războiul de
Secesiune american, Curtea Supremă se pronunță ferm în
favoarea sclaviei, declarând:

    - pe de o parte, că un negru, chiar și un om liber, nu poate fi

cetățean al Statelor Unite;
    - pe de altă parte, pe teritoriile Statelor Unite, interzicerea
sclaviei este neconstituțională .
 Abolirea sclavajului
 1860 președinte Abraham Lincoln antisclavagist. 1865- Amendamentele
13,14,15

 Amendamentul XIII. [Abolirea sclaviei] -(Ratificat în anul 1865)

 Secţiunea 1.Nici sclavia, nici servitutea involuntară, cu excepţia cazului

în care constituie pedeapsă pentru crimă, pronunţată prin
condamnarea legală a persoanei respective, nu vor exista în interiorul
Statelor Unite sau în oricare alt loc aflat sub jurisdicţia lor.

 Secţiunea 2.Congresul va avea puterea să aplice acest amendament

printr-o legislaţie corespunzătoare.
 Amendamentul XIV. [Protecţia drepturilor cetăţeanului] -(Ratificat în 1868)

Secţiunea 1. [Definirea statutului de cetăţean; interdicţia statelor de a restrânge

privilegiile cetăţenilor]

 Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse

jurisdicţiei lor sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care
locuiesc. Nici un stat nu va elabora sau aplica vreo lege care să
restrângă privilegiile sau imunităţile cetăţenilor Statelor Unite; nici
un stat nu poate priva vreo persoană de viaţă, libertate sau
proprietate fără a urma cursul firesc procedurilor legale; şi nici nu
va refuza vreunei persoane aflate sub jurisdicţia sa protecţia egală a
legilor.
 Amendamentul XV. [Sufragiu pentru toate rasele] (Ratificat în
1870)
 Secţiunea 1.

 Dreptul de vot al cetăţenilor Statelor Unite nu poate fi refuzat

sau restrâns de către Statele Unite sau de către vreunul dintre
state pe motiv de rasă, culoare sau condiţie anterioară de
servitute.
 Secţiunea 2.
 Congresul va avea puterea să aplice acest amendament printr-
o legislaţie corespunzătoare.
Consolidarea puterii federale

 Sf. Sec.19:
 Consolidarea Common Law
 Evoluția principiului federalismului
 Factorii extrajuridici (economici)
 Factorii juridici- Curtea Supremă
 1803- Marbury versus Madison
  
1932-1933 criza economică în SUA
 1932-președintele Roosevelt –Proiectul New Dial-Noua Distribuție.

 Proiect care urmărește să permită statului federal să intervină mai important în

economie și în viața socială.

 El a cerut de la Congresul Statelor Unite, Parlamentul bicameral, acordarea de noi

împuterniciri de intervenție în domeniul economic. Congresul îi conferă lui Roosevelt
aceste puteri. Congresul adoptă legi care conferă puterii executive, președintelui
american, posibilitatea de a interveni în sectorul economic pentru a impune contracte
colective.

 În același mod, Președintele SUA obține de la Congresul SUA oportunitatea de a

interveni în sectorul agricol pentru a facilita adoptarea de măsuri pentru rezolvarea
crizei.
 Aceste legi sunt adresate Curții Supreme a Statelor Unite, care
afirmă că aceste legi sunt neconstituționale, contrar
Constituției din 1787.

 Motivul: Curtea Supremă susține că, în numele separării

puterilor, legiuitorul nu-i poate acorda o împutericire atât de
importantă puterii executive. Legiuitorul a semnat o
mputernicire profitabilă pentru Președintele SUA. Acest lucru
este contrar Constituției.
 Instanțele federale
 11 circumscripții judiciare-judecători itineranți CIRCUITS
 Curțile regionale de drept comun –100/700 judecători judecă aproximativ 600000
cauze/an
 Curțile de Apel12+1 (fiecare circuit -3 state) 180 judecători/40000 cauze pe an
 Judecă în apel:
 deciziile curților regionale
 Deciziile instanței fiscale US TAXE COURT
 Deciziile organelor administrative pentru aplicarea incorectă a legii

 CURTEA SUPREMĂ A SUA

 Instanțele federale
 Chestiuni de drept constituțional
 Probleme între rezidenții statelor diferite
 Chestiuni între cetățenii americani și străini
 Chestiuni ce implică dreptul federal și dreptul statelor
 CURTEA SUPREMĂ A SUA
• Brown vs. The Board of Education of Topeka. Această decizie a pus capăt
segregării Rasiale în școlile publice americane. 1954
• Roe vs. Wade . A dat dreptul femeilor americane dreptul de a decide singure cu
acordul medicului dreptul de a avorta.
• Miranda vs. Arizona. A dat dreptul persoanelor arestate de a fi informate cu privire
la drepturile lor în momentul arestării: „Aveți dreptul de a păstra tăcerea/ dreptul
la tăcere. . . . "
 ALTE INSTANȚE
 U.S. COURT OF FEDERAL CLAIMS
 U.S. TAX COURT
 U.S COURT OF INTERNATIONAL TRADE
 CUSTOMS COURT
 FEDERAL TRADE COMMISSION
 FOOD AND DRUG ADMINISTRATION
 FEDERAL COMMUNICATIONS COMMISSION
 FEDERAL ENERGY REGULATORY COMMISSION
 CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY
 ENVIRONMENTAL PROTECTION AGENCY
Prezența juriului

