Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
INTRODUCERE
I.I ASPECTEGENERALE
Orice constuctie este supusd actiunilor mediului in care este amplasatd, Prin construclie
nu trebuie sa avem in vedere numai clddirile care adapostesc oameni. Constructiile sunt
de foarte multe tipuri, astfel cd pe ldngd clddirile de locuit sunt: drumuri, poduri, baraje,
diguri, hale industriale, constructii agmzootehnice, rezervoare de diferite tipurigi destinalii,
constructii subterane, castele de apd, coguri de fum, tuneluri, turnuri cu funcduni diferite
etc.
Printre actiunile care apar in anumite zone sunt $i cuhemurele de pim6nt, ca fenomene
naturale de natura tectonice, vulcanicS etc., sau ca fenomene induse, ca umare a
intervenliei omului asupra mediului. Astfel prebu$irea unor galerii de mind, acumulSrile de
apd din lacuri prin infiltratiile in teren, antrenarea unor falii pdn greutatea unor constructii
pot genera, chiar in zone fer6 activitate seismice, culremure.
Prin modul lor de manifestare, cutremurele sunt total diferite de celelalte actiuni in raport
cu o construclie, datoritd efecfului indirect de aplicare.
Spre deosebire de alte actiuni cum ar fi zepada, vantul etc., care se aplicd direct asupra
constructiei si sunt preluate de structura acesteia, seismele produc mi$carea intregii
construclii, datorita mi$cerii terenului, iar fo(ele apar ca forle de ine(ie (Fi) generate de
greutatea elementelor componente, fig,1 .1 ,
Uneori $i acliunea vantului poate avea un caracter dinamic, prin aparilia de rafale, dar
care de obicei pentru constructiile curente nu genereazd fo(e de inerlie importante.
Evident cd existd qi alte actiuni, cum ar fi cele din trafic, utilaje in migcare etc,, care
pot genera fo(e de ine(ie dar aplicarea lor este punctualS pe elementele structurale
Ei cel mai important lucru este faptul ci au parametri cunosculi sau care pot fi
determinali.
j.1
rig.r.r clmportarea unei clediri sub actiunea uantutri qi t,
actiunea seismicd (b.)
Ceea ce esle mai dificil de cuantificat, in acesl context, rim6ne insi actiunea prin
caracterul sau aleatoriu, prin cunoa$terea limitatd a mecanismelor de producere gi de
propagare a undelor seismice, prin imprevizibilitate, la care se adaugi conditiile dinamice
specifice ale fiecirui amplasament. De aceste fenomene se ocupa Seismologia care
este $tiinta cutremurelor de pemant, sau a seismelor gi reprezintd o ramurd a Geofizicii.
Are ca obiect studiul teoretic $i experimental al aparitiei gi cauzelor cuttemurelor,
propagarea gi inregistrarea undelor seismice.
In cadrul seismologiei s-a dezvoltat in ultimii ani ramura Seismologiei ingineregti, care
are ca obiectiv principal punerea la dispozilia inginerilor a datelor seismologice speciflce,
necesare concep(iei gi proiectdrii in zone seismice.
I
lntoducere
Nu toate aceste transformdri ale scoa(ei sunt bine cunoscute, dar istoria mai recent5, de
cand omul a ,inregistrat" evenimentele, prezintd numeroase efecte ale cutremurelor prin
consecintele asuDra mediului construit.
Primele informatii despre cuhemure sunt datorate civilizatiei grece$ti care mentioneazi ca
cel mai important cutremur cel produs in 464 iHr in Sparta, din Peloponez, [1]. Sursa
istorice indicd distrugerea in mare parte a oragului gi un numdr mare de pierderi de vieli
omenegti, peste 20.000 de oameni (cifrd controversatd).
Un alt cutremur important menlionat de istorie este cel din 225 iHr, cand una din cele
$apte minuni ale lumii, statuia de 33 m a Colosului din Rodos, s-a pribugit, [21. Aceeaqi
sursd istoricd menlioneazi gi eruplia vulcanului de pe insula Santorini, din 1470 iHr, ce a
produs pe lingd migcdri ale scoa(ei gi fenomenele tsunami cu efecte devastatoare pe
coasta Anatoliei, Turcia.
Urmeazd o perioadd de timp de peste 300 de ani in care nu sunt date despre seisme
importante, cel putin in zone unde civilizatia a fost capabile s6 transmitd informatia gi si
fie preluald de istorie, sau efectele seismice au fost nesemnificative, Abia in anul 110 se
aminte$te de seismul din Dian Kingdom, regiunea Yunnan din China, urmat de cel din 365
din Creta, Grecia. unde in ambele cazuri se estimeazd ca numdrul victimelor se ridicd la
c6teva mii de oameni [3].
Se oare ci orintre cutremurele care au facut un numdr foarte mare de victime se numera
cel din anul 526, din Antioch, Siria (in prezent Antakya in Turcia), unde numerul victimelor
a fost estimat la 250.000 la o populatie de circa 300.000 de oameni, [3]. In anul 1042 in
lran este distrus oraqul Tabriz inregishindu-se cca 40,000 de victime.
Este interesant de amintit qi cutremurul din anul 1303, care s-a produs in Creta, dar
care a provocat fenomene tsunami care au produs distrugeri importante la Alexandria in
Esipt, [4],
Urmeaze cutremurul cu cele mai multe victime peste 830.000 de oameni care s-a produs
in anul 1556 in regiunea Shaanxidin centrul Chinei, [3].
nginerie seismici
Aceaste listd poate continua cu alte cutremure produse in: ltalia - '1570, Chile - 1575 si
1604, China - 1605, Dubrovnik in Croaga - 1667, Shemakha in Azerbaijan cu 80.000 de
victime - 1667, Anatolia in Turcia 1668, Lima in Peru -1687, Port Royal in Jamaica
-
'1692, Provincia Catania in Sicilia cu circa 60.000 de victime
-
-
1693, alte cutremure in
diferite zone ale ltaliei - '1694, 1700 9i 1703, Japonia 1707, Chile Ai China
- '1730,
-
Peninsula Kamciatka - -
1737, Concepci6n in Chile 1751, urmat in anul 1755 de un
cutremur important in nordul Persiei unde s-au inregistrat circa 40,000 de victime,
La Lisabona, in Portugalia, la 1 noiembrie 1955 s-a produs unul dintre cele mai putemice
cutremure din Eumpa gi nordestul Afticii. Aproximativ 75% din oraq (15.000 de clSdiri) a
fost complet distrus gi numarul victimelor a ajuns la 60.000 de oameni (dupi alte surse
80.000) din cauza prSbugirilor, incendiilor gi tsunami. Aceste valuri de 15 m iniltime au
distrus cheiurile 9i digurile pe care se refugiaserd oamenii de frica fldcirilor.
Mari distrugeri au fost provocate $i de incendiile care nu au putut fi stinse din cauza
imposibilitdlii interventiilor datoritd strdzilor foarte inguste gi ddrAmiturilor. La construc{ia
oragului autoritelib au luat misuri de sistematizare corespunzetoare - strdzi largi, piele
la intersectiile strdzilor principale, diguri gicheiud inalte $i rezistente, Cu aceastd ocazie s-
a realizat prima instalatie pentru incerciri experimentale ale construclirlor, care a
constat dintr-o platformd din lemn rezematd pe stAlpi flexibili tot din lemn (pari) pe care s-
a executat o incepere din zidarie de cdrdmidd (primul model experimental). Platforma a
fost lovite cu ciocane mad din lemn astfel inc6t'modelul" a fost testat la vibratiile
provocate de $ocurile create.
Dupd cutremurul din anul 1755 din Lisabona sunt cunoscute din ce in ce mai multe
cutremure cu o distribute mult mai largd pe glob dupd cum urmeaze: Boston, SUA -
1755, Estul Mediteranei -
1759, Trinidat Tobago 1766, Port au Prince, Haiti - 1770,
-
Guatemala 1773, lran -1780. unde numarul victimelor s-a ridicat la oeste 200.000 de
oameni, Calabria, ltalia -1783, cu 50.000 de victrme, Peru -1797, Sumatra, Indonezia -
'1800.
