Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bizarrtiria
Biblioteca de arta
Arte ~i civilizatii
Consultanl ~tiin1iflc: Charles Delvoye
CARMEN-LAURA DUMITRESCU
arta
bizarrtina
Vol. I
Tn romane~te de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI
Prefa~a de
VASILE DRA-GUT
CH.\.RLE" DELVOYE,
L'Arl byzantin,
e by B. Arthaud, Paris, 1967
Toat~ drcpturile
EDITURA MERIDIANE
asupra prezentei erli~ii In limb a romana
slnt rezervate Editurii Meridlane Bucureftl, 1976
PREFATA
turii de generoasa fert~Litate, rolul sau m p~t~a!~c: lului, in timp ce arta categoriilor populare s-a tnnoit
si transmiterea marilor oalori ale an~~ch.ttafH~ la combustia miscdrilor de masd care i-au transmis
[orta sa de creafie $i, de stimulare a cuuurii $t artei exaltarea pasiunilor $i dramatismul expresiei.
din intreaga Europa. . .. Dar problema dualismului priveste si una
Eliminind succesio oechile teorii cu curact~r dinire cele mai dificile preciziiri cerute de studiul
exclusi()ist, cercetiirile recen:te au fi!Cut ~emonst~l1:tw artei bizantine si anume natura relatiilor care au
cd arta imperiului bizantin a ~ttut. sa: ~en.eftc~eze existat Entre Constantinopol $i dioersele centre
de 0 tripid mostenire: romatui, eIentSttca $t onen- 8 9 artistice aflate in sfera sa de infLuen(a. Reiinind
adeodrui ca notiunea de arui bizantind s-a con- bizantini, iar .cet~tenii li.beri au fost redusi La
stituit fn legatu;a cu creaiia artisticii a metropolei treapta de ~lfbLectL eXpU$L oricaror ingerinte din
si a principalelor orase ale imperiului, Salonicul pa!tea put~m de stat. Imprumutind de la despoiiile
in. primul rind, nu trebuie pierduta din oedere one.nt,!-!e ~deea. ~e sacralitate a naturii puterii,
timpuria aparuie a unor centre auionome, basileii .bLzantmL au reunit intr-uti singur tot
asa numitele scoli naiionale , a ctiror ort-. ceren:omal.ul de c!"'rte cu eel religios $i astfel ideea
ginalitate $i capacitate de finalizare au uneort d~ ierarhie s-a. tmpus, cu toate exigetuele de
o impre ionanui prestanui. In aceasui perspec- ngo,!-r~, t~ dwers~le forn;e ~e manifestare ale
tioii, prin art a bizantind nu se mai ituelege arte~, tar iconografia a dobindit valoarea unui au-
doar produciia unui anumii centru - in spera tenuc manifest !,oliti~. I n acelasi timp, tocmai
Constantinopolul - ci 0 categorie stilisticii deosebit cfracte~ul imperial prin definifie al artei constan-
de complexd, aplicabild artei din farile orieniuiui ~mopoltta~~, cu a sa o,:dine .idealii transferaui
ortodox. Asadar, nu pot fi omise realiziirile artis- tconografL~t curente,. 0 diferensiazd structural de
tice din cnezatele ucrainiene si rusesti, din (arile artele ?c~tdentale, [ie ca este vorba despre arta
Caucazului, din tdrile balcanice din (arile romdne, romanica sau despre arta goticd.
din Asia mica si din Siria, [iecare dintre centrele Obseroind, aldturi de Andre Mirambel cd una
de arui din aceste fari ilustrlndu-se prin opere de din~,:e trdsdturile caracteristice ale artei $i litera-
o pregnanui autenticitate. In acelasi timp nu p~t turii btz'!-ntme eS.te a glndi dupa un model $i
fi neglijate, fara riscul unei eronate tnielegeri, a se elibera pn~t se~timen~ , r:~arles Decloue
puternicele ecouri ale artei bizantine in. farile pune problema dinamismului spiritual implicat
Europei occidentale, in: ltalia si Spania, dar si in. opere ca:e, numai aparent, stnt copii lipsite
En Franta sau Germania si chiar tn Lndepartata de personalitate.
si nordica Scandinaoie. Fenomenul artei bizan- Deosebit de importanui fn economia lucrdrii
tine are, prin urmare, 0 ampliuuline coniineniald, este analiza premiselor artei bizantine desci-
configuralia sa coniplicindu-se neinceta.t in t=: tra.rea aportului artei paleocrestine in cri;talizarea
primelor sale experierue. Originald este in acest
tie de coordonatele locale si de implacabilele mutafn
temp orale. . . se~ cla,:a sub!iniere a faptului CeL perseciuiile
Abreoiai prezentate, acestea au fost pnncLpalele a'!'t~cr~!me dt!1' =r, ~- I I I nu au fost
dificultdfi care au stat in [aia profesorului Charles nwt au: de sLStemat~ce mct aut de pustiitoare
Delooue in. momentui in. car.e si- pr~pus. sa . re- p~ C!t le-a .prezentat literatura mai veche. Dimpo-
dacteze 0 noiui monografie a artei btzantme. trwa, p~~wadele. d.e perseciuie au fost relativ
Acreditat de 0 indelungii naioitate ca cerceuiior scurte, . [iind post.btl~. co~truirea de biserici si
al artei bizantines, prof. Charles Delooue pare sa amenajarea de cimiure, ui cadrul cdrora arta
fi fost preocupat de realizarea unui manual c~ primilor crestini s-a putut dezvolta tara constrin-
oaloare de instrument de lucru, accentuarea laturii
geri. Inc~ ~in primele sa!e sec?le de existent a,
documentare $i a referinselor fundamentale fiind
arta c!~tma a pr~luat .dm orient e perspectioa
eoidenui. morala , asadar dimensionarea personajelor re-
N umeroase sint obserotuiile si sublinierile de
pre~en!ate in [unciie de importania religioasd sau
o marcatii importan(a teoreticii. A~ttel, in. capit~lu~
introductio se araui ca autontatea imperiald sociala. In consens cu riguroasa ierarhizare a
bizantitui ~ fost inspiraui de aceea a monarhiilor socieuuii bizantine, perspectioa moral a a fost,
orientale $i ca, drept consecituii, magist!a(ilo!. vreme d~ seco,le, 0 caracteristicd majora a artei
romani din antichitate ie-au urmat [unctionarii 10 11 constantinopolitane, determinind 0 conceptie com-
pozuionaia edreia ii erau subordonate atit forma cuno~cu!e, du~' Charles Dell/oye le grupeazd de 0
cU $i culoarea. . manter a convingatoare astfel ca ansamblul conclu-
Urmdritd din aproape tn aproape - p~ epoct,. ziilor se impune cu eoidenta necesiuue. Furulamen-
pe genuri $i pe centre autonom~ - eoolutia art~~ tala este constatarea ca, pentru Europa occidenta-
bizantine este tnsotiui de pertinenie eomeniarii u. ,Bizantul a jllC~t r?lul unui initiator, al
menite sa precizeze momentele $i problemele funfla- unuL mentor art a bizantitui sub dioersele ei as-
mentale ale complezului unwers artistic al orien- pecte, [iind imitaui de artistii din idrile apusului,
tului ortodox. Expunerea ~te clar~. $i . trydd~o:zd ell precddere in epoca romanicd. Calitatea de eu-
ooctuia didactiai a auiorului, semntfLCa~L(Ja fLm~ ropean,a , ~n sensul larg ~i pro{und al cuotntului,
in acest sens grija cu care sin: exp~LCat~ ~ermenH ar~a bizaruitui a piistrat-o plrui la sfir$itul secolu-
de specialiuiie, astfel ca expunerea istorica se im- lUL al XII-lea, dupa care, odaui cu deciiderea
pleteste cu analiza lexicografica. Unele paranteze ~mperiului, capacitatea sa de innoire si aria de
se dovedesc de 0 reaui utilitaie, ca de exemplu, mfluen~a s-.au, redus progresio, D~i in declin
prezentarea monograficii .a a,rhitect,ilor ~natolieni art a bizantind n-a, 'inc~tat sa anticipeze unele
Anthemius din Tralles $L Isidor din. MLlet, cons- experienie ale artei occidentale si - asa cum se
tructorii bisericii Sfinta Sofia din Constantino- observd cl!' ~u.~tila justeie - in mozaicurile si
pol. Demonstrind calitatea de ingineri-matemati: frescele !'tsencLL Chora (Kariye Djami) din
cieni a celor dOL Charles Delpoye demonstreaza Constantinopol, executate in 1315-1320, se poate
implicit elabora~e~ .con$ti.enta ,a pr?gramului e~ifi- oorbi de 0 prefi~urare a stilului gotic international
ciilor de cult din. imperiui bizaniin, faptul co.. la ace~ style co~rtOls care a inflorit in tarile Europei
elaborarea acestui program rolul impiiraiului a occid:entale $L centrale in a doua jumdtaie a seco-
fost hotdriior. In esenui, un ldcll$ de cult. trebu.i~ lului al XIV-lea $i in primele doud decenii ale
sa fie un microcosm, 0 reproduc~re a ~era~hLeL secolului al XV-lea.
divine, cupola semnificind. cerul., w~ ~p'afLUl mte- Ul~im,ul capitol al lucrtirii lui Charles Delooue
rior fiind un echiooleni ~l lumii oizibile. ~entru este intitulat Byzance apres Byzance (Bizani
atingerea acestui scop arhLte:tura a c~laborat indea- dupa Bizant),
proape cu decortuia murala - mozaicul sa.~ frescf! Cititorul roman Cia recunoaste, neindoielnic ti-
_ organizarea iconografica a acesteia fund rt- ~lul celebrei lucriiri a lui Nicolae Iorga, pubzicata
guros codificata.. y ' '
'n., 193~6, ft. se (Ja astepta, in mod justificat, sa
Cititorul acestei lucrtiri pa afla mulie $t utile gaseasca aLCL 0 eoocare concludenui a artei medie-
date prioind arhitectura,. pictura~. icoanele, min~f!- vale di,nJar~le r?mane, al cdror rol in piistrarea
turile artele somptuare, mformatule $L comenta:L~le mastenirii bizantine a fost deosebit de important.
pripi~d lucrdrile de artii fiind epurate de $op(iLeLLle Spre regretul nostru, prof. Charles Delooue nu
prelungite sau de indlceala coturoverselor. ~harle~ pare a fi tndeajuns de bine informat cu prioire
Delooue a preferat sa of ere . un material. c~~ mat La dezooltarea artei romdnesti din secolele XI V -
solid organizai, potrioit .unet. s~h~mey proprn ca~e XV I I, referirea sa cu prioire la monumentele din
_ dincolo de once rezerva principiald sau de ama- sptuiul carpato-danubian fiind prea sumard si
nunt - are meritul de a deschide 0 cale sigurd nu intotdeauna ezactd. Desi a adoptat formula
pentru patrunderea in marele unioers al art~i .biza,!- By~a,!ce apres .Byzance autorul nu face nici
tine. Unele capitole au 0 ~aloare aniologicd pn'}- o. tn'!"Ltere la Nicolae Iorga - care a invetuat-o
claritatea si rigoarea si~tezeL~ ca. de ~xe"!plu, capi- $L.a m!rodus-o in circu,itul $tiinfific, - si '!U deli-
tolul dedicat inilueniei artei bizantine m Europa mueazd, asa cl!.m ar [i fost de dorit, acei factori
occidentald si eentrold. Faptele sint, in general 12 13 care au [aoorizat perpetuarea oieiii artistice de
traditie bizantind, dupd dramatica priibusir a nesc s fiind azi unanim recunoscuui. De 0 caloare
Constantinopolului, in 1453. .' comparobild sint $i ansamblurile de picturii muralii
Este obligtuoriu sd consemniim - [ie ~.t pe .~curt de la Radauti, Pdtrauti, Voronet, Biilinesti,
_ cd incd din secolui al XI V -lea, lIotellozLt ro- Botosani, dovedind cd, inca inainte de sfir$itul
mani' tncepuserii sd exercite un actio protec~ora~ secolului al XV-lea, Moldova dispunea de 0 ade-
al munielui Athos 7 si cd, dupd cdderea imperiului IIdrata ~coala de picture. Deplina afirmare a acestei
bizaniin mai to ate centrele de culturd traduionalii [coli s-a produs in timpul lui Petru Hares, ctnd
din vechiul orient ortodox all, beneficiat de sprijinul numeroase monumente all, fost pictate si pe [atade,
moral ~i material al tdl'ilor romiine. u nu"!ai picturile ezterioare moldooenesti fiind azi de mon-
~ezdrile monastice de la Athas, M eteo.ra, .Ieru:aLLm, diald notorietate. Nil, puiem sd nil, notdm aici
Sinai, etc. all, putut astfel sa sUp"rf:!'lI.tetuta~ca, ~ar~ eronata consideraiie a lui Charles Delooue, care
~a cum araui Nicolae Iorga, ins~t tde~a. imperiald crede cd picturile ezterioare s-ar ezplica prin
bizantirui a puiui fi saloaui 8. Dar mat importante aceea ca bisericile moldooenesti erau prea strimte
chiar decit aaioiuuea de protectorat cultural au $i intunecate , deci n-ar fi putut fi decorate la
fost realizdrile artistice vdin tii:ile romiine, realizdri interior. In [apt, toate monumentele care fac obiectul
care all, atins nil, 0 data oalori foarte tnaue. disciuiei - Humor, Mo ldo II ita, Arbore, Voronet,
Pe fondul unor straoechi l.egaturi -: la drep~ etc. - posedd remarcabile picturi interioare, deco-
oorbind Bizatuui a aoui 0 neintrerupui prezenta rarea interioarelor aoind. 0 [carte oeche traduie.
euluirala la Dundre - arta {drilor romiine s-a Pe de alui parte, trebuie reiinut cd autorii acestor
inoestit de timpuriu. cu autoritl!-lea originaliuuii, picturi nu erau greci, cum crede prof. Delooue,
caracteristicd fiind 0 remarcabilii lIocatte pentru ci romtini, ca Gaoril de la Bdlinesti, Toma de la
interpretare si sintezii. Daoi secolul al XIV-lea, Suceaoa sail, Dragos Coman, autorul picturilor
cu ale sale monumentale realizari de arhitecturd de la Arbore. Despre acest din urmd artist, istoricul
~i pieturi: murala de La Curtea de Arge~ ~i de la de art a Paul Philippot scria cd este un Pisanello
Cozia, pare a fi prea tndatorat confluentelor bizantiti , poate eel mai mare pictor ortodox al
cll, arta bizantino-balcanicd, in secolele XV - X V I secolului al XVI-lea 10.
se poate oorbi despre 0 adellarata explozie a Vorbind despre artistii din M oldova, nu-i 110m
creaiiei artistice roma~~t~! infdptuirile de 0 cerui uiia nici pe cei din Tara Romiineascii, unde in
personalitate autohtotui [iirui numeroase. secolul al XVI-lea se desfd$ura 0 generoasii act i-
Moldolla lui Alexandru cel Bun, $tefan eel vitate culturald, capubild sd impresioneze pind
M are si Petru Hares ne of era imaginea unei au~~n- la elogii superlatioe pe multi dintre cdrturarii
tice vetre de arui infloritoare in toate domeniile, epocii. In timpul domniilor lui Radu eel Mare
de la arhitecturd ~i picture murala,. ptnd ~a bro~ $i Neagoe Basarab, Tirgovistea devenise 0 adeoa-
derie si minioiura. Operitui cu tmpreswnanta raui metropold a artelor, ilustraui de maestri de
siguratuii 0 sintezii unicii la scara europeand intre seamd, ca pictorul Dobromir, iar construciiile
a;hitectura bizaruitui si arliitectura goticd, construe- ridicate la Dealu, la Curtea de Arges, la Snagoa,
torii mouloveni all, iniil{at monumente de 0 SUlle- se impure aut prin nobleiea compoziiiilor cit si
ratui [rumuseie, ll,i~ito.are. p'rin puritatea. propor- prin rafinamentul mijloacelor decoratioe.
iiilor, prin logica ~tstnbut~et, pnn armo~wvasl!' lor In continuare, cerceuitorul care lIa stdrui mai
tnscriere in peLSajul ambiant 9. La Patrautt, ~a mult asupra cretuiei artistice din fdrile romiine nil,
Voronet, la Riizboieni, la N eamt, La. Do~roll~t~ oa putea face abstractie nici de realiziirile striilucite
arhitectll,ra moldolleneasca acuzd. 0 tndll,bttabtla ale epocii lui M atei Basarab, Serban Cantacuzino,
maiuritale stilisticd, notiunea de stil moldooe- 1-4 15 Constantin Brincoveanu, nici de faptul ca, tocmai
datoritd continuiuiiii de efort a artistilor nostri tndrazneie, de o. putern:ica originalitate. Astfel,
a fost posibild pdstrarea si transmiterea din gene- in M oldooa, spatiul arhLtectural bizantin, reclamat
rtuie in generaiie a unei valoroase mosteniri spi- de ..exLgenfele cultului ortodox, a fost realizat cu
rituale. In secolul al XV II I-lea, ~arile romiine au mL!loa..cele tehniee ale go.t~~ului troneiioaneo; in
gdzdui: 0 adeodraui renastere cdrturiireascd pe strinsa armonie cu traduiile romdnesti autohtone
[ondul traduiei bizantine - osa-zisa epocd [ana- de art a populara. yaloarea europeana a sintezei
riotd - ceea ce a deschis, in cele din urmd, calea moldollen~~L in arhitectura a fost de multa vreme
cdtre recuperarea, la nioelul ituregii culturi euro- recunoscutf! de. cdtre specialistii strdini care au
pene, a marelui ell patronat mai bine de un mileniu avut ocaz.La. sa tudie::.e la [ata locului monu-
de catre orasul de pe Bosfor. Stnt adeoiiruri care, mentele ridicate in .epoca lui 9tefan eel Mare si
in mod firesc, se cer afirmate cu orice ocazie pentru JJ..etru Rarey, deoseb~t de. entuziaste [iind aprecierile
ca ele fac parte din [ondul de aur al existeruei facute de ilustrul tstoric de artd spaniol Puig i
noastre istorice. Cada(alch ~l. Josef Strzygowski 12, Charles Diehl 13,
In dialogul pe care speciaiistii din tara noastrii Henri F?c~llon ", Andre Graber 15, Paul Henri 17
sint tndataraii sii-l angajeze cu bizantinologii de se nu.m~ra pruure sfl~antii strdini de reputafi~
peste hotare, este necesar sa se demonstreze, in mon~tala ~are a~ sub?mLl!-t valoarea si originalitatea
spiritul unei tnaue rigori stiiniifice, ca art a romii- arle~ lIech~ romanesu, [ie ca a fost oorba despre
neascii medieoald nu este, asa cum unii mai inclirui arhttec!ura, despre pictura murald sau des re
sa creadd, un [enometi provincial si secundar al broderie. 'P
artei bizantine. Dup~ cdderea Constantinopolului sub puterea
Situate la locul de intilnire al marilor culturi ?tomana, .arta. lIec.~ romaneasea a continuat sa
europene, farile romiine au fost de-a lungul eoului l,!(loreas.ca, dwerslfLcindu-se netncetai, dovadd cd
media vetre de art a cu autenticd personalitate, in fHl}-la ez nu. a fo~t nicidecum. condilionatii de
miisura sa interpreteze in forme strict originale ~xLSten:ta l!LzG:nlul~L. DLmpotrilld, dupd disparisia
modelele propuse de orientul bizaruin pe de 0 Lmp'enuluL bizantin, tarile romane au exercitat
parte, de occidentul romanic, gotic sau bar?c pe o . mfluenta benigna asupra multor centre din
de alta parte. In secolele XIV -XV, atuncL cirui orientul ortodox, determinind noi fenomene $i
se defineau optiunile artistice din ooieoodatele form:e arusuce, ezemplul eel mai concludent fiind
Basarabilor si MU$atinilor, ca si din ooieoodatele oferit de realiztirile de la muntele Athos in secolele
si cnezatele romiinesti din Transiloania, din M ara- ?C VI - X V II. ~~tfel Bizant dupa Bizanl) se
mures, din Banat sau din Crisana, Bizaniul se lml!ul}-e. cu pr~tLgLU ca 0 realitate istoricd $i cultural-
afla in amurgul existeruei sale, capacitatea lui arustica fall?nzata de existerua generoaselor [ocare
de iradiere fiind in mod dramatic diminuaui. de culturd $L artd din Idrile romane.
Este adeoiirat ca, Ln cursui secolului al XIV-lea, Asadar artf!- ro~ane~ca nu a {ost, cltu$i de ptuin;
ctitori si fauritori de arui din fdrile romiine au un fap~ periferie, nLCl un epigon al culiurii si
preluat unele metode de arhitecturd sau de picture artei bizantine. Ea este opera colectioa a unui
din zona bizantino-bolcanicd dar le-au adaptat popor care a stiut ~a se. oPl!-nd grelelor vitregii cu
si le-ou integrat, din capul locului, universului care .l-~ confruntat tstoria $L care nu a incetat nici
spiritual autohton, asigurindu-le conditii de oigu- o clipti .sa cre~ze lntru. {rumos, {acind sa vibreze
roasii dezooltare pentru vreme de mai multe secole. in asprimea zidurilor sau in modularea culorilor
Ca ei nu erau sclaoii modelelor bizantine rezului permanen~a sa aspiraiie cdtre libertate. 17 '
cu claritate din faptul cd, in procesul adaptdrii Dar dincolo de aceste obseroaiii, contribulia
la orizontul artistic local, s-a recurs la sinteze 16 17 prof. Charles Delooue la cuno~terea artei bizantine,
prioitd In ansamblu, este deosebit de preiioasii, .7 In 1369, Vlaicu Vod1i. intilrea m1i.n1istirii Cutlumuz
publicarea ei in. limba romiuui. meritind sa fie m~1 multe dan!i inaugurind protectoralul exercitat de
VOteVOZll romani asupra republioii & monastice de la
salutata ca atare. Alhos. Despre lungul corlegiu de asemenea danii a se
VASI LE DRAGUT vedea Teodor Bodogae, Aju.toarele romanesti La miindstirile
din sfintul munte Athos, Sibiu, 1941, de asemeni N. Iorga
0I!' ~lt:! c~p. I!.f .ocr.o~lrea de c1i.tre Domnii romani a
bisericii !il a civilizatiei bizantine t .
8 I0I1l"~' op. cit, cap. VI, Ideea imperial1i. bizantina
prm Dornnii romani .
8. Puig i Cadafalch, Les eglises de Moldaoie, in $ Aca-
Not e dernie Roumame, Bulletin de la Section historique s
Bucuresti, XI, 1924. '
. 10 Paul Philippot, Die Wandmalerei, ed. Schroll,
1 Franz Xaver Kraus, in Repertorium [iir Kunst- Vlena, Munchen, 1972, p. 69-72.
11 Puig i Cadafalch, art. cit.
coissenschaft, Stuttgart/Berli.n, 1900, p .. 53. .
2 Alois Riegl, Sptitriunische Kunstindustrie, 1901, p. 12 Josef Strzygowski, Kunstschiitze in der Bukowina
Die Zeit, iena, august 1913 '
201-3
3 Joseph Strzygowski, Ursprung der christlichen Kir- ia Charles Diehl, Re(lue des deux Mendes Paris 1924
p. 844 ' , ,
chenkunst, Leipzig, 1920. ..' . .
(i D. V. Ainalov, The Hellenistic Origins of Byzantme 14 Henri Focillon, L'art roumain in L'Illustration
Paris, 1929 ' ,
Art, ew Brunswick, 1951.
5 Charles Delvoye este profesor la Facultatea de 15 Andre Grabar, Roumanie-eglises peintes de Moldaoie
fiJosoCie ~i Iitere a Universitati! libere din Bruxelles unde UNESCO, Paris, 1962 '
preda cursurile de arheologie cre~lin1i. ~i bizantin1i.. Fon- 18 Paul Henri, Les eglises de La Moldaoie du nord des
dalor al institutului de istorie a cre~tinismului, de pe origines a La fin du XV Je siecle Paris 1930 '
IIng1i Universitatea din Bruxelles, el conduce acest. ins~.itut 17 Pentru 0 mai buna cuno~tere a ~Lei vechi rorna-
tnceptnd din 1965. Prezent la nu~er~ase ~ampanll de nesti si, implicit, a siluarii ei fatii de arta bizantina
cercetare in vechi centre de cultura bizantina [Thasos, eXls~a in prezent 0 bibliografie substantiala din cuprin ui
Xantos}, activitatea sa publicistica cuprinde insemnate careia selectarn urrnatoarele titluri :
contribntii originale: Chronique archeologique, tn Byzan- . Iorga, G. Bals, Histoire de l'art roumain ancien
lion ~ XXXIV 1964 p. 135-266; Considerations sur Par.is, 1922; G. Ba1!i, Bisericile lui Stefo. eel Mare Bucu:
l'emploi des trib'unes d~ns l'eglise de La V~erge Ho~ighitria r~~h, 1925; G. Bal~, Bisericile ~i miinastirile mold~(lene~li
de Mistro in e Actes du XIIe Congres international de din (l~acul al ~.V I-lea, Bucuresti, 1928; G. Bal~, Biseri-
byzantinoiogie '), III, Belgrad, 1964, p. Id-4~; Mj,tra, c~ ~ manastirile moldovenesti din oeacurile al XV I I-lea
in ,Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina e, ~ at .XV III: lea, ~ucure!ili, 193?; N. Ghika-Budesti,
XI, Ravenna, 1964, p. 115-132; Les a.teliers d'arts s~mp- Eoolutia arhitecturii In Muntenia, I-IV, Bucuresti,
tuaires a Constantinople, in Corso di cullura sull arte 1927-~936; I. D. ~tef1i.ne.scu, La peinture religieuse en
ravennate e bizantina t, XII, Ravenna, 1965, p. 171- Valach~~ et en ~'ransyl(lanw depuis les origines jusqu'au
210; L'archeologie byzantine au XIIe Congres international XIX steele, Paris, 1932; . Iorga, Les arts mineurs ell
des Etudes byzantines d'Oxford, in ByzanLion t, XXXVI, Roumanie, I -II, Bucuresti, 1934-1936' Victor Bratu-
1966, p. 283-303; L'architecture byzantine au XI" siecle, lescu,. Biserici d.in M~ramure, Bucure!ili, 1941; Virgil
in Proceed. XIlllb international Congres of Byzantines V1i.l~lanu, Ist.ona artei [eudale in Jiirile romiine, I, Bucu-
Btudies s, Oxford, 1967, p. 225-234; Les earacteristiques resti, 1959; Grigore Ionescu, Lstoria arhitecturii ia Romania
de I'orchiteoture pateobyzantine, in Corso di cultura I-II, Bucuresti, 1963-1965; ,
sull'arte ravennate e bizantina $, XIV, Ravenna, 1967, X X X, Istoria arlelor plaslice In Romania I - II
p. 85-104; La Grece byzantine. La transmission de l'hu- Buc~re!iti, 1968-1970; Maria Ana Musicescu, Broderid
manisme grec en Occident, Paris, 1968, Byzance et ~s m~dle(lala roman~asca, B':Icure~li, 1969; yasile Dragu],
ehretientes orientales, Paris, 1969; Monuments byzantms P~ctura muralii 4tn Tran. Il(lana, Bucuresti, 1970; Corina
de Thasos et de Xantos, Paris-Bruxel1es 1971 etc. IcolesCl~, Istoria cos~umulu:i de curte in liirile romtine,
8 icolae Iorga, Byzance f;Lpres Byzan~e. Continuatio~ ~ucure~tl, 1970; .Corma iculescu, Arta metalelor pre-
de La (lie byzantine, Bucuresti, 1935, Institutul de studii uoose !n Romanta, Bucuresti, 1973' Andrei Panoiu
bizantine. 18 19 Mobilierul vechi romunesc, Bucuresti, i 975. '
De asemenea pot fi consullate cu real ,roios ~evistele INTRODUCERE
de specialitate (Studii ~i cercetdri de .stona arte, Revue
roumaine d'histoire de l'art, Buletinui Monumentelo.~
istorice etc.) tn care au fost pubiicate numeroase studn
~i arlicole privind arta veche rOl;nA~eascli sem~ate de
Stefan Bals, Mihai Berza, Pavel ChlhaJ.a, Ioana Cristache,
Vasile Dragu], Carmen Laura DumlLresc~, Florentma
Dumitrescu, Alexandru Efremov, Eugenia Greceanu,
Emil Llizlirescu, Cristian Moisescu, Marla Ana MUSICeS?U,
Corina icolescu, Cornelia PilIat, Radu Popa, Marl~s
Porumb, Razvan Theodorescu, Horia Teodoru, Sorin
Ulea, Virgil VlI.tli~ianu, Teodora Voinescu.
BAZILICILE cu $ARPANTA
numit ciborillln, ~i alcii! uit din patru au mai Existenta Iui in bisericile unde se celebra un CUrl
multe coloane purLind un acoperis cu cupola, de~supra unui rnormint sau a unor relieve -cn
S!mtul Pe~ru .(San Pietl'o) sau Sfintul Pavel
din afara zidurilor (San Paolo fuori Ie ' ) d
De la tribun.a. 1n grecellte echivalenlul este bema, la R b '1' . . mura e
orna, aZI rea martirium i\ numita l\lanastirine
lermen Iolosit pentru altar. S9 de llnga Salona, in Dalmatia, Sllntul Mina i~
Theofanie = apari~ie divinii. 58
Egipt, Sfintul Dumitru ~e la ~aloni.c _,i bazilica construita lntre anii 12 si 319 . i numita mai
de la poarta Kenchreos, din Corint - I-a Indemnat tlrziu Itntul Joan din Latel'an (S, Giovanni in
pe unii cercetatori sa creada 'a la inceput. el Laterano), Ii ea verba de biserica mart iriala
era menit sa lnlesnea 'ca miscarea lerului ~I a Sflnt ul Petru, de basilica Sf'intului Iormint din
credinciosilor in jurul locului consacrat de pre- Ierusalim, inaugurata din anul 335 (plan 1), de
zen~a sCinta. Dar el mai este tntllnit ~i in alte eea a asterii din Betleem, au de cea de pe Muntele
bazilici, ceea e a dus la presupunerea ca dato- ~la linilor, Nu cunoast.ern exact planul bazilicilor
ritii lui se ga ise 0 formula cornoda pcntru alte construite de Con tanl.in, salt de Iiul au Constan-
s opuri, asa um ar fi celebrarea ritualurilor car tin (337-361) la Constantinopol: hi ericile lnchi-
in oteau aducerea ofrandelor in natura de catre na~e Pacii divi!1e ( finta Irina) ~i Sfintilor Apo -
credinciosi ~i d in care diaconii alcgeau ptinea ~i loli 'are au disparut amindoua prada flacarilor,
vinul pentru jert Ia euhari iiea oficiatii pe altarul in timpul ras oalei ika din ianuarie 532 ca
tnvacinat. ,i Marea Biserica, in curlnd tnchinata J n~elepciunii
Tipul general pe care l-am definit mai inainte divine (SCinta ofia), ttrnosita la 1- februarie 360,
comporta unele variante, dupa epo i ~~ ma,i al dar care avea 'a fie partial distru: a in cursu)
dupa 10 urile unde a fo t constrll.lt. D.lver ~tatea unei razmeri~ i calc de urghiunirea sfintului
provinciilor care alcatuiau Irnperiul hizantin s-~ loan Gura-de-Aur, in /104, lnaints de a pieri Hi
refleetat in arhitectura, '<1 ~i in celelalte ramuri ea in incendiul pro 0 at de rascoala Nika. S'e
ale artelor, ~i poate mai mult inca, deoarece pre upune ca acea: la prima bi serica Sfinta ofia
arhitectura era tributara resurselor locale de mate- lusese ~i ea 0 bazili i1 cu cinei nave, Spre deosebire
riale care impun 0 eont.inuitate in procedee. de biseri il de la Roma ~i de aceea a Nasterii
Arheologii deosebesc rnai multe ({scoli ) regi~nale. de la Bell em, baziliea Sllntului Mormint avea
II voi pomeni aici dectt scolil cele mal net dupa de crierea lui Eusebiu, tribune deasupr~
caracteriz.at.e. In aceasta 'Ll'adani de clasilioaro navelor Iaterale. Poate Ia Iel Iusese construita
geografi a este important sa nu se. piarda din ~i Sfinta ofia. Vorn vedea, intr-adevar cii tri-
vedere ca arhitectii, mai ales eei vesuu, au putut bunele con tituie 0 il'a ALura caracteristica a
fi chemati sa realizeze unele con it.ru 'Iii, datorate bi ericilor monument.ala de la Constantinopol ~i
mal'inimi'i unor Imparati, in alura regiunii unde din Greeia. In apitala J mperiului ele permileau
lucrau de obi ei. In plu , anumiLe caractei-istici lmparatului ~i dregatorilor din jurul sau sa asisle
proprii unei ~eoli sau alteia se modi fica de-a la lujbe domintnd in a elasi timp multimea de
lungul t impului, sub lnrlurirea feluritelor impre- credinciosi si a prirnea a acolo ImpartA~ania din
jurari. miinile patriarhilor 'au ale altor preoti. Poate
a e ta era rolul care li se atribuia inca de la
Bazilicile lui Xu putern dectt I' creta dis- inceput la Ilntu Sofia ~i astfel am putea vedea
Constantin puritia marilor bazilici ridi- in a e, L 1 m nt arhitcctonic un efect al art i
calc de Con t antin, dintr auli e di? capil.ala. Vorn mai nola ca, desi biserica
care unel , dupii ctt se pare, nu au 1'0 ,t terminate Iintului "\1 rrnint a Iost on tl'uita de un arhi-
declt de fiii sai, Dar, in linii mari, n putern Iac te L nurnit Z n bius care, judccind dupa numele
o idee de pre aspectul elor mai multe dintre sau, putea fi sirian, Constantin a trirnis un preot
ele datorita inlormal iilor apiitate prin apatUl'i din Con tantinopol, Eustatiu, spre a-l indruma
sa~ din textc. Aproape toate erau bazili i rnari i .upravegheu. r n s l'iJ'~it vorn releva ca tribune
cu cinci nay ,precedat de un atrium cu patru xistau ~i in bazilicile pagine din orasele Asiei
porl.icuri, fie e:'1 o yorba de catedrala de lu H ma, 60 61 Mici a 'ur i inlluenta s-a exercit at a upra tinerei
capitals, in Museion -ul di~ Efes! precum ~i siruri de lte sapte coloane de m~-:!llura verd.e
in bazilica aflata in Agora din Smirna. invito LaLa cu negru, pe care se spnjmea 0 arhi-
In afara marilor biserici intemeiate la Con- trava in platbanda, dupa rnodelul antic, ~n locul
stantinopol ~i a unor edifi.cii c~re ~-au inspirat arcadelor folosite 1n general in alte par~l; acest
din ele, mai mult sau mal putin direct, marea lucru dovedeste un gust conservator, intilnit ~i
majoritate a bazilicilor aveau trei nave. in alte domenii ale activitatii artistice din capitala,
Peste navele laterals ~i peste nartex se ridicau
Constantinopol Aproape toate bazilicile de tribune de tinate Iemeilor ~i care, din aceasta
la Constantinopol, cunoscu- pricina, erau numite ginecee. Partea terminala
te din texte, au disparut. In general, ele par a de la est se incheia cu 0 absida semicirculara in
fi avut un nartex ~i un atrium ~i sa fi fost inzes- interior iar in exterior avind trei laturi, dupa
trate cu tribune deasupra colateralilor. Ie putem un tip care a aparut la Constantino pol in secolul
face 0 idee despre ele dupa bazilica Sfintul loan al V-lea ~i s-a rasplndit de.aici .in res.t~l imperiul~i,
din Studion, care a fost ridicata de patriciul mai ale inceplnd cu domma IUl Iustinian. Apareia-
Stud ion, in 463, ca biserica parohiala, ~e un teren jul zidurilor este Iacut din a ize de piat~a cioplita
care ti apartinea, in cinstea patronulm sau, sfin- in unghiuri drepte altemlnd cu straturi de cara-
tul loan Botezatorul (plan 2; il. 6). Biserica era rnizi : ace t tip de apareiaj pare sa fi luat nastere
precedata de un atrium cuprins intre trei po:ti- si a se fi dezvoltat in Asia Mica, sau cel putin
curi la vest la nord si la sud, pe clnd in bise- in bazinul Marii Egee, in secolul al Il l-lea e.n.
ricil~ de la Roma ~i din Palestina atriumul era II rezasim de pilda, in acea parte a zid urilor
inconjurat de 0 galerie pe. cele patru latu.ri ale eetat~ Ni~eea construita de Claudiu II Gotul
sale. La Constantinopol porticul de est al atriurnu- (258-269) in edificiile Iui Diocletian din Nico-
lui s-a transformat Intr-un nartex, prin tnchide- media ~i in constructiile lui Galeriu din Salonic.
rea cu ajutorul unor pereti ~i usi a spatiilor dintre Intr-un oras nou, care nu avea traditii arhitec-
coloane care dadeau spre curtea centrala. Nar- turale proprii, arhitectii ~i zidarii preluau proce-
textul, sau pronaosul, este unul dintre elemen.tele deele de onstructie din regiunile invecinate.
cele mai tip ice ale arhitecturii de la Constantino-
pol ~i din Grecia. [umele ti vine de l.a faptul c~ Grecia Scoala i greaca ne este
forma lui alungita seamana cu tulpina plantei cunoscuta printr-un numar
[erula nartheca. Aici catehumenii .(c~i.. ce erau irnpresionant de monumente, datind in maj.orita-
instruiti prin viu grai in vederea. prHl:~ll'lI.botezu- tea lor din seeolul al V-lea (plan 3). Atrmmul
lui) ~i anumite categorii de penitenti a~l~tau I~ era inconjurat de porticuri la vest, Ia nord ~i la
prima parte din slujba la care erau adrnisi ; apoi sud dar nu ~i la e t, unde era in his cu peretele
erau lasati sa pIece, dupa un ritual ce pare sa se plio' al nartexului, de care era adeseor~ lipita fi~a
fi pastrat, eel putin in anumit~ regiuni: ptna la destinata ablutiunilor. artexul comumca cu atriu-
lustin al l l-lea (565-578), tnainte de mceperea mul numai prin usi ce dadeau spre galeriile late-
slujbei pentru crestinii care primisera botezul. ~i rale. La est e de chidea spre cele trei nave.
care numai ei singuri puteau lua parte la euharl.s- Golul prin care e intra in nava centrala era
tie. In acel moment, la biserica Sf1ntul loan din adcsea Impartit in trei, prin coloane, formin~
Studion (~i la edificiile asemanatoare) se lnchideau acel tribelon numit a tfel pentru ca cele trei
usile dintre nartex ~i nave, pentru a ascunde intercolonam'ente erau acoperite cu draperii (vela,
privirii neinitiatilor celebrarea sfintelor tai~e. Tav~ bela), ferind astfel de privirile ?atehumenilor
centrala era despartita de eolaterale prm doua 62 63 partea din liturghie la care acestia nu puteau
a~('zal'i, 'ar aveau nevoi de biserici. Nu u C.'(i8-
asista. In numeroase bazilici, pesl c lateral ~i tat aici vreo rupture lnl.re arhite turn pilginu si
pe: te narlex e ridi an tribunele. Peretii erau arhil.e Lura crestina, Do la una la c alalta s-a;1
oonstruiti din asize de bolovani, de, tul de zroso- Iransmis, fib'a sol II!ie <1(' continu it.ate, im t ul
Ian ciopliti, alternind .u strat U1'i de c~ramida~ monumentalului ~i t ehnicu ziuari i cu piaLrii de
mai putin numeroasc declt In Constantinopol ~I talie, u grija Imbinuta. BaziliciJe din iria de
rnai distantate lntre ele: in Grecia piatra : e gaseste nord lnt foarte nurneroase ,i mai bine pasu-ato
mai din abundenta decit in regiunea Con tanti- <I~ il cele din G~eC'ia. Ele dat eaza in mal' parte
nopolului. dl~ so '?llIl. al y-!~a, dar .unele dintre ele, dupil
-au pa trat, in Grecia, dOlla biserici, care uulrLuria 1I1 ('l'lp\lJlol' "OlIYf', au Iost zidite in
of era un bun exemplu in privint.a aspectului ac - : . lul al 1\ -I a (plan .J). 13azilicile nu erau PI'l'-
tui gen de edificii. Est Yorba de biseri a Fecioa- cedate de un atrium la e t, i de 0 curte la sud
rei-Acheiropoietos (il. 6) si de Iintul Durnitru potrivit unui plan adoptat dupa acela al caselo;'
de la aJonic, apartinind arnlndoua s colului din irin anti a, ace te cur t i iubstituindu-so astfal
al V-lea. Prima, inchinatii Maicii Domnului, a orpului ..septentrional al locuintei. , La est , ele
primit mai tirziu numele de Acheiropoieto , d oare- se term.mau pnntr-un sanctuar tripartit, in
ce acolo se pastra 0 icoana a Mariei, despre care care ab Ida centrula ~i cele doua incaperi palraie
se prelindea a fi de pruve nientii rniraculoa: i:i, ca~e 0 Ilancau emu Inscrii e in planul dreptun-
adica nefticuu; de mlna oniului. coperisul original' ghiular prmtr-un perete-fundal re tiliniu. Ele
al navei centrale a fo s L coboriL in cursul vea uri- mostenisera a eaeta LI'asiiLul'a de la templele
lor ~i, din aceasta cauza, ea a pierdul etajul de pagtne, urn ar fi Tyhaia (templele Fortunei)
ferestre care luminau nava mediana, asezate pe din E' Sanamein ,i din Mismiyeh, unde aceasta
laturile lungi, deasupra acoperisului cu un singur olutie a Io: t in pirata de gustul fata de un plan
versant al colateralelor. arrnonios, trnpletit cu dorinta de a nil lasa sa se
Cu cele cinci nave ale 'ale hazilir-a cunstruitji vada din alara nisa unde e afla statuia destinata
in a doua jurnatate a ecolului al V-lea lntru cin- cultului. Inceplnd din secolul al V-lea, ca regula
stirca sfintului Dumit ru pare lncii ~i mai impu- generala, in aperea laterala de Ia nord se deschi-
nat.oare. Partial dist ru: 5 de 1'0<' ub domnia lui dea pre na va laterala printr-o u~a cu ancadra-
Heraclius in jurul anului (j30 ~i rer on IruiUl m nt drspt, comuni ind astfel si cu ahsida : inca-
tndata dupa aceea, ea a mai avut cle sulerit le pel' a din PI' sud se de chid~a spre col~LeraJa
pe urma cumplitului incendiu, ('a~ ' i.n 19~7! a adiacenta pri nlr-o arcada, ceasta trehuia sa
prelacut in cenusa csnt rul 01'U~1I1t1i. Om Iericire. sublinieze aract rul iacru al inciiperii care era
peretii exteriori all fosl frl'i(i pc mari por+iuni u capela unde e pa trau unul sau mai mull
dar interiorul a 1'0 t groaznie dil[lInal. Recon Lrui- relicvarii de piau-a, avind Iorma sarcolagelor ~i
Ifi incepind din 1926, bisericn a Ios: I'relala cIIII,,- In are e turna ul i, pe are credinciosii il luau
lui in 1~48. in Iiole, d u pel ce asia se prelinsese peste sfintele
rnoas te. T ncaperea dinspre nord slujea Ia pastra-
Siri l ntcnsa act ivitatr arhitec- rea obiectelor liturgi e. In majoritatea cazurilor
turala cal'(' ,-a de ra~UI'al a e ite biseri i nu erau prevazute cu tribune ~i
in epoca remand in provinriu 'il'ia rea mai stim din texte cil femeile stat au in nave in patele
infloriLoare din tntreg imp riul, a Iost ont inuat ii barbatilor, in asa fel tnctt acestia sa nu le poata
si In vremea biznnl.inilor. At.unci tara Ri-a . porit privi, Din nefericire nu cunoastern marile biserici
~XPOl'Llll'ile de ulei ~i exl.ind r Ii cllILIII'ilol' de 65 din Antiohia care au putut servi ca model pentru
planto oleaginoaso a fa vorizat <I pari] ia U 1101' noi 6-4
acest Lip de bazili.ca. 1n uI'su.1socol~lui al V-le~:
v
Melchior de ogue (in 1860-'1861). La vest ele
arhitectii din Siria ~e d?ved~ra m.at indra~ne~l: aveau un portal, deasupra caruia se ridica 0
nava mediana deveni mal lata, mal tnalta ~l ~al IOC1gia~i care era tncadrat de doua turnuri. La
bine Iuminata, spatiilo dintre oloane se manI'a, est, absida poligonala, impo~ bita in ext~rior cu
absida se adinci. v doua etaje de coloane angajate, se arcuia intre
Siria ar fi lincezit poate in repetarea .monotona doua tncaperi dreptunghiulare. Biserica din Kalb
a acestor formule traditionale, daca noi elemente Loze avea 0 ahsida semicirculara decrosata, tmpo-
a1'hitecturale n-ar Ii fost introduse ca urrnare a debita de asemenea cu doua nivele de coloane.
initiativei luate de tmparatul Z~non (47~-4~1) Fatada vest era alcatuita dintr-un portic cu trei
de a construi 0 hiserica de 0 marlm.e neObt~nUlta! etaje, Incadrat de doua turnuri. In interior, pentru
la Telanissos (Kalat Seman), in l~rul sttlpului dascarcarea arcurilor cu 0 sarcina mult mai mare,
pe care sfintul Simeon i~i dus~se viata de ~scet coloanele au fost inlocuite cu pilastri puternici.
timp de patruzeci ~i doi de .am, intre 417 ~l. 459 In regiunea vulcanica Hauran, unde lipsea
(il. 9). Lucrarile de eonstructie au durat aproxima- lemnul, arhitectii au continuat sa Ioloseasca bazal-
tiv din 476 pina in 490, dind.u-se. as~fel de l?-c1'u tullocal ~i sa recurga la tehnica - mult utilizata
la mii de muncitori veniti din dilerite pa1'~1 ale in epoca romana - acoperirii cu dale plate, spri-
Orientului bizantin. In j urul unui octogon ~e!l~ jinite pe ar uri transversale. Aflam aici bazilici
tral, despre care vom mai vorbi, patru bazili ~ cu 0 singura nava, cum este hiserica numita a
cu cite trei nave fiecare form au bratele une~ lui Iulianos, din Umm-ej-Jimal, ~i altele cu trei
cruci. Cea dinspre est reprezinta eel m~ Ve?hl nave ~i 0 absida decrosatii, de exemplu la Tafha.
exemplu datat de :utaI' compus. din tre.l abside Dar, in secolul al V-lea ~i mai mult inca in seco-
semicirculare, dagajate la ex~orlOr. Absl?a . en~ lul al VI-lea, tipul din Siria de nord cu altar tri-
trala era decorata in exterior cu.. doua .~lrurl partit ~i sarpauta in doua ape a fost adoptat ~i
uprapusc de coloane. Bratul bazilical dinspre aici, in ciuda cheltuielilor suplimentare deter-
vest fusese construit pe panta muntelui, care e~a minate de nevoia de a se importa lemn ~i olane:
atit de inclinata, incit accesul din~fa1'a era pr.actlC lntr-attt de vie era dorinta locuitorilor de pe aceste
imposibil ; el da~ea .spre val~ prmt~-o .loggla ce meleaguri de a avea biserici cu inni~i~are mai putin
se sprijinea pe ziduri de s~stmere ~.l d.m inaltul severa, mai putin provincial a >) ~i care sa fie
careia credinoiosii puteau Ii che~at~, Iie cu glas asemanatoare cu acelea din restul tarii.
tare, cum fac muezinii musulmani, fie battndu-se
in grinzi lungi de lemn, nurnite Ast~tand~e (toaca), Palestina In Palestina, bazilicile ridi-
dupa obiceiul care s-a pastrat pma in zilele noa - cate dupa dornnia lui Con-
tre in mtnastirile de la Muntele. ~hos. * stantin au imbinat in chip divers elementele pre-
Din acest monument s-a zamielit 0 ~ena~te~e luate de la rnarile anctuare aflate in Locurile
in domeniul arhitecturii siriene, careia it apartin sfinte, cu tra aturile imprumutate din Siria inve-
vestitele bazilici din Turmanin ~i ~i~ Kalb Lo~~! cinata. In general, acestea erau edificii cu trei
construite in juruJ anului 500. B~zilica minaS~trll nave, fara nartex ~i fara tribune, avind la intrare
din Turmanin darimata la sltrsitul secolului al un atrium cu patru porticuri, sau 0 curte, ~icare
XIX-lea ne esie cuno 'cuta prin frumoasele des.ene e terminau cu un altar tripartit de tip mai mult
executate in cursul misiunii conduse de marchizul au mai putin pur. Printre constructiile mai
insemnate vom cita bazilicile din secolele al V-lea
~i al VI-lea, de la Gerasa (astazi Djerash), in
* De rapt, la toate mtnastirlle ortodoxe. 66 67 regiunea Decapolis, la est de rlul Iordan: orasul
fusese Ioarte tnflorit or inca din ' colele al Tl-Iea
si al III-lea din era noa 'trii ~i avea foarte frumoa- altar tri .onc, inspirat poate din edificiile egipLene.
:e monuments romane, in traditia arora e
ins riau ~i bi eri ile. Aparit ia unui nal'l.c~ in Egip: EgiptuJ ~i-~ afirrnat parti-
bazilicu Nast rii de 1<1 llcl leom reconstruita dl' cularitatile in arhitecturii,
Iu tinian, e'Le iernnul unei inlluent e constan- ea ~i in alte domenii ale artei. Monumentele sale
tinopolitane. reflectii dnalitatea culturilni- care au convietuit
pe pamtntul lui, influen~indu- e reeiproe: pe de
,W. ,1/' Lea- .Ysia ~ridi e L un ansamblu () parte, eultura de origine elenistica, co st aruia
d t erit orii prea va t ,:i in Al xandria, ~i pe de alta, cultura copta a patmi-
prea complex p.enLru a 'py~ea al 'utui 0 ing~l'~ lor populars din EO'ipt, care imbinau Lraditiils
provin ie arti tica. Buzili .ile coase. la l~ml~d nationals II lemente recesti, cu vintu] copt fiind
JJJ'in sapaturi intreprin~e in orasele ~Ir: l.'eglU~r1c o deformare a cuvintului gre aigyptoi, egipteni.
Deplingem disparitia bisericilor de la Alexandria,
de coasta de la sud ~I de la v st. mfa~l~eaza. 0
mal' varietate in combinarea clcmenlelor lnt".- car. se inrudeau probabil cu cele din re tul Orien-
nile in alto parti: ace ite ceUqi de !l gntatol'l~ lului mediteranean. Dar ne mai putem cia
intretinlnd legaturi am cu C?nstantmopolyJ ~J ama despre edifieiile de acest gen dupa ruinele
Gre ia, it ~i cu Siria ~i Palestina, par sa. fI f~ ~ marii bazilici pe care arhiepiscopul Alexandriei,
pe atun i, a a cum vO.r fi adesea i~lcursul ISLOl~Jel Teofil (3 4-412), a pu sa fie ridicata In , anctuaruj
lor extrern de receptive fa~a de lllfluen~e~e din- Iint.ului Mina: era 0 basilica eu trei nave ~i abaida
a fl:ra. Bazilici1e de aici aveau ade ea Ia intrar s micircularii decrosata, u un transept ~i cu tri-
un atrium, clnd cu patru p rtic~l'i dUl?ii ~od lu! bune pe Le colaLerale ~i peste transept. Bisericile
palestiniano-roman, ctnd cu LI'e~ porti uri d~lPH onstruite in ecolul al V-l a In Mrnastirea Albii
modelu1 elenic. Dar la fcd de bine pute.a ex~ .t~ (plan 6) ~i la l\inastirea Rosie, in imediata vecina-
IInatrium cu patru porticuri in fa~a unei bazilici Late a I alil.at ii Sohag, sau in curtea t.emplului
U nart.ex (Pergarn, bazili a B de la Per~he), din Denderah, in Egiptul de Su , ilustreaza curen-
a ~i in lata unei biseriei ~al'a ~art~x (Milet). Ill} opt: in interiorul II nei constructii IIreptun-
De asemenea atriumul cu trei pOrLICUrJ era Iolo- ghiulare, ai car i pereti lnr-linati, avind deasupra
it si la bizilicile cu nartex (pe acropola romans 101' 0 mulur-a bine degajata, amintese de Egiptul
din 'XanLhos) ~i la bazilicile fiira narLex. (bazili c~ faraonic doua colonads desparl nava in trei,
.\, Perghe). Iai multe bazilici din Merramllk ~I lupa tipul bazilical, dar se unese la ve t. Ab ida
din J orykos, in Cilicia, rau Inzes~l:a~~ c~ un triconca deriva din tipul de cellae trichorae fune-
nartex asemanator u acela al hazilicii Sflfi~.ul rare, poate prin intermediu! aceleia din baziJica
loan din Studion, adica de partit de gale~111~ , Ilntului Mormtnt, de la Jerusalim, ClI care e to
laterale prin pereti trapunsi adesea. de u~: ~~ ill ori e caz inrudili'i prin decorul coloanelor din
ornuniclnd cu curtea printr-un porLic al carui interior .. \.ce'tc bi erini so inra.\i~eaza ca nista
intercolonamente puteau fi In hi. e CLI u~i. D COI'lilrete religioa re izulate in desert. rJl slirsit ,
a. emenea altarele erau de 0 mare vanetate: bazili a de la Herrnopolis (de prin anul 430),
absida semicirculara deerosata sau inscrisa Intre ('1I trihunele ale, ell tram eptul, ale carui brats
incaperi dreptunghiulare (pa t~fori), .a~e. 0 de- rotunjite Jorrneazn douu din xedrele arnplului
paseau mai mult sau mai putin. In L.l~la cen- Iriconc dinspre e l, ,i cu colonada 'a car s
Ll'alii, 0 serie de biserici ale unor tntnastiri au un 68 lmbina la vest, marcheazii tranzit ia dintre grupu]
69 alexandrin ~i grupul copt.
~~ t _
Ravenna Ravenna, lipsita la inceput atrium ~i fara tribune. El a fost aplicat sub Teo-
de traditii locale, s-a ara- doric la catedrala ariana (Santo Spirio) ~i la
tat receptiva la felurite inlluente. Cind, in 402, biserica palatina (S. Apollinare uovo). Aceste
Honorius si-a mutat aici resedinta, care ptna edificii se deosebesc de cele de la Roma prin
at unci fusese la Milano, episcopul Ursus a pus sa absida lor poligonala cu cinci muchii, de un tip
se ridice 0 catedrala cu cinci nave, dar fara Iolosit mai inainte in catedrala lui Ursus si care
tribune, ca ~i acelea de la Roma (Sfintul loan pare sa fi Cost apreciat pe litoralul Adriaticei.
din Lateran) ~i de la Milano (SCinta Tecla). In
424, dupa moartea acestui imparat., sora lui, Roma Chiar ~i Roma, tnceptnd de
Galla Placidia, care fusese in vrajba cu el, s-a la sflr~itul secolului al V-lea,
intors din surghiunul petrecut la Constantinopol pare sa fi imitat, nu 0 data, modelele practicate
linga nepotul ei, Teodosie al II-lea, ~i a preluat in Orientul bizantin. Bi erica San Giovanni di
titlul de regenta a fiului sau nevirstnic, Valenti- Porta Latina a fost construita, pe vremea lui
nian al III-lea. Ea a ridicat in cinstea evanghelistu- Teodoric, poate sub papa Ghelasie I (494-496),
lui loan - care 0 salvase dintr-o furtuna pe drumul lulndu-se ca unitate de lungime piciorul bizantin
de intoarcere - 0 basilica cu trei nave, dotata de 31,5 em. ~i nu piciorul roman de 29,6 em.
nu numai cu atrium, ci ~i cu nartex, dupa modelul Altarul cuprinde 0 absida eu trei laturi, Ilancata
celor vazute in capitala imperiului. Ea a ramas de doua abside semicirculare, care se arcuiesc in
credincioasa obiceiului din ltalia ~i nu a amenajat cuprinsul celor doua tncaperi laterale ale sanctu-
tribune, care ar fi pus poate probleme difi ile aru1ui, alcatuind 0 dispozitia a spatiului bine-
de stabilitate arhitectilor ~i zidarilor din partea cunoscuta in Balcani. Noile bazilici, San Lorenzo
locului. Decorul arcadelor la exteriorul peretilor fuori le mura ~i Santa Agnese fuori Ie mura, ridicate
pe laturile lungi, n cunoscut in Orient, se leaga una sub papa Pelaghie II (579-590) ~i cealalta sub
de 0 traditie ilustral.a prin bazilica lui C nsta~tin papa Honorius 1(625-638), dupa ce orasul fusese
de la Trier, ~i prin bazilica Fecioarelor (San Sim- recucerit de trupele lui Iustinian in 533, aveau
pliciano) de la Milano, ridicata in ultimul patr.ar un nartex ~i tribune dupa modelul marilor biserici
al veacului al IV-lea, de catre sfintul Ambrozie de la Constantinopol ~i din Grecia.
care se nascuse la Trier. Dar altarul cu absida
tncadrata de 0 parte ~i de alta de pastofori, ai BAZILICILE BOLTITE
carol' pereti exteriori de est nu 0 depasesc, se
conlormeaza unor prototipuri cunoscute in Siria. n ontrast destul de izbitor desparte bazilicile
Aceasta formula de altar a reaparut un secol cu acoperisul pe sarpanta de bazilicile boltite,
mai tirziu, la Sant' Apollinare in Classe, basilica ridicate in diferite ~inuturi Indepartate ~i cu 0
inceputa gratie darniciei lui lusLini~n, sub ~~isco- fizionomie mai aparte din Mesopotamia epten-
patul lui Ursicinus (533-536) ~l ttrnosita de trionala si din centrul Asiei Mici, precum ~i in
Maxirnian. R gasim aici ~i atriumul ~i nartexul. Armenia, in Georgia ~i in Cipru.
Acesta din urma era chiar flancat de turnuri
comparabile cu acelea care se vad de 0 parte ~i Mesopotamia In nordul Mesopotamiei,
de alta pe ra~ada vest a unor bazilici din Grecia septerurionalii majoritatea bazilicilor bol-
sau din Siria. Dar in rastimpul care desparte tite s tnttlne c in regiunea
aceste doua biserici, pIa nul mai des Iolosit la muntoa a Tur Abdin, intre Mardin ~i Tigru. Ele
Ravenna a fost acela, utilizat dsopotriva la nu sint prea sigur datate. Cele mai vechi nu slnt
Roma, al bazilieii eu trei nave, fara nartex, fara 70 71 anterioare secolului al I-lea ; altele se pare ca
au lost ridicate abia in secolul al III-lea. nel de lemn, dupa 0 tehnica stravechs in aceste regi-
au 0 singurii nava, acoperita cu 0 bolta longitu- uni, unde e mai practi a ~i astazi, ~i deosebita
dinala in leagan, fa uta din caramizi, care 'f' de tehni a rornanilor, care foloseau intre pentru
'prijini"i lateral pe a serie de mici arcuri lipito boltile lor de iiramida, de piatra, sau de blocaj.
la interior de peretii lungi de piatrii (plan 6). Ace t procedeu oriental al holtii fara cintru a fost
Absida sernicirculara e insorie lntr-un drcptunghi . aplicat ~i la bazilicile me opotamiene.
