DEZASTRE PRODUSE DE DINAMICA PLACILOR

TECTONICE
Elevi: Marinescu Andrei, Hoinaru Catalin, Clasa a IX-a A, Liceul Teoretic Al.Marghiloman
I. PLACILE TECTONICE
Cea mai mare descoperire stiintifica din istoria
seismologiei stiinta care studiaza cutremurele a fost facuta
la mijlocul secolului XX, o data cu dezvoltarea teoriei p lacilor
tectonice. Oamenii de stiinta au propus ideea placilor tectonice
pentru a explica mai multe fenomene ciudate ce se produc pe
pamant, ca de exemplu aparenta miscare a continentelor de-a
lungul timpului, concentrarea activitatii vulcanice in anumite
zone si prezenta unor cute imense pe fundul oceanului.
Litosfera (scoarta terestra)
este invelisul solid al Pamnatului cu
o grosime de aproape 100 km si este
fragmentata in mai multe placi
Formarea i deplasarea
numite tectonice sau litosferice.
placilor tectonice au loc datorit
structurii interne a Pmntului.
Aceasta definete dinamica scoarei
terestre. Dinamica scoarei terestre
ne arat, de asemenea, aspectul
actual al planetei noastre i permite
reconstruirea configuraiei Asezarea placilor
continentelor pentru a vedea cum tectonice
au artau continentele i bazinele
oceanice de-alungul timpului.
DEZASTRE PRODUSE DE PLACILE TECTONICE

II. Calamnitati naturale

Cutremur = ruptur brutal a rocilor din scoara terestr, datorit micrii plcilor
tectonice, care genereaz o miscare vibratorie a solului.
Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcii, cldiri,
chiar localiti ntregi, provoac alunecri de teren, chiar catastrofe naturale.
Cutremurele submarine pot declana formarea de valuri uriae pn la 30 de m
nime atingnd viteze neateptate (800 km/h), producand pagube materiale mari,
cu pierderi de viei omeneti. tiina care se ocup cu studiul cutremurului
(micrilor seismice) se numete seismologie.
Scara seismologica a lui Richter este o scal logaritmica, care este folosit pentru a
evalua intensitatea cutremurelor.
cutremurelor
Exist diferite aparate pentru msurarea caracteristicelor cutremurelor. Dintre
acestea cele mai importante sunt accelerografele i seismografele.
Anual se nregistraz circa 500.000 de micri seismice, ns doar 0,2% din ele pot
provoca pagube.
DEZASTRE PRODUSE DE PLACILE TECTONICE

Tsunami sau valul mareic reprezint o und energetic de tip mecanic ce se

propag prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupii
subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coast foarte puternice
(7-9 grade pe scara Richter).

Valul tsunami (din limba japonez: val de port)

se propag diferit fa de valul obinuit. n
larg, la ape adnci, valul mareic prezint viteze
foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, i se
propag n toat masa apei (pe toata
adncimea oceanului), nu doar la suprafa, ca
valul obinuit, creat de vnturi. nlimea lui
variaz de la cteva zeci de centimetri pn la
civa metri. El se nal spre coast, cptnd
aspectul unui mal teit, mturnd n
continuare fundul oceanului, pentru ca la mal
s se manifeste ca un zid de ap care nvlete
pe uscat.
La nceput, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de ap"
sau nite "vlurele", dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocup cu
vitez spaiul gol creat si intr cu vitez mare pe plaj.
II Accidente produse de om (1)

Mijloacele de transporturi (produc mini cutremure)

Explozii subterane produse de om (de exemplu: un test nuclear subteran)

9 octombrie 2006, 4:36, ora Romaniei: Coreea de Nord a testat o arma nucleara care a
produs un cutrem de 3,58 grade pe scara Richter. Experimentul a fost inregistrat si de
senzorii de la statiile seismice Cheia si Bucovina din Romania.

Edificii care se surp (de exemplu: mine abandonate)

II.Accidente-ecologice (2)
Poluarea mediului cu diferite substante toxice

Poluarea aerului cu diferite gaze (ex.: amoniac):

Exemplu: Combinatul chimic AMURCO Bacu a
poluat oraul cu amoniac.

n urma msurtorilor efectuate de catre Agentia pentru Proetctia Mediului

s-au constatat emisii de amoniac, datorit manevrelor de oprire - repornire
a instalaiei de amoniac din cadrul combinatului AMURCO.

Exemplu: Poluare industrial la Trgu-Mures cu amoniac

Potrivit msurtorilor Ageniei pentru Protecia

Mediului, valoarea concentraiei de amoniac a
depit cu mult maximele admise. Garda de
Mediu s-a autosesizat i va controla sursa de
poluare Combinatul Chimic Azomures.
II Accidente ecologice (3)
Poluarea mediului cu diferite substante toxice

Exemplu: Poluarea apei cu diferite substante (ex.:substante inflamabile):

Trei containere ncrcate cu reziduuri toxice care au czut n apele
Mrii Baltice de pe puntea unei nave de transport. Unul dintre
containere conine cinci tone de substane inflamabile, iar n celelalte
dou se afl substane periculoase pentru vieuitoarele marine.