1797, San Diego, California, SUA -
Revenind la cutremurul din 5 februarie 1783 din Calabda, sudul ltaliei, trebuie notat ce
20.000 de victime din cele 50.000 inregistrate au provenit din epidemiile provocate de
cadavrele in descompunere de sub diramdturi, Este prima relatare despre un numdr atet
de mare de oersoane ucise de bolile aodrule ca urmare a unui seism.
Timp de 100 de ani s-au inregistrat peste 50 de cutremure in diferite zone pnntre care
aminlim: Vrancea, Romania - 1802, Creta - 1810, Missouri, SUA - 1811 $i doua seisme
in anul 18'12, Califomia doud cutremure la Wrightwood $i Santa Barbara - 1812, lsrael -
-
1837, Japonia, mai multe cutremure 1847 9i 1854, Noua Zeelandd -'1855, Falia San
'1880, India
Andreas, California, SUA - 1857, Zagrb, Croalia - - 1897 etc.
10
lntroducere
Cutremurul din regiunea l\4ino-Owar din insula Honsu, Japonia, a avut loc Ia 28 octombrie
1891 gi s-a resimlit pe un teritoriu de cca 1 milion de km2, diskugerile fiind produse pe o
arie de '135.000 km2 (197.530 case prebugite, 7,300 victime, 17.000 renit). Pe durata
cutremurului, de-a lungul unei linii tectonice cu o lungime de 100 km s-au produs
deplaseri relative intre fetele faliei Ia suprafala scoa(ei de 4 m pe onzontald $i de 6-7 m
pe verticalS. Valoarea maximd a acceleraliei a fost de 0,259 $i a deplasddlor de 22 cm. In
urma acestui cutremur profesorul Fusakichi Omori a infiintat la Tokio Institutul de
cercetiri in cutremure, pundnd astfel bazele cercetdrilor sistematice de seismologie
inginereasce gi ulterior de inginerie seismici. in anul 1900 profesorul Omori propune
prima relalie de calcul al fo4elor seismice, relatie care-i poartd numele.
Dupi 1900 datele despre cutrcmure sunt mult mai complete avand in vedere apari!a gi
dezvoltarea aparaturii de inregistrare, definirea unor procedee de evaluare a acliunii
seismice in locul producerii acesteia giin diverse puncte de pe scoa(a etc.
Ceea ce trebuie de remarcat este ce in cele mai multe cazuri, acolo unde sunt aglomer5ri
de oameni, efectele cutremurelor se cupleazi cu lunecdri de teren, incendii $i valuri
tsunami.
Tot in acest sens se menlioneazd cutremurul "cel mai mare din lume" care s-a produs la
'12 iulie 1897 in Assam, India, resimlit pe un teritoriu de 4 milioane de km2. Toate
9i
clidirile au fost distruse dupd unii autori pe o arie de 75.000 km2 (accelerata maximi fiind
de 0,59 9i deplasarea maxima de 30 cm) 9i, dupd alli autori, pe o arie de 350.000 km,,
acceler4ia maximd fiind de 1..1,2g. in urma cutremurului rAurile gi-au schimbat cursul, au
aparut noi izvoare, dislocdrile in teren au depdgit 12 m, multe clddiri s-au scufundat in
teren chiar p6nd la acoperi$.
Celebru este cutremurul din 18 apdlie 1906 din San Francisco, care a provocat mari
pagube materiale. Seismul a durat cca 1 minut 9i a fost resimlit pe o arie de 1 milion km2,
fiind provocat de deplasdrile relative ale marginilor faliei San Andreas. Aceaste falie
strdbate coasta Californiei pe o lungime de 1.200 km de la nord-vest la sud-est,
traversand degertul, fiind vizibild de la indl[ime. Deplasarea orizontale a fost de 7 m,
rupand toate conductele subterane, ondulend goselele 9i ginele de tramvai, fi9.1.2.
Incendiile provocate de scurt circuite gi de gaze au devastat timp de 3 zile o mare parte
din orag, fi9.'1.3, neput6nd fi controlate din lipsi de ape. Cataclismul s-a soldat cu 3.000
de victime gi 250.000 de persoane fdrd adapost ca urmare a distrugerii a peste 28.000 de
case gi 490 de blocuri de locuinle. Cu aceasE ocazie s-a pus in evidenti lipsa unui
sistem sigur 9i independent de inmagazinare gi alimentare cu ape. Cladirile
construite pe terenuri tari gi cele proiectate la actiunea vgntului s-au comportat bine. In
urma acestui cutremurs-a elaborat primul cod (normativ) de calcul al conshucfiilor la
actiuni seismice.
in strdmtoarea Nlessina, in Sicilia, s-a produs un seism la 28 decembrie 1908 care a
inregistrat peste 100.000 de victime in localitilile Messina gi Reggio-Colabria. Ambele
orage au fost distruse in propo(ie de 98% datorite, in special, slabei calitati a zidiriilor
11
lnginerie seisnicd
12
Intoducerc
La 1 septembrie 1923 a avut loc in regiunea Kantu "marele cutremur japonez" (epicentrul
in golful Sagami), care a distrus ora$ele Tokio $i Yokohama, aflate la 104 km respectiv 60
km de epicentrul seismului. Cutremurul, incendiile, taifunul gi tsunami au provocat
150.000 de victime 9i 150,000 de rdnili. Au fost distruse de seism 1.286,261 de case,
447.127 au fost arse gi 868 au fost luate de valuri. Cele mai mari distrugeri s-au
inregistrat la construcliile fundate pe aluviuni de loess, Fo(a gocului seismic a fost de
3...5 ori mai mare in acest caz decat oentu cledirile fundate in terenuri tari. De
asemenea, s-a scos in evidenld faptul cd materialele de constructie tradilionale-
bambusul, cartonul gi hArtia - fiind deosebit de inflamabile sunt neindicate pentru execulia
cu mare densitate a clSdirilor. In urma cutremurului. s-au impus indllimi maxime pentru
construclii. Astfel, indllimea clddirilor cu structura din pereli de ziddrie s-a limitat la 9 m iar
a construcliilor cu structura din otel 9i beton armat la 31 m (10 niveluri) pentru clidiri
publice gi la 20 m (7 niveluri) pentru clddirile de locuit, In prezent aceste inaltjmi s-au
modificat.
in anul 1935 s-a produs la Quetta, Pakistan, un cutremur care s-a soldat cu 35.000 de
victime.
La Ezican, in vecindtatea faliei Nord Anatoliene care traverseazd Turcia de la est la vest,
considerata ca una dintre cele mai active falii din lume. s-a orodus in anul 1939 un cutremur
care a distrus toate localitdlile pe o razd de 35 km, inregi$randu-se 39.000 de mo(i.
Lista cu cele mai importante seisme care au avut loc incepind cu anul '1950 cuprinde
urmetoarele evenimente:
t3
lnginede sebnici
't4
lntoducerc
Cel mai recent cutremur devastator a fost cel produs pe 12 ianuarie 2010 in Haiti, la o
ad6ncime de 13 km qi au fost inregisfate 33 de replici, Se estimeaze ca au fost afectate de
cutremur circa 3 milioane de oameni, iar numdrul celor mo( s-a ridicat la 200,000, Seismul a
provocat daune majore in capitala Port-au-Prince unde constructii importante au fost grav
avariate la care s-a addugat lunec5ride teren 9i prdbugirea a numeroase locuinte, fig, 1,4,
15
hginerte seisnice
Din punct de vedere al efectelor cutremurelor asupra mediului construit existd putine
informatii intrucat in perioada medievald zonele urbane erau mai pulin dezvoltate. In
general nu exishu construclii inalte, cu exceplia tumurilor unor cetali qi a lurlelor qi
clopotnitelor de la biserici $i mdnestiri,
In general unele seisme produse pe teritoriul Romaniei au avut efecte limitate, dar marea
majoritate au fost resimlite pe arii extinse chiar Qi in lerile vecine, unele afectdnd
suprafete importante din centrul si sud-estul Europei.
Primul cutremur pentru care exist5 mai multi informalie s-a produs in 147'1, fiind descris
de cronicarul Grigore Ureche in timpul domniei lui $tefan cel Mare, cand o aripe a tumului
Nebuisei din Cetatea Sucevei s-a pribugit.