 Amendamentul 7 al Constituției
 TRYAL JURY-6-12 PERSOANE
 GRAND JURY-organ de acuzare și de poliție judiciară
Izvoarele dreptului american

 Constituția SUA
 Regulile de Common Law
 Regula precedentului
 Dreptul american este un drept jurisprudențial în contextul unei structuri
federale
 50 de modele de Common Law
 Legile scrise-Codurile
 Dreptul Indiei

 India este o republică federală (28 de state și 7 teritorii)

 Noțiunea de drept teritorial (lex loci)- dreptul este conceput ca și un corp de
reguli autonome în raport cu religia sau cu comunitatea, este o noțiune
occidentală.
 În 1781 se înființează două curți superioare, una în materie civilă și una în
materie penală. Această formulă este reluată în (Indian High Courts Act) Actul cu
privire la Înaltele Curți din 1861 care reorganizează justiția în întreaga Indie,
 Charter Act din 1833-Centralizarea puterii legislative-guvernator și consiliu
 Lordul Macaulay, care era un admirator al lui Bentham și al codificării asistă
guvernatorul general.
 Prima comisie legislativă 1833 -1840 -raport numit lex loci report
 Comisia a prevăzut elaborarea a trei coduri: un cod care să expună în mod
sistematic regulile dreptului musulman, al doilea regulile de drept hindus și al
treilea să expună regulile dreptului teritorial (lex loci) care să fie aplicabil în toate
cazurile în care dreptul hindus și cel musulman nu puteau fi aplicate
Influenta franceză

 1819-Cinci regiuni-un Decret care aplica imediat cele 5 Coduri ale lui
Napoleon.
 1852- Hotărâre a Curții de Casație care consolidează aplicarea Codurilor
 1881-in decret se renunță la aplicarea codurilor dar în
 1902-se stabilește aplicarea Codului civil în cazurile neaplicabile cutumei
 CONSECINȚE

 Astfel în India exista un cod de procedură civilă 1859- înlocuit cu cel din
1908, un cod penal 1860, un cod de procedură penală 1861.

 Alte legi însă care au codificat common law nu sunt numite coduri. Cităm
aici Legea cu privire la prescripție 1859, Lege cu privire la succesiuni 1865
înlocuită cu legea din 1925, legea cu privire la contracte 1872, legea cu
privire la probe 1872, legea cu privire la executare în materie de obligații
1872, legea cu privire la efectele comerțului 1881, cu privire la transferurile
de proprietate 1882 amendată în 1929, legea cu privire la trust 1882.
 Autorii codului penal au menționat că au fost influențați în lucrul lor de Codul
penal francez și de Codul penal al Luizianei. Codificatorii dreptului indian n-au
ezitat să introducă în codurile și legile lor reformele pe care ei le considerau
necesare în dreptul englez. Din aceste considerente codificarea indiană a realizat un
progres asupra dreptului englez – ea a fost modelul urmat de către țările care în
Africa orientală și în Sudan doreau să codifice drepturile lor dar să rămână fideli
sistemului common law.

 Dreptul Indiei aparține fără îndoială familiei common law. El aparține acestei
familii datorită mai întâi de toate terminologiei și conceptelor sale.

 Regula precedentului este admisă și ea chiar a ajuns să fie oficializată așa cum n-a
fost niciodată în Angla. Începând cu anul 1845 în India au fost publicate culegeri de
hotărâri judecătorești, aceasta fiind din 1861 obligația administrației.
 PARICULARITĂȚI SPECIFICE
 India are o Constituție din anul 1950
 În India sunt considerate 15 limbi oficiale în diferite state ale sale
 Constituția Indiei enumeră unele materii ce țin de competența Uniunii ( 97 articole) și
altele ( 66 articole) ce țin de competența statelor și 44 articole care țin și de competența
unora și altora.
 Controlul constituționalității legilor este recunoscut Curții Supreme.
 În India nu există un sistem centralizat al justiției ca și în Anglia, dar nici ca în Statele
Unite. Aici nu există instanțe federale, excepție făcând doar Curtea supremă federală
din New Delhi compusă dintr-un președinte și 13 judecători.
 Constituția Indiei a anulat sistemul castelor și discriminarea fondată pe pretext de caste
și a proclamat egalitatea în drepturi a tuturor.
 Toată materia de căsătorie și divorț a fost reformată de Actul Indian cu privire la
căsătorie 1955.