Exemplu: Poluarea apei cu diferite substante (ex.:petrol):

O pata de petrol provocat de un accident la o fost
rafinrie la nord de Milano a ajuns raul Po, cel mai mare
fluviu al Italiei. Autoritile au decis s plaseze bariere
pentru a mpiedica infiltrarea petei de petrol, dar acestea
nu au rezistat. Prefectul a cerut ca populaia s evite
utilizarea apei curente.
Cantitatea de petrol deversat a fost apreciata la cel puin 1.000 de metri cubi. Sute
de animale, n special psri, au murit,acestea fiind prinse n pata de petrol cu o
lungime de mai muli kilometri.
II Accidente ecologice (4)
Poluarea mediului cu diferite substante toxice
Exemplu: Poluarea solului cu diferite substante (ex.:pacura):
Mai multe tone de pacura s-au scurs vineri seara din
conductele Conpet, in zona Petromidia, in apropierea soselei
care face legatura intre Navodari si comuna Corbu, in
judetul Constanta.
Suprafata afectata a fost de pna in 100 de metri patrati. Produsul petrolier a fost
cantonat in denivelarile solului existente in vecinatatea conductei, ceea ce a si facilitat
colectarea lui mai rapida. Solul va fi tratat cu substante speciale absorbante, care sa
redea calitatea initiala a acestuia.

Exemplu: Poluarea solului cu diferite substante (ex.:pacura):

In urma deraierii unor vagoane ncrcate cu motorin, n zona
localitii clujene Boju, a fost afectat o suprafa de circa 500 de
metri ptrai de teren.
Intreaga cantitate scurs de motorin s-a infiltrat n sol. Sunt necesare studii pedologice,
studii hidrogeologice care s determine cursul undei, practic care este direcia i
adncimea la care va merge unda de motorin n sol.
 III. MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE IMPOTRIVA
DEZASTRELOR
Principalele msuri de prevenire si protectie impotriva dezastrelor:

existenta unor centre de alerta in caz de tsunami

De exemplu: Centrul american de alerta in caz de tsunami in Pacific

realizarea lucrrilor de aprare specifice fiecrui tip de

calamnitate (cutremur)
De exemplu: proiectarea lucrrilor de constructii care sa indeplineasca
anumite conditii numite norme de zonare seismice; informarea, pregtirea i
antrenarea populaiei privind comportamentul n caz de cutremur.

dezvoltarea cercetrii stiintifice n domeniu.

interzicerea testelor nucleare ce pot provoca cutremure

IV. Romania si cutremurele (1)
Seismicitatea Romaniei
De-a lungul timpului, Romania a fost zguduita de numeroase cutremure, de
mai mica sau mai mare magnitudine, cu efecte mai limitate sau mai extinse ca
intindere. Cronicile si insemnarile vechi mentioneaza marturii ale acestor fenomene,
consemnate in toate provinciile istorice romanesti. Totusi, de-a lungul secolelor,
originea seismelor care au zguduit diferite regiuni din tara a ramas invaluita in mister.
Progresele stiintei si ale tehnologiei din ultimii circa 100-150 de ani au
permis stabilirea mai clara a cauzelor cutremurelor din Romania, evidentierea
zonelor seismogene mai importante si a trasaturilor acestora, precum si determinarea
gradului de risc seismic pentru diferite regiuni ale tarii.
In perioada medievala orasele nu erau foarte dezvoltate, nu existau multe
cladiri inalte (cu exceptia turnurilor cetatilor de aparare, precum si a turlelor si
clopotnitelor de la biserici si manastiri); de aceea, in multe cazuri, efectele seismelor
nu erau foarte grave, oamenii fiind mai mult speriati de miscarile bruste, mai mult
sau mai putin violente, ale pamantului.
Situatia s-a schimbat, insa, in ultimii 100 de ani, dezvoltarea urbana si
realizarea de constructii mai inalte au ridicat nivelul riscului seismic pentru
localitatile din diferitele regiuni expuse la cutremure.
 IV. Romania si cutremurele (2)
Analizand informatiile din vechime, precum si inregistrarile instrumentale
efectuate pe teritoriul tarii in ultimii 100 de ani, specialistii au ajuns, in primul rand, la
concluzia ca marea majoritate a cutremurelor din Romania sunt de origine tectonica,
fiind generate prin eliberarea energiei potentiale acumulate in anumite structuri
geologice din scoarta terestra, precum si din partea superioara a mantalei (al doilea
invelis al Terrei).
Foarte putine seisme au avut alte cauze (alunecari de teren, prabusiri ale
tavanelor pesterilor in zone carstice, explozii si prabusiri in galerii miniere s.a.m.d.).
Cea mai importanta dintre regiunile seismogene ale Romaniei este
Vrancea; in zona situata la Curbura Carpatilor Orientali se produc cele mai
frecvente seisme din Romania, care sunt cutremure cu focar adanc, avand
cele mai mari magnitudini si cu efecte distrugatoare manifestate pe arii foarte
intinse.
Practic, zona Vrancea este responsabila de peste 90% din totalul
cutremurelor produse in Romania, eliberand peste 95% din energia seismica.
Vrancea este o zona seismica cu activitate aproape permanenta, generand
numeroase cutremure mai mult sau mai putin puternice, in fiecare secol.
Aceasta activitate seismica este determinata de faptul ca Vrancea se afla la
contactul mai multor placi/sub-placi tectonice.
IV. Romania si cutremurele (3)
In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte
zone seismice din Romania prezinta o activitate redusa,
mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona
Banatului. In aceasta zona au avut loc in ultimul
deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor
h10 km) relativ puternice: pe 12 Iulie 1991
(magnitudinea undelor de suprafata Ms=5.7), 18 Iulie
1991 (Ms=5.6) si pe 2 Decembrie 1991 (Ms=5.6, 5
raniti, ~1000 imobile prabusite sau grav avariate, 4000
de persoane fara locuinta). Alte zone seismice active
sunt zonele Fagaras si Dobrogea.