Cel mai mare cutremur mentionat in literatura vremii a fost cel din '1802 care a
provocat incendii in Bucuregti, prebuqirea Turnului Collei, fig.1.5, a bisericii
Niscitoarei de Dumnezeu din Vdlenii de l\llunte, Ministirea lui Adam din {inutul
Tutovei, Biserica Sf. llie din Calea Rahovei -
Bucuregti, Mdndstirea Plumbuita,
Biserica Sf. Spiridon din la$i, Biserica Domneascd din Barlad etc. Nu sunt date
precise cu privire la pierderile de vieti omenegti, dar de atunci s"a produs o schimbare
important in configuralia Bucure$tiului.
Ulterior anului 1802 au mai fost inregistrate cateva cutremure cu efecte mai pulin
importante in anii 1821 9i 1829.
16
lntroducere
Fig.l 5 Turnul Coltei inainte de cutremur (a.) $i dupd cutremur (b.) [5]
Cutremurul vrdncean din 1838, a fost unul din suita cutremurelor putemice din Romenia $i
se men(ioneazd distrugerea in Bucuregti a 36 de case, iar conform datelor inregistrate la
prefecturd au fost 8 mo(i, 14 rdnili, cifre controversate de datele prezentate de consulul
francez. Cutremurul a provocat modificeri privind aspectul morfologic al teritoriului
extracarpatic, unde prdbugirea unei zone muntoase (alunecare de teren) a blocat albia
r6ului Verescheu care a condus la acoperirea unei zone de codru secular si formarea
Lacului Rogu, fig.1.6.
'll.'-.'
Fig.1 ,6 Lacul Rugu gi trunchiurile copacilor din codrul secular
17
lngine e seismici
lstoria consemneazd un alt cutremur in august 1894 care a generat prebu$irea malurilor
Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judelul Gala(i, la care se adaugd
distrugerea mai multor case de la periferia Bucuregtiului.
ln octombne 1908 s-a inregistrat un culremur cu trei replici consecutive, la care durata a
fost de circa '180 minute, care a produs avarierea mai multor case vechi din Bucuregti gi
din estul Munteniei si sudul Moldovei.
A urmat o perioadd de circa 30 de ani fdri cutremure, dar care a insemnat $i o dezvoltare
urband importanti a Rom6niei.
Seismul din 10 noiembde 1940 ca o replicd a celui din octombrie 1940, a reprezentat cel
mai important cutremur de pimdnt din perioada Romdniei contemporane, Cu aceastd
ocazie s-au str6ns primele date de baze gi concluzii utile in privinta comportarii
construc(iilor la cutremure, lucru care a culminat cu apari[ia primelor instruct uni de
pmiectare privind acliunea seismica. Efectele distructive ale acestui cutremur au fost
importante in pd(ile centrale gi de sud ale Moldovei, precum gi in subcarpalii Munteniei.
La Bucure$ti s-a produs pribugirea blocului Cadton,0 structurd de beton armat, cu dou6
subsoluri, sald de cinematograf, dezvoltat pe parter gi 12 etaje, fig. 1.7.
Cifrele exacte ale victimelor omenegti produse de cutremurul din 1940 nu sunt cunoscute,
deoarece informaliile de presi erau cenzurate fiind perioada rdzboiului, Cu toate acestea
s-a aprecial cd au fost circa 1.000 de mo(i, majoritatea in zona Focaani 9i Moldova gi
circa 4.000 de rdniti.
18
lntrcducere
lVulte constructii cu deficien[e de proiectare si execulie s-au prabu$it pa(ial sau au suferit
degraddri importante. Un exemplu concludent este blocul de locuin!e, parter qr trei etaje,
cu structura din ziddrie si beton armat monolit de la Valea Cdlugdreascd care s-a prebugit
pe verticald circa 3 m prin ruperea st6lpilor de la parter, fig. 'l .9.
Acestui cutremur i-a urmat mai multe cutremure, cel mai important fiind in 1986, care a
fost fdrd efecte importante la noi, dar care a generat la Chisindu prebu$irea a patru blocuri
de locuinle. UrmAtoarele cutremure din 1990, 2004, 2009 qi 2010 nu au produs pagube
semniflcative,
tngtnene selsmtca
Primul exemplu dateaz6 din secolul lV-Vl iHr gi este vorba de un sistem de proteclie
seismice descoperit la templul grec de la Ponticapea, din regiunea stramtorii Bosfor, la
nord de Marea Neagra. Procedeul aplicat consta in decuplarea suprastructurii de
infrastructura prin introducerea unor popi scu(i din lemn, fig.1,10. In felul acesta
suprastructura, datoritd ine(iei, nu era decat in micd mdsurd antrenat5 de miscarea
pdmantului produsd de cutremur.
su0rastructura
infrastructura
20
lntroducere
Templul grecesc al ora$ului Chokrak de pe malul m6rii Azov, construit in secolul lll iHr., a
fost realizat prin introducerea la nivelul fundaliei a doud straturi de pietrig, unul de
dimensiuni mrjlocii iar cel de al doilea din pietdg m6runt, fi9.1.11, iar o solulie
asemdndtoare s-a folosit $i la protectia seismicd a amfiteatrului lui Flaviu din Roma,
cunoscut sub numele de Coliseum, realizat in secolul I iHr.
IL T-____lT---.1
lllL ,l I suorastructura
'l i+
Fig.1 ,11 Sistemul de fundare la templul grecesc al orasului Chokrak, sec. lll iHr
Aceste exemple pot contrnua, interesul omului in cresterea sigurantei construc{iilor fiind o
preocupare permanentd. Astfel in anul 1870, francezul Jules Touaillon a depus un brevet
la Biroul de Inventii din San Francisco, California, cuprinzdnd un sistem de izolare a
structurii clddirii de fundalie prin intermediul unui "lage/'cu bile, fig.'1.12, [9].
b/ ffi'
)$:\ss$-$.r.r- Js!t\\s!-
' g+!a|.j;t*4- ftg,r-iir+g';"..
1i i.! ,Uq,blffil)mRr.
(Q4 &"t*
Fig.'1.12 Primul brevet de invenlie al unei clddiri izolate seismic
lngine e sebmici
Pdmele abordiri prin calcul al constructiilor la ac{iuni seismice fecute in prima parte a
secolului y\X considerau constructiile infinit rigide, astfel ce acceleralia maxime a terenului
era consideratd in calculul fodei de ine(ie. In felul acesta nu se linea seama de
flexibilitatea structurii $i de amplificdrile dinamice. Mai mult, conceplia de proiectare nu
avea la baz5 principii clare de abordare a stabilirii rdspunsului strucfurii la acliunea
seismic6.
ii, pentru migcirile seismice moderate nu sunt admise avarii in structura de tzistenF,
dar suntaccephte avarii nestructunle (in elementele neportante);
22
lntroducerc
Fig,1.13 Cedarea stAlpilor unei clddiri cu structurd in cadre din beton armat,
Kobe 1995
Dupd cutremurul din San Femando (1971), specialigtii americani P.C. Jennings $i G.W.
Housner aminteau ce: "Pentru limitarea potentialului distrugator al cutremurelor, unele
structun speciale gi instalatii trebuie se fie proiectate astfel inc6t si nu fie intreruptd
funclionarea lor dupd un cutremur distrugdtor. Pentru mentinerea principalei func(iuni a
tnginefie selsmlcl
Sub anumite aspecte, excluzandu-l pe cel economic, chiar utilizarea rispunsului elastic,
pentru anumite tipuri de structuri, cum sunt cele din beton amat nu prezinE in totalitate
solutia ideale deoarece, pe lenga faptul cd elenpntele devin foarte rigide, sunt posibile
produced de lichefied la nivelul terenului de fundae, f9.1,14, care in multe situalii pot
antrena gi lunecari de teren.
24
lntrcducerc
Prima normi in Romdnia a apdrut dupd seismul din 1940 si anume decembrie 1941,
denumitd "lnstrucliuni provizorii pentru prevenirea deteriorerii constructiilor din cauza
cutremurelor gi penlru refacerea celor degradate", av6nd la bazi o normd italiand din
anul 1938.