. ava este precedata la ud de un nartex, prin
rare se leagii de 0 mare curte patrat a, asernana- "t. ia Micci AILe baziliei boltite au fost
t.oare cu aeeea pe care 0 gasim la bazili .ilo din ridicate intre sccolele al
Siria. Mai tlrziu, in secolul al IX-lea sau aJ -lca, VII-l a ~i al IX-lea, ln interiorul Asiei Miei
pe latura de est a curtii s-a atnenajat adesea (J indeosebi In Lyeaonia, in [inutul muntos Kara
absida, care slujea la celebrarea eeremoniilor litur- Dagh (Muntele egru), la sud de Konia ( lra-
giee in aer liber. Tot la est, din nartex se intra vechiul Iconium), in regiunea numita in limba
intr-o mica incapere lunguiata, situata tndaratul Lurea Bin bir ki~s e (Cele 0 mie ~i una de bi. erici).
absidoi, dupa 0 dispozitie mostenita de la ternplol Acestea erau mal cu seama hiserici ale unor mtna _
pagine din Mesopotamia (Babilon, Khorsabad) tiri. Ele aveau trei ~~v.e c~ lungi bolti in leagan,
si din Siria (Barqush, Dura). In bisericile mtna - paralele cu axul ed ificiului ~I de partite nu de
lirilor, nava, boltita tot in leagan, of era parti .u- ol?ane, ei .de stilpi masivi, ~are uportau impin-
laritatea de a se desiasura tran vel' al in Iata gerlIe boltilor (plan 8). neori nava mediana
unui sanctuar cu trei compartimente {plan 7 J. e ridi a c.l~a.upra olateralelor ~i primea lumina,
Acest plan ciudat se tdigea tot din tempI Ie ca in bazilicile cu sarpanta, prin ferestre pra ti-
pagtne din Mesopotamia ~i din iria, prevazut cate in partea de sus a peretilor lungi; alteori era
cu sali extinse in sensul Iatirnii : la BabiJon, Khor- de aceeasi iniil~ime ca ~i olateralele ~i se lnscria
abad ~i Dura allam principalele exemple de odata eu ele sub un acoperis cu dOlla ver ante.
acest fel. In sfir~it, bolla era legata de vechi tra- Cele doua ~u1'l1ul'i ridicate de 0 parte ~i de alta
ditii ale arhitecturii locale, retnsulletite de irnpe- a portalului entral al nartexului are se des-
riile part ~i sasanid, carora Ie-a apartinut Tur chidea eel mai adesca spre exterior'printr-o dubla
Abdln. Orientul mesopotamian, sarac in lemn, arcada, conf reau Iatadei 0 infa~i~are de, tul de
dar bogat in argila de buna calitate, a unos ut impozanta a emanat oare u a Sf'lnl ului Durnitru
Ioarl.e de timpuriu, inca din mileniul al II-I a de la alonic, sau ClI monumentele de la Turmanin
i.e.n., bolta de caramizi in forma de leagan. i d la Kalb Loze. 8i, ricile din Bin bir kili se
Partii readu era bolta la mare cinste, in ccolele I e~au 'Pe ~e-a h~t.l~egul con truil o, inclusiv holtile,
si I'I e.n., 1n palat.ele 101' din Hatru, Assur ~i dill piatra fatuILa, dupa modelul rnultor edilicii
Kuh-i-Khwaja. La rindul lor, sa anizii au on- romane din A ia Mica, Ie In rare past rassra c .va
struit in lrazn te bolti in leagan in palatele 101' d in obra 101' mare! ie.
din Firuzabad (al lui Ardasir I, 224-241), B1.,a- e par eil. in Asia liea s- bucurat d succe:
pur (I Frumosul Sapur I), ndicat de apur I, la i bolta se.misfCl'i a. La Hierapolis, in Frigia,
s urta vrerne dupa vi toria lui asupra Imparatului ctnd caldarium-vu termelor (din secolul al III-lea)
roman Valerian, in 260), Ctesiphon ~i arvi tan a Iost lran format, la Inceputul seeolului al V-lea
(zidit de Bahram al V-lea 4.20-4.38). Majoril.atea in bi eri 'ii, bolla in leagan a fost inlocuita d~
a e .tor bolti, de origine parta ~i sasanidii, erau bolti in caleta. Catedrala din Il ierapolis con-
mestesugit. construite din caramizi puse pe lat, struita dupa anul 535, a fost de a emenea acope-
usor in consola ell fi are nou trat, fill'i:'i cintru 72 73 rita cu bolti in caleta.
Balcanii Bazilica cu boltii in leagan entrale, era meniLa sa domine viitorul arhitec-
a cucerit Bal anii tn se 0- turii bizanline.
lul al VI-lea. Ea a fo L poate introdu i1 d garni-
zoanele de oldat i veniti din sia Mica. Ex m- Hotonde La Sfintul Morminl, la 0
plare de acest fel, cu 0 ingura nava, e gase: data pe care unii 0 aitueaza
in Macedonia la Sveti Ilija ( ftnLul Ilie) ~i la ub domnia lui Constan in. pe clnd altii 0 aaza
Rujkova tn regiunoa Tarittn rad , precum ~i in a doua jurnatate a se olului al I V-lea, s-a
in Romania la Troesmis (jud. Tulc a). Bazilici on truit in jurul zrotei unde Iusese depus trupul
boltite mai itnpunatoare, 1I trei nave, au Iost lui Hristo la vest de bazilica ridica a de Con-
ridicate in Macedonia, la Tarittngrad (bazilica de stantin, 0 rotonda cu 0 C lonada interioara,
sud-ve q, la Radolita .i la Bielovo. areia i s-a spus A nastasis, adica Invierea (plan 1).
La C n tantinopol, in vechea necropola din
Armenia Bazilica boltita, cu 0 sin- cartierul Psamathia, in sud-vestul orasului, s-au
$i Georgia gura nava . au cn trei, u gasiL resturile unni marturium. circular, care se
paramente Irumoase de pia- ere Ie a fi al sfintilor Carp os ~i Papylos. f;'i care,
tra fa~uiti'i ~i cu blocaj interior a aparut ln rmenia dupa traditie ar fi fost ridicat de Constantin sau
~i in Georgia in secoIul aI V-lea ~i a furnizat prin- de mama tmparatului, Elena, dupa modelul
cipalele modele de bi erica timp de peste 0 sutB. r tondei Sflntului Morrntnt, dar s-ar putea ca I
de ani. La Ereruk, starak, Tekor, Eghivard, sa fi fost onstruit abia in secolul al V-lea. Dea-
Dvin in rmenia, la Bolnisi ~i Urbinisi in Georgia supra lui, la etaj, se afla 0 hiseriea prevazuta cu 0
s-au pastrat frumoase spe imene, ajunse ptna absida, caci, foarte curlnd , in aceste marujria s-au
la noi mai mult sau mai putin tn ruina. Folosirea , lebrat nu nurnai slujbe cornemorativc, ci ~i
acestui tip coin ide cu 0 p rioadu de putemica liturghia euharistica, pentru care se st.at.omi isr;
influenta hizantina ~i siriana : in uncle din aceste obi eiul de a se folo i 0 absida in hazilici. Se pare
biserici s-au gasit. dealtfeI ins rip] ii in limba eil la Constantinopol an e xi tat mai multe martyria
crreaca sau in siriaca. circulare.
Dar nu tonto roLondele erau adevarate hi crici
EDIFICIILE CU PLAN CENTRAL: ROTONDE, EDIFICII martiriale. {T nele erau lnchina t e unor s fin \ i, sau
OCTOGONALE ~I POll LOBE chiar edificii afectate alter dnstinatii. Teodosie
al l l-lea ridi i'i la lnceputul . colului al V-lea,
Daca crestinii t~i gasisera in traditia arhitecturala la nord-e t de SCinta ofia,o rotonda fanl absidji
rornana tipul baziIical pentru biseri iIe unde se are a fost folo 'ita ca tezaur al Marti Biserici *.
celebrau slujbele euharistice, oi aveau in schimb La alonic mausoleul ircular pe care Galeriu
nevoie ~i de edificii pentru ceremoniile comemora- 1-:1 ridicat, la rir~itul ecolului al HI-lea, in apro-
tive, care se de faurau in 10 uril mal' ate de un piere de palatul au ~i de ar ul sau dp triumf, a
eveniment important din i Loria sfinLa, sau acolo fo t prela nt, . uta de ani mai tirziu fara indo-
unde se aflau rnormintele i I' Ii vele unor martiri. ialii lib Teodo, ie I (379-395), intr-o hiserirti
Monumentele Iunerare rotunde 'au octogonale, in hinata Puterii Divine [Dijnamis} in virtu I 'a
din antichitatea paglna, cum sint mausoleel lnclinarii pre ab tractiuni pe care 0 avea epoca.
ridicate pentru Caecillia Metella . i Hadrian, la lterior j fHl dat hramul Sfintilor lngeri, apoi
Roma sau at 1<1 al lui io le\ian in palatul sau
d la Split all furnizat modelel ace: l r asa-
Marea Biserica era atedrala ,,'r. Sofia ~i,prin ext 11-
nurnite niarturia, Cupola, ceruta de ace te planuri H 75 , Patriarhia de la Csnstantinopol.
acela aJ Sfintului Gheorghe,
sub care este cun?s- preotilor ~i calugarilor Care se ocupau de sanctuar,
cuta ~i astazi. I s-a adaugat 0 ab ida Ja est ~1 0 Cupola centrala se sprijinea pe opt pilastri uniti
colaterala circulara. Din ace. te rotonda ale Orien- prin arcad triple. Capele1e dreptungbiulars bol.~
Lului bizantin ~i indeosebi din aceea de la Sfintul tite, are s aflau Intra a e t arcade ~J perel ii
Mormint s-au inspirat biserica an Lef~mo. ~o- exteriori ai octogonului, erau despdntit.e de rni i
londo, ridicata la Roma ub papa Imph~lu incaperi in forma de poligon neregulat, iar p
(468-483) ~i in han~~, in ~~ iolul al I-le~, b!s~- trei Jaturi ale ace tora e arcuiau ab ide ce arnin-
ricile aint-Benigne din Dijon, euvy-Saint-Se- tesc de trieoncurile acelor cellae trichorae funeral' .
pulcre ~i Sainte-Croix din Quimperle. D1. P. Verzon a presupu a ace t luciiperi ar
fi adapo tit Lrupurile Iiicelor Jni Filip. In inter-
Edificii octogonale Octogonul a prilejuit d z~ valeJe dintre octogon i careu se deschideau patru
voltari arhitecturale mal 'ur~i triunghiulare, care alcatuiau ursele de
rod nice. El este Intilnit mai ale in Paiestin~ in lumina ale cladirii entraJe. J n sanctuar se ajungea
iria ~i in Anatolia. La Betleem, . Consta~tm a printr-o scara larga, de cel mai impunator elect.
ridicat la rasarit de bazili a cu ClnCI nave *1 legal Curind tnsa pe latura rasariteana a octogoanelor
de ea, dea upra grotei asterii, II~ 0 t.ogon al -a adaugat absida, asa cum se proceda e ~i la
carui 1'01 comemorativ era cornparuhil cu acela a! rotonde, spre a inle ni celeb rare a liturO'hiei euha-
rotondei de la Sfintul Mormint. In 327, d upa ri ti e: biserica zidiUi pe mormintul Fecioarei,
victoria sa din Rasarit asupra lui Licinius, el ~ la Ierusalim, in secolul aJ V-lea, este unul dintre
construit la ntiohia, in veeiniHa~ea pal.atulUl primele exemple de ace t fel. :,-ceasta ror!'l1ula. s-a
imperial, 0 biserica octozonala cu tribun , lp on- ra plndit In decursul colului al V-lea ~J mal cu
" arna in al VI -lea,
jurata de incaperi. ei de ~~e~I'~, are ?Instea
Homonoia, Concordia, restabilita In I mpe~lU gra~ Biserica Sllnt.ul Gheorghe din Esra, In ma
tie victoriei pe care 0 repurtasc a upra rivalului d nord, construita in 515, este un octogon lnscris
intr-un careu cu ajutorul a patru nise de colt,
sau. . .. di ~i Ia care se adauga la e t un sanetuar tripartit,
La llierapolis in Frigia, lntr-un cirnitir ~n
afara zidurilor, p 0 colinji aeezata la vedere In u 0 absida d crosata cu trei laturi (plan 10).
partea de nord a cetii\.i~,. '~a )'idic.at la inceputul In interior, un octogon oncentric este format de
se olului al V-lea un edificiu Ie IIp oclogonal p~ opt tllpi racordati prin arcuri ce sus] in 0 cupola
locul pre upus a fi al m~I'f!lintel~r apo'to.lulm I piatra vulcanica, avind un profil tuguiat ca
Filip, intern ietor 11.1 crastmu muI.lII local, I~ ale o capiitina d zahiir . La Filippi, in Macedonia
Iii eJ r ale. Pozitia lni a pul.ut rl omparata .n ra ariteana, -a ga it un edificiu avind un plan
aceea a mausoleului are domina ceta tea lIalJ.- asernanator, u deo ebirea ca latura scurtji din pre
camas. 'i ef tul produ nu (' deo ebea probabl~ altar se reduce la 0 impla ab ida semicirculara i
prea mult d acela aJ ma~l. leului in hin::t lui cil octogonul interior e te alcatuit din douazeci
.vt.aturk, care i.,i impun aZI mi~dnl IH'('z,cn.\a. m~- de oloane .
dernuJui ora: Ankara. Complrx'la.lra r-Iadll'J1~dl~ Mai bogata modulatia a spatiului interior al
Hierapolis i infati~area a grandioa a atesL~ ca edifi iilor octozonale se dat oreaza folosirii olona-
arhite tii Limpului ajunse I'a la un Ioart.e .malt lelor curba, de enind lntre pilastri exedre ajurate.
nivel d i cusinta tehnica ~i a po dau sun~~l Solutia a fo t fara lndoiala preluata de Ia bisericil
monllmentalului' (plan 9). ctogom~1 ~ ~nscl'~a polilobate, care 11 dejineau ~i ele de la arhitectura
intr-o constru ~ie piHrata, ale carci ;lJ'1p1 ~da- antica, a a cum vorn vedea mai departe. Ea a
posteau salile destinate su slujcascrt drcpt 10 uml e 76 77 fOL aplicata in biseri a zidita in 512-513 Ia
Bosru (vechea apitulf a piovin lei roman re mai L tus la baza planului cu alternants
Arabia) lntru instirea sfintilor S rghios, Bacchos d ni, ~ i per ~i re tilinii Ia mausoleele paglne,
~i Leontios, martin de origin siriana, oi mai sau chiar la un le constructii cum ar fi termele
populari in patria lor tmpreund cu sfln] ul Gheor- lui aracalla ~i c 11' din Villa Gordi nilor d la
ghe {plan. 11). Ace ,t cdifi in est e de Iapt 0 rotonda Horua, in jurul anului 245.
are ca ~i Sllntul Gheorghe dill Esra si octogonul '~endiD\ele o~ rvatoare manifest ale in capi-
din Filippi ~i fi\ra tndoiala ub influent a con- Lala a carol' a [iuno am relevat-o mai lnainte la
u-ur tiilor de act' 'I lip, . e In crie intr-uu areu Ilnl.ul Ioan din 'Ludion, au facnt a se menl ina
u aj Lltorul a patru ni", de olt. In inl rior, lntr 101 pari r epistilul (arhit rava) in plaLbantii'i,' p
patru tilpi in forma de L e inter .alau porticuri clnd arr-ada domneste in olonada tribunelor, solu-
. ernicirculare de cil patru coloane, acoperite \i logicii. C rezerva par~ii de jo Iormele c le rnai
cu bolti in semicalota, al'e. prijineau up la robu .te ~i etajului Iormele cele mai usoare : in
centrala, de lemn all de tuf vulr ani , a. tazi a' lasi rpiril, arhit.ectii lenisti suprapuse el'ii
disparnta. ordinul ionic c lui dori '. In plus, e ac entuoazii
a .Lf~l 0, u.,!ilal lntre plan ~i elevatie, unde, deopo-
Sfintii Serghios Formula care permitea edi- trrva, IlDIl1e drepte ulterneaza cu cele curbe.
si Bacchos fi iilor : a capete 0 infaVi,ar difi ii1e oct ogonale onstruite de Justinian,
de la mai Iastuoa ii, era de na- pe d 0 parte in carti rul Hebdomon din marginea
r onstant ino pol Lura sa rorespund5. lntru de vest a Constantinopolului,
loan Botesatorul,
in cinstea . fintului
:;;i pe de alta in satul Anaplus
totul njiz uin], lor lui IIl'Li-
nian. El a dispu sa rie apli aUi in hiserica fin- p malul apu ean a1 Bosforului in cinstea sfintului
tiilor Serghios ~i Bacchos, pc are ridica inri'!, l\Iihail, se lnrudeau eu Sfintii Serghio ~i Bacchos.
din primul an al domniei sale, In !" T in a elasi Cu a .el sim] al monumentalului, care i-a caracle-
timp ell 0 basilica aproape lipiUi de ea, care era rizat actiunil , Iustinian a pus in Iata acestor
Inohinata sfintilor Petru ~i Pavel. J n aceste san - edifi ii 0 togonalo un atrium, pinii atunci rezervat
tuare, unite printr-un atrium comun ,e poat bazili .ilor mari.
vedea oglindirea intentiilor cumeni e ale 1ui
In tinian, doritor . a retntregeasca imperium Ro- Son. Vitale an Vitale poate fi 0 ot it
manum in vechile gale granite: pe de 0 parte, de la Ravenna 0 ver iune reinnoita ~i per-
un edifi iu cu plan .entral, de un lip tndragit In .. ~ectionata a hi eri ii Slintii
Siria i Palestina, destinat unor alinti 1'a 'al'iteni . erghio ~I Ba cho: {il . ). Con tru [ia sa a lost
pe de aWi parte, plunul bazilica1, care apartinea f~ct~~t~ aproximativ ~n~re anii 53 i 5/17 gratie
traditi i din a este provin ii, desLinat celor mai clarm lei pe .are Iu timan a acordat-o locuito-
populari sfin~i din pus. Planul bis ricii Iint ii rilor Ravennei prin int ermediul lui Iulianos
erghios ~i Baccho de la Con tantinopol dove- ban h r de origine greaca. Intr-adevar, imparatul
deste 0 anume stinzaci are pare sa arate ca par a e fi hoLi'i.t'n sa us~ina populatia locala
cei care l-au construit nu erau in a Iamiliarizati urt.odoxa in lupta ei impotriva gotilor arieni :;;i
cu tipul ales (plan 12; il. 7). togonu1 e Inscrie sa-i pro ure mijloacele de a-si construi noi biserici:
piezia intr-un cadrilater usor ner gulat, ale arui ~lsLfel, comu~itat.ea .ortodoxa nu s-ar mai l'i simtit
unghiuri slnt ocupate de nise. Intre tilpii car In lare de inlerioritate in raport cu ereticii are
mal' heaza vlrfurile octogonului, tte doua oloan beneli iau de sprijinul Iui Teodoric ~i al fiicei
la fiecare etaj alcatuicsc alternativ laturi drep e a estuia, Amalasuntha. Prin aceasta Iuslinian
~i exedrc boltite In s micalota, dupa un principiu 78 79 lnt legea slHi atJ'aga impatiile eCe tive al unei
a cincea coloane , in vederea recu eririi la are
visa. Ravenna a fost dealtfel recucerita de trupele policrorna incer uite cu 0 bagheta de mar~':lr~
lui in 540, inainte de terminarea lucrarilor de alba Intareste Inrudirea intre cele doua edif'icii
zidire a bisericii San Vitale. Prezenta in aceasta fava de care lustinian manifesta un inte~es d.eo-
biserica a unui nartex ~i a UllOI' tribune, strains sebit. Poate ca tnsusi imparatul cerus.e ~rhltec.~llor
traditiei din I talia, ~i teh~i a construil:ii. peretilor Sfintei Sofia planurile pe care Ie trirnise epl~co-
din caramizi plate, deosebite de cadimlzlle groa e pului din Ravenna, Ecclesius, pentru .con~trUl.rea
ale mau oleului GaIJei Placidia sau ale bisericii bi ericii San Vitale. Daca interventia zidarilor
SCintul Apolinarie cel ou, dovedesc influenta locali expli a utilizarea ].a cupole ~ ~nor amfore
Constantinopolului, evidenta ~i in folo irea unor incastrate dupa 0 t.ehnica de engine rornana,
soiuri de marmura care provin din carierele din care fusese aplicata mai inainte la .cupo.lele =e
Proconez in Marmara. Tot practicii din Con- ti teriului din oras, nu este in a I?~I. putin ~deva-
stantinopol i se datoreaza atriumul, in general rat ca San Vitale apare ca un edificiu de stil ~o~-
absent in bisericile Ravennei din secolul al V-lea. stantinopolitan. Acest a~estec ~e dernateriali-
La exterior edificiul este un octogon. In interior zar si de fast, care tindea sa evoce 0 lume
cei opt stllpi care constituie vlrfurile oc~?gonul~i tran endenta, spiritualisata ~i somptuoasa, c~-
central stnt reuniti - cu exceptia par~l1 rasarl- racterizeaza de a emenea ~i panourile de I!l0Z~I.~
tene dinaintea altarului - prin exedre arcuite, ale lui lustinian ~i Teodorei din corul hisericii
ravennate.
cu doua etaje de ciLe doua coloane. Si, in a?ela~i
spirit care l-a facut sa prefere in plan succesrunea San Vitale este far a indoiala principalul model
curbeloI', fa~a de alternarea lor cu laturile - cum din care s-a inspirat Odo din Metz cind a con-
fusese cazul la Slintii Serghios ~i Bacchos - arhi- struit capela palatina din achen pentru ~arol
tectul a Inlocuit la parter arhitravele in plat- cel Mare' , acesta concepea capitala . tinarului
..,'
sau
banda ale bisericii din ConsLantinopol CLl arcade
imperiu dupa imaginea RavenneJ,. a. ca~eJ succe-
asemanatoare celor ale tribunelor. De aici rezulta siune 0 prelua ~i unde pusese. a fie Je~uIL palaLul
lui Teodoric. Chiar ~i in Italia San VItale a fo t
o impr sie de armoni~, (~e sup~et~. ~i de ~ra~i~
rnai mare declt la biserica Sfintii Serghios ~J imitat la inceputul . ecolului al XI-lea in cat -
Bacchos. ceasta impresie este ~i mai ac ntuata drala din Arezzo, diirimata apoi in 1561! iar in
datorita proportiilor zveJte ale ttlpilor, care secolul al XII-I a in catedrala din Montefiascono.
urea dintr-o zvicnire din paviment ptna la trom-
pele de colt cara sa fie tntrerupti de cornisa, cum Baptisterii Planurile octogonaIe, irn-
erau la Con'stantinopol in biserica celor doi sfinti ple sau in crise intr-un ca-
sirieni. Spatiul se tnsufleteste din aceasta miscare reu au fost folo ite ~i la baptisterii, cu mai marc
de linii rad iale ~i a cendente, ~i pare sa se dilate. preferin~a, se pare, in Occident d.ecit in Orient.
Se poate vorhi, cittndu-I pe Mi helis, despre Sa ne gindim la SfinLul loan din L~teran, la
o arhitectura de paianjen . Ace Le efecte de
vechile bi erici din Milano, la Proventa ~J la orasele
dematerializare , obtinute printr-o folosire ju- driaticei: Ravenna Grado qui1eia, Salona,
dicioasa a exedrelor arcuite cu coloane ~i prin Porec (Parenzo, and ul Parentium). In. Rasarit,
zveltetea liniilor suportilor int identice cu efec- baptisterii de acest tip se i.nLilne ~ .I?al ales in
tele pe care Anthemiu din Tra~es ~~ Isidor din maril con Lructii nas ute din traditii ?mpJexe~
Mil t Ie obtinusera la Sf'inta Sofia din Constan- cum ar fi Sfinta olia de la Con tantmopoJ ~I
tinopol, construita aproupe simultan, intre 532 Iint.ul Simeon de la Kalat Seman. Folosir a de
~i 536. 0 folosire identica a placajelor de marmura 80
catre crestini a salilor octogonale .ale. unor te1'll~e
81 pagln pentru ritnalul botezului si-a Impletit
desi~u: aici efectele cu valoarea simbolica pe care bibljote~ii lui Hadrian, fara Indoiala la inceputul
o capatase octogonul: tntr-adevar 1 semnifica e olului al V-lea, de catre tmparateasa Evdochia-
u~ edificiu comemorind 0 victorie ~supra mortii. Athenais, sotia lui Teodosie al H-lea, in orasul I
Dintr-un scurt poem al sflntului Ambrozie afliim sau natal, Atena (plan 13); Bi erica Rosie din
c~ rnistica n~merelor ultivata de sfintii Parinti Per~ti~a (Filipopoli din Tracia, astazi Plovdiv, ;>
i~l alla 0 aplicare legata de planurile octoconale : in Bulgaria, la s1'fr~itul secolului al V-lea) j biseri a'
opt Inseamna 0 noua nastere, dupa sapte con. ti- martiriala din Seleucia-Pieria, portul Antiohiei
tuit din unirca tntro patru (cele patrll elements (. f.lr~itul secolului al V-lea). Desigur ca din Riisari-
adi.ca ~ateria, trupul) ~i trei (Sflnta-Treime c l~ tul bizantin e trage planul bisericii San Lo-
trei virtuti teologale, deci sufletnl). renzo din Milano, construita la 0 data necunos-
Ct;tta, dar care trebuie ituata dupa t oate aparen-
Cupola
(4 La sf'irsi tul sccolului 01 _ ~e]e sub regenta Gallei Placidia, in al doilea pii-
de pe stinca l.rar al secolului al V-lea. La Milano au fost lntot-
i VI-lea, califul omeiad Abd- ""
el-Melik a ramas redin-- deauna bine primite sugestiile din provinciile
cios obiceiurilor traditiei restine atunci clnd a rasarite~e ale imperiului. In liturghia sa, sfintul
poruncit sa se construiasca, in anul 691 Ia I eru- A~rozle (aprox. 340-307) fa use loe traditiilor
salim, fara lndoiala de catre arhitecti bizanLini, orientale, m i ales siriene. . m vazut ~i mai
dupa un plan 0 itogonal, Cupola de pc sttnca . lnainte, in lcgatura eu bazilicile de la Ravenna
(J~llbbet-es-Saehra, pe nedrept numita moscheea ca Galla Pia idia . e intorse. e din surghiunul
lui Omar), pe 0 sttnca de doua ori sfinLa pentru petrecut la ConsLantinopol nutrind dorinta de
a:-abl: a~o.lo unde Avra~m (Ibrahim) fu ese gata a tnze tra orasele asupra carora domnea eu edi-
sa-I sacrifice pe Isaac ~l de unde Mohamed s-ar hell a ernanatoare acelora II arc se mindreau
f~ InaJ~at in calatoria sa nocturna spre cer. Plna ret<1ple bizantine.
l vecinatatea unui dificiu cu plan bazilical Planul trieone a fost adoptat in tinarul regat
rooseheea El-Aq a, aminteste de 0 juxtapuner~ lon~obal'd din valea Padului la Inceputul seco-
frerventii in arhitectura bizantina. lului al Vl I-lea, odata cu reinnoirea inlluentolor
oriental pril juita de .osirea unor calugan bi~an-
Planuri polilobc Pentru biseri ile martiriale tini i~~arc~nati de catre papa Grigore I ~i d
urrnasn Iii sa smulga din radii ini arianismul.
. ... . . ~i cele dedicate altor Iinti,
hizantinii an utilizat de a emenea planurile poli- ce L plan a fost ale pentru Sfinta Maria din
lobe, pe care eei vechi le folo is I'U pentru mau- Castel prio ~i pentru biseriea din Como tnchinats
solee, pentru nimfee (ca acela din gradinile lui slintei Eufemia, martira din CaJcedoni~.
Li.einius~ eun~scut. sub numele eronat de tcmplul Tetraconcul, lipsit de exedrele cu colonade
Minervei Medica dID Roma) ~i pentrn pavilioanel putea a se inscrie ~i el lntr-un careu, prin insertia
ea.t'e Ie i~fruf!1uset~u resedinl.ele (de pilda la villa in unghiuri a patru tncaperi, dupa 0 formula cu
lui Hadrian ~J la PIazza Arm rina), A fo t prelerat as~~c~ mai auster. Acest plan a fost adoptat la
planul patrulob (sau tetra one), in aparenta edlflclll~ - dupa elt se pare un baptisteriu-
pe~trll ea forma 0 ruce ~i pentru ca permitea 0
construit la sud-eat de eatedrala din Taritrngrad
(poate Iustiniana Prima). . I:>
mal buna descarcare a impingerilor cupolei cen-
trale. La edi Iiciile r usite, tr i exed rc u oloane Ace t tip avea sa se bucure de 0 mare trecere
se arcuiau in interior Intre sttlpi, xceptlnd in in Armenia, poate ~i pentru ca a fost adoptat
zeneral latura dinspre altar. Printre principalele la ?~nsLruirea eate~r~lei. din Etsmiadzin, capitala
exemple citarn : bi eri a onstrui ta in ell rtea 82 83 religioasa a Armeniei, situata la est de resedinta
regala din Vagarsapat (484-485): catedrala de Zvartnotz, Ingerii ce vegheaza i (plan 15).
comemora locul unde sfintu1 Grigore Lumina- Dispozitivul de la Zvartnotz va fi imitat in
torul, care a onvertit Armenia 1a crestinisrn in rrnenia, la Sfintul Grigore din Ani, construit
ultimul patrat al secolului al II-lea, vazuse ridi- de regele Gagik I, in anul 1001, ~i in Georgia
ctndu-se cea mai tnalta ~i ea mai striilucitoare apu eana, in jurul anului 900, la bi erica din
dintre cele patru coloane de fo incununate de Bana.
o cruce de lumina pe care Dumnezeu i le-a aratat.
coperisul piramidal al aces Lei prime catedrale M oda planurilor Planurile centrale, care pro-
era de lemn, dupa cum pun croni arii armeni; centrale vin dintr-o traditie prea
el a fo t lnlocuit cu 0 cupola de piatra in secolul in. Renastere putin cunoscuta a arhitec-
al VII-lea cind catedrala a fost recon truita, turii din epoca irnperiala
Tetraconcul in oris Intr-un careu a fost reluat romana, s-au bucurat din nou de 0 mare favoare
mai ales in bi erica pe care catolicosul (patriarhul) pe ltnga artistii din Renasterea italiana, care au
Komitas a onstruit-o in 618, in apropiere de aflat in ele modalitatea de a-si exprima viziunea
Vagarsapat , pe mormintuJ marii sfinte armene, despre 0 lume de 0 arrnonie ~i 0 desavirsire ideale:
Ripsimc (plan 14; il. 11). De data a ea ta tnsa octogonul de la Sfinta Maria a Ingerilor con-
nise a ltnci, apartintnd unui tip cunos ut de mai struit la Florenta de Brunelleschi in 1/140; ro-
inainte Ia mausoleele pagine, lnt ad incite pe tonda TempieLto de la San Pietro in Montorio
Iatade, intre hratele crucii ~i incaperile din col- ridi at la Roma de Bramante in 1503; planuri
turi: aceasta formula decorativa avea sa se bu- polilobe cru iforme pentru Sfintul Petru din
cure de un mare succes in Armenia ~i in Georgia, Roma, datorate lui Bramante si Michelangelo.
unde 0 regasim de pilda tn sanctuarul din Mzchet, Si tot atunci Montano ~i-a alcatuit pretioasa
care adapostea 0 bucata din "Adevarata Cruce". culegere de gravuri dupa mau oleele romane cu
Alteori, dirnpotriva, absidele ieseau inalara in plan radial.
mijlocul Iiecarei laturi: in catedrala din Etsmiad-
zin, reconstruita in secolul al VIl-I a, ~i in aceea PLANURILE tN CRUCE
din Bagaran, ridicata tntre 624 ~i 631. La Iel esLe
~i planul Sfintului Satiro, de la Iilano, din se- Pentru martyria - cuvintul fiind luat in eel mai
colul al VIII-lea. Dar aceasta asemanare poate larg sens al sau, cuprinzlnd ~i anctuarele tnchi-
sa se explice printr-o Iiliatie cornuna pornind de nate apostolilor - arhite tii bizantini au recurs ~i
la mod lele antice, fara sa ne imaginam, cum a la planurile in cruce libera, ale carer principale
facuL Strzygowski, a biserica din Milano -ar fi I mente le fuse era transmise de catre tnaintasii
datorat unui arhiLect armean venit in Italia tm- lor din vremurile paglni mului. Inceptnd din
preuna cu un trib al gotilor. se olul I e.n. in Siria de nord se sapasera in sUnca
Am vazut mai inainte ca obiceiul de a introduce hipogce cele trei arcosolii i vestibulul de enau
colonade din planul tetraconc patrunsese ~i Ia o cruce in jurul careului central. De asemenea,
rotonde ~i la dificiile octogonale, de exemplu la in iria, in Palestina, in sudul ~i vestul A iei
Bosra (vezi pag. 77-78). La fel -a lnttmplat ~i Mici, e ridicasera mausolee tetra tile ~i chiar
la biserica rotonda pe care patriarhul erses al ruciforme, al aror careu central putea fi acoperit
Il-lea a pus sa fie ridicata intre anii 644 ~i 652 fie u 0 bolta in cruce, fie Cll un acoperis piramidal
la Vagarsapat intru perpetuarea amintirii unei sau u 0 caleta sferica. La constructiile de acest
viziuni teofanice a sfintului Grigore Luminatorul: tip ~i la Mile publice eu 0 forma inrudita, la
este moLivul pentru care locul a primit numele 84 85 sflr~itul secolului al II-lea ~i-au facut aparitia
pandantivele sau triunghiurile sferic . Ele repre- scri rea lusata de acest mare parinte al bis ricii
zinta 0 perf'ectionare a asizelor in consola, arenite rasuritene lntr-o risoare adr satli epi ieopului
orizontal ~i verti al, are trebuiau sa asigur din lconium mfiloh. Dupa mlirturia Iui Grigorc,
trecerea intre careul de baza i cer u1 upolei. acest plan ~r fi fost de i~Lilnit in Asia l\1i?a:
Vom cita exemple din acea tii epoca in Pale Lina mai unoastem unelo specrmene nu prea bine
si in Siria, Ia un mormlnt din I asr-el- Iuejis, datate in Capadocia, mai ales in regiunea Bin
in apropiere de Amman, la mausoJeul de la So- bir kili se, unde bratele crucii se grefeaza pe un
b ste, in Samaria, ~i la Mile din Brad ~i Cera a. octogon eu laturi drepte.
In Asia ;\licii S-3 pastrat un nurnar d lul de Planul in forma de cruce a fost de a emenea
mare din a ste ruausolee cu caleta, dat lnrl din adoptat pentru biserica pe care Teodosic al Il-Ie~
secolul al III-lea; la Side, in Parnphilia pe -alea (408-4.50) a ridicat-o dea upra morrntntului
Meandrului, la Sardes si la Efes. Anumite mOI'- sflntului loan Evanghe1istu1, Ia EIes (plan 17).
mint ale martirilor au putut apar tinc acestui In jurul veohiului edieul patrat cu patru coloane,
tip. Do aceea nu este surprinzator Iaptul cli pI care e ridica asemenea unui baldachin peste
a Iost reluat de restini pentru bisericile mart i- mormintul apostolului, se desfa~urau cele pa.tru
riale. Dar ei au dat 0 mai mare extindere bra- brate ale unei cruci latine, la vest, la nord l la
telor, in asa fel in it sa de ienez mai limpede ud , avind forma bazilicilor cu trei nave, iar la
forma de cruce, imbolul redintei 101', al rlrei st a eea a unei bazilici u cinci nave.
cult so ra pindise in a dona jurnatate a secolului Textele privitoare la biserica Sf'intilor Apo~-
al IV-lea. toli, zidita la Constantinopol de catre Constantin
Cel mai ve .hi martsjrium de acest gen pe c 1'0 ~i fiul sau Constantiu, lnainte ?e anul 35?, .spr~
H cunoastcm astlizi este acela pe care episcopul a adaposti cenotafe1e * celor doisprezece dlSCJ}?oh
Antiohiei, Meletic, l-a ridicat in 379-380, pe ai lui Hristo precum ~i sarcofagele mernbrilor
malul drept a1 flu viului Oront.er In arti rul familiei imperiale, nu sint prea clare pentru a ne da
Kaussie, deasupra moastelor Ilntului Vavila, certitudinea cil.indicatiile cuprinse in ele despre ase-
unul dintre predeecsorii sai in jiltul episcopal al manarea cu 0 .ruce se referii la un plan in forma de
orasului, martirizat sub Deciu. in anul 250 (plan ruce libera, sau la 0 bazilica u transept. In orice
16). Sala centralii, cu plan patrat, era un fel de az, Ilntul Ambrozie a ales un plan in forma de
ciborium sau de tetrapil dominlnd morrntntul, ruce pentru bi ierica Sfjn~~or Apostoli, pe car~ a
in care un singur arcofag adapostea trupuril ridicat-o in orasul au Iilano, aUt de re eptiv,
Iintilor Vavila i Ieletie (mort in 3 1). Ea I'a um am vazut, si mai inainte, Ia inlluentele
Iirnitata de patru ar uri z velte, are 0 sprijineau vonite din provineiile ra aritene ale imperiului.
pe pilastri de col] in forma de L i care puteau Dc aceastil familie de monumente se leaga si
purta Ii un acoperi: piramidal eu sarpanta, fie biseri a Sfintei Cruci, pe are Galla PIa iidia a
o cupola. Pe fi car dintre laturile ale e de - zidit-o nu departe de palatu1 ei din Rav enna.
chidea 0 nava lunga, f:1ra olonada interioara, Edificiul a Io L aproape in intregime distrus In
ncoperit.a cu sarpant.a. Tot in jurul anului 380, in eputul se olului al XVII-lea: sub refacerilc ~e
rigor din y a a construit in acest oras, aJ i js-au adus nu a mai rama decit 0 parte din
arui episcop era, un martyrium a arni sala bratul vest, tran Iormat a tazi in at lier. Mai
entrala avea un plan octogonal, iar patru xedre t1rziu, Galla Placidia a lipit de peretele sud al
emi irculare, decrosate in plan, ..e arcuiau Intre nartexului 0 'on tructie mica in forma d cruc ,
bratele iru ii. Edificiul a disparut, oar n putem
face o idee destul de preci a despr eJ dupa de- 86
87 Cenotar = mormtnt imaginal', sarcotag cornemorativ.
(il. 10), destinata poate sa devina mausoleul ei. lui Teodosie al II-lea, printr-un edificiu de dimen-
Evenimentele hotarira altfel, intruclt Galla muri siuni sporite, Lot in cruce latina *, dominat de
la Roma, in 27 noiembrie 450, ~i trupul ei a fost sase cupole: una in centru ~i pe fiecare din bra ~ le
probabil depus in mausoleul familiei Imperiale
din vecinatatea Sfintului Petru. Oricum ar fi
edificiul ravennat este cunoscut in chip tradi~ionai
sub numele de mausoleul Gallei Placidia. Daca
inspiratia dupa care a fost con truit vine din
Ra arit, in schimb tehnica este din partea locului.
Peretii int facu~i din caramizi groase ~i arcadele
mari care ii decoreaza in exterior deriva din
acelea ale bazilicii de la Trier, prin intermediul
orasului Milano. Caleta de la intersectia bratelor
crucii, a cunsa pe dinaf'ara de un acoperis cu
patru ape, este construita din caramizi ~i extra- Efes. Biserica finlul loan, rcconslruita de Iuslinian.
dosul ei este acoperit eu tuburi de teracota, legate El vatic recon Iituita.
cu mortar, care erau menite sa 0 Iaca mai usoara.
Bratele cru ii erau boltite in leagan. e t, nord ~i sud; doua pe bratul vest, mai lung.
Avintul luat de folosirea upolelor sub lusti- Sfintii Apo toli din Constantinopol i Sfintul loan
nian a permis ca planurile in forma de cruce a din Efes, asa cum au fost re onstruite de Iustinian,
capete 0 amploare monumentala, care satislacea stau la originea unei tr aditii careia ti apartin an
porta de fast ~i de putere a imparatului. Deplin- Marco din Yen ~ia ~i aint-Front din Perigueux.
gem disparitia biseri ii Sfintilor Apostoli pe are Tipului de plan in ru e i se mai poate adauga
el a ridicat-o l~ Constantinopol lntr 53' ~i 550, sanctuarul pe are Imparatul Z non l-a ridicat,
pentru a Inlocui vechiul sanctuar al lui Con tan tin intre 476 ~i 490, in jurul tilpului in virful caruia
~i Constantiu, foarte deteriorat pe atun i. Dupa s-a izolat sfintul imeon Stilpnicul (tilitul)
o traditie literara foarte acceptabila, arhitectii (il. 9). Bazilica destinata elebrarii liturghiei i
acestei biseri i ar fi fost Anthemius din Tralles octogonul comemorativ impletesc aici intr-o
~i I. idol' din Iilet, carora li se datoreazii ~i SCinta formula amplificata a edifi iilor cru iforme, de
Sofia. ln 1420, cind aJatorul Ilorentin, Buon- genul celor Intllnite in ia Mica. Se pre upune
delrnonti, a vazut-o, biserica lui Iustinian era ~i uneori cil octogonul avea dea upra un dom pira-
oa ruinata de vreme . In 1461 Mahomed al midal, de lsrnn, cu opt ape. Dornul pare sa e fi
II-lea a darlmat-o pentru a 0 Inlocui cu marea a prabusit ca urmare a unui cutremur, deoarece
moschee. e putem face in a 0 idee de pre ea atunci cind Evagrius a vizitat sanctuarul, in 560,
dupa descrierile It1. ate de Pro opiu , Con tantin octogonul era descoperi L.
din Rhod (Intre 931!?i 44) ~i icoIae Ie arites
(aprox. 1200). Era 0 bi iericil u un plan in Cl'U e PLANURILE IN CRUCE INSCRISA
greaca, avlnd patru brats egale bine degajate,
precedate de un nartex dubIu ~i de un atrium. ceste planuri, care domina in arhitectura biz an-
Era acoperita de cinci cupole, ale carer Impingeri tina Incepind din epoca dinastiei Macedonen ,
s~ neutraliz au : una ID ~entru, eel lalte pe fi care
dintre bratele crucii. In acelasi spirit, lustinian * Spre deosebire de crucea greaca, cu brate egale,
a tnlo uit hiserica Sllntul Toan din Efes, datorata 88 89 crucea latina are bratul inferior mai lung.
nu se tutllne c decit r reori in po a pal OCI' st.i an cdotei relatate in socolul al . 'I-lea de catre
Uneori s-a crezut Ii ele se trag din planul in Gh orgh Cedrenus, dupa care Constantin ar fi
cruce prin adaugarea unor tncaperi tntr ridicat catre mijlo ul colului al IV-lea, p
bratele rrucii. Dar, fUra a xclude posibilitat~a prima bazili a a Iint pi ofia dill ConstanLinopol,
co. originca unora sa tinu de ar a'ta ovolul ic, IJ cupola de :t:itUirir rurc ~HII' fi dartmat in 361
e te bine sa nu se piarda din vedcr cil ole sint ind I ulian Apo Lat.ul a fo L PI' clarnat lmptirat
atestate inca de mai inainte, cu numeroa va- in Galia. Car a terul mor-alizator al ace lei povest i
riante, inrepind chiar din secolul al H-lea e.n., ar IlU st confirrnata de alte marturii, 0 face
10. mausol ele pagine ~i, d a, emenea, la C011- ntru .tt va susp li1. Dupa date Iurnizate de
sLru ~ii co. Ty haion-ul din Ii miyeh. C I mai bun text au de m nuru nt se pl'e, upune ell. 0 cupula
exemplu to ne-a rama e te biserica ridicata In de lerun 0.1' fi incununat mai multe bazilici: Sfintul
4 4-465 Ia Gera a, tntru cinstirea Proorocilor, Mar u din Con tantinopol (sub Teodo ie I, la
Apostolilor ~j Iartirilor, in terce ori intre omenir Iirsitul e olului 0.1 IV-lea), bazilica de linga
~i Dumnezeu (plan 18). Din patratul entral se IIi so, la Atena (s colul al Y-l a), biserica din pre
desprind patru na v cu colonado duble. Salil l'i1saril d la Alahan ~Iona tir (sau Hogea I ales i)
mici ce se forrneaza intre brate dau naster areu- in I auria (catr anul 450). nul dintr cele mai
Illi in care se inscrie cru ea. u sintem iguri de ve hi exempl de bazilica cu upola de zidarie
Ielul cum erau dispuse acoperi urile: de obicei par a Ii 0 biserica din Meriamlik, in Cilicia, care
e presupune 0 piramida in arpanta pe tncruci- ar ri fo t construita sub Zenon (474-491) (plan
sar a entrala '.i acoperisuri cu doua ape pe 19). pre a uporta in pingerile acestei cupole,
bra~ Ie erucii. S-a prop us de asemenea posibili- ituatri dinainl a absid i deasupra altarului, ca
tatea unor piramide mai scunde pentru salil un Iel de mare ciborium, s-ar fi introdus in planul
din .olturi. De a est tip pare a fi fo ,t ~i primul huzil ical patru Lllpi su ~inind arcuri mari care,
stadiu I hi ericii Mai ii Domnului din ntal a spre ve L, tai destul de tingaci inaintarea colo-
(vechea \ltaleia), in Pamphylia, din ecolul al nadei, ~i s-ar fi inlocuit acoperisurile pe sarpanta
I-lea sau de la inceputul celui de-al Il-lea: u bolti. Unii savanti 0 ot totusi ca aici n-ar fi
~i aici acoperisurile erau de lemn, cu 0 piramida existat dectt cupola de lemn. Cnnoastem, tnsa,
centrala. upole de zidarie pe un plan patrat, lntr-un turn
Edificiile in ru e inscrisa nu i~i VOl' ga i depli-
a 1 zid ului de incinta vest de la Constantinopol,
nele lor po ibilita~i de dezvoltare declt atunci
latlnd Jin 447, ~i in doua ali ale far lui
cind se va adopta 1 cntru a operirea lor cupola
Pulat imperial care pare, a fi f st ridi ate ub
~i boltile d zidiu-ie.
domnia lui Mar ian (450-457) sau putin mai
BAZILICILE CU CUPOLA
lnainte.
ieriLa dealtfel sa e eel' etez mai indeaproape
Cele mai oechi Aplicind cupola la planul de la ine au pr luat bizantinii aceasta holt.ire
monumenle bazilical, care nu era eon- cu cupola UI' zidilrie pe un plan patrat, Traditia
ceput in acest en " bizan- arhit cturala romana Iolosisc proape exclu iv
tinii ereara 0 Formula ne unoscuta in anti hitatea cupola pe I lanuri c ntrale - rotonde sau 0 to-
pagina ~i care avea sa determine dezvoltarea goane - "i majoritatea bisericilor martiriale ores-
ulterioarii a arhitecturii lor. Istoria inceputurilor tine, precum ~i cel care deri 'au din ele ii rama-
a estui tip este inca indlIuita in multa obscuri- esera fidele. Pentru a a peri un spatiu patrat,
late. u e poate acorda 0 deplina lncredere 90 91 Roma ~i ] lalia pref rasera f rmnla mai comoda
a bol\-ii in cru e *. Cupola acoperind 0 saJa I' ctan- cale a plendorii arhi tecuu-ale, . spre ~are ooiiin-
gulara este aparent 0 formula originara din Orien- drumau ~i atttia factori ai proPTleJ lor lstor~1. Dar
tul mediteran an. Se cunosc tteva xemple de tocmai in traditiile lor au gaSlt ati.t tehD:lCa d~
acest gen in mormintele egipten din Irnperiul con tructie cit si imbolismul cupolei, considerata
Vechi ~i din eel ou, dar a pare sa apartina mai ca 0 imagine a boltii ceresti. Inca m~i in~nte ero
ales regiunilor asiatice. E. te intilnita sub 0 forma acoperise sala irculara a tronului dm. palat~l
inca destul de rudimentara in mai multe avouri sau cu 0 cupola care ~ se i~virteav in jurul .~I,
ale mormintelor regale din r, in Cald ea, PI'P ziua ~i noaptea, dupa chlJ~ul ~l.aseman~r~a lumii )~
mijlocul lui de-al III-lea mil niu i.e.n. Avind ( uetoniu, Nero, 31). Mal tlrziu, la shr~l~ul celui
un profil semicircular au elip oidal, ea incununa de-al II-lea se 01, Diocletian a cons~rUlt 0 ro-
felurite constructii pe un relief din epoca lui tonda astrala in palatul sau de la Split. M~rel~
Sennacherib (sftrsitul secolului al III-lea Le.n.), Palat ridicat de Constantin in noua sa cB:plt~l.a
reprezentind rara indoiala 0 localitat~ de. munt~ cuprindea sali roLunde cu cupole .. Insesi dili-
din Siria de nord, unde ea upravietuieste ~l
cultatile pe care Ie .a~u ea d.up~ ~me ~p!lcarea
astazi in acele qubab de la sate. Sa notarn totu, i cupolei Ia planul bazIlJCa~ al blse~JCIlor, f~ra om-
ca nu s-a gasit nici 0 cupola, nici in palatele pen atia vreunui avant.aj de ordm practic, ~ove-
regilor asiro-babilonioni, nici in a elea ale ahe-
lese eu prisoeinta ca ac~st mod de .a?op~r!re a
menizilor. Poate ell. in ace Le t,ari era folo iUi diliciilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale
doar la constru tiile de dimensiuni modeste. 1n
schimb, ea s-a r~spindiL in Siria, in Palestina ~i . imbolice. Ii
Bazilica eu cupola de zidarie pare sa se 1
in udul si vestul Asiei Mici, in s colele al II-lea bucurat de trecere Ia Constantinopol inca de l~
~i al II(lea e.n., la mormintele ~i la Mile u tnc putul secolului al ~T -le~: biserica Sfi~tulUl
plan patrat. Aici, pentru a se asigura trscer a Polieuct ridicata aproxirnauv intre 524 ~l 52~
de Ia baza circulara a cupolei la careul desenaL de principesa T uliana ni ia, ~tra~epoata.a ~an~l
de suporti, s-a pus la punct - spre fir~iLul. eco- Placid ia, ar fi fo t de acest Lip ~l, in aceiasi am,
lului al II-lea e.n. - procedeul pandantivului sau Iu t inian, inca inainLe de ~ se urea pe tron, p~
al triunghiului Ieric, pe care bizantinii aveau vremea unchiului sau J ustin I (518-527), ar .fl
sa-l Iolo easca intr-un mod aproape exclusiv. N u I' novat basilica [lsraloarei de Dumnezeu din
este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat Blacherne, construita de Pulheria ~i 1areian, In-
tehnica sau ideea upolei deasupra planului
z strlnd-o u 0 upola.
patrat de la a anizi, deoar ce a e, tia faceau
racordul cu ajutorul trornpai de colt, (fragment [lnta lr ina de la ub domnia lui I ustinian
de bolla el mai adesea emiconica, ctteodata ca bazilica cu iupola avea sa
Constantinopoi
un sferL de slera) cunoscuta ~i in fri a de nord triumfe prin con L.ruireB:
in ecolul al III-lea e.n. EsLe adevarat ca, inca celor doua J iserici in ve inaL, Sfinla Irma ~l
din ecolul al Ill-lea, sasanizii au ~tiut sa dea Iint.a ria ridi aLe pre a inlocui saneL.ual' le
cupolelor din palatele lor 0 amploare monumentala
asezate ub ~celea~~ hra~uri, eli ll'u~e la 15. lan~la.-
~i nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impu- rie . 32 de incendiul dill CUI' ul rasooalei . lk~
natoarele lor creatii sa fi ontribuit la a-i indemna (numita a tfel pentru ca raz~ri1titii se raspindisera
pe Iustinian ~i pe contempoi-anii s1\.ipe aceasta pe uli] e strigtnd Nika: tnvinge I). In afara de
xistenta unei up ole, nu cunoastern :'l!ectul pe
Rezultata din interseetarea a doua bolti III leagan are iI a eau in serolul al VI-lea partIle SU~~-
perpendieulare, eu razii egaill.. 92 93 !'i arc all' his rir-ii finLa Irina, I oarece edifi-
ciul, dupa e trecu e printr-un nou incendiu in Lui i 'e datoreaza un comentariu asupra unui
564, a fost zrav deteriorat de un violent cutrernur t.ratat Despre boui de Heron din Al xandria (care
de pamlnt, in 0 tombrie 740, ~i re on truit ub a trait, dupa ctt pare, la sflr itul secolului I e.n.).
