Sunteți pe pagina 1din 128

N.

GHIKA-BUDESTI ,

EVOLUTIA ARHITECTURII
1

. N MUNTENIA
1.

INRURIRILE STRINE
DE LA ORIGIN PN LA NEAGOE BASARAB

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
TEXT:
Patina Palen&

Cap. 1. Originile . . . . . 121 Plastica monumentald . . 130


Cap. II. InrAurtrile mecilevale . . . 122 decorativA . .
Inrdurirea medlevald occidentald . . . a Defallile . . . . .
Temelille bisericli romanice din CAmpulung-Muscel . Descrierea bisericii din Vodita . . 131
Temeliile bisericil gotice din T.-Severin . . Mandstirii Cozia . .
Cetatea zisd a tut Tepes-Voda (Arges) . . a a a Tismana 132
Turnul zis al lui Sever la T.-Severin. . . 12 3 Rezumat. . . . . . . ,
Ruinele palatului Domnesc din Curtea-de-Arges. a Cap. V. Inriurirea balcanici . 133
Alte rmAsite si documente ale tnrduririi medie- Descrierea bisericii Mandstirii Cotmeana (Arges)
vale occidentale . . . . . . a Caractere generale i detalli . . .
Inrdurirea medievald orientald . . . a Rezumat. . . . .
Temeliile celor cloud biserici din T.-Severin . Cap. VI. Inriurlrea Muntelui Athos . 135
Cap. III. Inriuririle byzantine . . 124 Biserica MAndstirii Snagov . .
Inrdurirea byzantind din Constantinopol . a Mitropolia Veche din TArgoviste . .
Caractere generale . . . . . . a Caractere generale .. . . . . .
Grupa Intdia : biserica Sn-Nicoard (Arges) si Materiale si procedee de constructie . 156
Bogdan Serai (Constantinopol) . . . 125 Plastica monumentald . . . . . . a
Grupa a doua : biserica din Nicopole (Bulgaria) a ornamentald . . . *
si biserica Domneascd din Curtea-de-Arge a, Detaliile . . . . . .
Materiale si procedee de constructie . . . a Descrierea bisericii Mdndstirii Snagov . 137
Plastica monumentald . . a Mitropoliei Veclzi din Tdrgovifte 138
Plastica decorativA . . . 126 Rezumat. . . . . . . . 139
Detaliile . . . . . . Cap. VII. Inrkurirea armeneascii . . . . 140
Descrierea bisericii Sdn-Nicoard Biserica Mandstirii Dealului (DAmbovita) . If
a a Bogdan-Serai . 127 , Episcopall din Arges. . . a
a ,, din Aicopole . . a Caractere generale . . . .
a t.
Domnefli din Curtea-de- Materiale si procedee de constructie 141
Argef.
Rezumat .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
128' Plastica monumentald .
ornanientald
. .
. . 142
Cap..IV Inriurirea sirbeascil . . . . 12'9 Det'allile . . . . . . .
Ruinele bisericii din Vodlta (Mehedinti) . . a Descrierea bisericil Mandstiril Dealutui 143
Bisertca MAndstirei Tismana (Gorj) . . . a a Episcopate din Argef 144
Mare de la MAndstirea Cozia (VAlcea) a Rezumat . . . . . 146
Caractere generale. . .. . . Textul francez .. 147
Materiale i procedee de constructie . . 150

ILUSTRATIUNI:
Plansa I. Biserica romanicA Negru-Vodd din Plansa XXIII. Biserica Mandst. l'ismana (Gorj) fig. 56-58
Campu1ung-Muscel . . fig. 1 a XXIV-XXXV. Biserica Mare a MAnds-
Biserica din Castrul Roman d e la tirii Cozia (VAlcea) .. . . a 59-80
Turnu-Severin . . . . a 2 a XXXVI-XXXIX. Biserica Af-tirii Cot-
. Cetatea din Poenari Arges zisd.
11,111. mem (Arges) . . . . * 81-93
a lui Tepes-Vodd . . . a 3-13 7>
XL-LII. Biserica Mndstirii Snagov
. IV. Bisericile din T.-Severin . . ,, 14-17 (Ilfov) . . . . . , 94-110
. V, VI. Biserica Bogdan-Serai din Cons- A LHI-LVIII. Mitropolia Veche din Tar-
tantinopol . . . . . 18-22 goviste . . . , 111-118
. VII, VIII, IX. Biserica Sdn-Nicoard din a LIX-LXV bis. Biserica MndstiriiDealu
Arges. . . . . . 71
23-33 . ( nambovita) . . . . , 119-142
. X. Biserica din Nicopole . . . 34-38 7) LXVI-LXXXV. Blserica Fpiscopald din
, XI-XX. Biserica DomneascA din Arge 39-50 Arges . . . . , 143-181
. XXI, XXII. Biserica din Vodita (Me- 11
LXXX VI. Harta localitatilor . * 182
hedmti) . . . . . 51-55

www.dacoromanica.ro
EVOLU11A ARHITECTURII IN MUNTENIA
INRAURIRILE STRAINS
DE LA ORIGINA PANA LA NEAGOE BASARAB.

CAPITOLUL 1.

ORIGINILE.
Studiul monumentelor de arhitecturA se mar- umile Muslin de refugiu, ascunse cat mai bine,
gineste pentru noi, in epocile mai indepArtate, astfel ca s nu poat fi descoperite de dusmani
proapea exclusiv la cercetarea monumentelor reli- si deci mai bine ferite de distrugere. In starea in
gioase, singurele cari au fost ferite in parte de care se gsesc ele astAzi, aceste capele cu greu
distrugere : unele biserici, cite o clopotnit $i- ar putea fi denumite monumente de arhitecturA.
rare ori chiliile mAnstirilor. Biserici de lemn. In multe localitati din tarA,
Din edificiile civile i inilitare nu ni s'au pastrat mai ales in patine muntoase, dar i la ses in
decit rAmAsite, temeliile clAdirilor, bucAti de *tile pAduroase, atit in Muntenia si Moldova,
ziduri ruinate care ni pot da une ori indicatiuni cat si in Ardeal, se 'mai gasesc Inca biserici de
asupra alcAtuirii i dispositiunilor generale ale lemn care si-au pAstrat, mai mutt ori mai putin,
acestor monumente, dar foarte rar asupra arhitec- arhitectura lor primitiva. Uncle din ele sunt destul
turii lor propriu-zise ; doar pe ici colo cite un de vechi, din veacul al XVIII-lea si cite odatA,
profil de piatr cioplit sau mai rar un rest de dar mai rar, din al XVII-lea. Ele repet probabil
sculpturA sau de clecoratiune aproape sters, dar tipuri vechi rAmase aceleasi de multe veacuri.
nimic mai mult. Intr'o fara aproape in intregime acoperit cu
Aproape totalitatea cldirilor mai vechi, in afar pAcluri, cum a fost a noastr, este firesc ca si
de biserici, dacA nu sunt ruinate, au fost re-FA- clAdirile si locuinfile sa fi fost aproape exclusiv
cute si transformate la epoci mai apropiate de executate din lemn, asa cum sunt si astAzi majo-
noi, fr ca sl se fi pAstrat in majoritatea casu- ritatea caselor ternesti mai vechi ; pArefi de
rilor ceva din caracterul lor primitiv. Cfind se va birne sau de chirpiciu, pridvoare cu stilpi de
putea face cercetarea amAnuntit a acestor monu- lemn cioplifi cu ingrijire i adesea ori cu multA
mente, se vor gAsi poate urmele vechilor arhitec- imaginatie, uluce si balustrade de scfinduri trafo-
-turi ; asemenea cercetAri ins5 presupun sondaje rate, etc.
si drimAri, iar executarea lor nu este in totdea- Este probabil cA, in afarA de cetAtile de apsd-
una posibila. rare, de resedintele domnesti i boieresti si de
Biserici in stlincg. Ni-au limas din veacurile unele biserici mai importante, toate casele i chiar
InaepArtate citeva biserici in stand, de si poate majoritatea bisericilor de prin orase si sate erau
pe vremuri au fost mai numeroase. Astfel la fAcute din lemn.
Cetatea Dimbovitei, in comuna Stoienesti din Arta popuIarii, pe al aril domeniu intrAm
judetul .Muscel, mai exist o asemenea bisericA aici, a avut de sigur rolul sAu in desvoltarea
sApat in grind, care trebuie sA fie foarte veche, artei noastre in genere, mai ales in artele minore,
cad zugrveala de pe paretii interiori ni aratA care par cA se confundl cu ea. Este in de obste
chipul lui Nicolae Alexandru Basarab ca ctitor 1. cunoscutA originalitatea si bogAtia artei franesti
0 alt capel, de acelasi gen, se afl linga in Romania, precum si fineta simfului artistic
mrastirea Bistrita din Oltenia, intr'o pesterA al poporului, cAruia i se datoreste pstrarea in-
situatA in stincile din apropiere. Drumul pentru tact a tradifiunii sale strmosesti, dar este evi-
a ajunge la aceast capelA este aproape impracti- dent foarte greu, in starea cunostintilor pe care
cabil : intfiiu pe margenea unei prApAstii i apoi le avem astazi, a se determina partea ce se cuvine
printeo subteranA strimt i joasA. Acestea sunt artei populare strAvechi in evolutia artei monu-
1 Vezi Buletinul C. M. 1., anul V p. 89. mentale.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.

INRAURIRILE MEDIEVALE.
Printre inrauririle de arta care se ivesc in epoca Dispositiunea aceasta a naosului despartit de
ce a urmat formatiunea Tarilor Romfine se pot pronaos este proprie cultului ortodox ; ea este in-
distinge doua mari curente : Unul, venit din Oc- tocmai aceia pe care o gsim la biserica din RA-
cident, ni aduce civilisatia evului mediu si inrau- dauti, cladita cam in aceiasi epoca de catre Ale-
rirea artei romanice si a celei gotice ; altul, venit xandru-cel-Bun. Spiritul in care sunt cladite aceste
pe diferite di din spre Orient, ni aduce civilisa- dotia monumente este ins diferit : la Cfimpulung
tia bizantina, care pe acele vremuri domnia nu arhitectura si construcfia par a fi fost pur roma-
numai in Europa orientala, dar si in Asia Mica, nice, pe cand la Radauti ele sunt mai apropiate
in Africa de Nord, in Rusia si chir in Orientul de arta bizantina.
mai indepartat. La Campulung biserica pare a fi fost de piatr;
INRAURIREA MEDIEVALA OCIDENTALA. Pare inteadevar, faptul ca. s'au descoperit in zidurile
a fi cea d'intaiu venit, prin Ardeal in Muntenia actualei biserici pietre cu profil romanic da a pre-
si prin Polonia si Galitia in Moldova, supune ca biserica de astazi, care e si ea de pia-
In Muntenia ea este putin sinrtit si pare a fi tra, a fost cladit cu materialul limas dela dara-
fost inlocuita chiar in veacul al XIV-lea printeo marea celei vechi.
inraurire oriental, care in veacul urmator devine Temeliile bisericii gotice din Turnu-Se-
aproape exclusiva. verin (fig. 2).
Astazi, din monumentele occidentale, nu ni-au Descoperite cu ocasia spaturilor facute de d.
mai ramas cleat temeliile a doua biserici dispa- profesor Barcacila la castrul Drobetae, presinta
rute, una la Campulung (Muscel) si alta la Turnu- urmele unui altar semicircular de configuratie go-
Severin, apoi ruinele cetafii din Cheile Argesului, Ed cu urme de contraforturi formand ca niste
zis a lui Tepes-Voda, si in sfarsit ramasitele pinteni imprejurul semicercului altarului. Zidria
unui turn, zis al lui Sever, situat in orasul Turnu- este de piatra bruta, neregulata si lucrata Ma arta.
Severin. Acest altar a fost alipit de o alta cladire, mai
Temeliile bisericii romanice din CLImpu- veche si mai mare, a carii temelie de piatra, cio-
lung (fig. 1). plita, din blocuri mari si regulate, este probabil
Aceasta pare a fi cel mai vechiu monument bi- de origine romana si face parte din cladirile cas-
sericesc medieval din Muntenia, ale carui urme trului.
au ajuns pang la noi. Temelia acestei biserici a Cetatea zisii a lui Tepes-Vodfi. Este unul din
fost gsita sub actuala biserica a manastirii Negru- rarele monumente care ni arata o inraurire medie-
Voda de catre d. V. Draghiceanu, in anul 1925. vala occidentala in Muntenia: ruinele ei se vad si
Aceasta biserica a fost cladit, probabil, in vea- astzi in cheile Argesului, in varful unei stanci,
cul al XIV-lea de care Nicolae Alexandru Basarab, de unde domina toga regiunea, gat spre Nord,
a carui piatra de mormant se gseste aici. cat si spre Sud, in susul, cat si in josul Argesu-
Planul bisericii este romanic si se compune din- lui. Aceasta cetate, alcatuit dupa tipicul castele-
tr'o nava centrala mai larga si din dou colaterale lor feudale, medievale, se compune din mai multe
mai inguste, desprtite de nava centrala prin doua turle rotunde, situate la extremitatile cladirii si le-
randuri de stalpi. La aceast parte principala a gate intre ele prin drumuri de comunicafie apa-
bisericii formand naosul se adauga spre Rsarit rate de ziduri puternice. In corpul cetatii se ga-
altarul rotunjit inteun singur arc, care se leaga, seste un turn dreptunghiular, care pare mai vechiu
inteun mod cam stangaciu, cu stalpii interiori ai deck restul cladirii si care este zidit numai din
naosului. Spre Apus pronaosul mai mic e despar- piatra brut, pe and turnurile rotunde sunt zidite
fit de naos printeun zid, in axul caruia se des- din piatra bruta amestecata cu caramida, Cetatea
chide o usa de comunicatie ; tot in pronaos se se zice ca va fi fost cladit de catre Cavalerii
afla o scara rotunda care urca la clopotnita. Teutoni (fig. 3 pfin la fig. 13).
- 6

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 123

Turnul zis al lui Sever din Turnu-Severin INRAURIREA MEDIEVALA ORIENTALA ni-a
este un ,masiv de zidArie lucrat din piatr bruta, lsat patine urme pang in veacul al XIV-lea ; pare
avand forma dreptunghiulara. Partea lui superi- a fi fost inainte de aceasta epoca urme de inrau-
oara este prAbusit. Acest turn pare a fi fAcut rire oriental, venitA probabil prin Serbia, care a
parte dinteo cetate de aparare, un cap de pod. avut o civilisafie proprie mai veche ca a noastr.
Urine de ziduri se vad, inteadevAr, in apropiere, Aceste urme se mai Vad in Turnul-Severin, unde
dar dispositiunile lor nu se pot stabili astki din s'au descoperit temeliile a dotfa biserici mici, care,
causa vegetatiunii care acopere toate imprejuri- prin disposifia planului compus din cele dou in-
mile. Au mai fost date la ivealA in apropiere te- caperi cerute de cultul ortodox si dintr'un altar
meliile unei capele de stil oriental, despre care semicircular indreptat spre Raskit, dovedesc o ori-
vom vorbi mai departe. gine orientalA.
Aici se cuvine s vorbim si de ruinele Palatu- Aceste douA monumente se afl primul in gra-
lui Domnesc din Curtea-de-Arges, care, dupA dina liceului din Turnul-Severin i celalt in gradina
configuratia sa i dup profilatura gotica a unor public5, in apropierea turnului zis al lui Sever
pietre provenind probabil de la usile i ferestrele (fig. 14-17).
acestui monument, s'at pArea de origine occiden- Primul nu presinta cleat o zidarie ordinarA exe-
tal. 0 particularitate pe care trebuie s o notam, cutatA din piatrA brufa, al doilea insa este de o
fiindc poate fi o indicafiune, este orientarea cla- executie mai ingrijit, lucrata din moeloane de
dirii spre Nord, care este contrarie usului cons- piatea mai regulata, alternata cu cargmida asezatA
-Huta in fan noastra, unde intrarea, pridvorul, cer- dupa tipicul bizantin, atat orizontal, cat si vertical,
dacul sau prispa, sunt in totdeauna indreptate incadrand pietrele i stabilind suprafefele de razim
spre soare, in partea ferita de crivt. Aici vedem orizontale necesare unei mai bune stabilitafi a zi-
un cerdac indreptat spre Nord cu scara si infra- dariilor.
Tea in aceiasi directie. Ambele aceste biserici aveau dimensiuni aproape
Alte rmsife ale Inriuririi occidentale identice i aceiasi disposifiune general arAtatA
se gsesc in unele frescuri si obiecte de orfevr- mai sus. Ele au vre-o 12 inetri lungime totalA $i
rie aratate mai jos : vre-o 5 metri lkgime, aceste cote fiind socotite
La Biserica DomneascA din Arges, in pronaos, in interior.
de-asupra usii care duce in naos, se &este zu- A doua din aceste biserici, cea mai interesanta,
grAvit in fresea tabloul votiv care aratA pe ctitor aflat, cum am spus, in grdina publica a orasu-
<Negru-Voda sau Vladislav) in genunchi la picioa- lui, mai are, in afar de intrarea principalA spre
rele lui Isus Hristos. El este imbracat in vesminte Apus, Inca o usa, care da direct in naos pe fata
de cavaler medieval din Occident. dinspre Miazzi. Naosul pare a fi fost boltit ci-
La bolnita manastirii Cozia, in pridvor, se gA- lindric, aceast bolta, dupA cum arata planul, se
seste zugravit in fresc portretul lui Mircea-cel- compunea din trei travee intarite cu nervhri de
&Iran alaturi de fiul sAu. Ambii sunt imbracati piatra ale ckor urine se observ pe zidurile late-
in vesminte medievale occidentale. rale. Altarul semicircular in interior este poligonal
ImbrAcamintea lui Negru-Voda, al crui mor- spre exterior si compus din cinci laturi. Pronaosul,
mnt a fost descoperit in 1923 in Biserica Dom- de dimensiuni mai mici ca naosul, este in lalime,
neasel din Arges de cAtre d. V. Draghiceanu, aded mai lat dedt adanc, i usa de la intrare se
este de asemenea occidental. Tot de asemenea afla in axul laturii mari, care este si axul intregii
$i diferitele obiecte, bijuterii, paftaua si inelele ce biserici.
s'au gasit in mormant

' Vezi But. Com. M., I., anul 1923, p. 5.


' Vez1 But. Com. M. I., 1923, Curtea Domneasa din
Arge.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.

INRAURIRILE BIZANTINE.
Inrduririle bizantine sunt dominante in desvol- este represintat in tabloul votiv imbracat in ves-
tarea artei monumentale din Muntenia. minte medievale occidentale. Mai este de obser-
Ele ni-au venit pe diferite cai, dintre care cele vat ca acest tablou votiv este executat in fresca
mai importante sunt urmatoarele : dupa tehnica zugravelilor orientale. Portretul lui
1. Direct din Capita la Imperiului bizantin, cu Mircea-cel-Batran dela bolnita Coziei ni-I repre-
care tara noastra a avut legaturi consfante in sinta de asemenea in vesminte de cavaler din
acea epoca. In timpul lui Mircea-cel-BatrAn se evul mediu occidental.
stie el au existat chiar legaturi de rudenie intre Mai tarziu insa, la sffirsitul epocei pe care o
Curtea noastra si familia imparateasca din Cons- studiem, vom gsi chipul lui Neagoe-Voda im-
tantinopol. bracat in lungi vesminte bizantine, impodobite cu
2. Din Serbia, care a avut o arta proprie mai motive decorative aurite de stil oriental. Astfel este
veche ca a noastra si tot de origine bizantina, represintat in frescurile bisericilor din Snagov si
cu o intiurire romanica si lombarda. Cu Serbia din Episcopia Argesului.
au existat de asemenea legaturi de rudenie intre *
* *
familiile domnitoare.
3. Din Balcani, unde inrdurirea bizantina s'a INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINO-
intfilnit cu a alta inedurire importanta venit din POL. Printre monumentele care ni-au ramas din
Grecia medieval. veacul al XIV-lea si care sunt datorite inrauririlor
4. litin Muntele Athos, focar de arta pentru tot orientale, cele mai vechi cronologiceste par a fi
Orientul crestinesc. bisericile din Curtea-de-Arges, adeca Sdn-Nicoara.
5. Din Armenia, a carii arta se stie ca a avut si Biserica Domneasca, care presinta caractere co-
o inrdurire considerabila asupra intregii Europe mune si bine determinate, pe care le vom studia
Orientale si ale aril urme se gasesc si in Europa mai la vale. Trebuieste sa li mai adaugam bise-
Centrala si chiar in Europa Occidentala. Aceasta rica din Nicopoli, cladita in timpul lui Vlaicu-Voda,
inrdurire pare a se manifesta in arta noastri mo- pe malul drept al Dunrii si care presinti aceiasi
numentala mai cu sama in tehnica si in decorul compositie, ins mai simpla, ca Biserica Dom-
pietrei sculptate. neasca si aceleasi caractere arhitectonice ca cele
In aceasta perioada a formatiunii artei monu- doul biserici din Curtea-de-Arges. Este astazi re-
mentale in Muntenia, sub inrduririle aratate mai cunoscut Ca aceste monumente isi trag originea
sus, se vor putea constata mai ales in dispositia chiar din Constantinopol 1, unde se gsiau Inca
planului unele tendinte specifice artei noastre, care din veacul al XI-lea monumente similare. Din aceast
se indeparteaza de tipurile straine importante si causa am gasit cu cale a mai ddauga la aceast
care nu se intalnesc in celelalte scoli de arta care grupa de monumente si paraclisul numit Bogdan-
au avut legaturi cu tam noastra. Serai din Constantirlopol, care presinta mult as-
Se va putea deci vorbi de un prim aport manare ca arhitectura cu Sin-Nicoara si care este
romfinesc in formarea arhitecturii care a inflorit singurul paraclis din Constantinopol limas din
in Muntenia si care se inchiaga in jurul numelui epoca anterioara renasterii Paleologilor. E probabil
legendarului Mester Manole, un mester genial de capela unui palat bizantin, distrus, din timpul Im-
la care ni-a limas .un monument care poate fi paratilor Comneni, deci anterior bisericilor din
socotit ca un cap de opera. Arges.
Aceste inrduriri orientale par a se fi intins Caractere generale. Bisericile din aceasta
progresiv in cursul veacului al XIV-lea, devenind grupa au planul patrat sau dreptunghiular, fara
exclusive in veacul al XV-lea. Inteadevar am aratat sinuri laterale ; cu altarul semicircular in interior ;
in capitolul precedent urmele inriuririi occidentale el este sau simplu, sau compus, adeca complectat
Inca in timpul intemeierii Bisericii Domnesti, din
Arges, monument pur bizantin, unde totusi ctitorul Vezi But. Coin. no. 1. 1923.

8 --

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 125

cu clouA absidiole laterale : spre exterior altarul Materiale i procedee de constructie. Pia-
este poligonal; pronaosul este de dimensiuni rela- tra necioplita (bolovan) i cea cioplitA din gros
tiv mici, a$ezat in ltime, -aded mai larg cleat formeald, impreung cu cArAmida, materialul de con-
adfinc ; el poate fi i un adaus ulterior. Aceast structie. CArAmida este ingustA de 5 centimetri $i
grup de monumente se poate subdivide in dou: de 35 centimetri lungime. Rosturile dintre cArA-
Prima sub-grupA se compune din bisericile S&n mizi sunt late aproape dat grosimea insA$i a cA-
Nicoar i Bogdan-Serai, care au fost proba- rAmizii.
bil paradise. Ele sunt mici edificii dreptunghiu- Procedeurile de constructie sunt cele bizantine :
lare, avand un singur ax. Naosul era boltit cilin- randuri orizontale de piatrA inecate intr'un mortar
dric ca i la biserica din grdina publicA din Tur- de var gras, amestecat cu pietri$ mArunt, alter-
nul-Severin Trebuie observat aici eh' bolta sfe- neazA cu mai multe randuri de cArAmizi aparente 2.
ricA dela Bogdan-Serai este executatA inteo altA Aceste asize de cArAmizi au scopul de a stabili
epocA (fig. 18-22). la nivele destul de apropiate, planuri orizontale
Aceste biserici nu au twig pe naos, San Ni- perfecte care sA asigure stabilitatea zidAriei de
coarA are insA un turn inalt, dreptunghiular pe piatrrA ; bolovanii avand forme neregulate, zidAria
pronaos. Altarul este semicircular in interior, poli- este expusA la taski inegale, care ar putea pro-
gonal in exterior; altar simplu la Bogdan-Serai, voca crApAturi. Este $tiut cA mortarul de var alb,
triplu la San-NicoarA (fig. 23-33). singurul cunoscut pe atunci, face prisA inceatA,
A doua sub-grupg tuprinde bisericile din iar zidAria, ridicandu-se destul de repede, produce
Nicopoli i Domneasa din Arges. Ele sunt sarcini care pot provoca dislocAri inainte de prisa
edificii cu plan central, adecA avand dung axe mortarului. Pentru acelea$i motive este probabil
perpendiculare, unul pe altul, $i turla a$ezatA in ch. zidAria se fAcea intre cofraje de scanduri spre
centru, in punctul de intalnire al axelor. a mentinea in lAturi zidAria $i mortarul care ar fi
La Nicopole este o bisericA foarte micA, ex- fost altfel expuse a se mi$ca. De asemenea se
presiunea cea mai simplA a tipului in formA de pare cA zidAria se lucra cu var fierbinte. Toate
puce greacii, exprimatA atat in plan, cat $i in aceste ipotese ni aratA cA s'a pierdut secretul de
spatiu, cu turla gezald la intfilnirea bratelor crucii. a se zidi piatra cu mortar de var alb, ga cum s'a
Crucea este acusatA in spatiu prin frontoane ro- zidit toate monumentele din aceastA epocA.
tunjite in trei directiuni, iar spre RAsArit se aflA LegAtura zidurilor mai este asiguratA prin trA-
altarul rotunjit in. interior $i cu fetele te$ite in gAtori de lemn orizontali a$ezati in interiorul zidu-
exterior. Pronaosul avea douA turnulete laterale, rilor in sensul lungimii loi $i la diferite InAltimi,
astAzi dispArute (fig. 34-38). dacA zidurile sunt inalte. Aceste legAturi sunt im-
Biserica domneasa din Arges este expre- binate intre ele la intersectia lor. De obiceiu ur-
siunea desvoltatA i complectatA a aceluia$i tip in mele unor asemenea legAturi se gAsesc alit la
care nava unicA s'a despArtit in trei, de asemenea basa zidurilor supt nivelul ferestrelor, cat $i la
$i altarul. Bratele crucii s'au lungit in plan $i s'au partea lor superioarA ; la nivelul na$terii bottilor,
inAltat in spatiu. Absidele mici in stanga $i in unde ele se ImbinA cu legAturile transversale a$e-
dreapta altarului au acoperi$uri distincte mai joase, zate la na$terea arcurilor $i care sunt destinate a
de asemenea $i pronaosul, care este poate adAu- se opune impingerilor laterale provocate in zidArii
gat in urmA $i peste care se aflau douA turle mici de cAtre arcurile peste care se razimA boltile ce
ca Id Nicopoli. ZugrAveala din interior, care e de acopAr bisericile. Multe din aceste legAturi de lemn
datA mai recentA ca biserica, o represintA cu trei sunt astAzi putrezite $i cele mai de multe ori nu
turle. inainte de ultima restaurare erau pe pro- se mai vAd decal gAurile goale unde ele fuseserA
naos dou'd turle de lemn invelite cu tablA. ZidA- a$ezate la facerea clAdirii.
tia insA nu presintA nicio urmA care sA poatA Plastica monumentall. Este obtinutA prin
dovedi a au fost vre-odatA turle de zid, nici exprimarea logicA a cerintilor programului ; fie-
bolta din pronaos nu dA vre-o indicatiune in acest care element al clAdirii este exprimat clar i vi-
sens; ea este insA probabil de datA mai recentA sibil in exterior, el prime$te conformatia cores-
$i turlele mici au fost poate snprimate la vre-una punzAtoare importantei $i destinatiunii sale.
din restaufdrile pe care le-a suferit aceastA bise- Alternarea pietrei $i a cArAmizii in constructie,
ricA $i inlocuite cu cele de lemn care erau incA a cArii explicatiune practicA am dat-o mai sus, $i
in fling panA pe la 1910... (fig. 39-50). care constituie caracterul principal al acestor ell-

1 Vezi B. C. M. L, fascicula no. 33, p. 13. 2 Vezi Choisy, L'art de bdtir chez les Byzantins.

9 2

www.dacoromanica.ro
126 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

diri, este si. elementul din care arhitectii bizantini mind resalituri spre exterior, perimetrul are dela
au stiut sl scoata efectul gat de original, care opt la donasprezece laturi; resaliturile 'care Inca-
3C gaseste in toate constructiunile lor si care a dreaza ferestrek formeaza arcaturi inalte si inguste
produs in marile monumente din Constantinopol incoronate cu arcuri concentrice, peste care este
si in faimoasele -ziduri care inconjoara acest ora asezata cornisa. Aceasta urmeaza forma atcurilor,
expresiunea sa cea mai perfecta si cea mai im- determinand la partea superioara a turlelor o linie
punkoare. festonat fdarte eleganta, peste care se "'nag
Plastica decorativN. Este obtinuta numai prin cupola (Nicopole).
jocill simplu al carmizilor incadrate in rosturi La Domneasca din Arges, cornisa este astazi
largi de mortar. Contrastul de coloare dintre pia- orizontala, dar nimic nu dovedeste ca la origine
tr si caramida cu rosturile lor de mortar este ea nu urma forma arcurilor ca la Nicopole si ca
singurul element care da nastere efectului deco- la multe alte biserici din Orient apartinand ace-
rativ. Niciun ornament propriu-zis, nicio sculp- leiasi epoci.
tura nu impodobeste fatadele. Numai proportia Interiorul bisericilor acestora este in intregime
partilor si compositia lor, arcurile de caramizi tencuit spre a primi zugravelile care, se intind pe
bine legate cu asizele orizontale si incoronate cu toate suprafetele, incepand dela pardoseala pana
simple cornise in zimti, ori in dinti de fierstrau ; la bolti si tura.
aceste elemente atat de simple, marmite ing cu Bolfile urmeaza in formele si in compositia
maestrie, asigura efectul artistic atat de caracte- lor technica bizantina. Spatiile dreptunghiulare in
ristic al arhitecturii bizantine din aceasta epoca. plan sunt boltite in berceau" semicilindric, cu
DETALIILE. Soclul la aceste cladiri nu exist : sau gra sarcuri dnblouri, formand nervuri. Spa-
paretii exteriori sunt drepti pana la pamant, fail Vile Nitrate in plan stint boltite cu calote sferice
niciun profil, fara nicio linie sau iesitura a zidariei. intre pandantivi. Cate odata boltile sunt formate
Ferestrele sunt mici, inguste, pentru a apara din doug berceau-uri perpendiculare care se in-
biserica in contra atacurilor si pentru a-i pAstra ters e cteaza.
lumina discreta si atmosfera mistica potrivite cu Alta data boltile sunt asezate In porte a faux"
destinatia zi. Arcuri de caramizi in plin cintru in- fag cu paretii pe cari se razima. In acest niod
coroneaza partea superioara a ferestrelor. se micsoreaza lumina, adeca distanta intre punc-
Usile par a fi fost si ele arcuite ; vechimea tele de razim, de asemenea se micsoreaza si
monumentelor si transformarile ce ele au putut impingerea pe care o exercita boltile pe pareti.
suferi in cursul vremurilor nu ni permit insa a o Acest porte a faux" este de obiceiu din ca-
afirma. ramida, el formeaza o zona orizontala si un motii-
Ocnifele sunt unicul element decorativ Cate de care se foloseste zugravul.
odata intrebuintat la aceste biserici. Ele sunt in- Supt arcurile care sunt alipite de pareti se
guste, destul de inalte si 'terminate la partea su- gasesc console, Cate odag de piatra, avand forme
perioarA in arc plin-cintru. Ele sunt Intrebuintate tesite simple sau rotunjite.
numai pe alocurea si- mai mult pe fetele tesite de Pardoselile sunt astazi in genere din lespezi
la altar. de piatra
*
Cornisele au fost in genere distruse ; cele in * *
fiing astazi pot fi din alte epoci, refacute in urma.
Este insa probabil ca la origine ele grau tot din DESCRIEREA MONUMENTELOR DIN GRUPA
caramizi aparente, cu randuri intermediare asezate CONSTANTINOPOLITANA
in diagonala si farmland dinti de fierastraul care BISERICA SAN-NI&OARA, zidit probabil de
servesc de console pentru a sustinea randurile su- catre Doamna Clara pe la 1350, este de dimen-
perioare. Asemenea cornise se gasesc la monu- siuni mici si compusa dintr'o singug nava de 6
mentele bizantine din aceasta epoca in tot Orientul. metri largime si 14 metri lungime in interior, cu-
BrAuri nrizontale nu se gsesc in fatade. Cate prinzand prdnaosul. Boltile nu mai exista deck la
odata in interior, la nasterea boltilor, supt forma altar, care pressing un frumos exemplu de cons-
unei iesituri proeminente sau a unui profil. tructie de bolti sferice, dupa sistemul bizantin.
Frontoanele sunt rotunjite in arc de cerc si Naosul trebuie sa fi fost boltit In berceau" se-
barite la periferii cu cornise avand forma aratata micilindric cu arcuri dublouri, ale caror picioare
mai sus, sau cu nervuri proeminente de caramida sunt Inca visibile (fig. 22-23).
razimate pe console de plated. Altarul este triplu, de si cbmpus dintrlo singura
Turlele sunt compuse din stalpi verticali for- incapere, in care se gaseste in ax nisa principara