Dupd aceaste normi, abia in 1963 apare primul ,,Normativ conditonat pentru proiectarea
constructiilor civile 9i industriale din regiuni seismice", P'13-63, elaborat in concordantd cu
de bazd pentru proiectarea constructiilor in regiuni seismice" redactate in cadrul
"Regulile
CAER.
In 1970 a apdrut o editie revizuitd a lui P'l3-63 cu denumirea ,,Normativ pentru proiectarea
construcliilor civile 9i induslriale din regiuni seismice", P13-70, conlin6nd unele coreldn
legate de modificerile din normele strdine gi cercetdrile de specialibte efectuate in tard gi
strdinabte,
Ulterior privind armonizarea reglementerilor din tara noastrd cu cele din Uniunea
Europeand a aperut codul de proiectare seismicd ,,Prevederi de proiectare pentru clediri -
Partea 1", indicativ P'100-1/2004, elaborat pe scheletul Si in formatul codului european
EC8 (SR EN 1998- 1:2004).
Bibliografie
1. Armijo, R., Lyon-Caen, H. & Papanastassiou, D. '1991. A possible normaffault
rupture for the 464 BC Sparta earthquake. Nature, 351, 137-139.
2. Erel, T.L. & Adatepe, F. 2007. Traces of Histodcal earthquakes in the ancient city
life at the lvlediterranean region. J. Black Sea/Meditenanean Environment, 13,
241-252.
http://en.wikipedia,org/wiki/Historical_earthquakes
Papadopolous, G.A.; Daskalaki E., Fokaefs A, & Giraleas N. (2007)."Tsunami
hazards in the Eastem l\4editerranean: strong earthquakes and tsunamis in the
East Hellenic Arc and Trench system". Natural Hazards and Earth System
Sciences 7: 57-64. Retrieved 26 July 2010.
5. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Turnul_Coltei
A http://www.hotnews,ro/zoom.htrnl?desc=Foto:%20Rompres&imgUrl=htQ//media,h
otnews.ro/media_serverl /image.2008-034-24991 3 1 4 1 -blocul-casata-bulevardul-
magheru.jpg
7.
** Comment reparer les batimenb endommages par un seisme, Nation Unies,
New York, 1977.
L Lupan, M., Remedierea gi consolidarea constructiilor avariate de cutremur,
Cutremurul de pimant de la 4 martie 1977, Editura Academiei R.S.R., 1982.
V, Touaillon, J., San Francisco, California, Patent nr. 99973, 15 febr. 1870, United States
Patent Office, USA.
zo
Ivolri'fi i de seismorogie inginereasci
3
NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA
2.1 ASPECTEGENERALE
No$unile de seismologie inginereasci sunt necesare oricdrui inginer constnrlor pentru a
intelege mecanismul de poducere al cutremurelor, modul de propagare al undelor seismice
in scoa(i teresrd gi in straturile de suprafa[d, parametrii caracteristici ale acestora etc.
Aceste elemente sunt necesare in vederea stabilirii vulnerabilitdlii, hazardului seismic $i a
hd(ilor de zonare seismica necesare inginerilor proiectanli de structuri.
Cauzele naturale care produc migcdri ale scoadei terestre au la bazl doud tipuri de
fenomene:
Se mai pot produce cutremure datonti dislocirilor prin explozii, exploziilor subterane,
prdbugirii galeriilor de mini, prdbugiri ale straturilor de roci ca urmare a extractiilor, cedarea
rocilor in apropierea acumulSrilor de apd, deplasdrilor de utilaje etc.
Pnntre cele mai puternice seisme artificiale rdman insa exploziile nucleae. Astfel, o
explozie nucleard efectuati in 1968, in Nevada, a fost simtita la Las Vegas, localitate aflati
la 50 Km distantd 9i a avut o durati de peste 10 secunde.
Acumulerib mari de ap5 pot produce aga numita seismicitate indusi, generatd prin cedarea
rocilor sau dislocarea unor zone slabe de-a lungul fracturilor din zona rezervorului. Astfel, in
lnginerie sokmici
acest sens, pol fi date numeroase exemple de banje, unde au avut loc seisme cu
magnitudini cupnnse intre 5 9i 7: barajul Hsinlengkiang din China (1961), Kariba din
Zimbabwe (1963), Kremasta din Grecia (1966), Koyna din India (1967) etc.
Fenomenele endogene de origine vulcanici au o razi relativ micd de acliune, de circa 30-
50 Km in jurul vulcanului gi reprezint6 pAnd la 7o/o din totalul seismelor. Reprezentative in
acest sens sunt erupliile vulcanului Krakatau (1883) 9i ale unui vulcan din Kamciatka (1955)
care au generat seisme deosebit de puternice,
Pentru a inlelege fenomenul seismic in raport cu globul terestru este necesare cunoa$terea
structuni acestuia sievolutia in timp.
Structura interna a gbbului terestru s-a stabilit pe baza a numeroase cercetdri de naturd
geologice (foraje, galerii miniere), seismologicd (inregistriri seismometrice produse de
cutremure naturale sau pmvenite din explozii controlate), geofizice (gravitationale,
geomagnetice, geoelectricitate, georadioactivitate, geotermie), vulcanologice, pe baza
compozitiei chimice gi fizice a meteoritilor etc.
ln timp, studiile asupra structurii inteme a Pemantului au evoluat, astfel cd primul model,
denumit modelul clasic, a fost conceput de Wiechert in 1897. Acest model considerh
globul terestru ca flind format din doud geosfure separate de o discontinuitate la adancimea
de 2900 km,
28
Noliuni de seisnologie inginercascd
Contributia lui Mohorovidid din 1909 se bazeaza pe studiile unui cutremur din peninsula
Balcanica la care a observat o schimbare brusca a propagarii undelor la o adincime de 50 -
70 Km. Astfel, a stabilit existenta unei discontinuitati, care definesc doua zone distincte,
scoafta de la suorafata terenului si mantaua.
Pe baza studiilor efectuate dupe anii 1960 s-a conturat un nou model denumit modelul
generalizat al structurii interne a Pamdntului, format din patru geosfere: litosfera,
astenosfera, mezosfera 9i centrosfera.
Litosfera sau scoa(a este primul inveli$ al Pimdntului, este solid gi are grosimi cupnnse
intre 5 si 40 km, cu o densitate de 2,8 ...2,9 g/cm3. Acest strat este alcdtuitd din roci
complexe, variate din punct de vedere fizico-chimic, in care predomind siliciul 9i aluminiul.
Ceea ce este important de retinut este ca scoarta are o anizotropie accentuat6 $i este
putemic fragmentatd, cu zone de separarc a cdror capacitate portanta este redus6, numite
falii sau suprafete de fracturi.
lngine e seismici
SCOARTA
di$conlinuitoteo Moho
MANTAUA SUPERIOARA
400 Km discontinuitoteo A
I\,IANTAUA DE TRANZITIE
L000 Km discontinuiiqteo Repetti
MANTAIJA DE INFERIOAM
2.900 Km dhcontinulioieo Wieched-Gulenberg
NUCLEUL EXTERN
4.980 Km discontinuiloleo Lehmon
NUCLEUL DE TRANZIIIE
5.120 Km disconlinu loteo Oldhmon-GLJtenberg
NUCLEUL INTERN
6,370 Km
Din punct de vedere al pozifionirii in structura litosferei, scoa(a situatd la nivelul medlor gi
oceanelor poada denumirea de scoarta oceanici, iar cea de la nivelul uscatului de
scoa(i continentali.
Scoaia continentala o putem considera ca fiind formate din trei straturi neomogene cu
grosimi totale cuprinse intre 30 $i 40 Km, iar in unele locuri aceste grosimi pot fi gi mai mari
de pdni la 150 Km, Primul strat sau stratul superior, este format din depozite sedimentare
stratiflcate, cu grosimea de pdnd la 3 - 4 km, aperute ca urmare a diverselor fenomene de
eroziune generate de apd qi vdnt. Stratul intermediar este discontinuu $i are grosimea de 10
pAnd la 15 km, fiind compus din granite qi din roci de tip granitic. ultimul strat, stratul
inferiol este format din rcci bazaltice $i este cuprins intre discontinuitdtile Conrad gi Moho.