Con tantin al V -Iea Copronimu1. Tot e) imaginase constructiile car p rmiteau cal-
cularea unghiurilor diedre in orpurile solide regu-
Sfinta Sofia de la J n schimb, Sflnta ofia a late. In sfil'~it, inventas un compas pentru a
Constantinopol ramas inl'ii apI'oap p de-a desena parabolele. Unul dintre elevii sai, care
intregul pasLrata sub as- tl numea marele maestru , adaugase la Elemen-
pectul ei din, ecolul a] VI-lea (if. 12, 13). Dupa tele lui Euclide ultima parte a car~ii a XV-a,
marturia unui cronicar, Iustinian a dorit 0 his - unde se studiaza poliedrii regulati Inscrisi. Iu ti-
rica a~a eum nu a mai fo t niciodata de la dam nian apela e deci la doi ingineri-rnatematicieni,
incoace ~i cum nu va mai fi niciclnd d -acum pricepu ti In problernelo teoreLice ~i practice.
inainte . A porun it zidirea ei Ind, lndata dupf Con tructia a durat eva mai rnult de cinci
potolir a paimei iscato de l'8.sroaJa N ika, s-a ani. In ziua t.lrnosirii, 27 decernbrie 537, elnd
hotartt sa repare stricaciunile de pe urma inn- Iu tinian, ajuns Ia poarta cell. mare care punea
diului ~i sa afirrne astfel dinaintea poporului 0 nartexul in omunicare cu nao ul, vazu monu-
puter nelimitata, ar lntelegea a nu-i mal fie m ntul terminat, uitlnd riguroa a eticheta impe-
ontestata. Lucrarile au in eput inca din 23 f - rial a, aleraa ptna la amvon i striga: Slavit
bruarie 532. Iustinian chema doi arhitecti n- fie Dumn zeu are m-a socotit vrednic de a
themiu din Tralles (in Caria, a tualul oras tnf'aptui 0 asemen a opera. Te-am tnvins, 0,
Aydin) ~i Isidor din Milet, ambii originari lin Solomon I
natolia unde, de veacuri, se pract i as on- Vazut din af'ara, edificiul pare cam greoi.
lruirea .upolelor ~i de unde au Iost recrutati ~i ea to. din pricina ca, a emenea constructiilor
Iucratorii isaurieni. nt hernius ~i I idol' erau mai boltite din poca romana, exteriorul nu 0 te
mult dectt arhitoct i. Textele ] izantin li califidi alt eva de it tnvelisul . cladirii. Cele patruzeci
drept mechanikoi . au meclianopoioi - ingineri de c ntraforturi mici, care ineing baza cupolei
urn am zice n i, oameni Iorrna] i dupii rliscipli- Hira tarnbur, 0 fac sa para mai turtita declt este
nele acelei mechanike, C cuprind a 0 part L ore- in realitate. Impresia de masivitate e te sporita
t!cu, geometric, aritrnetica a tronomie ~i fizi 'a, ~i m i mult de contraforturile puternice care
1 0 parte PI' 'Lica, artele 'on tru '\,iei, s helari i proptesc Iatadel nord ~i sud ~i care au fost supra-
~i pi turii. Anthemiu ~i 1 idol' jut .unoscut! tnaltate ~i con olidate in decursul secolelor. Pen-
dealtfel amindoi a maternuti ieni (Intrucit mate- tru a putea aprecia mai bine ansamblul, privitorul
maticile grecesti au cnnt inuat ,'a Iie practicat trebuie a, retraga attt ctt sa nu mai vada declt
pin a la sfir.,iLul Irnperiului Lizanlin pe rind in impre ionanlul joc al maselor. Arcadele mari
Occident ele au fost dat uitarii). Anthernius !i(' ar e de fa~oaru pe Iatade tnt caracteristice
tragea dintr- familie de oameni d .:liin\a ~i I pentru ahitectura constantinopolitana.
lnsusi scriseso tratate ~Liin~ifiee, printro care Trebuic ,i.1 patrunsi in biserica pentru a te
Paradoxurile mecanice, undo facu 0 dovada unei irnti zguduit de marepa i cutezanta constru -
cunoasteri temeinice a proprietatilor locale ale ~iei (il. 13). Planul a rama a ela al unei bazilici
coni elor si a aplicarii lor in opf i a. hid r grupa cu trei na ve de partite de colonade, dar cupola,
1n jurnl sau 0 ~coala unde : o manife: fa interes in loc sa fj de bine de ran uprapusa spre ,L
ra~a de operele lui _ rhimede, iul r alteh- fati'i de unui tip de cladire care nu era faellt sa 0 pi-i-
{'I 1 Ita ur~i despre fera ,i de pre ilindru. 94 9S measca, urn a fost azul in s colul al V-lea,
domina suveran an amblul structurilor al carer sau in arcul porticurilor de pe colaterale, si, in
centru devine i carora le conlera 0 adeva~ata plan, in insa~i traseul exedrelor, sint tot atitea
unitate organic a (plan 20). Indata ce treci d~ elemente care atesta ca in mintea lui Anthemius
usile ce due din n~t~x t.n ?a:ra .centrala., .0 V~Zl ~i Isidor dainuia acea imaginatie geornetrica,
cum se tnalta la cmcizeci l cmci d~ metri, afl~- exceptional de bogata ~i de sensibila, care ti facu e
mlndu-si imperios pre.zen-t;adeasupra l~rbelor Iumi- pe grecii din antichitate sa exceleze totodata in
noase care tinesc din cele pa~ruze 1 de I re tr.e matematica, in arhitectura, in sculptura ~i in
care ii strapung baza. La st ~1 la vest este spn- eramiciL Si in secolul al VI-lea e.n. exi ta aceeasi
jinita de doua semi alote d~ acelasi di~metru, facultate de a concepe liniile, supraletele ,i volu-
proptite la rlndul lor de erm alotele r~dlale ..ale mele, ~i de a Ie face sa joace in Imbinari simple,
niselor : doua la vest, ~ntruc~t wace~a dl? mijlo coerenLe ~i armonioase, dar ea se aplica acum
este lnlocuita de usa irnperialji, l trei la est, la un simt al maretiei spatiului interior, mostenit
unde nisa mediana Iorrneaza absida. Anthemius de la traditia imperiala rornana ~i tndeosebi de
~i Isido;' au evitat astlel dezacordul care ar f! la constructia aIilor din terme.
putut rezulta din juxtapunerea unei cup ole ~l In acelasi timp la SCinta Sofia s-a savir~it 0
a unui acoperis pc sarpanta. Intregul tnvelis da revolutie care ne tndeparteaza de arhitectur!l
o impresie de unit.ate, semicalotele pryducind l.a antica, u mai avem de-a face cu un paraleli-
doua niveluri diferite efecte de armoruoa a. pleni- piped de coloane i de ziduri purtind pri ma unui
tudine, analoge cu plenitudinea cupolei cen~rale. acoperis, i cu 0 cupola care se sprijina pe ma~i
La exterior, la nord ~i ud, upola este ustinuta arcuri intinse intre sttlpi. E te ceea ce s-a numit
de doua mari arcuri de de carcare, in care e osatura-baldachin, in care zidurile interioare ~i
inscriu timpane strapunse de d.ona rlnduri de coloanele, nemaiavind acum decit un rol secundar
ferestre ~i sprijinite pe doua etaje de arcade cu in stabilitatea monumentului, vor avea mai tir-
coloane. Marile arcuri laterale n-ar fi putut suporta ziu tendinta sa dispara. In partea de jos, plnii
sinzurc impingerile cupolei ~i a fo t nevoie sa. la punctul de pornire a pandantivilor, zidurile
se 1nta.reasca. Iiecare in exteri r prin cite doua lipsesc: nu exista decit colonade purtind dea-
puternice contralorturi, ridicaLe pe navele late- upra arcuri ; mai sus, ptna la baza cupolei, tim-
rale. Ace tea dirij aza impingerile in alara, la panele arcurilor de descarcare ~i semicalotel.~
Iel ca i emicalotele de la est ~i de la ve t, prin- niselor se ajureaza u multiple ferestre. Stilpii
tr-un intreg sistem de bolti in cruce, suprapuse din colturi, care poarta cupola, se ascund in
pe calote acoperind Lribunel~, ~i de .bol~i cu pene- colaterale ~i nu Iasa sa se vada decit muchiile
tratie simple la parter. Prin Iolo irea exedrelor lor. Cupola ce domneste dea upra unei intinderi
cu coloane luate de la edificiile polilobe i octo- de lumina pare nu atit ca se sprijina pe zidarie,
gonale, pentru a sprijini lateral cele doua ~ol~i clt mai degraba ca este agatata de cer printr-un
cu caleta de la est ~i vest, nava centrala prezinta lant de aur I), pentru a repeta fraza lui Procopius,
un plan radial, in interiorul de tip ~.azili al. Ea care si-a amintit poate aici de obiceiul sasanizilor
constituia cadrul toau-al al cerernoniilor la care de a agata coroana de un Ian] de aur deasupra
participau patriarhul, imparatul ~i dregatorii de capului regelui. Ca ~i la mozaicurile din acea
la curte. vreme ~i la fel ca la San Vitale, imbinarea dintre
Emisfera cupolei, slerturile de sfera care. se splendoare ~i dematerializare ne smulge din uni-
otajeaza . pre a 0 sprijini, triun~hiL1ril.e slerice versul no tru terestru pentru a ne darui senti-
ale pandantivilor, cele patru arcuri man a ?aror mentul upranaturalului. Sfinta Sofia este revela-
lillie e te reluata, in elevatie, in restetul niselor 96 97 Loare in privinta Bizantului prin faptul ca, deri-
vtnd din spiritul geometric al Greciei ~i bene- ei urma i ~i emuli nu se vor intilni decit in mos-
ficiind de cuceririle tehnicii din epoca romana, cheele imperiale otomane de 1a Istanbul.
ea exalta somptuozitatea unei puteri care se
credea de origine divina ~i ne introduce in lumea Bazilici Si temu1 cupolelor de la
spirituala a crestinismului. Cind intri sa te rogi tirzii Sfinta Sofia a fost imitat
in Sfinta Sofia, scria Procopius, simti tndata ca in biserica Al-Adra din Hah
nu este un. lucru datorat puterii ~i mestesugului in Mesopotamia, unde nava a fost acoperita nu
omenes~, . Cl tnsa~i opera dumnezeirii; ~i sufletul de . 0 bol~a in leagan, traditionala in aceasta
ce se ridica spre cer Intelege ca aici Dumnezeu regJ~me, ci de 0 cupola centrala flancata de doua
este foarte aproape ~i ca ti place sa sala~luiasca emicupole.
in aceasta casa pe care singur si-a ales-o. In secolul al VI-lea, constructorii s-au ~inut
Constructia lui Anthemius ~i Isidor nu era ma~ aproape de .adevaratul plan bazilical, fara
fara cusur. Contraforturile laterale ale arcurilor a .mt~odu~a semicalote pe colonade care contri-
de desc~care ar f~ trebuit sa fie mai aproape b~lsera sa-I. dea Sfintei Sofia aspectul sau deose-
de col~ur:ile.careul~ central, unde impingerile se bit. yom cita ca e::remple bazilica B din Filippi
faceau sirntite mal ales in axul pandantivilor. (in limba turca Dlr~kler, c.oloanele ), a carei
De . asemenea se pare ca, din pricina ritmului cupola p~.e sa se Ii p.rabu~lt inca din timpul
rapid in care s-au executat lucrarile, mortarul constructiei, in al treilea patrar al secolului
prea gros dintre caramizi n-a avut timp sa se al Vl-lea; bazilica din Pirdop (in Bulgaria) a
usuc.e indeajuns ~i edificiul s-a tasat pro t. In Carel parte. est. ~ fost in intregime darimata in
Sfir~lt s-a produs ~i 0 tasare dilerita a temeliilor. epoca postiustiniana pentru a fi refacuta cu
Zguduit de un violent cutremur inca din o. cupola; bi.serica din Kasr-ibn-Wardan, care
august 553, arcul care sustinea cupola spre est a tmea probabil de palatul sefului militar care
Cost ~i mai gray avariat de un nou seism, in decem- c?man~a ap.~area limes-ului sirian ~i unde folo-
v
brie 557, ~i s-a prabusit cinci luni mai tirziu Slre~ .caraffilzilor int.r-o. ~ara i!1 care piatra era
la 7 mai 558, tragtnd dupa el un intreg segment L~adl~l~nala este un indiciu al influentei constan-
al cupolei ~i 0 parte din marea semicalota de la tinopolitane. Pentn~ a sprijini impingerile cupolei
est. Evenimentul, socotit de rau augur, a tulbu- r-a generall~at Iolosirea pe colaterale a unor bolti
rat intreg Imperiul. Anthemius ~i Isidor muri- !n lea~an ~l a unor bolti in cruce. Cu aceeasi
sera intre timp, asa tnctt Iustinian a tncredintat mtentle, i~ seco1ul al VII-lea s-au intercalat
reco!lstruirea ~isericii ~ui Isidor cel Tinar, nepotul arcun mar! ir:tre stilpii care sustineau cupola:
celui de-al doilea arhitect, care, spre a diminua in plan, hiserica a capatat aspectul unei cruei
impingerile cupolei, a tnaltat-o cu 6,25 m: se care se inscrie in a~e1 7t rasturnat pe eare tl dese-
stie ca, tntr-adevar, cu cit 0 cupola este mai nau eol~t~ral~le. ~l r:artexul. Cel mai adesea,
larga ~i lipsita de tambur, cu aUt impingerile proscornidia ~l diaconiconul, care flaneau absida
trag catre vid. oua tirnosire a putut avea loc entrala, !1u se mal afIa in prelungirea navelor
la 23 decembrie 563, doi ani inaintea mortii lui laterale, ci in Iata stilpilor de la est. Acesta a fost
Iustinian. Aceasta noua cupola avea sa e surpe p.l~~ul adoptat pentru prima hiseriea a minas-
tmpreuna cu semicalota de la vest in anul 989. t,lrn C~ora de 1a marginsa ConstantinopoluJui
Sfinta Sofia presupunea prea multa ~tiin~a ~i (Ir:temelat~ de partricianul Crispus sub domnia
prea mari mijloace banesti pentru ca Incercari l~l Heraclius, intre 610 ~i 620), Sfintul Clement
Ill; fel ?e ambitioase sa se mai repete in Imperiu1 din Ancyra, noua biserica a Fecioarei ridicata
bizantin dupa moartea 1ui Iustinian. devaratii 98 99 la Efes dupa ce orasul fusese distrus de Moavia
(aprox. 677) ~i bi erica Ad ormirii Maicii Dornnu- noa tre, in ercurile evreiesti din Alexandria,
lui de la mlna tirea intemeiata d ciHngarul Filon expli ase ca. in Templul din Ierusalim
Ia hint,la [iceea, spre alirsitul se olului al VTI-Iea SfinLa-SfinLelor reprezenta lumea inteligihila, pe
sau la inceputul secolului al VIII-lea. In .epu e cind Iintul (naosul) ~i Pridvorul simbolizau
evolutia care avea sa duca la Lrium Iul hi ericii lum a nsibila, Folosind 0 expresic a patriarhu-
in cru e grea a Inscrisa asupra bazilicii cu cupola. lui Gherrnan, bi erica e te erul pamlntean in
care Dumnezeu din cerul de us locuieste i e
Armenia Bazilici cu cupola de un preumbla . Aceste on, iderenLe VOl' influenta din
tip deo iebit, cu 0 singura ce In ce mai mult alegerea ~i repartizarea ubiecte-
nava , au fost construite in rmenia inca de . la Jor infati~ate in hi eri i.
inceputul secolului al VI-lea. rmind. ~ractI?a
obisnuita in aceasta ~ara, ele erau zidite din
piatra de talie. Amintim bisericile Ptghavank ARHITECTURA PROFANA
sau Ptghni (intemeiata de Ianuil matuni in
prima jumatate a secolului al I-lea): ogak~L Urbani mul la Con Lanlin I~l construi 'c
din Vagarsapat (secolul al H-lea), Smtul Gri- Constantinopol noua capital a pe un pro-
gore pe llnga minastir a J-J oromo , sau catedrala monLoriu de unde, ca ~i la
din Thalia, zidita de Grigor Mamikonian (aprox. Roma, se puteau vedea, cu oarecare bunavointa,
662-685), unde pilastrii angajati in peretii late- sapte coline. EI 0 inze tra. cu eel putin doua piete
rali pentru a suporta cupola s-au tran format mari u porticuri, dupa 0 formula pe care lumea
in mici pereti de partitori determinind nise. romana 0 imprumuLase de la Orientul elenistic.
na, piUrata, numita Augusteon, in cinstea Augus-
t i Elena, mama irnparatului, era de fapt 0
* Infrumusetare ,i 0 extindere adusa Tetrastoon-
SEMNIFICATIA SIMBOLICA A BISERICII ului amenaj at de Septimiu-Sever in Bizantul
roman: Insusi numele de Tetrastoon arata Iimpeds
Speculatiile asupra simbolisticii au Iost foarte ca exista e inainte 0 agora tnconjurata de patru
aprinse sub Imperiul roman, in cercurile pagtne, porticuri. Cealalta piata, ituata la vest de pre-
evreiesti i creatine. In acest ens avem 0 mar- cedenLa, primi e, dupa traditia imperiala, numele
turie din secolul al Il l-lea in prezenta halda- constructorului au - Forum Constatuini. Ea era
chinului cu bolta tnstelata deasupra bazinului de tip oriental, cu doua colonade arenite care
baptismal de la Dura-Europos. Aceste preocupari desenau 0 elipsa, ca la forul din Gerasa. Urrnasii
au luat un nou avint la bizantini. Ele se pot lui Con tantin, Teodosie eel fare, Arcadiu, Teo-
urmari de la Eusebiu i Grigorie din ysa (335 - do ie al l l-lea, au construit in noile eartiere ale
394), la pseudo-Dionisie reopagitul (Ia in e-
v orasului ce e dezvolta spre vest alte foruri care
putul secolului al VI-lea) i ptna la Maxim Mar- par sa fi fost, dupa tipul eel mai des intilnit,
turisitorul (580-662) ~i patriarhul herma!! patrulatere inconjurate de colonade: Constan-
( 633 - 733). Edificiul destinat cultului era p~l: tinopolul va numara eel putin sase sau sapte
vit ca un microcosmos asemanator Imparatiei piete publice importante. Constantin marginise
cerurilor. Cupola, socotita simbol al cerului, cu porticuri ~i principalele strazi ale Romei Noi,
domina naosul, figura a lumii pamlntene i vizi- dupa modelul a ceea ce se realizase pe largile
bile, el tnsusi luminat ~i orientat catre al tar ~ artere ale marilor erase din Siria ~i din Anatolia
reflex al lumii inteligibile. La inceputul eret 100 101 in epoca imperials romana. _ spectul elimatului
va face ca aceasta formula sa se mentina in lum a siune, nu exista decit putine sanae de a se de -
bizantina. Renasterea italiana va prelua, in ace t coperi vestigii importante prin executarea unor
domeniu, mostenirea Bizantului. apaturi sistematice. Aproape toti lmparatii, de
Spre deosebire de rnulte erase intemeiate 1n la Con t~n~in la ichifor Focas (963-969) ~i la
epoca eleni tico-romana, Constantinopolul n-a fost Joan Tzimi kes (969-976), au pus sa se ridice
construit dupa un plan ortogonal. Traseul stra- noi . onstructii: .. ill de fe ti'-itii~j, apartamente
zilor s-a modelat dupa relieful terenului. Marile part! ulare! paVlhoan~ de a~rement, biserici ~i
straz! longitudinale, care legau forurile Intre ele, capele. Prin omplexitatea ~l rasptndirea cladi-
e indreptau de la e t pre vest urrnlnd liniil rilor, curtilor ~i gradinilor, Iarele Palat prefigura
coamelor colinelor sau adincimea depre iunilor. mai degraba Kremlinul ~i Seraiul dectt palatul
Strazile transversale, ade ea previizute cu scari de la Versailles. Insusi marele numar al bisericilor
cu balustrade, Ie uneau fara a fi paralele. Pentru i capelelor cuprin e in incinta prevestea rese-
construirea caselor, bisericilor ~i alter monumente dinta ~arilor. Dar, prin fastul sau, Marele Palat
a fost nevoie sa se amenajeze numeroase terase, dep~ea tot ce ~ urmat dupa e1. Inceplnd de la
ale carer ziduri de temelie s-au pastrat uneori fir~ltul secolului al Xl-Iea el a fost tot mai mult
pina in zilele noastre. neglijat in favoarea resedintei din Blacherne.
De asemenea s-au ladit edificiile civile i reli- apaturile arata ca anumite par~i devenisera
zioase strins legate de existenta unei capitale depozite de gunoaie inca In a doua jumatatc a
romane : doua Senate, unul la nord de Forul secolului al XII-lea. Si cind Mahomet al II-lea
lui Constantin, celalalt la est de Augusteon; un Cuceritorul vizita ruinele, incarcate in mintea
Capitoliu care, potrivit tnclinarii lui Constantin lui de prestigioase amintiri, nu se putu staptni
spre sincretism, purta in virful sau 0 cru e. Hipo- sa recite versurile arabe: ( Bufnita bate darabana
dromul, inceput de Septimiu-Sever, a fost extins sub bolta din Afrasiab, paianjenul trage perdelele
~i Infrumusetat de Constantin. Mai existau doua in palatul Imparatului. )}
sau trei bazilici civile i un octogon prevazut Principalele elemente ale Marelui Palat ante-
cu pasaje boltite care, tmpreuna u bazilica Inve- rioaz:e secolului al VIII-lea, erau: Chalice (un
cinata, adapostea sediul primei Universitati din vestibul monumental, numit astfel fie din cauza
Constantinopol: vorn regasi aici, inca de la tnce- portii de bronz de la intrare, fie din cauza tiglelor
puturile arhitecturii profane din Con tantinopol, de bronz aurit care 11 acopereau); Tribunalul
aceasta juxtapunere a bazilicii i a octogonului, =. nouiisp~ezece paturi (sala de receptie, unde,
care s-a urmarit ade ea i la edificiile religioase. pe Iiecare dill cele nouasprezece paturi de ban-
het, puteau sa . tea - dupa moda antica - cite
Palatul Ca ~i Diocletian la Antiohia, dois'p~ezece convivi) ; Daph!l-e (al carui nume putea
im perial ca i Galeriu la Salonic, vem he de la prezenta unei statui a acestei nimfe
Constantin a ridicat pala- fie de la coroanele de laur pe care irnparatul l~
tul imperial In apropiere de hipodrom. Traditia tmpartea aici senatorilor in prima zi a lunii
spune ca, pentru a-i ublinia caracterul sacru, ianuarie) ; Chrysotriclinium (sala a tronului octo-
el ar fi tnlocuit portretul traditional al suveranu- gonala, acoperita cu 0 cupola avind saisprezecs
lui, asezat deasupra porjii de bronz de la intrarea ferestre ~i inconjurata de opt nise absidate; aici
principala, cu imaginea lui Hristo . imparatul sedea pe tron, in absida rasariteana
Y ,
Locul unde se ridica palatul Iiind astazi ocupat a carer conca era decorata cu un mozaic und
de moscheea sultanului Ahmet, cu dependintele la fel ca in numeroase biserici, era reprezentat
sale, ~i de cartierele moderne in ontinua expan- 102 103 Ilri Los asezat pe un tron); Magnaura (0 sala de
audiontc de lip bazilical, ClI uei nave, unde Lanlin a construit mai mulle. Cel din care a mai
tronul lmparatului em asezat in ab ida). Princi- 1'5ma.' un tron on ce ll'abaLe Istanbulul modern
palele planuri f 10 .ite ai i rau acel asi pe care Inl.r e a t I' ia ~i a ) atra celina pe 0 lungime de
arhite tura religion, a Ie im prurnuta e Ie In arla p sto GOO J metri a fost con lruit de alen
irnpcriala din epoca rornana. Fcnomcnul c te cu in 36 : cele d un ctaje de arcade puterni e, care
aUt mai usor de explicat u clt bizantinii once- aLing inaltimea de 26,50 m, lnt de ajun a ne
peau liturghia imp ri~la ~i ,liturghia ~eziaslicii aminteasca, prin a ernanar a cu Pont du Gard
dupa a ela;i model ~I cu It, pentru 01, tot e au cu apeductul din egovia, ca cetatea Constan-
venea in legatura u Palatul sacru i unde e tinopol a fo t la origino un oras roman. pre a
de fa urau cer moniile cultului imperial, apata face rata eventualelor asedii au secetei din tirn-
valoare r Iigioasa. Marel palaL avea ~i insta- pul verii, apa era a umulata in cisLerne parti-
latii sportive: flira, ind,oiala un hil?odr ~ acop~- culare si publi e, uneori de coperite, dar eel mai
l'iL ~i ar I T:ykamsterwn on truit de I'eodosi ade ea in hi o, Ioarte judicios repartizate In dife-
al l l-lca, und e curtanii jueau (' polo , jo adus rite zone ale ora ului. Doua dintre ele mai ve -
din P rsia (lnsusi numele ac Lui stadion v.enea tite sint Yerebatan Serai (Palatul cufundal),
de la cuvlntul p r 'an tu-gan care desemna jocul uno cut a ~i ub numele de Cisterna Basilica,
numit de englezi polo pe iarba I). , de pre care e crede a ar fi fost construita de
Sapaturile electuate in partea de raSaI'lt a Constantin, dar are a fo t:, u iguranta refacllLi'i
moscheii sultanului Ahmet de Walke!' Trust) de de III tinian In curt.ea Bazilicii unde l.,i aveau
la niversitatea din Saint-Andrew au co la ediul Universitatea, pre urn ~i Binbirdirek (Cele
iveala, din LoL acesL omplexy o eurte cu p ristil o mie ,.i una d coloane), dupa toate aparenj elo
care prin intermediul unei an ticamere, dadea in cisterna zisa a lui Philoxenus, care pare sa dateze
part~a de sud spre 0 'ala cu absida. In starea din secolul al VI-lea. Ace te cisterna, de dirnen-
actuala a docurnentatiei de care dispunem este iuni impresionante, dovede codata mai mult
preferabil sa lasam toate a e tea far a a Ie da cutezanta ~i maiestria con truclorilor bizantini.
vreun nume.
un curcubeu sustinut de patru ingeri. Intr-o gestul oratorului antic i ~ine in mlna stinga un
zona concentrica, peste cincisprezece personajc po lumen deslasurat, cu un text inspirat din doua
- apostoli ~i prooroci - din care nu s-au mai versete ale Iui Isaia (XXV, 9-10). Dedesubt,
pastrat decit picioareIe, Iusesera infa~ia~i tntr-un un dimb din care izvorasc cele patru flUVll.
peisaj paradiziac. In sftrsit, zona urmatoare, des- ale Raiului este inconjurat de riul Iordan. Identi-
tul de bine pastcata, care ocupa toata baza cupo- tatea celor doua personaje care incadreaza .scen~
lei, era alcatuitii din mari panouri cu fond de este nesigura: cel din stinga sta mCOVOl.at l
am. Sfinti martiri ai bisericii rasaritene, tineri tine amtndoua mlinile ridicate in semn de rmrare ;
i imberbi (il. 16) sau virstnici i cu barba se eel din dreapta este asezat intr-o a~itudine mai
lnsiruie frontal in traditionala atitudine de oranti, calma. Despre primul s-~ c:ezut m~ degraba ca
cu miinile ridicate, dinaintea unor constructii cu ar Ii Iezechiel i nu Isaia, la~ al doilea ~vacum
etaje, impodobite cu frontispicii triunghiulare, au Zaharia patronul capelei, Cornparatia intre
Irlnte sau arcuite, cu nise cu conca i cu pavilioane acest mozai~ i acela din biserica S~ta Puden-
irculare. Aceste constructii Iusesera dispuse in ziana de Ia Roma (inceputul secolului al V-Ie~)
asa fel Inclt sa evoce absidele bisericilor flancate arat.a in ce fel Rasaritul bizantin ~i Apusul latin
de navele laterale i precedate de un altar dea- au elaborat imagini deosebite ale maretiei divine,
supra caruia se ridica un baldachin. Putem vedea care reprezenta i intr-o parte i in cealalta te~a
aici aplicarea la un subiect crestin a unor funda- privilegiata a absidei. La .Roma! ~ntr-o compoz.ItIe
luri de arhitecturi fantastice, foarte frecvente in foarte rationala, al carui clasicism era admirat
picturile apartinind asa-numitelor stiluri al de Poussin Hristos este inHi~iat tronlnd intre
doilea i al patrulea , din casele de la Pompei, apostoli, t~todata ca un filoz~f i~tre discipolii
Herculanum i Boscoreale i care derivau ele sai i ca un Imparat intre demnitarii de la curtea
lnsele din decorurile teatrelor elenistice. Figurile sa pe un fundal de arhitectura in care monu-
martirilor stnt remarcabile prin frumusetea lor m~ntele lerusalimului pamtntean simbolizeaza
armonioasa, totodata vie i solemna. Mai jos, Ierusalimul ceresc: mintea omeneasca ii imagi-
boltile niselor au fost decorate cu pasari i fructc neaza lumea de dincolo pornind de la datel~
intr-un clmp de rozete, sau in interiorul unor terestre pe care Ie tnnobileaza u:mind aceea~l
casete realizate in desen; aceste motive, care s-ar cale ca i idealismul clasic. Dimpotriva, la Salonic
putea sa fi fost imprumutate de la ~esatmile subiectele slnt extrase din descrierile lasate de
sasanide, slujesc la evocarea vietii paradi- vizionari in Vechiul Testament (Iezechiel i
ziace. 114 115 Isaia) i in Apocalipsa. Dar chipul lui Hristos
mai pa'treaza in a eva din prospotimoa si in mina sttnga, al d ilea dupa fruntea lui plesuva.
a
Iarrne ul modelelo~' elenistice. ToLu~i el capataL
un aer nou de gravitate concentrat.a, pur hizantina,
Dealtfel au Io L a~eza\i Ja est, In partea privile-
giata.
care ne ind earnna a credem ca este yorba de pre Cei patru apo toli care n-au mai avut loc pe
0, opera mai recenta decit Bunul Pastor din pre- fetele turlei au fost asezati pe holtile in leagan
Iin iul mausoleu al Gallei Placidia de la Ravenna ale bratelor e t ~i vest, in mijlocul impletiturilor
11 are se inrudeste ub mai multe aspe to. ' de vrejuri de vi~a, care deriva din arta decorativa
romana, dar lncarclndu-ae aici de un sens simbolic
AI au oleul Gallei r n ace t edi fi ill, ridicat de nou, intemeiat pe cuvintarea Iui Hri tos atre
Placidia de la Galla Placidia in cur ul celui discipolii sai (loan, V, 5): Eu sint vita, voi
Ravenna de-al doilea patrar din seco- 'inteti mladitele . Boltile nord ~i sud sint acope-
lul al V-lea, pe latura ud rite de corole de flori albe ~i rosii de stele albastrii
a nartexului bisericii finlei Cruci, mozai mile ~i de mici globuri de aur, care amintesc ind -
cu fond ~~bastru-inclis inviorat de reflexe galbui aproape anumite tesaturi copte. Pe lunetele din
au azu~ll ocupa to~te supraf'etele urbe : bolti, apatul bratelor e t ~i vest, erbi care trec prin
lunate ~I cal?te. Subiectele pe are Ie infa~i~eaza zhirlandele de a ant vin sa se adape la un izvor
sint Insulletite de acel spirit triumlator care inconjurat de ierburi. Este ilu trarea Psalmului
aract~riz~se 0 buna parte din arta imperiala 41,1: In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor,
romaI'!-a ~I de care s-a lasat patrunsa i Biserica asa te doreste sufletul meu pe tine, Dumnezeule .
atunc~ cind a birui,t zeii neadevarati. In centrul Pe luneta de ud, sflntul Laurentiu - pe atunci
calotei, 0 cruce latma aurita, irnazine a Invierii cel mai popular in Italia dupa sfintii Petru ~i
str~luce~te in mijIocul unui er de noapLe pe car~ Pavel - tintnd rucea de procesiune ~i carte a
sclipesc :vreo opt sute de stele. Pe pandantivi Psalmilor (atribute ale ordinului diaconilor caruia
sl,mbolu,rIle inarlp~te ale Evanghelistilor se inal~a ti apartinea) se indreapta spre instrumentul marti-
din ~orl invirs~a~l cu galben ~i verde. Cele patru riului sau, gratarul cuprin de flaciiri. Luneta de
laturi ale turlei, incununate de cite 0 e cochilie & deasupra intrarii de la nord adaposteste repre-
sau con?a desenata in mozaic, apar ca echiva- zentarea bine uno scuta a Bunului Pastor. Tema
lentele picturale ale niselor din arhitectura romana idilica din Catacombe, care mai era in a aproape
in a,re 'e a~e,zau statuile zeilor au ale imparaWo/ de Teocrit ~i de Virgiliu, se patrunde de maretia
! n flecar.e dmtre ele Iigureaza cite doi apostoli, imperiala: Hristos nu mai este tmbra at in tunica
curta a ciobanului, ci in mantia de purpura ~i
imbracati in ooga cu claois (f'lsie verticala de
uloare tntnuecata) i in man tie. Ei ridica mlna tunica de aur cu clavi albastrii. EI a lnlocuit
dreapta, asemenea oratorilor antici, de ieur pentru toiagul sau naiul cu crucea, pe care 0 tine ca pe
~ aclama c~u ea centrala (il. 17). Fond urile d un sceptru. Simetria cu care int tmpartite cele
la:ba ~erzme'pe ~are . tau in picioare ucenicii doua grupuri de cite trei oi, tilizarea arbustilor
lui Hristos vin din pitoreasca arUi elenistico- ierburilor ~i stlncilor, patiul redu care Linde sa
romana ~i dau panoului 0 anume adincime. adu a Iigurile in prim plan marcheaza introducerea
Tot de ~:adiyia iluzioni mulu~, p~gin e Ieaga ~i unui til nou la un ubiect care, datoritii originiJor
por~mbell care, pe ace te pajisti, se apropie de ale, mai pastreaza in a 0 anume suavitate.
bazine spre a bea apa, simboIizind sufleLele celor Este cu neputinta sa se identifice cu certitudine
al~~i, chernati sf1 guste I?ro,~pe~imea vietii vesnice. locul de bastina al artistilor care au Iacut aceste
?rmt~~ ap?stol~ doar siintii Petru ~i Pavel pot Ii mozaicuri. Dar nimic nu ne impiedica sa ne glndim
id ontifi atl, primul dupa cheia pe care 0 tine 116 117 a Galla Placidia i-ar fi putut re ruta pe unii
di~tre ei de l.a Constantinopol, unde traise cltiva Gallei Placidia. Zona exterioara este impartita
am :n surgh~un. Asemanarea dintre capul sfin- in opt panouri separate prin candelabre in forma
tului Pavel ~l acel~ al unui batrfn seztnd, de p de tija de acant. Fiecare panou este decorat cu 0
pardoseala Marelui Palat din Constantinopol
exedra flancata de tncaperi laterale, ca un altar
este attt de mare incit putem crede ca artistii de basilica, In exedre, patru tronuri, acoperite
au folosit caiete de modele foarte asemanatoare cu perne galbene ~i purpurii ,i marcate cu cite
unul c';l alt~. $i idealismul vag al majoritatii o cruce pe spatar, alterneaza cu patru mese d
apo tolilor din mausoleu ne aminteste mai altar purtind 0 Evanghelie deschisa: astfel stnt
~ult de. portretele. din Orientul gr c de ili de cele deci r~prezentale cele patru EvangheJii ~i, poate,
d.1llOccidentul latin. Mesterii veniti de la Constan- tronurile celor patru patriarhi (Roma, Constanti-
tmopol au format probabil ucenici la Iata locului. nopol, Alexandria, Antiohia). Exedrele cu cele
patru tronuri sint incadrate de compartimente
Baptisteriul Sub episcopatul lui eon cu grilaj azuriu, tndaratul carora se resfira
catedralei de la putin dupa jumatatea se~ ramurile gradinii raiului. Exedrele care cuprind
Ravenna colului al V-lea, cupola altarele sint flancate de nise cu conca, in care
baptisteriului catedraleidela au fost asezate jilturi cu spatar purttnd fiecare 0
Ravenna fost.acoperita cu straIucitoare mozaicuri. coroana batuta in nestemate ~i destinata fara
Ele erau memt~ sa reve~eze adevarurile supranatu- Indoiala celor alesi: Imparatia Domnului este pre-
ra~e.catehumenilor care mtrau pentru prima oara in gatita inca de pe acum pentru a doua sa venire.
edificiu spre a primi sfinta taina a botezului In aceasta zona culorile ating cea mai intensa
conc~put pe atunci c~ ~.i1uminar~ (in grece~t~
for~a de vibratie.
photismos, lo.calul inSU~1fund numit photisterion:
l?cul unde li se daruieste neofitilor lumina). Ca Baptisteriul arian Aceste teme au fost reluate
~l la~ S!intul Gheorghe de la Salonic, cupola era . in baptisteriul pe care Teo-
Impar~lta in trei zone: in medalionul central 0 doric (493-526), doritor sa lase catolicilor orto-
teofame, aceea a Botezului lui Hristos : in zona docsi dreptul de a se folosi de edificiile cultului
u.rmatoa~e, apo~tolii ~i, in sfir~it, in ce;cul exte- lor, a pus sa fie construit spre sfir~itul secolului
nor, ~hitectun fanteziste cu. 18). Pro esiunea al -lea, la sud-vest de catedrala pe care 0 ridicase
apostohlor, condusa. de sfintii Petru ~i Pavel, la Ravenna pentru poporul sau de goti care tm-
aye a ~n caracter triumfal, Imbracati cu 0 tu- bdi~i~ase arianismul. Cupola, mai ffiica decit
n.lca ~l c~ 0 mantie, alternativ colorate in aur cea din baptisteriul catedralei lui Ursus, nu a mai
~~ in ar~t, ei inainteaza pe un teren verzui, fost impartita. dectt in doua zone (il. 19). In
Iiecare tintnd in mlinile acoperite de mantie in medalionul central, unde se Inscrie scena Botezului,
'~mn,d,e re pect, 0 cununa aurita, emblemk a riul Iordan nu mai este 0 mica Iigura alegorica,
YICtO~l~1pe care au repurtat-o asupra mortii prin asa cum fusese in baptisteriul precedent, ci, spre
martiriul lor. Candelabrele in forma de tija de a echilibra mai bine compozitia, capata aceeasi
acant care ti separa unul de altul aparu era adesea amploare ca ~i celelalte doua personaje. Atitu-
in arta pagina, in ~cenele de glorifi are a impara~i~ dine~ ~ui Ioan-Botezatorul, in aparenta sttngace,
l?r s~u a def~nc~ilor. Capetele apostolilor identi- cu piciorul drept indoit, este fara tndoiala acea
fl~a~l dupa inscriptii sint individualizate cu 0 proskynesis (prosternare), preambul a1 ritualului
vigoare. expre~iva demnii de ?ele mai bune por- aulic, ~i s-ar putea sa fie un omagiu adus lui
trete dill OC~ldeI?-tul r?~an .~l con~rasteaza prin Hristos ca tmparat. Din lipsa de loc s-a suprimat
aceasta cu chipurile mal idealizate din mausoleul 118 zona perilerica de arhitecturi ~i, pentru a vesti
119
cea de-a doua venire , artistii -au multurnit pare nu 0 tndulce c, Ia femei, nici albul voalu-
a. indrepte procesiunea apo tolilor, condusi Lot rilor de mata e, nici bogatia giuvaerelor biitute
de sfintii Petru ~i Pavel, spre un tron ba.tut in in ne temaLe; aceste bu turi inserise in meda-
pietre scumpe ~i cu 0 perna purpurie dinaintea Iioane deriva din imago clipeata, tondo sculptat
areia se ridica 0 crnce purtind mantia de purpura sau pictat din arta epocii romane. Bolta absidei
a lui Hri to . a fo t refiicuta cu pictura in tempera, in asa fe]
niformitatea mai a entuata a atitudinilor, in it a aminteas a vechiul decor de mozaic, pe
numarul mai mare de figuri frontale, miscarea are tralucea 0 cruce pc un cer albastru spuzit
mai potolita, cutele mai rigide ale vesmintelor de sLele aurite (ne vorn aminti ca aproxirnativ
dau procesiunii apostolilor din a easta cupola in aceeasi perioada sfintul IiI recomanda epar-
nn aer solemn mai hieratic ~i, prin aceasta, mai hului Olympiodor sa decoreze cu 0 ruce ab iida
bizantin. Culorile sint mai re i ~i cu 0 gama mai ] isericii sale). J n pridvor, luneta de deasupra
redu: a. Dupa dinamismul care - in baptisteriul usii de la intrare cuprinde imaginea, foarte refacuta,
catedralei - e manifestase in colorit, in atitu- a lui Hristos-soldat, calotnd in picioare leul ~i
dini, in diversificarea portretelor, in Iantezia arhi- a pida, asa cum griiie~te Psalmistul (90, 131).
tecturilor, urrneaza 0 art a mai austera ~i rnai Bolta in leagan c. te tmpodobita cu pasari de
putin savanta. Mozaicarii au lnlocuit fondul al- LoaLe ulorile, in cri e inlauntrul unor compar-
bastru, mostenit de la traditia roman a, cu fondul timente rornboidale, delimitate de trandafiri ti-
de aur, practicat mai inainte in regiunile rasari- 1 iza [i ~i de Ilori de crin albe: este evid enta a ema-
tene ale Imperiului ~i care avea sa predomine de narea cu mozaicurile din holtile in leagan ale
acum inainte. niselor din hi erica Sfintul Gheorghe de la Salonic
~i u ~esaturile sasanide.
Capela Impresia de austeritate se
arhiepiscopiei desprinde ~i din mozai- Sant'Apollinare Tot epocii lui Tcodoric
curile cu fond de aur, ce .YUOClO (493-526) ti apartin ~i ma-
decoreaza capela pe care episcopul Petru al II-lea joritatea mozaicurilor din
(499-519) a construit-o in palatul sau pentru hiserica pe care conducatorul got a construit-o
a putea primi aici spovedaniile (il. 21). Patru alaturi de palatul sau intru cinstirea lui Hristos
ingeri tnvesmtntati in alb ~i asezati pe muchiiJe i are a primit apoi numele de Sant' Apollinare
boltii cenLrale i~i ridica bratele, asemenea Victo- TUO 0 atun i cind episcopul loan VII a mutat
riilor- like elenistice ~i romane, pentru a ustine ai i, pe la mijlocul secolului al IX-lea, spre a-I
un disc cuprinzind monograma lui Hristo (hris- feri de arnenintarea sarazinilor, trupul sfintului,
mon). Triunghiurile pe care le delimiteaza lnt pii Lrat ptna atunci in sanctuarul maritim de
o upate de simbolurile inaripate ale celor pat.ru la Ias is (in italianii Classe)*. In ace t riist.imp.
evangheli ti. Liniile directoare ale compozitiei lupa ce trupele lui Iustinian, comandate de
urmeaza indeaproape liniile arhite turii. Intra- Belizarie, pu e era stiipinirc pe oras in 540, bi e-
do urile arcurilor de la e t i de la ve t poartii rica palatina a lui Teodoric fusese data cultului
fie are, de 0 parte ~i de alta a unui bu t reprezen- catoli rtodox intre 556 ~i 565 ub arhiepiscopul
ttndu-I pe Hristos, bu turile celor ~a e apostoli, Agnello , urmas allui Maximian. Atunci ea fuse e
in medalioane. Pe intradosurile ar urilor de la inchinata sfintului Martin din Tours, marelo
ud ~i de la nord slnt reprezentaLe bu turil a distrugator al paglnilor ~i al ereticilor.
sa e sfinj.i ~i re pectiv a ~a e Iinte. ChipuriJe lor
u ochi incremeniti r Ilecta 0 profunda gravitaL 120 121 Vechiul port al Ravennei.
Bolta absidei, darimaLa in secolul al XVI-lea In zona mediana a Iiecarei parti, saisprezece
pre a se ridica un altar haroc, purta un mozaic Iiguri de prooro i i de patriarhi ocupa spatiul
cu imaginea lui Hristos tronlnd a Domn al dintre ferestre i cele trei compartimente din
Slavei , imagine obisnuita pentru ace t loc i capete, ub panourile cu coici din registrul su-
care nu se explica neaparat prin primul hram perior ce Iormeaza un fel de nise in care
al bisericii. In schimb, datorita acestui hram Iigurile se tncadreaza asemenea statuilor antice.
inchinat Mintuitorului, pentru registrul superior Per onajeIe dovedesc un sim] al volumului i al
al peretilor laterali ai navei centrale, dea upra patiului exceptional in aceasta perioada, care
arcadelor, s-au ales temele Minunilor i Patimilor. l-a indemnat pe artist sa Ie aseze pe un oclu
De fiecare parte, treisprezece panouri cu ubiecte tratat in perspectiva, cu umbre purtate. Stra-
figurative alterneaza cu paisprezece comparti- mo ,ii acestor Iiguri sint statuile filozofilor ~i
mente decorate cu 0 scoica avind deasupra 0 scriitorilor antici, dintre care cele mai vechi
cruce intre doi porumbei. La nord se desfasoara exemple Ie constituie SofocIe ~i Demostene.
ciclul Minunilor, incepind cu unta din Cana In registrul inferior, la sud, care apare astfeI
i terminind cu tamaduirea slabanogului de la ca partea privilegiata in raport cu aceea de la
Vitezda. unta din Cana - panou prost res- nord, Teodoric a pus sa fie infati~at in tovarasia
taurat in ecolu1 al XIX-lea cu scena inmultirii dregatorilor de la curtea sa, iesind din palatuI
piinilor - este urmata de adevarata scena a ravennat pentru a aduce ofran de Iui IIristos
Inmultirii plinilor ~i pestilor, in asa fel Inclt asezat pe tron. In chip simetric, la nord, regina
extremitatea de est, linga altar, este ocupata i doamnele din suita sa, pornind din Classis,
de cele doua minuni simbolizind Trupul i Sin- se tndreapta in procesiune spre a aduce daruri
gele mistuite in jerLfa euharistica. La sud s-au Fecioarei ~i Pruncului. Ctnd biserica a trecut
reprezentat Patimile, incepind cu Cina cea de la cultul catolic ortodox, sub Iustinian, arhi-
taina - linga altar, Iiindca figura instituirea episcopul Agnellus a acoperit imaginile prinoi-
tainei impartaaniei - i terminind cu aratarea pilor goti eretici ~i ale membrilor suitei lor,
Iui lisus apostolilor pe drumul spre Emaus si tnlocuindu-le cu ceIe doua vestite procesiuni ale
ecredinta lui Toma. Hristos este infa~iat aici martirilor. Din vremea lui Teodoric dainuie
cu barba, pe cind in scenele Minunilor chipul Iui reprezentarea palatului regeIui ~i a portului
este imberb. Poate in ciclul Minurrilor a exi tat Classis, precum ~i Hristos ~i Fecioara, asezati
intentia de a-l arata pe lisus ttnar, Cuvintul in- fiecare pe un tron trnparatesc i tnconjurati de
trupat, apropiat oamenilor pe care ii ajuta, pe cite patru ingeri care tin fiecare 0 lunga nuielusa
clnd in sceneIe Patimilor IIri to este mai in aurita, 10. fel ca silentiarii care face au de garda
vtrsta, suferind, dar in acelasi timp biruitor de 0 parte ~i de alta a imparatului in timpul
asupra tncercarilor i mortii. DealtfeI, pe partea de audientelor. Tronul Iui Hri tos are patarul in
nord, in capatul dinspre rasarit al registrului f?rma de lira, care i~i facu e aparitia Ia Con tan-
inferior, Hristos apare ca Prune asezat pe genunchii tinopol sub Leon I (457 - 474). Dupa ctt se
mamei, pe cind exact in fa~a, Ia sud, este repre-
pare iconografia procesiunii uveranilor purtind
zentat matur, cu barba, asezat pe tronul tmparatesc,
Vom mai nota ca, in seria cenelor Patimilor, ofran de aduse lui Dumnezeu vine din capitala
Invierea urmeaza tndata dupa Drumul Crucii, Imperiului. Dar traditia ravennatii a temperat
crestinii din acele timpuri incercind inca 0 oare- hieratismul accentuat al scenelor cu Hri tos ~i
care retinere in a trata subiectul cumplit al Fecioara asezati pe tronuri, introduclnd in partea
Rastignirii. 122 123 de JOB a rezistrului motivul pajistii de un verde
ca smaraldul, unde cres Ilorile albe ~l purpuru desprinde desizur 0 parte din sen~ualituL ~ cure
ale raiului. si-a avut .,i ea locul in Iumea Bizantului. Dar
farmecele profane se supun ritmului sa ru. Repe-
Cele doua cortegii de martiri (it. 22), care
tarea aces lor figuri cu atitudini identice, drapale
dateaza de pe vremea arhiepiscopului znellua
(556-565), se deosebesc de mozaicuriIe lui Too- in vesminte de aceeaei culoare, de partite unel
de altele prin palmieri, este a ernanatoare u
doric prin stilul lor ~i prin culoare.a ma~ ?lIndii
invocatiils psalmodiate ale Iitaniilor, amintiLe
a fondurilor de aur. Pentru a darui lummn care
~i de prezenta numelui deasupra fie arui per onaj.
se raspinde~Le din aceste fonduri 0 vihratie mai
putin monotona, artistul a introdus mici cuburi
aaIbui, trandafirii sau verzui. Ba chiar a aeezat San Vitale Mozai urile din biserica San
~nele cuburi cu pelicuJa de aur inspre mortar, Vitale sint limitate doar
la spatiul bernei ~i al absidei. Ele au Iost poaLe
in asa fel incit irizarea sa se vada prin intr~~ga
mas a a pastei de sticla, La sud, pe 0 pajiste me pute lnaintea intrarii in ora~' a trupelor lui
verde smaItuita cu flori albe ~i rosii, pasesc doua- Belizarie, in 540, i aveau drept scop sa preama-
zeci ~i sase de sfinti, tineri sau batrfni, cu sau fara rsasca jertla euharistica, oficiata pe altarul pe
barba, purtind cununa martiriului lor. Ei stnt care il domina. Dat fiind ca multe dintre subiec-
tele tratate stnt luate din Veehiul Testament,
tnvesmfntati in tunici i mantii al~e,. i~ afara
de sfintul Martin, noul patron al hisericii, care, a carui iluatrare se aIciHuise In a tnainte de trium-
Iul bisericii, ele au pastrat un earacter antic destul
asezat in fruntea cortegiului, a avut dreptul la
rnantia imperiala de purpura, ~i de sfintul Lau- de pronuntat. La parter, pe timpaneIe de de.a~upra
rentiu foarte popular in Italia, eare este drapat arcadelor ternare sint reprezentate cele trei jertf'e
intr-o 'tunica aurie. Vesmintele ~i trupurile si-au din Vechiul T stament, care prefigureaza eu-
harii tia: la sud, jertfele lui bel ~i Melhisedec,
pierdut volumul i greutatea. Soar putea spune c~
faldurile sint parca atirnate de capete, care i~l la nord aceea a lui Avraam, precedata de vizita
pastreaza in schimb intreaga importanta de por- pe eat'e eei trei ingeri - simbolul Treimii - au
trete. Profesorul Grabar a aratat ca aceasta e te fa ut-o I atriarhului pre a-i anunta nastarea
intrucitva 0 urmare estetica a obiceiului roman Iiului sau I aa . In colturi se afla la sud, in dreapta,
de a pune - din motive de economie - un cap Isaia, unul din ei trei mari prooroci care au
portretizat pe trupuJ unei statui cu toga, vestit venirea Iui Ilristos, ~i, in ttnga, Moise
dinainte sculptata in serie. du ind mai Intli la pascut turmeIe socrului sau,
La nord, cortegiuJ femeiIor este precedat de apoi descaltindu-se pe m~ntele Horeb .de unde ies~
cei Lrei regi magi care, cu 0 miscare vie, dupa para de foc din rug .. MOl~e era S.OCOtl~ ~e teolog~
traditia iconografica a epocii, ii aduc pruncului ca 0 prefigurare a IUl Hristos, din pricina operei
. ale de legislator; pe de alta parte, rugul are arde
Iisus vase de metal pretios continind ofrande.
fara sa se mi tuie simboliza suf'erintele lui Hristos,
CeIe douazeci ~i doua de fecioare martire stnt
care nu ti viHamasera natura divina *. Pe extre-
irnbracate la fel de somptuos ca i patricienele
mit.atile corespunzatoara de la nord sint infati-
din suita tmparatesei. Pe cap poarta diademe,
l?a-vi'Ieremia, profetul Patirnilor, ~i Moise, p~
de sub care cad pe umeri lungi valuri albe, carora
Muntele inai, Intinztnd hratele spre mina lui
cuhurile de marrnura din care slnt facute le dau
Durnn zeu pentru a primi Legea, pe dad fratelo
aspectul de ltna, in contrast cu stralucirea ~~al-
turilor albe cu care s-a redat matasea turucilor
lungi. Din placerea cu care au fost tratate aceste Rug-III a rz in d este si simbolul nenlteratei viJ'ginitap
125 a Mariei.
zveIte figuri de femei fastuos impodobite se 124
sau Aaron ~i ~efii triburilor discuta inainte de a uprinde Mielul rmsuc, simbol prin excelenta
inal~a Vitelul de aur: Primirea Legii pe muntele al J ertfei di ine. In interiorul acestor comparti-
Sinai a fost asimilata cu prefigurarea Schimbarii mente separate prin ghirlande de flori ~i de
la Fa~a sau a Pogoririi Sfintului Duh. In spatele fructe, ~i avind la baza lor un paun, pasare a
lui Moise povlrnisurile muntelui Sinai au fost nemuririi, se deslaeoara fastuoase impletituri
redate cu 0 tndrazneala in alaturarea culorilor de a ant in volutele carora se inscriu flori multi-
~i a electelor de uculenta a pastel care amintesc colore, rodii de uloarea ingelui, pantere cu pielea
de Cezanne sau Rouault. Avind 0 bogata tncar- palata, papagali alba, tri ~i porumbei albi. Stra-
catura de idei teologice a cste panouri sint tot- III irea culorilor se tmbina cu vioiciunea desenu-
odata adevarate capodopere de sensibilitate lui ~i cu somptuozitatea ornamentelor pentru a ne
picturala. purta imaginatia in ace a lume supranaturala
Intre grupurile din colturi, pe cele doua laturi, unde, prin J ertfa, se celebreaza Triumful lui
deasupra arcadelor parterului, a fost reluat bine- Hristos. In opozitie cu Sant'Apollinare ouvo,
cunoscutul motiv al celor doi ingeri care zboara e vede aici superioritatea asupra bazilicilor cu
tinlnd un cere in care se inscrie 0 cruce: este sarpanta a edificiilor u bolti ~i cupole, unde
adaptarea cre~tina a "\'ictoriilor de pc arcurile intreg de .orul se putea uni intr-o izbucnire
de triumf paglne. catre cer,
upralete dintre arcadele ternare de la etaj J n 'on a ab idei, IIri Los imberb, drapat in
ne introduc in lumea oului Testament, care a purpura, La pe sfera 1umii. Inconjurat de doi
vazut implinirea fagaduielilor celui Vechi. Cei ingeri care yin lunga bagheta de aur a silentiarilor
patru evanghelisti, martori at venirii lui Hristos imperiali, u mina dreapta el intinde cununa
~i ai jertfei sale, inso~i~i de simbolurile lor, stau triumfalii de martir sfintului Vitalie, Invesmtntat
ltnga un pupitru, in mijlocul unui peisaj sttncos, ca un Inall. dregator bizantin. In mlna stinga
iar mai jos se alla mici sene acvatice, in car IIristos ~ine Cartea Apocalipsei Ierecata cu sapte
rate, gainuse de apa, un hltlan, 0 broasca ~estoasa peceti. Din aceasta parte episcopul Ecclesius
misuna printre trestii. Sentimentul naturii este Ii trichina bi erica, al carui ctitor este. In partea
exprimat aici prin notatii glumete ~i vioaie, in de jos cele patru flu vii ale Raiului ~i~nesc dintr-o
piritul elin, ~i aminteste citeva mozaicuri pavi- pajiste cu relief abrupt unde cresc crini ~i tranda-
mentare.Petim panul acestor doua arcade superioare Iiri, dupa 0 formula apartintnd traditiei ravennate.
e desfasoara, cu magnifica amploare decorativa cestor notatii pitoresti le raspund in partea de
~i elegant a precizie a desenului, 0 scoica uriasa, sus niste nori subtiratici, albastri ~i rosii, care
tot de aspect antic, pe clnd arcul care 0 Incu- tneufletesc fondul de aur. Seninatatea acestei
nuneaza este decorat cu impletituri de vrejuri imagini contrasteaza cu severitatea framintata
de vi~a, lncarcate cu ciorchini de struguri care se a celei din ahsida bisericii Hosios David de la
revarsa din vase frumoase, trajuite de porumbei, Salonic.
~i se reintilnesc in jurul unui cere in care se inscrie In sfir~it, sub aceasta reprezentare a curtii
o cruce. Aceste Incolaciri decorative intensifica ceresti se afla pe peretele arcuit al absidei, de 0
miscarea ascendenta a compozitiei ~i atrag pri- parte ~i de cealalta a ferestrelor, doua panouri
virile spre bolta in cruce unde culmineaza subiec- care celebrau fastul curtii imperiale (il. 26).
tul fundamental al acestui intreg program: in Ele comemorau oferirea patenei ~i potirului de aur
fiecare din cele patru sectoare ale boltii, un Inger pe care Iustinian ~i Teodora le daruisera bisericii,
cu bratele ridicate, asemanator cu cei din capela desigur cu prilejul tirnosirii celebrate de Maximian
arhiepiscopiei, sustine medalionul cntral care 126 127 in 547, mai degraba decit in 548. Prezentarea
Irontala a personajelor, siluetele lor care pal' sa nu sparga zidul. Chiar ~i directia antehra-
u pendate, splendoarea ve~mintelo.r .sub ~ are telor drepte indoite pare sa arate ca procesiunea
trupuril prea ornenesti se dem~tel'lahzeaza! ne e indreapta nu catre spe tator, ci spre dreapta
smulg din lum a vietii pamintesti de toate zilele! sa, adica pre Hristos asezat in conca absidei.
pre a ne introduce in . Iera . upranaturalul~l e remarca mai departe ca desi Maximian are
careia ti apartine ~i curtea imperiala. Capul ~mpa- cotul drept putin indaratul patenei pe care 0
ratului ~i al imparatesei slnt deaItfel in onjurate [ine imparatul in mina stinga, picioarele Iui sint
de aureola si, in alara de. ac~a La, T odora . mai in fa~a decit pieioarele lui Iustinian, asa
detaseaza pe f~ndalul Ul~el m~e ~cu con ii, l~r tncit el se afla de fapt in prim plan. Iustinian pare
aceasta, inca din epo a irnperiala romana, er a a prezinte credinciosilor din Ravenna pe noul
menit.a sa sublinieze caracteru I preemment al lor episcop, al carui nume este precizat prin
irnaginilor pe care Ie lncadra. inscriptie, ca ~i cind ar fi rostit de trnparat.
cea ta din pri ina ca Maximian fusese prost
Invesmtntat cu 0 turn a a~ba ~i 0 hlamid.a. de primit de catre comunitatea locala care alesese
purpura cu tablion tes~t cu fl.re de !ur,. Iustinian un alt epis op ~i, pentru a se impune, trebuia sa
este inconjurat de trei i.nal~l dl'egalorl, J,Je.care se afirme ca delegat al imparatului, ca acela pe
hlamida lor alba cu tablioti de purp~ra ,I f1~u]~ care Iustinian 11 daruia bisericii ravennate.
de aur pe umarul drept ti ~aLa a Ii mem~l'l ai Maximian a fost primul nu numai din Ravenna
ordinului senatorial. Acestia stnt, probabil, la ci ~i din Occident care a capatat titlul de arhi-
sttnga Imparatului, prefectuI pretoriul~i. care l-.a episeop, potrivit obi eiului rasaritean de a ~Iege
reprezentat pe i!ll~arat la R.avenna JI ~I-a ~eml.s mitropoliti, ~i a fost tntr-adevar un fel de p~lI:nat
poate lui Maximian darurile tmparatesti, ~1,
al Italiei. stIel, panoul unde este infa~l~at
la dreapta sa, generalul ~eliza~ie ~i marele ~am~ alaturi de Iustinian nu te numai una dintre marilo
belan - praepositus sa~n cubtcul.t - ~e!u] case~ eapodopere ale picturii, ei ~i 0 opera de propa~
civile ~i militare. Trebuie s~ ne Isrim y~sa a OC~tl ganda, destinata sa serveasca puterea imparatu~Ul
aceste identificari drept sigure. PiirasIre3: re~s- .i a aliatului sau, arhiepiscopul, in Ravenna rem-
mului in favoarea conventiilor i-a tngaduit arti - l grata in stnul Imperiului bizantin.
tului sa combine felurite intentii. Pornind. d~ la Pe panoul de la sud, Teodora, tinind potirul
Iustinian si de la vecinul sau, epis opul Maximian, de am batut eu ne temate, inainteaza in fruntea
personajele apar, ctnd sint privite mai de aproape unui eortegiu de sapte doamne de onoare, eondu e
asezate parca unele in spat~le celorlalte: in poate de Iocoasa Antonina, sotia Iui Belizarie.
jumatatea din stinga panoul~l, ot~l dre.pt al J mparatea a este precedata de doi dregiitori,
Iiecaruia este plasat in Iata pieptului . elm ~a:e dintre care unul, tnvesmtntat eu 0 hlamidii de
ti urrneaza : in jumatatea din dreapta, dimpotriva, aur dinaintea Iialei eu izvor artezian, ridica
acelasi cot 'e te acoperit de figura car~ 11 pre ede. draperia eu snururi de la usa bise~icii. Ae~st~
Iustinian i Maximian inainteazii deci in fruntea doua personaje grave orespund diaconului ~1
unui dubl~ corteziu cuprinzind, pe de 0 parte, ipodiaconului din Iata lor, la nord, de pe panou~
laici - civili ~i ~ilitari - ~i pe de al~a, .Iete lui Iustinian. De asemenea in Iata grupului
bisericesti (un diacon ~urtind Ev:angh.eha :1 un olorat al ostasilor din garda imparatului, cu
ipodia on tinind cadelnita). TotU~I, avmd sl.m~ul haine verzi, rosii ~i albe, se ridica Ia sud alaiul
exigentelor pieturii monumentale, atit de~VlU i~ tnsotitoarelor Teodorei. Scoas~. in. evid~~ta de
arta bizantina, artistul a ~ratat a easta tema o puzderie de podoabe, mantiile ~l tunicile lor
tnsiruind per onajele pe laylme in a a fel in it 128
129 produc 0 foarLe bogata modulatie crornatica,
in care se imbina multiple nuante de purpuriu, ciunea coloritului, pentru a obtine 0 compozitis
aur, verde, alb, rosu aprins .~i to~u:i cenusii s~u de un abstractism mai rigid. Pe bolta absidei,
sidefii. Ca ~i procesiunea lui Iu tmla?, cortegiul Hristos imberb, barbat ttnar, mai presus de
Teodorei pare ca se tndreapta spre Hristos, asezat orice masura (cum spune sfintul Ciprian), se
in absida. inal~a frontal ca tnvingator, ~inind in mtna dreapta
Chipurile Iui Iustinian, Maximian ~i al Teodorei, marea cruce batuta in nestemate, asa cum Im-
ca ~i cele ale principalilor membri din suit a lor, paratii ~ineau labarum-ul. El poarta vesminte
slnt adevarate portrete de 0 uimitoare intensitate tmparatesti: 0 prima tunica cu mansete cu ercuri
a expresiei. Cartoane1e acestor panouri Iusesera de purpura, 0 a doua tunica albastra cu claoi
poate executate .Ia ConstaIl:tino~o.l. I? orice caz, de aur ~i 0 mantie de purpura. Pe carte a deschisa
artistul pare sa Ii avut ~a ~hSpozl~le ru~~e portrete pe care 0 tine in mina tinga se poate citi: Cel
oficiale ale tmparatului ~l trnparatesei, de fel~l ce m-a vazut, pe Mine a vazut pe Tatal ; iar Eu
acelora care erau trimise in fiecare oras eu prl- ~i Tatal meu una sintem I) (loan, XIV, 9 ~i X, 30),
lejul urcarii pe tron .. Al:aturi de n:ozaicurile di~ ceea ce este 0 alirmatie a ortodoxiei hristologice,
cor ~i din conca absidei, car~ mal pas~rau. i~ca in sfir~it biruitoare la Ravenna asupra ereziei
foarte mult din farmecul, pitorescul ~l spiritul gotilor in urma recuceririi lui Iustinian. La
decorativ al artei elenistico-romane, aceste doua dreapta ~i la stinga lui Iisus, arhanghelii Mihail
tahlouri aduc 0 atmosfera noua de hieratism ~i ,i Gavril aclama cu bratul drept ridicat. rcul
de solemnitate studiata, in care luxul ~i spiritua- de triumf * poarta una dintre cele mai vechi
litatea se impletesc la fel ca in arhitectura deJa reprezentari ale J udecatii de Apoi, ~i ea de 0 mare
San Vitale sau ca in aceea de la Sftnta Sofia. s brietate. Ilristos, de data aceasta cu barha,
este asezat pe un tron, ca Suprem-Judecator,
San Michele 0 arta la fel de inovatoare cu Cartea tnchisa, intre doi arhangheli (Rafael ~i
in Africisco se manifesta ~i in mozai- riel ?), are ~in unul buretele imbibat cu fierc
curile cu care a fost deco- ~i celalalt sulita Patimilor. Alaturi de ei, patru
rata biserica Sfintului Mihail, numita in Afri- ingeri la stinga spectatorului ~i trei la dreapta lui
cisco , desigur dup~ ~ume1e deformat. ~ ca!tie- suna din trtmbite, asa cum glaeuieste Apocalipsa
rului unde fusese zldlta. Ea a fost ridicata de ( III, 12). In partea inlerioara slnt figurate
bancherul grec Iulianus, agent al lui Iustinian valurile marii de clestar amestecata cu foc (Apo-
la Ravenna, ~i de ginerele lui, Bacauda. Tlrno- calip a, V, 2). In aceste doua scene, artistul
sire a a fost celebrata duminica 7 mai 545. Dupa a eliminat orice personaj omenesc, fie ca e yorba
ce a fost secularizata in timpul razboaielor napo- de apostoli de sfin~i sau de patriarhi, retinlnd
leoniene in 1805 biserica a fost darimata aproape doar Fiintele ce apartin lumii ceresti: Hristos ~i
in intregime i ~ozaicul care impodobea absida ingerii. Mai jo exi tau imaginile, astaei disparute,
a fost vindut in 1842 regelui Prusiei, Frederic- ale sfintilor Cosma ~i Damian, al carer cult prinsese
Wilhelm al III-lea. In urma vicisitudinilor suferite avint la Constantinopol in urma unei tiimaduiri
u ocazia transportului, apoi in cursul ultimului miraculoase a lui Iu tinian, ce Ie era atribuita.
razboi acest mozaic a fost restaurat pe marl Bancherul lulianus ~inuse sa-i cinsteasca in chip
por~iu~i, ceea ce tngreuneaza analiza anumitor deosebit la Ravenna. Din aceste lmprejurari
caractere ale stilului sau (il. 20). banuim tot ceea ce mozaicurile datoreaza, in
Artistul a renuntat la rama~i~ele accentelor iconografia ~i stilul lor, artei de Ia Constantinopol.
naratiunii familiare ~i pitoresti din con.ca de. l.a
San Vitale, ca i la efectele de volum ~l la vioi- 130 131 Areul din rata absidei altarului.