10

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 127

0 in lAturi doted arcaturi formand niele secun- tr'un altar semi-circular luminat 'prinfr'o singura
dare ale proscomidiei i diaconiconului. fereastrg. Bolta era la inceput cilindricg i numai
In fatada principala up dela intrare este Inca- in urmg i s'a adaptat sistemul de bolti pe con-
drat intre doi pinteni de zidgrie al cgror rost nu solg cu calotA pe pandantivi represintat in releveul
este desluit. Od sunt contraforturi i ap par la alAturat reprodus de d. O. Bal, dupg Van Millin-
prima vedere (tim Ind d acest element de con- gen (fig. 18-22).
structie nu existA in arta bizantina', ci numai inAltarul se presintA in exterior cu cinci laturi,
cea goticA), ori sunt picioarele unui arc care forma
din care cea dela mijloc are o fereastrg terminatA
poate in fata bisericii un fel de pridvor aco- in arc plin-cintru, iar cele douA laterale au cafe o
perit. firidg rotunjitg, lucratA in dramida, in acelai mod
De-asupra pronaosului se ridica un turn inalt ca boltile dela altarul bisericii San-Nicoarg. Intal-
de trei caturi, cu trei rnduri de ferestre mari nim aici aceiai alternantA a pietrei cu randurile
suprapuse. El este in intregime zidit din drAmidg de cairamida, aceiai tehnicA in constructia arcu-
i poate dintr'o epod posterioar bisericii, cu rilor i a boltilor.
toate cA grosimea mai mare a zidurilor la pronaos AceastA zidgrie, spune Van Millingen, presing
ar dovedi cg a existat aici un turn de la inceput. o asAmAnare izbitoare cu aceia a zidurilor orap-
Zidgria bisericii .este din piatrg, bolovani, alter- lui Constantinopol.
nat cu cgramidg ; pArtile superioare, care au dis- Supt paraclis se aflA o criptA boltitA cilindric
pgrut, par a fi fost numai din cArgmidg, cum i terminatA ca i capela superioarg printr'o nip
aratg partile Inca existente dela altar i dela twig.. circularA boltitA, cu o fereastrA in ax,
Altarul este spre exterior decorat in partea lui su- BISERICA DIN NICOPOLI (BULGARIA). Ziditg in
perioarg cu un ir de firide peste care se observg timpul lui Vlaicu-VodA, este fin mic edificiu cu
urmele unei cornie. Aceste firide iusg se opresc plan central in opositie cu cele doug biserici pre-
la resalitul altarului i fatadele laterale sunt lipsite cedente. Dimensiunile sunt foarte restranse : 5
de orice motive decorative. Se pare cA ferestre metri. pe 8 in interior (fig. 34-38).
nu au existat, afarl de una singurg la altar, mid Planul este in forma de cruce gread. 0 cu-
i foarte ingustg. Pe laturea sudicA pare a fi fost pola se ridicA la intalnirea boltilor care formeazg
o uA (land direct in naos, ca la biserica din Tur- bratele crucii. Aceste bolti semi-cilindrice se ter-
nul-Severin. minA lateral prin frontoane rotunjite prevazute cu
Biserica Bogdan-Serai din Constantino- ate o mid ferestruie in arc de cerc : bolta din-
pol. Acest mic edificiu nu i-ar avea locul in acest spre altar e terminatA in sfert de sferA i acopere
studiu, dad nu ar fi singurul paraclis din epoca absida semi-circularg in interior i poligonalg spre
bizantinA ce s'a mai pAstrat in Constantinopol i exterior. Pronaosul este in parte dAramat : nu de
dacg din intamplare nu ar fi fost in legAturg cu mult pe aceastA parte a cladirii se gAsiau doug
evenimentele istorice ale Orli noastre, servind turnulete care incadrau up dela intrare pe fatada
multA vreme de bisericg reedintii moldoveneti din spre Apus.
in Stambul. Fatadele presintA aceiai alternare caracteris-
Bogdan-Serai este probabil un monument con- tid de piatrA i cArAmidg ca i celelalte monu-
timporan, dad nu anterior celor dela Arge i mente din aceastA grupg.
Nicopoli. A fost poate paraclisul unui palat bizan- Turla este inaltA i bine proportionatg, octogo-
tin din vremea Comnenilor nalg spre exterior, cu ferestrele lungi incoronate
AsAmanarea pt care o presintA cu San-Nicoarg cu arcuri peste care cornip desemneazA o linie
cu monumentele noastre din veacul al XIV-Iea, sinuoasA care urmeazg micarea arcurilor.
pe earl le studiem aici in ceia ce privete mate- ArcadeIe sunt formate din piatrg cioplitg alter-
rialul i modul de constructie, este Inca o confir- natA cu :cgramidg, deosebindu-se de acele dela
mare a originii bizantine a bisericilor noastre din Curtea-de-Arge, !care sunt numai din drAmidg,
Curtea-de-Arge. i asemAnandu-se irr aceastA privintA cu cele din
Acest paraclis se compune .dinteo singura in- Mesembria, din Tarnovo 0 din Serbia bizanting.
cApere dreptunghiularg, avand vre-o 8 metri lun- De-asup-ra ferestrelor dela turla, in timpanul
gime 0 3.70 lArgime in interior, terminatA prin- arcaturilor de sus, se aflA un spatiu ajurat prin
care se ventila probabil interiorul bisericii. El
1 Vezi Van Millingen, Eglises de Constantinople, Londra,
este ornamentat prin cgrAmizi aezate in diagonalg
1912, p. 280 ; Paspati, Constantinopol, 1877, 0 G. Bals, si formand goluri intre ele.
B. C. M. I., no. 33, p. 10. In interior constructia turlei se razimg pe patru

II

www.dacoromanica.ro
128 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

arcuri care stau pe console: Acest procedeu se ornamentatie nu se gse0e in fatade. (Ferestrele
aseamn intru catva cu o dispositiune pe care o actuate cu chenare de piatra sunt din veacul
gsim in unele bisericl sarbe0i. La na0erea bol- al XVIII-lea, and acest monument trebue s fi
tilor un impost de piatrti profilata inconjoara suferit transformri de oare0care importanta.)
toata biserica in interior. Turk este circulara in interior i poligonala cu
Acest monument presinta principalele elemente douasprezece laturi in exterior. Patru ferestre
ale bisericilor in forma de cruce cu bratele egale lungi situate in directi axelor lumineaza interio-
i cu cupola. El poate fi considerat ca prototi- rul, celelalte laturi sunt oarbe in exterior i ro-
pul din care purcede 0 biserica Domneasca din tunjite in forma de nie in interior.
Arge. Cele dou'd contraforturi laterale sunt din alt
BISERICA DOMNEASCA DIN CURTEA-DE-AR- epoch' aezate probabil in veacul al XVIII-lea
i
GE. Este cldita dupa unii de catre Nicolae Ale- sau al XIX-lea, pentru a intari zidurile slbite
xandru Basarab, dupa altii de care Radu Negru in acele puncte. Se stie ea contrafortul este un
pe la 1380. Se mai spune a ar fi din veacul al element strain de arhitectura bizantina propriu-zissi
XIII-lea. Este cert ca presint caracterul arhitec- Interiorul este maret i de un efect impuna-
tonic al bisericilor din timpul Imparatilor Comneni tor, kat prin proportiile lui generale, cat i prin
i ea in acest monument gasim toate elementele inaltimea boltilor. Ochiul imbrtieaza dinteo sin-
principale ale bisericilor bizantine din acest timp 1 gull privire intreg spatiul interior. Lumina este
(fig. 39-50). bine drfusata prin ferestre aflate la diferite inaltimi
Planul in forma de cruce greaca este carac- i in diferite directiuni 1.
terisat printr'o hula centrala stand pe patru stalpi Dimensiunile bisericii in interior sunt de zece
isolati. Cupola ridicata pe un tambur cilindric este metri largime pe douazeci de metri lungime, cu-
proptita in lturi prin patru bolti cilindrice care pritizand i pronaosul.
desemneaza forma crucii atat in plan cat i in RESUMAT. Aceast grupa de biserici de ori-
spatiu, la partea superioara a bisericii. Aceste gine pur bizantina prin modul de constructiune,
bolti se termina la extremitati prin frontoane ro- prin efectul arhitectonic, prin lipsa sanurilor late-
tunjite, afara de cea dela Rasarit spre altar care rale, inteun cuvant prin caracterul sail atat de
se inchide in semi-cerc i este acoperit cu o bolt bine definit i atat de diferit de acel al gru-
sferica. pelor de monumente ce vor urma, formeaza
Frontoanele sunt frumos proportionate i in veacul al XIV-lea o familie isolat, originara
compuse, incadrate intr'un arc puternic de caramizi din Bizant. Vedem urmele .ei in NicoOoli, apoi
aparente razimat pe console de piatra cioplita. In Curtea-de-Arge.
Frontoanele laterale sunt luminate printr'o mica Vom vedea intr'adevr ca toate bisericile din
fereastra in arc de cerc (fig. 49-60). Cele patru aceast epoch' au sanuri laterale, fie ca ele '10
colturi ale planului, aflate intre bratele crucii for- trag originea din arta sarbeasca, .fie ca in ele se
meaza corpuri mai joase, a caror invelitoare se vade0e vre-o alt inraurire.
leaga spre Apus cu aceia a pronaosului dreptun- Va trebui, ca s ajungem in veacul al XVI-lea
ghiular. In spre Rasarit aceste corpuri mai joase i in al XVII-lea, ca sa gasim biserici inspirate
formeaza proscomidia 0 diaconiconul, in stanga din arhitectura acestor importante monumente
i in dreapta altarului. 0 in care sa invie unele din caracterele lor.
Fatadele sunt ca i planul, curat bizantine. Astfel la Targovi0e avem vechea Mitropolie
Ele sunt compuse prin aceia0 alternare a pietrei gldit de Neagoe Basarab in 1518 i astazi
0 a caramizii aparente ca la monumentele descrise disparuta ; tot in Targovi0e avem Biserica Dom-
precedent. neasca ridicata de Petru Cercel in 1583, iar
Forma arcadelor este semi-circulara atfit la fe- la Craiova in mijlocul veacului al XVII-lea vom
restre, cat i la frontoane i la tura; aceste arcade gsi biserica Sf. Dumitru, datorit lui Matei
sunt formate numai din caramizi cu rosturi largi, Basarab (1652), in care vom regasi pentru ul-
in opositie cu cele din Balcani, care sunt compuse tima oara planul in forma de cruce greaca,
din caramizi alternate cu piatra (Meseinbria, Tar- avand forma crucii exprimati atit in plan cat i
novo i Nicopoli). in spatiu.
Corniaele urmeaza formele bizantine obi0mite
cu caramizi in diagonala, formand zimti. Nicio Pentru mai mune detail asupra acestui important mo-
nument a se vedea B. C. M. I., Curtea Domneascd din
' Theotokos, Killssegeaml. Argef, anul 1923.

12

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.

1NRAURIREA SARBEASCA.
Se stie a in veacul al XIV-lea cAlugrul Nico- caracter a parte, va fi studiatA separat in para-
dem, venind din Serbia, infiinteala in 1374 ma- graful urmtor (fig. 81-93).
nstirea Vodita si apoi pe cea din Tismana in Caractere .generale. Bisericile din aceasti
Oltenia ; aceste dou asezri in starea lor actual grup sunt cronologiceste prirnele in tat% care au
nu ni pot da deck o documentare foarte incom- planul in formsA de treflk plan zis si triconc sau
plect asupra caracterelor lor primitive. Inteade- trilobat. AceastA dispositiune nou da acestor mo-
Or, miinlistirea Vodita nu mai este si din bi- numente o infAtisare cu totul diferit de acelea
serica ei nu se gsesc astzi decat dou ziduii din grupa precedentA : Biserici cu nav unic, ele
pe jumtate drmate. SApAturi recente fcute de au naosul incoronat cu o turl inalt bine spriji-
d. V. Draghiceanu au dat la iveal temelia bise- nig de cele trei abside. Pronaosul dreptunghiular
ricii, care ni arat un plan cu naos in form de este cu sau fr turlk in cel d'intaiu cas turla
trefl, cu un pronaos dreptunghiular. Materialele este mai scundk dui-A modelul celei dela biserica
gsite in sgpAturA dovedesc o arhitectur ingrijit din Crusevat.
in care piatra cioplita in asise regulate alterneal Aceast grup de biserici se distinge printr'o
cu crmida. dispositiune constructivA special, caracteristica a
Mgniistirea Tismana este astAzi cu totul bisericilor sArbesti din Valea Moravei si care pre-
transformatk iar biserica ei, care pare a fi Os- sintA o deosebit important : Naosul este com-
trat, in cea mai mare parte, dispositiunile sale ge- pus dinteo travee principalA ptrat in plan, peste
nerale, este in intregime renovata in ceia ce pri- care se razims cupola pantocratorului, si din dou
veste arhitectura ei exterioark care nu mai pre- travee secundare, egale sau nu, avnd form'A drep-
sing niciunul din caracterele sale primitive, afara tungluulark care incadreaz jiaosul spre WasArit
doar de o urrnA de asise de piatr cu chteva CA- si spre Apus. Dispositia acestor travee este ast-
fAmizi aparente care par a fi fost smaltuite (in fel ca arcurile mari laterale care sustin turla spre
coltul absidiolei din spre Sud). Nord si Sud sunt proptlte spre Est si Vest prin
Planul bisericii este bine desvoltat, naosul in cele cloud arcuri mai mici ale traveelor secundare,
form de trefla. are un altar spatios cu dou ab: arcuri alipite in interior la zidurile dela Nord Si
sidiole laterale care par a fi fost modificate in Sud. Acest sistem este complectat prin zidurile
urm. Tula panfocratorului este inalt, ridicat pe absidelor laterale care proptesc celelalte dota ar-
arcuri lungi si svelte. Pronaosul dreptunghiular curi mari, ce sustin turla spre Est si Vest (fig.
este incoronat cu o a doua tura' mai scund (fig. 51, 56, 59, 65).
56-58). Prin aceast iemarcabilA dispositiune construc-
In afarA de aceste dou biserici ni-au mai fA- tivk impingerile resultate din greutatea turlei sunt
mas din veacul al XIV-lea biserica dela mngs- echilibrate in mod rational, iar deschiderea arcu-
tirea Cozia si cea dela Cotmeana, ambele ridicate rilor, diametrul lor, este redus fatA cu spatiul in-
de Mircea-VocIA cel BAtrn. terior disponibil, ceia ce micsoreazA impingerile
Biserica dela Cozia este un monument str- laterale si inlesneste constructiunea edificiului.
lucit, avand toate caracterele arhitecturii sarbesti Din dispositiunea de mai sus result unele con-
din scoala Moravei '. Aceast bisericA intruneste secinte de care arhitectii sarbi s'au servit pentru
la un loc caracterele generale ale celor doua bi- a obtinea efecte originale in fatade. InteadevAr
serici precedente, ins desvoltate si perfectionate zidul exterior al traveelor secundare dela naos se
(fig. 59-80). opreste la un nivel ceva mai ridicat deck arcul
Biserica din m'AnAstirea Cotmeana, avnd un interior alipit de el, iar de aici in sus se ridici
zidul care sift' peste acest arc. Se produce astfel
' Vezi G. Millet, L'ancien art serbe, i G.Balq, 0 vi- la partea superioarA o retragere a zidului spre in-
sitd la cdteva biserici din Serbia, Bucureti 1911. terior, ceia ce dA nastere la o poala atrAnd un

13

www.dacoromanica.ro
130 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

acoperis separat : poala este eke odatA intreruptA arcadelor de piatrA linii decorate compuse din te-
printeun fronton rotunjit sau ascutit. Aceast dis- racote avnd forma unei flori cu patru petale.
positiune a existat si la Cozia, cum exist si la Asemenea decoritiune se intalneste si la bisericile
Crusevat, la Liubostinia si, la noi, la biserica MA- din Valea Moravei si in Serbia bizantinA 1, pre-
nstirii Dealului (fig. 66). cum si la Mesembria.
La Cozia, in urma transformrilor produse de Plastica monumental/ result din disposi-
timp si poate in urma restauradi din vremea lur tiunile planului in treflA, cu o singurA pav, lun-
Constantin BrAncoveanu, urmele acestei disposi- gig spre Apus prin adaosul pronaosului. Acesta
tiuni au disprut. TA bisericilor din aceast grupA o inftisare mai
0 alt particularitate a bisericilor sarbesti din eleganta, care se indeprteazA de planul central al
aceast epoch' este dispositiunea arcurilor dela bisericilor de origine pur bizantinA, spre a se apro-
basa turlelor, care const diti patru arcuri interi- pia de auel al bisericilor din Moldova, care si ele
oare, asezate peste arcurile mart care sustin turta au drept bash' planul in trefiA. Acest caracter al
pantocratorului ; aceste noi arcuri sunt visibile planului tras in lungime este Inca accentuat prin
in interiorul bisericii si sunt rAzimate, la colturi, proportiile inalte ale arcurilor interioare specifice
pe patru console. Scopul lor este de a micsora bisericilor -din Serbia, precum de altfel $i celor din
diametrul turlei si de a transmite presiunile direct Moldova. Din aceast proportie eleganta a arcuri-
pe picioarele de zidArie dela colturi, descArcand lor resulta si infatiprea Inaba a edificiului tras
astfel arcurile. Principiul este acelasi ca acel arAtat Inca in inAltime prin toate liniile verticale produse
mai sus pentru naos si consecintele similare : de forma poligonalA a absidelor.
Basa turlei spre exterior se compune dintr'o Plastica decorativil este data de alternanta
prima parte inferioara, rzimatA direct pe arcurile zonelor de piatrA si a celof de cararnida, pe de
maxi, si o a doua parte superioarA, mai retrasa, o parte, si de sculptura pietrei, care este foarte
rAzimatA pe arcurile interioare de care am vorbit bogata, atAt la unele din bisericile din Valea Mo-
mai sus. Partea inferioarA se terming cu un fron- ravei, cum este cea dela Calenici, cat si la bise-
ton sau o arcadA in care se deichide o ferestruie rica noastrA din Cozia. In ceia ce priveste bise-
rotunda (fig. 61, 62, 64, 65). ricile din Vodita si Tismana, este probabil a
Forma specialA a basei turlei care result din plastica lor decorativ-urma aceleasi norme, poate
aceast dispositiune se poate vedea la Calenici, mai simple in ceia ce priveste sculptura, aceste
Crusevat, si la noi la Cozia inteo mAsurA mai din urmA fiind biserici numai rnbastiresti, pc
putin accentuat. and biserica din Cozia este domneascA. Scull).
Materiale si procedeuri de constructie tura pietrei este aici foarte bogatA $i fin execu-
sunt in genere cele din $coala bizantina studiate tag ; profilaturile si motivele care decoreazA ar-
anterior la monumentele din grupa constantino- cadele si timpanele, chenarele ferestrelor, bthurile,
politang ; totusi trebuiesc observate unele deose- etc., sunt frumos compuse, foarte variate si per-
biri. Regasim aici alternanta zonelor de piatr si fect executate. Rosete mari de piatr ajurata de-
celor de cArAmidA aparenta. Piatra ins se com- coreazA arcadele la partea lor superioarA si ser-
pune din blocuri mart, cioplite frumos de cAtre vesc pentru luminarea si ventilarea interiorului.
mesteri pietrari iscusiti. CArmizile sunt de ase- DETALIILE. Soclul este o simpla iesitur ne-
menea fabricate cu ingrijire in tipare de diferite profilat si putin proeminentA.
forme. Principala deosebire constA insg in tehnica Briluri de piatrA se gsesc la Cozia la dife-
pietrei cioplite si sculptate. rite inaltimi: supt ferestre si la nasterea arcadelor.
In ruinele dela Vodita s'au gsit pietre cioplite Arcadele din fatadA sant mart si inalte Oa
de dimensiuni destul de mart, cu fetele profilate sub cornise ; ele sunt putin proeminente fat cu
in genul celor dela Cozia ; nu s'au gAsit ins planul exterior al zidului, arhivolta de piatrA sculp-
urme de piatrA sculptata ; de asemenea la Tis- tatA fin, centrul arcadei decorat cu o roset de
mana nu s'a pAstrat nicio urmA de piatrA scull> piatr ajuratA.
tatA din epoca primitiva. La Cozia s'a dat la Frontoanele par a fi fost un element adesea..
ivealA toat arhitectura fatadelor ascunse sub ten- ori usitat la aceste biserici ; in Serbia se vad
cuialA aplicat probabil in timpul lui Constantin si astAzi o profusiune de frontoane suprapuse la
BrAncoveanu. partea superioarA a fatadelor. La Cozia s'a des-
Aici ne gAsim in fata unui monument foarte coperit un asemenea fronton rotunjit in fatada
frumos lucrat cu o decoratie de piatrA sculptatA
foarte bogatA si variatA. Se mai gsesc imprejurul ' Vezi G. Millet, L'ancien art serbe.

14

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 131

din spre Apus ; la basa turlei avem o arcada Pronaosul este dreptunghiular i se cunosc Inca
proeminent ca un fronton. urmele boltii lui.
Verestrele au chenare de piatra sculptata in Zidaria este din piatra brut; arhitectura exte-
genere arcuite la partea b superioara. Uile nu au rioara, cel putin la partea inferioara, dupa mate-
'Mat urme de formele lor primitive. rialele ce s'au gasit in sapatura, era lucrata din
Cornivale au disparut ; se poate ca ele sa asize de plated cioplita cu ingrijire ; bucatile gasite
fi fost de caramida in zimti, ca la bisericile bi- au aproximativ 55 centimetri inltime, cu fetele i
zantine, sau de caramida i piatra cioplita, aa muchiile regulate ; ele presinta colonete angajate
cum a fost restaurata cornia bisericii din Cru- la coltdri ca la Cozia i resalituri care nu se pot
evat. reconstitui fiindca pietrele &He sunt in numar
Turlele par in genere putin inalte, insa ele prea mic. Aceste asise de plated par a fi fost
sunt aezate pe o bas cubica destul de volumi- alternate cu fsaii orizontale de caramida aparent.
noasa i compus, cum am vazut, din .dou parti Aceste putine rmite dovedesc totui ea edifi-
suprapuse. Forma eleganta i proportia inalta a ciul acesta era lucrat cu ingrijire de catre ciopli-
bisericilor sarbeti provine mai mult din proportia tori priceputi. Luugimea totala a bisericii era de
Malta a boltilor i deci a zidurilor din fatada, din 18 metri i largirnea mijlocie de 6 metri aproxi-
care resulta o turla aezata la inaltime mare ; mativ. Acestea sunt cotele interioare.
proportia propriu-zisa a turlei ins nu este inalt. Mnstirea Vodita era aezata in apropierea
Am vazut una din dispositiunile speciale ale unei ape de munte, care cu timpul a mincat nialul.
turlelor sarbeti, care const in adausul a patru Astazi pmantul care continua a se surpa a ajuns
arcuri interioare razimate la colturi prin console la cativa metri de temeliile bisericii, care in cativa
(fig. 64, 65). ani vor disparea complect. Rmaitele de materia:e
0 alt dispositiune pe care o intalnim la am- mai importante care au fost gasite in pamnt s'au
bele turle ale bisericii din Tismana consta din transportat la liceul din Turnul-Severin i s'au
reducerea planului patrat al arcurilor mari la un depus in Museu.
plan octogonal, prin arcuri de colt (trompes BISERICA MARE A MANASTIRII COZIA, zidita
d'angle). Tull este astfel -octogonala in interior de Mircea-Voda cel Batran la 1393, este, dupa
ca i in exterior, in loc de a fi circulara, cum e cum am vazut, o biserica sarbeasca din Valea
in genere. Moravei, zidit desigur de un meter sarb. Ea
Aceast dispositiune o vom gasi i la panto- presinta inteadevar o mare asernanare cu cele de
cratorul Bisericii Episcopale din Arge (1512), la Calenici, Cruevat, Liubostinia i Rudenita '.
dar altfel executata (fig. 146). Planul este in forma de trefla cu o singura turl
*
*
*
pe naos ; pronaosul este aproape patrat i boltit
cilindric, iar in fata Mi a fost adaugat de &Are
DESCRIEREA BISERICILOR DIN GRUPA Constantin-Voda Brancoveanu un pridvor pe co-
SARBEASCA. loane.
Vodita, cea mai veche aezare a calugarului Dispositia naosului este aceia studiata mai sus
Nicodim (1374), este situata in apropierea Var- la caracterele generale ale grupei : am vazut- cum
ciorovei. Astzi este complect ruinata : numai aceasta dispositiune ingenioasa micoreall des-
doua bucati de ziduri informe, de piatra bruta, chiderile arcurilor i ale boltilor i in consecinta
mai stau Inca in picioare. Temeliile bisericii, reduce impingerile lor astfel ea resultanta pre-
care erau acoperite cu pmantul adus de ape siunilor este mentinuta in limitele impuse de legil e
din dealul apropiat, au fost descoperite de curand echilibrului.
prin sapaturile facute de d. V. Draghiceanu Naosul este marit printr'un altar spatios cu doui
(fig. 51-55). firide laterale resultand din arcurile caracteristice
Planul are dispositia bisericilor sarbeti des- ale dispositiunii studiate mai sus.
crisa mai sus. Naosul in forma de trefla se corn- Arhitectnra exterioar?i este remarcabila din
pune din ,cele trei travee caracteristice, care aici toate punctele de vedere i dovedete existenta
sunt toate inegale. Cea dela mijloc formeaza pa- in Serbia din aceasta er:oca a unei coli de arta
tratul peste care se inalta turla ; ,punctele ei de ajunsa la o expresiune desavarita, la un stir.
razim sunt ins insuficiente ca dimensiuni i aceasta Acest stil deriva evident din arta bizantina ; ga-
a contribuit de sigur la prabuirea ei ; altarul este
spatios insa, contrar dispositiunilor usitate, raza 1 Vezi G. Millet, L'ancien art serbe, 0 G. Bal, 0
vi-
absidei e mai 'mica cleat a sanurilor laterale. sitd la cdteva biserici din Serbia, Bucure0i 1911.

15

www.dacoromanica.ro
132 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

sim si aici alternanta zonelor de piatrg si a celor din motive florale, stilisate: aceste diferite mo-
de cgrimidg ; piatra este aici cioplitg cu ingrijire, tive se combing Intre ele in mod armonios si do-
de asemenea cgrAmizile sunt de o bunA fabrica- vedesc mult simf decorativ. Credem ca originea
tiune ; ele au 6 centimetri si rostul dintre ele are acestei sculpturi trebuieste cgutatg mai mult in
2-3 centimetri. arta armeneascg si caucaziang.
Corpul bisericii este decorat cu arcade lungi BISERICA MANASTIRII TISMANA are dimensiuni
si inguste pornind dela soclu si ridicandu-se pang mai mari ca acele precedente ; 20 metri lungime
supt cornisg. Cele dela pArtile drepte sunt adanci totalg pe 6 metri lrgime aproximativ in interior.
de o jumAtate de cgrgmidg fatg cu nivelul zidului, Ea presintg, pe langg dispositiunile de plan sat.-
iar cele poligonale dela altar si sinuri sunt sepa- besti ale bisericilor precedente, absidiolele din
rate prin colonete suptiri avand InAltimea Intregii dreapta si din stanga altarului, care lipsesc in
arcade. Partea superioarg a arcadelor este bogat scoala sarbeascg din Valea Moravei. Acest carac-
ornamentat printr'un chenar de piatrg fin scuip- ter apropie biserica din Tismana de cele curat bi-
tat si rAzimat pe o colonet tot de piatrg InfAti- zantine. Pe de altg parte turla pe pronaos este de
sand o frfinghie rgsucitg. Doug brauri de piatr un caracter curat sarbesc din Valea Moravei : il
orizontale taie arcadele in trei zone, aproape egale, Intalnim la Crusevaf si la Calenici, pe and el nu
braul superior inconjoarg toatg biserica de jur im- existg in acea epock la bisericile bizantine din
prejur, cel de jos existg numai in dreptul altaru- Constantinopol, dar cite odatg in Balcani (Me-
lui si al sinurilor si este intrerupt in dreptul fe- sembria si Stenimachos). De altfel si proporthle
restrelor. exterioare si cele interioare, inalte si svelte, se
Ferestrele sunt impodobite cu frumoase che- apropie de cele sarbesti.
eare de piatrg sculptatg, avand forme si may& Dad interiorul pare a fi pgstrat formele cele
variind dela o fereastrg la alta. Se poate observa vechi, nu tot astfel este arhitectura exterioarg,
cA aceste ferestre (dela naos) au fost lungite in care a fost complect transformatg In veacul al
jos si cA ele se opriau la origing in dreptul beau- XVIH-lea si tencuitg pe din afarg, astfel cA in sta-
lui de piatrg de jos, care probabil cg nu era in- rea de astgzi nu ni putem face o ideie lgmuritg
trerupt,cum este astgzi. In partea de sus a arca- despre caracterul arhitectonic primitiv al _acestui
delor se aflg frumoase rosete de piatrg sculptatg monument.
si ajuratg, care lumineazg si ventilead boltile bi- RESUMAT. In opositie cu grupa precedentg,
sericii. La rosete ca si la ferestre motivele sculp- care cuprindea numai biserici fArg sinuri, avem
turale sunt foarte variate (fig. 67-74). aici din contra numai biserici cu sinuri. Vom ve-
Se mai observg d atat extradosul arcadelor, dea mai departe cg aceste doug tipuri formeazg
cat si acel al rosetelor si al ferestrelor este in- basele arhitecturii noastre bisericesti. Din ele, din
cercuit cu un rand de mid ornamente de tera- desvoltarea lor si din combinatia lor derivg toate
cotg in formg de flori cu patru petale, inecate bisericile care se vor clAdi in veacurile urmgtoare,
in mortar. Asemenea ornamente se gAsesc in bise- Bisericile din Vodita si din Cozia par a fi avut
ricile din Balcani si din Serbia bizanting. Corni- aceiasi arhitectur, cum au si acelasi plan. Bise-
se1e lipsesc, Cad toatg partea superioarg a zidA- rica dela Cozia, tip desAvfirsit al arhitecturii sat.-
riilor mai sus de arcade este reinoitg. Turla este besti din scoala Moravei, are si caractere comune
joasg, dar bine proportionatg; ea aminteste pro- cu arhitectura din Serbia bizanting si din Macedonia,
portia aceleia dela Biserica Domneascg din Arges. Biserica din Tismana se leagg pe de o parte
E poligonalg si are ferestrele Inguste si lungi, .cu biseridle sarbesti prin disposifiile planului si
arcuite la partea superioarg. E probabil cg la ori- compositia generalA ; se depgrteazg Ins'A de ele
gine cornisa ei urma linia arcadelor proeminente prin dispositia altarului, cgruia i se adaugg aici
care in urmg au fost rgtezate si tencuite. Astgzi absidiolele, caracter care apropie aceastg biserid
insg cupola stg pe o cornisg orizontalg. Basa tur- de cele de stil curat bizantin.
lei este largA si Inalt ; pe fiecare din fetele ei se Se poate ins ca absidiolele altarului s fi fost
aflg o arcadA care se aseamAng cu arcadele din adgugate in timpul restaurgrii din veacul al XVIII-
fatadg, si in mijlochl ei se aflg o rosetg de piatrg lea. Inteadevgr din examinarea planului se poate
ajuratg. face ipotesa cA altarul a suferit o huportant re-
La pronaos ferestrele sunt din timpul lui Bran- maniere, care poate fi pusg in relatiune cu reno .
coveanu, ca si -IUtregul pridvor. varea complect a fatadelor, cfind s'au alternat si
Ornamentatia sculpturalA este compusg cAnd formele absidelor, atat la altar, cat si la sinuri.
din motive geometrice, and din impletituri, cand

16

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.