Scoa{a oceanici are o structufd mai uniformd decat scoa(a continentale, este mai
sub[ire, cu grosimi de la 5 la 15 km qi are numai doui straturi, stratul sedimentar cu grosimi
micigi baza bazalticd cu densitate gicompozitie diferita de bazaltele continentale.
30
Ivoliuni de seismologie inginercasce
Astenosfera, aflatb imediat sub scoa46 $i este format6 dintr-un amestec de minerale la
limita dintre solid si lichid, mai bine spus o stare stare plastic-vescoase, Aceasti stare a
materiei permite, datoritd energiei termice din interiorul Pdmentului, transmiterea cSldurii
spre suprafate gi formarea unor curenli de conveclie (ascendenti $i descendenli),
Mai t6ziu, in secolul XX, sudiile geologice $i geografice efectuate au generat ala numita
teorie a derivei continentelor, acceptat6 si confirmatd prin cercetdrr recente. ldeea derivei
conlinentelor se datoreaza geologilor americani Frank B.Taylor (1908) qi Howard B.Baker
(1911), Pe aceastd bazd geofizicianul german A.Wegener (1912) a completat teoria cu
numeroase argumente gtiintilice pentru sus[inerea acestei toriei, liind considerat pionierul
derivei continentelor si oceanelor.
AFRICA
Teoria derivei continentelor avanseazd ideea cd in urmi cu circa 200 milioane de ani a
existat un sigur supercontinent denumit Pangaea, inconjurat de un ocean universal
Panthalassa, Mai taziu, in urmi cu circa 135 milioane de ani, placa unica Pangaea s-a
dislocat in doui blocuri continentale. Blocul nordic, denumit Laurasia, cuprindea Americd
de Nord, Groenlanda, Europa qiAsia. Blocul sudic, denumit Gondwana, cuprindea Amenca
tngtnene setsmtce
de Sud, Africa, Australia, Antarctica gi India, Ulterior din Gondwana se separi fiecare
continent, iar India incepe sd migreze spre nord, spre continentul Asiatic.
Din continentul nordic $i sudic se consideri cd in urme cu circa 65 milioane de ani s-au
desprins cele doui Americi formAndu-se oceanul Atlantic, ajung6ndu-se mai tiziu la forma
actuala. Evolulia $i formarea acestor continente au fost prezentate de grofizicienii americani
R, Dietz gi J. Halden in 1970, fig,2.3 [7],
rn prelnl
-r-*>
Fig.2.3 Evolutia $i formarea continentelor, dupd DieE $i Holden [6]
Notiuni de seisnologie inginereasci
Fundamentarea teoriei derivei continentelor este facute abia in anul 1962 prin
explicarea expansiunii fundului oceanic de catre F.J.Vive si D.H.Mattews, [6].
Pe fundul oceanelor s-a constatat, abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, existenta unor
lantun muntoase brdzdate cu crdpdturi, denumite rifturi prin care se revarsi materia
incandescent6. Prin reformarea scoartei oceanice s-a observat o miscare a funduluioceanic
cu o viteza de 2-12 cm oe an.
Atat scoa(a continentald cat qi scoa(a oceanici sunt formate din plSci uriage rigide, care
plutesc Ai alunecd incet datorita curentilor de convecfie pe asthenosfera, In zonele cu
crepeturi de la nivelul scoa(ei oceanice, denumite riftud, magmi bazaltici din ad6ncime
pdtrunde, ricindu-se pe fundul oceanelor form6nd dorsalele medio-oceanuce sub
denumirea de munfi de tip Guyot. In felul acesta se produce o mi$care, ca a unei benzi
rulante ce genereazd o continua transformare a scoa(ei, fig. 2.4.
catene
I subdudie
muntoase
scoarta
continentala
ASTENOSFERA
Conceptul tectonicii pldcilor se refera la impe{rea litosterei intr-un numar de placi rigide,
care se deplaseaze pe orizontald intr-un proces geodinamic complex. La limitele de contact
dintre pldci se produc fenomene de interacliune, prin deplasarea lor relative, ceea ce
genereazd o intensd actlvitate tectonicd si seismicd.
PLACA COCOS
PLACA NAZCA
PTACA CARAIBE
PIACA ARABA
PLACA SOI,\4ALEZA
PI.ACA F tIP NEZA
Fenomenele de contact la limita dintre plici sunt incluse in cadrul general al dinamicii
placilor. In zonele de expansiune de la nivelul rifturilor marginile pldcilor se depdrteazd fa[d
de axa dorsalei concomitent cu producerea unei scideri de presiune, iar materia din
astenosfere se ridicd pdna la fundul oceanului transformdndu-se in crustd noud.
34
Notiuni de seienologie inginercasci
Pe teritoriul Romaniei sunt prezente urmatoarele segmente litosferice, prezentate in fig. 2.6:
- segmentul nord-estic al microplecii Interalpine - situat in zona depresiunii
transilvano-oanonicd:
- partea de sud-vest a plicii Eurasialice;
- segmentul nordic al micmpldcii Moesice - ce avanseazi din sud de Carpali gi
pitrunde sub Carpatii Meridionali;
- segmentulveslic al micropldcii Marii Negre.
Dupd caracterul slab al seismicitdtii dintre subpldcile Interalpine si Moesice, pe zona vesticd
a limitei dintre ele, este de presupus cd cele doud subpleci sunt astezi aproape sudate spre
interiorul curburii Carpatilor Meridionali. In zona de est, spre placa Eurasiatici sunt incd
fracturi adanci, activate frecvent de focarele seismice subcrustale ale Vrancei.
De asemeni fenomenele de subduc{ie din Nord, dintre placa Eurasiaticd gi InteralpinS s-au
conservat, fenomenele seismice ramanAnd active.
JJ
hginerte seisnici
r- ',.-.i
,r.AcA EURA'TATT.A
,/
.tl
\. I,IICROPLACAIN]ERATPINA
1
l.r'
1\----'.,t
'-
'r ii *t't
MICROPIACA IV1ARII NEGRE
l--\-_ \.. ,
MICROPTACA I,4OEZICA
I
Locul unde se produce cataclaza, fenomenul de zdrobire cu mare intensitate a rocilor sub
acliunea unor procese dinamice din scoa(d, poarti denumirea de hipocentru, iar punctul
terestru situat pe verticala acestui loc reprezinta epicenku, fig.2,7.
36
Alof uni de seismologie inginorcesce
Seismele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, dar cea mai uzitata este in functie
de ad6ncimea hipocenlrului:
- cutremure normale, la care focarul este situat pdnd la 60 km adancime, sunt
seisme extrem de violente, dar afecteazd zone limitate de la suprafata pemantului,
iar in aceastd categorie se includ seismele de pe tdrmurile Pacificului, bazinul
mediteranean, zona Banat din Romania etc.i
- cutremure intermediare, cu focarul localizat intre 60-300 km, au o durate
moderate qi se inregistreazd pe arii destul de mari in jurul epicentrului; astfel de
seisme sunt identificate in Romdnia cu focarul Vrancea, lvlexic, Columbia,
Afgansitan etc.
- cutremurele de mare adancime, cu focarul semnalat intre 300-700 km, sunt mai
pulin studiate din lipsi de informa(ii.
Studiind harta distributiei seismelor pe suprafala pim6ntului se disting mai multe zone de
seismicitate ridicatd, situate in mod special in lungul dorsalelor oceanice, iar altele sunt
legate de fosele oceanice, fig. 2.8.
17
lnginerie seismici
Din punct de vedere seismic, pe teritoriul Romdniei in afara zonei Vrancea, sunt localizate
urmetoarele zone:
- zona Cempulung Muscel;
- zona Banatului meridional (cutremure danubiene);
- nord-estul Criganei;
- nord-vestulMaramuregului;
- zona Rddduti;
- zona Fagera$ului;
- zona Dobrogei meridionale (cutremure pontice).
La cutremurele adanci, zonele de influenld sunt mult mai mari, structura geologicd
afecteazd semnificativ propagarea undelor seismice iar in general intensitatea maximd este
mai mice decat la cutremurele de suprafatd sau normale.
