Referat la Geografie

Cutremurul din 1802

(România)
Ungureanu Daria
Clasa a 9-a A
Cprins:
1. Ce este un cutremur ?
2. Care sunt elementele unui cutremur ? Ce pot face cutremurele ?
3. Despre tsunami
4. Cutremurele în istorie
5. Cauzele producerii cutremurelor
6. Cutremurul din 1804
7. Dezastrul lăsat în urmă
8. Mărturii
9. Ce au scris revistele după acest eveniment ?
10.Surse
 CUTREMUR
Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce
constau în vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de
unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des
cauzate de o activitate vulcanică.

Simplificând, putem compara acțiunea unui cutremur cu efectul unei pietre

aruncată într-un lac.
Care sunt elementele unui cutremur ? Ce pot face
cutremurele ?
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele
mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune
majore, seism sau mișcări seismice pentru cele
care trec neobservate și mișcări non-seismice 
pentru cele provocate de om.
Elementele unui cutremur sunt: durata (fracțiuni de
secundă sau secunde), intensitatea (microseisme,
macroseisme), frecvența, adancimea. După
adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt: superficiale (0 - 70 km),
intermediare (50-70 pâna la 300 km), adanci (300 pâna la 700-800 km)
 Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi,
provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine
pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de metri înălțime și
atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele 
tsunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale
foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește 
seismologie.
Tsunami
Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o
undă energetică de tip mecanic care se
propagă prin apa oceanelor, ca urmare a
producerii unor erupții subacvatice,
alunecări de teren submarine sau a unor
cutremure submarine sau de coastă foarte
puternice (7-9 grade pe scara Richter).
 Cutremurele în istorie
Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau
că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în
interiorul cavităților Pământului. Exista însă și ideea conform căreia
cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între
apă și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în 
secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius
cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”.
Cauzele producerii cutremurelor
Acestea pot fi:
naturale:
tectonice: datorită tensiunilor din interiorul Pământului
(90% din cutremurele de pe Glob)
activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob)
impactul meteoriților
prăbușirea cavernelor subterane

artificiale:
explozii
operațiuni miniere (precum surpări de mine,
exploatare prin injecție cu fluide, excavări)
umplerea lacurilor de acumulare
Figura 9 - Vulcani cu cel puțin o erupție în perioada
1800-2016
 Cutremurul din 1802 
În România au loc frecvent cutremure de pământ, fiind o țară cu
un risc seismic major în privința cutremurelor între șase și șapte
grade pe scara Richter.
Zona seismică cea mai importantă este reprezentată de Vrancea.

Cutremurul din 1802 a fost un cutremur puternic care s-a produs pe

data de 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi) 1802 în zona 
Vrancea. Este cel mai puternic seism vrâncean, având între
7,9-8,2 grade pe scara Richter. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula
Creta și Marea Egee.
Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde. Cutremurul cel
mare” așa cum a fost denumit s-a produs la ora locală 12:55,
la o adâncime estimată de 150 de kilometri.
Este cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în
România și unul dintre cele mai puternice din istoria
europeană.
Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici, cea
mai mare având o magnitudine de 5.5.
Dezastrul lăsat în urmă
Cutremurul a făcut ravagii nu numai la noi în țară
ci și în împrejurimi. Mănăstirea Cotroceni, Biserica
Sf. Nicolae sau turnul Colţei, clădirile simbol din
acea vreme ale Capitalei României, au fost
distruse. Au izbucnit multe incendii, probabil din
cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în
unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind
afară.
În Bulgaria, orașele Ruse, Varna și Vidin au fost
aproape complet distruse. Forța cutremurului a
crăpat ziduri până în nordul îndepărtat, în
Moscova.
Deși magnitudinea acestuia a fost uriașă, în România au fost doar patru morți:
negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul
său și o altă victimă.
Dacă un asemenea cutremur ar avea loc astăzi, dezastrul și numărul victimelor
lăsate în urmă ar fi, cu siguranță, mult mai mare.
Mărturii
Aici este mărturia caligrafului Dionisie Eclesiarhul:
„S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din
București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și
s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.”
Prin "clopotnița cea vestită", caligraful se referă la Turnul Colțea.
Altă mărturie:
„În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au
cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea,
care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au
scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa
zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”
 Ce au scris revistele după acest eveniment ?
Revista “The European Magazine” nota: „Un cutremur a lovit oraşul ieri între orele
12 şi 1. Cutremurul s-a simţit aproape 1 minut şi jumătate a fost atât de violent încât
toate hornurile din oraş s-au prăbuşit. Câteva case şi alte câteva biserici s-au
sfărmat. Biserica Sfântul Nicolai şi renumitul turn Colţea sunt acum un morman de
ruine. Pământul s-a despicat în câteva locuri de unde a ţâşnit o apă verzuie, care a
emanat un miros ca de sulf în tot oraşul. La ora 5 fix a urmat o replică, dar şocul a
fost mai mic şi nu a pricinuit nici o stricăciune. În ciuda numărului mare de clădiri
prăbuşite în timpul primului cutremur nu s-au înregistrat alţi morţi în afară de o
evreică, copilul ei şi alte două persoane. Prinţul Ipsilanti, noul conducător al
Valahiei, tocmai ajunsese; s-a dus la biserică să se roage, iar cel mai violent moment
al cutremurului a fost în clipa în care era pe punctul de a săruta Sfânta Evanghelie”.
 Incheiere
Cutremurul din 1802 a fost cel mai puternic seism consemnat pe teritoriul țării în ultimii cel
puțin 1000 de ani. El s-a produs intr-un context intern și extern tensionat, cu multiple seisme
generate de placa Indo-Australiana dar și de subplăcile adiacente Mării Negre. În ciuda
magnitudinii foarte mari, în București nu au fost multe victime deoarece seismul s-a produs
la orele prânzului, când oamenii ieșiseră din biserici.
Totuși, acest cutremur rămâne un eveniment de referință în istoria dezastrelor care au afectat
Capitala.
 Surse
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur
• https://mobee.infp.ro/despre-cutremure/cauzele-cutremurelor
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Tsunami
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1802_(România)
• https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/care-a-fost-cel-mai-mare-cutremur-din-romania-pana-acum-istoricul-tragediilor.html
• https://authenticmagazin.com/caleidoscop/cutremurul-din-1802/
• https://identitatea.ro/cutremurul-din-1802/
• https://www.cutremur.net/2016/10/cutremurul-vrancean-din-26-octombrie.html