INRAURIREA MACEDO-BALCANICA.
InrAurirea macedo-ba1canicli se poate con- multe dintre ele sunt insa din veacul al XVIII-lea,
stata la o singura biserica din Muntenia. Aceasta
ca $i pridvorul din spre Nord, adaus de Voda
este biserica manastirii Cotmeana din judetul Ipsilanti.
Arge$, intemeiata de Mircea-Voda cel Mean in Corni*e1e sunt astazi in caramida aparenta,
anul 1389. Trebuie sa mai notarn ins $i oare-- dupa forma bizantina obipuita ; ele sunt frig
care procedee venite din Balcani la o alt bise- refacute in urma din caramizi mai mari $i exe-
rica din grupa constantinopolitana $i anume la cutate far arta, a$a ca nu avem niciun indiciu
Nicol:0 li, unde alternarea pietrelor $i carmizilor asupra formei corni$ei primitive.
la arcurile turlei este aceia$i ca la bisericile din Se observa ea la altar corni$a este la un nivel
Mesembria $i din Macedonia. mai jos cleat la
corpul bisericii, insa mai sus
BISERICA MANASTIRII COTMEANA este de di- cleat la sinuri.
mensiuni foarte reduse. Are 12 metri 50 lungime Biserica pare a fi avut un pronaos sau un prid-
$i 4 metri 35 latime in interior. Ea este formata vor. Inteadevar, pe fatada de Sud $i spre Apus,
dinteo singura incapere avand altar semi-circular acolo unde se face legatura cu pronaosul actual,
$i douli sinuri laterale. Acestui .naos i se adauga adaugat de Constantin-Voda Brancoveanu, se vede
la inceput, probabil, un pronaos sau un pridvor, na$terea unei arcade la un nivel mai jos ca al
cum worn vedea mai jos. Pronaosul de astazi firidelor $i alcatuit in acela$i gen ca acestea, a-
este recladit de catre Constantin-Voda Banco- valid extradosul decorat cu un rand de discuri
veanu in veacul al XVIII-Iea. smaltuite. Nu este cu putinta a stabili forma aces-
tui pridvor disparut, de oare ce partea din spre
Biserica este acoperit printr'o bolta cilindrica,
iar zidaria pare in intregime executata din cara- Apus este recladit cu mult in urma. Dad mai
mida. Fatadele sunt decorate cu firide lungi $i adaugam ca pridvorul deschis este un element
inguste, care ocupa toata inaltimea zidurilor dela care nu apare in arhitectura noastra deck in vea-
pamfint pang sub corni$A. Arcadele care incoro- cul al XVI-lea $i *al XVII-lea, resulta ca ne gasim
neaza aceste firide sunt, ca $i toga fatada, exe- aici in fata unei probleme care in starea de astazi
cutate din catimizi aparente inguste de 5-6 cm., nu poate fi resolvata. 0 alta ipoteza ar fi ca
lucrate cu rosturi largi. In jurul arcului se afl pridvorul a fost decorat cu arcade oarbe, ca cele
un rand de discurj de teracota smaltuita de 9-10 ce vedem la biserica din Tarnovo, $i ca el ar fi
centimetri diametru, colorate alternativ in verde fost adaugat odata cu sinurile, care au $i ele ar-
$i in cafeniu. In jurul acestor randuri de discuri cadele la un nivel mai jos, probabil inteo epoca
se mai afl un rand de caramizi a$ezate in sensul putin posterioara cladirii bisericii, arhitectura fiind
lungimii lor. aceia$i (figurile 89, 90 $i 91). Trebuie$te observat
Discurile urmeaza liniile arcadelor ale beau- intriadevar ca firidele de pe suprafata exterioara
rilor $i ale corni$elor. In timpanele dintre arcade a sanurilor sunt mai joase ca acele de pe corpul
se mai gsesc discuri formand prin dispositia lor bisericii $i ca zidria sanurilor nu are legatura
cruci $i diferite figuri. cu aceia a paretilor bisericii, ceia ce dovede$te
Soclul este fr profit $i format numai din ca sanurile au fost adaugate in urma. Aceast ipo-
linia inferioara intrerupta a firidelor de pe fatade. tes se confirma prin faptul el decoratia pareti-
Baru nu exista cleat doar sub corni$5 : un lor bisericii urmeaza supt acoperipl sanurilor,
$ir de discuri smaltuite, care in dreptul altarului ceia ce dovede$te evident ca acestea au fost a-
sare la un nivel mai jos. dause posterior, dar probabil putin timp in urma,
Ferestrele sunt foarte mici inguste, ar-
$i cad elementele arhitectonice $i modul de executie
cuite la partea superioara $i Idea chenar, intru sunt acelea$i.
cat prive$te cele din epoca cladirii. Cele mai RESUMAT. Biserica din Cotmeana rmne iso-

17 3

www.dacoromanica.ro
134 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

lath, nepuland fi clasat in niciuna din grupele teracoth de pe fatade, ea se leaga cu bisericile
de monumente din aceiasi epocA. Prin planul ei din Balcani. Tot prin arhitectura ei si ,Pprin cons-
in form de trefl5, ea se atiropie de grupa sat.- tructia ei exclusiv executath din cAthmidl, ea _se
beasc; prin lipsa turlelor si bolta simpl de inrudeste si cu grupa urmAtoare !,a bisericilor de
form cilindric, ea se deosebeste ins de aceast origine si inthurire atonicg.
grup. Prin arhitectura ei si prin discurile de

- - 18

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS.


Bisericile pe care le-am clasat in aceastA grupA formare s'a fAcut la restaurarea ei de cAtre Con-
sunt caracterisate prin combinarea elementelor prin- stantin-VodA Brancoveanu, odat cu zidirea arca-
cipale ale celor dotiA grupe precedente : adecA pe delor pridvorului.
de o parte turla centralA stand pe patru stalpi Repetirea si juxtapunerea a .douA unitAti de im-
isolati ca la Biserica DomneascA din Arges si pe porta* aproximativ egal& cum sunt aici naosul si
de altA parte planul in formA de trefl al biseri- pronaosul sau pridvorul, unitti care urmeazA ace-
cilor din grupa precedentA. La aceste elemente leasi dispositiuni si forme, s'ar putea explica, cre-
cunoscute, se adaugA un element nou : pridvorul dem, grin destinatia acestor biserici, una monas-
deschis pe stalpi, care se intalneste aici pentru tid si cealalt mitropolitanA, ambele menite a
prima owl in arta noastrA monumental (fig. 94- servi unei populatii numeroase de cAlugAri si de
118). mireni, care asculta slujba religioasa in pronaos
Biserica din Snagov (fig. 94-110) intruneste sau pridvor, pe cfind naosul era reservat Curtii si
dispositiunile de plan arAtate mai sus, care sunt clerului.
caracteristice bisericilor dela Muntele Athos, in Mai avem exemple de biserici cu pronaos foarte
afarA de pridvorul Care presintA acolo alte forme. desvoltat pe la diferite nfangstiri, ceiace confirmA
0 alt bisericA care se aseamanA cu cea din Sna- pArerea de mai sus ; astfel sunt cele de la mAnAs-
gov si pe care o vom studia tot aici, este Mi- tirile din Hurezi, din Cotroceni, dela Biserica Epis-
fropolia Veche din Tirgovi*te (fig. 111-118), copal din Arges si din VAcAresti ; de asemenea
a &Aril dispositie de plan este aceiasi ca la Sna- Mitropolia din Bucuresti are atat un pronaos, cat
gov, cu singura deosebire a lipsesc sanurile la- si un pridvor, ambele bine desvoltate.
terale si cA intre naos si pridvor se gseste un S'a explicat importanta pronaosului dela Bise-
pronaos ; ca o consecintA a lipsei sinurilor, rea- rica Episcopal din Arges prin destinatia ei de
par frontoanele laterale rotunjite ale grupei con- necropolA domneasc& Explicatia poate fi valabilA,
stantinopolitane, asa cA Mitropolia din Tfirgoviste dar trebuieste observat ca mai toate bisericile
constituie un tip intermediar intre Biserica Dom- domnesti ca si allele serviau de obiceiu drept
neasa din Arges, aded grupa constantinopoli- Mu de ultimA odihn ctitorilor si familiei lor.
tan& si biserica din Snagov, adecA grupa atonid. La Snagov stalpii exteriori ai pronaosului sunt as-
Caractere generale. Cum am arAtat mai sus, fazi ziditi intre ei printeo umpluturA adthigatA la
la aceste biserici naosul urmeazA dispositia cu- o alta epocA ; dar faptul cl pe paretii interiori ai
noscut a turlei centrale stand pe patru stalpi. acestui pronaos se &este o zugrveal veche,
Altarul este desvoltat si compus dinteo absidA care pare a fi din veacul al XVI-lea, dovedeste
yrincipal centrals& la care se adaugA inteo parte cA zidAria dintre stalpi e dinteo epocA foarte a-
si intealta absidiolele care formeazA proscomidia propiatA de originea inssi a bisericii, dad nu
si diaconiconul. chiar dela inceput.
Pronaosul repet dispositia naosului cu o La Mitropolia Veche din Targoviste, stim din
turlA central'a stand pe cei patru stalpi. Acest pro- clocumente, d'inainte de dAramarea ei de &ire
naos ar putea fi denumit mai exact pridvor, cAci arhitectul Lecomte du Nouy si din timpul &hi-
avem aici pe trei laturi arcade deschise rzimate mrii ', cA partea din spre Apus era deschisA pe
pe stfilpi. Spatiul dintre arcade este zidit, dar de trei laturi si rAzimat spre exterior pe stalpi rotunzi
sigur inteo WA epocA si nu dela inceput. de caramida, era prin urmare tin adevarat pridvor,
Ambele biserici pe care le studiem aici sunt care a fost zidit, poate, putin timp dupA naos,
mari si inapktoare fag cu cele din grupele pre- sau poate in timpul restauirii bisericii de cAtre
cedente. Ele sunt in intregime zidite din cArAmidA, Constantin-VodA Brancoveanu, care a tencuit-o si
care rAmane aparent in fatade. Unele documente zugrAvit-o in exterior, astfel cum o arati acvarela
represinti Mitropolia Veche din Targoviste ten- pictorului Satmary.
cuit pe din afar& dar credem c aceast trans- ' Vezi releveul, fig. 116, 117.

19

www.dacoromanica.ro
136 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Din studiul acestor doua importante monumente mente care ni-au ramas, acest monument trebuie
se poate deduce a ele sunt cladite de acelasi sa fi fost foarte impunator.
mester sau de doi mester, %and parte din ace- Trebuieste observat el la Targoviste cele doug
iasi scoal. Dispositiunile planului dela Snagov ni parti- ale bisericii par a fi lost concepute si exe-
permit a afirma ca acel mester facea parte din cutate una dupa alta, caci nu au legatura de corn-
Scoala dela Muntele Athos . positie intre ele. Intr'adevar nici braul, nici cor-
Faptul ca ambele pronaosuri sau pridvoare ale nisele nu se tin intre ele. La Snagov, din contra,
acestor monumente au fost inchise intr'o epoca cornisa este peste tot la aceias4 inaltime si arca-
posterioara cladirii lor ni permite a presupune ca dele pronaosului se armoniseaza cu arcaturile dela
mesterul, originar dintr'o tail sudica, cu clima naos, astfel incat compositia arhitectonicti capata
mai dulce, a dada pridvoarele deschise, cum le-ar unitatea care se cuvine unui monument.
fi cladit in Ora lui, fr a cunoaste bine clima Plastica ornamentall este obtinuta prin uti-
Orli noastre, ceiace a impus, mai tarziu, inchide- lisarea exclusiva a caramizii aparente. Elementul
rea lor pentru a putea fi utilisate mai cu folos si cel mai frumos si mai decorativ este arcada pe
in tot timpul anului. stalpi dela Snagov (fig. 98-99). Ea este Malta si
Materiale 0 procedee de constructie. Nu proportionata si se ridica pana supt cornisa cor-
mai gasim aici asisele alternate de piatra si de pului bisericii. Arcadele dela Targoviste au alta
caramida ca la grupele precedente, ci caramida proportie, mult mai joasa si mai greoaie, formele
aparenta este uniforma pe toata suprafata fata- sunt mai simple. In afar% de partea anterioara a
delor. In sfarea de astazi, numai timpanele dela bisericii dela Snagov, compus, cum am vazut,
partea superioara a arcadelor dela Snagov sunt dintr'un singur element, arcada pe stalpi, restul
tencuite. Carmida este frumoasa si de bun fa- fatadelor la ambele biserici se compune din doua
bricatie, si are formele cerute de plastica fatade- registre suprapuse, in care se deschid ferestrele,
lor : rotunjita, tesit sau profilat. Procedeele de mai mari la partea inferioara, mai mici in regis-
constructiune sunt cele bizantine, pe care le-am trul superior. La Snagov ambele registre de arca-
studiat la bisericile de origine constantinopolitana2. turi sunt inalte si inguste si terminate in plin
Plastica monumentala este impunatoare. Di- cintru la partea lor superioara, pe and la Tar-
mensiunile importante ale edificiilor, inltimea tur- goviste arcaturile de sus sunt mai largi, iar cele
lelor, proportiile inalte ale arcadelor si ale firidelor dela naos sunt mici si scurte, formand ca un
dau acestor biserici o infatisare mare*. fris de arcuri in semi-cerc, rzirnate pe console
La Snagov poate s fi fost la origine mai multe (fig. 112).
turle, ca la bisericile din Muntele Athos ; pro- De astfel si la Snagov, arcaturile din registrul
portia eleganta a celei existente de pe naos ni superior, care au o proportie mult mai inalt, sunt
permite sa ni inchipuim aspectul stralucit ce putea razimate pe console de caramizi profilate, astfel
presinta aceasta biserica. incat partea superioara a fatadelor este in porte
Turia de pe pronaos cazuta impreuna -al bol- a faux" -rata cu cea inferioara (fig. 107 si 108).
tile dinprejur a fost refacut tarziu de tot, asa Timpanele dintre arcaturile ambelor registre
cum o vedem. De sigur ca altfel se presinta ea sunt, la Snagov, ornate cu cruci formate din ca-
in vechime, dar nu avem niciun document care ramizi sau zigzaguri orizontale si verticale pe camp
s ni permit a determina sau a face vre-o ipo- tencuit.
tes asupra formei ei anterioare. DETALII. Soclu nu exist la niciuna din aceste
Vechea Mitropolie din Targoviste era cea mai biserici.
mare dintre bisericile din Ora. Turla de pe naos Ferestrele sunt in forma de arcuri in semi-
avea un diametru interior de vre-o 6 metri si o cerc, Ma chenare de piatrii.
inaltime proprie aproape dubla, cu ferestre lungi Arcadele si firidele sunt de asemenea in
asezate in dott registre suprapuse. 0 alt turla semi-cerc, compuse din mai multe arcuri, formand
mare se afl pe mijlocul pronaosului si alte sase resalite succesive, care prin umbrele lor dau
turle mai mici, laterale, incadrau frontoanele Se efectul plastic dorit. Extradosul arcadelor este
poate ca nu toate turlele s dateze dela origine, decorat cu zimti formati din caramizi, in zimti,
ci unele din ele sa fi fost adaugate in timpul dupa procedeul bizantin cuuoscut.
restaurarii lui Brancoveanu. Dupa putinele docu- Cornisele urmeaza de asemenea formele cu-
noscute.
' Vezi G. Bal, Notd despre arhitectura Muntelui Athos. Capitelele, stalpii, consolele, sunt com-
2 Vezi Cholsy, L'art de &Mir chez les Byzantins. puse din cararnizi speciale, facute in tipare, ro-

20

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 137

tunjite, canelate, te$ite, in forma de consol, etc. mai mari decal cele studiate pana acum : 16
SHE lipii au o conformatie speciala $i produc metri lungimea $i 6 metri largime in interior
un frumos efect decorativ : ei sunt alcatuiti din (fig. 94-110).
caramizi profilate, a$ezate astfel incat canelurile Biserica se compune in plan din doua parti :
lor sunt cand verticale, cand inclinate in spirala. Naosul cu turla centrali, stand pe patru stalpi
Sunt si stalpi cilindrici (fig. 98, 99). cilindrici, isolati, complectat cu sinurile laterale
U*ile nu se mai pot reconstitui, fiind modi- ca 'la Bisericile dela Muntele Athos.
ficate in urma. La Targoviste up cu chenar de Altarul desvoltat cu eke o absidiola in fie:
piatra, ale aril elemente mai exista si astazi, care parte.
este din epoca lui Constantin Brancoveanu. Pronaosul de asemenea patrat, cu o turll
Briluri nu exist la Snagov. La Targoviste se central, are aceiasi alcatuire ca $i naosul ; are
pare ea era un beau la naos $i altul la pronaos : insg paretii exteriori razimati pe stalpi inalti, cari
ele nu sunt insa in legatura unul cu altul, ci la astazi sunt ziditi intre ei, ins cari la origine
nivele diferite ; cel de 1a naos pare a fi fost fa- erau probabil isolati, ga el acest pronaos era
tezat, poate cand s'a tencuit fatada. deschis pe trei laturi ca un pridvor. Dispositia
Acoperisurile par a fi fost cu pang mica generala a planului este pentru naos o combinatie
a principiului constantinopolitan al turlei asezate
$i, probabil, la origine din foi de plumb a$ezate
pe patru stalpi, cu sinurile laterale specifice ale
direct pe bolti.
bisericilor atonice $i sarbe$ti.
Turlele sunt de proportiuni inalte, a$ezate
pe base cu patru fete. Corpul turlelor este poli- Impreunarea acestor dou'A principii aduce o
gonal, cu opt pang la douasprezece laturi. Muchile diferentai importanta in dispositia fatadelor fata
verticale dela colturi, compuse dinteo caramicla cu aceia a grupei constantinopolitane. Forma
rotunda, formand ca o colonet lunga $i suptire, crucii nu mai apare in spatiu, cu bratele ei ter-
pe care se sprijina arcada dela partea superioara minate prin frontoane rotunjite ca la Biserica
a turlei. Domneasca din Argev, ci acoperi$ul este peste
Ferestrele dela turle sunt lungi $i inguste, tot la aceia$i inaltime ; atat nava centrala, cat $i
incadrate in mai multe arcuri concentrice, for- sinurile $i absidiolele formeaza un corp unic,
mind planuri diferite, astfel ca in fatada se de- avand corni$a la acelasi nivel, pe cnd, din contra,
semneaza o serie de umbre verticale, care Inca-. la Biserica Domneasca din Arge$ am vazut Ca
dreaza ferestrele $i dau intregii turle aspectul absidiolele ca $i pronaosul au acoperipl la un
inalt $i svelt care se cuvine pentru a incorona nivel mai jos ; aceasta din urma dispositiune
monumentul. ajut, cum am vzut, degajarea bratelor crucii,
Acoperisul turlelor este in forma de cupola, care, fiind la un nivel mai inalt, sunt desemnate
care ate odata. se razima de-a dreptul pe linia in spatiu. La Snagov crucea nu se desemneaza
festonata a extradosului arcadelor $i alt data decal in -plan.
este a$ezata pe o corni$A orizontal care st peste Turk de pe naos este frumos proportionata,
arcadele ferestrelor. La Targoviste existau ambele cu ferestre lungi, impartite printeo legatura de
aceste dispositiuni. caramida orizontala, la mijlocul inaltimii bor. Este
prima tuna pe care o gasim astf el dispus $i avand
Crucile sunt de fier, cu discuri poleite. Ele o inaltime $i o proportie atat de frumoasa. Inal-
sunt infipte inteo piatra, care formeaza cheia timea ei da de banuit ca ar fi dinteo epoca mai
boltii dela turla. Aceste pietre sunt sculptate $i
tfirzie.
au forme variate $i decorate. Cele dela 'Fargo- Turla de pe pronaos, Cana, a fost inlo-
vi$te, gasite afar% inteun colt $i in parte stricate cuit la o epoch' tarzie cu excrescenta informa.
de intemperii, au fost adapostite prin iingrijirea Ea st pe patru stalpi octogonali.
Comisiunei Monumentelor Istorice. Boltile urmeaza formele $i dispositiunile celor
* dela Biserica Domneasca din Arge$, afara numai
* *
de boltile mici pe plan patrat dela colturi $i acele
STUDIUL SI DES CRIEREA MONUMENTELOR dela absidiolele altarului, care sunt acoperite cu
calote sferice, in loc de berceau-uri $i bolti in arc
DIN GRUPA ATONICA.
de cloitre; de sunt poate prefacute mai tarziu.
BISERICA MANASTIRII SNAGOV, cladita la 1517 Boltile de la pronaos sunt cazute, probabil odata
de catre Neagoe-Voda Basarab se zice, pe locul cu turla.
altui monument dela Vlad Tepe$, .are dimensiuni Fafadele sunt in intregime din caramida apa-

21

www.dacoromanica.ro
138 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

rents, cu jocurile obisnuite de firide, arcade si mid pe absidiolele din dreapta si din stanga al-
cornise cu zimti 1 tarului si pe_partea de Apus a pridvorului.
VECHEA MITROPOLIE DIN TARGOVqTE, clAdita Turla Pantocratorului pare a fi avut doua-
de Neagoe-Vocla Basarab pe la 1518, este cea mai sprezece sau saisprezece laturi compuse din arcade
mare biserica din cate s'au construit pang la acea concentrice retrase succesiv, unele fata cu celelalte,
epoca si chiar in epocile urmatoare. Ea avea in- producand resalituri verticale, aruncand umbra pe
teadevar 40 de metri lungime si 14 metri 50 la- cele de alaturi, mai retrase. Aceasta configuratie
time in exterior, si se compunea din doua parti, este perfecta si va ramanea definitiva in cursul
care nu par a fi fost executate dintr'o data (fig. Areacurilor urmAtoarel.
111-118). Tnteadevar, atat din punct de vedere construe-
Partea d'intedu, cea din spre Rlislirit, com- tiv, cat si din punct de vedere plastic, ea satis-
pusa din naos, altar si un pronaos facand corp face in mod desavarsit cerintele. Ca constructie,
cu naosul, presinta aceleasi dispositiuni, pe o scara fiecare colt al laturilor turlei formeaza ca un con-
mai mare, ca Biserica Domneasca din Arges, nu- trafort capabil sa resiste impingerii boltei supe-
mai ca partea din spre Apus, adeca pronaosul, se rioare, retragerile succesive ale arcadelor concen-
deosebeste prin alcatuirea lui care 11 incorporeaza trice and zidariei grosimea necesara pentru aceasta.
oaresicum de-a dreptul naosului, in opositie cu Ca plastica, multimea liniilor verticale in planuri
cel dela Biserica Domneasca din Arge, care e diferite, precum si alternanta umbrelor si luminilor
mai isolat de naos, comunicatia facandu-se numai pe care le produce, dau turlei avantul si svelteta
prin o us, pe cand aici cinci deschideri le leaga necesara pentru a ircorona si a exalta ansamblul
unul cu altul. monumentului. Se poate ca aceasta turla sa fi-fost
Partea a doua, cea din spre Apus, este de ase- modificata in veacul al XVIII-lea.
menea foarte desvoltata, pe un plan patrat si pre- Partea din spre Apus a bisericii se presinta
sinta o conformatie asamanatoare cu naosul tot ca la Snagov sub forma unui pridvor, foarte in-
cu o turla centrala stand pe patru stalpi rotunzi. capator, deschis pe trei laturi si avand la mijloc
Zidurile exterioare se razima pe coloane puter- o tnrla, stand pe patru stalpi rotunzi. Stalpii de
nice, legate prin arcade ; la origine ele erau de la periferie au aceiasi configuratie ica acei dela
sigur deschise spre exterior. Infatisarea celor doua Snagov, ei sunt insa mult mai scurti si par mai
parti -ale bisericii este aceiasi din punctul de ve- greoi. Ei sunt unii octogonali, altii cilindrici, unii
dere al compositiei fatadelor, numai ca partea in- canelati vertical, altii in spirala.
taia, cea din spre Rasarit, este mai inalta si mai Forma boltilor difera de asemenea de cele dela
masiva. Frontoanele rotunjite terminA si aici si Snagov, astazi cazute, pentru ca la Targoviste
acolo boltile cilindrice care incadreaza turlele cen- avem planul constantinopolitan cu boltile in cruce
trale, desemnand forma crucii in spatiu. si frontoanele rotujite spre fatade, pe and la Sna-
Naosul are fatadele compuse din dou randuri gov avem planul in trefla cu cornisa fara intre-
de ferestre suprapuse ; cele de jos, cu arcuri largi rupere si la acelasi nivel.
si putin acusate, par a fi fost fara chenare de Registrele fatadelor nu se leaga cu acelea dela
piatra ; registrul de sus este mai scund si confine naos; cel inferior se compune din arcadele pe
ferestre mai mici. Un beau pare a fi despartit stalpi, cel superior din arcaturi mici, late si scurte
aceste doua registre. Frontoanele rotunjite dela ca la naos. Frontoanele laterale sunt luminate prin
partea superioara a fatadelor au tate trei ferestre doua ferestre alaturate una de alta. Corniele su-
alatucate. perioare ale celor doua corpuri nu se leaga una
Supt el gasim un rand de arcaturi scurte i cu alta.
late, stand pe console de caramida. Acest element Turla centrala a pridvorului are douaspre-
decorativ nu se intalnete la alte monumente din* zece laturi si este compusa la 'fel ca acea a Pan-
tara noastra ; el s'ar apropia ca forma de arcadeletocratorului, numai ca acoperisul sta direct pe
curba arcadelor, pe and la naos el sta pe o cor-
dela unele biserici din Serbia si de cele usitate in
arhitectura lombarda. nisa orizontala: aceasta turla pare a fi pastrat
In afar's' de turla Pantocratorului, care este foarte
pang la urma forma ei primitiva.
Italia si imposanta, in afara de turla central's' de Pe colturile apusene extreme se mai afla doua
pe pridvor si in afara de cele doua tulle de pe turle mici. Iar in fata lntrarii in pridvor se kfla
pronaosul alipit naosului, se mai gasiau turle mai till baldachin patrat pe arcade si coloane bogat
sculptate, care se datoreste lui Constantin-Voda
I A se vedea defaliile la paragraful precedent. Brancoveanu, care este si autorul unei restaurari

22 -

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 139

a intregii biserici si probabil si a tencuirii ei pe Resumat : Cele doua biserici pe care le-am
din afara. studiat aici, si care au intre ele atatea puncte de
Este cert c cele dou parti ale bisericii nu asamanate in compositia de plan si aspectul ex-
formeaza un tot conceput laolalt, ci, din contra, terior, presinta totusi deosebiri principiale in al-
doua unitati diferite, juxtopuse i probabil cladite atuirea lor, deosebiri care leaga pe fiecare din
una dupa alta. ele de grupe diferite : Biserica din Targoviste de-
Ca si la Snagov, stalpii pridvorului au fost zi- riva evident din grupa constantinopolitana ; inrau-
diti intre ei inteo epoca ce nu se poate deter- rirea aceasta este dubla, aci ea se constata atat
mina, dar probabil in timpul lui Constantin Bran- la naos, cat si la pridvorul din fata bisericii.
coveanu. Biserica din Snagov are aceiasi origine atat
Lipsa de unitate a compositiei fatadelor da loc pentru naos, cat i pentru pronaos; sinurile nao-
la ipotesa c pridvorul este clAdit dupa naos, dar sului insa o claseaza mai intaiu printre bisericile
la epoca putin departata, caci stilul este acelasi. in forma de trefl, si l doilea printre cele care
Pentru prima oara aici si la Snagov intalnim deriv din Scoala atonia, care, sigur, deriva' si
aceste doua pridvoare deschise, care mai tarziu ea in ultim resort din $coala bizantina, din Con-
vor deveni foarte obisnuite, cu toate c dimensiu- stantinopol. Aceasta din urma scoala a dat nas-
nile lor vor fi mai reduse ca acelea de care vorbim tere stilului din veacul al XI-lea si al XII-Iea, al
aici, Pridvorul in veacurile XVII si XVIII devine carui tip este biserica in cruce greaa" visibill
inteadevar un element care face oaresicum parte in spatiu ; el poate fi denumit, cred, stilul Impa-
din caracterul bisericilor muntenesti. ratilor Comneni.
Tot din cauza lipsei de unitate a monumentu- Deosebirile principale pe care le-am constatat
lui si din causa modifiarilor ce a suferit in cur- la aceste doua biserici dau nastere si la deosebi-
sul vremurilor, nu se poate sti klaca toate turlele, rile de forma care se vad in plastica lor monu-
in numar de opt, pe care le avea Mitropolia din mentala : Inteo parte vedem crucea desemnandu-
Targoviste inainte de fi (Fatima% dateazi dela se in spatiu si turla asezata la intersectia brate-
origine, sau dela epoci intermediare, cum este lor ei, iar in cealalta parte vedem tot turla in cen-
aceia a lui Constantin Brancoveanu, and ele au tru, insa crucea nu mai e visibila in spatiu, ci
fost probabil complectate la restaurare. Prdiosul desemnata numai in forma de trefl a planului.
releveu pe care il dam aici este datorit d-lui ar- Vom vedea mai la vale a bisericile in forma
hitect George Sterian. de trefla se vor perpetua i desvolta in tot cursul
Inainte de a incheia cu acest monument, pe care veacurilor urmatoare, pe and planul in cruce
II studiem din ateva documente sapate printr'o greaca" este destinat sa dispara. II vom mai in-
intamplare fericita, cred ca- este necesar a ni pune talni in veacul al XVI-Iea la Biserica Domneasa
o intrebare, la care insa nu vom putea da niciun din Targoviste, cladita de Petru-Voda Cercel la
raspuns: 1583, apoi in veacul al XVII-lea la biserica- Sf.
Cum s'a putut intampla ca abia acum patruzeci Dumitru din Craiova, cladit de Matei-Vocla Ba-
de ani, la sfarsitul veacului trecut, sa fie sters de sarah la 1652, care va fi ultima reminisce* a
pe fata pamantului si din amintirea oamenilor stilului Imparatilor Comneni, sensibil modificat ai
acest maret monument, care a fost atata timp diformat.
Mitropolia Tarii-Romanesti, care continea de si- ..$i aceasti din urtna biseria a fost claramata
gur atatea tesaure de arta, de arhitectura, de de arhitectul Lecomte du Nay, care a reconstrui-
pictura, de sculptura din veacul al XVIlea 'Jana t-o din temelie, reconstituind-o dupi teoriile sale
la al XIX-Iea, care continea atatea morminte proprii i autand s'o corecteze" de imperfec-
domnesti, atatea inscriptii prdioase, atfitea o- tiunile pe care se zice c le avea. Dar cu at mai
doare scumpe, atatea amintiri istorice, pierdute scumpa ni era vechea biseria a lui Matei, cu
pe veci, care continea inteun cuvfint patru vea- toate defectele ei, dela care ni-au ramas abia
curi din istoria Tarii-Romanesti si din viata nea- ateva fotografii, cleat cea de astazi, in toata
mului nostru? perfectiunea sa geometria i rece!

93

www.dacoromanica.ro
CAPItOLUL VII.