Ele corespund prefacerilor care s-au savir~it Hri tos matur. De 0 parte ~i de alta a discului,
atunci in toate domeniile ~i care, pe baza Iolosirii busturile lui Moise, la dreapta, ~i Ilie, la sLlnga,
unor elemente mostenite din vechea lume romana, ies din nori. Ceva mai jos, apostolii Petru, loan
au dus la 0 crestinare mai in profunzime a socie- i lacov sint infati~at-i ub aspectul a trei oi albe
ta~ii bizantine ~i la 0 exaltare a maretiei lui pe coama dealului. Aceleiasi epoci ti apart-in ~i
Dumnezeu ~i a reprezentantului au pe pamtnt, portretele celor patru episcopi ai Ravennei,
trnparatul. Severus (pe la 343), Ursus (mort in 429), Eccle ius
(521-532) ~i Ursicinus (533-536), infii~i~a1,i
Sant'Apollinare Mozaicul absidei de la Sant.' 1n nise cu scoica intre Ierestre. La fel ~i cele doua
in Classe Apollinare in Classe l~i dato- panouri de pe Iaturile arcului, unde arhanghelii
reaza caracterele sale parti- Mihail ~i Gavriil, ca niste purtatori de stindard
culare faptului ca aici se amesteca felurite teme ai Cerului, tin cite un labarum cu trip 1a aclamatie
spre a celebra Biserica ravennata in persoana greceasca H agios (sfint) intru cinstirea lui Dumne-
intemeietorului sau, sfintul Apolinarie, patronul zeu de trei ori sltnt. bia in a doua jumatate a
sanctuarului, precum ~i a principalilor epi copi secolului al II -lea, sub arhiepiscopul Reparatu
care i-au urmat. El ~ine de traditia simboli a (671-677), au fost executate pe laturile absidei
in pirata - d la arta catacombelor ptna la accea doua tablouri imitate dupa cele din San Vitale,
din epoca iconoclasta - dintr-o neincr dere, mai dar de un stil ~i un colorit incomparabil mai sarace,
mult sau mai putin adinca, fa~a de reprezentarea care infat-i~eaza, la sud, adunate in jurul aoeleiasi
lumii divine cu ajutorul figurilor omenesti. mese, cele trei jertfe ale lui Abel, Melhi edec .i
Zidirea bisericii Sant' Apollinare in Classe a Avraam, iar la nord, dupa modelul lui lustinian
lnceput sub episcopul rsicinus (533-536) in ~i Maximian, pe tmparatul Constant al IV-lea
vechiul cimitir al portului Classis, linga mormintul Pogonatul (668-685), u Iratii sai, Heraclius ~i
sfintului. fost Iinantata ~i ea tot de bancherul Tiberiu, dindu-i viitorului arhiepiscop al Ravennei,
Iulianus. Tirnosirea a fo t celebrata de Maximian, Heparatus, privilegiile autocefaliei, in prezenta
durninica, 9 rnai 549. arhiepiscopului Iaurus. Tabloul a fost refiicu L
In conca, in zona ei inlerioara, sfintul Apolinarie, in tempera pe 0 portiune mai mare de jumatate.
purtind vesminte de epi cop, u pallium maltat ToL sub arhiepiscopul Reparatus s-ar parea cil
u albine - semn al elocventei - ridica bratele au fo t realizate mozaicurile din partea superioara
ca orant, in mijlocul unui peisaj u mici tlnci a arcului de triumf. Su, Intr-un registru lung,
cafeniu-lnchis ~i galben-de chis, tntr-o paji: te un medalion cuprinzind bustul lui Hri tos matur,
verde, unde erose maslini, chiparosi ~i acei pini este inconjurat de simbolurile celor patru evan-
care au facut celebra regiunea. El este inconjurat ghelisti. Ceva mai jos, in extreme, doua grupuri
de fiecare parte de cite sase oi, simholizlnd primii de cite sase oi, in hipuindu-i pe apostoli, ies din
credinciosi ai bisericii sale, la fel um in alte opere umbolicele ceta~i lerusalim ~i Betleem, penLru
ele ii reprezinta pe discipolii lui Hristos. Deasupra a a ur e coa t.a muntelui in dirsctia bustului
lui se de fa oara minunea Schirnbarii la Fata, lui Ilristos, De enul este mai rigid ~i mai apa at,
evocata tot in chip alegori . Sus de tot, pe un cer coloritul mai tins declt in mozaicurile mai vechi
brazdat de nori subtiri si rosietici, ca aceia din ale oncei. Cuburile mici de sticla, mai ales Ia
absida de la San itale, mina Iui Dumnezeu fondul galben al medalionului central, au fo I,
desemneaza un disc mare spuzit de stele, in care inlocuite, nu 0 data, cu pietre colorate. J n sltrsit,
se inscrie 0 cruce batuta in nestemate purtind cele doua busturi ale evanghelistilor, sflntul
la intersectia bratelor un medalion cu bustul lui 132 133 Matei la nord ~i rara tndoiala fintul Luca la ud,
ar data doar din secolul al X-lea sau al XI-lea, apului Fe .ioarei, iese dintr-un cer striibatut de
poate chiar din secolul al Il-lea, nori prelungi. . .. ..
Tema Fecioarei avea ala treptat locul imaginii
Basilica In numeroase orase mari lui llristos in concele absidelor. Ea ~i-a facut
eufrasiana de la din teritoriile riverane ale aparitia in urma Conciliului din Efes care, in
Poreii Adriaticii recucerirea pen- 431 re unoscuse in Maria pe Nascatoarea de
insulei italice ~i a Istriei de Du~ezeu: Theotokos. Imaginea pare sa se fi
catre armatele lui Iustinian a adus eu sine 0 potrivit bine cu scenele de donatie. Dupa mar-
priJ?~nir~, care s-a. tradus printr-o crestere a turia unor texte din secolul al X-lea, in 473,
a.ct.lVlta~ll constructive. Orgoliosul Maximian a in absida bisericii Fecioarei ascatoare din Bla-
ridicat in orasul sau natal Pola 0 catedrala care cherne, la Constantinopol, de 0 parte ~i de alta
a fost aproape in intregimc reconstruita in'seco- a ascatoarei lui Dumnezeu Iusesera infatiati
l~ ~ ~V-lea. La Parent!um, actualul oras Poree tmparatul Leon I, sotia sa erina purtlndu-l in
(in italiana Parenzo), episcopul Eufrasius a zidit brate pe nepotul lor Leon, teoretic asociat la
c~tre. J?ijlo?ul se~olului al VI-lea, pe locul unei tron, i fiica lor Ariadna, sotia viitorului tmpa-
bisorici mal vechi cu 0 suta de ani 0 basilica rat Zenon. Pe de alta parte, Horicius ne-a lasat
unde influenta conatantinopolitana e 'afirma prin descrierea mozaicului din absida bisericii Sfintul
prezenta unor capiteluri de marmura din Proco- Serghie din Gaza (inainte de 536), unde Fecioara
nez. Atr.iumul cu patru porticuri care precede aezata pe tron tmpreuna cu pruncul era tncon-
Iatada dmspr~ apus poate sa fi fo t imprumutat jurata de ingeri i de sfintul Serghie, care ti pre-
tot atit de bme de la constructiile lui lustinian zenta pe lmparatul ctitor al bisericii i pe un ep~s-
l~ Constantinopol, ctt ~i de la cele ale lui Constan- cop. Chiar i la Ravenna, la Santa Marla Maggio-
tin la Roma. Mozaicurile vadesc 0 influen~a re construita intre 526 i 532, ast.azi distrusa,
foart~ .clara a opereI?r ravennate (it. 23). Din episcopul EccIesi:us pus~se. s~ fie. i~fat~at in
nefericire ele au suferit restaurari neindeminatice absida oferind chivotul hisericii, Maicii lui Dum-
la sftr~itul secolului al XIX-lea. In conca absidei nezeu tronind cu pruncul lisus. Mozaicarul din
Fecioara, tronind cu pruncul lisus pe genuncIl Parentium nu ducea deci lipsa de modele. Pe
este tnconjurata - cum era ~i Hristos la San Vita- spatiul dintre ferestrele absidei el evoca ~estirea
Ie. -. de doi ingeri tintnd lance a, de ctitor ~i de nasterii lui loan Botezatorul infa~iindu-l de la
sfinti: Ia dreapta sa, sfintul Maurus, principalul sttnga Ia dreapta pe Zah~ia, pe i?-gerul c~e i-a
pro Lector .al orasului, purtind in miinile acoperite adus vestea ca avea sa fie tata l, in sftrsit, pe
de. mantle cunu~a martirilor, Il introduce pe Prodrom (loan) tnsusi. De 0 parte i de alta a
episcopul Eufraaius, care ti of'era Fecioarei acestor trei figuri, compartimentele laterale al~
biserica i Eufrasius este urmat de arhidiaconul absidei sint ocupate, la nord de Bunavestire l
sau, Cla~diu; intre. ace~tia doi se interpune fiul la sud de izita Fecioarei la sfinta Eli aveta.
Il:ev1rstmc al acestuia din urma, pe nume Eufra- Desenul figurilor este mai putin fin ~i mai putin
SlUS, poate. peIl:tru ?a era finul episcopului; in precis decit la Ravenna; personajele sint ceva
stinga Fecioarei lnainteaza trei sfinti anonimi mai greoaie. ceste mozaicuri sint marcate de
dintre care primul ~i al treilea poarta 0 cununa' un incontestabil realism popular: in scena Vizi-
pe ~i~d .cel ~in. mij.lo~ ~~ne Evanghelia i dupi tei, curioasa, 0 slujnica ridica draperia; in Buna-
tradl~l~ ei ar II cei trei sfinti protectori ai orasului: vestire, Maria, uluita de ciudata veste pe care
Elelterios, Projectus ~i Elpidius. In partea de sus i-o aduce Gavriil, lasa sa-i scape ghemul de Unit
mlna lui Dumnezeu, ~inind 0 coroana deasupr~ 134 135 Zona superioara a arcului de triumf Il arata pe
Hristo . asezat pe sfera lumii Intra cei doisprezece Slintilor po L6]i (aatazi fintul Francis) pe ar
apo~t~b.; res~a~ra~e~ moderna a unilormizat cu a zidit-o la Ravenna pe la 450. In ahsida hi. ericii
nedlhac~e'pozltla picioarelor liii utele vesmintelor. Slmtul loan din Studion (in 463), Hri tos tronind
In. ahsidiolele care Ilancheaza ahsida central a ~i Feeioara erau lnconjurati de heruvimi ~i do
eXIs,ta cite l!n hust al Iui Hristos imberh, exe utat erafimi. m citat mai sus, in legatura eu hazilica
tot m rnozaic, . ar~ iesea din nori pre a-i incorona, eufra iana de la Porec, hiserica din cartierul
Ia ~ortl, pe sfirrtii Co ma ~i Damian iar la sud Blachernelor unde, in 473, tmparatul Leon a la-
desigur p~ d?i sfinti ~piscopi ai hi eriii ravennaLe, sat sa fie infati~at, de 0 parte ~i de alta a
Severu ~l I'SU. Existau mozaicuri i la exterior. Fecioarei, tmpreuna cu sotia sa Verina, purtindu-l
Pe .fa~ad,a de vest, dea upra porti ului atriumului, in brate pe nepotul Leon, ~i cu fiica lor Ariadna,
Hristos mca.d~at de. opt. apostoli upa timpanul, sotia viitorului imparat Zenon. Pe holta nar-
pe cind mal JOS ceilalti patru apostoli ineadrau texului hisericii ltntul Polieuct, construitii d
ferestrel~ 1ntre e~e stralu ese cele sapte sfesnice Iuliana Anicia cu aproximatie intre 524 si 527,
de ~u~ din A~oca.hpsa. F al'a lndoiala artistii si-au panouri de mozai eu a pe t narativilustrau
amintit de hi erica Sfintul Petru de la Roma onvertirea ~i hoLezul Iui Constantin.
u,nde ~apa Le?n I (440-461) pus e sa e infa~ La Sfinta Sofia, in a ord cu gradul de abstrac-
~l~ez~m ~xt~flor, pe f~ta~a, ei douazeci ~i patru Lizare atin de arhitectura, Iu tinian ranuntase
d.? ~h~triOl din Apocahpsa. Pe frontonul dinspre la ori e uhie L figurativ. Dupa Pavel Silentiarul,
ra aflt se afla scena Schirnbarii la Fata. pe upola, crucea e detasa din increngaturi de
ramuri - au impletituri de frunze ~i flori? - are
Torcello Influenta Ravennei -a ras- ieseau din niste cratere de argint. Pe intradosurile
. . pindit de asemenea ~i in arcurilor navelor laterals ~i pe lunetele usilor
~ns.ulele.lagunei y~ne~lene care patrundeau acum ducind din nartex spre naos, precum ~j pe arcu-
1~ lsto:le. I.n bazilica tntemeiata in 629 de exarhul rile ferestrelor nartexului, lu rarile de curi'i~ire
hl~antm dlI?- Rav.enna" Isaac, la Torcello, unde intreprinse de Byzantine Institute of America
epls~opul din A~tm~m I~l muta~e resedinta spre in epind din anul 1930, uh condueerea regreta-
a scapa de dominatia longobarzilor e mai ved tului Th. Whitemore ~i continuate de P. nder-
inca pe holta diaconiconului un m~zaic in eare wood, au scos la lumina de suh ornamentele
pe u~ fon? ~e impletituri de frunze ~i flori, patr~ florale, pictate de Iratii Fossati la mijlocul seco-
inge:l-carIattde austin un medalion eu Mielul, lului al XIX-lea, cruci profilate pe un fond de
dupa modelul de la San Vitale. aur, ale carui cuhuri au fo t rarite i inclinate
in asa rei tnctt sa produca 0 impre ie de "flu
Constantinopol Iozaiourile de la Constan- menitii sa puna mai hine in evidenta crucile.
. tinopol au disparut in cea e pare ca i hi erica Sfintilor _\.po toli a fo t
mal ~a~e parte ~i nu Ie cunoastem decit prin lipsita de orice decor iconografic. Prohahil Iusti-
rnentiunile, adesea imprecise din texte ceea ce nian, au unele per oane din anturajul au, poate
ne impiedic~ a. reconstituim' evolutia stilului lor. chiar Teodora, manif'estau 0 prejudecata fata de
in prima hI. erl~a a Slintilor po toli tnceputa imaginile sacre. Mi se pare emnificativ in acest
d.e ConstaI?-tm ~l terminatii de fiul sau, Cons tan- sens faptul ca Iustinian nu a ref'acut imaginea lui
t~u, in absida s.e pare ca ar fi JosL infiit,i~a~i Petru Hristos pe care, dupa Eusehiu, Constantin 0 ase-
~l Pavel., inchl~i,ndu-se. c.rucH de 0 parte ~i de zase pe poarta Chalks la intrarea Marelui Palat
aIta B: ei ; de aici s-ar Ii mspirat episcopul eon ~i care fusese distrusa de incendiu cu prilejul
atunci cind a decorat Cll acelasi suhiect hazilica 137 riiscoalei ika, In 532. Ahia ub Iauriciu (5 2-
136
602) 0 imagine in mozaic a Mintuitorului a Ios L cutate la Sfintii Apostoli. Cercetatorii tnclina sa
r~aezata in ~cest lo?. In mB:t~rie de arLa, pre urn creada ca era yorba de Fecioara in absida ~i de
I in dorneruul politicii religion e, Iustinian ca Inaltare in cupola centrala. Oricum, daca aceste
om de.sta~ avizat i.dornic sa mentina integrit~tea mozaicuri erau figurative ca ~i acela de la
Imperiulni, era Inclinat sa faca concesiile necesare Sfinta Sofia ele au fo t distru e in epo a ico-
spre a-i. ~t~age ~i P: o~todoci i pe eretici, din
care pncina pare sa IlIa at a oexi te d ua
noclasta.
curente: unul Iavorabil icoanelor, a carui expri- Sinai Iu tinian a pus sa se ridice
ma~e am inti~mt-o in pn,]a Ravenna i in la Muntele Sinai, dupa
peninsula Istria, dar pe care tl vorn rega i i in moartea Teodorei in 548, 0 mtnsstire dedicata pe
Ra8arit, la Sinai ~i in Cipru ; celalalt care le era atunci Jascatoarei lui Dumnezeu, tnainte de a fi
ostil ~i spre care el tnsusi ar Ii Iost 'inclinat c I reconsacrata in secolul al Xl l-lea fintei Ecate-
putin in anumite momente, e te curentul 'care rina, ~i care trebuia sa fie un bastion al orto-
a inspirat primul decor in mozaic de la SCinta doxiei infipt in pamintul ereziei monofizite. In
Sofia ~i cel de la Sfintii po toli. conca absidei tema obisnuita a Jui Hristos in
Dar in a doua [umatate a se olului al VI-lea lava sau a Fecioarei a Iost lnlocuita cu Schim-
pref~rinta p~ntru imagini-icoane a capatat. 0 ras- barea la Fata, subiect care se potrivea Sinaiului,
plndire considerabila. Daca ne bizuim pe elogiul unde el fusese prefigurat de cele doua teofanii
facut de Flavius Corippus lui luetin al II-lea cu care Dumnezeu l-a rasplatit pe Moise. Luera-
Imparatul - nepot ~i urmas allui Iustinian care rile de curatire, eIectuate intre 1958 ~i 1963 de
B:dom~t. din 565 ~ina in 578 - ar fi porun~it sa o echipa condusa de K. Weitzmann, au dat la
fie infatI~ata Fecioara cu Pruncul in absida iveala un mozaic cu nuante de 0 prospetime, 0
Sfintei Sofia ~i poate un Hristos Pantocrator in ginO'a~ie ~i 0 intensitate care ne tndearnna sa
cupola, simbolul de bolta cereasca reprezentat de velem in el opera unui atelier din Constantinopol.
cupola impunind zugravirea acestei imagini. Sin- In acelasi timp, el atinge un grad de abstractizare
t~m ispititi. sa ne facem 0 idee despre acest lucru, care tl tnrudeste cu cele din biserica San Mi hele
fie dupa 0 icoana de la Sinai (Sotiriou I cones du in fricisco de 1a Ravenna. Intr-o aureola ovala
Sinai, fig. 8), fie dupa crucea daruita'de Iustin (mandorla), Hristos, de tip oriental, cu barba ~i
al II-lea orasului Roma {il, 70). De asemenea par negru, apare in vesminte de culoare argintie,
s-ar parea ca interventiei lui Iustin al II-lea i se u falduri trandafirii ~i albastrii, cu 0 banda lata
datorau i x:nozaicurile reprezentind asterea, de aur, in diferite nuante, pe poale1e mantiei.
Botezul, Schimbarea Ia Fa~a, Rastignirea, In- Este tntr-adevar acel Hristos a carui fa~a a
vierea, Inaltaraa ~i Minunile. Pe de alta parte, tralucit ca soarele, iar vesmintele lui -au Iacut
tot la Sfinta Sofia, lntr-un compartiment din albe ca lumina despre care ne vorbeste Evanghe-
coltul de sud-vest, la etaj, Iustin al II-lea a pus lia (Matei, XVII, 2). De 0 parte ~i de alta a lui
sa se ex.ecute. pe bolti frumoase impletituri de Ii us se inalt,a, la ttnga a, Moise, ~i la dreapta
frun.ze l flon! dupa cea mai buna traditio a a, Ilie, simbolizind Legea ~i Proorocii. Spaima
artei rom.ane, iar in lunete busturile unor sfinti celor trei apo toli a fo t redata cu un simt foarte
in medalioane, cu numele lor scrise dedesubt. viu al expresiei, care nu se teme de atitudinile
~?este busturi au Iost inlocuite cu cruci i inscrip- Iortate. Sobrietatea desenului scoate in evidenta
tll.le au fost sterse in timpul iconoclasmului. Nu vigoarea monumentala a figurilor. Muntele Tabor
stim ce fel de mozaicuri a poruncit Iustin al nu este reprezentat. In partea de jos, in locul
II-lea - dupa marturia Iui Teofan - sa fie exe- 138 139 pajistilor idilice obisnuite la Ravenna, solul este
~ca~uit, din patru f1~ii: negru, alba tru, verel -
Inchis ~l verde-deschis, far a ni i 0 floar , doua scene erau socotite drept prefigurari ale
Pe intradosul arcului de triumf, ca si la Raven- jertf i lui Hri tos.
na, tie 0 parte ~.i de alta a hrismoi se insiruia
medali~ane cuprinzlnd bU,sturile celor doisprezeca Cipru Orientul bizantin a dovedit
ap,ostol~: Pavel, Tadeu ~l Iatei jj inlo uiesc pe o mai mare inclinare decit
~el ,tr~l apostoli. din Schimbarea Ia Fapt La Occidentul pentru tema Fecioarei in onca absi-
l~mlta mf~noara ,a concai, alte medalioane, simbo- delor, chiar i in bisericile unde nu exista 0
Iizlnd legatura dmtre Vechiul ~i oul Testament upola are sa primeasca imaginea lui Hristos.
incadre~za capeLele a cincisprezece prooroci de ~ Dar evolutia iconografiei Maicii Domnului a
parte, ~l d~ alta ~ portretului lui David, stramos depins, in parte, de aceea a Divinului sau 1< iu,
al lui Hl'l :t~s, ~l mode~ al imparatilor crestini. stfel, reprezentarile lui Hristos in toata Slava
La extremitatile acestei friz,e au fost infi:i~i~ap, a par sa fi influentat mozaicul - exceptional -
la dreapta, egumenul Longhin, in vremea caruia din absida bisericii Panaghia Kanakaria de la
a fost exec';!tat ace t decor si, la stinga, diaconu1 Lythrankomi, in insula Cipru, din vremea lui
sau, loan, In colturi doi ingeri. in zbor cu aripi Iustinian. Fecioara, tinind Pruncul pe genunchi,
d,e paun, poarta ~n glob ,cu 0 cruce, d~ 0 parte este a~ezata pe un tron batut cu nestemate ~i
~l,de alta a unui medalion in care este redat avind spatarul in forma de lira, intr-o aureola
~)e1ul. Ceva mai jos, bustu1 Fecioarei, la sud, Ilancata de doi palmieri ~i strajuita de doi arhan-
si ~cela al lui !oan Botezatorul, la nord, so in- sheli cu baston de silentiar, infati~ati frontal,
S~I'lU in medalioana: se poate vedea aici una a ~i aceia de pe mozaicul contemporan din
dm~r,e cele mai vechi reprezentari ale temei biserica San Michele in Africisco de la Ravenna,
Deisis syau Intercesiunea Mariei ~i. a Prodromului Picioarele Fecioarei se sprijina nu pe un scaunel,
pe linga Hristos in favoarea celor padito~j, In i pe globul lumii asezat in partea de jos a nirn-
partea d~ su,s a per~telui au fost reprezentate bului ; gindul te poarta spre imnul prin care,
cele doua episoads dm Vechiul Te tament care cam in aceeasi epoca, Roman Melodul oint a
s-au desfa,~urat pe muntii Horeb ~i Sinai: la 'lava Mariei: Eu sint regina lumii, de cind
stinga MOI~e" ill Iata rugului care arde si, la Ti-ai asezat in pintecele meu Atotputernicia Ta,
dreapta, p,rl,mmd Tablele Legii. lrni intind domnia asupra tuturor lucrurilor,})
In OpOZI~Iecu aceste mozaicuri al caror stil . ceasta este 0 imagine mai traditionala decit
pare sa fie de origine constanti~opolitana pe aceea din absida bisericii Panaghia Anghelo-
fa~a apusean~ a, pilastrilor ce suporta arcui de ktisto de la Kiti, in insula Cipru {il. 24) (prima
trlU~r al absidei slnt doua panouri executate in j umatate a secolului al VII -lea). Arhanghelii
tehmc~ enca~s~icii de un mestsr din parLea Mihail ~j Gavriil, avind aripi ca de paun, se tnclina
10cul,UJ, ~alestmlan, desigur mai obisnuit cu zu- usor in semn de respect catre Fecioara care, in
gravlrea icoanslor decit cu pictura rnurala deoa- picioare pe un scaunel, potrivit tipului constan-
rece pare ca ,a l~timpinat unele greutati in a tinopolitan numit Hodighitria (= Indrumatoarea),
tran~pune chipurile ornenesti la 0 asemenea i~i poarta Pruncul pe bratul sting.
scara~ la nord se afla jertf'a lui vraam i, cores- Mozaicurile paleocrestine din Cipru au supra-
pun~~tor,}a sud, aceea a lui Ielta, silit sa-~i vietuit pentru ca, insula cazlnd sub puterea
~ac~lfJce fl~ca ~r~pt urmare a Iegamintului Iacut arabilor la mijlocul secolului al VII -lea, picturile
inaintea vrctoriei sale asupra amonitilnr. AC'(> .te ale religioa e au scapat de distrugerea poruncita
140
141 de imp aratii icono lasti.
Niceea 0 Fecioara sttnd in picioare diului care a distrus biserica sub IIeraclius, in
~i ~inind Pruncul in brate anul 630. Curatate in 1907 de tencuiala turceasca
mai Iusese reprezentata ~i in absida bisericii ce le acoperea, ele au disparut aproape cu totul
Adormirea Maicii Domnului, a mtnastirii inte- in incendiul din 1917, dupa ce Iusesera facute
meiate la iceea de catre calugarul Iachint, In unele fotograIii care, din nefericire, nu ne ajuta
sllrsitul secolului al VII-lea sau la inceputul seco- intotdeauna sa ne dam seama de detaliile stilului
lului al VIII-lea. Aceasta biserica a fost in intre- sau ale iconografiei. Cel mai adesea sfintul era
gime distrusa de un incendiu cu prilejul razbo- tnconjurat de donatori ~i de. familii~e lor. Dar
iului greco-turc din 1922, dar citeva Iotografii incendiul din 1917 a scos la iveala ~l unele mo-
excelente, executate mai inainte de Institutul zaicuri ptna atunci n~cuno ~ute. . . .
arheologic rus din Constantinopol, permit nu Mozaicurile posterioare incendiului din 630
numai 0 apreciere asupra a pectului mozaicurilor, ocupa mai ales stilpii de la intrarea altarului. Pe
dar ~i reconstituirea istoriei lor destul de com- Iata de nord a stilpului sud, fintul D~mitru .este
plicate. Putem, de pilda, sa ne facem 0 idee inconjurat, la dreapta sa, ~e un eplSC?~ ,J, .Ia
despre subiectele mozaicurilor care au fost dis- stinga sa, de un magistrat tu. 25):. dupa .m crlP:
truse in epoca iconoclasta ~i refacute dupa rein- tiile din partea de jo a tabloului ace tia ar Ii
staurarea icoanelor. Inca din primul stadiu al ctitorii hisericii, adica episcopul care a recon-
monumentului, Fecioara stlnd in picioare ~i struit-o i prefectul Leontios are a ridicat-o in
~inind Pruncul in brate era singura in absida, secolul al V-lea doar daca nu cumva e yorba de
dupa 0 formula destul de indraznea~a, care avea guvernatorul i~perial al orasului din epoca re-
sa se impuna mai tirziu. Ingerii care 0 incadrau constructiei. Inscriptia mul~umete. inca 0 data
in ediIiciile anterioare Iusesera mutati pe arcul sfintului Dumitru pentru ca a eliberat orasul
din Iata absidei unde, in numar de patru, tl intorcind din fa~a lui valul flotelor barbare
proslaveau pe Dumnezeu de 0 parte ~i de alta atunci cind a avut loc atacul slavilor, in 617.
a tronului pregatit pentru Judecata de Apoi. cest panou este cu totul diferit de ilu~ioni~mul
Ei tineau un stindard pe car era Inecriea tripla picturii elenistico-romane. Arta mozaicului se
aclamare H agios (sfLnt, in greceste). In virful apropie aici de arta icoane~or, care capata~se 0
acestui arc un medalion cuprindea Etimasia: mare dezvoltare incepind din a doua jumatate
tronul pregatit pentru cea de-a Doua Venire, cu a se olului al VI-lea. Compozitia este dorninata
cartea Evangheliei ~i porurnbelul Sfintului Duh. de grija fata de 0 imetrie elementara, Zidul
nsamblul aimbolizeaza sfinta Treime, Tronul crenelat care, sub 0 ingu ta Ii ie de cer .albastru,
evocindu-l pe TaM, ~i Evanghelia pe Fiu. ocupa fundalul nu mai are valoarea unui element
de decor realiat sau teatral, ci joaca rolul unui
Sfintul Dumiirii Mozaicurile din bi erica ornament destinat sa. scoata in evidenta cele trei
de la Salonic SIintul Dumitru nu sint per onaje: cele doua creneluri de care ~int aga~ate
legate de un program de draperii verzi alcatuiesc un fe~ ~e nlI~b patrB:t
an amblu. Slnt panouri votive, care au fo t in spatele capetelor ~piscopulUl ~l magistratului.
executate de-a lungul veacurilor, drept prino Figurile slnt plate ~l ~epene. Eliberate de orlc~
marelui sfint taumaturg pentru binefacerile aduse pondere, ele par sa pluteasca deasupra. solului
unor persoane particulare sau orasului al carui intr-un spatiu lipsit de adincime. Lun~ile cute
protector era. Cele mai vechi, asezate pe peretii verticale ~i paralele care brazdeaza vesmintele nu
colateralelor, dateaza din secolele al V-lea ~i al mai au drept scop sa puna ~n val?are. volu~ele
VI-lea. Multe dintre ele au upravietuit incen- 1-42 143 trupului, nici eleganta gesturilor, ci, dimpotriva,
sa accenLueze riziditatea pozelor strict frontale.
De enul conturului capata 0 mal mare lnsemna-
tate pentru a pastra efigiilor unitatea ~i echili-
hrul, Coloritul se fndeparteaza ~i el de eea ce
ar putea am inti pulsarea vietii arnale, redu In-
du- e Ia 0 gama restrin a in care domina tonurile
re i: albe, cenusii ~i verzi. Pictorul a renuntat
Ia seductia fondului de aur stralucitor. Est
intr-adeviir arta severa a unei epoci in care
Imperiul a fost expus celor mai grele lovituri
ale dusmanilor sai, slavi ~i arabi, ~i ai carei eroi
au fo t calugarii ~i soldatii.
9. Kalat Seman,
Siria. Biserica fln-
lul Simeon ,'tllp-
nicul ( tilitul). Fa-
tada sud. (I'J6-
490.)
] 1. Vagarsapat ,
AJ'm nia, 'finla
Ril ime (618).
1" Con tan ti nopol. Iinta ofia. (532-537.)
13. Constantinopol. SClnta ofia. In terioru I upolei ; del.aliu
piscopiei.
22. Ravenna. an t'Apollinarr Nuovo : ortcgiul fe ioar 101' mar-
lire. (556-565.)
1/
-+
29. Jcoana: Fecioara tnconjurata de sf'in tul 'I'o dol' tratilat
~i de sflntul Durnitru (sau srtntul Gheorghe). (Mtnastirea inai.
ecolul al VI-lea sau inceputul secolului al VII-lea?)
30. Icoana asfinlului Petru. Mlni1slirea 'inai. ( ocolul al VI-Ira?)
as. l~vangh()lia d
4-1. ap de nolabil
din Aphrodisia, in
Carla. (Bruxelles,
Muze le regale de
al'li:'i ~i de i uorie.
flr~.iLlIl colului
al IV-I.ea.)
.J.i. Alahan Mona-
.l ir, Isauria. Portal
45. Istanbul. Latura est a soclului obeliscului lui Teodosie. sculptal aJ hi ricii
(390-395.) de vest (Ill'. I).
46. Orreu. Statueta. tena, Muzeul bizantin. ecolel IV-V.) (Catre 450.)
.:
4. Sar ofagul de la
P amalhia. (Berlinul
de E l, tllaallich
Museen. Catre 400.)
49. arcolazul 11l1l1i copil, gasiL la Sariguzel. (Istanbul, Muzeul
arheologio. Catre 400.)
50. Ravenna. Sarcofag In nava slingi:l a bisericii an Francesco.
51. Ravenna. San Vitale, Capital eu imposta. (530-54.7.)
5i. Dipt icul lui Ana Iasic. (l'al'i5, Cabinetul de m dalii. 517.)
59. Fildes de origine copta de pe jiltul de la Aachen: I is. (Cate-
drala de la Aachen. Secolul al VI-lea.)
GO. Fild ~ de origin copta de pe j iltu! de la Aachen: cavaler
In oronat de doi Ingeri. (CaLedrala de la Aachen. Sccolul al VI-lea.)
63. Detalii d pe a
doua placa a dip ti-
cuJui numit de la
Saint-Lupicin: Bu-
nave tire, Vizita
Fecioarei Ja sflnta
Eli aveta, Intrar a
In Ierusalim.
Dumbarlon
~~t.,~U~:"
."..... . .. .. .. '.': It:
1 onogralica fa~a de care au rama redin ioas 101'111 pagin al orasului Sot is, tmbracat. ca un
in ansamblu, bisericile ulterioare de la Roma: reoe, se trichina lui Ii m: in cena Fugii in Egi] l.
Iozaicurile pa trate la Santa Con Lanza (a doua In a II' ia frizu, piedicile pe care le-a lnviru Ii us
jumatate a secolului al IV-lea) ~i la Santa Puden- stnt lnfati,aLe prin l.'cider a pruncilor ~i audienl a
ziana (tnceputul se olului al V-lea) Int intru ucordalji regilor magi d dit re Jrod, a istat de
totul romane prin deronitatea lor enina ~i gu tul doi arlurari ai Legii. In partea de jos so viid
pe care Il exprima pentru notatiile pitoresti. Dar Ieru alimul ,;i Bellcemul dea upra a doua grnpnri
Roma se aratase totdeauna foarLe son ibila fata de cite sas oi, are simbolizeaza apostolii. olem-
de ceea ce se realiza in provinciile ra aritene ai nit at a foarle ac entuata a sr nelor de sus, a
imperiului sau ~i a continuat a rumina asa si Cal'OI' iconozrafie p in pira din obiceiuril de Ia
dupa triumful crestini mului. ' curlea imp ri ali'i, ~i Iolo: irea unui olorit t otodata
~numi~i ~vanyi socot, de exemplu cu mozai- mai inLnnecat ~i mai putin variat dcclt mai
.urile arcului de lriumf si Hirf! Indoiala el din inaint , au Iost onsiderate drept indiciile unei
ab Ida a ..Ui.zi di parute, din hi rica anLa Maria origini onstantinopolil.ane. e pre upune cli la
Mag.g~?re, ~~ ~i f~ t ex utate 'U prilejul r eon- Constantinopol -a al alnil, intr-un limp relat iv
struirii edili lUIUl P vrernea papei Si. lus al curt, irnacisti a noua, destinata sii 0 preasla-
l l l-Iea sub .onducerea unui mozaicar venit d v a 'ca P Nascatoarea de Dumnezeu (= Theotokos),
la Con tanlinopol ~i d upa cartoane de ienate in potrivit definitiilor pe care le promulgas conci-
acest oras. S-a presupus chiar ca Iucriirile at' fi liul d in Ere, in 431, lmpotriva ereziei nesto-
lost intr:eprin '.e cu re urse~e z~~trei principe: ei ri ne. Tot de la Constantinopol se pare ca provenea
constanLmopolitane Evdochia, Iiica lui Teodo ie ~i decorul ah idei, distrus in secolul al XIII-lea
al II -lea, care so 'il aLori e in 437 cu viirul ei 146 147 ub Ni olae al Il l-lea (1277-12 0). rare, pe un
fundal de unplctituri de Iru nze i Iloi-i, 0 IJJru~i,;a
La stinga lui, sfinlul Petru i-I prezinta pe sfinLul
pe Focioara tronind impreuna. cu Pl'Uneul.. jn~re Co, ma, Insotit de sfinlul Teodor, slin], militar
martiri care ii adu au ununile 10),. Mozai mile
bizantin fala de 'arc papa Felix al IV-lea avea
din partea de us a peretilor naosului, are ilus- o evlavie deosebita .. \ce~li sfinti, ale carer trupuri
tr az8. la stlnga, povesl ea lu i Avraarn i a Iui
pa Ll'eazii 0 vigoare antica, sint trata] i cu accento
Iacov 'la dreapta povesLea lui Moi e si a lui
d asprime noi. e .imte ca, pentru a-i reprezenLa
10, ua. pal' si''l se Ii inspirat din miniaturil unui
pe acesti fin~i bizantini, mozaicarul -a folosit
manl.1~eri: al Vochiului Testament care, prin
de un model venit din Rasal'itul rnediteranean.
abundenta ~i diversil.atea ompozitiilor ~Ie. figu-
i-a putul spune despre acesta ea este ultimul
rative fie lnrudea cu Iliada pa 'tl'aLa Ia Bihliote a
mozaic antic de la Roma ,i prirnul mozaic hi-
.\mbrbsiana (d. pag. 170 - t 71). Anumit o detalii
zantin . cena oste incadrata de doi palmieri,
j onozralicc la 'a sa sc creada cli ace L manuscri:
pe unul din ei stlnd ani nata 0 pasare fen ix, simbol
ar fi pnLnL sa fie trnpodobit .~ll mi!lialllri. ~ot, la
a1 J nvierii. Dedesubt, lntre douii grupuri de cite
Con tantinopol. Dar . tralu irea ~l ul tilitat a
sase oi, imbolizind apostolii, e te iofiiti~at Mielul
coloritului aces Lor rnozai uri, vioiciun a spiri-
{nisLic. Dea upra, pe arcul de triurnl, reap are
tului narativ are Ie in ufletest ~i aract rul d
Mielul, intins pe tronul pregatit pentru a Doua
pa torale al multora Iinl re ole n indeamnil
Venire in in eriorul unui medalion flan at de
,11 re unoasl em opera unor execut anti apar[intnd
celo sapte Iesni e ale Apo alipsei, de patru
unor aLeliere I Ia Rorna.
Ing ri ~i 1 iirnbolurile lnaripate ale celor patru
l'n non aport de inlluente bizanlin s-a fii III evanghelisti (ulLimele doua au disparut). In un-
simt it un socol rnai t.irzin, in cursul pt-irnilor ani
zhiuri i-au pii trat miinile invaluite a patru
ai c1'omniei Iui TusLinian in mozaicurilo lin absida
dintre ei douaze i ~i patru de hatrtni din Apo-
hi eririi amenajate de papa Felix al I V-lea (526-
alip U. De enul de tul de see al ace, tor Iiguri
530) in bihliote. a Iorurnului lui \'e:pasian,in Ie pe arc i-a lndemnat adesea pe cercetatori
cinstea sfintilor hizanLini Cosma si Damian cure
151. rcada di cle ar fi lost executate abia sub
lL vinde('as~l'i'l IW lmpjirat. in chip miraculos:
papa Serghie, 1nl. l'? 692. ~i ~01. ~ .. _
poate ar LI' bui ,i1 vedcrn in acest monum nl
.\ '~illn a Inrluririlor bizantine s-a facut slm\lla
consecin \ a unei 10\ elez ri in tee pa pil si irnpara I,
cu deo rehire aLunci cind Roma a Iost reluata de
in vederea recucerjrii It aliei ~i a elil edirii ei tiP
11'1 0:tl'00'0(1 de caLI'e Nar es, in 5-3, ~i clnd ea
sub . t aplnirea go~ilol' er t iei. Po till [undal de
a reintrat in sinul Imperiului de Ia Constanti-
nori, a raror rod are pil.orea: en ramine conforms
lrad it iei rornane a mozai urilor din his rica
nopol u are a vea sa depindii, el putin in chip
t oretic, Limp de douu veacuri, plna in 755, clnd
Santa Pudcnziana, so lnaltu Jl rist os, mat ur. Dar
papa Stefan al l l-lea, pentru a tine piept amenin-
chipul sail nil mai e, to ucela a1 unui Iilozo] s nin,
t arilor regelui longobard A tulf, obtinu de la
ca in op I'ele unl.crioare .. \ um :eami'lnii ell 11.11
reg 1 Irancilor, Pepin, recunoastersa st.atului
ueirnblinzit caluant' disarilean. l\n it mai ved m,
pontili ial, asezat ub puterea temporala a ponti-
usa cum au spus-o domnii Maury ~i P rcheron
Iilor. Grceii ~i] rvantinii - ilujbasi, soldati, negu-
pe indl\ulol'ul blind ~i impunator , ei r jud - tiilod ~i iUugiil,j - napadil'u Il.alia rccucerita
catorul rever si de l ernut , La ell' apLa lui, slintul
de trupele lui Iustinian, precum ~i vechea capi-
Pavel i-I pre~inta pe sfintul Damian, nrrnat de tala a Imperiului, Unii dintre acestia veneau din
papa Felix I'll IV-lea car pne in calitate d
Orientul Apropiat asiatic ~i din Africa de nord,
ct.il or, chivnlul bisericii (aceast ii ultima Iigurti a
fugind de invaziile arabe. Sefii administratiei ~i-
fosL relacut i1 sub L'rban al VlII-] a, l623-1644). 148
149 zantine se insLalal'i.'i. pe Palalin. Un intreg caruer
ri lit; al l l l-leu 111 12 IS, se afla flira indoiala hi pul
grec, care a apiHaL nUII~ele de Cos.medin in sfint ului Laurcnl iu.
arnintirea unei mahalale din Constantmopol, Calit al i rnult superioarc so recuno: r in st ilul
dezvolta in jurul bi ericii Santa l\~ari~,. con- mozaicurilor din absid a hi. ericii pc care papu
truita in ecolul al I-lea pe locul pietei Impe- II onori 1I I (or -03') a ridicat-o p murrnint ul
riale de aprovizionare in forul Boarium, ~i care finlei Aznese lnz trind-o Lot .u un nartex ')
a fo t numita ~i in scliola greca. Dintre cei dou~- cu tribune, J'lIPU moda dc la Constantinopol.
ze i ~i cinci de papi care au ocupat tronul ponti- III conca in ccntru, . e inalta patroana his rr 11
fical intre 607 ~i 752, ptna la Zaharia, predecesor trnpod obita cu ve mintele bo~atc in ear.'c dup~
al lui Lelan al Ll-lea, Lrei preze o au fost greci traditic, ar fi aparut alor Sal la opl, zrl ~ ~upa
au sirieni. In indelungatii ani de razboi intr~ moart c. Ea poart a 0 Iumul un 1 imparate:
bizantini i goti, atelierele mozaicarilor romani hizantin . -u pe t oralul i dalmatica 'm~iHal ell
au fost silite sa-~i inceteze activitatea ~i, ctnd n Lemate. P bratul 'au drcpt e te infa ural
-au tutors vremurile mai bune, a fost nevoie valu] alb al f i ar lor. In trumentele cu care
a e faca apel ori la artisti straini, ori la pic tori a lost martirizata nu . vael prea de lusib in
localnici care, in acest ra timp, pierdusera se- lotouralii : la picioarele ei 0 ipada ~i, de 0 parl~
cretul celor mai bune traditii tehnice ale scolii i de alLa, j " cite 0 Ilacarti. Dea lIpl'a. apU~L11
lor ~i devenisera extrem de receptivi la influentele imina Iui Dumnez II Iinlnd 0 cununa lese d in-
dinalara. Dar daca stilul a fost marcat de ten- l/-un c r 'puziL de Sld. ' 'j 'lrabiitul ~c n.~rj alb!
dintele care biruiau in provinciile rasaritene ~le i rosii. La dreapt.a ei, papa Ilonorins II of ru
Imperiului, existen~a la Roma ~ u~or venerabile bazilica pe care a .titorit-o ; Ja stinga ci, I~~pa
sanctuare impodobite cu mozaicun indemna in Syrnmacus (48 _-Ill), care restaura e hazilica
schimb la mentinerea unor anumite traditii ico- ridi aUi de Constantin ill par tea de sud a mor-
nografice. Probabil ca Bizantului i se datoreaza mintului, tin in mlini 0 vanghelie ~ l~chi ~.
Jipsa de volum ~i rigidi~atea figurilor de s.rin~i Art.i lul a avut cul.ez anl a de a d espar] i J11'lrl
care ll inoadreaza pe Ilristos pe arcul de triumf 'pat ii mai mari decit la Kiti {il. 2.4) '01, trci
din biserica San Lorenzo Iuori le mura, ridicata I ersonaj 10. car: i..i r~d~ce .:ornpozllla .. Fondul
de papa Pelaghie al l I-lea (579-590), dupa tic aur de tonalitat .unsa, fund mull mar acr'al:
modelul bisericilor con tantinopolitane, cu un ('apata' adcvarata sa valoal.~ pictul~alii. EI m~r
nartex ~i cu tribune. Totusi, potrivit obiceiuril?r e te limilat inca dear de Iisiile verzi ale solului,
romane Hristos, cu barba, asezat pe sfera lumii, in part a d jo, .,i de cerul in 'L~Iat in parlea
este in~onjurat, nu de tngeri, ca la San V~tale tic us, _\.s m nea I'iima~i~e vor di parea in cu-
din Ravenna, ci de sfintii Petru ~i Pavel. Primul i-ind. Ge turile p I' .onajelor prezenlate diu ra~ii
t-i prezinta pe Iintul Laurentiu, pe morrn1nt~ . int 111a I' ale d 0 d mnilatc olernna, in pirata
din rcr monialul aulic. :'\1I mai cxistii airi - (."a
caruia fuse e zidiLa bi erica, ~i pe papa Pelaghic
in anumiLc P re unl.erioare - a .cl am ucc putm
al II -lea care poarta hivotul biseri ii. Sfintul
hibrid tit' hi rat.ism ~i d miscar ce inr-re-
Pavel este urmat de finLul., Lelan, ale carui ru uestc. Ximic nu altcrcazii mareliu calma a
moaste fu e era asezatc in. mormintul fin~ului
Iisrucilor.
Laurentiu sub domnia lui Valentinian 1, ~l d Tipi uril ieonografiee ~ fiin~,a~ ill H~ 'ul'!Lul
sfintul Ilipolit, are a uferit martiriul pentr~ medil. ranean si (Ill d osebire in Egi] L au In, pirat
ca a luat pe Iuris ~i a ingropat trupul sllntului d orul absidei ~i arcului de triumf din oratoriul
Laurentia. Sub influenta bizantina fundalul de 151 p rare papa Ioan ::\1 Iv-lea (640-642), dalrnat
nori a disparut. In absida, distrusa de papa Hono- 150
de ricin l-a amenajat 'U an 'xu a Baptist riului
din Lateran pentru a depun in el moast le tr-un medalion, dup':'! 0 iconocralie pnu'lir,:tI;'l 1](0
sfinl.ului Maurus epi: cop in Par nl ium ~i' ale Iiol Ie din Ps 1 stina (vczi pag. 221-222),
celor noua martiri lin alona pc ar 1 adus sc Inui papa de origine greaca, loan al II-I a
la R ma Spl' a le f ri . a fic profanaLe de avari. (705-707). Iiul unui curator (administrator al
Capela a primit hramul unuia lintr a csti Iinantelor) al palat ului bizanlin d po Palal in,
mart iri, sf'int ul Venanzio patron al t atiilui I'ui ru nnrnel dc Platon. i . e dat or aza mozaicurilo
loan aJ I V-lea. Moznicnril au Iost I rminate ub ('r tmpodob an orut oriul pe c-:.\I'C a est ponl if 1-3
urrnasul ac tui pont if T odor I (6/~2-64 ), La ridicat la Sfl11l111 Petru lntru cinsl irea Fccioarei,
f 1 en ~i In mull cup I din Egipt , F cioara falit d rare avea 0 ovlavie dcosel ilii, .\('('slr
in .onjuraui d sfinj i, print.rc care so numilra .,i m~zairul'i au di. parut aproape in int r gim in
cei ale CUI'OI' m ast rau ad.ipo tit in oratoriu, urma dartmarii, P la incepulul secolului al
osto pia aUI in at iturlino Ie oranta, sub imagin a X\ TI -lea, a ea ce mai rama. r. c din vechea
lui l l rist S, reprez nlal airi rloar In bu I, ' ern nca basilica vat icana ~i din anexele ale. Nil au ajuns
c lor doi lno ri -ar il Inca lreaza. D 0 parte si pina la noi d eil fragmcnlc disparate. i\e puLcm
de alt a a Fe ioarei s afla, la ell' apta ei 'fin(ii facr 0 ide der PI' an. amhlu din desenele pc care
Pavel, loan Evangheli till (unul dinl r patronii Jacopo GrimaJdi le-a fiiC'lll cu put in lnaint e de
papei) i Venanzio urrnn+i de paj a loan al cliil'imal' . 111 cent.rul unui perote so afla Fecioara,
1\ -1 a, ~i. la Linga ei sf'int ii Pel ru , Toan B l - in aLilu line rl ranta, l1l'ia~i\ purt ind vesrnintele
?atorlll (alt patron al pap i) si Dornnus, pr bo at <lr impadH a.:l in ear inceptnd d la
dlndu-l p papa Teodor 1. eilalt i finl i dalrnat i 'fiJ\illll s colnlui al Y[ I-lea. in l talia pict orii
'lU Iost jnfati~a\j pc fa\a arcului. . . . gol'('ei au lnat obiceiul ::::10 inf:l(i.,czr pe Madona,
Mozaicul pe are papa Teodor 1 (0 12-6'J.() a po clnd in Hftsul'illli moditeran an 0 I' prezcntau
poruncit 'U fie xe .ut at P nlru ab. ida bit ricii invusmiut atil mull ruui sirnplu. ('II t unic.i si
San tclano Holondo, uncle, in 64 , lran fera:r mantir, .\(' a.I,1 [-,p('jOilr,! din orutnriul Illi [ a~
mo~~tle . fjn\ilol' Primus ~i F licianus, marl iri- [II VII-In cste una dint re elc mui impunutoure
za~1 sub Dio letian csl o una dint rc (;rl mai pure dill art a biza n Lin:i, :('Inii nind ('II 0 mal roanf
op re bizantino de ace. L g n d la Roma. E1 :L (il. 21). Ea a Iost rranspm-tata inra din 1609 in
f art apropiat de panouril onl rnporane din biserica 'an Marco de la Florr-nt a. La dreapl a i,
hi eri a finLul Durnitru d la alonic, eu care P jumilt at mai scund d'rit ca. papa loan nl
e .jnrude~tc prin sev rit.atea atitudinilor per 0- \ IT-lea avlnd in jurul capului IIn nimb patrat ,
najelor eu trupuri inexi: tente 'lib vesmint ii or 1',1 oral oriul: hut Inl Siill :r p;1:II'cazfi a'LrlZi
(C los l}. "i prin au teritatea unui 0101'it de tul d in (;1'011'1 Vat icanului. ln 'il rist iu hisel'ieii Sant a
I' e, 'are nu ex Jude in I' dar a utelor jerb I Xluria in CORm din.' ponte vr-d ea Iragmcnt nl
de umbre azurii cu aspc 'L Ioarte bizantin, In a, i r nC'bjnal'ii Xlazilor. Xlozai -uril p:l:II'at . int J'C'-
i onografia pare :ii. villa din Rasuril: in a ra:lJ murcal ile prin ginO'i'l~ia cnlorit ului. I e ienul tapi.ila
hi '?riea vcclic eu plan err -ular, imitind p Mento air-i 0 mare tnsemnatatc. Potrivit unci ovolut.ii,
C liu - Muntelo C rului ] - rotonda Invi rii al rar i mjirt urii le gasim in hi~cri('a Sfinlul
(Ana ita 'is), Teodor I, original' din Ieru alim Dun itru d la alonii-, Iorrnolc devin plate si
a pus 'il fie infil~i~a~i sfin~ij Prirnu ~i Feli ianu linear-e. l':lc pi I'd d ru itatea cromat ica P care
d 0 part ~i de alta a tin i cruci biHute ill 11 st e- () avuscs ril in mozaiourile prcc denl. Dupii
mat., inspirate dupa ea d p Golgota, d asupra de. nel lui Crmialdi pai pi-ezece 'rene trnpartit
ral'ela . c ana un bust al lui Hri Los. ill cr-i In- 152 in sapte pa nouri ilu Irau via l a ~ipat imil \linLui-
153 Irmllui. de In T3l1na\'f'slil'r pin:1 la PogOl'il'('a
Dornnulni In Ind. Alt c punouri i~tOI'i~NIIi f ihu-ito Ll'uJi~ia picturii Jill eutucurubc, dciuuctii, Iluuul
episoade din viata lui P tru ~i Pavel, pina la Pastor, up sl.olii adorind hri monul au crucea, in
upliciul lor. Aceste ene narative par sa fi fo t feiui aoelora din mau 01 ul allei Placidia, ing ri
tratat e cu 0 vioiciun care If' fir cb 'e QP cornpo- purtind hrismonul, peisaje paradizia 'e sub forma
zit iile mult mai solemne pe care le-arn int llnit in unor grc1dini inchise cu grilaje ~i pline de I a, uri.
pre edent ele hi eriei de la Roma. int ull imole Dar fl' , 'a n st cuno uta mai ale: datorita
mozaicuri de care avem runo. tinl it lnaintea rrizei bi .ericilor.
iconoclast . ' ,
t-erusti; l nii ('cI'('elal ri inclina 'U
2. FRE C.t utribuic unor art.isl i v e-
Poate sa para arbitrara separarea fre e i d f1ili de' lu Con Iunl inopol noble] it fiO'urijol',
mozaie, Intruclt a e t doua t hniei au fo t Iolo- ging<'~Ja oloritului vioi ~i .Lriivez iu, usurint a
site pent I'll ilu trarea aceleia i iconozrafii reli- din desenul drapilrilor, .ar aracterizcazii fees-
zioa: ,.i evolutia lor a Io: t dirijat a d aeelea i c I pictato pe poretii Bi: ericii Ro ii u plan
t endinte generals. Nu este mai putin adevarat lelraconc, de la Porustita (Philippopoli: in Tracia,
in a ca d 0 cbirea fnndamentaHi. a proc deelor a la sfirsitul se .olului al V-lea). P zidul interior al
avut rcper u iuni asupra tilului. Pe de alli'i absid.ei nord din polilobul enlral, ele reprezentau
parte, in vrern (, mozai ul era Iolo: it in anct ua- in hip foarte dezvoltat, in lrei zone uprapu ,
I' le eel mai bogat e, ben fieiind de darniria opilaria lui ll ri to: ~i povest a lui Zaharia,
trnparatilor, papilor, inaltilor dregatori sau a t atal lui J an Botezatorul. Ele par, a fie inspirate
prela'[ilor, bisericile mai siirac se multum all 'II d intr-un manu cris trnpodobit eu miniaturi aJ
f're: a, ~i in ea vom gasi deci exprirnat gueturilo Evangheliei apocrile, uno' uta sub numelc de
paturilor populare. Din a leasi mot iv , Ireson Pt'oloevanghelia lui l acov ompusii pal' -se la
apare mai d s in raziunilr' pcrifori 0, a upra .'rlr~itul veacului al I l-lea si in care pove: tirile
cUI'ora so tndrepta mai put in atenria ,tll'\ii impc- de 'pre '01 ilaria lu i 1 isu ~i d I re Zaharia se
riale "i a p triarhilor. Din punclul de , del' al tnsiruie 1n aeela i fel. uprapunerea sc n 101', la
l hnieii lnl el gem aici cuvlntnl fre ca in s m- P rust ilu, in siruri netntrerupte, fal'it a fi separate
'Ill au mai larg de pil'luI'a rnuralji, exe ut at ii ru in panouri, import anu acordatii fundalurilor alcii-
pen 1111 1IClII ('II pen ula, Iolosind P nl ru culori tuile din laC/iri, ar ..int tral at in chip Ioarte
mai al s arcile colorate, fal'ii. sa Iae m deos hire arnanuntit, ' i propor+iile alungite ale per onajel I'
lnlre Iresca aut nt ica, undo acest e III ri sinl va le c imitarea unor miniaturi in pirit. narativ
a~l rnut pc t eneuiala PI' a:.pi:iLiI, In t-are pill ruud din traditia O'I'eeo-l'omana. Pe bolta de Lre .er .ar
PI'j n 1I ar, '. i l h ni 'a in Imp ra, la care culorile PI' .eda ~Larulla nord, doi ingeri-carialid (in au
sint. fixate (p zidul uscal ) .u ajutorul unui liant 1In medalion in ('al'C' era inf5(i at Xliclul, r-a ,.i la
(alhu: san gillbenll" de Oil, lei). San Vital Ir lu Ha" nna. Po bolla de It' core
('atr nord-vest un mart ir unonim era rundus la
.l[O/'/JIill/l' FI'e, ca a Iost utilizat i; mai iupliciu de d i caj-'ii.
ales pentru decorarea pere-
[ilor IInOl' morrninte. -au descoperit un le exem- Egip! ln Egipt -au pastrat un
ple, datal intr ine pul ul ~j Iirsil.ul ccolului numar de tu1 de mare de
al 1V-lea, sau lnc putul colului al -I a, In Ire ice paleo restine. Am vazut mai lnainte (pag.38)
Sal nie si, mai spre nord, In Nis (anliea cetate (;u in cata mbcJ de la .vlexandria, ea ~iIn a .elea
\aiRRuR. in erhia). ,\ici all fORI roprr-zentat i, in 154 155 de la Roma, in 5e('01u1 al T\ -Iea, ~i chin" in ul
V-lea, se continua 'e pict.areu icenelor in eleganta tndragite de fiiuriLol'ii mozuicul'ilol' pavimentarc
traditie din epoca ant ei-ioarii. din se olul al V-lea: Pacea J II titia, Rugaciunea.