La nivel european, seismicitatea Romaniei poate fi

caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca
seismele cu focarul in Vrancea pot provoca distrugeri pe
arii intinse incluzand si tarile invecinate, ca numeroase
localitati din cea mai mare parte a tarii sunt expuse unui
risc seismic semnificativ; nu in ultimul rand, Bucurestiul
ramane una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat
grad de risc seismic.
IV. Romania si cutremurele.Exemple. (4)

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe

scara Richter, produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul n zona
Vrancea la o adncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din Romania
contemporan.
Efectele lui au fost devastatoare n centrul i sudul Moldovei, dar i n
Muntenia. Numrul victimelor a fost estimat la 1000 de mori i 4000 de rnii,
majoritatea n Moldova. Din cauza contextului n care s-a produs, cifra exact a
victimelor nu a fost cunoscut, informaiile fiind cenzurate n timpul razboiului.
Cutremurul s-a simit i n Bucuresti, unde au existat circa 300 de mori,
majoritatea la prbuirea blocului Carlton, structur cu 12 etaje din beton armat,
foarte modern la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureti au fost considerabil
deteriorate.
IV. Romania si cutremurele.Exemple. (5)
Cutremurul din 1977 a fost un cutermur puternic, care s-a produs la ora
21:22 n data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o
magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter i a fcut n timp de circa 55 de
secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai n Bucuresti. La nivelul ntregii
ri au fost circa 11.300 de rnii i aproximativ 35.000 de locuine s-au prbuit.
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureti unde peste 33 de
cldiri i blocuri mari s-au prbuit.
Tot oraul Zimnicea a fost distrus, i s-a trecut la reconstruirea sa din
temelii. Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. n orasul Svistov, trei
blocuri de locuinte au fost distruse i peste 100 de oameni au fost ucii.
Epicentrul cutremurului a fost localizat n zona Vrancea, cea mai activ
zon seismic din ar, la o adncime de circa 100 km. Unda de oc s-a simit
aproape n toi Balcanii.
V. Masuri de prevenire si protectie contra dezastrelor in Romania
Dup cutremurul din 1940, Asociaia General a Inginerilor din Romnia a
ntreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra cldirilor din
beton armat. Principala concluzie a fost c normele pentru calculul cldirilor
din beton armat, practic copiate dup cele germane, nu prevedeau calculul la
eforturi seismice, Germania nefiind situat ntr-o zon de risc seismic. Au fost
elaborate noi norme care au fost aplicate la toate cldirile construite n perioada
postbelic.
Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important
revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul
cutremurului si cu perioadele urmatoare ale acestuia.

Dezvoltarea cercetrii stiintifice n domeniu (au fost infiintate):

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului
Institutul Roman de Seismologie Aplicata asociatie non-profit avand ca principala
activitate studiul seismelor in general si aplicarea acestor studii pentru zona Vrancea
A fost proiectat si implementat un Sistem de Avertizare Seismica pentru a transmite
alarma seismica pentru cutremurele produse in zona Vrancea cu 25-30 sec inainte
ajungerii undei la Bucuresti
 VI. BIBLIOGRAFIE

http://www.infp.ro/ro/

http://www.ecomagazin.ro/eco/accidente-ecologice/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tsunami

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1940

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinamica_scoar%C5%A3ei_terestre

http://images.google.ro/images?hl=ro&q=placi%20tectonice&oq=&um=1&ie=UTF-
8&sa=N&tab=wi
http://images.google.ro/images?hl=ro&q=cutremur&oq=&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi
 Sanatatea
pamantului este in
mainile fiecaruia
dintre noi!