INRAURIREA ARMENEASCA.
Este bine cunoscuta expansiunea artei armenesti Caractere generale. Aceste doug monumente,
in evul mediu. Ea nu s'a simtit numai in tara daca presinta intre ele deosebiri destul de pronun-
noastr, ci in tot Orientul Europei si chiar pia tate, cum vom vedea mai la vale, au totusi unele
in Occidentul ei. asemnri caracteristice, care impun o apropiere
A. Choisy, in Histoire de Parchitecture", vol. intre ele. Cea mai importanta reiese imediat ce
II, p. 18, spune.: Din punctul de vedere al arhi- comparm aceste doug biserici cu cele din gru-
tecturii decorative valea Dungrii-de-jos pare o co- pele precedente. Inteadevar dela prima vedere
lonie armeneasc. 'Isar pe de-o parte boggtia materialui de piatra
Aceast expansiune corespunde cu cucerirea Ar- de talie cioplita si a ornamentelor sculptate si pe
meniei de catre Turd si cu emigrarea artistilor de alt parte rusticitatea pietrei bolovan si a c .
armeni cari s'au refugiat in diferite tail din Eu- ramizii la care se adauga ate odatg ornamente
ropa, ducand cu ei arta lor de a construi. In Ser- in teracota smaltuita. Trebuie sa facem o excep-
bia putem studia inraurirea armeneasa asupra tie pentru biserica manstirii Cozia, care este un
monumentelor din Valea Moravei in sculptura si monument desavarsit, la care tehnica ornamentalg
ornamentatia pietrei, de asemenea la Cozia. sculptata deriv de asemenea din arta armeneasa.
In Moldova se stie a s'au stabilit colonii de In compositia de plan vedem a ambele biserici
Armeni refugiati din Ora lor si inteadevar in ar- sant in forma de trefl, dar daa naosul cu sinu-
hitectura Moldovei vom gsi iarsi inraurirea ei. rile si turla pantocratorului au principial aceiasi
A ceasta inraurire este in special manifestata la conformatie la ambele biserici, pronaosul este cu
noi in tehnica pietrei cioplite si a oinamentului totul diferit de cele pe care le-am studiat pang
sculptat. Atat profilatura pietrelor, cat si sculptura acum, si aceasta pentru ambele biserici : la Dealu,
ornamentelor sunt executate cu o arta desgvfirsit. pronaosul este dreptunghiular si boltit cilindric ca
Sculptura ornamental urmeaza technica orientala la Cozia, insa pe partea de Rasarit se afla doug
cu relief slab, cu planuri inclinate, opunandu-se turle mici, alaturate. La Arges pronaosul este
unul altuia, creand jocuri de lumina' si de umbra aproape patrat si sensibil mai larg cleat naosul :
si producand prin contrasturi efectul. potrivit cu pe partea din.,,spre Apus se ea dota turle mici
lumina intens a Orientului. Aceasta lumina, care si la centrul pronaosului se ridia Inca o turla
ar distruge nuantele produse prin modelajul care rzimat pe doisprezece stalpi de piatr. Aceste
este baza efectului in sculptura occidentala facuta doug dispositiuni sunt egal de importante in is-
pentru o lumina mai dulce si mai tamisat, int& toria desvoltarii arhitecturii din Muntenia, pentru a
reste din contra contrastul care este basa efectu-ambele apar aici pentru prima oara si ambele vor
lui in sculptura orientala. . servi in epocile urmatoare ca exemple, inspirand
Motivele intrebuintate de arta armeneasa sunt pe mesterii cari vor cladi unele din bisericile cele
rinceaux"-urile de flori si de frunze decorative, mai importante ale lui Matei Basarab, ale lui Con-
impletiturile si decoratia geometria cea mai va- stantin Serban Basarab, ale lui Serban Cantacuzino
riata si mai complicata. si ale lui Constantin Brfincoveanu.
BISERICA DELA MANASTIREA DEALULUI, zidit In ce priveste conformatia constructiva, gasim
de Radu-cd-Mare la 1502, si BISERICA EPISCOPALA la ambele biserici sistemul sarbesc al arcadelor
DIN ARGES, zidit de Neagoe-Vocia Basarab la interioare alipite de zidurile Nord si Sud care
1508, ni se par cele care intrunesc in modul cel echilibreaz impingerile de la turl.
mai evident caracterele artei armenesti si cauca- Credem a originea pronausului de la Biserica
ziene. Trebuie s spunem insa dela inceput a Episcopala din Arges trebuie cautata tot in siste.
inraurirea acestei arte se constat in special si mul celor patru stalpi pe cari se razimg turla,
aproape exclusiv in caracterul profilelor in plated sistem pe care il intfilnim la Biserica Domneasca
si al sculpturii ornamentale (fig 119-181). din Arge i apoi la biserica din Snagov si la Mi-

24

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 141

tropolia Veche din Targoviste ; cei patru stalpi conceptia acestor dou monumente geniului acestui
s'au inmultit, ajungand la doisprezece, spre a se mester,. care, .oricare ar fi fost originea lui, a stint
obtinea mai mult eleganta in proportii si a se s dirijeze pe mesterii straini, pietrari si scluptori
degaja mai bine vederea interiorului, inlocuind armeni, zidari grecl sau sarbi, zugravi din Athos,
stalpii grosi de zidarie cu stalpi mai subtiri de creand aceste monumente originale si perfecte,
piatra cioplit. care sunt si vor fi admirate in totdeauna.
Biserica episcopala din Arges, este cea d'intaiu Se atribuie un mare rol in edificarea bisericii
care presinta un pronaos desvoltat, adeca mai larg din Arges lui Neagoe Basarab in persoana. Este
decat naosul. Aceast dispositiune o vom regsi cert c fr cultura i banii Domnului o asemenea
in veacul al XVII-lea si al XVIII-lea la Mitropolia minune nji putea lua fiinta, dar i Mel geniul Mes-
din Bucuresti, la Cotroceni, la mnstirea Hurezi terului Manole i numai cu cultura si cu banii
si la manastirea Vacaresti. Domnului, aceasta iara0 stu se putea.
De asemenea, biserica Mngstirii Dealului este Materiale i procedee de constructie. Ma-
cea d'intaiu dintre cele cu planul in trefla care teriale utilisate sunt : piatra de talie, cioplit fin
se presinta cu trei turle. Din ea deriv biserica si sculptat dupg procedeele cele mai perfecte ;
din Tutatia, cladita de Mihnea-Voda in 1589, si aceasta pentru fata vazuti, iar, pentru interior si
bisericile din Gura Motrului si din Breba, ridicate pentru bolti, caramida. Procedeele de constructie
de Matei Basarab. urmeaza principiile artei bizantine ; la descrierea
Astfel vedem ca aceste dott tipuri noi, biserica fiecarui monument vom arata particularittile ce
Dealului si Episcopala de Arges, care sunt tipuri presint.
desavfirsite, devin modelele din care deriva o serie Plastica monumental& Din cele de mai sus
important de monumente. se poate deduce ea' plastica monumentala se de-
Care este originea acesror tipuri ? osebesie mult de acea a bisericilor studiate an-
In ce priveste naosul, nu poate fi nicio indoiala -terior si este firesc s fie aa, de oare ce partiul
Ca este inspirat de la bisericile sarbesti din Valea planuitti" acestor biserici este nou i diferit de
Moravei, ale caror caractere le-am studiat. cele anterioare. Diferenta provine de la alcatuirea
Pronaosul ins la ambele biserici flu se aseamani pronaosului, din care resulta aspecte noi in fatade.
cu niciunul din tipurile cunoscute in tarile cu La Manastirea Dealului cele dott lurle mici ar
cari am avut le.gaturt ci.presinta dispositiuni pro- putea fi originare din Serbia, si anume din $coala
prii trii si arhitecturii noastre. Mai mult decal Serbiei bizantine, unde exista o serie de monu-
ataf, aceste dispositiuni nu raman isolate, ci se mente .cu cinci turle : una mare la mijloc si alte
reproduc si se perpetua, in epodle urmatoare, la patru mai mid, din care doug spre altar si doul
multe i importante biserici din tail ; ba si mai spre pronaos.
multsi aceasta se va verifica in capitolele urma- Dispositiunea acestor turle mici este insa foarte
toaredispositiunile de care vorbim aici, adeca cele diferita de aceia de la Dealu. Inteadevar la aceste
doua turle mici de pc pronaosul bisericii Matta's- biserici sarbesti turlele sunt asezate la colturi, atat
tirii Dealului, pe de-o parte si pronaosul larg cu spre Rsrit, cat si spre Apus 1, pe and la Ma-
doisprezece stalpi isolati de la Episcopia din Ar- nastirea Dealului ele sunt asezate pe partea din
ges, pe de alt parte, vor deveni cele dou tipuri spre Rsrit a pronaosului si in apropiere de turla
principale ale arhitecturii din Muntenia in veacu- mare a pantocratorului ; modul de constructiune
rile al XVII-lea si al XVIII-lea. este de asemenea foarte diferit de la un cas la
$i atunci nu suntem in drept a afirma ca aceste altul 2.
tipuri sunt specifice noua si arhitecturii noastre, Aceasta_ disposifiune special a turlelor mici
intr'un cuvfint : c ele sunt romfinesti ? bine grupate cu turla mare as bisericii o infa-
i iari ne gsim in fata enigmei acelui legen- tisare eleganta si o proportie de ansamblu foarte
dar Mester Manole, caruia-i datorim cel mai stra- armonioasa.
lucit dintre monumentele tarii noastre. Cine a fost La Biserica Episcopal din Arges, pronaosul
acel mester genial ? Numele hi nu este strain ca desvoltat are ca consecinta o a doua turla in
atatea altele care ni-au ramas. Tipul bisericii Epis- centrul lui; la aceasta se mai adauga doui turle
copale din Arge nu este importat de nicairi, ca mici pe colturile din spre Apus.
acelea ale monumentelor studiate mai sus ; de ase- Infatisarea generala a bisericii este impuna-
menea nici acel al pronaosului bisericif de la Dealu,
care probabil a este datorit aceluiasi mester. 1 Vezi L'Ancien art serbe de G. Millet, p. 97. .
Cred in consecinta ca nu gresim dad atribuim 2 Vezi descrierea bisericii Dealului.

_ 25 _ 4

www.dacoromanica.ro
142 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

toare.; partea din spre altar, care urmeaza princi- Plastica ornamental este toata de origine
piile de composifie sarbesti, pastreaza eleganta si armeneasca si georgiana. Am vazut mai sus
svelteta bisericilor din $coala Moravei, cu pre- caracterele plastice ale acestei ornamentatiuni in
dominanta liniilor verticale ; partea din spre Apus piatra, care utiliseaza impletituri, flori stilisate,
Irma, din causa pronaosului largit, eapata o pro- motive geometrice, etc. La biserica din Arges
portie mai lata, acusata Inca prin cele dou turle trebuie sa constatam si o inraurire araba in carac-
mici asezate chiar pe colturile fatadei. terul unor ornamente, in special la cornisa prin-
Aspectele, pe care ni le infatiseaza aceste doua cipala in stalactite, precum si in stilul .si eleganta
biserici, nu au nicio asemanare cu bisericile multor motive florale si geometrice.
armenesti, care sunt cu totul altele . Cum am DETALII. Soclul este frumos si bine profilat.
spus mai sus, inraurirea armeneasca se afirma La Dealu el consta dinteun profil in talon", la
numai prin tehnica pietrei si prin decorul fafa- partea superioara, si dinteo treapta la partea
delor, unde ea este Irma exclusiva. Aceasta cons- inferioarg. La Arges desvoltarea si amploarea
tatare ni permite & credem ca mesterii armeni profilaturii lui dau bisericii o basa puternica si
cad au lucrat la ridicarea acestor biserici erau un cadru larg, complectat si imbogafit Inca prin
numai pietrari si sculptori si ca mesterul care a balustrada de piatra inflorata care o incunjoara
conceput planul nu era Armean. El cunostea la de jur imprejur (fig. 182).
perfectie procedeele artei bizantine si ale artei Fatadele sunt complect acoperite cu arcade
sarbesti, dar mai stia sa gseasca solutiuni pro- oarbe in doua registre, separate printeun brau
prii adecvate programului ce i se impunea. de piatra. Aceste arcade constau dinteun tor de
Comparafia cu bisericile 'armenesti ni arata sectiune circulara, aplicat sau direct, sau prin
aceleasi arcade oarbe in doted registre despartite intermediul unui alt profil pe parefii verticali si
printr'un brat' la mijlocul inaltimii. Aceste arcade formand cadre inchise, dreptunghiulare, la registrul
nu mai sunt, ca in grupele precedente, cu che- inferior si arcuite in plin centru la registru su-
nare plane, ci cadrul lor este compus din toruri perior, sau arcuite la amandoua registrele.
(boudins) de sectiune circulara, cioplite din piatra. Ferestrele sunt mici si foarte inguste in ge-
Turlele sunt poligonale in exterior si au fefele nere, cand dreptunghiulare, cand arcuite in plin
lor decorate cu arcade de acelasi gen ca si corpul centru. Chenarele lor de piatra sunt mai in tot-
bisericii, .incadrand ferestrele, lungi si foarte deauna impodobite cu o bogata ornamentatie in
inguste. Partea superioara a turlelor este incoro- impletituri si flori. La Dealu chenarele dela fe-
nata cu un rand de fleuroane de plated mergand restrele de jos la corpul bisericii par a lipsi. In
de jur imprejur ; acest caracter, precum si forma registrul de sus ferestrele au de obiceiu forma
acoperisultii turlelor in cupola rotunjit, este spe- circular si sunt acoperite cu o dantela de piatra
cial bisericilor noastre, cad nu-I intalnim la bise- ajurata, formand flori stilisate de compositie
ricile armenesti, unde acoperisurile sunt conice foarte variata si bogata.
si ascutite. Ferestrele dela turlele inalte si inguste sunt bo-
Un alt caracter al bisericilor noastre, pe care gat profilate si ornamentate de jur imprejur. La
nu-1 gasim la bisericile armenesti si care ni vine Arges ferestrele turlelor mici dela Apus urmeaza
dela bisericile sarbesti, este poala pe care o vedem un trasell in spirala ca si toata profilatura pietre-
de-asupra cornisei principale supt acoperisul cor- lor ce o imbraca. Aceasta particularitate arata mes-
pului bisericii. Am vazut la grupa bisericilor de tria cu care mesterii stiau sa lucreze si grija ce
influent sarbeasca aceast dispositiune, precum o puneau de a-si arata stiinfa si originalitatea.
si rostul ei, o gasim la Dealu, ca la bisericile Usile sunt de asemenea bogat profilate si per-
sarbesti, adeca inteun plan mai retras cleat zidul. fect lucrate. Intalnim aici procedeul intrebuinfat
La Arges, aceasta poal exista de asemenea : in arta araba de a forMa arcul de sus al usii din
ea urmeaza forma exterioara a zidurilor si a sinu- bottari de piatra lucrati astfel ca sa se imbuce
rilor, ins ea nu mai e ca la Dealu, inteun plan unul intealtul spre a asigura soliditatea lor prin
mai retras, ci in prelungirea verticalei zidului rosturi mestesugite.
exterior. La Curtea-de-Arges usa dela intrare este bogat
Unul din caracterele acestor biserici ca si al si puternic profilata si decorat, terminata la par-
bisericilor armenesti este frumuseta si stilul profi- tea superioara printeun arc al carui timpan este
laturii de piatra si perfectiunea executiunii sale. frumos ornat cu fleuroane arabe (fig. 175).
BrAul exista la ambele biserici. La Dealu el
I Vezi Choisy, Histoire de l'Architecture, vol. II, p. 59. este un profil in forma de cornisa, la Arges este

26 --

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 143

ca o franghie compus din mai multe elemente Interiorul bisericilor acestora are proportii inalte
impletite intre ele, gand inteun sens, cand in celalt. si elegante, asemanandu-se cu cele sarbesti.
El este foarte bogat, fiecare element al franghiei *
4 *
Rind el insusi ornamentat, sculptat si colorat (fig.
175-179). DESCRIEREA BISERICII MANASTIRII
Cornisele sunt frumos profilate. La Dealu DEALULUI
este un profil in stil armenesc. La Arges este in Cronologiceste, aceast biserica este cea d'intaiu
stil arab cu stalactite si alveole cu traseu geome- printre cele in forma de trefla care se presinta
tric savant. cu trei turle. Dispositia turlelor este notia, cad la
Turlele sunt toate in f rma dc octogon regu- biserica din Nicopoli, si probabil la Domneasca
lat in exterior. Ele au proportii relativ inalte ; unele din Arges, turlele mici de pe pronaos erau ase-
se termina la partea superioara cu o cornisa ori- zate chiar pe zidul exterior dela Apus, adeca pe
zontala profilata, la altele .cornisa urmeaza linia fatada principall a bisericii, pe cand aici acele
arcurilor care incoroneaza ferestrele, resultnd ast- turle sunt asezate pe partea de Rsrit a pronao-
fel o linie festonata, foarte elegant. Toate sunt sului si in apropierea turlei pantocratorului. Aceasta
terminate cu o bordura de fieuroane de piatra dispositiune este ceruta de forma mai lunga si mai
amintind forme din arta araba. ingusta a bisericilor cu planul in trefla, care a mo-
AcoperisuriIe urmeaza in principiu formele tivat apropierea turlelor mici de cea mare spre a
boltilor si se aplica direct pe zidrie. La Dealu fi mai bine grupate. In bisericile din grupa cons-
de au suferit modificari eat la corpul bisericii, tantinopolitan, al carii plan este mai straits si mai
cat si la turle, in veacul al XIX-lea, in timpul dom- apropiat de forma patrata, aceast nevoie nu e
niei fui Bibescu-Voda, cand biserica a fost res- simtit (fig. 119-142).
taurata. Aici frontoane de zidarie in genul celor Biserica se compune dintr'un naos in forma de
dela bisericile sfirbesti despart diferitele parti ale trefla cu turla pantocratorului la centru si din-
acoperisului. teun pronaos dreptunghiular avand o configuratie
Astfel avem un fronton rotunjit in fatada prin- noug. Partea din spre Apus este boltita cilindric
cipal ; el a suferit modificari la restaurarea din in berceau" ; partea de spre Rsirit, despartiti de
veacul al XIX-lea. Alt fronton se gaseste spre cea d'intaiu printr'un arc mare concentric cu ber-
altar, la punctul de legatura dintre absida semi- ceau"-1, sustine cele doti turle mici prin inter-
circulari eu corpul bisericii. Acest fronton nu mai mediul unui arc longitudinal aflat in axul bisericii
este visibil actualmente; End acoperit de inve- si rzimat pe arcul mare si pe zidul intermediar
litoare. din spre naos si pronaos.
Formele invelitorii primitive erau probabil ro- Naosul are o conformatie derivata dela bise-
tunjite, ca la Arges ; aceasta resulta oaresicum din ricile sarbesti, cu arcuri interioare alipite de paretii
forma frontonului din fata, care era la inceput din spre" Nord si Sud, atat in spre altar, cat si in
rotunjit, partea superioara dreapta fiind adaugata spre pronaos; am vazut cum acest sistem asigur
in urma. 0 alta dovada stint arcurile desemnate echilibrul zidriilor si intareste structura bisericii.
pe fetele basei turlei mari care delimiteaz profilul Fatadele presinta doti registre de arcade
acoperisului in forma de cupola al sinurilor. La oarbe, ambele in plin centru si despartite prin-
ultima refacere a acoperisului s'a restabilit forma tr'un beau profilat. Arcadele sunt compuse din-
aceasta rotunjit in locul celei drepte, care se vede tr'un tor de sectiune circulara aplicat prin inter-
pe releveul d-lui arhitect E. Popescu, pe care il mediul unui profit concav pe &fa paretelui. Pro-
dam aici. filatura de stil armenesc este compusa ca element
Boltile sunt cele usitate in arta bizantina, in principal din toruri circulare care compun corni-
ceia ce priveste biserica din Dealu. La Curtea- sele, chenarele arcadelor si care se combina cu
de-Arges ins pare a fi lipsit sistemul obisnuit al alte profile in genere rotunjite spre a forma con-
pandantivelor ; aici trecerea dela patrat la octo- nisa si braul.
gon sau cerc se face sau prin trompe pe colturi In registrul inferior se deschid ferestre drept-
ca in arta araba, sau printr'o suprafata incepand unghiulare, in cel superior rosete rotunde din
jos in colturi ca o piramida cu muchi tesite si piatri ajurata, care lumineaza partea de sus a bi-
terminfindu-se sus supt turia in forma de con ; sericii si boltile.
aceasta subtila conceptie s'ar potrivi si ea cu ge- Turlele, inalte si frumos proportionate, stau pe
niul arab in care dominau traseurile basate pe o base cubice rasarind din acoperis ; atat basele,
desavarsita cunostint a geometriei. cat si fetele turlelor sunt acoperite cu ornamente

27

www.dacoromanica.ro
144 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

fin sculptate, compuse din impletituri si flori geo- este un eveniment unic in istoria artei noastre.
metrice. Sculptura din prejurul ferestrelor dela Cum vom vedea mai jos, el este modelul dela
tude pare neterminata. care se inspira artistii cad vor intemeia mai far-
Basa turlelor mad presinta o dispositiune care ziu cele mai frumoase dintre bisericile din veacul
aminteste pe aceia dela Cozia, adeca un semi- al XVII-lea si al XVIII-lea in Muntenia; acestea
cerc inscris in fata verticap a basei turlei. La nu vor putea ins ajunge la perfectiunea mode-
Cozia ins in interiorul semicercului se afla o lului lor (fig. 143-181).
deschidere in forma de roseta, care lumineaza bi- Planul se compune dinteun naos in trefla cu
serica, iar acoperisul sinului se afro' la un nivel turla pantocratorului inaltandu-se in centru si din-
mai jos, pe and aici acoperisul sinului vine de se tr'un pronaos larg de forma dreptunghiular, in
inscrie in semicercul desemnat de sculptura pietrei. centrul caruia st o tuda rzimata pe douaspre-
Partea de sus a turlelor este mbderna, ca si zece coloane de piatra cioplit. In cele doua col-
cupolele ; e usor de vazut ca de-asupra ferestre- turi din spre Apus se mai ridica doua tude mai mici.
lor turlei stilul arhitecturii este schimbat. Aceasta Disposifiunea pronaosului este principial
parte este refacuta in timpul lui Bibescu-Voda de aceia a bisericilor sarbesti : insa arcurile secundare
catre un arhitect austriac in stilul neogotic din din spre altar si pronaos, care flancheaz arcurile
acea epoch'. mad spre Nord, sunt altfel dispuse ; cel din spre
0 particularitate a acestei hiserici este poala ce altar nu se mai AI ca la bisericile sfirbesti in acelasi
domneste de jur imprejurul bisericii de-asupra cor- plan cu arcul mare spre a-i echilibra impingerile,
nisei principale ; aceasta dispositie este de ori- ci inteun plan diferit mai spre ax. Din punctul de
gine sarbeasca, dupa cum am constatat mai sus. vedere constructiv, aceast dispozitiune este tot
In fatada principal, in dreapta si in stanga usii atat de perfect ca si acea a bisericilor sarbesti,
dela intrare, se gsesc doua panouri bogat sculp- cad anularea impingerilor venite de la arcul mare
tate u -motive formand impletituri de linii drepte: se faee chiar de paretele exterior al bisericii. Se
aceste panouri umplu cele doua arcade laterale mai observa ea arcurile mad care sustin turla sunt
ale registrului de jos in fatada principal'. In mij- intarite cu alte arcuri concentrice, din care unele
locul panourilor se afla ate o inscriptie din li- fac transitia spre sinurile laterale, care devin astfel
tere in relief, producand un frumos efect deco- mai proportionale si mai svelte, iar altele intaresc
rativ (fig. 142). sistemul de arcuri din spre altar si pronaos. Con-
Se poate presupune ca toate panourile arcadelor. secintele sistemului sarbesc, care nu este aici strict
in fatade erau destinate s fie decorate la fel cu cele respectat, nu se mai aplica ; anume aticul de peste
din fatada principala si ni putem inchipui bogata cornisa principala, care formeaza o poala de jur
infatisare ce ar presenta biserica astfel impodobit. imprejurul bisericilor sarbesti, se afla aici in ace-
Interiorul bisericii a fost de asemenea inoit in Iasi plan cu paretele exterior al bisericii, in loc
veacul al XIX-Iea. Zugraveala veche a fost aco- de a fi retras, cum am vazut la bisericile prece-
perit cu un strat gras de tencuiala supt care se dente din grupa sarbeasca.
mai gsesc urmele ei. Mobilierul este in acelasi Disposifiunea pronaosului este, cum am v-
stil neogotic, ca si partea superioara a turlelor. zut, foarte diferita de aceia a bisericilor studiate
In resumat, aceasta biserica este sarbeasca ca pana acum. Turla din centrul pronaosului, care sta
plan si ca dispositiuni generale, afara de pronaos, pe cele douasprezece coloane de piatra, este o
formele turlelor si ale acoperisului au fost altele foarte frumoas conceptie, care da interiorului
la origine. Ornamentatia fatadelor este in stil ar- bisericii o amploare surprinzatoare si perspective
menesc si se aseamn cu cea dela biserica epis- nebanuite.
copala din Arges ca si cu cea dela biserica Trei Acest stralucit efect interior se datoresle in parte
Ierarhi din Iasi. si faptului ca aceasta biserica este cea d'intaiu
Aceasta ornamentatie pare a nu fi fost termi- in care vedem naosul si pronaosul nedespartite
nata, caci partea inferioara a bisericii pare saraca printr'un zid intermediar. Aici despartirea exist,
in ornamente fata cu turlele. caci este ceruta de hevoile cultului ortodox, dar
*
*
*
ea se margineste la o us sau, mai bine zis,
la un chenar de usa fixat in doua coloane si
DESCRIEREA BISERICII EPISCOPALE DIN spatiul ramane liber intre naos si pronaos, atat
CURTEA-DE-ARGE. in Mud, cat si in sus, unde arcada despartitoare
Acest monument este netkaduit cel mai per- lasa vederea liber spre bolti. Partile laterale ale
fect printre bisericile din Muntenia. Cladirea lui pronaosului sunt destinate mormintelor ctitore0i.

28

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA 145

Din punct de vedere constructiv, ele proptesc unele sunt oarbe si allele ajurate ; de lumineazA
turla centralA, care sta pe coloane isolate, si nu partea superioarl a bisericii.
sent adosate unor pAreti sau unor masive de zidA- Basele turlelor sunt toate in patru lAturi ; cea
rie care sA le menfinA. Echilibrul acestui sistem dela naos, foarte Malta si aproape cubid, este aco-
este obfinut numai prin botti si arcuri care il leak perit cu ornamente sculptate si incoronatA cu o
de zidurile exterioare. cornis arabA ; pe fiecare din fefele ei inteo ar-
Tur la naosului presintA o particularifate care cacIA semi-circular decorati vedem imbucandu-se
o deosebeste de disposifiunea obisnuit a turlelor cupolele sferice ale absidelor. Basa turlei de pe
bizantine, unde transifiunea intre pAtratul celor pronaos este mai joas si bogat decoratA in ar-
patru arcuri man si cercul superior de la turl cade intretAiate ; basele turlelor mici sunt si mai
este obfinutA prin pandantivi. Aici transifiunea se joase si mai simple.
face de la pltrat la octogon prin patru arcuri de Turlele propriu-zise sunt si de tratate in mod
colt (trompes d'angle), astfel cI turla este octo- diferit. Acea de pe naos e in arcuri de cerc si
gonalA in interior, iar nu circularA : am mai intal- incoronatA la partea superioarA cu un rand de
nit aceast disposifiune la turlele bisericii de la fleuroane de Oath' care urmeala forma arcurilor.
Tismana. Turla pronaosului e in' panouri dreptunghiulare,
Turla pronaosului are tug alta disposifiune incoronatA cu o cornis orizontalA peste care se
interioarl ca aceia a naosului, si nici ea nu un- afl o coroan ajurat de piatrA. Turlele mici sunt
meazA principiul pandantivelor bizantine pentru a in panouri arcuite, insA ele, ca si ferestrele lor,
trece dela planul pAtrat, dela partea inferioar, la sunt oblice si. urmeazA o miscare in spirala.
planul turlei propiu-zise, care este aici circular. Aceast particularitate este caracteristicA si aratA
Transifiunea este obfinutA aici printeun trunchiu panA unde mergea virtuositatea si extraordinara
de con ale cArui prfi inferioare se diformealA in indemanare a artistilor cari au executat acest mo-
piramidA ajungand la planul pAtrat al celor patru nument unic.
arcuri man. BogAtia ornamentafiunii, varietatea formelor si
Turlele mici de pe colfuri sunt asezate pe a motiveloy este aici- un principiu pe care mesterii
pandantivi. Ele stau pe de o parte pe cei doi pAreti au tinut cu tot dinadinsul sA-1 aplice din bielsug.
exteriori si pe de alt parte pe una din cele dou- In aceast profusiune de ornamente se poate
sprezece coloane care susfin si turla centralA a distinge atat inraurirea armeneascA si georgianA,
pronaosului. cAreia-i apartin profilaturile soclului, ale arcadelor,
Sistemul bolfilor de pe pronaos se &este, ale panourilor, tehnica impletiturilor si a rin-
astfel, admirabil contraventat si turla centralA men- ceaux"-urilor, cat si inraurirea arabg, cu motivele
finutA in toate direcfiunile. DacA finem samA de ei geometrice infinit de variate, traseurile compli-
inAlfimea turlei, de faptul a ea este rzimatA nu- cate ale alveolelor stalactitelor si ale rosetelor,
mai pe coloane isolate, trebuie s admirAm aceastA formele stilisate si elegante ale frunzelor, etc., etc.
frumoasA si indrzneafA concepfie constructivA per- Interiorul bisericii este astAzi cu totul re-
fect executat. inoit si transformat. Gsim si aici in formele
Exteriorul bisericii este in intregime din piatrA sculptate, la coloane, la capitele si la basele lor,
de talie profilat si sculptat, unele ornamente motive din arta arab.
sculpturale fiind poleite cu aur pe fond albastruPictura veche, din care ni-au limas la Museul
sau verde. din Bucuresti o serie de panouri al fresco, ni
Fafadele sunt acoperite cu doul registre su- amid o tehnicA frumoas, cu figuri stilisate pe
prapuse de. panouri despArtite la mijlocul inltimii camp inchis, aproape negru.
printr'un bran sculptat represintind o funie orna- 0 tamplA veche a bisericii se &este astazi
mentalA si rsucit, foarte bogat tratatA. Stipt beau la Valea Danului, in judeful Arges, dar e o lu-
panourile sunt dreptunghiulare, de-asupra braului crare din veacul al XVII-lea sau al XVIII-lea.
ele sunt arcuite in plin centru (semi-cerc) si se 0 particularitate a acestei biserici, care aratA
ridicA pang supt cornisa principal, bogat sculp- cat de desAvarsit si de ingrijit a fost exectrtia
tatA in alveole si stalactite de stil arab. Panourile ei, este imprejmuirea de piatrA cioplit care for-
de supt beau sunt rzimate pe un soclu foirte meaz ca o balustradA de jur imprejurul bisericii
puternic profilat si desvoltat in lArgime, care se si se compune dinteun sir fie fleuroane de stil
intinde de jur impiejurul monumentului. arlab pe un soclu.
In panourile din registrul superior se afl o se- Cantarul sau aghiasmatarul, situat in fafa
rie de rosete de piatrA bogat scuptate, din care bisericii, este un mic edificiu boltit, stand pe

29 --

www.dacoromanica.ro
146 BULETINUL COMiSIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

patru coloane, tot atat de ingrijit si de frumos represintli pentru noi inraurirea civilisatiei rafinate
lucrat ca si biserica. a Bizantului, care continua si radieze imprejur
Resumat. Din analisa celor dou monumente, chiar dupa caderea lui. Este cert ea Mesterul
dela Dealu sij dela Arges, reiese complexitatea Manole fusese crescut in acea atmosfera de arta
problemei care ne preocupli aici : care este ori- eclectica care nu avea secrete pentru ;el si ale
ginea acestor doua monumente, atat de noi ca arii inrauriri multiple se reflecta in arhitectura
dispositiune si compositie ? si ornamentatia acestor doua biserici.
Pentru manastirea -Dealu originea sarbeasca Am spus, si vom_ vedea, ea, dill punctul de
pare neindoielnica ; chiar pronaosul, care difera, vedere al inrauririi asupra desvoltarii ulterioare a
dupa cum am vazut, de bisericile sarbesti prin artei romanesti, monumentele din Dealu si din
modul de asezare al turlelor, s'ar putea atribui Arges sunt de o importanta covarsitoare. Stralu-
inrauririi scolii sarbesti, aranjamentul turlelor mici cirea lor WA pareche, bogatia ornamentatiei lor,
fiind diferit numai ca dispositiune de detaliu. - care impresioneaza imaginatia, vor servi ca model
Dar pentru Biserica Episcopala din Arges generatiilor 'care vor urma si vom vedea cum
problema apare mult mai grea, cad ne gasim in dispositiunile arhitectonice pe care je presinta
fata unui plan nou in ceiace priveste conceptia motivele decorative atat de variate si de bogate
de ansamblu si, mai ales, in ceiace priveste dis- ale acestor biserici vor servi ca izvoare de inspi-
positia pronaosului, atat. de original si de in- ratie veacurilor urmatoare.
draznet. $i este firesc cafrumuseta neintrecuta a acestor
Si, ca s gsim raspunsul la aceasta enigma, dou monumente, eleganta proportiilor, bogatia
ni dam sama ca ea ar fi clarificata daca am sti ornamentatiunii rsi varietatea motivelor si a for-
cine era Mesterul Manole, care a conceput si melor s fie un izvor nesecat de inspiratie, demn
cladit Biserica Episcopala din Arges si probabil de a servi ca exemplu.
si biserica Mnstirii Dealului. $i de alt lamurire Exte neindoielnic ca atat Bigerica Episcopala
n'am avea nevoie, caci geniul mesterului legendar din Arges, cat si Biserica Dealului, Tinian minu-
ar explica totul. nile" artei f din Muntenia. Astfel de monumente
Fara a mai insista asupra unei probleme inso- .alcatuiesc un punct culminant de arta si, in mice
lubile pentru moment, putem afirma ea aceste loc s'ar afla, ele pot fi asezate alaturi 1de cele
doua biserici de care ne ocupam sunt tipuri mai frumoase creatiuni ale arhitecturii din toate
desavarsite din toate punctele de vedere, Ca ele timpurile.