In oaza 1\argeh, In n cropola de la 1- Bagawat j\reasta i onogralie, pro\' nit.a din arta Iune-
(dr-Iorrnare a cuvintului arab Kabawar = cupol ), rura, avca ii apcLe 0 noua dczvoltaro in hit eriei.
care cuprindc pc to doua sul e cincize i de capelo Un ansan blu dintre .ele ruai import.ante il con-
funorare izolatc uncle d all.elc, numerous cupolc s ituic Irescelc arc Impodobeau numoroase .apele
au Iost decorate ru lrcsce la date ncsizure clar de la mlnii: tirca opta a sfinLului Apoloniu (mort
care pal' sa se sit.uezc in .ursul S colclor al l"\f-Jra in 3W) la Bauit, in apropicre de II rrnopoli , in
~i al V-lea. Douii d intro acest c cupole rnerila 0 EgipLul de ~lijloc. Multimca acestor oratorii SP
atontie deo ebita. Picturilo ]01' apar+in un i lonnc dater aZtl ol'ganizarii comunitatilor mona iticc
de ul'ta dcstul d populara prin rapiditatea fa '- egipLenc In ( familii f> de eiilugilri, uvin 1 Iiccare
turii ~i prin gu tul pentru amiinunt le realiste. locul s.iu de culL particular. Fro celc .e inLin~
In aceeu care pare mai ve he stnt zuO'ravile in timp din' olul al V-I a pinii la fil'~ltlll celui
o ,
sub vrcjurile unci simholicc ~i imensc vite-do-vir- d -al \ II-I a, poaLe chiar plna in al \'1 LJ-Iea ,:i
icenc din Vechiul Testament care, d up;} tradil ic: ul l Xvlea. E'L izbitoaro eon t atarca crl arLa
catacombelor, stnt paradigms (exemple) de mtn- alexandl'inti a Hi'aL urrne printre acesti aspri
tuire. Astfel sint Exodul (nccunoscut la Roma 'all1O'ul'i, dc la care ni i-au piisLraL mai multe omilii
inainte de secolul al l Vvlea , dar are a avut (predi i) ce condamnii vshem nt rtima~i.\Je!.epaginis-
desigur 0 important a deo ebita penlru cornunita- mului ~i arnagil'ile lumii prof anc ; religiile anLI.('e
[ilo evreiesti ~i ere tin din Egipt ~i din Pale tina), 1.i J astra era l'iidiicini adlnci in 8gipL, unde mis-
ar a lui Noc, Adam ~i Eva alungati din Rai ar a s in reti La Iusese Ioarte puL rnica in scco-
Daniel in groapa leilor, Cei trei tincri iudei in lul at l l l-lca, ~i chiar a eia care pretind eau Cil lc
uptorul dc Ice, supli iul lui Isaia (tratat dupii sl.irp S' nu se put an drzbal'a cu de ihir~il'e de
versiu noa apocrif lor), povestea lui Jona, intil- eIemenLele cs re e tmplintasora In viatu poporului.
nirea dintre Eleazar ~i Rebecca, p ve Lea lui J 0\', ToL c tin a d d cor nu se putea con epe de oil
usana, leremia in Iata tcmplului din Iern alim re pcctind traditia alexanJl'ina. In capel le de
~i jcrtfa lui Avraarn, uvind deasupra imazinea la Bauit e mai ana. In'il ])asal'i, cosur] cu Iructc
Pi'i torului, La a estoa 5 adauga 0 imazine a ,.i Ilori, vas din care se revarsji vrejuri, arbori,
slintei Te .la ~i Parabola Iecioarel I' care s Irunze de ied 1'<,\, bu t.urile unor Lineri eloganti,
indreapta catre un ed iliciu. Pentru suhiect.ele care Iizuri alegori o tnaripate (de pikUi, Credinta ~i
ruai fuse era tratat ,i in 'ala ombele de la pel'an\a d ar ~i Houa) si ol'llamcnte geom trice.
Roma, la El-Bagawat ':-a adopt at in general 0 Part a inferioal'a a unor capele era deeoratii ell
ieonografic diferitii, de origino iud aica sau pales- scene de vinilt oar dc gazele sau de lei, ex cutate
tiniana .. \0, arnblul am cxe ul ic cursivf .. \ fill'a Ind oialii :<PI'Ca l'iispundr cu: turilor donat I'i-
doua cupola, mai I' c nUl. .lnvcd ~te 0 <ll'trl mni lor: ascm n a d istra \ii all fo.'linloLdeallnafoul'lc
onformistii ~i are so vrr-n iuui solomna. Ea apr ciatc de marii proprret ari Iunciari din Egipt ,
redu unele dintre episoad Ie Vechiului T il ament si . stio cu 'ita furtti d ('VO'tU' a de: 'I'lfl Durrell,
pe care Is-arn inl ilnil ~i in prima: .vd aru ~i Eva, in C;wrlelul din "lle.Tanclria, parbitlele de vina-
. I
jertfa lui Avraam, Daniel, 1\1)r. Duu.i episoadc to are organizal d familia copLu II isnani. Dar
vin 'a tmbogateasca reperLoriul t.rad i tional: interesul a 'e .t.or Ire cc constii mai ale, in subiect elc
Bunavestire ~i convorbirea dintro sfinLul Pay J religioas . Absida este aproape tntotdeauna ocu-
~i sfinta Tecla. Se mai 'lfl;l de a em nea <'ell' puLa dot cofanie. HI'i. Los In general farii barbu,
pCI'Ronifidil'i air unor idei al SLI';lClp. c tit d 156 157 sto infCl\i~ut< la doua venir rl o la sf'irsitul vcacu-
rilur, truniud in uiijlucul uuui niurh Iuuiiuos rosei, SfinLului Calist ~,l Sltntului Pontian.
su ~inut de patru roti, din car ies patru aripi Dar el mai bogat i mal interesant an amb~u
presarate cu ochi, marginito d sirnbolurile celor te el care a impodobit biserica Santa 1\1an a
palru evanghelisti. l lri Los fa o ge, tul binecuvin- .\ntiqua, amonajatri In v acul a1 VI-lea ,i~ por-
Ulrii ,u mina dreaptii ~i ~ine in stlnga cart taln1 palatelor imp rial, pe, are D~ml~lan, ~e
de chi U po care sUi scris de LI' i ori cu vintul ridica 'e la poalele Pula~m~).lu,l., ?easta bl erl~a,
, fi~t.v La dreapta ~i la tlnga a. doi ingeri e ,lnjilii d calugari ~re 1.,1 s~rlem, a fo,~ ',oml
inclina pe un fond de c I' in, telat. Dea upra cape- nn i diaconii, adica 0.1 unui cenll'II, s,pllallr~ ,<:
t elor 1,01' "bu ,luriIc' oar lui ~i Lunei, in cri 'e in d binefac rc penlru oam ni~ nevoiasi "I ,r 1 I'\DU
m dalioane, simbolizcazii vesnicia lui Dumnez 'U, araci, Guvernalorii bizantini care i~l ~y au
n de ubl intr-un r zistru ,'eJ arat prinlr-o Iinie r ~ dinta p Palatin au luat-o sub vpro~ c~la ~or
d :e~me~llul"supeyior 'in, I' pr zcnta].i rnart orii si au farut din a Intr-o, oare a~e m,H!'ura bJ.,el'l~a
accsl.ei ep;fanll dl~rme: Fecioara, un ori in picioar nat ionala a ofi\ erilor "I a 'hlJba" ilor gl'e?l di ~
('~ oranta, alteori tind pe un tron cu pruncul Ro'ma. Picturil rar li acop rrl p re1 ii ~i pll~" trn
LI us incadrata de apo t.oli aliniati frontal. 101'- dateazti din se olul al VI-lea pina In al I~-lea!
tocali O'l'ei de roade frumoa apar citeodata in d u pa care bi: orica par~ sa fi, Iost d i trusii ~I v
fundal. Pe ar ul de con 'U pot figura capete in ri e pi'idl.:ili'l, cu E'X E'p\ia at riurnului c~rE', adapo le~l~
in medalioane. fl' co mai recent o. .\r I picturi slnt JI1 hu nil
Egiptul a f st primul loc unde Fecioara a Iost part e, ca :;;i mozai(.'\lI'ile din ~i .erica fi n lll~
infa~i~,aL~ al~pLind Pruncul, ub inlluenta ultu- I)umitrn de Ia alonic, cx-roto-url datorate U!l0l
JUl zeitei 1. 1', care mai era inca oficiat cu zel donalori dileriti : printl'e, i ,0 af~a pap~, ca Mart in I
Ja sllrsitul secolului al V-lea, ( t'J.9-6SS), Toa.~ al I!-l a~(~O;)-:-I.07),.Paul}
Coptii au adaugat in jurul Leuf'aniilor Iizurile (7S7-767), Adl'I,an I, (~/2-/9:: "I 1110.11,1 c1re~~~
unor sf'in] i din partea locului, nurnerosi pe ace t Lori cum ar Ii prirnicerul Teodol., (l Imral \1
m leag ~l riucen ascetism monahal. _\.~tia sint t orul r bi ricii anLa Maria Antiqna su~ papa
? r sonaje O'I'ave, al carol' hip, aproap Lotdeauna Zaharia (7ltl-752), In el'ip~iil~ wec,e,Ll v,'~a,1l
In .adrat ~ev 0 barba neagl'ii. au alba paLraLa aliHllri de in" rip\iil lat ine. lintii ,dJl~ Hn arlt
sau ascutita, a vind 0 lunzime vuriabila este apar in nurnar m~i m~r declt ei ,~IJl1 Apus,
r~d,ut u 0 intensitate a vietii co pl'elllnge~te tra- ~rajOl'iLalea pan0\1I'I1 r SJI1t ~lestu] de fl agm ntarr
ditia portretelor din Fayum dar renunta la far- si rnult dinlre 1 -au d t riorat de la d,ata de. ~o-
m 1 sale profane, piritualizlnd-o. ' jleririi )01' ill HlOO, 'e inllmpla ca pi('Lltrl, uc esivc
La mlnii t ir a rupestra din D ir Abu II nni S~l se suprupunu in mai mu}Le ,:'1 ratun, ceou (:
il~ apl'opie~'e, de .\,ntinoe, ci Iul Copilariei lui Ii u~ o\'PI'a d sigur proti a 'e criteru ,de cronologi
~ C I, al 1~1J~ahal'Ja
V
~u fURt lratal in hip arnplu relativa, dar ontribuie la ne lal'lla~ea fotogra-
rU'~l lndoiala - '(I ~I lu Pl'I'lI ti\a - dupa ruinia- tiilor. P P I' t.ele din fund al alt arului, l~ dreapLa
t uril un 1I1 manu icris al PI' lo vangh liei J u i ab id i sub dona, lratnri de he e m~n recenle,
la v. diiinuie de pilda de la Itrsitul ec?lu]\l~ al ~ J-1 a,
o F ci cl'atl'onind cu Pruncul, trnbcacata ca ,0
Honia Fresca s-a bucurat d 0 imparal a ,a "du,pa ~?da 1'3. pi,ndita i~ IlalJ~
, 'v mare uecer ~i in Roma prinu-e artistn hizant iru ; ~a era ,m ,adrata de doi
bizantina. Pe vremea aceea -au realizat nume- ingeri. nul dintr I anourlle mal bine onservate
roa e pano~II'i in stil hieratic ~i solemn in cata- ste acela .are 0 infa~i~eaza pe Sol~monee~
combo, mal ales in colo ale C mrnodillei, Gon . 158 159
inronjnrata de c i ~aJ to fii ai sai Macabeii, marti-
rilor suple] a ul'tlpal'ilol', valoarea expresivii a
j'iza!i sub selcucidul Anl ioh ul IV-I 'a Epif'unul llllOI: notatii piLor~li mai, stria ~u care slnt ex '
(175-164 l.e.n.) pentru 5. refuza 'el'ii ,a manin utate Iundalurilo de arhitecturi cu, ~111aspe(:L
car~e, d,e P?r ,A e~ ta opera este datata in general in a antic Iluiditateu nlorilor. piritul clasic
astazi In jurul anilor 30- 0, Fa tura ei r ! f' al aceslo/ oper -ar potrivi ,c~ ,~Ire?a~L,el'ea )
arnpla ~i lndraznea] a, I nt r-un .patiu plin d atmo- tinztnd '5. imile form Ie antichitatii U1I1 t.impul
f ril, trupurils si draparil sint put rni modelato dornni i lui Hera lius (610-6tLl), de p~e _c~I',e
CLl ajut orul unor mari p to do uloar i al unor av m unele marLurii in domeniul arzintari I,
Irumoa o accent luminoa. , fHril ,'rl s recur ';1 Cara tecele de bu uric ne 'lapinita ~i ~e ponla:
pr a mult Ia des n si 1< umbra. A asl ii maniorn n itale intilnil in area La a~'L~ par <~, ar,ate cu
,!, ~L totul ~ife~itt1 de .tilul a, c Lie care predo- parl.i ipa in a din plin I, ,l~a~II\la culturii dill care
11!ma III moza: urile - contem porane - din his _ hraneste fadi. a .ea rlO'ldlLa,L a form(ll~I' per-
rica Ilnl ul Durnitru Ie la alonic. Ea arara urn c pl.ihila in m ?,aic~'ri~e pap~l ,loan al \ ,ll,-Iea,
l hnica fl'e, rei irnpune red area velum lor Inl r-un ~i Uira ef rtul .'1I't)'UIDC,IO,d, ,Imltal'e al rniniat u-
fe~ ,CIl Lotul all III d clt mozaicul are, prin sirn- I'i, tilor lin VI' mea dina liet ~la donene. ,
plif'i area pe care 0 implied, due 1[1 stilizarca [nrlurirea miniaturilor e decorau u,n ,ma!,llI r~
~i la aplal izarea Iormclor. al Protoevanzhel i i I ui lac~,' pare ,I al.CI ~\'!dc.?L,~'
enel so d sfa, al'a in fl'lza continua fara sa he
Castrlseprio Din lu na mai l!J4.1. Italia sc separate ill panouri. Pot rivit bozatelor amiinunl~
miudreste en un nou si ill, em- Iurnizatc de rierea apo Tifil, in .ena Drumului
nat ansarnhln de Ires bizantinc.El all fO:l d .'1'0- SPI' Betle m tu. ~) asinul ,t.e .~i!lal, de un
perit o in all arul biscricii Iint a ~ral'ia, od ininar.; (I condu aLol' de at.irr ~I pal' salllal~Leze ane-
d plan triconr-, const ru it i; in apl'opiel'r d forli1.- v ie lib povara ( Mlntuitorului LUI1!JI) purl.at
rCt~!,a reg:ilo~' 101 gobarzi la CH, telseprio, in ant i- i11 brat d F eciouril. 1n urrnu, Io: If\' rb !iLe
~'''IUlle. ,h,:wm, lu s~,d de Varose (u. 2 ), OiSjllhH' 111 ufleliL I'll ,\13I'ia, Poart.a in plin cintru a Bet lo
In dO~ltI 1'~'r;Il;II'(Ipe,zl 1111 ubsi.Iei sud ie ~i po perc- mului,' sub car rest un 'opac! an~intcr;;Le ~Ie
t elc 1~lel'lo,1' .al ZJ(lultli-dia~'I'a('m ('ill' d parto pei ajele arhite lurale al basorelIeftll'Jlol' Icn~s~
a..c,u,.'la ~bs"da d naos ele jlust r azil('il]lIl 'pi- rice. In ceria :\fa~l i-ii moasa ,al meca ,1::1
hll~JeI IUI, 11:us d la Bunav st ir pin.l la Iuzu tine eu mlna st.lngti hrutul drept )O,\'I.Lde par~ltz~e
Ell, av l ei '.1 moart a lili Zaharia, [Jalal' a 101' a p ntru ca irnpin a de ~ ~1eleglUlLa, I~e :ed~n\a,
susril a] mult ,.i vii nt r VU'.' : unii erudit i voi e sa verilice daca virginit.atea Mariei rama 'e e
Ic-al~ .',iluaL il,l,s~('olul HI V-lea, sub r g nta ,all~i intacta dupa na tere. Ea intinde bratul jeapiin
Plar-idia a/~JI III \'1' III('a I' nast rii . dc suh 'pre Prun ul culcat in i~ Ie ?a el a. o. vindece.
impiirat ii ~la('('doneni, in setolul ai X-I '1. Penl ru La dreapta, Ve t irea pa t 1'1101' 'apa,ta a '~ecl
mot iv c [in d i tori, icono raf'ie ,i paleograf'i hu olice. AILe cicluri d orau, probabil, ab idel
pal' prof rabil '<1fi dat at in co(1I1 al \ r [-J a' nord ~i sud.
'pocil in care dilllgal'ii bizanlini: straduiau : it
:lil'l ascii r zia ariana in part a loC'uJui,FI'e.'('e/c
PICTURA PROFANA
de la Ca I Iseprio viidos un an, amblu de caliLiU i
r~lI'e in star a a tuala a docurn nl at i i d are Pi LUI'a devenis un elemenl atit de fundamenLal
ell punem, Ie a,aza pe un lac deoscbit in istoria al viet ii bizantinilor, in 'it lrnparatii ntl puteau
picturii hizanl ine. 1\11 l e ptJ!i sii.tlll'a sa adrniri sa nu ~ecuJ'ga l~ a spre a glO1:ifica iJ~allele f~'p~
cursivitaLea ~i siguranta d ienului eleaant a Iizio- 161 din dornnia lor f;ilspre a PI'O.-laYI propria lor male -
nomiilor, cllnoa~tel'(la rarUI'sililui, fil'p~(,1/i gest u- 160
tate in a elasi Lip in care era celehrata in biseri 'i
slava lui Dumnczeu. Teate ace to opere, care
ne-ar Ii adus pretioa e indicatii a upra iconograliei
.i stil ului practicate Ia curtc, au disparut din
ncfericire. i'\ urnai textele ne-au pa trat amintir a
lor.
In ediIi iul Chalke din Mar I PaIaL, pc care
il recon truise dupa in endiul din 532, Iustinian
a poruncit a e 1nfa~i~eze in mozaic campaniile
victorioase ale armal.elor sale ln Africa ~i in
Italia ~i intoar erea triumlala la Con tantinopol
a Iui Belizarie, care conducea cortcgiul regilor
lnvinsi ~i al carelor purtind prazile luate pina
in Iata impiiratului ~i a Teodorei, inconjurati de
senatori. cestia, ne pune Pro opius, e bucurau
de fala stapinului ~i i se inchinaa ca unui Dumne-
zea ). In 587, un ~ir de fresce redlnd viata imp a-
ratului Mauriciu (582-602), din copilarie ptna
la uirea sa pe tron, a fost pictat pe zidurile port.i-
curilor numite Carianos, in palatul Bla hern ,
In sfir~it, epi oade din viata lui lIeracliu (610-
641) ~i a fiului sau Con tantin figurau in palatul
Sophiae, unde locuise lnainte de urcarea a pe
tron. Aceasta pictura isLoricii a contribuit la
mentinerea in Bizan] a gust.ului pentru 0 arlii
narativa ~i pitoreasca.
3. ICOANELE
pre ab tractizarea ~i spre au teritatea mai petri- 175 till! mul t 1 capatase caracterul de religie imperial:.
vite exigentelor 'piriLuaJilatii crestin m
Evanghelia paSLl'aLa. in tezaurul ~ aLed~'alei de jil;l ~i miuiut urist.ul IlU a dal personujelor sale
la Ho sana (in Calabria) o L nsa u Iitere de acelasi a r d nobiJii dcmnitate.
argint ~i de aur ~i pi. LaLu pe un pcrga'!lent colo-
rat cu PUl'PUra, ca ~I G ne~a d la~ lena. D~I', Eoanglielia lui Posed am unol nuirturii d f;-
pre deos hire de .acesL din urma manus~cl'l,', Rabula pre Lilul pract.icat in Siria
dorinta de a invalui ' en le lnLr-o. a~mosfel'~ d. in . ecolul al \'1 -lea dat o-
mar lie upranaturala a dus Ia elirninarea indi- riUi. miniat urilor (. ilo I' paisprezece file preliminaro
atiilor do pei aj ,i a detali il I' in.util pitor. ~.li. ale Evangh liei in Iimha sirianii, copiat ii in anul
Chipurile capata 0 expr sie . ~\'edi ~I dura. ~III~la- ;) , ub. uprav ah I' a ca.lugal'lIlui H.allll.a de
turi tul a stiu t 'il dea rnicil r sale t.abl uri 0 mai multi ribi in ~[joa .t irea Zagba ( il.ual a
dim n iun monumentala, per eptibila mai ale d mai mull i au Lori in ~Ipsopolamia de nord,
in cele doua miniaturi reprezentind j udeeata Iui in apropiere de granira lmperiului, dar p care
PilaL (il. 38). Semicereul arc e roLunje~.te. dea~ ahat le .J. Leroy 0 a -,aza in regiunea dintro
supra een i pare sa ind~~e. ii ~ce Le mmiatun Antiohia fji .\.J pl. In aceste rniniaturi dainuie
se in piril din operele marn pictun murale asezate u n irnt al v lumului, percept ibil in c rporalit at a
in lunete sau in abside. -a presupus ea proto- Iigurilor .,i in red aroa spal iului r u ajul orul pro-
tipurilo ar fi impodobit perelii marii bazilicii (' daului persp ctiv i a ri ne, car est ornp azii
zidite pe la anul 450 de ciitrc Irnparateasa Evdo~ l nnrile obicrL lor mai lndepart ate. l'nel dintrc
hia otia lui Teodosie al II-lea, p locul Iosl.ei ele I gaja un mare calm. Dar majorit at ea se
case' a jui PilaL de la Ierusalim. Cei mai huni de seh c print r-o gesticulatie destul de 'Vie .:i
speciali ti au pareri diferiLe asupru originii acestui prin gu lul fa!a de expresia drarnat ica. De aseme-
manuscris care a Iost situat in t.oate 10 urile nea e percep nurneroase accente ale unui realism
po: ibilc din Orientul bizanL~n: Egipt, ~il'i~, Asia p pular plin de KHVOlll'C.Colorit.ul est e de () remar-
Mi 'u, Constantinopol. Daca 1 onogralia ~me do cabila Iluid it a t e. Factum, Ioart pict urahi, izbu-
Palestina exe utia somptuoa: a i-ar putea datora test - dat.orittt u n i jud ieioase folosiri {trlllol'ilol'-
iusa unui. atelier de la Con tanLinopoi care lucra s;l Iimpezeascu .;i RU invioreze compozi+ii pc ('an
p ntru UI'Lc. ahundr-nt a persunajelnr le-al' fi put ut farl' con-
fuze,
Evanelielia de La 'avanyii nu .inl, mai siguri Pogortrca Sllntului Duh ~i lnaltarea, care SP
mope nici tu ce privcste locul unde nurniira print rc ('c((> mai izhut it piesc, all 1'0. l
ar Ii fo L opiatii ~i ilus- reprodu e de nenumaral e ori. \leriui. d a. menea
LI'aLa Evanzhelia dupa Matci, al carei Irazmento . li ne oprim fa lU iti nire (il . .36), a car i ico-
au fost cll~pa.ral in 1899 Ia Sinop., p coasta nografi le de tul de dcz voltal a. Ilrislo poarta,
de nord a Anatoliei de clUre un of Iter Irancez, dupa moda i!'iana 0 Lunica lunga, colobiuut d
capitanul Jean de La Taille, .,i. I'evin~ute in anuJ culoar purpurie, cu clavi de aur ; [inind orhii
urmator Bibliotecii national dill Paris. Ea a f'ost de. chi,i ;i cap III drepl el biruie moarlea. In
scri ii u litere do aur pc un porgarnent coloral rezi trul inferior au lost pic talc dOllii seen car
cu purpura. Vioiciunca d .enului .,i statura mi- ace ntueaza cara terul I rium lal : mironositclo in
nuscula a personajelor (ii. 31) .e asoamana cu fata m rminlului gol fji JIristos care Ii e arat il.
maniera Genez i de Ja Viena. Dar caracterul invesmintat in tunica alba cu claoi de aur a
dramatic al reprezentarilor ~i vel'iLaLea. fiziono- lnvierii.
miilor amintesc mai mult de Evanghelierul de In chenarel cu ar ade ale tabelelor de concor-
Ia Ro sano. Factura ste t.otusi mai put in trigri- 176 177 danta, moti vele geornetrice ~i Ilorale . e asociaza
u pasarile, cu acel gust f arte viu 1 decora li i 5. SCULPTURA
prin care arta Bizantului a v tit arta I lamuiui.
Iurano, aflat in muzeul national de la Ravenna, revarsa din vase striate. Pe partea interroara a
prezinta 0 iconografie cornparabila, desi avlnd 0 spatarului, jos, la dreapta, tncep scenelo din yiat~
Jactura mai eleganta. In general parerilo in 'lina lui Hristos care se continua pe Iata exterioara
sa-I atribuie Egiptului. 210 211 de sus 1n j~s. Ele merg de la Bunavestire, ptna la
intilnirea CLl samarineanca. Dint r-un lolal tlc cust Ioartc "ill puntru HUI' ~i mai alt'~ p nl rn
douazeci lji, patru de . .ene s-a pierdut aproapo arginb, mai putin costi it or. Din ,rl~ so fae ~u
jumiit.atc. In cele care s-au pastrat, irnt ul adln- ve ela, oglinzi, ad sea ,statu te ~l, III anur~lIt,
cirnii spatiului cste inlilturat.: p rsonaj de :e ocazii adevara te statui. A est gust pal'(' ,(l fl
inghesuie unel in allele 9i anurnite epi oade, u re cut la bizanLini. Constantin, mereu al nt ,a
Inmultirea piinilor ~i pestilor, capala a pectul impuna, prin etalarea fa tului, sent irnentul ma:('-
unor icoane. Cele zec panouri Iateralc rcprezinta t iei imperial, protejas prin: ul.iri de J!npoz~ll'
povest.ea lui Iosif. Ele inL cxecutate u acel muncu giuyu reiilor !')i a uI'ginlarilol'" EI :po!'\se
gu ,t al naratiunii vii ~i pitor sti, pe care ilu trarea numiirul ofrand 101' de III 'I ale P" \ roaso ral!'l:
Vechiului Testament, atunci cind -a con tit.uit maril an t.uare si inil.ltase cruci de aUI' Ill! nurnat
in primele vea uri ale erei noa tre, l-a Imprumutat p Colzota ~i in 'palat~l :ill! imp~ria1 de l~ C0l!-
de la arta rornana. Divergentcle de Lil care o lantin pol, ci si in nl1mcroase, ]1I('.\e publica din
remarca in jiltul lui Maximian ar puLea rezulta Roma .10Ila. In capitala Irnperiului -au exc~ulal
mai degraba din dilerentele dintre modelele Iolosito t.atuil de aur ale lui Constantin, Teodo ie al
declt din diver itatea manierelor lntre colaboratori. [I-lea, Z non, .vna t a: ie si 0 st atuie d arginl a
Provenienta acestei mobile somptuoa e a fa ut lmparate ei Eudoxia. " v '
obiectul multor ipol.eze. Argumentatia s-a , prijinit Tn finta ofia IUI Iust inian, dllpil des Tiel' a
pe importanta a ordata pov 9lii lui 10 if ~i pe lui Pax ol ilentiarul, masa altarului (prcsl olul)
caracterul topic al mai multo!' detalii pentru a ra de aur ma iv lru-rust nt en pictro -umpc "I
postula 0 origine alexandrina. Dar aceste detalii omailuri. Eu so sprij ineu p ,oloan,e de a 'en}(,Il~'a
au pu tu L fi lmprumutate din aietele de modele, de aur. Baldu('hinuL de doasupt-a el ru filcnt dl,ll
$i nu trcbuie uitat faptul ca, tnceptnd din veacul patrn 01 ane tie argint aur il. si d int r-un acop 1'1~
al l V-lca povestea lui Iosif s-a !'iispindit mult in piramidal avlnd in virf mare cruco de aur. ,r n
intreaga lume crestina, unde Iiul Iui Jacov a Iost Iundul absidei tronul pat riarhulu] era d(' <l1'!4ll1t
.ocotit a 0 pl'cfigul'al'e a Iui Mesia. n piscop aurit. Pe coloanelc de argint ('ar(' inehide,all
al Ra ven nei, PeLI'u Hrisolozul (429-449), 'tiiruis altarul eran cizelal e med alioane ovule are ('I1I}1'II1-
asupra ac Lui paralelism in predi '1 a De N aii- dean bu t ul lui llrist os, al 1-ecioarci, ale arhan-
vitate. In alara de aceasta, 'fintul Ambrosio 11 goh lilor prof tilor _,i apost olilor. PI'imul.am.von
prezentas pe Iosif ca model al epi .copilor. Aslfel dilruil de Iust.iniun ern placat cu aur "I ballit
incit, in stadiul actual al inlormatiilor de are in pi t r prel ioasc. eel de-al rloilea ~'efcklll d~IPli
di punem, a emanarea istorica ne tndeamna sa prabu~ire cupolci. in 5=- t'l'a pol Il ('II al'g~nl.
redem ca jiltul Iui Maximian a fo L executat Lampi1e ,i pelican II' le erau tll' aur ~at,1 de argml .
chiar la Constantinopol 9i ca el i-a fost daruit La palaLul imp rial.. in ~a~a de alltll,~n\e (C~II-
probabil d protectorii ai lu .tiuian ~i Teoclora < istorium), und Basilelli pl'lmea omaO'~lle mar~lo.I'
pcnt.ru Insciiunarea sa ca pi: .op, in :)4, , lnaint drezatori de la curt ~i ale arnba adorilor sll'i'iml,
de a i :c fi a ordat Lil1111d arhi pis .op (car nil t ronul lui Iust inian, P" cedal, de l r i t repl c do
figlll'eaZU in monogramii). porfir era a~ez~l sub un halda~hin de am., ,
~I talele PI' [loa, c erau Iolosite pel.1l,rll dl!('rilp
pie' ale mobilierului, profan 'au I'<,llglo:, "I nH~1
METALELE PRETIOASE ule pantru ve ela. Cu uurul 111al de la ",a?dall,
Iustinian a pur :a e faen. un lntrez en:1C1ll ,~le
Epocile elenieticii ~i imperialii rornana maniles- ma: a Impodobit ('II reli Iuri care rolatau vict oriile
tasera, mai mult chiardeclt Grccia clasica, un 212 213 sale,
Din toate ace te obiecte Ioartc scumpe, destul Irnperiului roman au Iost numite e rnissoria ,
d putino - proportional - au upravietuit plna dupa 'it se pare delormind cuvintul mensona '),
la noi. In afara vechilor hotare ale Imperiului, adica talere ornamentale pentru masa I).
mai multe au fo t gasite de-a lungul drumurilor Subiectele lor au fost luale adesea, din
Iluviale din Ucraina ~i din Rusia pin a in apropiere
iconografia imperialil. . ~ ~ .
de ral ~i chiar ptna in Siberia. Fara lndoiala Cel mai vechi taler ce III -a pastrat p8:re sa .fIC
pIc fu. e era date in schimbul unor produ e locale, acela gasit lntr-un mormint de la Kercr,. antica
cum ar fi blanurile, sail oferite pentru a atrage etate Panticapaeum (il. 69). Deco~u1.!tu ~ fos~
bunnvointa nnor populatii ~i c capeteniilor xecutat in tehnica punctarii u prlbolUl. l apor
uora.
,1('C
aurit. n tmparat, avlnd capul imp?doblt cu ~n
Locul de Iabricatie a obiecLelor de argint nu nimb i purtind 0 diadema, probabil Cons tan\1lI
. e lasa Lotdeauna pre izat cu mai multa certi- a1 II-lea (337-361), jud clnd. dup~ aseI?anarea
v
tndine dectt acela al icoanelor, manuscri elor i?i u portretele de pe manede ~l eu. giganticul ca~
Iildesurilor. S-a crozut a prez nta, pe multe de bronz din Palatul Conservalorilor, inamteaza
d intre ele, a unor marci-stampile (poan oane) triumlator pe un cal ce face volte: ~l este precedal,
imprirnate in alelierele imperials de la Constanti- de 0 Nike care se pregate~te sa-i ofere cununa
nopol Inaintea executarii decorului ar rezolva si este urmat de un ostas din garda cu scutul
problema provenientei. Dar, eel putin pentru mar at de 0 hrisma. Intre picioarele ~in spatc
anurnite piese, nu se poate exclude total posibili- ale calului zace la pamtnt un S?ut, l~~ol al
tatea ca, dupa co fuse era modelale Ia Cons tan- dusmanului Invins. Icon9grafi~ triumfului In;tpe-
tinopol, sa fi fo t decorate tntr-un an oras, poan- rial care avea sa se regaseasca pe monede. ~l. p~c
soanele slujind In acest caz doar pentru garantarea fild' sul Barberini (u. 58), este a tIel constltUl~a.
hunei cnliLuti a artrintnlui ~i pentru a dovedi cu Irnparatul este imbr.acat, dupii moda .(c barb~ra/
toate drepturile datoraLe vist.ieriei irnperiale Ius - are patrunse e in Blzan~, u pan~~on: a ema,:u-
sera percepute .. \ceste marci, aproap totdeauna tori u aeeia ai suveranilor ~asanlZl l cu. tunica
inci pe fiecare obiect, cornporta un bust ~i 0 galonata a caJ~re~ilor. per an I au. a~ma~l, para:
monograma a trnparatului precum ~i monogramele gaudion, trinsa la mijloc u 0 l-':lgatoare. De~1
slujbasilor in arcina~i sa supravegheze activitatea ~alarete pe un al din profil,. el, i~l ~ntoarce ~a~a
atelierelor imp riale din capitals. Ele se tntind ~i torsul spre pe tater, a~a lncit a s~ prez~nte
din domnia Iui Anastasie (491-51 ) ptna la aceea frontal. 0 anume ttngacie in executie .a .la ~t
a lui Con tant al II-lea (641-66 ). Saracirea uneori sa s creada ea ar fi vOl'b.a despre 0 lI:111ta~le
Irnperiului expli a de ce dupa aceasta data s-a locala a un i pie e original' din Constantinopol.
preferat a e pa treze argintul din atelier le Dar 0 asemenea nehotarire a Iormelor -ar explica
imperiale pentru baterea monedei. i tntr-un at li r al capitalei la 0 epoca in cal'~
De tinate unei clientele aristocrate, rafinate ,i intruziunea art i P pulare, e ~\'llsese .loe atunci
conservatoare, aceste obiecte de argint se numara in arta ofi iala . -a impl Lil . eu . mfI~r.n~f'1
printrc operele artei bizantine care au rama el 'a anid pentru a '0 III pu no noile rmaguu ale
mai mult credincioa e artei elenisLice.
maje La~ii Imperiale. ., _
.\.a cum sc ,li de mai in.amle din ?culpLuru,
Talere e-au ramas numeroa e arLa sub domnia lui Teodo ue l a lnvms ace. ~e
imperiale talere de argint lucrate in incertitudini inerente oricarei faze de tran~ltJe
tehnica au repousse I), i a regasit aile unui stil mai clasic. Pe un n~1'~o-
carc In limba autorilor latini de dupa caderea 214 215 riuui de 1a Madrid, cxccuLat in 3 8 u PI'Jl jul
Decenalelor acestui lmparat (adica s rbarile come-
morind a zecea ani vel', are a urcarii sale pe tron, prin elegant a ~i supl ~e ~i patl'UllS de 0 I' ala
pc are le-a celebrat la Salo~ic), T~odosie .1, p y prospetimo u scntirnentului. i-au reprczentat, df'
atun i in virsta de patruzeci ~I doi dc. ani, La pi]t!a, Artemis vinind calar pc un ccrb, :\ lcna
pe troll, incadrat de cO-lmparatul. d in ~pu, arbitrind di: pula i, cata inl re C1i~ 'C ~i Ajax in
Val ntinian al II-lea, la drsapt.a, ~l, la sttnga, jurul armelor lui .\hiJ , .Vlrodiln in cort ul lui
d Iiul sau mai mare, Arcadius, nascut u zece .vnchi e sau dinaint ea lui Adonis. [:cdl'a "i
ani mai tnaintc si proclarnat Augl! tus la ~0f.1- l Iippolit , intilnir a inl re Xlelcagru ~i .\talanla.
stantinopol in 3 3. Teodo ie I'~mlLe u~ dlptl.(, nd uniiri ale zeilur in picioare, rlan: U1'i de bucaut
unui magi Lrat. La fieeare extremltaL:, doi soldari, .) d sileni, I(PI'ae] suarurnlnd JCIII din :'i m cu.
lnarrnati cu lance ~i icut, Iac d? garda. Ca.ra,cLeru1 Xcrcid cal.ll'ind r moust r] marini, sau rh iar
solemn si chiar acru al cener e to 'ublmlaty d . Arnora: icon. lruind un nilomr-l r-u. .Vceluiasi [ilon
pI' zcn] a unui porti cu 'paln~ o~oane, aly. arui ii apartino tal I'll! dcscoperit la Lam psae (ill
Ironton decorat cu putti lnaripati, est taJat]a Mysia pc \'lrmul ll ell ipontului), undo 0 PCI'-
mijloc de 0 arcada ub care troneaza Teodo Ie. sonificaro a T ndi i, a~ezala din fa! a pe IIn t ron
e cunoaste un letrakion.ion ,a, eman~tor in palatul ustinut do Iildcsii unui clefanL (il. G j. ostc
lui Diocletian de la SP.ht. I.n exerga, Teyr~a, .ca~ in onjurat.! de un papagal, 0 dropio :i douii
lsi ascundc cu bratul sttng pieptul g?l, sLa mtmsa! maimutc. uloareu bronzata a pielii femeii c uc
cu un om al abundentei in tndoitura bratului rcdata prin in rru 'Ia!ii 'lI. nie11o. in exel'ga, doi
dr pt, in mijlocul uf.1or spi o de Will illv are 1mbltnzilori de Iiare, purtind turban, condur- 1I11111
cvol ueazji ni., Le puui. J\cest. moti v a p~st.ral 1111tigru, elalalt un leopard. Compozitia imbinil
O'ra\,ia enzualji a protol.ipurilor sale le.lllstlc. simtul grandoarci (;1I Jarrnecul idilei bu olic ~i <II
A eeasi opozitie, ccrutil rl~ na.tl:,a ,sublect~101: cxoti mului. India. ale di.l'oi aromato condim nLe.
t rat ate, Intre olcmnitatea hieratica ~ lmpara! dOl pietr 11 L mat ~i Iildcsuri rau Ioartc apre iat
'i libertatea mai mare din cenele inferioare, ' la Constantin pol i r-u 'are Anasta ie reinnodase
~b. erva, um am vazut mai i~ainte, pe 0 .lul relatiile are fuscsel'a la hili te pc vremea Tmperi 11_
obelis ului a eluia i Teodo ie (il. 45). Dar, pc lui roman, xercita a upra bizanlinilor 0 ade\'i'irat.1
fa cinat i .
rind tehni a culpturii in piatrii ducea Ia vo ~nllr:n~
duritate, toreutica Iavoriza 0 elega~~a ra l?llld,ta
Talere cu ubiectc Dcprinderilo icuJ1og'I'afij'p ~i
uniform, care onlera ana amblului 0 mal mar
unitate. Indi atia in greceste p'e I.-evers ,a O're~- rei ig ioase stili lie' eap.Halc in l'SC-
talii confirrna cil acest tale~, trirni: d 1 eodo re rul area ac tor picse ('11
in 'paLria sa d o"igi~e, pa~Ja. undo .1'0.l (~e, '0- .ubiect imperial sau miloloU'i('e :0 regilse:e in
pcril la ,\Im ndralejo ('p~oVIIH'la J3~t!aJ. ), [lIsrs 1I0llU lal I' 'U Sf' Ill' din via] a lui David, d SCOPf'-
labricat in part a lellH':I a 1mpcriului. rit c In I. 02 la Kvrr-nia. ill insul CiPl'U, ~i illlp.il'-
(il(' inl rr- muz ('II' dill .\I'\\' York (~a~l') ~i dill
Tul re Cil P ntru a ras punde gu turi- '\if'()~ia (Irci). David esl c rrprezent 'IL prilllinuu-I
subiecte ]01'tnaltilor d l'egiHol'i Ii in ling:i Iurmu sa pe trimisul lui '(lIl\IJf'I, Iiind miruit
niitologice adrnini .l ratia bizantina,
tl Samuel inra(i9indu-:1' dinaintca lui aul,
f rmati in mari1e scoli unde
in('aicrindll-'e cu un ur ~i cu uu leu, Imbracin-
se studia Iiteratura clasi a, talerele au fo t ad~sea
du- o cu hain Ie si arrnele lui Saul, Iupttndu-so
decorate ('II subi 'Le mitolozi c, care au men~l!luL
pinv sub l l eraclius un st il ant.ichizant , caracterizat 216
cu Goliat, Iulnd-o Ie soli pe Micol, p mind ln l re-
217 brtl'i prinsului cgiptcan (Hegi, I, 16/12, 13, 2J;
Tmpal'lU.,ania daU'l d Ilri Los apostolilor Impilr-
17/34-3 , 3 , ll1-l1!J; 1~/27;, 30/~1-1-). vp~ ti~i in doua grupuri - nu se preta oare la 0 redare
rcvorsul a HLOJ'talero au Iot L imprimat mar I mai intensa a emotiilor declt seenele Imperiale
u monogramele Iui llora 'lius, ~~ bu t~ri ale sau mitologiee? postolii VOl' fi fo t patrun i
are. tui trnparat purt.lnd barba Inc',l, HCUl'ta! eea de 0 puternica fen-oar relizioa a rind au Ios!
('I' ingaduie sa fi dal.al.c lntr ann 6J3 ~l 6,30. chemati a instituie taina are avea sa le tngaduie
Antiohia fiind pe atunci sub putel:ea p~r~il<:1' lor, apoi credinciosilor, . a pari icipe In nat ura
(din 6'11 pina in 62 ) orizinea on~talltmopob~ana, lui Durnnezeu.
sugerata de in. a~i pre~enta rr:~rcIIol', e te n indo-
i lnica. Toate ace to ilut tratu av au drept c p ~ aSLII din Erne. a ' 'e nflum in ace 'n" i incer-
a c ata in eviden~a oaracterul d opotriva a l:ll titudine privind originea
al puterii lui David ~i a lui Her~cl~ll:,v c.are trebuia Irurno ului YUS de arginl, gii it la Horns (antica
sa i~i compen eze uzurparca pr.m IJ!lal'll'ea ace te~ Erne. a), in iria, ~i p5 trat la Luvru. EI e. L
credinte. Punind capat. riizboiului n fa t al lUI d orat la jumjitatea IniH\imii sale en opl m rla-
Focas, asa cum David, fu. e. p al s de Dumne~ II lioan cuprinztnd busl uri : Ih-istos inlrc . fin\ii
a-I inlo uia ca pe vinovatul Saul, H raclius P lru ..i Pay I, loan Bot 7.atorul "i loan Evan-
conduse e cruciada trnpotriva persilor, la fel um zheli tul j Fecioara inlre doi arhangheli. Intre
David se luptase ';l fili ten,ii ~i am~lecitii, I entru aceste medalioane se deslasoara Irnpletituri in
a ilustra aceste spisoade din VechIUI Testament, volut , rare incadr aza ornuri iesind din frunzc
:-a recur la Iormulele utilizate pentru alto ut- d c cant. Eleganta ace. tor motive venite din
biectc. Ungerea cu mil' a lui David, infii"\J~~ar~a Antichitate se tmbinh in chipul eel mai Ieriei!
lui dinaintea lui Saul, punerea a,rmel?r, casatOl'l~ en au Leritalea \1,,01' tristil a Iigurilor car arnintese
sa, s de fa~oara in fa~a, porticului u ar ada de acelea d pe pal enele de la Riha ,i St uma.
modiana al audientelor imperiale. Pe.nt~~1 a-I Fal',\ tndoiala asa al'iHau si mozaicurile lui III .t.in
reprezenta doborind, ur ul au leuI, art~~tn -au ul TT-l a d la' Ilnta of'ia, inaintea dist rugerii
inspirat din Iupta lUl, Heracle?~ srboai a d la 101' d r-iill'e iconoclast i. La dropt vorbind , ac :1'
Ceryn ea, sau din Mithra ucigtnd taurul. nhieet.e Ie c rgint ne Iar- ~il asistam la introdu-
('PI' a in art Ie m l alului a st ilului religioR, c ~-a
Patene Ca .,i la Iildesurile 'i la on tituit. dal 1'il5. predile ,\iei mai mari de car
manuscris le religioas un ~- u I ucurat imaginile sub dornnia lui l ust in
stil de eleganla mai putin l'afina~ii se intilne ~e al lI-l a in maroa pirllll'il ~i in icoane.
pe vasele Iiturgi e decorate u ub,lecte luate din
Xoul Te tament ~i tratate cu un ~lmt. pr~fund al ('rucea lui o aila murllll'i JI( ufel'l'i
gravitii\Jii religioase. Nu ,s-a in hel,at m~a dezba- Iustin al I l-Lea cruc a (reli var) de arzint
lerea in jurul problemci de a ..tl d,a a. de '?~ul aurit , conrintnd 0 bucata
palenel r (,Ii uri li~urgi('e) d,e. orente 111 .1l'1~, din Adevarata Cruce, pe care Iu tin al IT-lea
in atele din apropier de Riha ~I d tuma (la ,i iotia lui, Iia, au diiruit-o orasului Romn
sud-est de Antiohia), a fosl x r-utat la Constan- (il. 70), asa urn ne arata in riptia vol ivii,
tinopol. cum la a ~ e '~'eatla mjircil _c~ rn no- cravata in Iat.ineste I e una din f te. Pe cealalt a
zrutuu . i bu tu] 1111 l ustin al 11-1 a ( 6:::>- 7 ), parte, vrejuri ~i ornarn nte de Iruuze . tilizate II
~au la Antiohia, cum glnde c unii savanti dato- oarecare rigiditat ocupii bratele, in lnaltime
rita vshementei din gesturile .apostolilor, .o par ~i de-a latul, intre cinci medalioane. La lncruci-
sa core pundji stilului expresrv a~e il , 0 .otes . 219 sarea bratelor, in drr-pt.nl rr-licvei, Mielul cu nimh
a fi fosl propriu iriei. Dar, in 'U~I ubicctul - 218
d a rupra capului
poarl;l rrucca-sccp LI'U. T":'a capet Ie,,' lal.orulexLeaS'l sint v
obi .eiul anti"
s-a usezat 0 scoica, dupu
1nfa~i~a~i trnparatul, la '~I~ga, ~I, llup~~ad' c
_l ~
p!nii la m~l'gi!1 a medali nuIui, la xtremitatila
din c I dona imperii i se ponte atribui 0 pie a diametrului orlz.onLa1desenat de 0 ie. Tapii afron-
sau alta. Dealtf I asistam ai i la 0 ciudata tntor- tati de 0 parte ~l de alta a unei palmete In colturi
iitura a lucrurilor. In eacul al III-lea din ra provin din te 'iiturile a anide. ' ,
n astra, pr ductia atelierelor per an nu . e Alteori, 1n}~unLrul unor rnedalioano, se introdu .
dilerentia in a prin nici 0 trasatura u den ebire subiecte religioaso .. Muzeul Vaticanului po ediJ.
remarcabila. Dar Sapur al II-lea (300-379), o. celebra tesiitura de miitase, pe care i-au Infa-
dura virtoriile 'ale in Siria, a luat ca prizonieri tl~at. Bu~a:estire ~i Nasterea (ii. 74). Ea a fo t
In steri [e atori pe rare i-a tabilit in mai multe 10~ah~a~a cind in ~O'lpt, ctnd in Siria, dar simt ul
centre din u iana. In veacul al V-lea, t saturile m~re~le) care prezideaza eoml?oziFile ~i inrudi~ea
iraniene Ineepui el'a sa fie foarte apreeiate in 101 cu unel~ ml~aturl eermlt sa ne gtndim in
tal'ile traine .. i la inceputul veacului al VII-lea cazul. de fa~a mal degraba la un atelier de la Con-
a venit rtndul lui Heracliu , dupa victoria sa LB:~tmopol.. Data e te de asemenea Indoielnica,
asupra lui Cho: roe al II-lea, in 624, :a aduca la unn savanti pronunlindu-se pentru .ecolul al
Con tantinopol 1esatori sasanizi. Bizantul a im- VI-Jea, altii pentru 8.1 VII-lea sau a1 VITI-lea.
prumutat de la persi decorul de medalioane sau
de roate >), unite prin ornarn nte implel ite ~i
incadrlnd vi tuitoare - oarneni patrup de, pa-
. ilri - asezate fata in fa1:'1 ,au. pale in spate,
dllpa formula ant itet ica ind6,\crilii in Orient.
Ade: a, inlre are te figllri, e inal\a arb rele
vi ~,ii>). ln aceast a maniera a fosl t,rataLiI terna
vlnat rii: dupa nn obicei al popoar lor irani ne
..i al celor inrudil e (r a 'ci\ii), doi dilal'e~i se tnt or
spre a-si sl bozi age~ile in animalel car en fo. I
reprezentate d d nht ul lor.
In inleriorul ace, Lor medalioane s int rodue
. nbiecte pecif'ic bizant ine. Dar sp cialist ii InL
d zorientati in c privest data Iahri arii te a-
Iurilor astf'el decorate. Ei Rovi'lie intr secolelc
al VI-lea ~i al Vl l l-lea pentru pic a de mrtl,a C'
crii iUi in morminlul lui Carol c I Marc ale ci'ir i
fragmenLe slnt impi'lr~ite tntre Aachen ,.i rnnz \II
Cluny (it. 73). Dupa 0 schema iconograf'ica Iuata
din reprezentarile triumfurilor lui lexandru ~i
Diony 0, onduciitorul de care [nvingator' te
inf;'lti~at in picioare in cvadriga sa intre doi. rvi-
101'i ai cir ului t.inlnd fiecare un bici cure '0
PI' criHe c a-I pu~a cununa pe cap. 1n part a de
jo , d i slujbasi aZYlrla bani int.r-un r cipi nL.
Sonsul efecLelor de orative generate de im trie
o ia aiei inainte reali mului : aceasta so vede bine
in . tilizarea avant.a car cornanda di punerea
cailor ..i in Ielul in car rotile au fo. t dopla: ate 232
7. INFLUENTAARTEI BIZANTINE malurile Eufratului. La 'fil'~itul yea .ului al V-lea,
iN EUROPA OCCIDENTALA. Rf' ridica e in afara ora. ului 0 biserica tnchinata
sfintului .vntolianus. E'ra 0 bazilicl eu cu~oHi
de tipul acelora r-arc : e !'it pindi. erape atunCl.in
Imperiul bizantin, C~I de~ ebire ~n ',\natolla.
P de altji part, hi rr a arnt-fIlarLrn d:n ~onr ,
tnrrninatii in jurul anului 470, pare a Ii Io L
o bazili a cu cinci nave. avlnd dea upra, cola-
teralelor tribune proprii colii eot,1 lll:n~,mol~o-
Iitane fara. tndoiala dupii modelul hi ericu Iin-
l ului ~Iormint de la Ieru alim. Po ate ca ~ea. upra
cdiliciului e ridi a ,i 0 cupola. e ~are. C.~trr~)Une
exi ta era si in tarea initialii a hissricii Sfmtul
Petru de Ii Vienne, ale chei zidu,ri pa tre~za ~n
In Iata decaderii H mei, Europa occidentala, partea de jo a a izelor holovani e~ara~1 prm
zguduita de invaziile germanice ~i lip ita de spri- traturi de aramida: partea terrrnnala de la \,
jinul unei puteri politice solide, si-a tutors pri- ar fi fo t alcatuita dintr-o ab ida, flanc~ta de .0
virile catre J mperiul bizantio, unde upravie- pro comidie ~i un diaconi .on, ~~pi'i un t.ip venit
\ uise mare~ia imperiala ~i unde loflorea 0 viat,a din .Siria, care e ra plndi: e ~I in ve ~ul ,Balca-
intelectuala, religioasa ~i arti tica extrem de nilor. In veacul al VI-lea, catedrala din antes,
activa. lerminata pe la 567, par a fi fost,. ~aca judeca~
In Galia, conLactele erau asigurate de pelerinii dupil de criptia lui F~rtu':lat, 0 basilica cu c.upola,
care sc duceau in Locurile slinte ~i de acei numerosi impodobiLii cu mozai uri. La Toulouse, Iie sub
negutatori greei ~i sirieni care, tabilip in nume- dominatia vizigotilor, lnl re 408 ~i 506, fi.e pe .la
roase orase, ca Marsilia, Arle , Narbonne, Orleans mijlocul veacului al VI-lea, au ceva mal lirz!u,
~i Pari, strabateau tara in lunc ~i in lat vlnztnd a fo t on truita 0 hi erica decagonala, ,ve uta
produsele Orientului : vin, ul i, rnirodenii, papiru " Daurade I), nurnita astfel dupa mozaicurile . ~e
bumbac, Iildes, te iHuri ~i chiar ieoane. De a c- cu fond de aur care rau reparLizate pe trei ,et~J~
menea calugarii veniti din Egipt ~i din Asia au de arcaturi. Edifi .iul a fo t di ~ru de. bened:ctlll~
facut cunoscute regulile si obiceiurile vie! ii as- in 1761, dar il unoa tern dupa de cnerea faculu
ceLi e. in secolul al VII-lea de dorn Odon-Lamothe,
Multo dintre marilo biserici din Galia, zidiLe in . i e pare a ic nografia a era eel putin in parte
ecolele al V-lea .,i al VI-lea, au fo L de orate cu hisantinii. .
mozaicuri, pe care textele Ie laudii pentru splen- In nord-ve tul Europei, calugarii irlandezi au
doarea ~i stralucirea lor. Intr alte regiuni, intretinut r latii u m?nahii. dir: ~aip~ulv C?I?t,
\uvergne a fo L foarle rcreptiva falii de inf'luon- fie Crt unii dinlre a estra veru era In my~ast.trll{'
[ole orientale. idonius .\pollinarius iniil~ase In 101' fie cil ci in i i ii vizit a era, ea pel nru, ~I all
Clermont 0 hi 'C!'ica inchinata sfintului Gheorghe, imi)rumlll l rl~ la ei, pcntru miniaturile 10,1',
ale carui moaste Ie prirni e din Lydda, in Pales- motive decorative pe care le-au co~bmatv ~n
chip avant cu ornamentele preluate din aurana
tina. 0 aHa bisericii fu e tnterneiata in acelasi
oras, pe la 470, in cinstea sfinLului Cyr, de dUro lor ala. .
Rena terea anglo- axonii in j orthumbriu, m-
un ciiluaar cu numel de Avraam venit de pe 234 cepind din a doua jumuLate a veacului 31 Vl I-lca,
235
a fo t fa\'orizat<1 nu nurnai de H]lOI'IIlI'il(' roman
datoratc calugarilol' bencdictini, 'i ~i de inlro- - I" J)\II'J)III"\ dllprl moda lmpfll'a\ilor'
{'U pernu u e ., v al lui II " 'l
ducerea unor oper de artii bizantina. AcesLe bizautini ~i a unor reprezenta~'1 . e UI lIS 0,
inlluen].e emanate de Homa si de ConstanLinopo\ di mite ab ide (Grabar ~I Nordenlalk, 0p.
au alimentat ~i au sprijinit rea '~ia umani t.t , anuJ ')3) Forta noua a mode 1cu I'Ill, care COI lira' -
In
CLt., ~'. f 'I'mele late ale miniaturii il'lan~ez~, s~
~i reali Lii lmpotriva exuberanl i ab 'Ll'actizal'i t eaza cu 0 p.. .. r t fie de dipticuri
decorative a irlandezilor. Benedict Bi op pi 'cop datoreazii poato ammlJrl.1 asa e ,:-'
la YaITO\\, .,i la Wearmolltb, care a fa ut cinci I , Iie de pi -turi murale. erunaliim In
consu are d _. "'l in
UWiLol'ii in It.alia, a adu de aeolo 0 buna part .r " l'i:i' 0 I t ab I, de ("OTI('OI'all~~ lllS.Clu I
din vech a biblioteca a lui Casioclor, ale carei s~I~~ll I. r ~1 bisericii 'Hnla Er-aterina dill Maas-
I'., anzue tal.lI ] I' I "II-lea inceputnl
manu rise impodobite cu miniaturi au avut rck (sfirsit ul se 0 u III a , .,
multi imitatori. Sfintul Teodor, care, in 6 , C ) IUI \Ie-a
..I l' Vl l l-lea)(. 'c t raze din prot ot rpurr
a fo t in arcinat de papa Vil.alie a reorganizeze bizanline.
biseri a din \nglia, era un zre din Tar" iar
sfintu1 Adrian, care a predicat la incepuLu1 ieco-
lului a1 VIII-Jea, venea tot din Imperiul bizantin.
Arti~ti bizantini au lucrat poate chiar Ia decoratia
sculptata a bisericii Saint-Andrew din Ifexham,
intre 671 ~i 674. Pe Iata de sud a crucii de piatra
din HuthweJl (la slirsitul veaeului al VII-l a).
fIri Los este de tip bizanLin, ~i 0 te interet ant sa
rolevam, pe acelasi monumenl, in sccna Spiilar-ii
picioarelor 1ui Iisus de eillre Maria-Magdalena,
deosebiroa de stil lntre MlntuilOI', copiat dupa
vreun mod I oriental, ~i figura gro olana a pii <1-
toasoi pocaito, creape a vreunui arti t Iocalnic.