Cutremurele de suprafate se produc atuncicend scoarla cedeazd de-a lungul unei zone in
care existi plane de ruptura verticale sau inclinate, denumite falii preexistente. Prin
tensiunile ce apar in scoada, in zonele de falie, se acumuleaze cantit5ti uriage de energie
potenliala ce se degaia brusc la depa$irea capaciteli portante a rocilor. In zonele adiacente
faliilor pot apare diverse tipuri de migcdri, fig. 2.9.
Jd
lvofruni de seismorog ie inginercasci
K2) N,
regenerarea scoartei
De asemenea s-au constatal forme alungite ale ariilor de influenld ale seismelor chiar in
zone cu straturi geologice uniforme. Toate aceste fenomene sunt puse pe seama modului
de propagare a undelor seismice in diversele straturi geologice.
Similar, un cutremur poate fiprecedat, uneori la intervale mari de timp, chiar ani, de
destinderice se manifestd prin seisme de mice intensitate, aga numitele "foreshocks". Astfel
de fenomene sunt imoortante in orezicerea seismelor imDortante.
39
lngine e seismica
Ini(ial modelul propus de Reid a avut in vedere cutremurele de suprafald, dar ulterior,
studiile asupra seismelor de addncime, au confirmat gi in acest caz valabilitatea aceslui
mooet.
Energia eliberatd in focar se propaga in intreg globul terestru sub forma unor trenuri de
unde. In vecindtatea sursei, in hipocentru, acolo unde se produce cataclaza, undele au
caracteristici preponderent neliniare, dar la o anumita distan[d pot fi considerate
liniare gi nu produc distorsiuni importante in momentul propagarii lor prin straturile
geologice. Componentele cu amplitudrni mari sunt localizate in spectrul de
frecvente in intervalul0-10 Hz.
Undele seismice care se propagd in globulterestru sunt de doui feluri, fig.2.'10:
0 2900 km
40
Notiuni de sebmologie inginereasci
Pe distante mari, undele seismice nu mai au traiectorie dreapta ci curbilinie (legea lui
Snelius), iar viteza de propagare cre$te cu ad6ncimea. La un moment dat, la addncimea de
circa 2900 km, undele secundare dispar, iar undele principale sufera o reducere brusce a
vitezei de propagare, ceea ce indic6 atingerea unui mediu fluid, fig. 2.10.
La suprafata pemantului efectele unui cutremur se manifesti prin aparilia a doud feluri de
unde: Rayleigh, care sunt unde longitudinale cu traiectorie elipticd, perpendiculare pe
suprafalS $i produc deformatii de volum gi form5, fig, 2,11 gi Ldve care sunt unde
transversale, situate in planul tangent, la care migcarea particulelor este perpendiculare pe
direclia de propagare a undei, fig. 2.12.
iEffiffir@
Fig, 2,1 1 Undele Rayleigh
Dacd resortul aparatului este flexibil, masa ramane in repaos, iar migcarea seismica
antreneazd restul componentelor. Inregistrarea obtinutd contine deplasdnlor provocate de
actiunea seismice, iar ansamblu se numegte seismometru [3]. Pentru inregistrarea
acceleratiilor produse de ac(iunea seismicd rigiditatea resortului trebuie si fie foarte mare,
iar aparatul seismic se numegte accelerometru,
41
Ingineie seismice
Dacd resortul aparatului este flexibil, masa rdmane in repaos, iar migcarea seismica
antreneaza restul componentelor. Inregistrarea oblinute contine deplasdrilor provocate de
actiunea seismici, iar ansamblu se numegte seismometru [31. Pentru inregistrarea
acceleraliilor produse de actiunea seismicd rigiditatea resortului trebuie sd fie foarte mare,
iar aparatul seismic se numegte accelerometru.
0 inregiskare tipicd pentru actiunea seismica efectuatd la suprafate p6mantului este cea din
fig. 2.14, in care este prezentate succesiunea apariliei diverselor tipuri de unde, Primele
unde care se inregistreazd sunt cele principale P, dupa care apar undele secundare S, iar
in final undele de suprafa[d.
unoe secunoare
42
Noliuni de seisnologie ingrlnereasci
Mi$carea unui punct de pe scoa(d in timpul producerii unei actiuni seismice poate fi
exprimate in deplaseri, viteze $i acceleratii. Forma inregistrdrilor gi caractedsticile pot varia,
astfel inc6t Newmark gi Rosenblueth [3], au ficut urmdtoarea clasificare:
5 0.10
.g
$ o,os
3o
0.05
0.10
6' 10
E'
$o
'r5
10
'=2
E
s0
E
t [s]
Cl .
2
1.0 2.0
este inregistrarea de la El Centro, Califomia, fig. 2,16, din 1940 (este pdma
accelemgramd semnilicativd inregistrafi din istoria ingineriei seismice), precum gi
majoritatea seismelor care se produc in zona pldcii Pacifice;
E; 0.3{
.g
? 0.40
r0.0 20.0
iii. culremure cu durati lungi 9i perioade predominante mari, care sunt produse de
undele seismice ce traverseaze straturi de teren neconsolidat; cutremurele din
Mexic, din 1964 9i din '1985; inregistrarea de la 4 martie 1977 de la INCERC
Bucuregti, flg. 2.17 gi 2.18, sunt cateva exemple de seisme care fac parte din
aceasti categorie;
iv. cutremure care produc deformatii remanente in teren, exemple caracteristice
fiind cutremurele din Anchorage, Alaska '1964 9i din Niigata, Japonia 1964.
44
Notiuni de selsnologh inginercasce
i- 300
l:
.g
gEU
AA A.YU'^*rv A. | ,,,,\^ . . A^ -.u llt Y'\lYt\lflYv-vY t lsl
V
300
5.0 10.0
E
ll
9n
=v
A A,^, I lll
80
\l t0.0
=30
L
E
s-0 t tsl
\/--
15,0
15
lnginerie seismicd
Cel mai elocvent exemplu este seismoscopul inventat in 132 iHr. de matematicianul Zhang
Heng (78-139) in perioada Dinastiei Han. Chiar dacd acest dispozitiv nu putea evalua
,,puterea" unuicutremur indica direclia din care se producea. In fig.2.19 este prezentat acest
dispozitiv reficut de seismologul japonez, de la Univeritatea din Tokyo, Akitsune lmamura
in'1939. In prezent astfel de replici, cu unele modificdri, se gesesc amplasate in multe
muzee ale lumii [8].
!i
i1
ln principiu seismoscopul lui Zhang Heng se baza pe ine(ia unui pendul amplasat intr-un
vas, care prin intermediul a 8 brate avea posibilitatea de a actiona bilele din gurile unor
dragoni. Cdderea bilelor din gurile dragonilor situali pe fetele opuse ale vasului in gurile
unor broagte, amplasate la baza vasului, permitea sd se precizeze ce s-a prcdus un seism
gi de asemenea se putea aprecia directia din care veneau undele seismice.
46
Noliuni de seisnologie inginereasci
Evaluarea cantitative a ac[iunii seismice este strans legatd de energia degajatd in zona in
care se produce cataclaza (strivirea rocilor), Prin propagarea undelor in scoarle, in stranse
legiturd cu addncimea la care s-a produs cutremurul, la diferite distan[e de zona epicentrala
se vor inregistra migcari diferite, greu de apreciat $i uneori total diferite de zone chiar mai
apmprate.
lntre doue grade succesive migcarea terenului inregistrata este de 10 ori mai mare, ceea ce
corespunde unei cregteri a energiei de 30 de ori.
Scara Richter nu are, teoretic, limita superioad, iar cel mai mare culremur produs pane in
prezent pe glob a avut 8,8 grade $i s-a produs in China. Ca o compara{ie gradul 8 pe scara
magnitudinii mrespunde detonarii unei bombe de 6 milioane tone TNT. Scara propusd de
Richter mai poarte denumirea de scara magnitudini locale ML fiind deflniti pentru California
de sud, pentru cutremure de suprafat6, gi distanle epicentrale mai mici de 600 km.