- 30

www.dacoromanica.ro
LVOLLITION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE
0
PREMIERE PARTIE LES INFLUENCES ETRANGERES
DES ORIGINES JUSQU'AU REGNE DE NEAGOE BASARAB (1521)

CHAPITRE I.
LES ORIGINES.
Les rares monuments de cette poque qui se les ne peuvent etre comptes comme monuments
soient conserves jusqu'a nos jours, sont presque d'architecture. Des, eglises en bois se trouvent
exclusivement des glises, parfois des clochers rpandues dans la plupart des regions montag-
ou des cellules de monasteres disparus. Les di- neuses ou boises du pays ; les plus anciennes,
fices civils et militaires ont t pour la plupart que nous connaissions remontent au XVII-e sie-
transforms on bien se sont ruins. cle ; ce sont probablement des repetitions d'apres
II nous reste quelques chapelles souterraines, des types plus anciens ,restes identiques depuis
creuses dans le roc, mais si rudimentaires qu'el- des siecles.

CHAPITRE II.
LES INFLUENCES MOYEN-AGEUSES.

LES INFLUENCES MOYEN-AGEUSES se divisent ses orthodoxes. Un escalier en spirale faisait com-
en deux courants piincipaux : Celui de l'Occident muniquer le pronaos avec le clocher place au des-
qui nous apporte l'art roman et gothique et celui sus. Les fondations de cet edifice ont t retrou-
de l'Orient domin par l'art byzantin. L'influence ves en 1925 sous l'glise actuelle. La figure 1
de l'Occident parait etre la premiere en date; elle montre en meme temps la forme des deux gli-
nous vient en Valachie par la Transylvanie et en ses ; la seconde ,a t batie avec la pierre pro-
Moldavie par la Galicie et la Pologne. venant de la demolition de la premiere au com-
En Valachie cette influence est moins impor- mencement du XIX-e siecle. On retrouve dans la
tante qu'en Moldavie ; elle parait avoir t corn- maconnerie des pierres au profil roman.
battue remplace au XV-e siecle pat l'influence Les vestiges de la seConde eglise d'origine oc-
byzantine, qui devient presqu'exclusive. cidentale ont et retrouvs a Turnu-Severin dans
Des monuments d'influence occidentale, il ne l'en ceinte du castrum romain de Drobetae. Elle
nous reste aujourd'hui que les fondations de deux se composait d'un choeur juxtopos a une con-
glises disparues ; la premiere se trouve a Cam- struction restangulaire dont les fondations en pier-
pulung (Muscel). Son plan est roman et se com- res de grandes dimensions et de formes regulie-
pose d'une nef centi.ale et de deux collatraux, res paraissent d'origine romaine. Les fondations
dont elle est spare par des piliers. Le naos se du choeur sont en moellons ; la configuration pa-
termine a l'est par un sanctuaire arrondi qui se raft gothique ; la partie arrondie est munie de
rattache assez maladroitement aux piliers, de la contreforts qui forment une srie d'perons (fig. 2).
nef. Le pronaos, de dimensions plus restreintes, La forteresse d'Arges, dite de Tepe-Voda,
est spar du naos par un mur dans lequel s'ou- este un des rares monuments d'origine moyen-
vre une porte de communication. Cette division geuse de la Valachie. Elle fut, dit-on, difie par
de l'intrieur en deux parties est propre aux gli- les Chevaliers de l'Ordre Teutonique. Ses mines

31

www.dacoromanica.ro
148 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

se voient au sommet d'un rocher d'oli elle domi- de chevaliers du moyen-fige. Le fondateur de l'e-
nait les gorges de l'Arges. Elle consiste en plu- glise princiere (DomneascA) d'Arges, dont le torn-
sieurs tours rondes relies par des chemins de beau fut dcouvert en 1923, nous est apparu en
ronde et protegees par des murs. On y voit une vetements occidentaux enrichis de bijoux de meme
tour caree, qui parait etre la plus ancienne : elle provenance 1
est bfitie toute en pierre ; tandis que les tours L'INFLUENCE DU MOYEN-AGE ORIENTAL parait
rondes sont de pierre et de brique mlangees avoir laiss peu de traces. A Turnu-Severin l'on
(fig. 3 a 13). a dcouverf les fondations de deux petites gli-
La tour de Svere. A Turnu-Severin est une ses d'origine orientale, composees d'un naos pres-
massive construction en pierre de 'forme rectan- que carr, complete par. un sactuaire en plein cin-
gulaire, la partie suprieure en est croule. Cette tre, et precede d'un pronaos de dimensions plus
tour parait avoir fait partie d'une forteresse for- rduites. L'une d'elle parait avoir t construite
mant tete de pont". avec un certains soin, en moellons assez rguliers
LES RUINES DU PALAIS PRINCIER DE CURTEA- alternt de briques disposes en assises horizon.-
DE-ARGE, par leur disposition et par les pierres tales ; des briques verticales encadrent ces moel-
au profil gothique qui proviennent probablement Ions. Le naos parait avoir dte voilt en berceau ;
des portes et des fenetres de cette edifice, parais- le plan laisse voir les nervures de pierre qui ren-
sent reflter aussi une influence occidentale. forgaient la voilte. Une seconde porte laterale ou-
Certaines fresques qui reprdsentent des princes vrait directement dans le naos, par le ct Sud
de cette poque nous les montrent en costume (fig. 14 a 17).

CHAPITRE III.

LES INFLUENCES BYZANTINES.


LES INFLUENCES BYZANTINES sont -de beau- ses n'ont pas de tour sur le naos. Sin-Nicoara
coup les plus importantes ; elles nous sont par- en possede une rectangulaire et tres leve sur
venues par diffrentes voies dont les principales le pronaos 2.
sont les suivantes : b) Nicopolis et la Domneasca d'Arges for-
1) Directement de Byzance ; 2) par la Serbie ;ment le second groupe; ce sont des edifices a
3) par les Balkans ; 4) par le Mont Athos et 5) plan central, a deux axes perpendiculaires, avec
par l'Armnie. L'influence directe de Byzance est une tour centrale, s'levant au point d'intersection
vidente au XIV-e siecle a Curtea-de-Arges. Nous des axes 3.
y voyons la petite glise San-Nicoara et. l'glise Nicopolis est l'expression la plus simplifie
princiere (Domneasca). Nous leur adjoindrons l'- du type dit en forme de croix grecque, expri-
glise de Nicopolis, qui se trouve sur la rive droite me aussi bien dans l'espace que dans le plan
du Danube en Bulgarie, et le petit edifice de Con- avec la tour place au point de rencontre des
stantinople appel Bogdan-Sare, qui est la seule bras de la croix : des frontons arrondis terminent
chapelle de cette poque qui s'y soit conservee les bas. Deux tourelles se trouvaient anterieure-
(fig. 18 a 50). ment sur le pronaos.
Caracteres gnraux. Naos carr ou rectan- L'glise Domneasa d'Arges est l'expression
gulaire, sans absides latrales, sanctuaire arrondi plus dveloppe du meme type. La nef est corn-
a l'interieur polygonal a l'exterieur, simple ou flan- plte pat deux elements secondaires, les bras de
que de deux absidioles larales ; pronaos de di- la croix s'allongent en plan et s'lvent dans l'es-
mensions rduites. pace. Les absidioles du sanctuaire ont des toi-
Ces monuments peuvent se subdiviser en deux tures distinctes et plus basses, de meme que le
groupes : pronaos sur lequel s'levaient jadis deux tourelles
a) Sin-NicoarA et Bogdan-Sarai, petits edi- comme a Nicopolis.
fices allonges ayant un seul axe, une seule nef.
Naos voflt en berceau comme l'glise de Turnu- I Voir le Bulletin de la Com. du Mon. Hist.". L'eglise de
Curtea-de-Arge.
Severin (fig:14). Notons que la calote de Bogdan- 2 Pl. VI a XIX.
SaraT fut ajoute a une autre poque. Ces gli- $ Pl. X a XX.

32

www.dacoromanica.ro
L'EVOLUTION DE .L'ARCHITECTURE EN VALACHIE 149

Matriaux et procds de constructions. vert de fresques. Les vates sont construites d'a-
La pierre en mallons telle qu'on la trouve pres les proceds byzantins connus. Les pave-
dans les carrieres de la region ou bign dans le ments sont en grandes dalles de pierre.
lit de la riviere et la brique sont les seuls mate- L'EGLISE SAN-N1COARA, btie vers 1350, est
riaux de construction. Dans les parties suprieu- de petites dimensions_ et compose d'une seule
res de Pedifice la pierre dgrossie ou sommaire- nef de six metres de large sur onze metres de
ment taille est un tuf -calcaire lger. La brique long a Pinterieur, y compris le pronaos. Les vates
a 5 centimetres d'paisseur et jusqu' 35 centi ainsi qu'une partie des murs sont crouls (fig.
metres de long. Les joints ont a peu pres la 23 a 33). A l'abside du sanctuaire seulement une
meme paisseur que la brique. partie des vonts est intacte. La nef patait avoir
Les proceds de construction nous sont con- te vofttee en bereeau renforc par des arcs dou-
nus de l'art byzantin. Les assises de pierre, noy- bleaux, dont on voit encore les traces.
es dans un mortier de chaux mlange de cailloux Un tour s'leve sur le pronaos ; elle est entie-
de tres petites dimensions, alternent avec des as- rement en brique et l'on y voit encore les ves-
sises de briques formant arrases horizontales. tiges des trois tages de fenetres superposes.
La plastique monumentale derive dela for- La maconnerie est en pierre alterne de briques.
me de la croix que couronne la tour centrale ; La partie exterieure du sanctuaire est dcoree
chaque element du plan est visible de Pexterieur d'arcades aveugles places a la partie superieure
et clairement exprim dans l'espace ; sa confor- sous la corniche. Une seule petite fenetre situee
mation derive de son importahce et de sa des- vers l'Orient. Sur le cOt sud ou voit les vestiges
tination. d'une porte donnant directement dans le naos
La pierre et la brique alternes, rsftltant des comme a l'glise de Turnu-Severin (fig. 23 a 33).
principes de la construction, sont les elements VEGLISE DE BOGDAN-SARAI n'a peut-tre pas
dont les architectes byzantins ont su tirer l'effet sa place dans cette etude c'est cependant la seule
si original qui caractrise les monuments de Cons- chapelle de cette poque qui se soit conserve a
tantinople ainsi que ses fameUses murailles. Constantinople ; elle tait probablement attenante
La plastique decorative derive des jeux de a un palais du temps des Cbmnenes. Sa ressem-
briques enchsses dans de larges joints de mor- blance avec certains traits des glises d'Arges en
tier. Le contraste de la pierre et des assises de ce citii- concerne la construction et le materiel est,
briques, les arcs en brique, les corniches en dent semble-t-il, une confirmation de l'origine constan-
de scie sont les seuls elements decoratifs de ces tinopolitaine des glises d'Arges. Ces dimensions
monuments dr Pornement et la sculpture man- sont de quatre metres sur huit (fig. 18 a 22).
quent totalement. L'EGLISE DE NICOPOLIS, en Bulgarie, est un
La belle composition de ces elements si sim- petit edifice a plan central. Ses dimensions ne
ples et les proportions parfaites caracterisent Pin- dpassent pas cinq metres sur huit a l'intrieur
fluence de Byzance sur les monuments cites de (fig. 34-3$).
Curtea-de-Arges, en passant par Nicopolis. Le plan est en forme de croix grecque". Une
DETAILS. Ces glises n'ont pas de socle ; les tour s'eleve au_ point de croisement des yokes
murs exterieurs sont d'aplomb sans profil ni em- qui forment les bras de la croix. Ces vofttes en
ptement. Les fentres sont petites et troites, berceau A terminent par des frontons arrondis
terminees par un arc de cercle en brique. Les perces d'une petite fenetre en arc de cercle. Le
portes manquent. L'arcade aveugle est l'unique pronaos est en partie ecroule : on y voyait jusque
element dcoratif que l'on rencontre, parfois, prin- vers 1910 les restes de deux tourelles. Les murs
cipalement pour orner les faces extrieures a pans sont en pierre et brique alternes. La tour est
coupes du sanctuaire. Les corniches sont en dents eleve, octogonale a l'extrieur ; huit longues fe-
de scie. Les frontons ont la forme d'arcs en plein netres en clairent l'intrieur. Elles sont couronnes
cintre et sont entaurs de corniches. Les tours sont d'arcs en pierre et brique qui se rapprochent da-
polygonales a l'extrieur et circulaires a l'intrieur; vantage de l'architecture de Msembrie de Trnovo
ces polygones sont de 8 a 12 cOtes et ornes d'ar- et de la Serbie byzantine, car les arcs de Curtea-
cades concentriques qui entourent les fenetres hau- de-Arges sont entierement en brique. La corniche
tes et troites. line corniche en dents de scie cou- de la tour suit la forme des arcs qui la couron-
ronne la tour ; cette corniche suit la forme de l'ex- nent.
trados des arcades ; parfois elle est horizontale. La tour repose a Pinterieur sur quatre arcs
L'intrieur de ces eglises est entierement recou- posant sur des consoles ; cette disposition res-

- 33 5

www.dacoromanica.ro
150 BULETINUL COMISIUNII MONUMNTELOR ISTORICE

semble a celle de certaines glises de l'Ecole Les dimensions de l'glise sont de dix metres
serbe, comme nous le verrons plus loin. sur vingt a l'intrieur. Notons encore que les
L'EGLISE DOMNEASCA D'ARGES est un type cadres en pierre des fenetres sont du XVIII-e
complet .d'glise byzantine du temps des Corn- siecle.
nenes (fig. 39 a 50). En rsum, ce groupe d'glises d'origine net-
Le plan en forme de croix grecque" corn- tement byzantine, par l'effet architectural, par les
pone au centre la tour reposant sur quatre procds de construction, par l'absence des absi-
piliers isols ; la tour est contrebute sur les c6- des latrales, en un mot par son caractere si
ts par quatre voOtes en berceau qui dessinent bien dfini et si different de celui des glises
dans l'espace et a la partie suprieure de l'glise qui vont suivre, forme au XIV-e siecle une fa-
la forme de la croix ; ces vates se terminent mille a part.
par des frontons arrondis. Les quatre coins du Nous verrons en effet que les groupes qui
plan situs entre les bras de la croix forment des suivent se composent d'glises qui toutes sont
parties plus basses dont la toiture se rattache A pourvues d'absides latrales.
celle du pronaos et des absidioles. Au XVI-e siecle nous retrouverons quelques
Les facades sont composes de pierre et de glises qui se rattachent aux principes dcrits
brique alternes, comme les monuments prc- plus haut. Ce sont a TArgoviste l'ancienne Me-
dents. La tour cilindrique a l'intrieur est dod- tropole bAtie en 1518 et aujourd'hui disparue,
cagonale a l'extrieur, elle est perce de quatre puis dans la meme ville l'glise princiere (Dom-
longues fenetres situes dans la direction des neasca), bitie en 1583, et enfin a Craiova l'glise
axes principaux, les autres faces de la tour sont de St. Demetre, oir nous retrouverons une fois
aveugles a l'extrieur et arrondies a l'intrieur encore le plan en forme de croix grecque visible
en forme de niches. dans l'espace comme en plan. Cette glise, bAtie
Les frontons en arcs de cercle sont encadrs en 1652 par le prince Mathieu Basarab, sera la
par un arc ressorti posant sur des consoles en pierre. derniere reminiscence du type byzantin des Corn-
L'intrieur est d'uri effet imposant et lon, pent nenes.
embrasser d'un seul regard, tout l'ensemble.

CHAPITRE IV.

L'INFLUENCE SERBE.

L'INFLUENCE SERBE. Au XIV-e siecle le Le naos trfl est couronne par un tour, le
rnoine Nicodeme, venu de Serbie, fonda en. 1374 sanctuaire tres dveloppe est complete par les
les monasteres de Vodita et de Tismana, en deux absidioles latrales qui paraissent avoir subi
Oltnie. certaines modifications ultrigures. Le pronaos
LE MONASTERE DE VODITA est aujourd'hui presque carr supporte une seconde tour plus
completement dtruit, et I'on ne voit plus debout basse.
que deux pans de murs de son glise (fig. 51 Nous possdons encore deux monuments da-
a 55). De rcentes fouilles ont permis de d6cou- tant de la fin du XIV-e sicle. Ce sont : l'glise
vrir la forme du plan qui se composait d'un naos de Cozia sur l'Olt, construite par Mircea-le-
trfl et d'un pronaos rectangulaire. Grand en 1393. Monument rernarquable qui re-
Les matriaux 'Lretrouvs montrent une excu- produit les formes de l'architecture serbe de
tion soignee : Des assises de pierre rguliere- l'Ecole de la Morava : plan trfl, pierre de taille
ment taillees, alternant probablement avec des alterne avec de la brique, riche decoration de
ranges de briques ; le tout recouvrant un blocage pierre sculpte et de terre cuite (fig. 59 a 80).
de moellons. Enfin l'glise de Cotmeana, batie en 1389
Le monastere de Tismana est aujourd'hui par le meme prince ; petite glise trfle, mais
transform et son glise seule parait avoir con- assez diffrente des prcdentes "et que nous,
serve certaines dispositions datant de sa fon- tudierons sparment (fig. 81 --1 93).
dation ; cep endant l'extrieur a t renouvel au CARACTERES GENERAUX. Nous nous trouvons
XVIII-e siecle (fig. 56 a 58). id devant le premier groupe d'glises a plan trfl,

34

www.dacoromanica.ro
L'EVOLUTION DE CARCHITECTURE EN VALACHIE 151

ce qui leur donne un aspect tres different de partie inferieure s'accroche un fronton ou une ar-
de celles du groupe precedent : Ce sont des gli- cade, au centre de laquelle se trouve une rosace
ses A une seule nef, au naos surmont d'une tour ajoure. On pent voir a Kalnitch et a Krouch6-
bien encadre par ses trois absides et par le pro- vatz des dispositions, de ce genre et dans une
naos. Ce dernier est rectangulaire, avec ou sans tour. mesure plus attnue a Cozia.
La construction est caracterise par un dispo- Matriaux et procds de construction
sition speciale : sont a peu de chose pres ceux de l'cole byzan-
Le naos se compose de trois travees dont l'une tine ; toutefois il faut remarquer quelques diffe-
centrale pluis grande et de forme carree supporte rences. Nous retrouvons ici les zones alternes de
la tour et de deux autres plus petites et souvent pierre et de brique, mais la pierre y est de di-
inegales qui encadrent la premiere a l'Est et a mensions assez considerables bien taillee par d'ha-
l'Ouest. Les pousses des grands arcs qui sou- biles ouvriers et richement sculpte. La technique
tiennent la tour du ct Nord et Sud se trouvent de la pierre est la principale difference entre ces
contrebutees par les arcs des traves secondaires ; eglises et les precdentes.
ces arcs sont adosses aux murs du Nord et du La plastique monumentale rsulte des dis-
Sud et forment A l'intrieur de l'glise de gran- dispositions du plan trfl a une seule nef, allon-
des niches latrales (fig. 66). gee par l'adjonction du pronaos. II en rsulte un
Ce systeme est complet par les murs des ab- aspect tire .en longueur, qui est tres different de
sides laterales qui contrebutent les poussees du celui des eglises A plan central d'origine byzan-
deux autres grands arcs Est et Ouest du naos. tine et qui se rapproche de celui des glises
Cette remarquable disposition quilibre les pous- moldaves qui ont le meme plan trfl.
sees resultant du poids de la tour qui se trouve La plastique decorative rsulte de l'alter-
ainsi rparti sur quatre points saillants nettement nance des zones de pierre et de briques d'une
accuses en plan (fig. 51, 56, 59). part et de la sculpture en pierre d'autre part.
Les consequences de la disposition prcdente Celle-ci est finiment executee et d'une grande
ont et mises a profit par les architectes serbes, richesse de motifs.
qui en ont tire des effets originaux. Les murs DETAILS. Le socle est une simple saillie, sans
extrieurs s'elevent jusqu'au dessus du niveau des profil.
arcs intrieurs secondaires ; au dela de cette hau- Des bandeaux de pierre se trouvent A dif-
teur, ils sont en retrait et forment une sorte d'at- frents niveaux, sous les fentres et a la nais-
tique qui pose en partie sur le mur extrieur et sance des arcades. Ces arcades, grandes et lar-
en partie sut l'extrados de ces arcs intrieurs
.
se- ges, recouvrent les murs extrieurs; elles montent
condaires (fig. 66). de fond jusque sous la corniche et leur centre
Ce dispositif a tres probablement exist a Cozia, est par endroits occup par une rosace de pierre
oti il disparut lors de la restauration du XVIII-e sculpte et ajoure.
siecle ; il existe a Krouchvatz et A Lioubostinia Les frontons sont tres usits en Serbie ott
en Serbie ; on peut l'tudier a l'glise de Dealu, l'on en voit des profusions dans la partie sup-
ou il s'est maintenu presqu'intacte (fig. 119, 120, rieure des faades. A Cozia on a mis a jour un
121, 122, 123, 124, 125, 131, 141). fronton arrondi sur la faade principale (fig. 63).
Une autre particularit des eglises serbes de Les fentres sont richement encadres de pierre
cette poque est la disposition des arcs que l'on sculpte avec des motifs a fleurs et a entrelacs.
voit aux bases des tours ; ces arcs visibles du Les corniches ont disparu ; les tours parais-
dehors comme de l'intrieur ont pour but de r- sent en general peu leves, mais elles sont po-
duire le diametre de la tour et de transmettre les sees sur des bases cubiques assez volumineuses.
pressions directement sur les points d'appui en Les formes elgantes et les proportions lances
dchargeant les grands arcs ; ils reposent a l'in- des' eglises serbes proviennent plutt de la hauteur
terieur sur des consoles places dans les coins du des voiltes sur:lesquelles reposent les tours; celles-ci
carr (fig. 64, 65). se trouvent ainsi poses a une grande hauteur.
Les consequences de cette particularit sont L'EGLISE DE VODITA est completement ruine.
similaires A celles que nous avons constates plus Le plan des fondations a t .rcemment dcou-
haut : La base de la tour est forme d'une partie vert. Le naos en forme de trefle se compose des
inferieure qui est posse sur les grands arcs et trois traves caractristiques qui sont ici toutes
d'une seconde partie suprieure en retrait qui pose ingales (fig. 51). Le pronaos presque carr.
sur les arcs dont nous venons de parler. Sur la La maconnerie est en mollons. Le parement

35

www.dacoromanica.ro
152 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

extrieur, du moins a la partie inferieure, parait fentres du pronaos ainsi que la pone d'entree
avoir t constitu d'assises en pierre taillee. Cel- datent dti XVIII-e siecle. L'ornementation de la
les que l'on a trouves dans les fouilles ont en- pierre denote une influence armnienne et gear-
viron 0,55 centimetres de haut; leurs profils r- gienne.
gulierement tallies se composent de plans et de L'EGLISE DE TISMANA est de dimensions aussi
colonettes engages comme a Cozia. Les dimen- importantes que la prcdente : vingt metres de
sions de cette glise sont de 18 metres de long long sur six de large A l'intrieur. Les disposi-
sur 6 de large en moyenne (fig. 51 A 55). tions du plan sont les memes ; cependant le sane-
L'EGLISE DU MONASTERE DE COZIA, bAtie tuaire est ici pourvu des deux absidioles latrales
en 1393, est, ainsi que nous l'avons constat une qui manquent dans les plans de l'Ecole serbe de
eglise serbe de l'Ecole de la Morava, bate fres la Morava. Cette disposition rapproche l'glise de
probablement par un architecte serbe. Le plan est Tismana de celles de l'Ecole de Constantinople.
trfl et surmont d'une tour sur le naos. Le pro- Par ailleurs la tour du pronaos a un caractere
naos est vat en berceau. Devant l'glise un serbe que l'ou retrouve A Krouchvatz et a Kale-
porche a t ajout au XVIII-e siecle (fig. 59 nitch, tandis qu'il manque aux glises byzantines
80). de cette_ poque A Constantinople; ou le voit par-
La structure du plan est celle que nous avons fois dans les Balkans, a Mesembrie a Stnima-
etudie plus haut. L'extrieur est remarquable chos. A remarquer, la forme octogonale a Pint&
comme architecture : on y voit les belles qualites rieur des tours et la constructions a pans coupes
dcoratives de l'Ecole serbe ; l'eglise a 9 m. sur qui remplace les pendantifs (fig. 56 A 58).
25 m. L'extrieur de l'glise a t completement trans-
Les archivoltes des arcades sont en pierre forme au XVIII-e siecle et il est impossible au-
finement sculptee ; elles sont accompagnees de jourd'hui de se faire une ide de l'architecture
lignes d'ornements de terre cuite en forme de primitive de ce monument.
petites fleurs A quatre ptales ; on trouve les me- L'intrieur paralt avoir subi moins de transfor-
mes en Serbie et dans les Balkans. Les arcades mations.
qui ornent les faces du sactuaire et des absides EN RESUME, les glises de ce groupe ont tou-
latrales reposent aux angles sur des colonnettes tes des absides latrales, en opposition avec cel-
de pierre qui ont la forme de torsades. Les fe- les du groupe precedent. Ces deux groupes, ces
ntres sont richement encadres de pierre scalp- deux types, nous le verrons plus loin, sont les
tee A motifs varies. Celles du naos ont t allon- bases de l'architecture religieuse en Valachie. De
gees vers le bas lors d'une transformation de ce leur dveloppement et de leurs combinaisons d-
monument. Au centre des arcades l'on voit de rirent toutes les eglises que l'on difiera dans les
belles rosaces de pierre sculpte et ajoure. Les siecles suivants.

CHAPITRE V.

L'INFLUENCE BALKANIQUE.

L'INFLUENCE BALKANIQUE n'a laisse de traces preuve dans la decoration des facades qui \se
qu' la seule glise de Cotmeana bAtie par Mir- prolonge sous les toitures de ces absides.
cea-le-Grand en 1389. Elle est de petites dimen- Les facades sont dcordes de longues arcades
sions: 12,50 de long sur 4.35 de large A Pint& aveugles tres troites descendant de sous la cor-
rieur. Le naos seul subsiste, termin par un sanc- niche jusqu' terre.
tuaire demi-circulaire et complete par deux petites Les arcs qui les terminent sont entoures d'une
absides latrales. Le pronaos est du XVIII-e sie- ligne de petits disques en terre cuite mailles
cle. 11 est probable qu'un porche completait Pedi- de couleur verte et brune (fig. 81 A 93).
fice ; ou en voit l'amorce d'une arcade sur le DETAILS. Le socle est sansprofil; aucune cein-
ct Sud. ture horizontale si ce n'est sous la corniche une
Le naos est vont en berceau et le tout est ligne de petits disques dmailles. Les fentres
construit en brique ; les absides latrales parais- tres petites et troites sans cadre de pierre. La
sont avoir t rajoutes apres coup ; on en a la plupart des fenetres actuelles datent du XVIII-e
_ 36 -
www.dacoromanica.ro
L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE 153

siecle ainsi que le petit porche de sur .1a facade


sont plus courtes que les autres et que la ma-
Nord. connerie de ces absides est sans liaison A ces
Les corniches sons en dents de scie et parais- points ae jonctions ; ce qui prouve bien que ces
sent d'une date plus, rcente. La chorniche du absides ont t rajoutes plus tard. Cette hypo-
sanctuaire est A un niveau moins leve et celle these est encoure confirmee par la decoration des
des absides encore plus bas. murs latraux, que l'on retrouve derriere les toi-
Un pronaos fut rajout au XVIII-e siecle par tures des absides latrales.
le prince Constantin BrAncoveanu sur l'emplace- RESUME. L'glise de Cotmeana est un monu-
ment d'un ancien pronaos ou d'un porche dont ment isol que l'on ne peut classer dans aucun
on voit, sur la facade, Sud, au point de jonction des groupes d'glises de l'poque.
du naos, la naissance d'un arc assez large et plus Son plan trfl la rapproche des glises serbes,
bas que le niveau des arcades de l'glise; II n'est mais par l'absence de tour et par beau-coup d'au-
pas possible d'tablir la forme de ce porche qui tres differences, elle s'en loigne. Par son archi-
etait peut-tre ouvert ou bien entour d'arcs aveu- tecture et par sa decoratiOn en disques emaills
gles comme on en voit A Peglise de Trnovo en elle tient des glises des Balkans. Par sa construc-
Bulgarie. Observons encore que les petites arca- tion exclusivement eft brique dle s'apparente aux
des aveugles de sur les faces des absides latrales eglises d'origine athonique qui vont suivre.

CHAPITRE VI.
L'INFLUENCE DU MONT ATHOS.