Wilfred, abate in Ilipon ~i pentru 'ilava vrerno
epi cop de Y OI'k, a pus sa re execute un Evangh _
liar cu litere de aur pe fond de purpura, imitlnd
astIel unele manu cri e imperials de la Con tan-
tinopol. Tot de la Bizan], a fo t probabiJ lmpr-u-
mutat prototipul evanghe1i~tiJor seztnd, din Book
of Lindisfarne (Ia British Mu eum : sfir situl vca-
eului a1 Vl I-Iea, inceputul celui de-al VIII-lea;
d. Grabar ~i ordenfalk, Le Il aut AJoyrn-Age,
r 117). :\liniallll'i. tul, care a ~lillL <1dea do\'adii
de 0 vigoaro a stilului Ioart per onala, si-u
recunoscu t datoria conlral'taUt scriind 1I lit or
latine, deasupra evangheli~Lilol', cuvintul 0'1' c
__ L~
SITU A TIA ISTORICA
Partea a doua
CRIZA ICONOCLASTA
(DINTRE ANI! 720-834)
Ilnta Irina de 1a Constan- numele lui vraam, Isaac ~i Iacov: sint deci
tinopol s-a pastrat in buna stare. In SCinta Sofia 258 259 reprezentiiri pur simbolice ale celor trei patriarhi.
pa arr, u gltul infa~uraL in panglici dupa mod a
Pe peretele de vest 0 cruce este inso~iUi de 0 a anida ~i cu articulatiile exagerat marcate (il.
inscriptie care graieste: Imaginea pe care. 0 1). Dar, in ansamblu, mozaicurile sau fre cele
vedeti ai i nu este nedemna de Cel care nu adrnite ell care icono lastii au impodobit bisericile au
nici 0 imagine . Si totusi, pe marginile superioare r at di tru e dupa anul 843, intrucit ele erau
ale absidei au fost reprezentati, in aceeasi epoca ocotite drept 0 nelegiuire.
doi ierarhi ale carer nume sint sterse : unul par
sa fi fost Iintul Vasile. Portretele tntemeietorilor Panouri votive Fiind vindecata de 0
liturghiei Iusesera oare considerate ca avlnd mai de- imperiale hemoragie cu ajutorul
graba 0 valoare istorica declt sacra? Probabi.I ca ri- vestitului izvor tamaduitor
goarea conceptiilor iconoclasts avea trepte divers . din mtnastirea Maicii Domnului de la Constanti-
nopol, tmparateasa Irina a pu a se execute in
Subiecte r n ce priveste peretii bise- tehni a mozaicului, pe peretii bisericii acestei
profane ricilor, un fragment din mtna tiri, doua panouri simetrice, in care erau
Viata sfintului Stefan eel reprezentati de 0 parte ~i de cealalta imparateasa
Ttnar (Migne, Patrologia graeca, t. 100, co1. 1120) .i fiul ei, Constantin al VI-lea, aducind sanctuaru-
ne informeazii a, in biserica Fecioarei a catoare lui drept multumire lui Dumnezeu, vesrninte ~i
din Blacherne, Constantin al V-lea a di pu a draperii ~e ute cu fir de aur, precum ~i vase
fie lndepartate picturile cu subiecte evanghelice, liturgice. ceste opere decurgeau din pictura
inlocuindu-Ie cu arbori, pasari, patrupede ~i impl - votiva imperiala, care elaborase mai inainte,
tituri de frunze de iedera in care se tnscriau intre altele, tablourile lui Iustinian ~i Teodora
cocori, corbi ~i pauni. S-ar fi putut spune a d in San Vitale.
biserica devenise 0 livada ~i 0 colivie. Constantin i i un text ~i nici un monument nu ne-a
al V-lea readucea astfelia mare cin te 0 tendinta piistrat aminLirea picturilor murale religioase
care fusese gata sa biruie la inceputurile artei xecutate in timpul primei reinstaurari a imagini-
crestine ~i din care e inspirasera mai ale' pic~urile lor, intre cele doua crize iconoclaste.
din bisericile Sfintul Stefan ~i Sflntul Serghie de
la Gaza, sau acelea din partea inferioara a multor Fresc~ ~i. Pictura religioasa bizan-
hiserici copte. Am vazut mai inainte (pag. 108- mozatcuri t.ina s-a mentinut in Italia,
109) ca, dupa marturia altui fragment din Viata de la Roma fiind su trasii in Iapt, daca
sfintului Stefan eel Ttnar (op. cit., co1. 1113), nu ~i teoretic, autoritatii
decorul mai multor biserici vechi de la Con- lmparatilor de la Constantinopol. Ea e impuse e
stantinopol cuprindea reprezentari de arbori, de la Roma pe la sllrsitul yea u1ui al VI-lea ~i daduse
pasari, de felurite animale sau scene satanice !) - ai i citeva dintre cele mai bune opere ale sale
curse de cai, scene de vinatoare, de teatru ~l de sub pontificatul lui loan al VII-lea (705-707),
jocuri din hipodrom. Clnd, din porunca lui Con- la inceputu1 veacului al VIII-lea. Sosirea unor
stantin al V-lea, iconoclastii au distrus imaginea iilugari ~i ar i~Li greci, care fugeau de perse?ut.ia
lui Hristos ~i a fecioarei din biserici, ei au Iasat i onocla ta, a intiirit actiunea pe care arta bizan-
neatin e aceste decoruri profane, ba hiar le-au Lina 0 indeplinea, rasplndindu-i inrlurirea ptna
~i curatat. Reaparitia acestui curent artistic in destul de departe.
biserici insemna reintoarcerea la 0 arta de pur Aflam indeaj un Ie bune ex empIe ale ace tei
agrement, despuiata de orice emotie piri~uala: picturi in mult dintre fre icele votive care au
Patru capele de la axos pastreaaa picturi 261 ontinuat sa fie xe utate in Santa Maria Antiqua.
murale din aceasta vreme. Se remarca rnai ales 260
maretis. Aceste trasaturi se regasesc in mozaicurile
din absida, imitate dupa acelea din biserica Cele din absida bisericii S. Cecilia se in pira de
Sfintii Cosma ~i Damian. Pe un fundal albastru, asemenea din Sfintii Cosma ~i Damian: Hristos,
strabatu de nori purpurii, se proiecteaza un in picioare, facind gestul binecuvtntarii, este
Hristos matur, facind semnul binecuvintarii, dar inconjurat aici, la dreapta sa, de sfintul Pavel,
al carui trup si-a pierdut orice urma de volum de sflnta Cecilia ~i de papa Pascal, ctitorul, ~i,
~i s-a alungit. El este Inconjurat de sf'inti ~i de Ia stinga sa, de fintul Petru, de sflntul Valerian
ctitor: la dreapta sa, sfintul Pavel, sfinta Prassede ~i de sflnta Agata. Dedesubt Mielul este incadrat
~i Pascal I; la sttnga sa, sflntul Petru, Itnta de doua grupuri de cite sase oi, simbolizin I
Pudenziana ( ora sfintei Prassede) ~i sfintul Zenon. apostolii. Desenul cutelor vesmintelor a fo Ltl atat
Ca ~i in biserica Sfintii Cosma ~i Damian la iu tndrazneala, far a nici 0 grijii fa~a de realism,
extrem~ta~~e boltii se inal~a doi palmieri,' pe in asa fel tnctt sa accentueze caldura coloritului
unul dill ei stlnd 0 pasare fenix. Pe primul arc ~i caracterul straniu al figurilor. In absida din
de triumf fusese tratat un subiect inspirat din biserica Santa Maria in Domnica, 0 Fecioara
transferul, in biserici, a unor moaste de sfinti tronind, cu Pruncul, a carei majestate austera
pastrate in catacombele pe atunci parasite: doua ramine foarte bizantinii, este Inconjurata de tngeri
grupuri de alesi se apropie de Ierusalimul ceresc care se aduna in jurul ei pentru a 0 cinsti ~i a 0
unde se viid Hristos schimbat la fa~ii y , Fecioal'a' , ad ora cu un soi de fervoare umana, foarte deosebitii
T oan Botezatorul ~i apostolii. de maretia di tanta cu care slnt infii~i~ati in
Mai multa somptuozitate cromatica exi tii in Rasaritul mediteranean. Poate ca tocmai aici,
mozaicurile cu fond de aur din capela Sfintului in aceasta epoca, desenul ~i coloritul devin irealiste
Zeno!l, ~~~najatii de Pascal I in colateralul drept in chipul eel mai cutezator.
al hisericii Santa Prassede pentru a adiiposti Dupa Pa cal I stilizarea mozaicurilor de la
mormin~ul mamei sale, Teodora. Pe caleta, dupa Roma a decazut in il.in formule tntepenite, poate
u~ mOLIY c?-noscut din capela arhiepiscopaUi ~i pentru ca, din lipsa unei mari arte religioase in
dill. San VItale de la Ravenna, patru ingeri- tnsa~i capitala Constantinopol, ea nu mai afJa
ca:latide, ex.tr~m de ~ungi~i, pentru a riispunde posibilitatile de a se reinnoi prin contacte daLil-
exigentelor Iiniilor arhitecturale, poartii un meda- to are de viata. Constatiim acea ta in absida din
lion cuprinzind. bustul ~ui Hristos. Pe pereti, in hi erica San Marco, reconstruitii de Grigore al
lunete sint infii~l~ate Schimbarea la Fa~ii.(deasupra IV -lea ( 28-844). Potrivit temei tratate in bise-
altarului), busturile Fecioarei, ale unor sfinti ~i ricile anterioar, Hristo in picioare ~i facind
apostoli, precum ~i Mielul divin, pe 0 movila . ernnul binecuvintarii este in onjurat de perso-
Ie unde ~i~nesc cele patru fluvii ale Raiului i naje: la dreapta a, sfintii Feli i simu ~i 13,r u
pe care 0 striijuiesc patru cerbi. Pe peretele de l'a evangheli tul precum ~i papa Grigore al I -lea ;
intrare, sfintii Petru ~i Pavel aclama Tronul la stinga sa, sfintii Marcu (papa) ,i Agapit
pregatit pentru a Doua Venire, amintind de ~i sfinta Agnes. Fiecare este asezat, ea 0 statuie,
apostolii din pretinsul Mausoleu al Gallei Placidia pe un soelu purtlnd numele au. Contururile
~i de ~ceia din baptisteriul de la Ravenna, dar figurilor slnt de enate eu mai multa asprime.
cu mal multa zvelte~e in proportii ~i u mai Repetitia aceleia i c heme i onografiee devin
multa abstractizare decorativii 1n tratarea monotona.
draparilor. Pi Lura de la Horna, ondamnata la disparitie
Tot lui Pascal I i se datoreazii mozaicurile daca ar fi continnat sa mearga pe aceasta cale,
celorlalte doua biserici pe care le-a zidit la Roma. 16-4 -a Indepartat de Bizant pentru a parti ipa In
265 tnflorir a artei carolingiene.
CLADIRILE CIVILE tudine uneia au alteia dintre provincii aceste
opere cu a p ct destul de popular, pic Late in
Pictura profana, pe. ca~e. Imp~ayii iconoclasti ? afara inrluririi directe a artei din capitala. Ele
reintrodusesera in biserici, continua sa Iie prac.LI- sint imbibate de 0 austeritate monahala ~i de
cata in domeniile care Ii Iusesera cu deosehir un soi de asprime expresionista, accentuatii inca
proprii. Leon a1 l Il-lea sau, mai de~rab~ Con: ~i mai mull, de duritatea unui colorit destul de
stantin al V-lea, a pu' a s reprezmte lfil'!1Ul arac, in care predomina net rosul, galbenul ~i
multe edificii luptele sale vi torioase tmpotriva verdele. Cunoastem, de exemplu, 0 Rastignire, a
arabilor ~i bulgarilor. Iozaicurile din un~le pavi: carei iconografie, amanun~ita, ramine mai apro-
lioane constrnite de Teofil in j uru1 Tricon ului piata de Evanghelia lui Rabula (il. 36) decit de
infayi~au, deasupra unor so.cluri d~ marrnurii fres a, aproape eonLemporanii, din Santa Maria
policrorna, ani male, per ?naJe culegmd fr~ te, ntiqua de la Roma (il. 80) ; dar, de data aceasta,
arbori zhirlande sau chiar arme. In Mus) os Hristos are ochii Inchisi, fiind deci reprezentat
mozai~ur pavime~Lar, tot de mar~ura p~l~croma, mort. I onodulii, inspirati de teoriile lui ichifor
evoca 0 clmpie smal ~at3. u Ilori. J n Milion, un ~i Teodor Studitul, lntelegeau prin aceasta sa
fel de arc de trinmf cu cupola, care mar a punctul puna accentul pe natura umaria a 1ui Hristos, de
de pornire al dileritelor drumuri im}?eriale, Con- a arei nerecunoastere ti acuzau pe ad versarii lor
stantin al V-lea tnlo UJS irnaginile sinoadelor cu iconocl asti.
epi,oadele unei ur e in care iesi: e invingator
vizitiul sau Iavor-it ,
MINIATURILE
Arta tatuara imperiala ramase e la mare cinste, In poca iconocla ta, art.ele somptuare par sa fi
dar numai textele ne inforrneaza despre aceasta. unoscut 0 mare lnflor-ire. Impara~ii care le-au
Dupa urn allam din textele Patr~a, 0 .statuie favorizat eel mai mult propasirea au fost aceia
a Irinei se ridica pe 0 coloana in Iiala hipodro- care, interzictnd radical imaginile religioase, i-au
mului de la Constantinopol. 0 alta statuie, a obligat pe artisti sa e intoaroa spre subiectele
Iiului ei Constantin al VI-lea, se afla tot pe 0 profane ~i sa exalte rnaretia imperiala, al arei
coloana la Exakionion (fara lndoiala 0 deformare respect Intelegeau sa-I impuna Ildversarilor 101'
a cuvmtului Exokionion, portic oonstruit de iconoduli ~i alifilor arabi. Domniilc cele mai
Constantin in afara zidurilor de aparare). rodni e au fost aceea a lui Con tantin al V-lea
Pe placile de lngradire a al.tarului - desco~e- (74'1-775) ~i aceea a lui Teofil (829- 42). Dar nu
rite, de pilda, la ?fin~ul I?U~l~~U ~e la SaloDl?, putem judeca tarea de lucruri dectt dupa texte, de-
. au reutilizate in zidurile biseri II Mica Metropohe altf 1 explicite. Dupa marturia Continualorului lui
de la Atena - se desfa~oara 0 ornamentatie com- Teofan, Mihail al III-lea (842-867) ar fi poruncit sa
parabila cu aceea din manu cri ele religioase. fie date la topit cele mai frumoase piese de auraria
Adesea crucea con tituie aici motivul principal, datorate tatalui aau, Teofil. Pe de alta parte, ope-
la care se adauga rozete, volute de frunze, ele- rele marii picturi murale dispartnd, intern Iipsiti
mente Ilorale ~i Impletituri. neori -au re~re- de acele puncte de repel' sigure pentru a data,
zentat de asemenea animal reale sau Iantastice, prin comparatia, creatiile artelor mobiliare. De
asa cum se facea pe zidurile bisericilor ~i pavi- a emenea, trebuie sa ne ferim a crede ca deco-
lioanelor din Marele Palat (it. 87). Dar, pe ctnd rurile aniconice au u subiecte mitologice care
1n pictura murala se cauta sa se produ a. 0 im- se potriveau foarte bine epocii iconoclaste ~i
presie de viata pitoreasca, in genul. operelor implicit toate pie ele impodobite in acest fel
paleocrestine, pe placile scul~tate m.otn~ele erau pot fi atribuite in mod necesar aeestei perioade.
dispuse dupa scheIl?e decoratn,:e antitetice, folo-
site de asemenea ~l la tesaturl.
FILDE~URILE
.~ :{
I
~I
I
~
0-
-
a
1. finllli ;\lormllll oil' la lerusalim [biserica ttrnosita in
anul 335.)
2. Constuntluopol.
(463.)
Bazilica Cinlul loan din Sludion .
c ceo c c
7. Karlamin, Mesopotamia.
Biserica mlnastirii. (Catre 512.)
, n ~ c,'~.', ~:
..................
_'-..--- j
288 289
J 10. Ezra, iria.
Biserica Cintul Gheorghe. (515.)
~
,. .,.
~
~
<t>
::jn'
~
1. ~
'*
10
o
290 291
~::::::
,: :,
~:::::-
,, ,, ~
,,
~:::::. ~::
"
"
: :
"
.1[:::::- ~---
II
II
, ,
'I
J!.. Vagarsapat, Armenia,
"
lW------
Ji-----
,~
, ,, :-Iflnla Ripsime. (618.)
I" ,
II
i.J::::::
292 293
. _........._...0 [I 1I
1!1\
~.::::::::-:::.::U a Ii a
10m
II III
II a
II lIB
:f
~: ~:
I I
L' I~
t,!: 1"1
'-I L,
I!.J I!..~
I I I'
IC~
;I ,
" .._--- -_ .... ,/
I ,
, :1
~ ~
Jl ;& 22. Salonic. Sfinta , ofia. [Mij!o ul al lreilea p[tlral' al
5
j all
,
E "
rIJ I'
"Il
I'
I' 23. Vcnejia. Prima bi ori aa Iint ului Marcu. [Pe la ~30.)
E
R ~
.
'I /.,.
I' I,
.:J .
~
~ . '
;.
E
"
1:ll
I:
I'
~
"II
I: .~.-.' ,
,
:.
IJ " i!l rt . .
IJ
~
I'
~
"
"
,
I I
I
I
,,
" .... -----
,,
I
!
I
/
..
... --- .......
,
,
,
,
I I
\,
/'...~.
,-----
':
'-
I
Il ...
:1
" ,
-/ 'r
.\ , .. :.
21. Constantinopol. Sfinta
dupa anul
Irina.
740.)
(Reconstruita
296 297 '----.--
CUPRINS Constantinopol ; Bazilici tirzii; Armenia.-
emnificatia simbolica a bisericii (100).
Arhitectura pra[ana, - Urbanismul la Constan-
tinopol (101). - Palatul imperial (102). - Alte
PREFAT'A 5 palate imperiale (10~). - Apeducte l1icistern
(104).
INTROD CERE 21
Cadrul cronologic (21). - Cine stnt bizantinii? 2. PICT RA MO UME TALA 106
(~2). - Caracterul autoritar al Irnperiului bizan- Mozaicul pavimentar (106).
tin (23). - Caracterul sau crestin (2~). - Carac- Pictura murals (108).
terul au greco-oriental (25). - Caracterele fun- Pictura religioasa. - 1. Mozaicul (110): Originile
darne_ntale ale artei bi.zantine (28). - Falsa pro- mozaicului parietal; Estetica mozaicului bizan-
blema: Roma au Orien tul? (30). - Mare~ia ~i tin; fintul Gheorghe de la alonic; Hosio
puterea de Iascinatie a Bizantului (32). David de la alonic j s Mausoleul Gallei Placidia ,\
de la Ravenna; Baptisteriul catedralei de la
A TECEDE TELE ARTEI BIZA- Ravenna; Baptisteriul arian; Capela arhiepisco-
TI E: ARTA CRE~T! A I PROVIN- piei; Sant'ApoUinare uovo; an Vitale; an
CIILE RASARITENE ALE IMPERIULUI Michele in Africisco; ant' polJinare in Classe;
I AI TE DE CONSTA TI . . . .. . . . . . 34
Bazilica eufrasiana de la Porec ; Torcello;
Constantinopol ; Sinai; Cipru; iceea; Itntul
Irnportanta real a a persecutiilor (35). - Arhi- Dumitru de la alonic; Palestina l1i iria sub
te.ctura: bisericile (36). - Catacombele (38). - Orneiazi; Rorna. - 2. Fresca (15~): Morminte;
Pictura muralii (~O). - Miniaturile (~3). - Perustita ; Egipt; Roma; Castel eprio.
culptura (45). Pictura profanii (161).
I. - DE LA INTEMEIEREA CO - 3. lCOA ELE ............... ......... ...... 163
STANT! OPOLULUI (324) PINA LA fl. MI IATURILE .......................... 170
INTERZICEREA ICOANELOR (720): Manuscrise profane (170): lliada din Biblioteca
MUTATIILE CREATOARE ~7 Arnbrosiana; Tralalullui Dioscoride de la Vierra.
Manuscrise religioase (172): Geneza de la Viena ;
ITUATIA ISTORIC'A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Geneza Cotton; Evanghelia de la Rossano;
Miil'e~ia ~mper!u~ui ~i a capitalei sale (~8).- EvangheJia de la inope; Evanghelia lui Rabula ;
Epoca IUI Justinian (49). - Crestinarea Impe- Miniaturi din Armenia.
riului !}iriim~i~ele pagtni mului (50). - Trasa-
turil~ pecifi~e ale .cretini~~ului bizantin (50). 5. SC LPTURA 179
-:- Bizantul i?l Persia sasanizilor (52). - Cuceri- tatuile imperiale (180). - Statuile unor nota-
rile longobarzilor, slavilor i?i arabitor (53).- bili (184). - tatui de porfir (184). - Coloane
Imperiul soldatilor i al calugarilor (54).- onorifice (185). - oelul obeliscului lui Teodosie
Forta de Inrlurire a Imperiului (55). (187). - Monumentele vizitiului Porphyrio
(188). - ubiecle mitologice (189) .. - culptu~a
1. ARH lTECTURA 56 religioa a (190). - Sacrofage Imperiale de porfir
Arhitectura religioasii.. - Bazilicile cu Ijarpantii. (192). - arcofage de marrnura (192). - Lespezi
(57):. Bazil.i~i1elui Constantin ; Constantinopol; funerare (194). - Panouri de parapet (195). -
Grecia ; irra ; Palesllllll:;. ~.sla Mica; Egipt; arcofagele de la Ravenna (196). - . culptura
Ravenna ; Roma. - Bazilicile boltite (71): Meso- arhitecturala (196). - culplura copta (198). -
potamia epten trionala ; Asia Mica; Balcanii : Armenia i Georzia (200).
Armenia i Georgia. - Edificiile cu plan central.~
rotonde, edificii octogonale si polilobe (74): Ro- 6. ARTELE OMPT RE 202
tond ; EdiIicii octogonate , Iintii Serghios !]i Filde urile (202): Dipticuri consulare; Dipticru-i
Bacchos de la Constantinopol; an Vitale de la imperiale; ubiecte mitologice; Dipticuri reli-
Ravenna ; Baptisterii ; ~Cupola de pe Stincii ~; gioase; Pixide; Jiltul lui Iaximian.
Planuri polilobe ; Moda planurilor centrale in Metalele pre~ioase (212): Talere imperiale ; Talere
Ren.alere; - Planurile tn cruce (85). - Pla- cu subiecte rnitologic ; Talere cu subiecle reli-
nurile In cruce fnscrisii (89). - Bazilicile CIL o-ioase; Patene; Va ul din Emesa; Crucea lui
cupola (90): Cele mai vechi monumente : SCinta Juslin al II-lea; ArginLiiria sirianii; Fiole pentru
Irina de la Constanlinopol; Iinta Sofi~ de la 298 299 uJei sfintit ;IBijuterii; Mcdalioane de aur ; Monedo.
Emailurile (225).
T'esdturile (226): '['esaturi gasite in Egipt ; Apa-
ripa unui stil nou.
7. I FLUE 'fA ARTEI BIZAr TI E 1
E ROPA OCCIDENTALA 23~
CO JCLUZIE 238
II. CRIZA ICO OCLASTA (DI ITRE
A II 720-843) ... . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . 240
IT ATIA I TORICA ...................... 241
Cauzele iconocla mului (241). - Mlisul'ile lui
Leon al I II-lea (242). - 0 teologie a imaginilor ~i
combaterea ei (242). - Masurile lui Constantin
al -lea (243). - Refluxul iconoclasmului ~i
prima reinstaurare a imaginilor (244). - oua
int rdicjie a imaginilor (245). - Reinstaurarea
imaginilor (246). - Bizantul ~i lumea araba (246).
- Bizantul ~i Europa occidentala (250).
1. ARHITECTURA 252
Arhitectura religioasa (252): SCinta Irina de la
Constantinopol; Itnta Sofia de la alonic; e-
netia.
Arhitectura profanii (255).
2. PICTURA 258
Pictura monumelltalii. - Bisericile (258): Cruci
In biserici ; Subiecte profane; Panouri votive
imperials ; Fresce ~i mozaicuri de la Roma. -
Cladirile civile (266).
I coanele (266).
Miniaturile (267).
3. C LPTURA ............................ 270
4. ARTELE OMPTUARE . .. . .. . . . . . . . . . .. . 271
Fildesurile (271). - Ietalele pr ~ioase (272). -
Monedele (273). - Emailurile (275). - '['esatu-
rile (275).
5. I FL E TA ARTEI BJZA ..TIt E L
E ROPA OCCIDE. TALA 278
Barta 284-285
Planuri 286
'<,
. .
.
-. >~I
.
.
,
I
.. _ ~ .-..L. .~__ ~~
-_. -. -
-~~~
---- ."...---
Arta
blzanttna
Biblioteca de arta
Arte ~I civiliza~ii
Consultant ~liin~ific: Charles Delvoye
CARMEN-LAURA DUMITRESCU
arta
bizarrtiria
Vol. 1/
In rornanest e de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI
Prefafi de
VASILE DRAGUT
('HART.E. DELVOYE
L'art b&/zanlin
C by n. Arthaud, Paris, 1967
Toate drepturile
EDITURA MERIDIANE
asupra presenter edi~if In Ilmba rom4nl1
tnt rezervate EdlturH 1tferldJane Bucurestr, 1976
Partea a treia
APOGEUL:
CLASICISMUL BIZANTIN,
DE LA DINASTIA
MACEDONEANA
PiNA LA CUCERIREA
CONSTANTINOPOLULUI
DE CATRE CRUCIATI
(843-1204)
Pe coperta:
111 ozaic decorati v
(detaliu), pe la 1160/70
Camera zisa. a lul Roger (RuggerO)
Palazzo Reale, Palermo (SIcilia)
l'olocolor SCALA, Firenzc
r Sinuul
[rumosului
Bizantinii cultivati
aceasta epoca au avut un
din
SITUATIA ISTORleA
sim] foarte viu al frumosu-
lui, in c~~ au vazut un semn de suprematie ~i,
in acelasi timp, un agent de rasptndire a civilizatiei
lor. Patriarhul Fotie (820-827? - 891-897?)
profe a ve hiul ideal elenic pentru care binele e
.onlunda cu frurno ul, ~i raul cu uritul.
II?- cr.iso~ea sa pastcrala trimisa regelui bulgar
Bor~s-Mihail, care trecu e de curind la crestini m,
el cita ca do ada a adevarului ortodoxiei de avir-
sirea sa armonioasa, asemanatoare cu aceea a
unui chip frumo, ~i opunea caracterele ei de
unitate, simplitate ~i imuahilitate complexitatii
dezordinii ~i lip. ei de frumu et~ ale celorlalt~
Epoca la care am ajuns e te aceea in care Bizantul, religii sau erezii. .
Indellartindu- e de mostenir a rornana pe. car~ ? In prelata tratatului sau Despre ceremonii
primise, si-a ~obindit c~r~ct ~'ele.~ele .mal orlg~- ~mp:u:atul Con tantin .~orfirogenetul (913-959)
justilica munca de codificare a ritualurilor aulice
nal . Atunci si-a desavh'~lL institutiile, ~l-a alcatuit . .. .
pe care 0 initias , scottnd in evidenta ca daca ele
'
culegerile de legi ~i en iclopediile, a rav?riz~t
inflorirea celor mai reprezentatrve genUl'1 dill v.or fi neglijate,. Imperiul va fi lipsit
~l Irumusete
d: podoaba
e l cerea sa se pastreze in avir~irea
literature sa, ~i-a stabilit tipul dominant al
arhitecturii religioase, ~i-a fixat programul de?o- ceremonialului 0 ordine ~i 0 masura care erau
rului pie tat al bi eri ilor a.le...l~ to~te dorneniile menite sa reproduca rniscarea armonioasa a
-a irnpus necesitatea rind uielii ~l a sistematisarii. niversului. Contemporanul sau, Simeon Meta-
Daca prima perioada a evolutiei sale estetice - fr~st~l, a fo t.laudat p~ntru cii remaniase Vi ~ile
in care arta pagina aflatii in declin se metamor- r~n~Ilol' sense anLerl?r intr-un stil grosolan ~i
foza .e, prin introducerea unui continut spiritual tci vial, pre a le darui frumu etea ~i amploarea
nou intr-o arta cre~tina tnzeetrata cu toate de care erau cu totullipsite. In epopee vedem ca
lraJi~ii]e trecutului - nu poate Ii ocotita drept Dighenis Akrita * apre ia opereIe de arta i
arhaica, in schimb Bizantul a cuno cut, eel putin frumu etile naturii.
dintr-a doua jumatate a secolului al IX-lea ptna easemuita Irumusete divina a ceremoniilor
la inceputul celui de-al XII I-lea, poca a de religioase celebrate la Constantinopol i-a facut
clasici m alcatuit din masura" cchilibru ~i armonie. pe amba adorii cneazului rus Vladimir sa prefere
Abundentei experientelor In en uri felurite i-a ortodoxia greaca i nu Lri ta religi i larnica a
urrnat vointa de a de avir~i un anume tip ale . bulgarilor mahomedani sau crestinismul lipsit de
frumu ete fa tuoa ii al germanilor. $i Teofilact
La fel a ..i in Grecia anti a, acest lasicism a
ne a.rata a sf1~tuJ Clement, car i-a crestinat pe
[recut prin doua faze: rnai intli faza puritatii ~ia slavi, auLa a-I atraga pe bulgari la slujb prin
rigorii, . ub dinastia Macsdoneana ; apoi, ub, Irumusetea bi. ericilor.
Comneni, incepind de la sfir~itul . ecolului al V-lea;
t.e.n., Iaza eind, lntr-o vreme de neliniste ~i de
* Eroul ceJebrei epopei medievale bizantine cu acelasi
tulburari, si-au facuL aparitia gratia, eloganta, 7 nume.
duiosia ,i pateti mul. 6
Forte I mperiului Civilizatia bizantina a Numai Constantinopolul ramasese singurul ora~
sub dinastia putut sa lnlloreasca astfel cu adevarat pre tigios care, unor popoare nOI
M acedoneand deoarece Imperiul ii rega- ~i indeajuns de inaintate in istoria lor pentru a
sise 0 noua forta in dome- aspira la conditii superioare de existenta, Ie
niile politic, militar i intelectual. Ultimii trnparati propunea modelul eel mai desav:ITit.de orga"!'lizare
i onoclasti tiusera sa indrepte consecintele nefaste politica, formele de ana cele mal rafmate, etlC~.eta
ale erorilor savirite de Irina. cea mai Iastuoasa in celebrarea ceremoniilor
In 867, un parvenit ambitios, Vasile, fo L religioase sau laice. iciodata el nu a exercitat
taran din Macedonia, nascut dintr-o familie de asupra lumii un atit de puternic ascendent ca in
origine armeana, a urzit asasinarea lui Mihail al aceasta epoca.
III-lea (842-867), pe a carui metresa a luat-o
de sotie, intemeind astfel 0 dinastie care a durat Crestinarea slaoilor Aceasta Iascinatie a Bizan-
mai mult decit oricare dintre inaintasele ei, de sud si de est tului explica reusita lui in
Intrucit a ocupat tronul timp de 0 suta optzeci opera de crestinare a slavi-
i noua de ani, pina in 1056. Biz~~tul a c~~oscut lor, Intreprinsa tnceptnd din 863 de ?atr~ ~hiril
astfel aproape doua secole de stabilitate politica - i Metodiu, la initiativa tmparatului Mihail ~
eel putin in comparatie cu tulburiirile care agitau III-lea i a patriarhului Fotie,. in scopul de a.-l
intreaga societate Ieudala a timpului, din Europa asigura clientela tarilor invecmate cu Imperiul
occidentala ptna la Bagdad. Puterea imparatului i de a face din ele 0 centura de sateliti. In. 864,
era mai absoluta ca niciodata. In subordinea sa, hanul bulgarilor, Boris I (852-889) a venit sa
dregatoriile i Iunctiile s-au rinduit dupa 0 ierarhie se boteze la Constantinopol i a luat numele
care fusese profund modilicata i sporita. Aproape nasului sau, tmparatul Mihail al III-lea; ~l cap.ata
toate nu mai erau desemnate prin numiri latine, titlul - ptna atunci rezervat rudelor basileului -
ci grecesti: in aceasta se poate vedea un semn ca de Cezar, care a devenit in limba slava tar. La
Imperiul se desprindea de originile sale romane intoarcerea sa, a convertit in masa intreg poporul
pentru a dezvalui trasaturi grecesti mai i si-a inzestrat capital a, Pliska, cu biserici imitate
accentuate. dupa cele din lumea bizantina.
Pe de alta parte, razboaiele purLate cu energie In nord-vestul Balcanilor, Serbia a primit
~i nelnduplecare Ie-au ingaduit bizantinilor sa-i crestinismul de la Constantin?pol sub Va i.le I,
respinga pe arabi ~ipe bulgari i sa reia in staptnire tntre 867 i 874, pe ctnd Croatia fusese crestinata
estul Asiei Mici, Creta, Ciprul Siria, Palestina, mai devreme, intre 805 i 811, de misionarii franci
Armenia, nordul Balcanilor ~i Italia meridionala. trimisi aici de patriarhul Aquileii, asa Inclt bise-
La moartea lui Vasile al II-lea, in 1025, Imperiul rica acesteia trecu sub autoritatea Romei; aceasta
se intindea din nou de la Adriatica ptna in dualitate corespunde divergentei polilor de atractio
Armenia i de la Dunare la Eufrat. EI nu mai ai celor doua provincii surori: peninsula itali.ca
fusese atit de puternic de pe vremea lui Iustinian. pentru Croatia, Imperiul bizantin pentru Serbl~.
In ttnara Rusie Kieviana, unde, datorita predi-
Prestigiul Bagdadul se alla in deca- catorilor veniti din Bulgaria, exista cu putin
Constantinopolului dere, Ctesiphonul fusese dat inainte de mijlocul veacului al X-lea 0 importanta
uitarii, Roma ii pierduse comunitate crestina, crestinismul a marcat un
rangul de capital a politica i intelectuala i era progres hotarttor ctnd, in 988 sau 989, cneazul
sfiiata de luptele dintre fam.iliile nobile care Vladimir, spre a se casatori cu principesa Ana,
prelacusera monumentele antice in Iortarete. 8 9 sora tmparatului Va ile al II-lea, s-a lasat botezat
la Chersones de preoti greci ~i a iropus poporului publice i particulars manu crisele .~uLorilor antici
sau credinta crestina. . .. ~i de a se executa dupa eJe COPll cu frumoas.~
Bizantul darui astfel bulgarilor, sirbilor l litere in scrierea minuscula. Este epoca renasteru
rusilor nu nuroai 0 religie noua, ci i un roo~el d~ macedonene I), in cur ul careia natiunea greaca
organizare politica, 0 etichet~ a .cerero?DlB;lulUl din Evul Mediu, prin contacte mai numeroase i
curtii i bisericii, un .alabet ~nsplr~t dm. ~roba mai strinse cu operele civilizatiei sale stravechi,
greaca, 0 arhitectura l 0 art a flgura~lva religioasa a recapatat 0 contiinta mai clara a valorii patri-
i, de aseroenea, 0 literatura, prm traducerea moniului sau i a particularitatilor acestuia.
carWor sfinte in limbile slave. Viata intelectuala a stagnat oarecum sub Vasile
al II-lea (976-1025) care, dupa miirturia Iilozofu-
Puterea bisericii Simtamlntul de putere fara lui Mihail Psellos, avea faya de tiinta i de cartu-
riisdritene si pereche in doroeniul religios rari dispretul ostasului aspru ocupat cu razboaiele.
ruptura sa de pe care il incerca biserica
biserica apuseand rasaritena a dus la ruptura M area cotiturd Dupa fratele lui Vasile
cu scaunul de la Roma, a istoriei bizantine: al II-lea, Constantin al
prima data sub Fotie, in 867, apoi ~ub M!hail venirea La putere a VIII-lea (1025-1028), mort
Cerulariul, in 1054, cind s-a desavtrsit schisrna aristocraiiei civile in 1028 fara mostenitori
care mai dureasa inca, tara ca dealtfel contem- de sex barbatesc, a urmat
poranii sa-~i fi dat prea bine seama de urmarile Iiica sa Zoe (1028-1042), care s-a casatorit
evenimentului. Patriarhiile de la Antiohia, Ieru- pe rind cu Roman Arghiros (1028-1034), prefect
salim i Alexandria cazind sub do~inaJia ar.abilo~ al Constantinopolului, cu Mihail al IV-lea din
i papalitatea sustragtndu-se autoritatii basileului Paflagonia (1034-1041) i cu Constantin al IX-lea
pentru a se alatura francilor, era firesc ca patri- Monomahul (1042-1055), acestia doi din urma
arhul de la Constantinopol sa se soooata chemat apartinlnd unor familii care se ilustrasera in
sa ocupe efectiv in domeniul spiritual un 10c adrninistratia centrala a Imperiului. Puterea trecea
analog aceluia pe care impiiratul il detinea in din mlinile tmparatilor-soldati in acelea ale nobili-
domeniul temporal, adica primul loc, ~i sa nu mii ivile de tnalti demnitari ai curtii, care capa-
primeasca a se supune autoritatii pontiIului tasera 0 inlluenta crescinda in stat ca urmare a
dintr-un oras decazut. extinderii sarciJ:{ilor administrative sub dinastia
Macedonenilor. Iubitori de fast i de placeri
Yiasa Cultura hizantina din rafinate, noii tmparati si anturaj~ lor de sluj~ai
intelectuald sub epoca Macedonenilor a ultivati intretinura la Constantmopol 0 vlata.
dinastia fost mai putin exclusiv do- extremde stralucitoare, de pe urma careia artele
M acedoneanii minata de preocuparil ' profitara din belsug. Dar, prin prodigaJitatea lor,
teologice i religioase dectt ei au secatuit vistieria irnperiala. Decit sa lupte
Iu ese aceea din secolele al VI-lea i al VII-lea. .u armata impotriva adversarilor care asaltau
Ducind la deplina dezvoltare tendintele care se Imperiul din to ate pal'~ile, ei an preferat sa-i
alirmasera mai inainte sub tmparatii iconoclasti, aderneneasca platindu-le tributuri.
ea s-a caracterizat prin gustul pentru eruditie ~i Aceasta politica, ce ducea statul la ruina ~i 11 ex-
printr-o admiratie sporita .fata. de. autorii Greci~i punea loviturilor dusmanilor dinalara, a provocat
antice. Timp de un secol l mal bme, de la Teofil rcactiunea nobilimii militare. In 1057, 0 insurectie
(829-842) pin a la loan Tzimiskes (969-:-976) s.-a urzita de generali tl a~eza pe tron pe Isaac Comne-
manifestat grija de a se aduna in bibliote 11 10 11 nul, unul dintre cei mai eminenti reprezentanti ai
aristocratiei Iunciare din A ia Mica. Au urmat doua- inconjurat de emirate mai mult au rnai putin
zeci i patru de ani de anarhie.tn cursul carora au prospere. Spre apus, normanzii, veniti din Italia
alternat imparati provenind din nobilimea mili- meridionala ca mercenari in slujba longobarzilor
tara ~i tmparati apartinlnd aristocratiei civile. ce se Juptau cu bizantinii, creasera in Sicilia, sub
Guiscarzi, un regat infloritor i Intreprinsesera
Via/a Sub regimul nobilimii impotriva Imperiului bizantin expeditii dintre
intelectuald civile, pasionata de arta i care una, in 1185, a inaintat ptna la Salonic.
sub regimul cultura, viata intelectuala In ceea e ti priveste, venetienii Iusesera mai
nobilimii cioile a stralucit i a tnflorit intr-o tntti vasali credinciosi, datorita nurneroaselor
atmosfera de 0 asemenea amenintari pe care le reprezentau pentru ei
libertate, cum nu se cunoscuse vreodata i cum longobarzii, francii, arabii din Sicilia, slavii din
nu avea sa e mai cunoasca la Constantinopol. Dalmatia i, in sftrsit, normanzii. Dar ei s-au
Un umanist ca Mihail Psellos (1018? - 1078 ?), tran format in rivali necrutatori atunci clnd,
hranit adlnc din poetii i prozatorii Greciei antice, datorita avintului economic, au tntele ca, pentru
i urrnasul sau la catedra de filozofie de la universi- a detine monopolul cornertului, la care aspirau
tatea din Constantinopol, calabrezul loan Itali , in Mediterana rasariteana, era necesar sa doboare
au repus in mare cinste platonismul i chiar un Con tantinopolul.
anume rationalism de inspiratie pagina, care
subordona teologia filozofiei, considerata ca sin- Cucerirea Profitind de prilejul oferit
gurul depozi tar au tentic al adevarului, Constantinopolului de netntelegerile din sinul
in 1204 dinastiei Anghelilor, care
Triumful Astfel, pe planul religios urmase Comnenilor in
aristocrtuiei ca i pe planurile financial' 1185, venetienii intervenira in afacerile interne
militare si funciare i militar, temeliile Insesi ale Imperiului bizantin ~i, abatlndu-i pe seniorii
sub dinastia ale Imperiului autoritar i latini din cea de-a patra cruciada de la ceea ce
Comnenilor ortodox erau amenintate. ar fi trebui t sa fie obiectivul lor, ii Impinsera sa
Pericolul nu puta ramine ia u asalt Constantinopolul, care cazu in mlinile
fara riposta. In 1081, Alexis I Comnenul lor la 13 aprilie 1204. Timp de trei zile a avut
(1081-1118), inrudit cu 0 multime de latifundiari, loc atunci unul dintre cele mai mari jafuri din
a izbutit sa se impuna i a intemeiat 0 dinastie istorie. a multime de opere de arta antica i de
care a durat ceva mai mult de un secol. Urcarea arta bizantina au fost distruse sau luate in Occi-
sa la tron a marcat infringerea nobilimii civile dent. Printr-un tratat, venetienii i cruciatii si-au
din capitala i triumful aristocratiei militare i Impartit prazile unui Imperiu despre care s-ar
funciare din provincii, mult mai direct expusa fi putut crede ca-i traise traiul.
tnaintarii turcilor seldgiucizi in Anatolia.
Siuuuia Intre timp, istoria Bizantu-
Noii dusmani Intr-adevar, Bizantul era aneooioasti lui fusese marcata de multe
ai Bizaniului: nevoit sa tina piept unor a Imperiului sub imp a uri. Ca urmare a a-
turcii seldgiucizi, noi dusmani. Turcii seldgiu- dinastia derii in miinile turciJor a
normanzii si cizi, originari din ~inuturile Comnenilor unei par~i insemnate din
oeneiienii marii ral, ii facusera apa- Asia Mica, de unde impe-
ritia in 1055 in A ia Mica, riuI i~i recrutase pina atunci cea mai mare parte
unde izbutisera sa intemeieze un stat infloritor, 12 13 din soldatii ai, pentru a face fa~a razboaielor
n curmate, fu nevoit sa recurga la mer enari declinul - sub Paleologi - al unui tat ce se
traini ~i sa le platea ca .olde mari care, chircea .mereu ~i a carui imagine de sliibiciune
adaugtndu-se la cheltuielile exagerate ale curtii, s-a proiectat asupra restului istoriei bizantine
leira in chip primejdios vistieria. Agentii fiscului epocile dinastiilor Macedoneana i Comnena n~
Lor eau populatiile, tmpovaratc ~i asa d birurile au fost evaluate la justa lor valoare. u s-a
in natura ~i pe spin area carora cadea tntretinerea apreciat intotdeauna corect originaiitatea lor, nici
trupelor allate in campanie. Hazmerite, provocate Iorta lor creatoare. Fie ca paginile care urmeaza
de mizerie, izbucnira in provincii .,i la Con tanti- ca poata ajuta sa li se Iaca dreptate in dome-
nopol. Exacerbata de vrajrniieia vrernurilor ~i de niul artistic.
resterea primejdiilor, en. ibilitatea bizantinii
deveni nelinistita ~i tnd urerata.
*
Prinse lntre prelungirea Imperiului roman tir-
ziu, reprezentat de secolele paleocrestine, ~i 14
1. ARHITECTURA Biserica Aceasta se vede in biserica
de la Skripu Maicii Domnului de la
. Skripu (in Beotia), con-
struita in 873-874 pentru a fi catholiconul (biserica
minastireasca principala) unei mlnastiri, gratie
genero~ita~ii trat~gului themei heladice, Leon,
care i~l av~a resedinta nu prea departe, la Teba
{pl.an 24, il. 91}. Cupola central a se suprapune
aici peste 0 basilica avind trei nave boltite in
leagan, ~are slnt despartite intre ele prin pereti
strapunsi d~.:u~i spre extremitati. Boltile in leagan
care 0 sprijina transversal, la nord ~i la sud,
ARHITECTURA RELIGIOASA depasesc aliniamentul zidurilor exterioare ~i dese-
neaza in afar a 0 cruce Impreuna cu nava centrala
1. PLANUL TN CRUCE GREACA lNSCRISA
mai inalLa decit cele colaterale. Dinaintea hisericii
e afla un pronaos avind un acoperis cu 0 singura
Sub dinastia Macedonenilor s-a impus formula panta.
cea mai rasptndita in arhitectura bizantina, aceea
a planului in cruce greaca Inscrisa, care prezenta In mare, dintr-un ansamblu care lasa in exterior
solutia cea mai satisfacatoare a adaptarii o impresie de sttngacie, ~i~nete un nucleu central
cupolei, simbol al boltii ceresti, la planul dreptun- mai clar construit. (Cupola care in exterior are
ghiular mostenit de la bazilica paleocrestina. saisprezece pinze este 0 refacere tirzie, datind fara
Acest tip i~i datoreaza numele faptului ca patru lndoiala de la inceputul secolului al XVIII-lea.)
bolti in leagan, desenind bratele egale ale unei cruci
grecesti, sprijina ~i lncadreaza cupola centrala. Giii Djami de la Un plan lnrudit cu cele ale
Pentru a neutraliza impingcrile lea ganel or, unghiu- Constantinopol bisericilor Sfinta Sofia de
rile dintre brate sint ocupate de compartimente . . la Constantinopol ~i Sfinta
care tnscriu crucea intr-un dreptunghi {plan 26}. Sofia de la Salonic allam 1a Gill Djami (moscheea
La Constantinopol aceste compartimente sint trandafirilor), biserica consacrata mai intii sub
acoperite de bolti Incrucisate, de calote, sau de hra~ul Sfintei Eufemia ~i care a capatat mai
cupole, in alte par~i in general de bolti in leagan. ttrziu numele de Sfinta Teodosia, deoarece ada-
Cupola centrala se inal~a pe un tambur in loc sa postea moastele acestei sfinte martirizate in 729
fie ascunsa intr-o teaca i dreptunghiulara cum pentru ca incercase sa-i impiedice pe soldatii lui
era la edificiile anterioare. Pe ctnd la Sfinta Sofia Leon al III-lea sa dartme icoana lui Hristos
de la Constantinopol ~i in biserica purtind acelasi a~ezata deasupra portii Chalks. Este una dintre
nume de la Salonic, exterioru1 era destul de greoi zecile de biserici pe care Vasile I a pus sa fie
~i parca neglijat de arhitecti, acum etajarea zidite sau recladite din ruine {plan 25}.
volumelor, limpede articulate, traduce in exterior
cu claritate di pozitiile interioare {il. 90, 92, 93, La parter ea se prezinta ca 0 bazilica cu trei
94, 96}. nave despartite prin sttlpi, colaterale1e avind
Dar, inainte de a se ajunge la aceasta solutio bolti in cruce cu penetratii. Intre patru pilastri
de 0 perfectiune ~i 0 sobrietate clasica, au mai masiyi se ridica arcurile care austin cupola. Din
existat unele tatonari. 16 17 Insesi aceste arcuri pornesc boltile in leagan care
deaeneaza 0 cruce in suprastru LUl'a. Patru calot mai lnainte in unele dintre numeroasele biserici
mici se inal~a deasupra colturilor. Proscomidia pe care Vasile I le-a construit cu un fel de frenezie,
~i diaconiconul nu se aliniaza inca in axul colatera- de parca ar fi vrut sa arate in chip rasuniHor ca
lelor. Partea terminaIa. est pare sa fi fost refacutii odata cu el incepea intr-adeviir 0 noua dina tie
in secolul al Xl I-lea, sau la inceputul secolului ~i 0 noua perioada din istoria Bizantului. Din
al X~y-lea.;. tntr-adevar, ea vadeste trasaturiJe nefericire, pin a la noi n-a ajuns nimic din aceste
proprn scclii ~onstantinopolitane din acea epocii: edificii in afara de rnentiunile mai mult au mai
abs~de cu. m~l mult~ 18:turi la exterior (sapte la putin explicite din texte. A tIel stim ca vestita
absida prm ipala, cmci la absidele laterale) si ea, Noua Biserica ridicata intre 876/877 ~i 881
decor cu nise suprapu e. . in incinta Marelui Palat intru cin tirea lui Hristo ,
a Maicii Domnului, a arhanghelilor Mihail ~i
Atik M~lsta(a e aflam mult rnai aproape Gavril ~i a sfintilor Ilie ~i icolae, avea cinci
Pasa Djami de solutia final a cu biserica cup ole, adica bineinteles 0 cupola centrala ~i
ounoscuta sub numele do patru cupole in unghiuri, ceea ce se potriveste
Atik Mustafa Pasa Djami, fara sa 0 putem identi- foarte bine ~i unui plan ca acela de la Gill Djami,
fica in mod cert cu una dintr biseri ile vechiului ~i unuia ca acela de la Atik Mustafa Pasa Djami,
cartier al Blachernelor, undo e te a~ezata. S-au sau chiar cu formele mai elaborate ale planurilor
itat n~me de biserici ca Slintii Petru ~i Marou, in cruce greaca inscrisiL La fel se tntimpla ~i cu
construita sub Leon I (457-474) are ar fi fost Pentacubucleionul din Marele Palat, sala prolana,
recladita ulterior, sau chiar Sfint~ Tecla, rezidita avtnd ~i ea cinci cupole, ridicata de Vasile I.
de Isaac Comnenul in 1059. In orice caz, intensa activit ate constructiva care
CupoJ~ se spriji~a ~e patru bolti in leagan ce s-a desfa~urat atunci nu a putut decit sa contri-
~e reazemii pe zidurile stl,.apunse de usi care buie la progresele arhitecturii.
izoleaza cel~. patru compartimente din unghiuri. Tipul inchegat al planului in cruce greaca
Constructoru au renuntat la tribune ,i la arcadele Inscrisa tl allam in secolul al X-lea la biserica
care Ie uportau la parter. Proscomidia ~i diaconi- Maicii Domnului de Ia mtnastirea construita
conul stnt de a.sLa data in. rise in axul de Constantin Lips, drongar (amiral sel) al flotei,
cola teralelor. .,i tlrnosita in 908 in prezenta lui Leon al VI-lea
Filozoful (Fenari Isa Djami) (plan 32), la biserica
Acest plan a fost aplicat de a emenea in a mtna tirii Myrelaion (Bodrum Djami), ridicatii
doua jumatate a secolului al IX-lea la i alen- de Roman Lekapenos (920-944), ~i la I ilisse
derhane pja.mi de la Con tantinopol,' care a Iost Djami (poate 0 biserica lnchinata Sfintului
poate biserica ~na l.iri~ Hristos Akatalepto Teodor), unde planul a fo L tratat cu mai multa
(= epatrun ul) ~l la Ho 10 David de la Salonic. grija pentru detaliu (plan 26; it. 90). Am putea
cita de asemenea, dupa descrierea facuLa de
Biserici constantino- La sfir~iLul secolului al diaconul Grigore, biserica Itntul Dumitru,
politane intre IX-lea, au la inceputul con truitji de Leon al VI-lea (886-912) in Marele
secolele X-XII celui de-al X -Iea, formula Palat, daca ea -ar fi pa trat plna in zilele noastre.
.. s-a perfsctionat ~i a dat Preocupati sa dea interiorului edificiilor mai
nastere unui tIP mult mai clar de plan in cruc multa unitate ~i eleganta, arhitectii au usurat
gre~c.a. Este yorba despre acela pe care l-am stilpii care suportau cupola ~i chiar i-au Inlocuit
defI~lt .1a inceput~l acest~i capitol ~i care -a uneori prin coloane. Ei au suprimat zidurile are
raspmdlt In Irnperiu. u ~tm1 daca fusee realizat 18 19 legau acesti suporti cu peretii exteriori, Ingaduind
astfel trecerea cu u~urin~a dintr-o parte a bisericii turale ei au cautat jocuri de umbre ~i de lumini,
in cealalta. Dar 0 incercare attt de indrazneatii au co:Opartimentat supraf'etele, au ,scobit pereti,i.
n~ era, p~sibila decit cu ajutorul cupolelor de La Kilisse Djami, tamburul cupolei est~ alcatuit
dirnensiuni red use. Noile biserici bizantine slit din douasprezece laturi, accentuate Iiecare de
~ult mai mici declt .monume~talele lor inainta~e proeminenta unei arcade. Pe muchii se rotunjes,c
d,m epoc~ pale,?cre~tma" nui irnt al ampl rii colonetele angajate de caramida, pe care se sprl-
~l al majestatii, mostanit de la romani care tl jina arcuri ce rascroiesc acoperisul in festo~ne.
detineau ei tnsisi, in buna ma ura de 1a rnonar- Caramizi cu muchiile tntoarse in alara ca niste
~e elenistice,. i-a urmat - print;-o Iericita lm- dinti de ferastrau Iormeaza capitelurile c.olone:
b~~are..in~re exigentols tehnicii, aspiratiile sensi- tel or, precum ~i cornisele de deasup:a arhivoltei
bilitatii ~l desigur adeseori fara tndoiala constrtn- arcadelor. Boltile in leagan slnt lnvelite de acope-
ger~e economice - un gust al masurii care ne risuri in doua ape care se termina cu fr0Il:t?~~e
arnmteste , de ~acela ~ clasicismului elenistic ~i triungbiulare mai ascutite decit la ~dlfIciile
c~re permite sa s~ r~allzez~, la interior i la exte- anterioare. Pe Iatadele laterale, la nord ~l ]a sud,
rror, efectele unui ritm plin de nerv. In ce pri- trei arcade in retragere sint adincite in grosimea
ye~t~ planul, mai notam ca dorinta de a aera zidului. Absida este impar~ita in cinci laturi,
interiorul duce la adaugarea unei travei intre asa tnctt sa reproduca ritmul acelei par~i din
hratul riisaritean al crucii ~i hemiciclul absidei tamburul cupolei care Ii corespunde la est. Doua
spre a mari spatiul altarului. Partea rezervat& zone de arcade, destul de joase, se suprapun la
credinciosilor Iormeaza astfel un tot simetric exteriorul absidei. In cele de sus, oarbe, stnt
ale ciirui, elemente se rlnduiesc in jurul cupolei adincite nise. J n partea de jos, cele trei arcade
~entrale, iar de 0 part~ ~l de alta, la est ~i la vest, mediane sint strjipunse de ferestre. In ce priveste
ti coresp~nd a!tarul ~l pronaosul. Aceste planuri paramentele, constructorii co~stantinopolitani,
constantmopohtane in cruce greaca sint izbinzi care foloseau uneori doar caramida (de exemplu
desavtrsits ale echilibrului ~i logicii. la Bodrum Djami), au preferat, mai cu seama la
Kilisse Djami, sa alterneze 0 asiaa de pietre cu
Dorinta d~ zveltete in elevatie duce la tnal- unul sau mai multe straturi de caramida, astfel
~ar;a cupolei pe .tambur Intr-un ,asemenea grad tnctt sa produca 0 vibratie de culori. De asemenea
inc~t? spre deosebire de, Sffnta Sofia, cupola nu-si le-a pia cut sa tmparta Iatadele in doua etaje,
mat impune prezenta dintr-o data celui care intra printr-un briu orizontal ]a iniil~im~a capitelu~ilor
in ~dificiu: ~ot gus~~l pentr~ formele omogene, coloanelor ~i la punctul de porrnre al boltilor.
radiants ~l bme echilibrate ~l, in acelasi timp,
gustul pentru usurarea maselor arbitecturale a
o anumita neregularitate in traseul asizelor,
in conturul unzhiurilor peretilor sau al circumfe-
dus la inlocuirea boltilor in Ieazan cu calote in
compartimentela de colt. In sfir~it, dorinta de a rintei bazei cupolei introduce un ele~.e-?:t de l,i~e~-
r~allza 0 eleganta ~ervoasa ~i.0 modulatie a pere- tate pitoreasca ~i salveaza ace te edificii de rigidi-
~~or a dus la, adincirea unor rn,~ein grosimea pere- tate in maniera corectiirilor optice practicate
tiler laterali, at pronaosului, proscomidiei ~i in Antichitate. Si cum adesea aceste biserici
vesmlntarului. erau inconjurate de copaci cu Irunzis tremurator,
, Exteriorul edificiilor raspunde aceleiasi estetici filtrind umbra ~i lumina, se crea un univers asema-
~I, la decorarea lor, arhitectii constantinopolitani nator, tnsulletit de un joc necurmat de culori,
au dat dovada de mul ~a ,ingeniozitate ~i rafina- de volume fragmentate ~i de linii in miscare ce
ment. Pentru a Insufleti ngoarea maselor arhitec- 20 21 le lnvaluiau ~i Ie patrundeau. 0 armonie vie era
stabilita intre cosmos ~i biserica, privita ca un doritor sa imite capitala, constructorii. au .l'an~a
reflex simbolic al primului. oredinciosi spiritul~j ~i procede.e1vor ei. Bl erica
Fecioarei Caldararilor, construita ~n. 1028 de
Planul in cruce greaca tnscrisa a fost folo it Cristofor, guverna tor al Longobardiei (de ~ap.~
cu precadere la Constantinopol in ecolele al al Italiei meridionale unde e aflau eruoru
XI-lea ~i al XII-lea. El a fost ales, de pilda, pentru longobarzi) nu se deo. ~be~te de .edificiilo rjd~cat.~
biserica mtnastirii Hristos- Pantepopt (= Care in apropier a COrnulUl?e ur (u. 93). Locu~t?ru
vede totul) (Eski Imaret Djami), zidita inainte Salonicului -au dovedit conservaton mentinind
de 1087 de catre Ana Dalassena mama preacu- ctteva dintre formulele cele mai vechi ale ~o~ t~-
cernica a lui Alexe I Comnenul. Putem cita de tinopolului: folosirea exclusivii a ca.ra.mlzll di -
asemenea, Ia mlnastirea Inchinata lui Hristos- puse in asize despartite l?rin stratun de mortal:
Pantocrator (Atotstiipinitorul) (Mella Zeirek rosietic ; tamburul c1J:poleJc~D:tr.ale cu ?pt laturi
Djami), construita de loan al II-lea Comnenul incoronat de 0 cornisa rectilirue; absld~ avtnd
(1118-1143) ~i de prima lui sotie, Irina, fiica la exterior trei laturi. Fecio~ra .CaId~rarllor. ~ te
Iui Ladislau al Ungariei, bisericile nord i sud, mai apropiata de Bodrum Djami .de ~t de I~h se
puse respectiv sub hramul lui Hristos- Pantocrator Djami. Grija de a ocoli monot~n~a ~l .~everltatea
~i Fecioarei-Eleusa (Induratoarea). Aceste douii care ar Ii fo t generate de repetitia liniilor drepte
biserici stnt legate printr-o capela Iunerara dedi- a determinat adoptarea uno~ frontoane. cur?e
cata sfintului Mihail ~i destinata de loan al If-lea pentru traveele nartexului. $1, in acela~~ ChIP,
Comnenul sa tnlocuiasca biserica Sfintii Apostoli s-au rotunjit cornisele cupolelor ce se inal~.a pest~
ca loc de ingropaciune al noii dinastii. Doua colturile de la vest: este 0 f~rmula ~ vutorul';!l
cup ole elipsoidale se ridica deasupra unicei nave. care se va impune la Con tantmopol ~l la Saloruc
Lucrarile de curatire intreprinse de Byzantine incepind cu dinastia Comnenilor. .