Magnitudinea momenl sau momentul seismic este preferata de unii cercetetori in datorita
corespondentei acesteea cu proprietdtile fizice ale sursei din zona cataclazei. Pentru
aprecierea cutremurelor vechi sau a celor in care se degajeaze cantitdli mici de energie
magnitudininea moment poate fi determinati grosier. De aceea, in aprecirea cutremurelor
se preferd incS folosirea magnitudinii locale lVlL.
Pentru a nu se face confuzie intre scara cantitative a magnitudinii, care se referi la zona
in care se produce cutremurul $i ceea ce se inregistreazd prin propagarea undelor
seismice, reflectate, retractale, compuse etc,, intr-un punct situat la o anumite distantd in
teritoriu, Richter propune analogia din fig. 2.20. Astfel magnitudinea unui cutremur o putem
considera prin. analogie cu puterea de emisie al unei stalii radio, iar la distantd dupd
trecerea undelor prin diferite obstacole, un receptor inregistreazd un nivelul atenuat al
undelor inifiale, La fel, pentru actiunea seismicd in teritoriu la distanla de zona epicentrului
aprecierea unui cutremur se face prin intensitatea seismici.
nivel emisie
ffi*u@
ffi ffi tr ffi ffi ffi tr r&ffi & ao ae"* *..l'jrj":tPlil
Intensitatea seismice este strSns legatd de efectele produse de un cutremur atat asupra
constructiilor, oamenilor, mediului inconjuritor gi scoa(ei terestre, ea descnind potentialul
distructiv al seismului intr-o manierd subiectivi. Primele preocupdri privind aprecierea
cutremurelor in funclie de intensitatea seismicd au apdrut inci din secolul al Xv-lea, prin
descrierile pagubelor produse de cutremure fAcute de Poardi in 1627.
Prima scard pentru aprecierea intensititii unui cutremur a fost conceputd in secolul XIX
(1873) de profesorul italian L.S.D. Rossi $i avea 10 grade. 0 scare similare, tot cu 10 grade,
48
Notiuni de seisnologie inginercesci
mai precise, a fost realizata simultan in Elvetia de profesorul S.A. Forell. Din 1883 a rezultat
ca urmare a colabordrii celor doi, scara Rossi.Forell, pnma scari a aprecierii intensitalii
seismice bazatd pe efectele asupra oamenilor gi constructiilor, care a fost larg rdsp6nditd.
Tot in '1883 apare o afta scard pentru aprecierea intensitatii seismice, propuse de Nlercalli,
care in 1902 a fost modificatd gi adoptati in ltalia.
E,S. Holden (SUA) in 1888 propune o scard cu 9 grade la care atribuie gradelor gi un nivel
al acceleratiilor cuprins intre 20 mmis gi 1500 mm/s.
In 1923 dr. A,Sieberg propune pe baza unor dezvoltdri fecute de F.Omori 9i A.Cancani
asupra scdrii Mercalli, o noud scard la care s-a stabilit pentru fiecare grad de intensitate
limitele corespunzitoare in accelera$i.
Mai tdziu in 193'1 H.O.Wood $i F.Neuman aduce unele corectii scirii l\,lercalli realizAnd aga
numita scara Mercalli modificata (MM), utilizata si astdzi in mai multe l6ri. Scara are 12
grade ce se exprimi functie de efectele actunii seismice asupra oamenilor, obiectelor,
construcliilor etc.
Degi aparent scdrile subiective sau ale intensitdtii seismice au un grad de incertitudine,
totugi au avantajul cd nu implicd aparature $i specialigti pentru o apreciere cantitativi
exact6, care pentru teritoni mari ar fi imposibil de realizat,
Intensitatea seismici luru din scara Mercalli modificatd este o merime practic independente
de once alt parametru fizic ce ar caracteriza migcarea seismicd, Cu toate acestea exista
rela$i matematice empirice care leagd [vu cu caracteristicile cinematice ale migcdrii
seismice pentru anumite tentoni. De exemplu, Lomnitz oferi o rela$e de acest tip, intre
logaritrnul zecimal al valorii maxime a acceleratiei terenului gi intensitatea seismici:
t{
loot- ='""
JI
- ' (2 1)
In Europa de Est este utilizate scara MSK care a fost sugeratd de S. l\4edvedev gi
modificati in 1964 de W. Sponheuer $i V, Karnik. In versiunea sa originali, pentru a defini
cele zece grade de intensitate seismicS, s-au folosit conceplii 9i defini!i asemenetoare celor
utilizate in cazul sceni Mercalli Modificatd. Dar, in acelagi timp s-a folosit gi un pendul
standard pentru a corela aceste grade de intensitate seismicd cu valonle maxime ale
deplasirilor produse de cutremur, Ulterior scara a cipitat 12 grade 9i seamni in mare
mdsuri cu scara MM.
Toate scdrile apreciazd fiecare giad atribuindu-i denumiri in raport cu intensitatea acestora.
Spre exemplu scara Rossi-Forell utilizeazd denumirile gradelor astfel: goc microseismic,
extrem de slab, deosebit de slab, slab, moderat, destul de puternic, putemic, foarte putemic,
extrem de putemic si de intensitate extreme.
49
lngine e seisnice
Varialia amplitudinii acceleratrei cu conditiile geologice este mult mai reduse decat in cazul
deplasddlor, raportul putand ajunge de la 1 la 3. Acest lucru este datorat perioadelor mari
de vibratie ale terenurilor slabe, necoezive.
Unele observalii facute in Japonia asupra unor cutremure crustale au condus la urmetoarele
constatari['1]:
In mod firesc amplitudinile undelor seismice scad cu distanla parcursd fa!5 de epicentrul
seismului. Acest lucru se explicd prin patru procese ce se dezvolte pe traseul parcurs de
undele seismice:
52
Noliuni de seisnologie inginercasci
lntensitatea acestor procese diferd in scoa(d in plan pe directie orizontald, dar $i verticale.
In apropierea suprafe(ei pdm6ntului, unde structura este foarte complexd, toate tipurile de
atenuare a energiei seismice sunt importante. In adancime, unde presiunea este mare,
absorb(ia undelor seismice este putin diminuatd, astfel inc6t poate fi neglijati. Este
important de relinut cd intensitatea acestor procese este fundamental diferiti functie de tipul
de undd seismicd ce se propagd.
Intrucat in timpul unei actiuni seismice caracteristica sa dominantd este generate de undele
de suprafati, rezulta ci perioada dominante a stratul de la suprafala terenului,
caractensticile acestuia, merimea cutremurului si continutului diferitin frecvente,
influien[eazd propagarea $i are efect de atenuare mai ales asupra undelor Rayleigh.
P6nd in present aportul comunitdlii intemalionale in fata dezastrelor natuiale s-a limitat doar
la acluni de salvare 9i intrajutorare post dezastru. 0 astfel de abordare este insuficienti,
rolul colabordrii trebuie indreptat in directia cunoasterii fenomenelor de hazard 9i elaborarea
de mdsuri in scopul evitdrii efectelor defavorabile.
tngtnene se|smtca
In cazul hazardului seismic, prima etape in eliminarea efecetelor defavorabile este stabilhea
unor hdr.ti cu indicarea acceleratiile maxime posibile ale diferitelor zone ale unui teritoriu,
Acest lucru trebuie corelat cu particularitetile mecanismului de producere a
cutremurelor $i de conditiile seismice locale. In felul acesta pot fi luate misuri de
proiectare antiseismicd, cre$trea siguranlei in exploatare a acestora $i evitarea pierderilor
economice, Indirect acest lucru inseamni reducerea vulnerabilitilii, care este o evaluare a
pierderilor inregistrate, ca urmare a distrugerilor produse de un cutremur, fiind datorata
acliunii umane prin protectia ce a fost acordate constructiilor din punct de vedere seismic ai
valoarea acestora. Vulnerabilitatea va trebui s6 aibd in vedere gi gradul de uzurd a
structunlor de mnstructii ce poate apare ca urmare a supuneri la ac$uni seismic repetate,
sau la alte acliuni cu caracter distructiv.
Din punct de vedere al amplaserii geografice gi al conditiilor seismice globale, Romdnia este
situatd la influen{a interacliunii elementelor strucfurale geotectonice din regiunea de hazard
seismic al centurii seismice Alpino-Himalaiand 9i Carpat+Balcanic6.