Les glises de ce groupe sont .caractrisees par Caracteres gneraux. Naos surtnonte d'une
la reunion des principaux elements des deux grou- tour centrale posant sur quatre piliers isoles.
pes precedents. C'est d'une part la tour centrale Sanctuaire compose d'une abside centrale et de
reposant sur quatre piliers isols comme A l'Eglise deux absidioles laterales. Pronaos a meme confi-
DomneascA d'Argeg et d'autre part le plan trate' guration generale que le naos, avec tour centrale
des glises prcdentes. sur quatte piliers. Ce pronaos serait plutt un
A ces elements connus vient se joindre un ele- porche, car il tait primitivement ouvert sur troig
ment nouveau : le porche ouvert que nous ren- ctes. Ce n'est que plus tard que les arcades en
controns ici pour la premiere fois. furent- maconnes.
L'EGLISE DE SNAGOV, est seule A reunir des ele- Les deux glises que nous tudions son gran-
ments, qui sont aussi ceux des .glises du Mont des a spacieuses si on les compare aux monu-
Athos en ce qui concerne la configuration du naos ments precedents. Elles sont bAties entierement
et du sanctuaire ; le porche ouvert que l'on trouv en briques visibles en facade ; la pierre manque
aussi au Mont Athos y est diffremment con- totalement. Il est probable que les deux monu-
forme (fig. 94 A 110). ments furent bAtis par le meme architecte ou par
Une autre gllse qui prsente une grande res- deux architectes de la meme ecole.
semblance avec celle de Snagov est l'ancienne Matriaux et procds de construction.
Mtropole de Targoviste ; c'est pourquoi nous La brique tant l'unique materiel, les assises alter-
l'avons classe dans ce groupe, quoique des dis-, nees des groupes precedents n'existent plus. La
semblances txes importantes l'en eloignent. brique est de bonne fabrication. On en voit de
La principale difference_est l'absence des ab- differents 'profits ; en talon, en angle obtus, en
sides latrales. doucine. Les procdes ne different pas de ceux
La consequence immediate est la reapparition que nous connaissons dj.
des frontons latraux arrondis des glises cons- La plastique monumentale est imposante.
tantinopolitaines : Nous nous trouvons devant une Les dimensions relativement considrables de ces
eglise en forme de. croix grecque". edifices, la hauteur et le nombre des tours, les
L'ancienne Metropole de Targoviste est donc proportions des arcades contribuent A donner a
Un type intermdiaire entre la DomneascA d'Argeg- ces eglises un aspect qui n'est pas dpourvu de
et Snagov, entre le groupe constantinopolitaine grandeur.
et le groupe athonique (fig. 111 A 118). A Snagov l'aspect primitif a certainement beau-

37

www.dacoromanica.ro
154 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR 1STORICE

coup change ; la tour du naos tres lancee ne driques. Les portes ne peuvent tre reconstitues
date peut-tre pas de l'origine, quant A celle du (fig. 98, 99).
pronaos, elle est de tres basse poque. Les tours sont de proportions lances, ayant
A TArgoviste l'ancienne Mtropolite tait le plus de huit A douze cts.
vaste edifice de l'poque. Les angles sont orns de colonnettes minces
A TArgoviste l'ancienne MtrotIole tait le plus et longues formes de briques arrondies, super-
vaste edifice de l'epoque. Toutes les tours ne da- poses selon le mode byzantin.
tent probablement pas de l'origine ; celle qui nous Les arcades suprieures de la tour reposent sur
parait tre la plus ancienne est la tour centrale ces colonettes et forment un couronnement fes-
du porche ; les autres furent probablement modi- tonn que termine une corniche en dents de scie
flees ou rajoutes A la fin du XVII-e siecle, lors et que recouvre la toiture, en forme de coiipole.
de la restauration due au prince Constantin Bran- L'EGLISE DU MONASTERE de Snagov, bAtie en
coveanu. 1517, par Neagoe Basarab, sur l'emplacement
Les deux parties dont se compose cette eglise d'une autre glise datant de Vlad Tepes, est de
n'ont pas d'unit, mais paraisent au contraire avoir dimensions assez importantes: 16 metres de long
t construites succesivement; aucune liaison dans sur 6 de large a l'intrieur (fig. 94 A 110).
la composition des faades, des corniches et des Compose de deux parties similaires comme
lignes principales, qui sont A des niveaux diff- disposition gnrale, avec une tour centrale repo-
rents. sant sur quatre piliers.
L'glise de Snagov est d'une composition plus Le naos est complete' par deux absides late-
unitaire. rates et un sanctuaire avec deux absidioles. Le
La plastique decorative dcoule de l'em- porche ou pronaos primitivement ouvert sur
ploi exclusif de la brique apparente. Le plus bel trois cts a t ferm A une autre poque. Le
element architectural et le plus decoratif de ces tour du centre pose, comme celle du naos, sur
glises est l'arcade sur colonnes du porche de Sna- quatre piliers octogonaux, tandis que ceux du
gov; haute et bien proportionne, elle s'leve jusqu' naos sont cylindriques. L'adjonction des absides
la corniche (fig. 98). latrales du naos a comme consequence la dispa-
Les arcades de TArgoviste ont une proportion rition des frontons arrondis des eglises en forme
plus basse et plus lourde. de croix grecque. La forme de la croix ne
Les faades sont en gnral composes de parait plus dans l'espace, mais ne se dessine
deux registres superposes, ayant chacun leurs fe- qu'en plan. .
netres ; celles d'en bas plus grandes, celles d'en La corniche est partout au mme niveau et
haut plus petites. A Snagov deux ranges d'ar- la toiture forme une meme surface en opposition
cades superposes A peu pres de mme grandeur avec l'Eglise DomneascA d'Arges, oil chaque el&
entourent le naos et le sanctuaire ; celles dii re- ment A sa toiture.
gistre suprieur sont en porte A faux et posent La: tour du naos est lance avec de longues
sur de petites consoles de briques. fenetres coupees A mi-hauteur par un bandeau de
.A TArgoviste les faades ont une autre dispo- brique. C'est la premiere tour ainsi constitude et
sition, les arcades suprieures forment une frise il est possible qu'elle soit d'une autre poque.
d'arcs courts et l'arges sous la corniche. L'ancienne Mtropole de TArgovi*te, bAtie
DETAIL. Ces eglises n'ont pas de socle. par Neagoe Basarab en 1518, fut dmolie A la
Les fenetres sont sans cadres de pierre et fin du XIX-e siecle (fig. 111 a 118). Elle mesu-
termines en arc de cercle. rait 40 metres de long sur 14.50 A l'exterieur et
Les arcades en plein cintre sont souvent faites se composait de deux parties similaires A celles
de plusieurs arcs concentriques, en brique A larges de Snagov, mais ne paraissant pas avoir ete
joints, parfois entours de corniches poses en bities en une fois. La partie Est, comprenant le
dents de scie. Les chapiteaux des colonnes naos, le sanctuaire et un pronaos, faisant corps,
sont en briques specialement profiles en rond, avec les parties precedentes, a la mme confor-
en talon, en angle obtus ou de forme concave. mation, A plus grande echelle, que la DomneascA
Les piliersou colonnes ont une conforma- d'Arges. La partie Ouest, sur plan carr large
tion spciale et sont d'un bel effet dcoratif ; ils comme le naos, une tour centrale sur quatre
slant composes de briques profiles et forment piliers ronds. Les murs- extrieurs reposent sut
ou bien des colonnes canneles droites ou en spi- des colonnes relies par des arcades. A l'origine
rale, ou bien des colonnes octogonales ou cilin- cette partie de l'eglise tait certainement ouverte

38

www.dacoromanica.ro
L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE 155

et ce n'est que plus tard qu'elle fut ferme. ILes plus grand nombre des glises de Valachie.
deux parties de l'glise ont la meme structure et Il est inexpliquable que cette eglise, l'une des
et les memes formes exterieures ; la partie Est plus grandes et des plus importantes du pays
est cependant plus haute et plus massive. Les roumain, qui en fut pendant plusieurs sicles la
mmes frontons arrondis se voient d'une part et Mtropole, ai pu etre dtruite, ii y a peine qua-
de l'autre, les memes tours, grandes et petites, rante ans. Que tant de souvenirs historiques, tant
au nombre de huit. Sous la corniche on voit des d'oeuvres precieuses, de pierres tombales prin-
arcades aveugles courtes formant une frise. Cet cieres, d'inscriptions, de peintures du XVI-e,
ornement decoratif ne se retrouve pas dans les XVII-e et XVIII sicle aient pu disparaitre sans
autres monuments du pays ; 11 se rapproche de. avoir t tudies, dcrites et photographides.
ceux de certaines glises de Serbie et de certains Le relev que nous donnons ici est da a M.
monuments de style lombard. G. Sterian, architecte, et les quelques photo-
La tour du Pantocrator parait avoir eu la forme graphies que nous avons pu y joindre sont les
d'un polygone a douze ou seize elites. Elle tait seules que nous connaissions.
composee de piliers massifs, orns en faade RESUME. Les deux monuments que nous avons
d'arcades concentriques en retrait les unes par tudies et qui se ressemblent sur tant de points,
rapport aux autres. Cette conformation est par- different nous l'avons vu, sur d'autres. Ces dif-
faite tant au point de vue constructif qu'au point ferences rattachent ; le premier points aux glises
de vue dcoratif. Elle se retrouve, dans les mo- a plan trifle et a celles du Mont Athos et le
numents du XVII-e et XVIII-e siecle. second aux eglises de Constantinople du temps
Les deux parties de cette glise ne forment des Comnenes.
pas un ensemble unitaire, mais constituent deux Nous verrons plus loin que les glises a plan
monuments juxtaposes et probablement leves trefle se dveloppent au cours des siecles sui-
l'un apres l'autre. vants, tandis que le plan a croix grecque tend
Les porches ouverts, dont nous rencontrons a disparaitre. Nous n'en retrouverons que deux
ici les premiers exemples, deviennent, aux siecles exemplaires : au XVI-e siecle l'glise princiere de
suivants fres usites. Au XVII-er et au XVIII-e Trgoviste et au XVII-e Peglise de St. Dmetre
sicles, la porche a colonnes de pierre sur arcades de Craiova.
devient un element faisant partie intgrante du

CHAPITRE VII.
L'INFLUENCE ARMENIENNE.
L'INFLUENCE ARMENIENNE se manifeste en sont, nous l'avons vu, bties genralement en
Valachic dans la technique de la pierre taille et moellons et en briques parfois rehausse de
dans le caractere de l'ornement sculpt. faiences vernisse es.
L'eglise du monastere de Dealu, btie en 1500 L'examen des plans, tous deux trfls, nous
par Radu-le-Grand, et l'Eglise Episcopale de montre le naos, le sanctuaire, les absides latra-
Curtea-de-Arges, btie par Neagoe Basarab en les et la tour du Pantocrator tels que nous les
1508, sont des monuments qui refletent claire- avons dja tudis antrieurement. Le pronaos
ment l'influence armnienne, qui du reste ne se cependant differe essentielement de ceux que nous
constate que clans le caractere des profils de connaissons; en plus chacune de ces deux gli-
pierre et la sculpture ornementale (pl. LIX a ses a son pronaos,_ tres different de rautre.
LXXXVI). Au monastere de Dealu il est rectangulaire et
CARACTERES GENERAUX. Ces deux eglises, prolonge le naos ; il est voilt en berceau comme
que nous avons runies a cause de la similitude a Cozia, rnais la pantie Est est surmonte de
de certains caracteres architecturaux extrieurs, deux tourelles.
sont cependant assez dissemblables sous d'autres A Arges il est rectangulaire aussi, mais place
rapports. A premiere vue et en comparaison des en largeur. Le centre est surmont d'un tour re-
glises tudies prcdement on est frappe par posant sur douze colonnes de pierre; aux angles
la beaut de la pierre taille et par leur riche Ouest se trouvent deux autres tourelles.
ornementation sculpte ; les eghses prcdentes Ces deux dispositions nouvelles sont galement

39

www.dacoromanica.ro
156 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

importantes dans l'histoire du dveloppement le mes. Ainsi la corniche principale a stalactites et


Parchitecture de Valachie. Nous les trouverons a alveles, certaines formes des colonnes int-
aux epoques suivantes dans les principales gli- rieures et certains motifs floraux. De mane l'ap-
ses du XVII-e et du XVIII-e siecle. pareillage des claveaux de certains arcs.
La legende nous a transmis le nom de Mai- DETAILS. Le socle est bien dvelopp et pro-
tre Manole", qui batit l'glise d'Arges, mais nous file. A Dealu il est forme d'un talon a la partie
ne connaissons pas son origine et nous ne sa- superieure et d'une marche a la partie inferieure.
vons rien de lui, si ce n'est qu'il cra un chef- A Arges Pampleur du profil donne a Peglise un
d'oeuvre, peut etre meme deux, car Peglise de empatement puissant et un large cadre borde
Dealu est probablement aussi son oeuvre, d'une riche balustrade a beaux fleurons de pierre.
Matriaux et procds de construction. Les facades sont etterement recouvertes d'ar-
Le principal materiel est la pierre de taille par- cades aveugles en deux registres spares par un
faitement profile et sculpte ; la magonnerie in- bandeau. Ces arcades sont composes de deux
trieure et les yokes sont en brique, comme et meme de trois boudins juxtaposes et formant
la plus grande partie des monuments byzantins. des cadres fermes, les uns rectangulaires, d'au-
La plastique monumentale est fort difrente tres arrondis en arcs plein cintre.-
de celles des glises prcdentes; premirement Les fentres sont petites et troites, soit rec-
a cause des nouveaux partis" de plan, qui de- tangulaires, soit arrondis en arc plein cintre.
terminent de nouveaux aspects en faade et se- Leurs cadres sont en general richement dcors.
condement a cause des matriaux et de l'orne- Les fenetres du registre superieur sont des ro-
mentation. A Dealu les deux tourelles sont peut- saces ajoures, formant une dentelle de pierre S.
etre inspirees de certaines glises de Serbie oi motifs geomtriques et floraux.
l'on trouve des eglises a tour centrale et a tou- _ Les fenetres des tours sont hautes et troites,
relies iaterales secondaires. La disposition des richement encadres d'ornements. A Arges les
tours serbes est toutefois diffrente car a Dealu fenetres des tourelles sont curieusement traces
les tourelles sont a proximit du Pantocrator tan- en spirales. Ces tours de force nous prouveut la
dis qu'en Serbie elles sont places aux angles de virtuosite de tailleurs de pierre et des sculpteurs,
Pdifice. ainsi que le soin qu'ils prenaient de montrer leur
A Arges la developpement du pronaos a, comme savoir.
consequence, une seconde tour qui s'leve au- Les portes sont rich ement profiles. Nous re-
dessus du centre et deux tourelles aux angles Ouest. trouvons ici le procd arabe, des claveaux em-
Notons qu'au point de vue de l'aspect exteri- boits les uns dans les autres afita d'assurer leur
eur ces deux glises n'ont aucune ressemblance solidarit.
avec les glises de l'Armnie : Pinfluence arm- A Arges la porte d'entre est surmonte d'un
nienne s'affirme donc uniquement par la technique arc forme de fleurons arabes.
de la pierre sculpte et par le decor des faades. Le bandeau a mi-hauteur de la faade se re-
Une particularit de nos glises et que l'on ne trouve a Dealu comme a Arges. A Dealu il est
retrouve pas dans les eglises armeniennes, mais profile ; a Arges c'est une torsade puissante.
bien dans les glises serbes, est le petit attique Les corniches sont savamment profiles. A Dealu
en retrait interpose entre la corniche et la toi- c'est un profil de style armenien, a lignes arron-
ture : nous avons etudie cette disposition et sa dies (fig. 131). A Arges au contraire c'est une
raison d'etre au chapitre IV. corniche arabe en trace geomtrique complique.
Nous la retrouvons a Dealu. Nous la retrou- (fig. 152, 153, 154).
vons aussi a Arges mais ici Pattique n'est plus Les tours sont toutes octogonales a l'extrieur.
en retrait comme dans les glises serbes et com- Leurs proportions sont relativement lances ; les
me a Dealu, mais se trouve au nu meme du mur unes sont couronnes de corniches horizontales,
extrieur. d'autres suivent la courbe des arcades. Toutes
La plastique monumentale est nous l'avons sont bordes de fleurs en pierre rappelant les
vu, d'origiue armnienne et gorgienne. Elle se formes arabes.
distingue par sa richesse et la perfection de son Les- toitures suivent en principe les formes
execution. Elle utilise des motifs geomtriques, des volites et s'apliquent directement sur la ma-
des fleurs stylises, des feuillages, des meandres, connerie. A Dealu la partie suprieure de Peglise
etc. A Arges nous rmarquerons une influence les tours et les toitures ou subi de grands chan-
arabe dans certains traces et dans certaines for- gements au XIX-e siecle lors d'une restauration

40

www.dacoromanica.ro
L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE 157

en style neo-gothique autrichien. On retrouve a spares par un bandeau profill ; ces arcades sont
Dealu les frontons des glises serbes : Un fron- composes de boudins de section circulaire ap-
ton arrondi terminait la vate en berceau du pro- pliqus par l'intermdiaire d'un profil concave sur
naos sur la facade Ouest : aujourd'hui ce fronton le nu du mur. Les profils sont en general a lignes
est triangulaire, mais sa forme primitive est facile arrondies. Dans le registres infrieur les fenetres
a reconstituer. Un autre fronton se trouvait du sont petites et de formes rectangulaires; dans le
ct du sanctuaire au point de jonction de l'ab- registre suprieur ce sont des rosaces en pierre
side circulaire. II est aujourd'hui recouvert par la sculpte et ajouree (fig. 126 et 140).
toiture qui tait probablement de forme arondie Les tours sont toutes trois octogonales a l'ex-
comme a Arges. Les arcs de cercle dessines sur trieur ; elles posent sur des bases cubiques le-
les faces de la base de la grande tour montrent ves et recouvertes d'ornaments a fleurs gom-
la ligne oh s'emboitait la toiture arrondie des ab- triques ; les fentres sont entoures de cadres
sides latrales. Ces toitures ont t reconstitues orns ; ceux des fenetres d'un bas paraissent avoir
lor des derniers travaux executes a cette eglise, et modifies ou bien inachev comme ornemen-
car elles taient coniques, telles qu'on les voit tation, ainsi que toute la partie infrieure de l'-
sur le relev de M. J. Popescu. glise si on la compare a la partie superieure. Le
La forme des willies est celle des monu- haut des tours et leur toiture sont modernes. Re-
ments byzantins tels que nous les avons etudies, marquons l'attique en retrait que nous avons dj
en ce qui concerne Dealu A Arge le systeme mentionne.
des voates en pendantifs est remplac par celui L'eglise Episcopale d'Arge* est incontesta-
des trompes d'angle pour la tour du Pantocrator blement la plus parfaite des glises de Valachie.
et par un autre trace asez inusit et qui parait Son edification est un venement unique dans
deriver de l'art arabe, pour la tour du pronaos. l'histoire de l'art roumain. Ainsi que nous le
Le passage du carr au cercle se fait ici par l'in- verrons plus loin, ce monument servira de mo-
termdiaire d'une surface qui commence dans les dele aux siecles suivants et les plus belles glises
quatre coins du bas par une pyramide aux angles du XVII-e dt XVIII-e sicle en drivent. Cepen-
arrondis et qui se termine vers le haut ; sous la dant elles ne pourront galer la perfection de leur
tour, en forme de cone tronqu. modle.
L'intrieur de ces glises se distingue par Le plan comprend le naos trfl surmont
leurs proportions lgantes pareilles a celles de d'une tour et le pronaos de forme rectangulaire
Serbie. elargie ; au centre slve une seconde tour qui
L'glise du monastere de Dealu est la pre- pose sur douze colonnes de pierre ; deux tourelles
miere au plan trflO qui ait trois tours. La dispo- surmontent les angles Ouest de l'difice (fig. 143
sition des deux tourelles est nouvelle, car a Ni- a 182).
copoli et probablement a la DomneascA d'Arges Le naos est dispose a peu pres de la meme
les tourelles, sont posees aux angles exterieurs facon que celui des eglises serbes, mais les sys-
vers l'Ouest, tandis qu' Dealu elles sont plus teme des arcs intrieurs, les grands arcs et les
rapproches de la tour du naos. arcs secondaires sont differents comme disposi-
Cette disposition ncessite par la forme plus tions de detail : Les grands arcs qui soutiennent
allonge des glises a plan trfl permet un meil- la tour sont renforces chacun par nn second arc
leur groupement des, tours et contribue a l'har- concentrique, les arcs latraux secondaires du
monie de la silhouette. Dans les eglises de type sanctuaire ne sont plus dans le mme plan que
constantinopolitain dont le plan est plus ramass les grands arcs dont ils doivent contrebuter les
et plus carr, ce probleme ne se pose pas (fig. poussees, comme dans les eglises serbes ; le plan
119 a 142). est ici different. La poussee des grands arcs est
Comme nous l'avons dit plus haut, le plan est annule par le mur meme du sanctuaire. Au point
trfl ; le naos a la forme habituelle a ce type de vue constructif cette disposition est aussi par-
d'eglise ; la tour du Pantocrator s'lve au centre. faite que celle des glises serbes. Les consqu-
Le pronaos est votlt en berceau a sa partie ences du systeme serbe, qui ne s'applique plus
Ouest et est surmont dans la partie Est par deux intgralement, ne jouent plus : L'attique n'est plus
tourelles posees sur les murs et sur un systeme en retrait mais au nu du mur extrieur.
ingnieux d'arcs interieurs. Le pronaos est, comme nous l'avons dj
Les facades sont recouvertes d'arcades aveu- constat, tres different de celui des glises pre-
gles, disposees en deux registres superposes et cdentes ; la tour centrale reposant sur douze co-

41

www.dacoromanica.ro
158 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

lonnes est une conception remarquable qui donne gles, coupees par un bandeau de pierre sculptee
a l'interieur de l'eglise une ampleur et une pers- ayant la forme d'une torsade. Les deux registres
pective surprenante. Ce bel effet est da en partie, superposes sont a peu pres semblables a ceux de
au fait que le naos et le pronaos ne sont plus Dealu, sauf que le registre infrieur en est rectan-
spares par un mur intermdiaire, comme ils le gulaire au lieu d'tre en arcs de cercle comme
sont dans toutes les eglises tudies jusqu'ici. La celui d'au-dessus. Dans le registre infrieur se trou-
separation exige par le culte orthodoxe se rduit vent des fenetres longues et troites ; le registre
ici a un cadre de porte engage dans des fats de suprieur est orn de panneaux de pierre sculpte
colonnes isols. L'espace rest libre des deux ronds ou carrs dont certains sont ajours et
cts et au dessus permet a la vue de s'tendre clairent les voates de l'intCrieur.
aux voates de toute l'eglise. Le socle est puissament profile et dvelopp.
Les parties latrales du pronaos sont rserves Les photographies et les dessins que nous re-
aux tombeaux ; en dehors des fondateurs et de produisons a la fin du volume, donnent une ide
leur famille, l'on y a fait place aux tombes du Roi des diffrentes parties de l'iglise et des orne-
Carol I et de la Reine Elisabeth d'un ct, a celle ments qui les recouvrent. On y pent suivre les
du Roi Ferdinand I, de l'autre cOte. Au point de traces de l'influence armCnienne et gorgienne
vue constructif les parties latrales du pronaos ainsi que celle de l'art arabe.
contrebutent la tout centrale qui repose sur des L'interieur de l'glise est aujourd'hui entiere-
colonnes isolees et non adosses a des murs ou ment renouvel ; il contient de nombreux motifs
a des massifs, qui puissent les etayer. L'equilibre de sculpture en pierre d'oi igine arabe (fig. 167
de ce systerne est obtenu uniquement par des a 169).
voates et des arcs qui le rattachent aux murs RESUME. L'analyse de ces deux monuments
extrieurs. nous fait entrevoir la complexit6 du probleme de
La tour du naos se distingue par ce que la leurs origines.
transition entre le plan carr du bas et la tour se Pour Dealu, l'influence serbe parait evidents
fait par quatre trompes d'angle qui ramenent le sur bien des points: La configuration du plan, le
plan carr a un plan octogone rgulier qui est pronaos lui-meme, qui differe, comme nous l'a-
celui de la tour tant a l'extrieur qu' l'intrieur. vons vu, de celui des eglises serbes par sa dis-
Nous avons trouv une dispositions a peu pres position et par la place des tourelles, peut tre
semblable a Peglise de Tismana (fig. 57, 58). attribu a des influences serbes, les differences
La tour du pronaos prsente une confor- peuvent tre considdrees comme d'ordre secon-
mation de voates encore plus rare : Elle est cylin- daires. 11 n'en est pas de meme pour Peglise
drique a l'interieur et le passage au carr du bas d'Arge, dont le pronaos ne peut etre rattach a
se fait par l'intermdiaire d'une tronc de cOne aucun autre monument anterieur.
dont le bas se &forme en pyramide s'emboitant Les deux beaux monuments, que nous avons
sur les quatre arcs qui surmontent le carr form tudis representent pour la Roumanie la civilisa-
par les douze colonnes qui soutiennent la tour. tion raffine de Byzance qui continue a rayonner
Les tourelles des coins poses sur pendantifs. meme apres sa chute.
Elles reposent d'une part sur les murs extrieurs Nous ne savons pas qui tait Maitre Manole",
et d'autre part sur l'une des douze colonnes du ni d'oh il venait, mais il est certain gull avait
pronaos. Les varies du pronaos se trouvent ainsi t lev dans cette atmosphere d'art ecclectique
parfaitement contrebutes et la tour centrale est qui n'avait pas de secrets pour lui et qui se re-
maintenue dans tous les sens. Si nous tenons flete dans l'architecture et dans la somptueuse or-
compte de la hauteur de la tour et du fait qu'elle nementation de ces eglises. Il est naturel que leur
repose sur des colonnes isoles, nous sommes beaute et leur richesse aient frapp l'imagination
tenus d'admirer cette belle et audacieuse concep- des architectes qui leverent les glises du XVII-e
tion impecablement ralise. . et du XVIII-e siecle, car ces monuments repr-
L'extrieur de l'glise est entierement re- sentent un point culminant dans l'art roumain et
vetue de pierres de taille profile et sculpte ; peuvent compter parmi les creations les plus ori-
certains ornements sont dors sur fond bleu et vert. ginales et les plus raffines de l'architecture en
Les facades sont recouvertes d'arcades aveu- Orient.
Nice, 1929.

42

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

ALAN*E

ERATA
Pag. 16 linia 22 in loc de cheeare citifi chenare
,. 16 . 106 , . alternat , alterat
. 20 . 83 . , , astfel . altlel
. 22 , 86 , rotujitii rotunjit
25 , 17 , Breba . Brebu
,. 25 , 23 . , acesror ,, acestor
. 28 36 . , , gras . gros
, 28 jp 14 . . dispozifiunea pronausului
citifi dispozifiunea naosului

Dans la traduction fransaise a la page 40, ligne


48, lieu du: La plastique monumentale, lire: La plas-
tique ornementale.
www.dacoromanica.ro
\\ \ , %
7/// // // 7

! //

;,.

\ \\\\\\ \\\
/ ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,7/,/ , , , ,/,/ // //7//7// / /,77/./4/7,
i
./.4' /;',A,/;//5 /////z/Ra.2.,../..///,..,,,,,,,,,, , -
11;I: 111:
1010 '/111111:

r,p,7,11

.
01..ALL's1:12,111.JP,Iii'a!:111ilLIAL:C2J

IrlihriiinailTETZ
14
t.t. N IN

%\\\\",.."

Fig. 1. Planul fostei bleerial a Mangstirei Nauru Voda din Campu Lung.
Fig. 2 Planul bissricei din Gastrin Roman de M Rama Severn,.
www.dacoromanica.ro
1E= difYI el* Myra'', de p4tni
1114014 odo.r. 4.
*at padiJ
'W14.71A urn's/. irodei Liditi
"04

2.. ,
IG/ z/ z/GGG/
:.
4,077B

p.c 1

vir 77/X7/g7/7,f //// 1%/7/7",/97,Awit/i//,'; /41,13714/747'/, 7/ //=75/,'//


-

7/
4/
1.1"1414-1-1-1-1+-1
Fig. 3. Planul Cetatel din Poenari (Arge) ziz a lui.Tepes Voda.

n 'On

t.

[1.

A"
n g
M1 E ,m 1111

tr,-A OZ. :,-,4-*-iska :la-4 !

Flg. 4 Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7


Diferite vederi www.dacoromanica.ro
ale ceta.tei din Poenari Arge (1928).
INRAURIREA MEDIEVALA OCCIDENTALA DIN MUNTENIA

Fig. 8 Cetatea din Poenari. Desen de arh. V. G. Stefnescu (1906).

Fig. 10 Fig. 11
Fig. 9

176

Merits vederi ale Cetatel din Poenari-Arges. (1928).


Figurile 10 i 13 sunt din anul 1906, comunicate de
arh. V. G. tefriescu.
Fig. 13
Fig. 12 www.dacoromanica.ro
INRAURIREA MEDIEVALA ORIENTALA DIN MUNTENIA

\
0 4 2 .3 4 5 6 8 40 Pie tri 1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Metri
111 1141 1111 1 1111 1
I
i11111111 IlilItilt Iflilliti
11_11111

Fig. 14 Fig. 15
Planul bisericei din Gradina PublicA din Turnu Severin. Planul bisericei din curtea liceului din Turnu Severin.

E,64,11gaeti * ....44gL
17474E,
Fri
tvie

4.
974-41 -
r
Iv .
6*.....'.. "-,

1?
,
i' 4

igam---
41i.

Fig. 16 Fig. 17

Vederi ale temellilor din gradina public de la Turnu-Severin (1928).


www.dacoromanica.ro
9,!
CUPOLA DE 52 RANDURI
DE CARAMIZI DE 28X14 CU

I.
CHEE NEREGULATA
OM&
X-71
NINAINNIARIM1M6.--
111.1111111111111111111:-
' DE tYlAVL IN
- CARAM D A 'MI MN 111.7011017"4110
46,000 im
=

---4-2t==-----7; SIlOS
1:11-,ok"..
P. s:MM
ziws Ewa limo Ow
_
Nut
PIATRA mommommi zw
CA RAI411.
Ls 1

.=." =_:,=====
..........
m
I.:a=
Lemiii pip

ftsleilmitellum 4 RANDURI DE CARAMIDA

-
...- 11111110 awe -
-4
alionimmemis
masmse. IN
CARAMIDA
supowiewimasm BOLTA DE CARAMIDA
PLANUL SUPERIG..
-:. Immo
Iim. won
moo

'ieee
I
El OUL Ituvr. CARAMIDA
'CLIL1 nem 4 RANDURI DE PIATRA
f it .11_1462.111..
litems.... mpg.) DE CARAMIDA
CARAMIDA
I

RANDURI DE PIATRA
1/2 ELEVATIE A
PARTE! DE RASARIT . ,
}WNW
1/2 SECTIUNEA SECTIUNEA IN LUNG
SPRE ABS1DA Tuatimr r It 4) r rs v.
r
e, "Orclice

Fig. 18 Fig. 19 Fig. 20

Releveul paraclisului Bogdan Serai din Constantinopol dupi van Millingen si G. Bals.

www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 21
Vederea paraclisului Bogdan Seral Pup& van Millingen.

oPtk
,
.1 t1'
rblia : 1
.-nr..
.4

LA*

t <4;0a,VEfar.--

.1

_-seA.,,amtegiritAble
' -L
J.
-

L '

:=-A...,,4Va+WC4, , 4 ,.
tt 4' . I. -rtl
NA:ft,'" -"A 4""? "
;!' ik -716;
, .41.
a
'1."-""t '101 fttir "t"
, "0641e-'.'

`,k''Vta"..41gfAithaiiaktA''*AA'
A
r41
>s, '411irtr-1(.6%,
.0.....kkAiMiltits4"'" A6.A,ksiz- .PCASL'A

Fig. 22
Vederea aceluias monument dupa. Paspati (1877).
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

--1

k\W:* c

IjhI'hh' 1
111110'

;cf.;!':f"'" =

Set.rif..TRA.risvecksAL",:, A.5.
Fig. 23. Fig 24.

cc)

\ \ \\k,
\\ks

'...1

_74
T.

s,..
.
a.*aimat
ea
UP Vky..,
afei gam fis*.P.N
a..., a.
whom
a A.
=
'4
Ne.

'ilit
;
_...111,019

Alpb.:i
*". 11.0.111
14-1--140Wiiii ofklaiwik, Mt
11.7iciesiO11111
'iltortrivereame.
Ii!.1'117M..."41tlb Wil ;- s -1
ill=
Ple.t.ito de
%AM g.:01,6:...
=.. . c
MII31111111S
1161F11
infit iiiill Hai-
Kilimisi i;Vit:4:
11-,:e.alilr. MLIM_Fiill. ipsze-
'II "11.--"011 . _Voir,.
Mit
..-.,-,..,...
IV
ii=iivz. .W-
. _...m
liAgir
W.- Plluv-mqvin,a
FATA DA LATE PAL. fr,
liatiraircyr
'a% WV,/ wow'4 .10.6'.1.-1... pp.
I. ,ailft 00. sir
-. tr,
3 G

rATADA. ,spRL iNL-r-Ap

Flg. 26. Fig. 27.

www.dacoromanica.ro
Releveul bisericel San Nicoara ulll
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL
A

L,

Or 'le,w,

.0~
16)
E

, Iii
Fig. 29 Fig. 30 a
il

Fig. 31

Diferite vederi ale bise-


sericei San Nicoara.
Fotografii V. Moisescu
1928.

Fig. 32 www.dacoromanica.ro Fig. 33


INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

i
,0,; \ firt
.: pi,
:0414

1-IK_ ..tr,..iiiiiIr.
wacky, iiiiiiiiri
MO
o, !iiiiii4rpilin
toi.iormoiv III 1151.11111
1

ril.171.1. ibeakm k _ . rt.! el: i


r 4.44Akaallirotnarrike"_,
", .A.___.....L.' ....i- 00 !gypite..0
'Itill /1111111, ,41-3PF1-0,, vs
ta vi..--.:11S:.2. 'e.;..iria;...,. .7.
..treacr. ,,,,,....:-,wrise A asiowooits witlis.,:ir
,

num', 1 11.111i 1111,011111111 IIII III


VI. areliiillir
,1111A_ Iola OIMINI .713_ am
. z an al rrs
-32E1
8.1,-1-1
1 1 119

MI . I lb
MI

in
alevmass IN ii
LTCE-csim
In
-I. loirialoisis
APIA-291111110
fL iii.elligifile
*MI
mum" a
anstolastio sramisivi. 2
:
.
-AN ow _WI.ros*0
A.
'
aik., 3

-'''
: Asiikfamig_
. , _
_.
..,
.
: r '. .: ..,
asustsrall
?mime. ma amp"
,,,,, !O..'
lin,A1

A.TE FR!, L
rATADA
Fig. 34 Fig. 85

pLAN
inferior superior

6,

*.
1. I
1.
s-
. . 7. l j.,.
t.
- .