Institute ~ au scos la iveala somptuosul paviment Influenta Constantinopolului este foarte vadlta
al bisericii de sud, alcatuit din panouri in care si in biserica mtnastirii Sfintului Pantelimon, de
porfirul rosu, porfirul verde, verdele antic, mar- ia erezi, nu departe. de ~kopj~, cons~ru~ta. in
mura galbena ~i dolomitul alb deseneaza ampl 1164 de unul dintre cei mal man feudal! a) tirn-
motive geometrice ~i chiar, pe margini, subiecte pului, principele Alexi Comnenul, nepot al tmpa-
figurative: anotimpuri, semne ale zodiacului, ratului Alexi I ~i Val' primar cu 1ar~-.uelI, car~
muncile lui Hercule (sau episoade din povestea rara tndoiala era posesorul unor ?Om.enll in ace~sta
lui Samson). regiune (il. 92). Parament~ zldu:)lor este ra~~I.L
Trebuie sa retinem ca atlt la biserica lui Hri to - din a ize alternate, de pietre ~l de caramlZl.
Pantepopt it ~i la aceea a lui Hristos-Panto- Cornisa orizontala a tamburului central, fron:
rat or, amtndoua ctitorii ale familiei imperials, toanele triunzhiulare ale celor patru tarnbururi
tribunele, care disparusera din obiceiul constan-
tinopolitan, ~i-au facut reaparitia dea upra pro-
din colturi ~t ale bratelor nord ~i sud ale c~ucii.!
ab Ida cu trei laturi Iipsit.a de 0 zona superioaru
naosului, desigur p ntru celebrarea anumitor de arcade decorative dovedesc un gust pentru
ceremonii. severitate care nu mai era la moda in acea
epoca la Constantinopol. Se poate vedea in a?ea~ta
Salonicui si Scoala de arhitectura de la o Lrasatura a spiritului conservator provincial.
Macedonia Constantinopol si-a intin Un anume arhaism apare de asemenea in plan,
inf'luenta a. upra Macedo- unde oompartimentele d~ colt~ri s~nt inca despar-
niei. La Saloni , al doilea oras din Imperiu, 22 23 t,ite de nao prm pereti, ca m tipul atestat Ia
Atik ~ust~fa Pasa Dj~mi: CeJe patru cupole din supraletele n~Lede, liniile drepte, unghiurile
colturi ammtesc de biserica Nea a lui Vasile I cl~re . D~r ea .mtroducc un element de podoaba
~i de alte edificii contemporane. prm Iolosirea discreta a caramizii. Fiecare piau-a
bi~e taiat~, est~ prinsa intre caramizi dispus~
Scoala greacd Scoala greaca se deosebests orizontal ~1 vertical dupa tehnica paramentului
net de aceea de la Constan- celular . Briie in dinti de Ierastrau incing Iatadele
tinopol prin gustul sau pentru severitate Imhinat de-a lungul lor, se arcuiesc deasupra usilor ~i
cu gustul pentru s~hrietate. Grecia care, in epoca ~~re trelor, d~s~neaza sferturi de cere ce se spri-
paleocrestina, Iolosise hucuros sistemul de zidarie ]lna de marginile ferestrelor geminate de la etaj.
cu blocaj, s-a reintors la paramentele de piatra Limitate de aceasta linie de umbra dantelata
fasonata cu destul de mare grija. La Atena con- caramizi, separate intre ele prin straturi grease
structorii ~ar ~a fi fost sensibili la exemplul fru- de mortar, Iormeaza ancadramentul ~i timpanul
moaselor ziduri ortogonale oferit de Parthenon ferestrelor. In sf1r~it, discuri de Iaianta araba
Erec?~eion .i Hephaisteion, edificii aflate inc~ e:au incas.trate pe alocuri, mai ales in mijlocul
in picioare l care slujeau drept biserici de mai timpanului ferestrelor : astazi din ele n-au mai
multe veacu~i. L~ Mitropolia ~ica (cf. J. ~i G. rarnas ade ea decit scohiturile destinate sa Ie
Roux, La Grece, fig. 93), in realitate fosta biserica adapo. L~a ca. Uneo~'i intre pietre au Iost asezate
a unei .~inastiri lnchinate Sfintului Nicolae, pe aramlzl desenind litere grecesti sau chiar emn
c~re ~~lll 0 dateaza la inceputul secolului al XI-lea, cufice, ctnd caligrafiate cu grija ~i lesne de citit
1 altii in al XII -lea, s-au refolosit chiar blocuri cind simplificate ~j deformate. '
de ma~mura. pentelica, de Hymet ~i de Paros 1n eea ce priveste planuJ ~i Impartirile inte-
pr~v:erund din monumentele antice, precum ~i rioare, scoala grcaca se deosebeste de scoala de
placi scu.lptate, ux;tele dintre ele pagtne, altele la Constantinopol prin mai multe trasaturi. Altarul
datind din epoca iconoclasta sau din secolul al nu mai este alcatuit dintr-o travee suplimentara
X-lea. 0 dorinta idsntica de precizie i-a indemnat inte~?al~ta intre absida ~i bratul rasaritean al
pe creatori sa taie in marmura alba colonetele crucn! Cl este rezervat in acest bra] ~i in partea
i cornisele arc~ite care. inoadreaza cele opt laturi h:lVeCll;tata a colateralelor. Acest plan, mai putin
ale tamburului cupolei: acest decupaj de linii s~metl'lc de?it ac~la de la Constantinopol, pare sa
Ioarte curate intarete limpezimea formelor arhi- Iie de un tIP. mal. vechi. De asemenea, printr-un
tecturale. efect al spiritului conservator, compartimentele
Biserica Sfintilor Teodori, ridicata pe 1a 1070 din coltur~ si~t acope"it~ de bo~ti in leagan putin
de spatharocandidatul Nicolae Calomalos ofera can: gre?ale ~l nu de holti tncrucisata sau de caloto,
un exemplu mai inchegat despre realizarile'santie- mal aeriene.
relo! ~teniene (~l. 94). Pe clnd la Constantinopol
c~ramlda . perml~ea e.fectele pitoresti, la Atena Italia meridionale Planul in cruce greaca in-
~l in Grecia tehruca pietrei a ajutat la mentinerea ~i Sicilia scrisa a fost ales pentru
a tot ~eea ce putea darui .const:uctiei un aspect citeva biserici din Calabria
fer~ l p~r: Irontoane triunghiulars, ahside cu ~i din Sicilia, cu deosebire pentru cele ale minas-
tr~1 latur:, ta~bururi
octogonale, pereti drepti, tirilor basiJiene *. San Marco de la Ros iano
evident fara m~e sau arcade. In acelasi spirit te unul dintre cele mai bune exemple de acest
fer~strele slnt de dimensiuni mai mici ~i in numa;
mal redus decit la Constantinopol. A~a cum a ume ee provine de la regula de via~a monahala
formulat foarte bine G. Millet, Grecia a tndragit 24 25 irnpusa de sf. Vasile eel Mare.
fel. Patru cupole se Ina]~a peste iompartimcntele laturi de un port.ic (plan 27; it. 98). Faru tndoiala
din colturi (il. 96), ca in anumite bi erici de la ncputtnd sa irnite Sfinta Sofia de la Constanti~
Constantino pol I}ica la Sftntul Pantelimon de la nopol 'au vreo alUi biserioa irnpunatoare cu cupola
de pe vremea ~ui ~u8tinian, a carol' prezenta in
Nerezi.
capitala Irnperiului nu mai fi1cea necesara in aI-
Rusia Kieviana Planul in cruce greaca In- ~area unor noi sanctuarc mari pentru ceremonii
scrisa, in versiunea sa con- In orasul de pe Nipru s-a ~inut sa se dea 0 mai
stantinopolitana, a fost adoptat de Rusia Kie- m~re mai~state tipului de biserica in cruce greaca,
viana atunci ctnd rusii nu s-au mai multumit prm sporirea navelor. Sftnta Sofia de la Kiev
cu bisericile lor de lemn. Dupa Cronica de la era incunun:'lta de treisprezece cup ole : una mare
mtnastirea Ipatiev, Vladimir ar fi chemat mesteri in centr~, I}Ialt~ douasprezec,e mai mici reparti-
bizantini pentru construirea bisericii Dijmei zate p~ fJ~care ~hntre compartimentele din colturi.
(Desiatinei), numita astfel pentru ca printul 0 Intenyla slmbohc~ erB:aceea de a-I evoca pe Hristos
construise I}i 0 inzestrase cu a zecea parte din inc~nJurat de ce~ ~olsprezec~ apostoli. Construe-
veniturile sale. Acest edificiu a fost zidit intre torn ~u .putu~ fl influentati in aceasta directie
989 I}i 996, tntru cinstirea Adormirii Maicii d~ o~l~elUl e~lstent de a se in8.l~a peste vechile
Domnului. El nu ne este cunoscut decit datorita bIs~rlcl rusesti de lemn mai multe cup ole : Sfinta
sapaturilor, dar acestea par sa fi aratat ca era Sofia de la Novgorod, construita din lemn de
cladit in cruce greaca inscrisa. In orice caz acest stejar ?e cat~e. VJadi~ir nu avusese oare, dupa
plan a fost aplicat la catedrala Schimbarii la marturia .cromcIlo~,. treisprezece cupole? Inrturirii
Faya, zidita la Cernigov de Mistislav, fiul lui Constantinopolului I se datoreaza zonele de arcade
Vladimir, I}iterminata de fratele sau mai mare, I}i de nise care decoreaza absidele ferestrele
Iaroslav eel Intelept (1019-1054) pe la 1036. numeroase I}i alternanta in parament a asizelor
Aceasta hiserica pastreaza in bratele orucii tri- din blocuri de cuartit cu straturi de caramizi
bunele pe care Constantinopolul le suprima e din ~i de mortar rosietic. Cornisele orizontale ale
acest loc de mai multe secole: printul slav I}i upolelor, care in capitala Imperiului erau at un i
anturajul sau voiau sa imite eticheta capitalei i~oeuite cu c?rnil}e festonate, s-au mentinut la
Imperiului, unde basileui I}i urtea sa, la Sfinta KIev. In schimb, frontoanele triunghiulare pe
Sofia I}iin alte sanctuare vechi, asistau la slujb care Constantinopolul le elimina treptat au fost
in tribune de unde dominau gloata credinciosilor total abandonate la catedrala lui Iaroslav in
I}i primeau aici Impartasania. favoarea liniilor eurbe. In interior au fost amena-
Atunci ctnd Iaroslav eel Intelept a marit jate tribune, pentru desfasurarea ceremoniilor
Kievul I}i a ridicat aici numeroase constructii princi?Je, pest~. pronaos I}i colaterale, de jnr-
menite sa rivalizeze cu acelea de la Constanti- Imprejurul cruon centrale (a boltilor).
nopol, el a adoptat pentru catedrala Sfinta Sofia, C';l etajarea s,?-d~ acoperisuri rotunjite dsasupra
zidita intre anii 1037 I}i1046, un plan mai amplu. boltilor in leagan ~l a cupolelor eu cornise orizon-
Sub refacerile din secolele al XVII-lea I}ial XVIII tale tnal~ate pe tambururi zvelte, Sfinta Sofia de
-lea care, dupa 0 perioada de parasire la sfirl}itul la Kiev are 0 tnfati~are cu totul deosebita, in
Evului Mediu, au transformat-o Intr-un edificiu care elementele imprumutate de la Constanti-
baroc polono-ucrainean, se poate vedea ca la nopol, dar alese ~i potrivite dupa gustul local se
origine ea avea cinci nave terminate fiecare spre impletesc Intr-un ansamblu care devine tipic
rasarit cu 0 absida I}i marginite pe celelalte trei 26 27 pentru Rusia.
Planul catedralei de la Kiev a fost reluat sU.b 2. BISERICI CU TROMPE DE COLT (sau de unghi)
o forma simplilicata Ja biseric~ Sfinta. Sofia
construita Ja ovgorod intre ann 1045 ~l 105~ J n bi ericile cu plan in cruce greaca inscrisa, ale
de catre Vladimir fiuJ lui Iaroslav, spre a lnlocui aror tipuri le-arn trecut in revista, cupola se
sanctuarul de le~n dedicat aceluiasi hram, care sprijinea pe suporti prin mijlo irea pandantivilor.
lusese ridicat de bunicul au, Vladimir, ~i di tru Dar mai existau ~i altele, red use ca numar, in care
in 1045 de un incendiu (il. 97). E te evidenta .upola e lega de careul bazei prin trompe de colt.
Am vazut mai Inainta ca pandantivul provenea
aici ace a propensiune sl?r~ vertic~itate pe ?~r~. 0
cerea imensitatea ctrnpiei ru e~tl, unde edificiile din iria romana, pe cind trompa de colt
puteau fi vazute de departe, ~i care va fi caracte- apartine mai ale Per iei sa anide. Ea a Iost
ristica. pentru scoala de la .ov~oro~. Cu aceasta utilizata in pecial la bisericile din teritoriilc
ins a parasim domeniu~ artei bizantine pentru a apropiate de Persia, in Armenia, in Georgia,
intra in acela al artei ruse. in 1e opotamia ~i in A ia Mica. Dupa ctt se pare,
Alaturi de asemenea edificii, in care fastul ~i Constantinopolul a Iolosit-o in unele biserici.
princiar ~inea sa. se afiseze, alte bi eric.i ~e la Dar nici una dintre ele nu s-a pa. Lrat ptna la noi.
Cel mult e poate pre upune existenta unor
Kiev ~i de la lovg~rod au ~amas cre~dm.CIoae
planului in cruce insorisa u trei nave fa~'a trIbune: trompe - dupa d crierea fiieuta la ineeputul
La Kiev, folosirea unor ~aramente din stra~u.rJ secolului al V-lea de Ruy Gonzalez Clavijo,
de caramisi separate prm mortar trandafmu ambasadorul regelui Ca tiliei - in biserica Fe-
face so. apara mai strtnsa asemanarea cu cla- ioarei Periblepto , construita de Roman al III-lea
dirile de la Constantinopol, pe cind la ovgorod Arghiros (1028-1034) ~i Ia Sfintul loan Bote-
zatorul din Petra, in seeolul al XI-lea au al
blocajul acoperit cu tencuiala alba .confera Iata-
XII-lea. Unor etitorii Imperiale i se datoreaza,
delor 0 infa~i~are specifica, dar ~) aceasta ne
lndeparteaza de arta bizantina. Hb'a doar ~i poate, aparitia acestui 1 ip in Grecia
Ia sflrsitul secolului al X-lea sau in al XI-lea.
Biserici de la J n bisericile - catholicon Dupa 0 traditie atestata de anumite documente,
Athos - ale mlnastirilor de la Hosios Lukas din Focida, cea mai veche bisericii
thos, planului in ruce eu trompe de colt din Grecia, ar fi fost zidita
zreaca lnacrisa i se adauga elementele necesare de Roman al II-lea (959-963), care ar fi trimi
arhitectii, planurile ~i decoratorii I>. Din pricina
~elehrarii slujbelor religioase, are .ocupa un ~oc
datei mozaicurilor, care sint con iderate mai
in emnat in viata calugarilor : a?sldele (numl~.e
recente, in general aceasta marburie a fost recuzata,
horoi) care largesc bratele nor~ ~l ?d ale CrU?Il,
de tinaLe corurilor de ctntareti ce-sr dau repli a dar se ad mite astazi ca Hosios Lukas se dato-
reaza interventiei unui trnparat, poate Va ile
Ri care genereaza planul triconc : pronaos';!l du~l~
al II-lea, care ar fi lmplinit 0 dorinta a lui Roman
.au liti (= procesiune). pentr~ acolouthia, . Ul~a
de rugaciuni are se reCIta la diferit.e cea .urr d.1D al II-lea, tatal au, ctnd s-a du la Atena dupa
victoria sa asupra bulgarilor. Pe de alta parte,
zi sau din noapte; capele laterale sau p?,racless.La,
avlnd ~i ele un plan in cruce ~reaca in err a
biserica Tea Moni din Chios, prevazuta ~i ea eu
(plan 28). Dinain~ea. pron~o~ulU1 se ami u~ trompe, a fost con truita intre anii 1042 ~i 1048,
portico Ahsida cu CI~ 1 laturi ~l tambur~l c~polel gratis darniciei lui Constantin al IX-lea Iorio-
cu saispreaece laturi, ale aror arcade ~n cmtr~ mahul ~i In legatura eu ea 0 traditie Iocala spune
onduleaza acoperisul, int datorate influ ntei ca imparatul ar fi trirni arhitectul principal
Constantinopolului. 28 29 ~i alti artisti I>.
d~'~ptale vestite (it. 95). Tribun le au disparut
,La J e~ l\~?ni, care prezinta planul 'I mai aici sub inriurirea obiceiurilor locale. Paramentul
ImpIu! Stil~ll care, P?arta trompele slnt in reali- celular I) pe un soclu de pietre mari de talie
tate pilastri anga.Ja~l in zid ~i cupola acopera este pur grec. In partea de sus a ab idei Intre
intr~g na?~~l: deci ne mai aflam inca in prezenta d~u~ briie in dinti de feriistriiu, 0 frid d~ c8.ra-
uneI, hazilici cu 0 nava acoperita de 0 cupola, mizi dese~eazii 0 m~andra. simplificata. Cupola
ca ~l,la !D,odelele.arn~en~. celasi tip se regasestc e te de tIP ?n tantIDop~btan voluat, cu sai-
in bisericile mal noi din Chios unde a fiicut spreze laturi avtnd emicolonete de eiiramidii.
scoala, ~i de a menea in Cipr~.
Dar Ho. io ~Luk.a din Focida (plan 29) 3. TIPURILE BAZILICALE
ofera 0 variant a mal complexa care e apropi de
planul in cruce greaca. Pentru a su tine mai bin ~ipurj1e, ba~.ilical au. supravietuit in provinciil
Impingerile cupolei, careul pe car~ il domina ~l,in te~ltorlile balcamc.e d~ !a ma:ginea Imperiu-
este ~?conJurat la nord, la sud ~i la ve t de trei lui, ..mal ale. pe!ltru bi ericile epls opale (mitre-
g.al~r~I c~ travee boltite in cruce, peste care s poIn), ~ar~ md.Olala ?eoar ce inlesneau circulatia
ridi a tribune. Altarul tripartit care se deschid cred~?lO~llor ,J p~rmlt~au celebrarea procesiunilor
pre. careul central este flancat de doua capele potrivtt, er monialului. Cu modificari mai mult
'uphme!ltar. Planul devine un patrat in care s. u mai. putin in emnate regiisim cele trei va-
inscrle. 0 cruc~, dar de a ta data cu bratele mai riante din ep a paleo restina.
j~guste ~I cu mal m,ulte c,ompartimente periferice,
dID cauza prezentei Un?l numar de opt suporti, a) Bazi!icilc cu cest tip s-a mentinut cu
in 10? de patrl~: Bol~ll~ .cu penetratii, Iiridele sarptuua pronaosul sau, cu cele trei
adin.CIte ~n peretii laterali at altarului ~i ai pronao- .' nave despartite prin coloane
sului, tribunele, fere trel mari stnt Lot atitea ,1 cu etajul de f restre in partea de su a zidurilor
eleme?te care vade c un plan de origins constanti- navei .median,e deasupra colateralelor, dar lipsit
nopolitana. Dar paramentul zidurilor fiicut din de atrium (pridvor). Avem un specimen Irumos a1
piet~e ~i orn~m nte! de. ciirami~a sint proprii acestui tip, de prin e olul al XI-lea sau de 1a
,COl~l ~rece~t!. Daea arhitectul ~l planurile au Inceputul ecolului al XII-lea, in Macedonia
venit dID capitala, in schimb materialele ai munci- ra ariteana, la Mitropolia din Serres foarte bine
torii au fost din partea locului. ' r~staurata ?e serviciul zrec de speci~litate. Bise-
Impresia de amploare monumentalii care rica are - ~l este un lucru exceptional pentru ace a
desprinde din aceste biserici ~i care le fa e a para epoca - tribune pe te colaterale.
m~ vaste decit sint .. in reali~ate, l~ Inrudeste Este tipul pe care Boris I al Bulgariei dupa
mal .d~graba cu creatiile grandioase dID epoca lui ce s-a convertit la crestinism in 864, l-a adoptat
Iustl,man, decit cu edificiile contemporane. ;;i pentru. catedrala pe care a ridicat-o in capitala
ea tmde a confirme opinia ca avem de-a Iac a, Pliska. Pentru a celebra eremoniile dupa
intr-ade iir cu con tructii datorate iniliativ i modelul acelora care se deslasurau in marile
unor tmparati. anctuare de la Con tantinopol el a inzestrat
Tipul atestat la Hosie Luka e tcunoscut edificiul cu tribune peste colater~e ~i peste pro-
d?ar in Grecia oontinentala, unde mai este intil- naos, In fa~a .car~ia se ~fla un pridvor (atrium)
nit in ~apt~ biserici, Inceptnd din al doilea patrar eu patru porticun, care I-a dat inlati~area monu-
al secolului al XI -lea ptna la sfir~itul secolului al mentala a yechil~r biserici paleocrestine. S-a
XIII-lea. Pentru snr~itul e olului al XI-lea facut insa 0 mo avIe separlndu-se navele printr-o
Daphni este unul dintre exemplele pe bunli )' 31
alternare de sttlpi ~i de coloane simple au
duble. chiar ~i in paramentele arhitecturale. Asizele
For~~la a fost impinsa mai departe la un grup isodome (de tnaltime egala) de pietre grosolan
de bazilice unde nu s-au mai folosit decit sttlpi cioplite sint eel mai adesea despartite - dupa
in l~cu~ coloanelor. J\stfel, navele slnt de fapt moda constantinopolitana - prin doua straturi
despartite prm pereti s trapun~i de deschideri. de caramida, alteori prin trei sau patru. In
E.ste cazul bisericii Sfintul Ahile, pe malul meri- interiorul Iiecarui ~ir, pietrele sint izolate prin
dional al lacului ~respa, in Macedonia, care i~i caramizi Incrucisate in asa fel tncit sa formeze
daiorea~a poate tribunele faptului ca ar fi fost un motiv care ar putea fi 0 monograma: este 0
construita de un tmparat, Datarea sa face obiectul varianta a paramentului celular , specifica
unor controverse ~i nu se stie daca a fost ridicata pentru l~astoria. Folosirea din abundenta a
de Boris I, de tarul bulgar Samuil (976-1014) mortarului este caracteristica Macedoniei. Pe
car: a strarnutat aici, in 983, rnoastele sfintului alocuri, caramizile deseneaza pe Iatade ornamente
Ahile p~na a~unci ~astrate la Larisa, sau de imp a- ceramopla. tice: cercuri strabatute de raze, rom-
ratul blzaJ?-tm Vasile al II -lea, dupa ce acesta a buri. In crise sub 0 arcada in dinti de Ierastrau,
reluat regmnea din miinile bulgarilor in 1018. ele Iormeaza ancadramentul ~i timpanul ferestre-
lor.
b) Bazilicile Alte bazilici aveau cele trei
boltite nave boltite in leagan i c) Bazilicile Bazilica cu cupola si-a pas-
intilnim aici doua formule cu cupola trat ~i ea 0 oarecare trecere.
ate state mai inainte in Lycaonia. Uneori nava In Lycia a fost zidita una,
centra~a era. oarba, fiind invelita de acelasi la sflrsit.ul veacului al IX-lea sau in cursul celui
acoperis ca l colateralele care se ridicau aproa pe de-al X-lea, la Dere Ahsi. Imitarea capitalei
ptna la aceeasi Inaltime. Acea ta formula a Iost apare limpede in mai multe trasaturi, de traditie
adop~ata la Trapezunt pentru biserica cunoscuta veche sau de origine recenta: tribune peste
astazl sub numele de Nakip Djami (secolele cola~erale ~i bolti tncrucisate in pronaos, firide
X-:-~I) sau in .Laconia ]a Zarafona (Adormirea arcuindu-se in proscomidie ~i in diaconicon, 0
Mal~ll Domnului, secolele XI-XII). Alteori nava tra vee intre altar ~i bol ta in leagan care sustine
med.Jana era m~i ridicata dectt colateralele ~i la e t cupola, paramente de piatra cu straturi de
luminata de un ~Ir de ferestre strapunse in partes caramida, octogoane flancind biserica in ambele
de sus a zidurilor, deasupra colateralelor dupa paryi.
modelul baziliciJor u sarpanta. Avem astfel de Observatiile facute de curind la Sfinta Sofia
exemple la. Trapezu~t (Sfinta Ana, 884-885), de la Ohrid au stahilit de asemenea ca 0 cupola,
l~ Mes~m~rla (in Tracia, astasi esebar, in Bulga- darlmata de turci, se ridica peste nava central a a
ria, hiserica .Sfintu~ Stefan, ~unoscuta ~i sub acestei biserici, care ar fi fost construita de
numele ~e Mltropol!a N?u~~ ~l la Kastoria (in Boris I, dupa anul 864, de tarul Samuil
Macedon~a al?use~na, Sfintii Anarghiri: secolul (976-1014) sau cel mai ttrziu de Vasile al II-lea
XI; Taxiarchis Mitropoleos : secolul XI; Sfintul cind a recucerit orasul de la bulgari in 1016
~tef~n:. s.ecolele XII-XIII). (il. 99). Tribunele ~i capelele care mai exista astazi
Bisericile de la Kastoria merita de asemenea deasupra pronaosului, proscomidiei ~i diaconi-
sa ne. retina at~n~ia pentru aspectul atlt de conului s-ar Ii continuat ~i deasupra colateralelor.
d~oseblt ~l pe.r~~ilor, care atesta gustul foarte In Serbia, bisericile cladite in ultima treime a
VIU al bizantinilor pentru efectele coloristice , secolului al XII-lea de Stefan Nemania, care
32
33 izbutise sa se elibereze de sub tutela bizantina J
slnt bazilici ell 0 singura nava acoperitii de 0 sub mo cheea sultanului Mahomet (biserica Sfintul
cupola, cu scurte vestibuluri laterale ,~i un altar Pantelimon), ~i pe malul laeului, la Goriea, ~i
triparLit. Cele mai vechi, ca SUn ul icola de la ub biserica Sfintul aum. Se poate face 0 apro-
Kursumlija, pe Toplita (intre 1168 l?i 1172, daca piere intre aces tea ~i biserica triconca Panaghia
nu e te chiar anterioara acestei date) au inca Kubelidiki de la Kastoria, din secolul al XI-lea,
zidurile [acute din paturi de caramizi separate con truita eu zidaria caracteristica a acestui oras.
prin straturi de mortar de doua ori mai groa e Planul tetraconc e te atestat in Macedonia la
care a cund 0 alta asiza de caramizi. Dar ub Veljusa (ruinele unei biserici construite in 1080)
influenta Occidentului romani, bisericile urma- ~i in Serbia la Zanjevac. Aspectul sau e te mai
toare prezinta un parament de pietre - adesea savant ~i mai rafinat in bi erica mtnastirii Peri -
de marrnura - cioplite cu 0 precizie desavlr~ita terai, tntemeiata la est de Salonic in 870-871:
(il. 101). Decorul exterior de arcaturi ~i de mici fieeare conca este la rindul sau trilobate.
console, ca ~i portalurile cu arhivolte retra,se ~b Astfel, bizantinii, mai ales in provincii, ~i
un front on ~i timpanele sculptate, provlD. dill tinerele natiuni slav, care adoptasera religia lor,
Italia. A~a cum a spus foarte Irumos G. MIllet, continuarii sa practice, tmprospatrndu-le in acelasi
Italia da ceea ee se vede, Bizantul ceea ce se timp detaliile, formele unui trecut pentru care
ascunde . S-a constituit astfel 0 arhitectura dupa oarnenii resimteau 0 vie admiratie.
chipuJ tinerei Serbii independente, care ~tia a
combine in sinteze originale aporturile Ra"~ritului 5, SAN MARCO DE LA VENETIA
bizantin ~i cele ale Apusului latin.
Venetienii n-au procedat altfel atunci clnd,
4. PLANURILE CENTRALE lutndu-se 1a inLrecere cu rivalii lor din Aquileia,
Pisa ~i Verona, care i~i construi~u catedrale noi,
Planurile centrale apartinind traditiei paleocre tine -au hotartt pe la ineeputul anilor 1060-1063,
nu au fost cu totul abandonate. ub dogele Domenico Contarini (1042-1071), sa
Cind tarul bulgar Simeon (893-927) a porun it resideasca biserica San Marco, vatamata de
sa se zideasca in noua sa capitala, Preslav s Bi- un ineendiu in 976. Lucrarile, incepute pe la
serica Aurita , i s-a dat forma unei rotonde, cu 1063, continuara sub Domenico Selvo (1071-1084)
zidurile scobite in interior de firide, avlnd in ~i se terminara sub Vitale Falier (1086-1096).
fata un pronao eu coloane ~i un atrium cu po~l~- Tirnosirea avu loc pe la 1093-1094 (data mai
curi fara tndoiala dupa modelul rotondelor ridi- acceptabila declt 1084-1085). Planul a ramas
cat~ la Constantinopol de lustinian: dorinta a aeela de cruce greaca libera eu cinci cup ole, care
nu era oare de a rivaliza cu capitala Imperiului Iusese aplieat inca din secolul al IX-lea dupa
si de a conferi ttnarului au stat aparentele unei modelul Sfintilor postoli de la Constantinopol.
~echi puteri, demne de a rivni la hegemonia a upra Dar de data a easta el a fost tratat cu mai mare
lumii ? arnploare. Cupolele au fo t construite din earamizi
Planul triconc Ius e adoptat de Imparatul ~i nu din lemn. Lucrarile de curatire efectuate
Teofil pentru 0 biserica pe care 0 zidise la intrarea in 1881 a 1 tngaduit sa se observe ca in spatele
palatului sau din Bryas ~i de aseme~ea,pe~tru 0 colonadelor de la vest, ridicate intre mijloeul
ala de Iestivitati din Marele Palat. Sfintii Climent secolului al XIII-lea ~i sfir~itul celui de-al XV-lea,
~i Naum, care i-~u c~e~tinat pc, sl~vi! par a il ~i se ascunde 0 fatada cu doua etaje, cu firide in
rasplndit la O~rl~ .~l in impre~Urlm!: s-au ga~lt partea de jos ~i ell arcade in cea de sus, dupa
ruinele unor biserici de acest tIP chiar la Ohrid, J3S un tip binecunoscut la Constantinopol. De
asemenea, absida cu zonele sale suprapuse de importat din Constantinopol, a aparut in . ecolul
arcade ~i de firide aminteste absida bisericilor al X-lea (plan 30). Cucerirea seldgiucida a Irtnat
din capitala. Nu este de mirare. Era epoca in vizibil inflorirea vie vii monastice, dar nu i-a pus
c~re, in fat-a primejdiilor comune, relatiile intre capat.
Bizant ~i Venet-ia erau strinse. Dogele Domenico
Selvo, caruia imparatul li onferise titlul de proto- 7. BISERICILE DIN ARMENIA
proedru, 0 luase de sotie pe Teodora, ora lui
Mihail al VII-lea Ducas. Influenta Italiei e Armenia a dat dovada de un mare atasarncnt
vadeste in tehnica arhitecturala cu cararnisile rata de tre ut.
sale mai groase ~i mortarul mai fin decit in Bizan]. Planul tetraconc s-a mentinut in biserica Sfinta
Cruce de la htarnar, con' truita de regele Gagik
6. BISERICILE RUPESTRE DIN CAPPADOCIA
din Va purakan tntre anii 915 ~i 921 (il. 100).
Concele de la e tide la ve t sint ins ri e intr-un
CU tipul bazilical se inrudesc ~i navele dreptun- dreptunghi, cele de la nord ~i de la sud in ab ide
ghiulare aJe ve titelor biserici rupestre din poligonale. J n unghiuri e cuibaresc firide diago-
Cappadocia, in regiunea Gorerne, vechea Korama, nale care formeaza decrosari la exterior.
la vest de Kayseri (Ce area) ~i din vaile de 1a ud Bazilica cu upola ~i 0 ingura nava cu mici
de Aksaray (Arhelais). A e te nenumarate grote, pereti de partiLori in interior este reprezentaUi
mai mult sau mai putin inaccesibile, erau menit de tipul bisericii din Marrnasen, ziditii intre anii
sa-i atraga pe anahoreti, pentru a elasi motiv 988 ~i 1029.
ca ~i deserturile din Egipt ~i din Palestina. In etul Regele Gagik I (989-1020) i~i lnzeatra capit.ala,
cu incetul se constituira aici comunitati mona tice Ani, in anul 1001, cu 0 hiserica inchinata Sflntului
importante, ale carer chilii ~i schituri au Iost Grigore Luminatorul, are este 0 reproducere a
taiate in roca. Cele mai vechi biserici exi ta sanctuarului omonim de la Zvartnotz.
poate din secolul al V-lea. Itele par a fi din Planul in cruce greaca tnscrisa a Iost fol sit
epoca iconoclasta. Dar majoritatea dateaza din pentru atedrala de la Ani construitii intre 898
perioada in care regiunea cunoscu 0 noua prospe- i 1001, sub domnia lui Gagik I, de arhite tul
ritate ~i un aflux de populatie, intre inHiturar a armean Tridate, are a lucrat la refacerea arcului
perioolului arab sub Con tan tin al VII-lea Porfiro- de ve t ~i a partii adiacente a cupolei Sfintei Sofia
genetul (913-959) ~i invazia turcilor eldgiucizi de la Con tantinopol, doteriorata de un cutremur
sub Constantin al X-lea Du a (10-9-10 7). de pamtnt in 98.. Dar tradit iile con tructive
Ptna catre inceputul epoeii Mac donenilor, a e te ramin acelea ale arhitecturii de piatra din Armenia.
biserici aveau un tavan tesit. ub Con tantin al Compartimentele din colturi sint acoperite de
VII-lea Porfirogenetul a aparut bolta in leagan, bolti in leagan ~i nu de bolti cu penetratii sau de
la inceput greoaie, apoi mai zvelta. b Ida are alote, spre deo hire de Con tantinopol. Ingu ti-
adesea, in plan ca ~i in elevatie, forma unui arc mea colateralelor, fiecare fiind clt jurnatate din
supralargit. nele bi erici au 0 ingura nava ; nava centralii, ~i iniiltimea la care se ridica acope-
altele doua sau trei nave, a doua ~i a treia Iiind risul lor dovede a tipul bazilical a continuat
imtitor posterioare primei. Se afla de asemenea sa-~i exer ite influsnta (plan 31).
biserici boltite cu leagan tran versal, la care cele Folo irea pietrei conf I'a edificiilor din arhit c-
trei abside se deschid pe latura lunga a dreptun- tura armeana un a. peet de precizic severa ~i
ghiului, potrivit unui tip pe care l-am inttlnit de viguroasa energie. Blocurile pararnentelor slnt
in Iesopotarnia. Planul bi ericii in cruce in' ri a, J 37 cioplite cu grija ~i asezate eu multa atentie. Mai
n:tu1te elom nt,~ s~ im~ina spr a detasa cu limp - mozaicuri rsprezentlnd campaniile militare ale
zime tI'ase,ul I?ar~]~ortnalte. Acestea sint: acoperi- Imparatului.
~ul cupolei, piramidal au conic, numeroasele Iet Sub Constantin al VII -lea Porfirogenetul,
a~e tam~urului delimitate de colonete, ~iglele de Homan Lekapeno, Ni hifor Focas ~i loan
piatra ~I frontoanele triunghiulare. De a emenea Tzirniskes s-au efe tuat felurite lucrari de amena-
-a ale forma triunghiulara pentru nisele care taie jare sau de restaurare. Ici ~i colo au fo t adaugate
cu petele lor de umbra peretii lungi. Arcade oarbe paraeli e, altele au fo t marite ~i decorate.
tngust ~i inalte, cu olonete zvelte insuflete (' ichifor Foca , spre a se pune la adapost de
zidurile l.a exterior ?u cadentele lor in ;itm viguros. razmerite, i~i onstrui departe de hipodrom ~i
L~ e?'terlOr, totul tmde spre rigoarea arhitecturala. d finta Sofia, centre ale vietii publice, un mic
Imlc. nu tradeaza prezenta unor bolti in leagan palat bine aparat, linga Bucoleon, lipit de zidul
a unei cupole emisCerice, ni i chiar Ioart adese~ maritim, in care era greu de patruns ~i ale carui
~e}jc~ta comp~exitate a dispozitiilor de plan usi ~i coridoare secrete ofere au posibilitatea de
Illterl?are. Ab idele slnt de. eori a cun e de pereti evadare, in caz de mare primejdie.
drepti. e aflam departe de dragiHaseniile decor - La sfjr~itul secolului al XI-lea sau in cursul
tiv ale bi ericilor bizantine. . celui de-al II-lea s-a ridicat, la vest de Chryso-
triclinium, un palat numit M~rutas, dupa cuvintul
arab masruta (= bolta). Era 0 irnitatie dupa
ARHITECTURA PROFANA eonstructiile eJdgiucide din natolia, ceea ce
l-a facut sa capete numele de Casa turceasca )}.
Marele Palat ~i Ptna in a doua jumatate a Acoperisul era alcatuit din numeroase cupole cu
construciiile ecoluJui al X-lea Marel pandantivi in forma de stalactite, care Iuaesera
inconjurdtoare Palat a fost obiectul unor colorate in asa feI Inclt sa evoce un curcubeu.
adaugiri si refaceri care Scara era impodobita cu dantelarii. In seductia
i-a~ modif.i.cat ~i~titor aspectul. Ca ~i in do~eniul pe care sia 0 exercita asupra Bizantului, turcii
ar~tecturll religioa e, Vasile I a vrut sa arate urma era persilor ~i arabilor I
prm amploarea constructiilor ca domnia lui in-
semna inceputul unei Innoiri, Pentru a-si asigura Palatul In toate epocile, tmparatii
legatura cu palatul pe car l-a ridicat la Mangana Mangana si-au ridicat palate noi in
afara Marelui Palat ~i a
e1 a am.enaj.at un intre~ cartier pe locul fostului
TzykanLSterwn, poruncmd dartrnarea acestuia. imediatei lui vecinatati. Vasile I ~i-a con truit 0
!ci .s-~ zid.it Bi erica oua, cu dependintele sale, Iocuinta orbitoare s cu cinci etaje, in partea de
VlStIel'l~ ~I Economatul. Mai pre rasarit s-a rasarit a orasului, in artierul pe atunci retras
construit un alt Tzykanisterion mai mare decit si aerisil., Mangana (adica aJ arsenalului masinilor
eel dinainte. EI era legat de ed prin doua galerii de razboi). De ai i e de' hidea una dintre celc
care incadrau 0 grlidina plantata cu arbori i mai frumoa. e privelisti asupra tarmului Asiei.
impodobita cu fintini arteziene. Ite edificii au pre ud-vest e ie ea prin gradini in cartierul
fost ladite mai aproape de malul rniirii. u noului Tzykanisterion, 1a Marele Palat. Isaac al
d.e~arLe de Chryso.triclinium, Vasile I a pu sil. II-lea Anghel (1185-1195) a poruncit sa se
ridice un Kenurghion, nume care arata e] tnsusi 0 darime palatul Mangana. Sapaturile efectuate de
vointa de reinnoire. Era 0 sala de forma hazilicala regretatii Demangel ~i Mamboury au scos la
cu ~aisprezece coloane, deasupra careia se ridi a 0 iveala putemicele temolii care rnasurau peste
cupola la est ~i ai carol pereti erau decorati u 38 39
saizeci de metri lungime pe patruzeci de metri
la~ime: ele cu prindeau 0 mare cisterna u trei de dans, cur e de cai ~i de care, ~i turnire dupa
nave acoperite fiecare de un prezece calot . moda apuseana. Tot aici l-a primit pe regele
Frantei, Ludovic al VII -lea.
Palatul Alexis I a dorit a para- In afara zidurilor cetatii imparaj.ii aveau un
Blachernelor seasoa uneori Marele Pal at, palat inconjurat de un teren de vtnatoare, Philo-
devenit prea vetust la . fir- pation, din care Alexis Comnenul si-a Iacut un fel
situl secolului al XI-lea, precum ~i centrul Con- de incennes , dupa fericita expresie a lui
stantinopo1ului, PI' a agitat ~i inzhesuit. El si-a Rene Janin.
ridicat un palat in capatul de nord-ve tal ora ului,
linga zidurile de aparare, intr-un cartier mult mai
sanatos ~i mai placut, al Blachernelor, pe car
lIeraclius tl tngloba e in ziduriJe orasului, in
apropiere de vestitul anctuar zidit intru cinstirea
ascatoarei de Dumnezeu unde e pa tra valul,
au oma[orionul Fecioarei. Unii imparati, a
Leon I (457-474) ~i Anastasie (491-518), pre urn
~i altii desigur, con truisera ca anexa a bisericii 0
.erie de apartamente sornptu ase in are e
celebrau serbari ~i se dadeau bancheLe, cum ar fi
o 'pa~ul din ziua Curatirii Fecioarei sau In-
timpinarii Domnului, la 2 februarie. Alexi I a
amenajat un adevarat palat, a carui splendoare a
produs 0 foarte puternica impresie asupra con-
ducatorilor primei cruciade tnd Imparatul ti
primi aici, in 1096.
NepotuJ sau, Manuel I Comnenul (1143-11 0)
a ridicat in vecinatate un alt palat, mai vast ~i
mai luxos. Eude de Deuil ~i Benjamin de Tudela
ne-au lasat despre el descrieri ce vadssc cit de
impresionati au fost. De la etajele de u se
puteau admira orasul, Cornul de AuI' ~i cimpia.
Pentru a se nivela terenul a fost nevoie sa se
construiasca in depresiune, la est, tnalte galerii
boltite, de cararnida, dintre care multe au ramas
pina in zilele noastre ingropate. Ele amintesc de
acelea din palatul de pe Palatin sau de Lermele
imperiale de la Trier. De jur imprejur se intindeau
curti cu porticuri ~i gradini. La Con tantinopol
palatul ace ta era numit palatul imparatesei
germane , deoarece Manuel 11ridica e in onoarea
primei sale sotii, Bertha de Sulzbach, cumnata
imparatului Germaniei Conrad al I II -lea. EI
dadu aici serbari fastuoase u concerte, spe tacole <40
2. PICTURA MONUMENTALA inteligihile ~i invizibil . Aceasta '?~l~ne ~ l~~!i
divine credinciosii 0 traduc in edl!JClu} bJS~rI~ll:
cupola dominind un cub - dupa sJ.mbohstlCa
existent a inca din epoca paleocrestina - este
imaginea I mpara~iei lui pu~~e~eu. Decorul. de
imagini care va impo~obl edificiul va trebui sa
preamarea ca lava lui Dumne~e~. El 0 va .face
dupa 0 ierarhie stricta, de un spirit co~parabil cu
acela care comanda treptele cla: elor ociale, ucce-
iunea titlurilor aulice, sau chiar subordonarea ea-
tegoriilor de in~eri. Merita ~a :,ed~m cu.m s-~ ~on-
tituit treptat sistemul de distribuire a imaginilor,
care capata curlnd 0 valoare de constringere.
PICTURA RELIGIOAS A. Biserica Mozaicurile pe fond de
Theotokos aur aflate in una dintre
iN IMPERIU primele biserici construite
din lJiI arele Palat
la Constantinopol dupa
1. MOZAICUL reinstaurarea icoanelor au oferit exen,tplul unu~
program care mai apoi avea sa se Imp~na. ~I
Doctrina Polemicile cu iconoolastii sa se tmbogateasca. Este vorb~ despre ~ biserica
imaginilor tngaduira bisericii bizan- lnchinata Maicii Domnului ~l construita intre
tine sa aprofundeze elemen- anii 858 ~i 865 in incinta Marelui ~al~t,. de cat~e
tole doctrinei sale despre irnagini ~i sa le gl'Upezr. Mihail all II -lea, la inaugurarea careia F otie a rost?t
lntr-un ansamblu mai coerenL. Ea avu prilej ul o omilie despre care mu~ta y-reme s-a c~ezut ~n chip
sa lo precizeze in sinoadele intrunite 'in 86t ~iin gresit ?~s.erefe~ea la biserica J ~a a IUl VaSIle. As-
869-870 pentru a-i condamna pe aceia care, in tazi edificiul a disparut. In ce J.>r.lve~teplan~~, pro-
ciuda triumfuJui ortodoxiei, staruiau in ratacirile babil ca era 0 biserica de tranzrtie intre bazilic~ c~
iconoclasmului. cupola ~i crucea greaca inscris~, in gen~ S~mt~J
Temelia acestei doctrine consta in credinta ca, Sofia din Ancyra sau poate chiar ca Gill Djami.
de clnd oamenii l-au vazut pe Fiul Jui Dumnezeu, In cupola centra Hi care inchipuia cerul ceruri-
care este a emenea Tatalui, au avut revelatia lor era infa~i~at Hristos Pantocrator (Stap.in
dumnezeirii ~i ca le este dat Sa mai aiba ~i alte atotputernic al Lumii): Ai cr~~e, declara Fotie,
viziuni, exprimabile prin mijloace sensibile. Dupa ca imbra~i~eaza l~mea .cu prn:rea s?- ~I ca ,e
formula foarte justa a Iui Evdokimov, ( in vechiul gtndeste la rindm~ea ~l cir~wrea ~I, mtr-atl~
Testament cele auzite predornina asupra celor vazu- artistul -a traduit, a exprlme, prm forme ~l
te (spre deosebire de vechii greci), dar in vremurile prin culori, grija deosebitii pe c~re Creat?ru~ 0
mesianice viziunea capata inttietate: ascultd, Israel are ra~a de noi I). Era t?todata ~l T~t~ ~I .. FIUI,
devine ridicii-ii ochii si prioeste . In vremurile clnd expresia in a,i a dogm~l consubstantialitatii. e
Dumnezeu se revel a prin cuvlnt, reprezentarea putem imagina un ~rl ~o. comparab~. cu acel~
lui ar Ii tnsemnat un sacrilegiu. Dar de atunci inscris tntr-un medalion, In centrul boltii Sftntului
Cuvtntul s-a facnt trup. Prin medierea artei sa ere, Zeno de la Roma, sau cu acela de pe crucea IU1
credinciosul ajunge la cunoasterea arhetipurilor 43 Iu tin al II-I a (it. 70), doar da a nu era yorba
de un Hristos tronind, ca pe 0 icoana de la Sinai nul deosebit al edificiului, cu cele cinci cupole
(G. ~i M. Sotiriou, leones du Sinai, fig. 8). EI era ale sale, implica 0 ~epa:titie .de ~ exceptie a
inconjurat, chiar pe cupola, in zone concentrice, de decorului. ceste mozaicurr au disparut, dar ele
ingeri purtatori de lanci: ei, tntr-adevar, il vad ne sint cunoscute din descrierile bomhastice
nemijlocit pe Dumnezeu, il sluje c ~i il slave . facute mai intli de Constantin di~ R~odos, i~t.re
Dupa pilda lor, oamenii venereaza imaginea Dom- 931 ~i 944, ~i apoi, dupa relacerile ~l ~daugIrlle
nului ~i tl prearnare c prin rugaciuni ~i slujbe, imi- din ecolul al XII-lea, de icolae Mesarites, intre
Late dupa liturghiile ceresti. In conca ab id i, Fe- 1198 ~i 1203. Cupola central a era ocupata de
ioara se tnalta in atiLudine de oranta, cu bra] le Inaltare cu Hristo asezat pe curcubeu intr-un
ridicate, intinzind asupra noastra miinile ale nimb c~cular si aceea de la vest de Pogorirea
neprihanite ~i rugindu-se pentru mintuirea tmpa- Sfintului Duh~ .cestea sint doua dintre siirbiitoril~
ratului ~i pentru izbinda lui asupra dusmanilor I). celemaiincarcatedesemnifica~ie~i.i:r;tace.la~.
In par~ile superioare din restul edificiului, Limp, cele mai simboli e din liturghia. blzantmii:
Biserica pamtnteana era evocata in persoana J niiltarea a eternizat intreaga econorme a oper?'
patriarhilor (biblici) care au prefigurat-o, a proo- de mtntuire, Pogorirea Sfintului D~h a .manl:
rocilor care au vestit-o, a apostolilor care au fe. tat-o in slava ei. Inaltarea simbolizeasa
intemeiat-o ~i a martirilor care au desavtrsit-o, rniscarea a cendcnta de chemare ciitre Sfintul
ca sa reluarn Iormularile din 1storia ecleziasticd Duh ; Pogorirea Sfintului I?uh simboljzeaz~ .d~s-
in traducerea latina pe care a Iacut-o Anastasie cinderea sa in lumea oamenilor. In restul ediliciu-
Bibliotecarul tocmai in timpul acela, adica prin lui urmau episoadele din via~~ lu~ Hri.sto., care
869-870. In alte edificii acestora li se adauga slnt comemorate de sarbatorile li~urgLCe:~un~-
episcopii care au fost podoaba bisericii I). vestire, asterea, t nchinarea ~agilor, Intlmp!-
Aceasta rtnduiala nu era cu totul noua. Daca narea Domnului, Botezul, Schimbarea la Fa~a,
dam crezare marturiei lui Flavius Corippus, ea Invierea fiului vaduvei, 1nvi~rea lui .La~iir! I~tra-
pare sa fi fost prevestita de mozaicurile din rea in lerusalim, Triidarea IUl luda ~I Ra tlglllre~.
Sftnta Sofia de la Constantinopol sub lustin al
II-lea. De asemenea ea fusese in parte realizaLii
Pe pereti, poporul Domnului er~ evocat e rm
predicile apostolilor. ceote s~bl.e te, a. ca:o:
in capela Sfintul Zeno de la Roma i fara tndoiala prezenta este cu totul f~reasca mt~-o blsel'lc~a
in edificiile cu plan entral din care aceasta tnchinata Slintilor Apostoli, era~ menite sa.apara,
se inspira. Elementul nou este ins a dezvol-
in plus, ~i ca prefigurare a operei pe care. ~lzan~u~
tarea pe care 0 capata, articulatia a mai com-
plexa la diferite niveluri simbolice ~i, ulterior, o savir~ea atunci prin cre~t~n.are~ ,veClllllor ~~
varietatii solutiilor adoptate in secolele precedente, lavi ~i prin trimiterea unor rmsium pina la kazarii
generalizarea sa progresiva. Ea s-a impu ca una ~j armenii eretici.
dintre conditiile pe care bi ericile trebuiau . a 1
tndeplineasca pentru a capata deplina lor emnifi- Biserici de La n decor comparabil ca
catie mistica. Constantinopol spirit, alcatuit din subiecte
en subiecte luate din Evanghelii, a fost
Biserica Curind alte elemente aveau eoanghelice realizat in biserica Maicii
Sfintii Apostoli sa 0 tmbogateasca. Le ga im Domnului de la Izvor pe
a lui Vasile 1 in mozai urile car au fo L care asile I a restaurat-o ~i a fiicut-o mai
executate pentru biserica Irumoasa ca niciodata I). In cupola se vedea
Sf'intilor Apostoli, restaurata sub Vasile I. Pla- 5 lnaltarea, iar in restul hisericii Intimpinarea
Domnului, Schimbarea la Fa~a, Rastignirea, Ii us nute cele ciirora li s-a dat prirnul loc, corespundeau
se arata mironositelor, Pogortrea Sfintului Dub. u marile sarbatori religioa e ~i numarul lor a
Decorul bisericii Maicii Domnului din Palat porit cu trecerea v acurilor.
~i acela al Sfintilor Apostoli, sau acela al Mai ii In hisericile cu mozaicuri - eel mai adesea,
Domnului de la Izvor s-au impletit in biserica daca nu chiar totdeauna, ctiterii imperiale-de-
zidita la Constantinopol pe la 890 de magistrul eorul Iigurativ a opera par~ile inalte: cup ole.!
Stylianos Zautzas. Ea nu ne este cunoscuta dectt bolti, arcuri, lunete, nise in partea superlOa~a
din predica pe care tmparatul Leon al VI-Jea a a peretilor. Chiar ~i zidurile drepte poarta. placaje
rostit-o eu prilejul tirnosirii. In cupola, bustul de marmura, a carol' evera omptuozltate. se
Pantocratorului era inconjurat de ingeri dintre Imbina cu stralucirea scenelor care se desprind
care unii celebrau Liturghia Divina pe ctnd altii pe un fond de aur pentru a cre~ in edificiu 0
tl contemplau. Mai jos Iusesera reprezentati proo- impresie de .boga\ie se!-llea~a, re~m~ta. ~ereu i~
roci ~i sfinti, preeum ~i regi ~i preoti biblici. La limitele unui gust exigent. In hisericile, .mat
acestea se adaugau episoade din viata lui Hristos: modeste, impodobite cu fr.esce: a~este pl.acl. de
Bunavestire, asterea, Inchinarea magilor, In- marmura sint tnlocuite pnn ~lI'url de sfmtl in
timpinarea Domnului, Botezul, Schimbarea Ia picioare, aliniati in pozi~i~ fro~taliL Aceasta
Fata, Invierea lui Lazar, Rastignirea, Punerea extindere a portretelor hagiografice corespunde
in mormlnt, subiectul foarte rar al lui Hristos cu 0 dezvoltare a cultului sfintilor, atestata de
mort ~i depus in sarcofag, ~i Pogorirea Domnului asemenea ~i prin favoarea spo:ita de care. s-~u
in lad. bu urat pe plan literar, culegerile grupind vietile
lor. In' altar, pe peretele ab~i?ei, l~ 1.n~~i~e~
Semnificaiia Planul in cruce greaca In- fere trelor, apar marii dascali ~l ierarhi ai blse~I~JI
$i estetica decorului scrisa - tip caruia putea din secolele al IV-lea ~i al V-lea. In proscoml~le
sa-i apartina biserica ma- si in diaconicon existii tendita de a se inra~l~a
gistrului Stylianos Zautzas - a tnlesnit integraren 'l pisoade din Vechiul Te tament, care prefigureaza
scenelor evanghelice in sistemul decorativ alcatuit Patimile ~i lnvierea.
din imaginile Pantocratorului, Maicii Domnului, lntregul decor este executat in Iunctie de
patriarhilor, proorocilor ~i sfintilor. Prin insa~i spe tater, adica de credincios. A~a cum a observat
structura lor, edificiile de acest gen cereau 0 dl. Demus, spatiul nu se afla in spat~le
rinduire ierarhizata ~i radianta a decorului. Boltile personajelor, ci dinaintea lor, astfel inci~ cred~n-
lor in leagan, bine degajate ~i vizibile din centrul ciosul sa se simta tnglobat in acela~l. spatiu.
bisericii ofere au, in par~ile inalte, vaste suprafete Proportiile figurilor slnt .core~tate, eel mal adesea
indicate desfa~urarii scenelor figurativ . Din punct prin alungire, pentru a evita, dill punctul de vedere
de vedere imholic, ele s aflau intre cerul al spectatorului, deformarile provocate de upra-
upolei ~i zona terestra pe care 0 constituiau fe~ele concave care Ie slujet c de suport. Coloritul,
navele: erau deci potrivite pentru a reprezenta distributia ~i compozitia cenelor tnt .studla~e
Intruparea. Aceste scene evanghelice aveau mai in asa fel inctt. sa ~ro~u~a 0 profunda impre ue
mult dectt 0 valoare istorica. Ele prezentau 0 de unitate optica ~l spirituala , pentru a repeta
semnificatie dogmatics ~i teologica, Opera de cuvintele lui Demus.
mintuire pe care 0 aminteau dainuie ~i se retn- Imbracat in ace te imagini, interiorul bisericii
noieste la fiecare jertfa euharistica. R prezentarea se tnsufleteste de 0 via~a tainica. A~.a c~m a .spu
vietii Iui Hristo lega ~i mai mult ansamblul foarte bine dl. Evdokimov, tntr-o biserica (bizan-
picturilor cu liturghia. Scenele ar au fost reti- 7 Lina), in orice moment ~i chiar in afara lujbelor,
totul ::iLii In asteptarea sfintelor taine, in a teptarea perfectiune, idealismul, abstractizarea Greciei cla-
uharistiei. Senzatia attt de puternicii a vietii ice ~i chiar gustul sau exc1usiv pentru Figura
necontenite vine d~ la a este prezente tensionate omeneasca. Ea a renuntat, cel putin pentru 0
catre viata Iiturgica )}.Si, atunci clnd se de fa~oara vreme, la indicatiile pitoresti ale artei elenistice
liturzhia
o , care trebuie a reproduca pe pamtnt . ~i la complezentele in naratiune ale artei romane.
ceea ce ingerii celebreza fara incetare in ceruri Dupa justa expresie a d-lui Michelis, vechiul
in jurul Domnului, bi erica l~i cal?ata Intreg~l pirit elenic a tnvin Roma )}.Arta bizantinii din
en mi ti . Luminata de candelabre ~l de lumtnari, aceastii epocii se deoseheste prin aceasta ~i de
tncetosata ~i tnmirezmata de tamiie, ra unind arta din Apusul contemporan, care acorda un
de clntarea imnurilor, populata de prez ntele loc foarte mare realismului popular.
divine pe care imaginile le in iruie pe boltile ~i Acestui sens al frumusetii clasice, arta bizantina
peretii sai, ea daruie cred incio ,ilor Lre al Lind de i-a adaugat 0 triisatura cu totul proprie: spirituali-
bUCllrie, viziunea anticipata a T mpara\iei cerurilor zarea chipurilor, transfigurate de practica medita-
la care aspira rulletul lor. tiei ~i a contemplatiei. Iluminate de viziunea lui
J nsufletita de ace L viu entiment liturgic, art.a Dumnezeu, ele reflect a u intensitate viata launtri-
bizantina, pe care doar clteva secole 0 desparteau ca. Fruntile enine sint facute pentru a adiiposti
de originile ale elenistico-romane ~~ 'are .nu ~~! zinduei elevate. Ochii larg deschisi privesc lumea
gasise inca nici Iormulele aca~eml mului, nt~1 de dincolo. Ovalul alungit al chipurilor, accentuat
ce1e ale rafinamentulm lecadentei, a al.ins expr sia in a ~i mai mult la numerosi sfinti de barba
. a cea mai originala, cea mai profunda ~i cea mai ascutita, nasul subtire ~i incovoiat, buzele mici
pura, pe scurt cea mai clasica. S~il~l . e ridicii exprimii Iinetea ~i distinctia, departe de orice
la hieratisrnul cel mai sobru. El a eliminat treptat senzualitate brutala. Pentru pictor, capul este
tot ceea ce era anecdota inutila, deLaliu de pri os acela care determina totul. Restul trupului ti
~i a urmii.rit sa exprime armonia de a:ir~ita a e te subordonat ~i abia se banuieste sub ves-
lumii ceresti, euritrnia sa, calmul sau ne chlml?~t?r, minte.
simplitatea sa grandioasa. El a inlaturat artificiul Chiar daca scenele evanghelice ~i, curtnd, cele
optic, dezordinea, comp1exitatea, agitatia, in afaril din viata Mariei ~i a sfintilor s-au inmultit, pentru
de cazu1 cind era de natura sa Lraduca tnmar- a ra punde gustului popular pentru povestile
murirea dinaintea teofaniilor. Coloritul cu armonii
istorisite prin imagini, distribuirea decorului a
potolite contribuie 1a crearea acestei atmo fere
de seniniitate. Lumina ne reata nu ino de la 0 ramas mereu subordonata sistemului iconografic
ursa Iocalizata, ci invaluie cu 0 egala inLen itate care se elaborase ~i liniilor directoare ale unei
toate figurile. Daca, dincolo de aparentele lnsela- arhitecturi proportionate are furniza cadrele
toare ale materiei, arta bizantina cauta a atingii inlauntrul carora se Inscriau panourile.
esentele, ea nu dispretuieste tnsa frm;nu etea, Programul iconografic pe care l-au adoptat
pentru ca omul a fo t creat dupa chipul ~l a ema- iconodulii dupa sinodul din 843 a aparut inzestrat
narea lui Dumnezeu ~i a fo t reabilitat prin cu 0 asemenea semnificatie teologica ~i Iiturgica
J ntrupare. Aceasta frumu ete nu e L aceea a incit decorul vechilor ~i venerabilelor anctuare
purelor seductii formale, ci frum~l 'evea pl'o~und~ a in care iconoclastii i~i impusessra conceptiils a
sufletului care se stravede In seninatatea chipurilor fost modificat. Una dintre trasaturile constante
i in almul atitudinilor. Depasind an tichitatea ale acestei renovari a fost inlocuirea crucii din
tirzie din care deriva, arta bizantina a rega it abside prin imaginea Nascatoarei de Dum-
Iinistea, echiJibrul, sobrietatca, grija rata de 19 nezeu.