Hazardul seismic (H) poate fi definit ca o functie care descrie probabilitatea ca intr-un loc
dat, pe un interval de timp dat, valoarea unui parametru, care poate fi intensitatea
seismicd, acceleratia, viteza sau deplasarea terenului, se depigeasci o valoare maxime
stabiliti de un probabil viitor cutremur.
Hazardul seismic este in afara controlului uman, fiind determinat doar de factorii naturali,
cum ar fi:
- magnitudineacutremuruluiprodus,
- distan(a epicentrald, addncimea focarului,
- direclia planului de falie in raport cu punctul in care se calculeazd hazardul,
- relatia dintre lungimea rupturii gi magnitudine,
- magnitudinea maximi posibili in zona sursei,
- intervalele de timp dupd care se pot repeta cutremurele de mdrime datd,
- structura geologica bcala in punctul dat (M),
Intrucat acceleratia maximi orizontali descrie cel mai complet amplitudinea maximd a
undei seismice propagate intr-un teritoriu, hi(ile actuale de hazard seismic o utilizeazd in
delimitarea zonelor, chiar daci existd foarte multe critici aduse acestui concept. Criticile
sunt justificate dacd sunt analizate din punctual de vedere al rispunsului structural al
difertelor tipud de constructii $i in contextul compozi[iei spectral a fiecdrei acliuni,
54
Noliuni de seismologie inginercasci
lmpd(irea teritoriului unei ldri in zone seismice este o operatiune complexa de mare
responsabilitate, datoriE efectului pe care il are in proiectarea constnicliilor din acea lard
rezistente la actiuni seismice. Rezultatul final il constituie o harti de risc seismic care
sintetizeazd toate datele geologice gi seismologice ale [drii respective. Aceste hdrli sunt
regesite in cadrul normelor de proiectare la actiuni seismice a structurilor. Este evident
faptul cd o cunoastere mai aminunfitd din punct de vedere seismologic a zonei studiate
conduce la obtinerea unor nivele de protectie mai ridicate pentru structurile proiectate. Se
poate afirma cd apartia hd(ilor cu zoneri seismice constituie adevaratul punct de contact
intre Seismologie $i Inginene Seismicd,
Caracteristicile cele mai importante care trebuie luate in considerare pentru a obtine o
descnere cdt mai completi a cutremurelor sunt:
- date referitoare la lalii (pozitie, tip, posibiliteli de deplasare etc.);
- date referitoare la focar (pmfunzime, mecanism de focar);
- date referitoare la epicentru (localizare);
- date referitoare la potentialul distructiv (magnitudine, direclii de propagare a
undelor, inlensitatea in diferile amplasamente etc);
IJ
lngine e seismice
0 hartd de risc seismic a unei regiuni folosegte in general izostaticele (izoseiste) pentru a
diferen{ia in mod particular seismicitatea zonei respective de cea a celorlalle microzone din
teritoriu. lzostaticele se definesc ca tlind liniile ce unesc puncte de egald intensitate
seismice. In cazul subimpdrtini unui teritoriu in microzone seismice, principalul factor care
se ia in considerare este geologia locald, Acest factor influenteazi posibilitatea de predictie
a unei actiuni seismice prin variatiile caracteristicilor mecanice ale terenului.
BULGARIA
56
Ivofiuni de seismologie inginercasci
Noile codun de proiectare, aperute dupd 2000, bazate pe prelucarea a numerose date
inregistrate, au generat harta de zonare seismice a Rominiei, fr9.2.22, in care hazardul
seismrc este reprezentat prin valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului (aJ
determinate pentru intervalul mediu de recurente de referinld (lMR) de 100 de ani. Aceste
valori ale acceleratiei corespund unei probabilite! de depdgire a nivelului cu 1% intr-un
intervalde timp de 1 an gicu 4070 intr-un interval de timp de 50 de ani,
0.12 g
o.i!is 0.1! s
0.16 g
.lllMra
,latltrous
9!d!!
'0
0.08 g
0,12 g
!$!!
;ill!1,
620 0 0.6 s
Predictia seismicd este o ramuri relativ noui a Seismologiei gi poate fi clasificate, in functie
de scopul urmdrit, in doud grupe. Pe de o parte, se poate menliona prediclia temporald,
care urmireste stabilirea locului viitoarelor cutremure si a datei, prin observarea continui a
succesiunii producerii seismelor in zona respectivd.
lngine e seismici
Cercetdrile au demonstrate ce viete$le pot detecta cele mai slabe vibratii mecanice de
frecventi infrasonori, care provin de la migcdrile gi deformdrile tectonice
Cea mai reugite recunoscutd pe plan mondial a fost cea realizati in China in februarie
1975, cAnd populatia a fost aledate qi evacuati inaintea producerii cutremurului cu
magnitudinea de 7.3. Fenomenul a fost prezrs de viperele din zone care au pdresit cuiburile
degi erau in hibemare. Acest caz este singular, fenomene asemendtoare au generat multe
alerte false care au generat $i mentinut populalia in stare de stres psihologic, la care s-au
addugat pierderi economice importante.
- viteza undelor P:
58
Noliuni de seisnologie inginercasci
In ceea ce priveqte modificdrile de nivel ale terenului s-au observat ridicdri de teren inainte
de anumite cutremure care au avut loc in Japonia $i in California. lnainle seismului de la
Niigata, Japonia, din 1964, la care magnitudinea a fost de 7.5, valoarea maximd a ridicdrii
terenului inainte de cutremur a fost de aproximativ 16 cm,
Prin misurarea rezistivitdtii rocilor se poate aprecia valorile tensiunilor care apar inainte de
fisurarea rocilor qi respecliv producerea cataclazei.
Programele generale existente in lume sunt orientate in mod deosebit spre predictia
temporale. Un astfel de program, bazat pe calcul statistic, trebuie se permitd efectuarea de
predic(ii pe termen lung, mediu, scurt $i foarte scurt. Seismologii japonezi au fost primii care
au elaborat un asfel de program, in 1960 intitulat "Blue Print'. Mai t6ziu s-a iniliat un
program pe cinci ani, cu scopul de a dezvolta un amplu sistem na[ional de prezicere
incluz6nd atdt detectare cat Si alarme.
In 1965 se inilia in SUA un program cu o duratd de 10 ani care avea ca scop at6t prediclia
seismicd cet gi pmtectia seismici, In 1971 se organizeazd Comisia Intemationald de
Prediclie Seismici (I.C.E.P.) care are drept scop principal elaborarea de recomandari
intemationale in acest sens.
Cu toate acestea din punct de vedere al diminu6rii pericolului seismic, mai imporlant este
realizarea hd(ilor de hazard cat mai precise, luarea in consideratie a efectelor locale ale
fiecdrui amplasament $i evident cregterea siguran{ei construcliilor la acliuni seismice qi
diminuarea vulnerabilitilii, mai ales a zonelor aglomerate. ln felul acesta se pot evita multe
evenimente nedorite, legate de panica $i celelate efecte conexe ce pot apare post seism.
59
lnginerie sebnice
BIBLIOGRAFIE
t. Belan, St,, Ctistescu, V., Comea, 1., Consideratii introductive, Cutremurul de pamdt
din Romdnia de la 4 martie 1977, Editura Academiei Romdne, Bucuregti, 1982.
2. Comea, 1., oncescu, M., Mdrmureanu, Gh., Balan, F., Introducere in mecanica
fenomenelor seismice gi ingine e seismicd, Editura Academiei, 1987.
3. Petrescu, 1., Pemantul - o biografie geologicd, Editura Albatros, 1978.
4. Tarbuck, E,, J., Earth Science, Fifth Edition, Merrill Publishing Company, Ohio, 1988,
5. hft p://en.wikipedia,org/wiki/Seismic_scale
6. Taduck, E., J., Earth Science, Fifth Edition, Merrill Publishing Company, Ohio, 1988,
7. Mafthews, S., This changing earths, National Geographic, Vol. 143, nr.1, January
1973.
8. http://en.wikiped ia.org/wiki/Zhang_Heng#Zhang.27s_seismometer
9. httpJ/translate.google.m/tnanslate?hl=ro&langpairenlro&u=http://en.wikipedia.org/wi
ki/ European_Macroseismic_Scale
60