, .* - ;)-virt4r :1.4' :4
9,
1- ,1411: - N

4 j 7.-. - : V ...1' 3
)ril..c 1 'lk.t--- r (.41- ''...4. + "...
4 . a 1
1 I
.: '': ''.
ViP
'0.1. '
I.
NivI , '
:1,,,:. r, It; ,

.u '. v- r sc.177,--, ---.w.--- '1411 ,

i : 'N : 1
Li I l' Ill4t IIV
4' j hi
__
11.
_ W.101

5 G 7 a I 0
Fig. 86
61,!dlI 361161 1.1011
Fig. 38

Fig. 37

Releveul bisericei Nicopoli (Bulgaria).


(Dupa. G. Bais, N. Ghika si V. Moisescu) si Vederi exterioare.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

... II

1163--
re,

II
1

LI -- ........

11 434 2

rea OCI
teZ A

'34

11.74

.; ........
........ 4-

LI LI ... 11.S.

,
! I

1111. 11 Ns !

- -

p i);

r,i,,r nri i466

r; r.

Fig. 39. Planul Bisericei Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Releveu arh. H. Teodoru si St. Bals,
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

MEM MEM WALK DT11{8C


-Mal YAW-

limikiiiirok
1111

ret,/,f< fi,. ti-//110,,te .4 '...:,A, .."..,,, ..4S

kli
11 111 111111111--i RN Orrin A.
-CPEM min Ut211 iti:44,1iisi_ii.
WI :14,joinemsin __SNE ALTyl\-.
.g.f.D. mai wiry
ir -,;en:rV'llEinF!,1
!!-FIT-"ii-7.-
rilFeinv..0.1.1i.0111J 4 I ,a gallops...iv
7.-.:.e.r-
El um! t sew :1-444; ,..iqpin-viii.
liviiiiiiiva:113, fimiolleopiq
Iliggrnmaihr...iiicilsq....---..daft-liiil
ii
;a lase w fifivra...' lif IWIThi_

is, ==11.../
1L44.71..tr*
sp
1111.11111MEIMWIMMIF
............ .......... ,..,. ., ---.
..dgKell =
.. ,. ..., ..... ,... .....
3"111111111%,

ii---.7-0 ...
,..
a -,........7..... _It. di...... es ........
iirW lirM
Ir.
Ininelinirri nrmaso
a
----
AV.
!'17"..1-1a2E 111-7...rzil,E4 faltVirl
a... ... lAr.s, Oil
0.4CrAle530411MEIMMIng
modinmmulmnalm.m. ..mirimil=
o % nip.
. c... 1

Mic
IMAM
tip.14-idowainIp3iG
4 MO, ^.1 ....
Is.,111ZSgili111,5113illga
111.11.11.arM1411111VO Cail0.0,10 .......
1.=1INIEffiZIPM -11.?.3,..le
I 1.1111,110 CP 1 n PIO .=. NW ' filW.
II
' rP ; 1 .4 2 2. Rai s a 1 iLl t t ! %q = .0
isiNtiett,
1111011ti
ft16&..ill g
_mita..
INif,,,
Wag). . WI A .1 siri: 1
atillael
isovn
os, 111E41
Whil6ae
1'V ,..
1144.1711"
EN1 ---. Iffingiti
4":-.1 e

Fig. 40. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Fatada spre altar.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

:31SCARA4CHka *MEM:
:SUTIVIESV(FSii A:
:CUE tfrINKtii:

-- --------------

/IN
I
, a saw,

WW1 IgNitt

v. vat molt.

/
gc y

-1 I I
xat'Uni Wiwit
WIC 1411I
*Twit
MOM whew

Scava e.rbui-

Fig. 41. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Argot.


Sectiune transverse&
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

GICLtgall, NISERICO-
VilliCOLAC tORICSC,
<Walla

,CDERC-b1H-STAHO-1.

SUKA

AU
1 aii"Vill7 1771114M
AI Ojail ..','!;,&, -V
WM NI .41rre2;10',,
14...... /"..4 :Wialk
r pi" s um a tffMsitti.'
giami_ 1544%
-:4-71.4.711
3,01?.....c:-.2.
'MT

Mg. -EitWt.
m.;Z-74,
iii. ..,
..a%ii
0.X...1...4t111111.-
...--Vv.. ....i..
...-t-1-.'.....,_____,_......
,-,
kfalst .....it .. . ..i.
:I:4k%
ti.4.6.9.a: silippyl -
.si
-"Ile, - .v.T.W.......i." -.. :h.&
17:W70.
.... .--' :... .e. :-
1"..:1-_-.._

Fig. 42. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Fatada lateral.

MOM MOM &Cr AiNusHq-


S.Aan

-Sv2 HOW BOOKK


-CURTEA bE-.411C,c$,

PJ

Fig. 43. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Sectiune longitudinal.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 44. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Argel.


Vedere Oerspectiv interibra.
www.dacoromanica.ro
Desemn de arh. Andreescu-Haret.
Desemn de arh. Andrescu-Haret.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

!I

1.

-t 1. 1
`'?
-
-

II
.: 1

an2
-eft-Pr

a_

r.9

WA& .

Flg. 46. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Vedere general.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

.4.

tf*
., ,

.1 I
:u I

t
F.
..1 li

-. t I

,
-

y, ,

F
Nif--- 4014 .
!Sf ir 4
r;3111krii-- r-11113,

c-n r, 3

" ,-

Fig. 47. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Vedere general.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 48.Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges


inainte de restaurarea arhiteOtulul Grigore Cerkez.

Fig. 49. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges


dupa restaurarea arhitectului Grigore Cerkez
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

)0 4,1

MPFEEI laniumt:5
ener-n

1=1 13=, 17==


1= t=lt. =1
t
bagnetTE.-__ c=r c==7
17= 1A 'gag COM=
---aE-7"-_A-
/
'-
)
.
110 11
41/4
'VON, l=r1===1C-= c=31==
6=7=1
C=11=11=11=11==
1040 r
-

=.m wen.
. I -111_1z
11 It
- _ -

Ffeen krIt:
, 1. 1=11 1 1=
r.
- %'-

Fig. 50. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


www.dacoromanica.ro
Detaliul frontonului lateral.
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

\
\\\*\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\ \\\\\ \\\\\\-\
\
\\, \\
\4
\\\ \\ 1r9
\\\\
\\\\ V
\ \\\\\\
\ \\:\.:\\\\
\\\
k\\\
: \\
,
\ c777
\\\\\\\\
kss'. \ \`.
\\ ,
\\
\\k
\\\\`' \\\,
\\\ .\\S'. \\ \ \,k,,!,,,, \A\ ..\
\ \ V \ \A V\
\\ \\\ \\ J. , \\\
\\ \
.

\\\\ \ \k\v \ \
\.\\\ \k\\\:\\\\
\\ \
s.,..\\\\`..\\v
,\
\\\V
\ ZL5)
\\\\
\,
\\\\
k\
..- \\
\\\\\v
\\ ,\\ \
\\\\
\\\\, \\
\\\\\\\\\\*
\ \\\
L\\ \\\k\\\\\ Ns

_1 1

Fig. 51. Planul bisericei din Vodita descoperit in urma sapatur Nor
D-lul V. Drtighiceanu din 1927.

- y0
q. e
.
: \\ti.N
\'Nsc;:,
\
-
\
\\N, \\S
N.\ \\\\:
sc)
s.

0 .

J._

Fig. 52. Detalii de pietrele gasite in sapaturile dela Vodita din 1927.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 53. Ruinele bisericei din Vodita (Mehedinti) inainte de 1927.

o
..c

2
+.7)'A
Jaw ' 4 FoU

,
Yf:
-
c
tAl**Cak-4f
7rAir
a,
fftIe:Arri
*

4 041111W.
n
=2 ;-, =
- '

c - ' Ce.

rig. 54. !dem diva sapturile din 1927. Fig. 55. Alta vedere a rulnelor de la Vodita.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 56. Planul bisericei de la Manastirea Tismana.

I
;//i;'///
Fig. 57 si 58. Sectiuni prin biserica Memastirel Tismana.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

T.'
..
%
%

vow-
'%
:
I
/ I

it
:
.
\ ./17' .
7 '
r---rt-
. ..- _.
,

.__ . ........

1 4 5 C

d
A
i4-4-144-41-14-44 1411111141H
I 1 I 1 I
T

Fig. 69. Planul bisericei mari de la Mandstirea Cozia (Valcea).


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZAIINA DIN SERBIA

i ,

ii
e q
N 'N
e V 'A
A
rf II
Y
'I 1k
y
/
4 N

li
/ '$
N

--r

, Pa,
,. .. .
' o
i
. - ., r
s,Th cr - ir ves m I it. um) s
.....
r...1 i
-=1 frr
; qr-V:00-1

111011i ii 111.6 mimi U[II


Ekivn 1;g
E. A1AR VAN] Hill 1111 11E11 111111111Id
=.1444i; ;Mg
I

gm; *0! .
IllIllUllIll HEN 11E11 HIME11 1
Flg. 60. Vedere general& a Mntistirei Cozia (Valcea).
- IMF
101111111 .1
REfl FAMOifi
"rarii nig
it 1$ f:: 9 I;
'I

:1
II
11

-- \
...01M \\
\\ N
N

I
=7.
LI= "=7"
=2L3

l
I

-=7=-771

I I

WNW&
=1, =war de
It
111.11101, .1=111 iMme,
Immo
MOD
11 NB
soma mow OM OMB

4...
eimiw .11 arm= D
.Sitiabbt:
Ar
I
; 44 g i. IMO
V.3' OM
VIV.
Ty
p, ,-,.--.,--,

gs
..
... 6.

ON 1= OMAN 1 , .
E=3=-E-ff EE'-2E-E.'1=5EP!'4_45ail..__-;) :7=
=
111111111 i I;
'Minn MINION!!
11101111 c
aria Folk-o iiiiiiiie
1=4T.;;g4..;=-'-'-'-'- it --'1=-447,4-;EEg(!,,,. ,. :-
li..;:,-

f/A\ fi
iimplIT
-----..f..#.-
"Jur
.;j;fils
milnionlim e.111111111111111MM.
=!tEt IF, hi kill
imme is I III
MIMI "will'imungulim
;m11,, sail.-2:22.mirt2E_.
lea
0
-,44t.zz.,E.Icip-i-QI'viivii,
Elmoiloinualll .1
'm%I.-;_ta-fi,kiiii ,q
1 4

mil il 4.cf I 111


t
W1-1
EOJE2-ff
inisidi :z4 "gliiEEFOnil -
NummossailtA
, ,..../- 4.J;
II
.74q.
I HI
4.2-i .1` ZE Ze.
VP2'
EN,

11111111111
'F..-zAE E ----7-at-i--E
MIIIMMONMI IMMININI I`
11111101111111
-f-a'Rf-if,R.
MOM OP! -J11EAMI
--

5 e

Fig. 61. Fatacia. lateral& a bisericei filar' de la Manastirea Cozia (Valcea).


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

111

II

ii
=.3: ,..,,.1:
inpiiii! i.ii Immi Rim ii
=2

FEffiE";' 14..

min= lid 111 111.111 ill midi


E

110 1111111 11 11 II hiltliiii


EE:5: =-!E: HM2=i g.i2g2 E
10111-411,r.. Immo low "'II I

"..........,
%.........,

,
........ -..................
44.
......
,. ........
...... ....... .....
.--.4 -.....

V="7 V:=7

/ ss, , I " ,
t)
;
:, ; %
I I.

; I
I

I 1

0 5 Mein-

4;1-4-14; I f 1.

Fig. 62. Fatada princlpil a bisericei mari de la Mardstirea Cozia.


Pridvorul a fost adaus in timpul lui Const. Vod Brancoveanu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

.5,;.--- - ...,-,.. .---__-.---..1._-___-__. ,...,


...-t-,._ ."....."-.,,..:.---- ___-7. :-.-%--z-_- --"-
,r, , _,...<
---- --.........,..--,-- -......
e";:?...",..c, ''. ::::-
. ..
:: : ..,..z...zt.
/ ,.,-;
,.. .., .-----. :--'---
'':':'-*....'''N'"
---',. .'.

/37-7 -''' NZ.,, N. .,.

,4? i -- --.
----. N
- 01111ft,
///'7// '\
d.- \ s\ A

i71".., .011 stgr-1


c

IA
r7.."'
.:.

ii11047".Z.N.VieW'Tik"--

0
i,...,

V
I P'-
../, WA

rx.4 7.1
..;_,T.
,..T.

0 a 3 4 /Metri..

111111141+1111H MI I

Fig. 63. Arhitectura grandly& a fatadei principale a bisericei marl


de la Manstirea Cozia.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

EN

4 5

eiturfnilf 41:11:411111111 IIHjIat I I dI 1 1111

Fig. 64. Sectia transversala prin naosul bisericei mari


de la Mariastirea Cozla.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA
,4 4
\- 1111111
s\
-

www.dacoromanica.ro
s6
-r-
Fig. 65. Sectia longitudinal& a bisericei mari
cle la MAnastirea Cozia.
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

, -.7777/0
_.-
---- T--k /
--W, '.< 4, "'iN
--- t/0,-,/ ,V / 7/
0 0771-

,*/ 7
'L-u

r7-

,/
,
/ //
//
/
t"--1

// //
///
;zr,./w///////.///i//////// ////,-///x.
. 0 _A -4 5
1

II I t11,1111 i I I 1 I 1

Fig. 66. Sectia transversal prin altarul bisericei mari


de la Manastirea Cozia.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

--....,...

/ :30
erzr.., N
Al

1.,
\\.
144 \
1/4 i'. t`'.., `\ -

1
r
/ a) A
,7
,
r,
y
"L
;

).
\10-
,)

Fig. 67, 68, 69, 70. Rozete de plata ajurat de la biserica mare
a ManAstirei Cozia.

Desen de arh. Andreescu Haret.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

r. r
\
, )
-

I
\
rifr)
.0-14 ,
- r_j

/ .; ;
^
A?.,
;
1{e:
?..."
r-
Cp-
,
--

ej'
erIC\
roe

Fig. 71, 72, 73, 74. Detalii de ornamente de piatra sculptata de la biserica mare din Cozia.

Desen de arh. Andreescu Haret.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 75. Vederea biserIcei marl de la Mardstirea Cozia.

Fig. 76. Veciere spre absid a bisericei mari de la Mdnastirea Cozia.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

_=. -. ,,,., --,44'------


... . , --Mr.' - -le
: k,,:,..,,,47'..' ,,.-.- -1..
, ...D. - 4,,,. : 7.... ...z: ,serrt,,F,..,,,sr.2,; '4.,: '4
7,s, ; of 1,44)0- -'''' ..,- rf,,,. 4;
:-
4' .',...4=
7,.... - .-....
P
8.-ig'- .V ,.._.. - 11 "-..' 4 rw,,,:t -,,, r, .;.....
:I.
,. . 1 -,-+.
y
4 7' . - r x
tirAi
'4', ,`6,1? --
4:1---

'
,.
:,
.11
....I, 4-
4" --
ae
_... ,
...e. t ''''' : r4i, l' -----.
u
'" z,,i " I :-/i 1Y,
-1
ii iN.--
_ ' I .,:17....?,0=gr4
- ..._ .4-. 4.r TT: ."7.-:-.-,7* 4,:;.---.4, ...ow/ ...r. ,,, t221__'--,,,
? .
' - --'N ' ....ir / l'Ir .0"..- ,...,.,,...01,441.,
d.

-
__
f:-.1
'
-
_-.
r:2.-.r. -1-7-.-.-.4"
: '
I
"''
..,-,.,..
;4

4
.,,
..,........:....,:.,.......,....,...,
04.4.4z

., i
.2-

4444...
/Mb ...N.
,

In
...,
-1

. .
:. ,-......
,..,..._
.,..........., .....
.....7.14,,, a* -.on. ww.......4 .4444e .4.
.

-. .84...r.,..8..1,4 ..... e",on t ,.....8._,M44 4. IL- %


''.4.
8
.--,..44,.. .4"" ""*". ''
4 r f : .." ! " : '.f
,40.' l '''
.
-. ' .k.........Zrovir .......seoe. ..a...............
' .,
L. ,,...... ...................=....e........,;,
.................. :
...
.' ':. .F.4
..... r' - fW,,,,.::,.... ' { .
, 1

it-V., ,, .....7- ...a..


,, '. ; 4,....r..,41k ....,,, . ALL......7 4-1.4e;,..., I

,,.. {1...tr. ,,,. 1.r.= 4-414444_ -4*+.4 ...1.,............c.,,, ,,. 1


..`
0...,, - : Iii.e...11.442 ......ww...r,........:'
- 0 -:4-,
14
,..,.. , 44,11."
..e! ...A. f'
I
,
-- 1
" .,
i
.....-
_
4

,;44.1":,,,...,
.......:', - +-27,,,,
...1...* n , .1

AMA. ....3asatie '015'1?


, . e 3.,0
I. IMMO-
+r,
---' ,___: i I . --
...
;.- ''
.. .;,...244 P 'Y ,
-
r
. .......?
..,..-Ifir''
,.......N.N., V....ft .0.11 .%
=.*".*".7.--'.. ;.............""i
-'
'...,...,72 _ans. .r. ... ,.... ...... op,
,
,.
..'
Oralliblig--411[141P
*.....- -,074.
==2A.4!11.1
t i- Z.,=7 ,:....11.1.11
:Ye

"i"
e
-..r.,,

". , tr -
......t
.._ ,__
.........,,,t.....'

.......
' I +46... z.,,,,le,,,,,,t.-e
,_.' ,--.,..,_'L ,
-4""aiiiii,...,:ei
-
...,31,pawajr- aPt tf G-
-!---:" Ourr-hillr,....w ., .... .
,i, -
..
1

..,...
,.
. - ,- af-, -'-'3T-Z., Jr,:

z-- -
.....c38-aZ-1441Wel

Fig. 77 si 78. Vedere spre pronaos a bisericei mari de la Manastirea Cozla.

' ,
: 6..k.ISTag

4 :
_ ,
1
n, --, -1' if ' I
I,' 6:in _
..
. .
.+=3
cri,r
,I1,1 al,
.... -,
lei-
844... '
.
'. ,,,,-4 1,1., il
4.
. ,,.
.4; -N.,.
,
-1
' '1. e7- >.
v' t.
,---, _AFt. -XIV -
f tr
f, MOIR

-.
.,-.
lc.

yir-2.44,c;
Ark

111.

Fig. 79. Vedere spre altarul bisericei mari Fig. 80. Fereastra de la naosul bisericei mari
de la Manastirea Cozia. de la Warastirea Cozia.
www.dacoromanica.ro
Pl. XXXVI

INRAURIREA DIN BALCANI

_-=-,..__, 11=3 =1 0 0 =113 I= 1= =1


cra1=0

.
I 3 1=m=3
1 z ;= 3" c==';' ''14 1 =, f= r 7= 7 -, ,=.rrIV.
I JAI =, - .Z.! - r 1
b =0= ],ci -1'__..,,"-- ,
12E1em101131nlii
111PRINit EXAM A
i , V4 t'', N, ,.......00,9 I I I ii, el
f i ,,
'Ire.* 0 111-sr. cr-
'01
k

k: -.:.".7 ' 1 /.. .


- , ,.= -,
,-:, ,--i- ....
IIII MIMES
ali Mirs,
-.111
tocem
31,1a7:10M11
u.,.
r
0 utu., . ....
=2
.,

,=,, ... -.7. 1 \. *


1. 0.1. -..... e_ -- i=1=
.1

000amr",=
==3
0 00
o= 1.=
*;'''
t= = . =1= ' = =I 0 .' , = =
0 1=111..-
t:1- -E___,=1
a0r.
=..
tur,:a =r-c
a. casto = ..- tr.. . /=.1 cra
1=t
Fig. 81. Detaliu de fatada spre altar.

tglaill.. ,, .',...:i.:=AIM441.' -''' -1.4.....al. ....... rere


MN=Mlir WM ta,....

:',Wi 'IlATO=Hil 411/111leinnW146141'1113tiMeX.


,/ighilti ifliiiiiioj iiiii1NOMEN1pullhitiluthialir
flotattitei NffiuIIHHq,.ifljiU
mum. "tiiiiiEt
law
win 11
"'IL"rtrt=r-nr:
InlikWija/ aririiiiitti
11

.,,,rar ' "" "11 Vb.

,
m
oedmifffid unnmilimsi I tlitUtillAMI iflultliIMI117=1.4144////n/ Wm nkininftr,weimiimmi nh has.
III
I7.71,
.....
RI! WU own MU II' Ill h
47,frear4o A
i umingingitinal HIMMifinnnittatritim
uninitiamomitoontionin
num ....., ,..
111th 1"9II,11 1111/11,1 IIIIIQD.11, 010 ....111[Pliqur milli1,11111Pwilutliv*I1Plulthly141 . 11
,..ii._,......;.........4,t._........
,,.,,1111.4 b,:.11.iiiiiildifc!. '..1Q1,i, I I I II 111,M:1111 1111111.111.1L Ill .11 a 1
I
i ,..

1
-

%.4607/1104V,i 1111111W si
Aumfgav, andannunlinim mo 1/11111111111011114111 0 114 4110.
iiWarf ,9mgmingtuptoprin OW 11111111114iM/1 .V.
LIZISPMMUIIMWIIWILInfin Cm liT'l91U goasmiu
:
.! I. 101
*1- .40/411 titdmip.R4liadm111111i14410114111
11 It

A Fig. 82. Fatada lateralA a bisericel de la Manastirea Cotmeana (jud. Arges.

IL

_ :--...11F-41111111 1

1
1118111MMENIIIIIIIIIII
low
roli!7
ji :

limill111111111N1)1111111Miltill
4.
.11:::::11111111111
11 P
OM.
MENEM
.

4
-3

o 4 1 3
11111111111F11111111111111111t111111111111111}1111ir
1W N let
Fig. 83. Planul bisericei de la MAnAstirea Cotmeana (jud. Arges).
14
www.dacoromanica.ro
7.10134E3se_r.7=711:=1-_rs_itscC Mt 7.0
I= L''=I=Eran.after
illiumar-Jr2-unaz
mr.j, MET= W em..
I=
1 IMMIMI

ER=

0
MIMIWO

mr=1 cs

000000000000900
3=1 I=I " I /L 1
L

3i
-^T
O W kjat/
tvi
.., ''.- .
.."'.....
.....,...._
....
Ja,1
00000
CCI=
.31X1=1
MEM =ZIII
S..IlellialleY

="=;;
"... e

I=1 =MIS 1===1 wearamenem 1.11-1114. man roma

Fig. 86. Detalii de fatada la absid.

V3elIelflYeINI NIO INVO1V8


I

7,117.i
Isf,11:4c.iiii-:-
ate v .1-=-04 le.. *-_:-..go
= ,41,41.1frrims
a--.......5

Flg. 84. Sectia prin naosul bisericei de la Manttstirea Cotmeana.


I
I. I

I i I I
I I I
I
I
I. I 1

IA
II
I 1

-401111Vi!. 'ill InIIIIIIni


Altar
ss..
111

s110,10,
, ; Liiiiiiv
Atplow
licull1110111116111111111

N "air - %Asp
..
\soma*"
suu inliIfirk.
I mu&
INS .1.14\

IIIIIIIII EllgarliTiliTITII
116.,,,%",,1121
NN.VIIIIN1171.1,

gum TJT1TLT NUZ. 1111411911111i


01111 IV 11111.
II
II"
Pr \rein ...,,,\:tti,,kikkka,
gin
L,,5311313iikilildi
if ill
1111i.

.......7'-...,-,--.1-;=-.,-
; -
' - -- .-;.
.q.-.2-isisill
i
..x..t.A.,...4.1.2d..q..u1 o
fil''''',:-............1,......ar-

- ,
4 3 4 5
Flg. 87.Sectie prin pronaosul i prldvorul bisericel de la Mnistirea Cotmeana.

Fig. 85.Fatada dinspre altar a bisericei dela Miingistirea Cotmeana.


www.dacoromanica.ro
Pl. XXXVIII

INRAURIREA DIN BALCANI

-
.._
-.
"---:-. -
II

l'a
gliir I
I

-t. I

I
I

---------_-.
_15......3. =i- I

At
I

1
I

I:

1 11

I _
NM- .\\..\\*
41

3
7t ,.., ,
\
a .
r

1111

t
0
V

www.dacoromanica.ro
k
,
u

,
11111MMINS.
=or \
k
i
,_
NI .

&w\x\Awtv
k
,

.
4:
\...--
\
:I
, sk.

'T& \ ...,,,N, ,
T
.;
qh,
4.t.

-%

Fig. 88. Sectia longitudinala a bisericei Man Astir& Cotmeana.


Pl. XXXIX

INRAURIREA DIN BALCANI

, cre-

f
L

6.1Zt
\
.4;0

t
.
..., -:"9.
- -.
ofira. 'Fee- ay
- .. .
.

-17-51141: FT.'"
ova.

9 'st ,-' .
4.1 PA, ,4.
. 113 I L,

Fig. 89. Vedere dinspre miaza-zi. Fig. 90. Detalii de fatada.

'73

; : r

1 r......,1 ;4:7' 7 -.1r"' : , -


-.7----,----74.--..7 7-----.:-.4.--... t- ..".%.'

L.,*dg;
--:"S :141Pr - 439/IV' -:71.79:" -... . ..: --..........-z-,-_.1 . .
. . -. ..........,
.. ,41,
M.- : I ''' 242-7rAy-T ''.
, .7-71. tr : .1.. -.- - -
r- ..:

Fig. 91. Vadere dinspre altar.

-; -.'-"C -'.-"---...'1
I--C4!ttrr"
. 4,c ra::* 7,7- diewor".
',r,

-,,,1 .
t,
- 7. , '' .

4,3 t4 '4.41- e !II


!;',",.. i ke 11! 0_

Jaat , : -..-40..tree4"-,:i
, I. r , .1.,..
..,,
VI 4 Ail

/1' ie.*, Ar
I *; '. : .-..!
.`' ;4t * I
-a
.. ,t' ' eelr V..
J"4
e,'
f*. . :,;-
-

74
. 'AY

I
1
.
+ .er `131

rti
.
;
16.-. 7 -aye-
,
et: I
,07
-7+:1 65
P
V.611
A-% -Htire-41

Fig. 92. Vedere spre intrare. Fig. 93. Detalii de fatada.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

e'N

A(N

r
I

1.

If

-1

.N
`: Nx.
tss.

Fig. 94. Planul Bisericei de la fosta Mnastire Snagov.


Releveu conductor V. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
=.6 ;

L6ti ROI
litik411 mivailoimot &ow/
110ilifilliVer liftN /wig) ilkawmhiwO

ve- Av/

r--
417! AP. Arr' f,/lrf :is; .8'

'

\A I/

www.dacoromanica.ro
",k SON -
,pi__ (1-
z '41 11)
V3ellelf1VeINI IflIal_NflIAI SOH_LV

Chmek i'/.
rtiii 4111-.
0if 1St.-

011114igii0
f I
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
!iteKtitWINK....240411r.4'.;31,-,....7.,
.-....,.
.i.
---littifit: ,741:41;r4rmr,minti:24:
!TAInterilliglea
ZaFIVaITI.1117.418Wiliiiiiiii
k.s,1.,1021111V1- musrawmuumommuunn
,.1101V111011.1111LITNIMIll1111::
VP101,
Ourni
MEM 141111.1111111MIUMbil I
*11:01Piir= ...... irmimurrrsmesmossn,
uorgauurtni ihuntumnou
ireaffiir 111111111611.1.141111,11.0n114.11.1:111111
4. I III I
!di fill,.
1,0 1,11,111!!!:;:Ijil 11;1111".1. ZWII
""""I rntimm lonnalmilll,
minunituitimmirwHythinfnUeL
4,-,ormaieryth IM-12.:1111411.".1=r:.9.41Wr
41411ligt1141...n...
PAILMIIITLI.1111.1.1M1T11171111r1:
n
Nr;elirariarstrUft' tAISIMEN. NINON
4021/41111Wilinnaglanligailitini."Mfil unnuuttkiiiinTatittai,
ninmarmiumunimarinmniut
"Tt=n=Ntligra.."1:r.... ......11111104111m malilaaal.sn

www.dacoromanica.ro
mimtwumne"IlaViltlludlifIfiltril=li
e:::.z:..t n..
AmmoniuminviltIMI :wayTHIIIRIFIrlErnINLITIY.
0
11241uum-21112-11111111511 /Al
tga_ minniumunimmilinumninuoauts III 11 0;0'1110
71711111111% _ifir_441411:431% ''' :r.2...". V. e. : 1; g: . }I.: . t i . : : r: : V.
WIIIIIMIIIIIIiirumitilITIMIINIIIil
usumnunmnmostpur.
-UrfafilizdorA . ItigatfaigiVinMal
.:,A.77.i.l:-.4:nra.r.P
wpcoulitMujnizir
Itc ..f.vv..,.9: 11111,11,1.1.41Aryni
luunr.noninnmnrooric 4,,,Q.iiiiirlilfAiroarlirw 1,111
InInN1111111111.1.1,1111r1 $
115113115.10,1111.1IfIll
, 1011
II/ II
lik/Ilt
'..P49J1111/111141.1ctriwnuminmwu
All
111 MI
1 011111
KR I I 014411{141OW
4111 1411110i loin
II 1101'1111 1111" 1"11
JIIIIIUI K)flJMIIflflDjJ
Fig. 96. Fatada bisericei de la fosta Manastire Snagov.
Releveu V. Moisescu.
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
.
.
ll

t,

Ip
A
r
,.

,..1
fr-T-
AY/ i
1
]
_tr.v
,

, .7
ii .
iiii
or
i
Iiiii.L.

,
,

www.dacoromanica.ro
-
.

1
1il.

. r-
...7_
,
-
,,

rri
o
-

'
,
mil
a
,
.1
Fig. 97. Sectia longitudinal a bisericei dela fosta Manastire Snagov.
eleveu V. Moisescu.
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
;./c: \\ AM
II
ti
LI Li
.1hIlli 111111 I

EjllijdilL1
11111 "II
14' 1.11
l-.71, T.27,zrlqrtrIg!!!!r7.m.sw.,fgl.n gw,__.
itg n aim mil Mb
v.-<stl. mai; -
I\t*totre.
ri ir_ I I RIM 11
31111111MMININNEEMS
IT
,,,. I,
Aratkeli
iiiiiiiildniniiiini
111,1
rieg'-
IriIkit I6;1
_.'..
I .ii
, 44311rAWIAINFial
itti iiila il
I 1 11; 5 11..r*11.6...-i:
I i4ti9 14111
II I 141
I
:1 9:11474111-4
la
irillal11 17 141 l''"4141
I:1
4iItalifthimullieli..
.d....._. um....-- II34
31.41.1.1"'-
if*Ulo T
411 I 1 4a :11 :III : 6" :II:
I
'..-2
: iti

www.dacoromanica.ro
IC .1
I
11
I, U
Fi I
r
i_
HI
.1Y-101"10. '111%113 (r_j itkdoglAcoub; 111,001;_.icA.111411 41.titt1f4 0101' IRMO'
1.17r,
lilizrrimmormi-nmAlemor-TorigratiNPRIVIPigiimmt9151211ailzigizom3
,17:410441
q.iitypiirmiar.recifiricAtilutiumirriamoiefaioirmagpffloiqlei
00--A"ruf*q
U I FW
lllllllll 1.11.1.6 lllll mmmmmmmmm IsSuOmIll lllll Irespigsgagagoloplog
:73 ir nil: -0 41 c. 04141111141 II
02'
I 1

IlliMMINEIMENINEN dial
1 ,14111311311:11MINIIINIINIIIIIINIIINIKIIMIMIININIIIIIIININimp
I
I I
-
I'll II
W., 0,611
1-rt
ritrit _
Vii=510 .60 'PEI i 11 I
i 1144:11 1 I
I i LI
I I El
_e
rtJ
Flg. 98. Detaliul fatadei de la pridvor spre miaz-zi.
Releveu V. Moisescu.
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

rf.,-,/de Coil.; MI11.

D.,c7/,,/ cok..,,a 4
// _De id 11,/1 ,,/i7,4-,?,214, de hi co Aga nele C evrel 02/0 o o met,/
f / 6-. ScAr4 cya "Ado,"

rtsJ C. 44.1...itni Al

7"N-

Fig. 99. Detallul planului de la pridvor spre miaza-zi.


Releveu V. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
Releveu V. Moisescu

swum Wrinsisruinvointins mu
//
/ ,-. , I,
II ,.trigin0+1111P4M14114141M1111111
i
I
/
//
, '' 11111
4r1111111 I 1
'11111 00111
1 ii .,;,,,11111111/1111111711111111MIIIIINIMMI
15.
/ loutumuntrumniniminumun
;
c,"?.
=
w11111L1111.111.111111.MOWUTIAM I
- UW111'11111 iminsinmmurrn
triumminumwsinruisimionum
"RINIO
:
I
iiiiiiII11111
I II I I
------- --
ir
.4116011111111iiii65ffillintif1111
cf-14Forrirrusumni
oirri
ArjangaZillahrn1311R11111rnillinl
mammon
uumessmutuantun
4.\,,,,iNimmenumfialuitsu-
gionata
loutimunmunimullummumil
IIIIIIijjIIItIIIIIIIIItIIII
iflftPtu1ll
ifthalirnTA'iitinnnratInuaintriPn9:.
MIIIMMIUMMOIN
tranatta lacttatimommutim
=4-
LmillflTh IiIIIIuIUU

11911.11/4E1W44JHMILH14.11111.1
\ s'
N

www.dacoromanica.ro
.asi
1111111112 sr ---
LI
M1111111111111
IVJ11111111111M111111111I11 ..... unnrrionn
0_9 co F 1111 Ii 1"-j- iffintliaRniglinintlikig
I 114 IIIUIIIII1IU1flIIIU1W1JI 1111IMUM1In
10T. mulintlininsinmsilwamplummilu
o-d
II
"'1H11111,111111111PVIIIITI! lallIMMINAIHM0411111114411114414111A
11411 IIIL1 gofigla
-7:pd uunulunumunnuuuu u naumunnumunnunournnumuu,
'11114 mr4ftvattnnlaffimmigintral,
volorl tg
09
I II
I "FtV Hi on [ring
/111rtiq
111111
ilifir
71,li
MI MI IN
Watil.11.7
........
./ Nom .....
tsuinnffium.
I
III 911
'11.1,114..41-1111.. 11111(111111111{11fIllfittilf
wwwitawarailhErthattrwl
.111 m run:min/4=W tpu, u iiiiii iii ireololnour
OM '
... :11.1.+11.41.11j4.10.gfi
.. .........
16. 'nf
)111161114ilfili 111111111111:01111111111111
mm111111331 Innillinumil
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

e/APIPI oweatioadroo 4/04/41P0 OOOOOO

0 A 1 3 A 5
111111

Fig. 103. Sectia transversal prin naos a bisericei


fostei Mnastiri Snagov.
Releveu V. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
\\'
\\\

141
IT Lit
1
-

www.dacoromanica.ro
1'0
c+
Ir
oj
-IPIEWIMMMI=
"E
.mrimonl?.
\\\ '111111111.1
,
Fig. 104. Sectia longitudinal& prin partea lateral& a naosului li
altarulul bisericei fostei MnAstiri Snagov
Releveu V. Moisescu.
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

I I
ft.

Frr'' r
t4r.:4
T7.4'
-

yon. .-
Fig. 105. Vedere general a fostei Ma.na.stiri Snagov.

t
-

hrEr

.%

-
..,_

, --.-- . X"
-7.-...........- -_.
.5.-,......-==.--c--
,
r_...1,
-

397411,
,
1 .. - -- -_""
I*12LEMN' , ! Cr.S;--Ati.:Z :-

Fig. 106. Vederea spre intrarea bisericei fostei Manstiri Snagov.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
.
W
. L sTeclif4' r
, r''J'
,.,
'
h

'01_,

AA-
... v
, /, / i
te IT i 4

t1
,

-
a-4 /' J
1 Ckst, .
i
.. ,i , ' 't - ti
3
.
1 I 7 ' ' r.
n' . I. .7 '4 $ Of 1- .1 , .114. 444
s
e,45111
4
1
. 5.1. ''
'''"7
r
:;,, I , ,rio............trwm
= i t i EgatWttliTtiii.,1 1 i I
114 13 4 0.-
4
it,
a
-V
41 ir,rt,st.ti,,
. .
r '4 .-'-- Ziff&
'

www.dacoromanica.ro
I
.3.,rernirA3.43.... *luaus' '416.,
j
4.
ow. ".t....1, %.
"4111r7{''Tr.3 3. 1
33.3_ 2, rit,j _33
3
133 zoorf,3
V.
,233. IP
f1 .9
mar A.
kit t"
rrr:
L-r1 1
,?.
ira r- 7
.,.. SN .4. of,,
1'00
'' \
- ,. k,
:.

7
,

+.1
f'
J
1

V
, ,,,_,
in
IA 1, ,
:IN,,,..; 1 r-
... /I. /. :Lk,
0, =t r , ..,
f, v.\
..,. 9
., ..4-;._.,.. 0( -
i
,-,
'
=',
41.
.
1 I. -
, -
. ,
. -.4
1
I '
-
1.
Fig. 107 si 108. Detalil de fatada spre altarul bisericei fostei ManAstiri Snagov.
INRAURIREA MUNTELUI ATHOS
T
I.
, 'AV, 11, " ' g
yepoitti
t tt
r 4.- 5
15:
11 ir I 4.1,
e r I tu .5
. b .0
. .
4l. o .: ,-g ,.,.-..... .....
....
,,,,,.. , ..4,.. x.
.. , ,,,,..,
014 . .
, ,,1 ..
iliett
iF . -,
4,- , 1 ..._.... -L",,f, -
..
.f
.,. I et d'2: :=
.'-tilor,
,,k...,7, ;4,1' `
0
agit
: ,,,R .1
I
11,
,.. 8- ,i.: --,
.
' ;4:-!
,.
%.

lkigg41 i '
' Illat c
t r rI
u
. 11
it .f
111.7, I I,

i.,,:_,
.
.#:. C':(...ici
/,....
*'`o' IffisP4v .,-,,i0,-.i.,1111 .. '',10,. '-. L. . ..
L
i
V4. 21a
t 4-77.7c7:. , r. .:-., ',--, -'11"Ak. 1-','",,,.',,t.. il .
. Oil ti 1 i. 1: ',C,..,
1 iti ,l'it ::").':1-.,... t . ." p
?PlIN
.tx.:
61-1
....
q n Lc.w,','. ., ,
1.14,4, P17
i t
,.. ;
........-.;F:A!..
\ .., ,- . ,.:
!,*!
..._ ',:44,./t"..T.T.tkettt..>?.....,:.9.,.,41,
;
rip -
.14 41,
1
I.
.. .11 . t
" .,

www.dacoromanica.ro
0. .."`:'.t's
S.
, ".
.."11.001rit'el
Fig. 109, 110. Fotografii mai vechi a bisericei fostei Manastiri Snagov
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

.4"
sl

..

Arc1-3 i-te cr.


qs rein
70o c 7 2,

Fig. 111. Planul vechei mitropolii din TargovVe.


www.dacoromanica.ro
Releveu arh. G. Sterian.
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL
STh
g
ti,n ui int, al I ILIII111111111111111111111111111111 Luau=
11111( 111!1
www.dacoromanica.ro
0
r!,
Fig. 112.-- Fatada lateral a vechei Mitropolii din Tdrgovicite.
Releveu Arh. G. Sterian.
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

sltrAT:Zlegr Gworion.lunsiel%li 11111111 rr,,,,em.


rfirlp
7( 44. 'Irr

II ,111.11 no 11.441 n

'r1Z.
WagNAtifitagr- tiiir int oltottiVil e,g Awmm=

11141;2gn.." Li lii Al!!


`841.1,1J.6611111,116 141_ .49 _11144 "riWirTuIrrit i Aosommace

c 1-3 e c.t
5.5re,41
Jo '* -4 1. 3 4 G Pie -1 o

Fig. 113.- Fatada principal a vechei Mitropolii din Targoviste.


Releveu arh. G. Sterian.
www.dacoromanica.ro
1
.

1
rat

'Cc'
-411.11114W
a

0
ern Ii em

C1.12 11111111elenthili1 lieTE


,t)42.104,,I
r,

5
X1
1,11)
--,_--

I tILuta,111 ru-.0/, I coo


"Irr.
2 s--12'--!:

14
I '.
.-- Is .
011. 1111ITIWIP

II
41171
.5 -----
, '
--7 !
.
.,- ..,; i.:::I I'
I
,i;:-. '7---
Ail; -.
- ',I.., 00 "-- ,"- ID-. '
. .
_.

7
........: ,,..;
_-41- ___-
., .....:
, ,
'/111 ' . .
iV''' _s1 :1

el ,;e7,41.1. 4
ili[(1.1111111111) . ..";qr
.,17.:JE -
,..i
.4......4
_-----.1.-1--...1....--.7____________-_....=. -
.....t,- 7: .7;4 --......1:. .1
4i

I 4111111.1.11,11,-111ALILIIIELILIIIi1.11-sltrlAl
......-o--_-

9
.....,,,frv,,,,. ..........- --.,,,,,,,,.::::,: ..................... ..0

Releveu arh. G. Sterian.


1/111111..,JiiiLz----- --- -. , i
Tlilthirtni".4.A:c ";--"'.-tito':
rt-:anVeilriorAiriaMENEMigillirltat:W:IIManws..,h4Z- '0.-...flif - . el

III slow
.'...:i-"RiiiRi....'..-..t...-Eltiji'::'''.'Hier..E.'E'.i.-i::tt,...ra; c.!...t.W....1

10

www.dacoromanica.ro
7_-_---__.7--.7--- - _
. _ .. ,

I RI ' ....,-...-/ejil
.1.11,:90,
--;
..4.1
-- '
,.'
pi -
.
1.4 ' ,
1,:-.......,L, ,Ip:

VICIA/1.11111111 MM
1

1 'I II
.I.,

III S !HMI 111111111111"1

---

Fig. 114. Fatada dinspre altar a vechei Mitropolii din TArgoviste.


(Arcf.DItect
-
.

)
q5f-eA.A41
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL
_

Tvr.-. .",':70=11PmorrITP`'17
k
'e
.
,T L

-11

-414

r It :-
. .. .
c
i't .
' .1414.41';`.... t . -..
1 lit --,,.
4..-0.

,...
.6
.- '''..4 .. 90 Z'a 4,- *.,
'7,:* ,
..7.".':7...;:t 4 . , 1 . .... ... -i'....j7A-__,
. ,

i
.:...:. . ...7-4
1 ,I .
_

r 44 ' .i'
, -.. . .1 : . .
:. 'P. :.
r: - A
.
..
- . . I ' '.
.:. ''' -
.

1
or

:"..,L. *. IL .., . 14'1


. u

..4ti.:tss.
.r -7,.
....
4 '
r, .
.44.:.
0-
3 ''' ,, .. -Wq9.'-i. Ai-
' . i:" *
\ ...

I
, .. I' -,-.

....-i.rx.' .. .. -

-
. %' L' .... tiY,' alN

4,e-
., :

? r
-111 `
1
F.

Fig. 115. Vedere generala a vechel Mitropolii din Targoviste.


- CF

Fig. 116. Vedere a vechei Mitropolii din rargoviOe in timpul drmarei ei


de catre arhitectul A. Lecomte du Nouy.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS 51 DE LA CONSTANTINOPOL

Fig. 117. Detalii de la vechea Mitropolie din TArgoviSe in timpul dArAmArei ei de catre arhitectul A. Lecomte du Nouy.

Fig. 118. Detalil de la vechea Mitropolie din Targoviste In timpul dArAmArei ei de ctre arhitectul Lecomte du Nouy.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

\ 1

111
VI,Emo Ersiosem.

I. N111121.11111W
,..M Ijim va-6'
'4) 0.11111. siLLIMMILMa Nowal4
;1,- InunswelkmmommIti
InImanno MON a No AP.
\
I I I I II I I;I I re II 1I I..1
121:111 111.1

mAraggromw Ed
I Iil IimminINII
11
II I ail I II 1.111 1;1I I

\ a
1"11011111110111; ' \
OM 111,1111.11,_1
- r. 19 s 11
SI

111 I.
r, ...
,_.1 1 Ili
to x%
,
1 2

k\ I

%LIE MIA"
1 1.,,...,,,,
....rt,
.,......
ra,.*

IWCALtIlL maul A
SI Arot In Illur
SW. atalall.

Fig. 119. Planui bisericei de la Mnstirea Dealu.


Releveu arh. Hie Popescu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

CUM

;1.
mph imrs
=?'
1231.060-79,' ke.4,_,-741,,kaz.
. ..
wow=
PAM
ODA NW.

.011
(CY*-`11111friiI) Itin)
31 v1111 I
-I
nil il11111'
,Juri it
111111
II:1' 9
lanTot
wpm. -"NIN /Neu

mo.
_
-Timm
IP" --........_
.... -..----= .-_-"-....--iir":"....---cgir..-Vi
M
AS'011fa11111bMAINIKWilillMV/1111
=Mill II i11111111 ma
IIMI INS
1111111Mii III 111 ill 111111111M

LFAILLt
...-_-_-L---_-_ . ____,r
III
lie
I
i
MMIll
I all
.,._
ir-i
r...---w.--_-...---
Alarm wis,..Irr -Nir AV, ::,-nes'11111M11111111
11111111M1111,fe'vr.::: cill lI 1.r. 1111111,1
11=1E1116..;..:. li --_-, int ;17- Si1=11.111
--,:::" :I:- zsl ;II, 401111 01 =HMI
1

7
11=11111111111
1111111111 ".
k,--
e...
em...;:..:
....ii 1111
k
+
t: All
1111 zi.,..,.
11-27, 1I
;v1111E1=11
1

11111.11111111 -:
=-1.-m-----_--
1..tk: ; II - it nu
m til
I.,
I
W.,
t... =.-.-1....1

teP

Fig. 120. Fatada principal a bisericei de la Mardstirea Dealu.


Releveu arh. Hie Popescu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

1 !,,1 y'1, ;

k1
_::-_f---:-----ry_-_,
irijy
......
,....,,....... _.
ifil III
,
,ffiraT= I
In r
. .

i iCI;.-- 1 1

rimi rMLOI at
1
1

I Nor L. 1 III 1 1

;minimum! mu 11
I
=ILO= Min II
I

Milf
1

11
I

-
I

1 It .1 I I I I I 1 I 1

_ --
-...aa...

-I
1 I f(
. _II
1
,....t-
K _-) ,
\
IFT -".7
i
----
Y
.

i
- .."'.. -. ''..,
.
"' r ....- '''

11
- - , vr''''',.-

1
I

_
1

it. i1

,.......
' 1
n _ 1 1 , , , 1
1 1
I
i,
.L.

t _
Fig. 121. Fatada lateral a bisericei de la MAnAstirea Dealu.
Releveu arh. Hie Popescu.

r
4?:
4": 4 fir ViA
7
',. 4i,

i A
4.'ii, 444 .,
igSlia,4
_a Xst ... --bs.:{f0."11A 4.1
,t ..:
' t; UM 'CT
Lit ,e; , nfigliiIIINCTO :WI
710[11`4EANIM 4* Ea1! ilN , 5.,,-.
,+
DNB( '" -'i4"
4,-,-.
IN TERNIV661 '1 t tn:
1r441.11112(1611.icV w ilTfrOS7AGO: ,

Z; gliON6Ukr XIX_ Ai:'-1141110, Q11K0,11

N11%1.5103(1 , '19S/WIWRIlgriTAIC
' NOM WI.
IIANCTATIIND t`1Y
'
nardtat
.4,-,

laiVI VENN
"4*
,IMILHRE* , annYiiigOlif,
re g Carrall COT
nolguaur 4 OMNI At,
- , {111011,111N lit i 44;iPt
-7.'w z>aii 1.-,.;;Ai. 4.1c.
qv. .

tzi
1,12:422E2766EJAI:Z. k,k

Fig. 122. Panouri in piatr sculptata l Inscriptia de pe fatada dinspre apus


a bisericei de la MAnAstirea Dealu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

j. LI
tI

, . ii J_Lti
e7
WTI( TIKAI1SVE1'S'AlS ITIN.NAOS SECTlalf L6GIT1.1111101)1 SECTIf TRANSIPERSALA nuN ric:11AOS

. I

Fig. 122, 123, 124. Sectiuni prin biserica Mamastirei Dealu.

RIAU!

Komi

"....r.11r.4) r A. r ftmlat, k__!

Fig. 125. Planul invelitorii. Fig. 126. Detain de sculpturb.. Fig. 127. Planul boltilor.

WaNt/11.

6I5cmcd CIT" Da liU


/

.r.
rati aCjITLIk

-
Fig. 128. Planul de situatie.
Releveul Mnstirei Dealu de arh. Ills Popescu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

P 'Cxt
j
--wAzzvz274
Alki'AVAS-7"

(11 TALI) Of LA T 111lLA Mat

Fig. 129. Detaliul turlel marl.

monua Down I% TM It

Fig. 130. Detaliul turlei mici. Fig. 131. Profilul ziclului exterior.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

> Pfglilirevaelill M:IWYStliT11;cilf.Willirl-


.

ettititNVIAUTL0021.WINTHOEfrAPIIHXCIIIVNI\
A,ATAAST1 kli'.1101,1MKA1A ugenciraTTPACr61 IP
<
,...7

ff MDR Midi Till LA1.1,41..)ABLCIW VON n

r
4;;--
EiRkW_A", n

,ffilimmutv
ketagnigilatiPf

nji_v_42.MA
P,ONA WAHP 3
Ii Rolm pH walk

i Mat Eti
D.
00PM Lth
5i 5.
AM ME
...,
.-
&..S
*.,
'W
illia3 9 Yr 11

_.
....,
,.., 11
/
....-
_. =C
..!,.I To, :S--,
==,
re,
IA I %,--*
.wm
\
?F "f5r :--6
:.---..---

=c_ =,...1
- i0=-7 C19,
.T.
..r.--
..7.
0.-
N F':''' ,==
=.. Ilf
fll.. ft-4 t1
..1.
... ZTs,
*
T.1)
-v=w
= C7,
t*
t...kt
..C
a
.....,

!:....
1.7.
I.E.
.Z2:.
%_. .-.. -. ra.
:- --.... .. -,..r. ' c=
,,..._,.
-1-.
,././7 71=
s%
--AV ..4s: tei,
...c.. G.:.
-'-2-- _..

ri.S.
..'
7,:=
la7- za
,......

urti, -.=
I=
rC CM,
SZT- , ....,.
,..,..=
e--`1,
..--::
2,--".

..-Z4 CZ', -..'


..r.-._.,
al'
..
V=
....te.

, . ;2.-
.......
uy
SI.'
PEttOfirthrliaL UIt5OGflI6 vONOB
, 4n1p.c.eriRm
VIIFIAWN I
, I I
arjr,VI,,,
'14 AN P . A ' ',e% P' -:',!eu.,,P#

rcronionitil ICII4 PAT !i AjCa Votv0D ff rcis r;Anitil FLCA 501y. uul RA, Comm
ti. ),
}. :

rae MARS 50/CIC

110ICIA Belk Ana

F yionsiorecif Acioril voitr: 11117.


i 1

. i Afgrir' ; -el IN IL:2 gialtilk


P Rr1ffluJLLJI 4001 WEVOI)
w6

Fig. 140. Pietrele de mormnt si detalii de sculptur de la biserica Mardstlrei Dealu.


Releveu de arh. Hie Popescu.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

I _

I tftiL
ks.

sof,

,.

,---.-

- ra.; 1
'"' c"-=,.,-....\
9
/
-, hi
. Era.--
,-, a_ it
, K. -.Al"rtyorrots.0-0.0.0-i Fg
i
1.
r
oroutxtz) Qs2Ps.2., '.

www.dacoromanica.ro
"dop

_ r.1

Fig. 141. Vedere a bisericei ManAstirei Dealu.


INRAURIREA ARMENEASCA

13

2
2 4.

.
1- 1 s

Y.....
S.

sPri.

ti =-
7

" r 64 le
--
.011 . - t Er -
.

se:.-ro,..

wt.

Fig. 142.Detaliu de piatr& sculptat de la biserica Manastirei Dealu.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

-r,

" 4 7 .9 irLM/49,

W11 4 4

Fig. 143. Biserica Episcopala de la Curtea de Arges.


Planul original al Mesterului Manole.
dup Reissenberger Wien 1859.

www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 144. Vedere perspectiv& a bisericei Episcopal& din Curtea de Arges


dupa Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

Te
a /
4., -
1Y-1- t

.'
.777 -',717,777-!'ilr:

=-7

rril/PrtVfriVrW-W,MaNW:1117;016,9747t1

I 1.)

t: ,

..

Fig. 145. Fatada principala a bisericel Episcopale din Curtea de Arges


Curd Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

:'

. .
., 0
1,___.------1, , I

'P%-,T4 ,atatitmitt, A,

r". .; 11 reS k...


..,..,..
-\ r --\ / --
'''.
r
I

,
r
-3_4
,
ri

,4
2.1.J ii 1

.'-'
..: .
-ri fr
$..

t '.

;;;;;91Mr.s,
c
1 '
41.7'
i'''.' `,
I/)
;
.5%."'' 0 '' 14 I ' "I

I 1 12 i1
1 . ,

A l' 1 ..
Ir114,4 1

4 el r1Rafter

I I---I
;

111111i .1 I

Fig. 146. Sectiune longitudinal. a bisericei Episcopale din Curtea de Arges


dupa Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

... \ i s
-4er-

1 4414:0,4%4

leifl A
I

I,
AVA:1":::eNI

,k ' R'"' I

ke----
klei
1.1.

:
.: 1'1
,1,

11

0,1-0 I 1

- milk
- _

Fig. 147. Detaliul turlei de pe naos. Fig. 148 si 149. Detalii de la turla mica.

irl
41,

'MItlit l's ...


. .0
.,..
\,....

',.( \ it;

I
%I. %--
111! low Nue .
, .4.
0 s..
i.../
gbg'''. it

.a,

.. 1
,,,..... .,

II

.
S
-
..IIt
4

S
NI
,
e

i/
lilil
111
%
' t
4 I :!:llh P,
_41..
.
1
ill!

: ...._.-.

,, Iliz I II
1 ,,
;4 i

Fig. 150. Chenar de piatralsculptat. Flo. 1E1. Chenar de fereastra.

Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arges.


Dupa. Relssenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

vtjtFtt-_=.

Fig. 152, 153, 154. Detaliile cornisei principale.


r
Fig. 155. Chenar de fereastr. Fig. 156. Motiv de piatra scuiptata.

Detalii de piatra sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arges


dupa. Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 157. Detaliu de la Cantar. Fig. 158. Detaliu de la turla pronaosului.

Fig. 159. Motiv de piatra sculptatA. Fig. 160. Chenar de fereastra.

Detalli de piatrA sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arge,


dup6. Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
-. .

.--.--fz.'"-4-4%-,iri.;;*7''.**

Fig. 162. Rozeta in piatrd sculptata.


Fig. 161. Rozeta in piatra sculptata.

"z

:/ft;\

4
1

Fig. 164.-- Rozeta in piatra. ajuratA.


Fig. 163. Rozeta In plata' ajurata.
--.....12
_......_

i 4 C ,
f

MO 0

--.2.'
1

8144 4)-

1/4;_i,e,
-*,,,Ag
b0-
1

C7',..

1 i kA ee'
-___ C_:)
or
/
Fig. 165. Motiv de piatra. sculptatd. Fig. 166. Motiv de piatra sculptata.
Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arge
de Reissenberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 167, 168, 169. zotrarar,


Detalli de la coloanele de platr din pronaos. ursoNal

,h

Inorcoara.,
taVVT_,:_e_71)40441.4.40,,

Fig. 170. Motiv de platr sculptat de la baza turlel de pe pronaos. Fig. 171. Motiv.de plata sculptat.
Detalli de piatra sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arges dupa Reisssnberger.

www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

-
.
001 .
.

v4,

v:
'(1",,'.

Atitat.

'C' -
41 sai
V

1*,
!.;

O.. ..,,,
\' \\
, .e, X ;2....f- J
CAt I. L. L. I. La At .
ELI artr1.1.7
-'.. e ,,t. .44:
....tel;" q- .... ,
rirEIT ,
'.:: a...-.,c5 -* -Ts.,.:-4,--:,:s.;,'
i',4 ; s. -----," -:.,7 2.,
t :- V 'ICA.'
t ,
. - -
iir
^-%, I._ -.
. lf:"..::_ . g... -,/ -,......c.
.01/4...1.,:r.:
9111Vii Ir.r'
.44" ..- - s
.., . -... ; N,... -\ 1
,--,-ti.r, I t,
..--;.
kt_.
1bitits.;7::1\
,i...*.W.,i.!?. I'l
,...:.
:.
E

- . '411z4
..c.

..,- ..-7''''
~ZS,' '*'
.it ..."- '1,.
f==.
.=,,--=-------;., I 7

1
.r
"1
4A,

L.--
VP
"*. 2

.....4
.
._ ir: -..1,74.g7.- .-=!'!"*..:
_ ___....-...=
...i.,-,..... .: ., 4. ...,. ------
7
-: eV.'_-.,
if -..c.

,
%.. 4, 4-...../
s7
, 0!
rr , : :

Fig. 172. Vederea d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

---"1=-7:,A 41 1.0:"., ---,v.-- a7,7-1Erar

Yitir, 4, el:.

-i-
,

''' L,--"`
'
,f
,
1.
-
- '7
.

A.

WA- 71.,Ajzf'

Ar.xr
:
z.,,754445-
404049. Pr '1

.e.rt rite 4-

, II
bc,
, 1

41411

4 : L=P
J I
cr: I

. .

._

r / 1 j
_

s;11- 14

to`;.: a tfito
,1* ;,. e ._
"4..4.AV, is.

r
-1.r

ii r.

Fig. 172. Vedere d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

r.7".

ik

No-7-

.4;7): "
1'
. .

ff* '4
4
6.17 '1

Fig. 173. Turla de pe naos inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

7Lsol

v`. 1 1441 0

e%

41 t
7,4R6

t.141

'd

EEEE , o

IL

\
.\,
EE.1

4- II
,

; gr-vt,
;;-
4,4 t1.41 ,
g,$. - .1

- I\

T-1"arvi
repOtil
. \ "N
yur.0444(...140:4:

Fig. 174. Turlele de pe pronaos inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

0
,

, , le_
4
'mit '
re'
9 ' .11 *
..

A 4.*1 Co

r
.k71

'TS a

77-1".9,/
- +1

yr-
_

swi "'"
- ?;
;,1
"
Sadr,&
ry,
- --""fir I:.
t
-
r
110,01
r -*

. + rr ,

1.

.1 7
0-- u . tsc C Vt1

Fig. 175. Vedare spre intrare inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

AI& Et1 a
nt
'IN
fro'

, th rr" f 3 1 --r:- .1
x
r.

1
s-
1
;, '14
w
_. /, ar.

J / I r 4V
1
I
o

1
,
,..i..........7.......,..,_....-----
.......14. - --- ,
,, aii<20000.- -.1; --;45.-4 -..1.--,

11

br

110,.

iI

, 9

Fig. 176. Vedere spre altar, inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

-- -4 s,ari -
p '774
_
-',, -.1... -- ..-- , ...--.,,--,, -
fr;
7--
rot/. I , 4, -.1 .r.",
,
.-t,,-.. . ..t r

tt -i, al \-i.lit'
ot I sr, tv
3i
.--- ...c.,
".:--....--......--

ir-ZN,
t, -
-

rat
r. '

e
,,z3f

'

J.

re
a

X.

Fig. 177. Vedere spre nord, inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
INRALIRIREA ARMENEASCA

71

C-
..No.., '4.-0
-r

ttr. r
-4* .,-

r
orip

+,
.111-

__I a&R.1
IP
,

Jer
'-+

r
4a.
r"-irmlr'rr'r.t.;) osyryo .110;

- r
, ,
r-7-a' r
.4.r .,.................

!no. A" c, -1-'

k.lr,'"0-:".r.i,
: ".1
l ." ': 1

*i .......101E1

t 0 el

e'!"

6e

.147.;f)
0.1(,,t514

1 1,
"it

,
L
I. i . 6*Ac.,-.4:46,,,,-.1Ni :' I

ni ,

--77-L-f 4
., . zer, L
t

, "n".

'

Fig. 178. Detalii spre sud, inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
r II 7042,te,
.kj '
A
4.:.
........= 4-.1.,.....,...A..._...- .....--N.....;

'. .
r

.-
.. hr---6 -=` -..---

I
t
-.-...
t
_
-_,_
-,--'
. is,.. I
11
I.
VI

13 "
144 1
1

....li-
'
- . . .

"03 ,
-'
-
...

-""e -.,,_'.7:
-s'r. . .

"!II'Pi ---
. 4.1.40.......-.7,,,,,,,,,,,,,, ..-.
';re' -
- lirlivr,r,
...4.4.......mcdo- ;:-:.
_..trns. ,___________:., ......a

r-- ?
.2--....0.......if...-......i...-+A.tatk-
.. --,03..... .... 1

=.^..
.....1,0,01,
4

- ^^. 1^

_- _
(/
I j41/4%'

Cr.
di

.17 A a40
"P'1VAli
441
..1

,
r._
P7.-0. I1A

Fig. 179 Det&Ii ore and, Inainte Oa reatourare.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA

0. jr,.1
t r' .4.1fikkg
' 4.1
re: t
. , .11

'21
1-4-14110
L t
1 St st ".t r L- ""I

,r,.44
f
ei.--, .-,,,
:.'. ,.... .. ... 6 11 ' it.
.! -'. ..,,t':- . -... = '''' ' W0-''
'.24, ..: s'e ".ri .. ,

.
. .g .." . ',4
. ..,
. *
1. ..i IL., $ ....' ."

F i:d. '.
. a

c :A. A... Ear: .


'"
.

('4 3
.7 .4!;

i rfe i';,....
-
..',
, ' .:**7::''..-.1, 7
%dr- ,
-''''
: '-'1"'''
.1 4e ,L,..
. 1 g
t
.:..0 ;;:4 "'.>-''..&"-z.....;ii
7.0r./,'
.
r iroctt' -.."`" _
1)-Ls1
:,... dil?'..4.:9,z16%., .
i ,'. 'it t ce6
... 1t4. 4,
,, ' "glik, rg.... . ' ,.. % ..
. af;::.,'.
".0
I
6;
1 .
1
'r ''"..1 fAt
...,....;.,
.:-..i.:41%;;-:.?'''',,,.iiiriv,il'''''. ...,1..,.:;4!,
',.

.
...
. i7t
...A.,.
.- A. 4.
t:(1
. 74 .:4(fl.' ,;.11,
,
,
"ew
'

I 4,0
' '-n
a S'
' :"! I
Ag0,04,3,.44Lft.g..:"

rat104.40,7-diezit
14; .110. 1

'4
`...' ,
-;
k-
- 40:V1
- ;At;
v-; _ .

iLer

It'
,.
. . :, -,

., , !,,,, ,' .. - ..--. ...


-;.-...-,......... , . _ .........
z.
,
---...-
.._
-- --
t-tr,--..-.........,,.......:....--2.:-...--...
._
. : ---.---
.
?...e

t.
, kr
"; :..36--". . ""- .-!!..t
rfr -

,
,

0 9

. r.1

Fig. 180. Vederea cantarulul inainte de restaurare.


www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
,-,er,,,, ,
k

111,1:'1111,1111111.11
11111111 11111.4

a; ,

- "' bu

t.
C"

12 4 rr.
-
2 '

L7

Fig. 181. Vederea general duptt restaurarea arhitectului Lecomte du Nom/


www.dacoromanica.ro
/-

www.dacoromanica.ro
V3ellarIVLINI VOSV3NBINLIV

/ //
smart
2 3 4 s
I I I
1-11 !III 111111111 I

Fig. 182. Biserica Episcopala. Curtea de Arges.


Detaliul soclulul.
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA MOL DOVA
uJ

>

0 AMLAS OFAGARA

6 RRISLOP MTII FAGARAS \\ ct,


BANAT IN
M-TH LOTFI
UCE.TATEA LUI TEPES
42 M-Til PARAN
r,s'D 4./ M-TH VULCAN B ADET 0
C, VICINA
COZI CAMPUL
C
6 tjj
t- ci BISTRITA CuR ADE AR GE cr
6
TIS MAMA s<
6 tiAN.D C AL u
COT MEA A
G MST E
DONA
<e
T.5EVERiN SNAG OV
4LC3All

www.dacoromanica.ro
A
6
49 GLAVAC I OC
BLI CUR 5T 1
A

e
0 .4"
LOPU SN EA a NICO P OLI
Pb
I.
A f
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și