Sfinta Sofia de La La Sfinta Sofia de la C n- -a mai pa trat (il. 105). Chipul sau alungit, cu
Constantino pol stantinopol, sub domnia modeleul ferm, cu ochii Jarg deschisi, em ana 0
unita a doi tmparati, daca inteligenta suverana i 0 frumusete triumfala, in
judecam dupa inscriptia votiva, fie Teodora i care se exprima aimtamtntul de mindrie pe care
Mihail al III-lea (842-856), fie Mihail al III-lea Il incercau iconodulii Indata dupa vi toria lor.
~i Vasile I (866-867), crucea din con a absidei a El apare cu imaginea pe care cercurile de la curte
fost tnlocuita cu 0 Fecioara majestuo urnana, ~i ale patriarhiei Indragind armonia dar ~i Iorta
aezata pe un tron constelat cu pietre pretioa e ~i luxul, si-o face au de pre plendorile lumii
~i arattnd credinciosilor Pruncul drapat in aur ceresti,
pe care il tine pe genunchi (il. 103). Ea e deta- Pe timpanele nord i sud, dedesubtul unor
eaza puternic in mijlocul amplului fond de aur inscriptii metrice care evocau reparatiile facute
pe care artistul, cu 0 cutezanta sigura pe efectele de Vasile I dupa cutremurul din 9 ianuarie 869,
sale, l-a Iasat pe de-a intregul gol, fara norii au au fost infatiati, la iniiJtimea etajului mijlociu
pajistile pe care Ie gasim in epoca paleocrestina. al ferestrelor saisprezece prooroci ,i, in nisele de
Intr-o compozitie de 0 remarcabila vigoare monu- jos, paisprezece episcopi, dupa un program analog
rnentala, caldata toata in cea mai pura lumina u eel care fusese aplicat in biserica Maicii Domnu-
divina, ea este lnsusi simbolul Intruparii car le-a lui din Palat. Ace t decor ne este cunoscut prin
tngaduit oamenilor sa capete mlntuirea ~i sa desenele care au fost executate de fratii Fossati,
intre in comuniune cu Dumnezeu prin mijlocirea intre anii 1847 ~i 1849, cu prilejul lucrarilor de
imaginilor. Aa cum se cinta tntr-un irnn, a restaurare, atunci clnd mozaicurile au Iost provi-
este tronul Insufletit al Atotputernicului I). Id zoriu degajate de zugraveala cu care Iusesera
alul de frumusete sobra ~i de umanism ad in e acoperite, desigur in epoca lui Sinan, in 1573.
inspirii aceasta opera este acelasi care tl Iacea pe Pe latura de nord trei episcopi au reaparut a
Fotie sa recomande, in literatura, folosirea unei urmare a lucrarilor de curatire efectuate de
limbi clasice ~i pure, apropiate de dialectul atic. Byzantine Institute) (il. 104) . Acestia sint
El este hranit de miscarea de intoarcere pre Iintii loan Gura de AuI', Ignatie din ntiochia
antichitate care se prod use e mai inainte sub ~i Ignatie cel Tinar (rivalul lui Fotie); acest din
iconoclasti, attt in artele pIa tice, cit ~i in litera- urma patriarh, mort in 877 i trecut in rindul
tura. Orice ar gindi unii savanti, aceasta Fe ioara sfintilor inainte de 886, a Iurnizat un terminus
nu pare sa fi fost refacuta ca urmare a strica iuni- post quem: mozaicurile dateaza probabil de la
lor pricinuite par~ii de est a Sfintei Sofia de tiritul secolului aJ IX-lea, sau cel mai tirziu
utremurul din 1346. 0 traditie culeasa pe la 1200 de la inceputul secolului al X-lea, din ultimii ani
de catre pelerinul ntonie din ovgorod 0 atribuia ai domniei lui Va ile I (867-886) sau de sub
pictorului Lazar, caruia ii fusesera arse miinile domnia lui Leon al VI-lea (886-912). Din aceste
in timpul domniei lui Teofil deoare e continua o Iiguri frontale e desprinde 0 impresie de vigoare
sa practice arta religioasa. i de robustete. Capetele au individualitatea accen-
De 0 parte ~i de alta, in portiunile descendente tuata a unor adevarate portrete. Pentru Ignatia
ale arcului triumfal din fa~a absidei, arhanghelii eel Ttnar artistii -au slujit, poate, de portretele
Mihail ~i Gavriil, ~inind sceptrul ~i fera Iumii, rare, dupa ohicei, erau pastrate la sediul patri-
stateau de garda dupa 0 formula comparabilii arhiei. Dar desigur nu aceeasi a Iost situatia ~i
cu aceea aplicata mai inainte la iceea, pe la ell Joan Gura de Aur, intrucit, presupunind ca
sfir~itul secolului al VII-Ie.a, sau .. la inceputu~ portretele lui nu au fost distruse cit s-a aflat
celui de-al VIII-lea. Numai Gavriil, la ud, m 1 in exil, . igur cil asa s-a Intimplat in a in timpul
crizei iconoclaste, ctnd s-au prapadit toate ima- Fecioarei in rugaciune ~i al lui Gavriil tintnd
ginile de sfinti. Chipul care i s-a dat nu este sceptrul de slujitor al Iui Dumnezeu {il. 107).
acela al unui ascet cu Iata upta, care s va Hristos, incarnare a Intelepoiunii Divine (Sflnta
rasplndi mai tirziu, ci al patriarhului cultivat Sofia) careia Ii era consacrata biserica, arata
Evanghelia deschisa Ja un verset din loan: Pace
~i necrutator, glories inainta~ ~ titular~or sc.a~nu-
lui care se socoteau tnzestrati ill domeniul SPIritual voua. Eu sint Lumina lumii I). Aceasta opera,
care face sa dainuie amintirea marii evlavii a
cu 0 putere egala cu a tmparatilor in domeniul
temporal. . imparatului, marcheaza 0 etapa in itinerarul care
Tot in a doua jumatate a ecolului al I -lea ne poarta de la senzualitatea sohra ~i grandioa a
a mozaicurilor absidei pin a la un stiJ mai abstra t
s-a reprezentat in marea cupola. centrala un
Hristos fie in bust sub aspectul umn Pantocrator, in vointa sa de a reda transcendenta. In gama
fie a~ez~t pe curcubeu intr-un medalion de lumin~, redusa de tonuri domina alburile i griurile destul
de reci. Modelelului rotunjit a] chipurilor i se
asemenea figurii lui Hri tos din cenele In~tarl1.
Acest medalion mare a fo t gray avariat de ubstituie tonurile plate, inconjurate de contururi
cutremurul din 1346 ~i, la scurta vreme dupa apasate ~i de umbre simetrice. Aeelasi stil e
anu11355, a fost inlocuit cu un nou Pantocrator, reinttlneste, cu unele variante, in portretul in
picioare al Imparatului Alexandru, descoperit
pe care unii calatori l-au ~ai vazu~ inca in e~olul
al XVI-lea, lnainte de a Ii acoperit cu tencuiala. pe Iata de est.a stilpul~i nord-vest, h~ trib~ne
(il. 106). Asociat teoretic la puterea imperiala
El disparu e ctnd fra~ii Fossati i-~u. efectuat
lucrarile de restaurare. Pe pandantivi au fost cu fratele sau mai mare, Leon al VI-lea, intre
anii 886 ~i 912, Alexandru a fost in mod practic
figurati patru ingeri cu sase ar~pi (serafimi sau
heruvimi); doar cei de la est ill s-au pastrat, in tinut deoparte ~i nu a domnit efectiv declt dupa
starea in care au fost refacu~i dupa cutremurul moartea lui Leon al VI-lea, din mai 912 pin a in
din 1346. Inclinam sa credem ca tot de la sftrsitul iunie 913. u stim da a mozaicul a fost executat
secolului al IX-lea sau din al X-lea dateaza atunci sau mai inainte. Strivita sub vesmtntul
Pantocratorul inconjurat de serafimi ~i de heru- greu de parada, constelat cu pietre pretioase,
vimi Pogorirea Sfintului Duh ~i Botezul, cene aceasta figura ~eapana ~i fara relief, dar de 0
care 'au fo t repartizate pe boltile traveii centrale impunatoare majestate, este departe de pleni-
a tribunelor sud ~i nord ~i pe care nu Ie cunoastem tudinea vie ~i supla a arhanghelului Gavriil de
pe arcul din Iata absidei.
decit din desenele inginerului suedez Corneliu
Loos (1710), ale fratilor Fossati ~i ale arhitectului Panoul care decoreaza luneta de deasupra usii
german Salzenberg. de la intrarea pronaosului, la capatul vestibulului
Alaturi de ace t ansamblu conceput dupa regu- ud, ne permits sa ne facem 0 idee despre stilul,
lile epo ii, Sfinta Sofia a fost lmpodobita ,i in au despre unul dintre stilurile ce se practicau
la Con tantinopol in jurul anului 0 mie (il. 108).
colturile sale periferice cu panouri, care erau
Constantin ~i lustinian ofera Maicii Domnului,
ez-vozo-uri imperiale. In pronaos, pe locul unde
proteguitoarea Constantinopo1ului, primul noua
s-a luat obiceiul de a e infa~i~a Iintul patron al
bisericii, timpanul de deasupra usii principale a a capitala ~j al doilea biserica Sfinta Sofi~. u se
sl.ie daca ace t panou a fost asezat cu ocazia redes-
fost decorat cu un panou pe care un tmparat,
desigur Leon al VI-lea lnteleptul (886-912), se chiderii Marii Biseri i, in mai 994, dupa lucrarile
de reparatie devenite necesare in urma outre-
prosterneasa la picioarele lui Hristos asezat pe
murului din 989, sau numai in 1019, cind Vasile
un tron imparatesc cu spatarul in forma de lira, 53
al II -lea si-a celebrat la Sftnta Sofia victoria
intre medalioanele in care se inscriu busturile
asupra bulgarilor. Vasile al II-lea nutrea 0 vie capitala allata in imediata apropiere. Tn conca
adrniratie fat a de marii sai tnaintasi, Constantin absidei s-a inlo uit rucea eu 0 imagine a Maicii
~i I u tinian, a caror opera credea cii 0 reinnoi ste Domnului in picioare pe un . uport ~i pnind
traduindu-se sii restaureze Imperiul in vechile dinainte-i Prunoul care hinecuvtnteaza (il. 109
sale fruntarii: nu reluase el oare in tclpinire his). Pe bolta ca.r pl'~cede. conca, de 0 parte ~i
Italia, ca ~i Iustinian? Coloritul acestui panou de alta a medalionului Etima iei, au fo t rein-
este mult mai nuantat decit la mozaicurile ante- trodusi patru ingeri care tin cu 0 mtna fera lumii
rioare din Itnta Sofia. 1aforionul (valul) Fecioarei ~i cu csalalta minerul de aur al unui labarum
este redat in diferite tonalitati de albastru. Tuni a purtind tripla aclarnatie Sfint . Subiectul este
aurie a Pruncului este briizdatii de lungi linii inspirat din versetele 19 ~i 20 ale P almului 102,
rosii ~i cafenii, eu mari pete albe pentru a atenua textul lui fiind amintit de inscriptia: Domnul
intensitatea tralucirii metaliee a aurului. Colo- in cer a gatit caunul sau ~i imparatia lui peste
ritul Ietelor ~i mtinilor este realizat prin aliiturarea toti staptneste. Binecuvintati pe Domnul toti
unor tonuri verzi, trandafirii, rosii, cafenii ~i albe. ingerii lui, cei tari in virtute, care Impliniti
Dar de enul este de 0 rigoare severii ~i modeleul cuvintul lui ~i auziti glasul cuvintelor lui . A~a
chipurilor a fost redat in amanuntime prin reteaua cum sugereaza Psalmul, ingerii reprezinta patru
sinuoasa a liniilor care circumseriu adinciturile din cele noua cete tngeresti, care tin de ideea de
sau relieful obrajilor. Personajele nu mai au ace a putere: Stapinirile, Puterile, Poruneile ~i Fortele,
dezinvoltura suverana, nici acea plenitudine a Chipurile lor, destul de late, stnt comparabile
formelor pe care 0 aveau figurile din ab idii, eu acelea ale Fecioarei ~i Pruncului. De 0 parte
Atitudinile lor incremenite, trupurile lor plate ~i de alta se ana acelasi tip ar, aceleasi procedee
~i coloritul somptuos creeazii atmosfera sublimata aproape impresioniste, ale coloritului in car~
de transcendenta ~i de hieraticii majestate, care predornina tonurile deschise, ~iacelasi fel de a aseza
raspundea esteticii din vremea lui Vasile al II-lea. pe obrazul drept 0 pata alungita de doua pina. la
Credinciosului ce se pregiitea sa intre in Sfinta trei rlnduri de cuburi trandafirii. Fizionomiile au 0
Sofia ti era oferitii viziunea unei scene din lumea ginga~ie tnduiosatoare ~iun modeleu molatic, con-
celesta, care ii tntarea sentimentul despre maretia forme eu idealul de frumu ete urnanista ~i senzuala
cetatii Constantinopol ~i a Bisericii sale, intru it din anii care au urmat rein taurarii imaginilor.
~i una ~i cealalta, proslavite in lumea de dincolo
~i in 8:cela~i timp inchinate Maicii Domnului, Salonic e aflam in prezenta unei
erau asigurate ca beneficiaza de protectia divinii. arte mai putin rafinate la
SCinta Sofia de la Salonic, unde s-a Inlocuit de
Biserica Adormirii La iceea, un anume au- asemenea crucea din conca absidei cu 0 imagine
de La Niceea cratios, despre care nu stim a Maicii Dornnului, de data aceasta asezata pe
nimie alteeva, a pu sa se o banca destul de impla ~i tinind Pruncul care
retnnoiasca, in anii care au urmat Triumfului binecuvlnteaaa. Dar, in chip vadit, artistul nu a
ortodoxiei, mozaicurile din biserica dormirii, banuit problemele pe care le ridicau delormarile
suprimind decorul din epoca iconoclastii ~i in- provocate de suprafata curba a concai. Fecioara
locuindu-l prin figuri analoge cu cele care fuseserii pare tndesata ~i capul ei este prea mare. Dupa
a~eza~e eu prilejul construirii edificiului in jurul model ul Slintilor Apostoli de la Constantinopol,
anului 700, dar de un stil clasic, comparabil Inaltarea ocupa intreaga cupola. Crucea pe care
aceluia din absida Sfintei Sofia de la Constan- o tine sfintul Andrei tinde sa confirme originea
tinopol: s-ar putea crede ca artistii au venit din 55 constantinopolitana a iconografiei. Dupa indica-
liile date de inscriptia lacunara, opera ar fi fo t
executata in anuJ 885. lngustarea vlrfului cupolei Biserici constan- Disparitia unui mare numar
a impus proportii meschine pentru Hristos asezat tinopolitane de biserici constantinopo-
pe cur ubeu, pe ind inalta suprafa~a de acoperit litane ne lipseste de monu-
in partea de jo: a cupolei cerea figuri suhtiratice mentele care ne-ar fi informat despre coexistenta
pentru Fe ioara, ingeri ~i apostoli. Aceeasi a- mai multor stiluri in capitala ~i despre etapele
prime a trasaturilor cam gro olane se regaseste parcmse de evolutia picturii. Textele nu ne Iamu-
in toate chipurile u umbre verzi. Cutele vesrnin- resc de it a upra programelor iconografice. Stirn
telor de un alb enusiu slnt red ate cu un grafi m a trel a in bi erica Sfintul Dumitru, con truita
destul de accentuat. Gesturile vehemente ale in Iarele Palat de Leon al VI-lea (886-912),
apostolilor, atitudinile lor contorsionate Iizio- dupa rinduiala simpla aflata in vigoare in anii
nomiile lor viguroase pun in lumina inclmarea de dupa reinstaurarea imaginilor, artistii -au
pre for~a ~i expresie mai mult decit spre frumus te multumit sa reprezinte, in partile inalte, figuri
armonioa a. Intre pecialisti dezbaterea e te de Iinti si, in cupola, un Hri tos asezat pe un
de hi a, lara a putea fi tncheiata, in jurul pro- curcubeu in interiorul unui nimh su tinut de
blemei de a ti daca aceasta Jactura Iineara, ingeri, dupa 0 i onografie apropiata de aceea din
acea ta rohusta simplificare a formelor, aceasta Sfinta Sofia. Biserica Peribleptos, datorata lui
pasiune in red area atitudinilor sint trasaturile Roman al III-lea rghiro (1028-1034), infa~i~a,
proprii unei scoli din Salonic, care ar fi fost legata dupa marturia lui Clavijo, povestea lui Hristos
de traditia mozaicurilor de la Sfintul Dumitru lnceplnd u Bunave tire i ptna la Rastignire.
din secolul al VII-lea, sau daca trebuie sa se vada Acelasi lu ru se vedea de igur si in biserica Sfin-
in ele creatia unui atelier venit de la Constanti- Wor Anarghiri, ziditii de Mihail al IV-lea (1034-
nopol, dar care ar fi apartinut unui curent de tul 1041), ~i in Sfintul Gheorghe din Mangana, ridi-
de popular, deosebit de eel pe care l-am intilnit cata de Con tantin Monomahul (1042-1055),
in Marea Biserica a Imperiului. unde Clavijo emnaleaza cu deosebire Inaltarea.
Oricum ar fi, aceste caracteristici se regasesc, Fre cele din secolul al IX-lea, descoperite in-
aduse la un i mai inalt grad datorita folosirii tr-un coridor care lega Sfinta Sofia de Sfinta Irina,
frescei, in figurile lniil~arii, executate la sfiritul ne arata ca la Con tantinopol s-au practicat de
secolului al IX-lea in absida rotondei bisericii a emenea unele forme de arta populara, de care
Sfintului Gheorghe, pe atunci consacrata rhan- autorii mozaicurilor din Sfinta Sofia de la Salo-
ghelilor. nic nu erau prea indepartati (Atti dello VIII
Prezenta la Sfintul Durnitru, in veacul al IX-lea, Congresso intern. di studi bizantini, II, pI. LXVII).
pe Iata sud a pilastrului de est, a unui mozaic
care purcede din traditia atestata in acea ta Hosios Luka ln Grecia va trebui sa cau-
biserica in veacul al VII-lea este un argument din Focida tam mjirturii i reflexe ale
pentru partizanii permanentei de-a lungul epo- artei de la Con tantinopol
cilor a unor ateliere de mozaicari in Salonic. ~i ale evolutiei sale, in bisericile cu trompe de colt
Fecioara ~i un sfint militar, probabil Teodor care, Iii ind lumina a patrunda din abundenta,
Stratilat, tnvesmtntat ca i sfintul Dumitru, se puneau in valoare mozai mile cu care le inzestrase
afla dinaintea unui zid care ocupa fondul panoului damicia imperiala. Mozaicurile de la Ho ios
ptna 1a trei sferturi din tnaltime: dorinta de a e Luka din Focida ne ofera unuJ dintre cele mai
in spira din mozaicul ctitorilor (il. 26) este evidenta pure exemple ale stilului hieratic de la sfirituJ
dar coloritul este mai sarac, secolului al X-lea au de la inceputul ceIui de-al
57 XI-lea. Am vazut mai sus (pag.29) ca 0 traditie
atribuie zidirea ace till edifi iu 1ui Roman alII-lea Hastiznir a ne InO'adllie il. d slusim tendintele
(959-963), dar ca savantii moder.ni prefera sa 11 fundamentale ale tilului biserieii Hosios Lukas
situeze la sfh'~itul domniei lui Va ile al II-lea (il. 111). umarul per onajelor ~i al elementelor
(976-1025). Prezenta printre mozaicuri a unui figurate este redus la esential: Hristo incadrat
portret al lui [icon Pocaitul, mort in 998, ne de maica 1ui i de loan, Golgota i, ub cruce,
Iurnizeaza un terminus post quem pentru decorul eraniul lui Adam, iar deasupra Soarele i Luna.
pictat. Parerile au inclinat adesea a vada in Ansamblul este tncarcat eu 0 profunda semnifi-
ace te mozaicuri 0 opera apartintnd curentului catie spirituala, lipsita de oriee cautare de agre-
mona ti provin ial, in temeiul se eriLa~ii earn ment care ar distrage atentia spectatorului. Este
aspre a figurilor ~i al numarului de reprezentari imaginea in ii~i a Patimilor, din care misticii
ale sfintilor venerati in partea locului, dar ne Indoim Iaceau viziunea lor privilegiata, pentru ea ea ti
ca in Beotia ar fi existat mozaicari 10 ali pe vremea introducea in miezul operei de mintuire. Atitu-
aceea. Pare preferabil sa presupunem, potrivit dinile tepene ~i putin artificiale ale trupurilor
traditiei, ca decoratorii au fo t trimisi de impiirat cam indesate sint impregnate de calmul eel mai
~i ca ei au venit de la Con tantinopol sau de la desavtrsit, Durerea Mariei i a lui loan ramine
Salonic. 0 vigoare putin dura in redarea chipurilor eu totul Iauntrica. Coloritul este foarte sobru i
nu era traina de pra tica de la Constantinopol: tonurile stnt cel mai adesea Iolosite in mari pete
sa ne amintim de patriarhii sau de tmparatii monoerome: cenusiuri brune i albieioase pentru
Constantin ~i Iu tinian din Sfinta Sofia. . m fi trupul lui Hristos; gelben-verzui pentru chipul
determinat poate mai bine ceea e Ho io Luka Madonei iallui loan. u exista eontraste de umbra
datoreaza capitalei, daca Periblepto , con truita ~i lumina. Dorinta de transcendenta elimina
de Roman al Lll-lea Arghiros, care era de a - grija fata de frumu etea formal a eu care ea se
menea 0 bi erica avind trompe de col], de orata irnpletise in a doua jumatate a seeolului al IX-lea.
cu scene evangheJice, ar fi rezi tat ptna in zil le Hosios Luka a fo t unul dintre ultirnii reprezen-
noastre. In cupola central a a bisericii lIo .io tanti ai spiritului de rigoare sistematica ee biruise
Lukas fusese infa~iat Panto ral.orul, tnconjurat in civilizatia bizantina pe vremea monarhiei
de prooroci pe spatiile dintre golurile tamburului. autoritare ~i eentralizatoare a Macedonenilor.
ceasta cupola fiind distrusa de un cutremur,
decorul a fost ref'acut in Ire ca la Iirsitul secolului Nea Moni din Cu simtul unei mai Iibere
al XVI-lea. Caleta de deasupra altarului, in fa~a Chios fantezii i eu inelinarea spre
absidei, este ocupata de Pogortrea Sfintului Duh. rafinamentele 1uxu1ui, une-
Prezenta acestui subiect in a emenea loc se explica ori pre a batatoare Ia oehi, care marcara venirea
foarte bine: in timpu1 celebrarii slujbei, preotul la putere a nobilimii iviJe, gu tul pentru expresia
cere, prin rugaciunea epi 1 ei, a Iintul Duh dramatica i pentru coloritul stralucitor a aparut
a pogoare spre a preface piinea i vinul in trupul ~i in pictura . acra, Efeetele sale se simt Ja ea
~i stngele Mtntuitorului. In conca absidei troneaza Moni din Chio, on truita i de ora ta tntrc 1042
Maica Domnului u Prun u1 pe zenunchi. f n ~i 104 intru implinirea unui Iegarntnt al Iui
interiorul nao ului, doar patru ene evangheliee Con tantin MonomahuI, aruia doi ciilugari de
fuse. era rerrezentate pe trompe: Bunavestir, aici Ii prezisera, in timpul exilu1ui sau in in ula
Nasterea, ntimpinar a Domnului ~i Botezul. Invecinata, Le bo , ca in urlnd se va . ui pe tronuJ
Prima a disparut. Rastignirea, Pogorirea in lad, tmparate c. Constantin ajun lrnparat, ar fi
palm' a picioarelor u enicilor i ecredinta lui trimi de 1a Con tantinopoJ in Chios nu numai
Toma nfJii in pronao . 59 arhite tul ,i In ratori: in ar('ina~i a ridice biseric ,
ci ~i mozaicarii ce urmau sa 0 tmpodobeasca. zentat in literatura ~i gtndire de un Mihail Psello .
Lucrarile de curatire intreprinse in ultimii ani 1 'oua biserica a minastirii Dapbni a fost constru-
de serviciul arheologic grec au revel at ca aceste ita in ultima treime a veacului al XI-lea cu 0
mozaicuri aveau 0 mai mare bogatie coloristica Intelegere foarte sensibila a elegantei liniilor
decit se credea. Fizionomiile, atitudinile, draparila arhitecturale (il. 95). Mozaicurile sint probabil
pastreaza asprimea energica din anii anteriori contemporane eu con tructia. Faptul ca egumenul
~i desenul nu ofera nici 0 gratie. Rafinamentele avea rangul de episcop arata ca pe atunci minas-
noi ale capitalei, pe care le anuntau inca de pe tirea era bogata ~i puternica, Se admite in general
atunci anumite cautari in coloritul capetelor lui ca mozaicarii au venit de la Con tantinopol.
Constantin ~i Iustinian la Sfinta Sofia, se exprima In ansamblul decorului, Pantocratorul ramine,
in factura esentialmente picturala. Vesmintele in virtutea traditionalismului legat de subiect,
vadesc acorduri de tonuri foarte studiate ~i o figura izolata prin caracterul sau de severitate.
adesea Indraznete : pe alocuri s-au alaturat doua Ai impresia ca vezi capul unui calugar din Rasarit,
nuante ale aceluiasi ton; alteori, dimpotriva, a pru ~i intransigent. In rata acestui chip crincen
vedem 0 juxtapunere de culori de-a dreptul si amenintator, i~i amintesti cuvintul: ( Eu sint
contrastante. Spre deosebire de Hosios Lukas, Domnul Dumnezeul ~i Judecatorul Lumii. Si
luminile si umbrele sint foarte puternice, chiar iata ca inaintea J udecatii ma aplec a upra voastra
~i la figuri, ~i se opun in contraste violente. Acest ~i va poruncesc sa pazi~i toate legile mele ~i to ate
gust al unei arte mai complexe duce ~i la sporirea orinduielile mele ~i sa le pliniti. Daca imi calcati
personajelor. In Pogorirea in iad (il. 109), Adam poruncile, va voi arunca pe toti in iad (il. 110).
~i Eva la dreapta, David ~i Solomon la sttnga, Pe spatiile dintre ferestre se inal~a proorocii
stnt insotiti de mai multi Drepti din Vechiul ~inind fi~ii cu scurte inscriptii in care se proclama
Testament. Vivacitatea miscarii lui Hristos face lava lui Dumnezeu sau care vestesc venirea
sa predomine simtamtntul dramatic asupra no- imparatiei lui.
bletei hieratice. In Chios apare una dintre cele Restul mozaicurilor poarta pecetea unui stil
mai vechi reprezentari ale Coborlrii de pe Cruce, nou: simtamlntul gratiei nobile, supletea dese-
subiect care se preteaza la exprimarea unor emotii nului, prospetimea ~i vioiciunea coloritului,
omenesti. Iinetea modeleului, grija fat a de linia decorativa.
Nea Moni ofera fara tndoiala un exemplu al Fara sa piarda vreodata simtul dramei sacre,
stilului care a fost ~i acela al mozaicurilor bisericii autorii acestor panouri au regasit lectia modelelor
Sfintul Gheorghe din palatul Mangana, de la antice prin intermediul manuscriselor, dar ~i al
Constantinopol, ridicata tot de Constantin Mono- tatuilor ~i ohiar al ba oreliefurilor vechi, care
mahul. mai puteau fi inca vazute in marile erase ale
Imperiului, mai ales la Constantinopol ~i la Atena.
Daphni In starea actual a a documen- Personajele au proportii zvelte, gesturi de 0 dezin-
tarii de care dispunem, voltura ~i 0 eleganta care presupun 0 tndelungata
Daphni este monumentul care arata rezultatul tudiere a ~inutei impecabile. Parul ~i barbile
prefacerilor introduse in arta spre a raspunde lnt ingrijite, foarte adesea ondulate. Fetele
aspiratiilor unei societati devenite mai umaria, biirbierite, cu obrajii plini, nu mai au caracterul
mai putin dominata decit inainte de grija fa~a acetic al chipurilor verzui sau negricioase din
de 0 maretie intransigenta ~i la care gustul Anti- biserica Hosios Lukas. Vesmintele sint tratate
chitatii se impletea cu acela al luxului. Acea ta u 0 arta a draparii care presupune cunoasterea
art a corespunde stadiului de civilizatie repre- 61 modelelor antice.
Cuburile de mozai sint mal mici declt in menu- ecolele urmatoare. Compozitia stabileste un
mentele anterioare, asa tnclt sa permita efecte remarcabil echilibru intre partea dreapta aerata
de culoar~ mai delicate i mai straIucitoare. Siruri ,i partea sting~, in~hesuita, comprimata intre
de cuhuri in tonuri diferite alternsaza pentru a limitele de sus ~1 de JOs. . .. . ..
compune nuante in degradeuri. Biseri a fiind mchinata Adormirii Maicii
Pe_dnd. mozaicuril~ precedente apareau adesea Domnului sub efectul acestei inclinari catre
ca niste lCoan~ marita, cele de la Daphni stnt scenele n~rative s-a introdus aici un ciclu al
ca transpunerile unor miniaturi. Dupa doua copilariei Mariei, c~r~. se desfaoara in pronaos.
secole i jumatate, entuziasmul iconodulilor uma- Insa~i s ena Adormirii a Cost p.l.as~ta pe peretele
n.iti, care creau in sobrietate, a facut 10c cauta- de vest al naosului, deasupra usu dinspre pro~aos,
r~lor unor artisti r~finati. Tehnica devine supe- in locul pe care acest subie t .il v3: ocupa dl~ ce
rioara, dar academismul arneninta uneori sa se in ce mai des. asterea Fecioarei a fost ~1 e~
substituie clasicismului. reprezentata in naos din pricina i~semnata~ll
D~ca Rastignirea se reduce, ca i aceea de la date sarbatorii liturgice pe ca~e 0 JlU,str~. .In
HOSlOSLukas, la elementele sale esentiale ea se distinctia aristocratica a acestei scene lnvaluite
deoseheste insa total pr in stil. Trupul iui Hristos, intr-o atmosfera de maretie solemna ,i unde nu
care a fost comparat cu trupurile elenistice ale evolueaza decit femei u atitudini de 0 rezerva
lui Marsyas, este mai zvelt, mai armonios inclinat eleganta, pare a se str~c?ara amintirea cerem?-
i mai delicat modelat. Apa ~i' singeJe care-i nialului prin care patrlClenele. aducea';l .omagm
tinesc din coasta nu mai deseneaza doua oblice imparaLesei in Camera Purpurei, cu prilejul nas-
rectilinii, ci ? curba eleganta. In figura sfintului terii prin~ilo:... . .
Io~n . Irontalitatea de~e mai putin riguroasa, Figurile fintilor ,J ale ~ro01~o~llorau 0 ex:presJe
prm .1I~lltarea personajelor de pe stelele grecesti, de noblete ,i de melan ohe visatoare care ti face
~~ pl?lOr .suportind greutatea trupului ~i celaIalt sa apara drept eroii religiei noi.
fund tndoit. Pe Golgota, lasata cu totul pustie la
Hosios Lukas, cresc citeva plante cu frunze stu- Panouri votive din 0 evolutie comparabila, in
foase. Deasupra crucii, simbolurile cosmice sint secolele XI ~i XII linii mari, cu aceea pe care
i~ocuite cu i~geri in zbor. Bllndetea coloritului in Sfinta Sofia de am urmarit-o in bisericile
~l a desenului nu rapesc nimic din intensitatea la Constantinopol din Grecia, se observa de
ernotiei, care este sugerata cu 0 sobrietate de asemenea in mozaicurile
mijloace demna de arta greaca cla ica. votive care tncadreaza 0 fereastra de pe peretele
Reprezentarila episoadelor din viata lui Hri tos est al tribunelor de sud din Sfinta Sofia, acol~
au devenit mai numeroase in interiorul naosului. unde familia imperiala asistala s.lujbe: Pe eel mal
Reduse 1a patru in biserica Hosios Lukas si vechi din aceste doua mozaicun, Hristos, tnves-
ajunse la opt in ea Moni, ele se ridica la unspre- mintat intr-o tunica de aur ~i 0 mantie de un
zec~ i!l Daphn.i: Aceasta extindere progresiva a albastru-inchis este asezat pe un tron intre
unei iconografii cu aspect narativ, hiar daca imparateasa Z~e (1028-1050) ~i imparatul Con-
poseda 0 valoare teologica i dogmatica, dove- ..tantin MonomahuJ (1042-1055) {il. 113)- Zoe
v
deste ca gustul pentru povestile istorisite prin li intinde lui Hristos un pergament r.aSU?lt eny-
imagini redobindea teren. merind daniile pe care le facuse Slintei Sofia.
Intrarea lui Hristos in Ierusalim ilu treaza Al treilea sot al Zoei, Constantin Monomahul,
a?easta conceptie mai narativa a picturii reli- ofera un apocombion (punga plina. cu cel. putin
groase, care avea sa se dezvolte tot mai mult in 6 63 trei kilograme de bani de aur). DIll exarmnarea
Spre deosebire d~ pa~oul prece?ent, Fe~ioara
atenta a mozaicului reiese ca numele lui Constantin este cu foarte putin mal mar~ decit c:upl~ lmpe:
Monomahul ~i capetele celor trei personaje au , 1 dar este tratata cu un simt al hieratismului
fost ref'acute. Aceasta din pricina ca mozaicul a na
~i al, frumusetii idealizate care. f ac dil~ ea u n Iel
fost fara tndoiala executat mai intii pentru primul de icoana mi'irita, Oricit de nobile ar Ii, portre~e]e
sot al Zoei, imparatul Roman al III-lea rghiro lui loan al If-lea i Irinei ne readuc pe paml~t.
(1028-1034), care suportase cheltuielile lucra- Obrazul tmparatului are culo~rea oa?he~a care l-~
rilor de reparatie a Sfintei Sofia. Clnd s-a Intor adus porecla de ~aurul. Chipul Irinei, al c~rUJ
din surghiunul in care 0 trimi ese uzurpatorul contur stilizat aminteste de capetele lui .Matl~se?
Mihail al V-lea Kalaphates (1041-1042), Zoe nu este in deplin acord cu restu} mozaicului ,~~
a poruncit a se modifice mozaicul astfel incit prezinta chiar ceva cu care nu smte~ ?bl~nm~l
sa fie infati~at noul ei ot. Poate a fost nevoie a . arta bizantina. S-a urmarit sa se subhrueze ceea
se restaureze ~i capul Zoei care ar fi putut sa fi lD , X" I
ee era specific in Iizionomia (C stramei : pa oarea
fo t distrus de Mihail al V-lea, J n sftreit, .e va fi ace tei fete late, cu frunte vtnalta, inca~rata dve
ref'acut ~i chipullui Hristos, fie pentru a se pa tra groase cosite blonde, dupa, mod a ,ocCldental~,
unitatea stilului, fie pentru ca privirea lui sa e e te si mai accentuate prm folosirea 'pudre~?
indrepte catrs lmparatea a, Potrivit canoanelor jnvior~ta de un usor fard ro':l ~e p0IIl:e~J; ochii
perspecti vei morale, Con tan tin ~i Zoe int mai cenusii, destul de reci, nu au mml,c medlterane~n:
rnici decit Hristos. Ei se in lina Ioarte usor inspre ~tim din texte ca aceasta, frage~lme ~ tenulm, l
el in semn de re ipect. Aceasta opera este insa de aceasta stralucire a parului stirms~ra in rlndurile
o Iactura severa ~i putin greoaie, care 0 apropie bizantinilor 0 admiratie compara,blla cu. aceea de
de Nea Moni din Chios. Vesmintele Imparatului care se hucura i astasi in Grecia Iemeile b,londe
~i ale Imparatesei ad ~eapan ca nistc anteris eu pielea alba. Insa Irina, orici~ d~ (C stralUCltO~re
sornptuos acoperite cu pietre pretioase, are le era prin frumusetea ufletului l, a trupului )~?
fac sa se asemene u placils de email impodobite nu fusese crescuta in eticheta rafma~a a c:ur~Jl
cu cabosoane, ce se bucurau pe atunci de 0 si ub vesmintele ei grele de ceremome s; ,slI~te
mare trecere, Sub ve ,minte nimic nu vadeste faptura sfioasa, putin stingaceJ parca tinjenita
corporalitatea trupurilor. Mantia lui Hri tos, cu i Iipsita de acea dezinvoltura pe care 0v avea
creturi inca de pe acum foarte manieriste, e te principesa porfirogeneta Zoe. Acest pa,n?u v~dete
de un albastru intens, care da senzatia tactila o arta mai subtile decit acela care ti m~atleaza
a grosimii firelor de lina, Coloritul pometilor ,i pe Zoe i Con tantin Monom~hul. Coloritul este
miinilor e te obtinut prin mijloace care ~in mai mai cald i mai nuantat. ~emmte~e sint mal uple
degraba de de 'en declt de pictura: mozaicarul ~i prezenta trupurilor se s~te mal m,ult,
a j uxtapus in chip regulat i metodi irurile Putin mai ttrziu, pe pilastrul adiacent a ,fost
paralele de ubulete cu acelasi ton. adaugata figura fiului lu~ loan aI, I~-lea Yv al
De cealalta parte a ferestrei, loan al II-lea Irinei Alexe (il. 112), desigur atunci cmd tmarul
Comnenul a pus ,a fie infatiat, dupa modelul print 'a fost asociat la tron, in 1122, la vi~sta de
tnaintasilor sai, far a tndoiala in anul ruirii ale 17 ani. Ohrazul este adtnc modelat ,~u ajutorul
pe tron (1118), oferind i el un apocombion, in O: tonurilor rosii-verzui i galben-cenusii, cu lungi
tit de prima a sotie, principesa maghiara Piri: ca, siruri de cuburi albe pentru a red a petele de lu:
fiica sfintului rege Ladi lau, care a luat Ia Con tan- mina. Impresia dominanta este aceea. a tenului
tinopol numele de Irina. Ca i Zoe, imparatea a caches al Comne~il?r. C,uloarea verzuie ,a cubll;-
poarta 0 lista de donatii. Intre cei doi oti s 65 rilor pe care sint lipite Ioitele de aur ale nimbului,
InaI~a 0 Maica Dornnului cu Pruncul (il. 102),
aJe vesmintelor ~i aJe fondului mozaicului aceen- mai lesnicioasa ~i,mai puFn costisito,?-re. Cap~t1n~
t!-leazu senzatia de tristate pc eare 0 emana din ce in ce mal multa. importanta, ~e n:tas~r!l
FIgura acostui tinar bolnavicios, sortit unei morti ce se tnmulteau con tructiile .de nO,1 bls~rlCl,
premature. aproape toate prevazute in chip oWlgat?:lU ~u
un decor piotat care lo tmbogatea se,mmf~catla
M ozaicuri constanti- Marile mozaicuri executate simbolica, fresca a luat l?cuf moz~JC.~IUl , ca
nopolitane din la Constantino pol in seco- expresia cea mai reprez~ntat.l a. a ar~el ~lza,ntme.
secolul )(11, azi lul al XII-lea au disparut, Prin supletea desenulm pe ca:e o.mgadUla, ea
dispdrute Dupa marturia lui Stefan favorizeaza dezvoltarea patetieului. Fresca se
din ovgorod ~i a lui Pero preta cu attt mai muIt la aceasta, cu cit era yorba
Tafur, hiserica Pantocratorului, zidita de loan de 0 artii de inspiratie populara, care nu avea
al II-lea Comnenul ~i de Irina, era decorata ell aceleasi exigente ca ~i arta de la curte.
mozaicuri chiar ~i pe zidurile exterioara.
L~ sftrsitul secolului al XII-lea, poate sub Cappadocia Frescele hisericilor rupe tre
patr~arhul loan al X-lea (1198-1206), un pictor din Cappado ia ne ofera
vestit, pe nume Eulalios, a modificat ~i a completat solide marturii despre acea arta monast~ca,
decorul de mozaicuri din Sfintii Apostoli: fara populara ~i provinciala, pe~ c,are am intnmt-~
Indoiala ca icolae Mesarites a intocmit cu aeest la copti in epoca paleocrestina ~l care est~ ate?~ata
prilej 0 noua Descriptie a edificiului, inainte de pina in Italia meridional a, trecind prm filiera
anul 1203, Eulalios a modernizat cupola cen- Greciei. . h' "
trala, tnlocuind InaJ~area care, asezata in ace t Am vazut mai inainte ca. anumite isenci
loc, parea poate un arhaism, cu Pantocratorul din Cappadocia Iusesera deco,rate, p,oate
potrivit ohiceiului care se generalizase. Se par~ chiar in epoca iconoclasta, dac~ nu ~l ~al,inamte.
ca Eulalios tnsusi s-a infa1ji~at printre paznicii Dar majoritatea acestor pioturi dateaza dm ~poca
Mormin~ului, in scena Femeilor la Mormint ~i, de nou~ pros'p~ritate p~ c~r~,a cunoscut-o regrunea
spre a Ii usor de recunoscut, s-a zugravit tntr-un intre disparrtia amenintaru arabe suh Con~tan-
vesmtnt original pe care - zice-se - avea obi- tin al VII-lea Porfirogenetul (913-959) ~l ve-
ceiul sa-I poarte. Secolul al XII-lea este epoea nirea turcilor seldgiucizi suh Constantin al X-lea
in care pictorii au inceput sa se preocupe de repu- Ducas (1059-1067), peosehim priD:tre ele doua
tatia lor ~i sa i~i semneze operele. grupuri. Unul, arhaic , datind ,dm sec~lul al
Din nefericire, aceste ansamhluri picturale nu X-lea, poate chiar inca ~e }a Sfir~ltul ~elUl d,e-al
sint pentru noi decit niste amintiri !iterare! IX-lea, rnentine dsopotriva in plCt,ura ca ~l in
, Iar marturiils despre pictura constantinopolitana arhitectura vechi formule paleocrestine, care dau
din seeolul al Xl I-lea sintem nevoiti sa Ie cautam acestei arte un caracter local destul de marca~.
in Macedonia, Ia Nerezi (1164), in Sicilia, la CelaIalt, mai recent, imita modelele constanti-
Monreale (pe la 1180-1190), ~i in Rusia la nOfolitane. , ~ ,
Vladimir (1194), ' n grupul arhaic, unde dom~na ve?hml pla~
2, FRESCA bazilical, Hristos, neputind hgu:a. in cupola
(inexistentll.), ramtne in conca abs,ldel. El, ~pare
In provinciile Imperiului, exceptind hisericile pe un tron cu spatarul in for~a de lira, in mlJl,oc~1
cu mozaicuri care au fost toate sau aproape to ate unei aureole cu stele purtata de patru roti t)
!
o campanila. Arcurile in oglvll, coloanele decungfl
personajelor sint conforme tendintelor care i~i
103 ~i trompele cu retrageri denota, ca ~l la ape a
face au aparitia in frescele de la erezi ~i care au 102
Palatina, fidel ita Lea consu-uet '1 ' ' , fundalurile de arhitecturi ~i 0 1nfa~i~eaza pe
de anumits traditiiy i.Uale S'IeJ '1'lei?IJarabo
01 10 alnici fil~u Fecioara, nu in picioare, intr-o atitudine solemna,
D ecorul de mozaicuri .' ci ~ezind, ocupata sa toarca ~i miratji de iosirea
~i 1151 (data morbii 1 .' ~~ecutat in~re anii 1143 Ingerului. In [nttmpinarea Dornnului el nu retine
era profund grec j~ i~~ ' e?l'gl~e d!n ntiohia), decit Fecioara cu Pruncul ~i pe Simeon, fara
nefericira 0 bun a parte di~lrf ~I~, ~l I's~iJul au, Din Iosif ~i fi1ra Ana. In astere el nu introduce nici
planului bizantin a avut d:e ISPUlut. Adoptaraa Calatoria, nici Inchinarea magilor.
tl,nerea unei repartisar! a ubi ;t I conse~mta men- Adormirea Maicii Domnului (il. 130) - tema
bizantina dectt in capela leal ~ of J?allpronun.t~t care apare in artele minore din secolul al X-lea
u abundenta care domn p a u Ul. n, opoziti _ este una dintre cele mai vechi, dupa aceea
mozaicarii Martoranei a ea in ace a ta ~m urrna, de la Daphni, in pictura rnurala ~i de asemenea
un soi de intimitaLe u autat ,sobrletatea ~i una dintre ele mai sobre. Aproape de Maria,
unei biseri i de dime' ,ar~ se potrivsa mai bine care zace pe patul de moarte, se 1nal~a, in mijlocul
1nt nu numai redus;~uTII mal modeste. Scenele panoului, Hri tos care, cu ambele mtini, ridica
~i mai putine person~c~urnar, dar ele uprind sufletul Iaicii sale, redat sub forma unei Ietite
In cupola, opt prooro i . inra~ate. In partea de sus zboara doi ingeri cu
in picioare, intre ferestre s~~ put~t fl IreprezenLa~i rnlinile acoperite de valuri, care se pregatesc sa
arhangheli lnvesmtnt t.' registru celor patru primeasca pentru a 0 aduce in ceruri. La sting a
care se proster'ileazaay1i in t~ga ~i in hirnation, ~i la dreapta se arupeaza apostolii carora, dupa
a proskinesei, cu miiniie n at~~udme~ blzantina o traditie atestatii de sf1ntul loan Damaschinul,
cratoru1ui tronlnd cu C:~~pel.1t\ ~n J urul Panto- li s-au alaturat trei episcopi, lesne de recunoscut
onul central. A f .. ea mc. lsa, in medal i- dupii omoforionuI lor ell cruci: sfintul Dionisie
Staptnul atotPuter~~t ~fCl inf~~I~~t mai putin Areopagitul, primul episcop al tenei, lerotei ~i
Inconjurat de garda sa' LUI?-ll l]l Judecatorul Timotei, prirnul episcop al Efesului. La capatii,
adorat de tngeri: aceast~~erlala, it Dumnezeu fintul Petru leagana cadelnita. De cealalta parte,
fect accentelor de evlavi eg~re corespunde per- f'fintuI Pavel i~i sprijina capul de picioarele
X" ie a Carol' domina ta
urmant a fi realizata in ctt I' n s-a 'Fecioarei, pe cind sfintul loan ajuns la batrtnetc,
Evangholisn; ocupa tro;:v:1 ocxr1la Marto~ana. i~i a~aza ere tetul pe pieptul Mariei. Acest mosaic
opt apostoli au fost a p. e e colt. Ceilalti e daosebeste de eel de la Daphni prin introdu-
nord ~i sud ale crucii ~~~a~: pe. holtile bratslor erea unor fundaluri de arhite turi dupii un motiv
prinstil, atitudini, dr~~ari 1aS~~~u~tit,d~. apr?piati oare se tnttlneste in miniaturile din prima jumatat.o
rum, de cei din ab ida del C ~ ~I c iar dimen- a secolului al II-lea. Dinaintea edificiului din
crede ca acestia din urm I'a efallll,.~nclt e poate dreapta apar douii femei care jele c.
mozaicarilor care au decor~t ~ s ujrt de modele Sfintii reprezentati in diierite locuri sint aproap
Restul decorului a . artorana. toti sfinti gre i. Printre eilal] i nu exisba nici
a.re puteau fi conceput:eJ~n~t sCf:e~? obi~n~ite unul pe care his ri a gl' a a sii-l fi lnlaturat all
rei: Bunavestire ~i Int: . pro VlI e a Fecioa- ignorat. In s hirnb -au inra~i~at sfinti gl'eci al
arcurile de est i d impinarsa Domnului pe
carOl' ult nu patl'nn e. e in Occident. Teate
asterea lui Iisu! si e dvoet . ale arbului central,
inscrip~iile .tnt 1n limba greaca.
de ve~t. Se releva aici e~r:~:l~ ~~cliol!: ..bratului Pe zidul de vest al pronaosului se ana doud
carului Martoranei s re mai . n .11 mOZaI- imagini votive. na it arata pe Hristos in picioare
avea autoru1 decol~l .maI~m~ta slmpli.tate decit incoronindu-l pe r gele Ruggero al Il-lea, potrivit
Capela Palatina I uk pal'~ilor. rasarltene din
. n unavestire, e1 suprirna 10 . 105 unui tip i onografic e sa bu ural, de trecere din
secolul al IX-lea pina pe la mijlocul celui de-a! de Capela Palatina, ci de ~ la~tern~ deasupra
Xl l-lea. Pe celalalt panou, Gheorghe din Antiohia intersectiei, flancatii, la un myel inferior, de aco-
se pros.tern~az~ cu u~il.inFi, ca un rob (dulos, perisuri in doua pante. ..'
spun~ mscrwt.I.a) ~a plC~oarele Fecioarei Iigurata Mozaicurile, incepute cu putm mamte d.e anul
nu din fa~a,. CI din trel-sferturi, ca intercesoare 1180, au fost terminate la incep~~ul anului 1.190.
asa cum pr~CIzeaza textul inscriptis] de pe rotulul Maiestria pe care 0 dovedesc, spu:.ltul de c~~rlta~e
pe care II ~me in mina.
si de ierarhie care Ie coma~d~ repartJt~a, ~n
~e~terul care a decorat Martorana a Iost mai . fir~it stilul lor arata ca artistu .au venit din
putin un desena~or c~~ un co~orist. Is-au
v putut Imperiul bizantin ~j, foarte probabil, de la Con-
reprosa unele stmg~cll, d.e pilda picioarele prea stantinopol. S-a crezut uneori ca, pentru exec.utarea
scu~te ale ar?~n.ghell]or din cupola, ~i 0 anumita acestor panouri, Wilhelm al II-lea ar h ad.us
dur'Jtat? a liniei. In schimb, coloritul sau este mozaicari de la Salonic, oras pe care tl cucerise
unul dmtre cele m~i bogate din Sicilia ~i acest in 1185. Dar decorarea bisericii a in~epu~ cu ~ult
]uc~u ~ore punde bine atmosferei de intimitate inaintea acestei date ~i rernarcabila er umtate
dehcata .ee care se. pare ca .a vrut sa 0 creeze. El dovedeste cii planul general al lucrar!)or fuse~e
a facut. s~ predomme tonurile de aJbastru, violet, intocmit de la inceput. Programul lCo.nograflC
trandaflI'lu, verde-deschis ~i alb pe care le-a a fo t imprumutat de la ~apela Palatina, dar
indulcit. prin fo~osirea nuantelor 'complementare tratat cu 0 grija mul~. sporlt~ fa~a de coe~en~a:
in pa:~II.e umbl'lte. EI a facut argintul sa scli- Pentru absida creatorn s-au inspirat totusi mal
peasca dm. abunden~a pe vesmints ~i de asemenea mult din catedrala de la Cefalu. n ~ust ~are al
pe fondul'lle medallOanelor, unde i-a combinat Pantocratorului Iactnd gest~ bm~cuvmtarll ocupa
efectel~ ~u ale aurului .. I-au placut petele largi toaLa conca, dobindind 0 ~l mal, m~re .am~loare
de ~lI~ma. A tmpins mal departe declt mozaicaru] declt inaintasii sai de la Cefalu ~l dill Capela
abslde! de la Cefalu desenul detaliilor interioare, Palatina. In zona urrnatoare, Fecioara desornnata
Ireamatul cutelor und uits. De asemenea si-a prin inscriptia gr~aca drept Pa~achrantos (Prea-
a]~ngJt . personaje]e. Prin aceasta el vesteste curata, far a lndoiala ca 0 referll~~a la eon~rover-
stilul ~nilor 1170 ~i urmatorii, pe care J-am intflnit
in ultirnela faze ale Capelei Palatine ~j pe care
sele timpului asupra Imaculatei Co~ eP~Il) . =.
neaza cu Pruneul intre arhan~belJl Mlha~l ~l
n vom relnLilni la Monreale. Gavriil ~i cei doi prezece apostoli, ~l ?ar?r ~Ir e
revarsa pe stilpii din apatul absidei ~I a.Jun~e
111
onreale Wilhelm al II -lea (1166- ptna pe zidurile nord ~i sud ale alt~~'uIUJ. Dl?a~la
. -1189) s-a gindit sa Iaca eu care pictorul a di pus ~postoIJl. astfe.l IDCI~,
din catedrala de la Monreals, a carei Con tructie a in ciuda intinderii registrului pe ma! m~l\l pereu,
~ntreprms-o pe dealurd~ ce domina orasul Palermo, ei nu Iorrneaza 0 sue esiune de f1gur~ frontale
rn 1172-11 ~3, unul dintra cele mai rnari sanctu- izolate, i un grup intors ~at~e. I' e~l?a,ra, nu
a.r~ ale cre~llJlata~ii, c':lre sa intreaca 1n amploal'e putea fi decit opera unor arll~tl J CUSI~1 10 a .. e
~I in fa t Cape~a Palatinii, so otita p buna drep- adapta unor cadre car~ n~ erau cele .ale edlfI:
L~te c~a mal ImporLanta realizare arhitecturala ciilor bizantine: numai niste mestcri f?r~atl
din tirnpul domniei bunicului sau, Roger de 0 lunga traditie in exercitarea ~eserlel lor
al II -lea.
erau in masura sa faca dovada uner asemenea
~~serjc~ eSLe. 0 .bazili. a cu transept care, din tndsmtnari. Nu la fel se punea problema pentru
pricma dlmenslUmlor ei, nu mai e Le acoperita cei paisprezece sfinti ~i sfinte din zona urrnatoare,
de 0 cupola sprijiniUi pe bolti, "pre d o. ehirn 106 107 care, dimpotriva, lntr-un fel foarte savant, stall
l~ coresI?ondonta simetrica cu.ceilal~i de pe peretole laslnd numai Ierestrelor grija de a maroa punctua-
d~n fata: Clement I, de. pilda, corespunde lui tia. Fundalurile de arhitecturi ~i de peisaje,
Sllve.str~. AlCI.nu s-.au .retmut decit sf'intii onorati destul de larg folo ite, contribuie mult sa confere
de biserica latina ~l dmtre care majoritatea for- Iiecarui tablou unitatea ~i echilibrul sau, creind
mau obiectul unei evlavii deosebite in Sicilia totodata sentirnentul de spatiu, Mesterii de la
~i in Italia. Se releva prezenta Ilntului Thoma Ionreale au preferat compozitiile strlnse! in
Becket, ucis in 1170 ~i canonizat inca. din 1173 care per onajele se grupeaza lntr-un serrucerc
(sotia lui Wilhelm al II-lea Ioana era fiica rezelui e .0 In rie uneori tntr-un accident de teren
Angliei, Henri al II-lea).' 0
(it. 129). Iconografia fie arei scene ~'iimi~e c~n-
~avel ~i Petru :;tn fo L infi'i~i~ati tronlnd in forma. motivelor in vigoare in Irnperiul bizantin,
ahsidele laterale, primul Ia nord, 1 doilea la sud. fara introducerea unor e1emente occidentale. La
Dar episoadele din viata lor, in loc sa fie mutate fel se tntimpla ~i cu Minunil lui II ristos, a carer
in colatorala, asa cum se intimplase la Capela majoritate a fost tran pusa pe p~retii ~olat~ralelor.
Palatina, au impodobit peretii apelei din fata In nava centrala e de fa~oara episoadele
cel?r doua. abside, asa inclt sa se obFna acea Facerii, ins pirate .din acelea zugravite in Capela
umtate mal mare a decorului pe care au urma. Palatine ~i cuprinztnd ~i ele scene de la Facerea
rit-e mesterii de la Monreale.' Acestia au luat in lumii p1na la Lupta lui Iacov cu. ingerul. ~ar
chip .evident ca modsln mozaicurlle din Capela artistii de la Monreale, spre deosebire de re~hza-
Palatina, Ponte chiar au avut la Indemina caie- torii Capelei PalaLine, au adaptat tahlourile la
tele de de one ale inaintaailor lor. Dar anumite cadrul deosebit a1 spatiilor dintre arca~e. L~ fel
scene pe ~re le-au adaugat ~i elteva motive pe ca ~i in privinta subiectelor evangheh?e,. Cl. au
care le-au introdus par sa indice cil ei s-au bizuit profiLat cu dibaci de elementele de peisaj ~l de
~i pe alte culegeri. In sfir~it, ei au adu modificaril arhitecturi.
destinate sa dea mai mult hilibru ai armonie Pe sttlpii de la apatul altarului a~ fos.t ex~cu-
compozitis] panourilor. ' tate ca si la Martorana, doua mozaicun votive.
Careul central ~i cele douii brate aJe tran eptului nu'l 11 ;'eprezintii pe regele Wilhelm al II-.lea
slnt ocupate de scenele din vial a lui IIri to triclinlnd u-s in picioare, ~i dedicind noua bise-
(il. 129), Incepind cu Vestiroa 1ui' Zaharia. pina rica Fecioar~i care e te evocata ~i in calitatea
!a Pogortrea Sfin.tn!ui D~h. Ele inL dispu e i de inter esoare, pe ctnd mtna lui Dumnezeu
mLr-o ordme narativa, care ia ca punct de pornire iese din ceruri. Celalalt reprezinta incoronarea
evanghslin dupa Luca, inter allnd in ea episoado a sluiasi rege de ciitre Hri tos, tronind frontal?
din elelalte evanghelii, ~i nu in functie de desla- dupa un tip care s-a rasptndit in c~rsul seco~ulul
surarea sarbatorilor liturgi e contrar obiceiului al Xl l-lea ~i care accentueaza ell tanta dmtre
din a 'en vrerne. '
Hristos-R ge ~i . uveran.
Mozai rii au dat dovada importan~ei p care In iuda unor inevitabile deo ebiri de mtna,
o aveau pentru ei consid r ntele de ordin esteti care dealtfel slnt greu de delimitat in detaliu!
~e care ina.i~ta~i~ ]01' din Capela Palatina par s5 mesterii de la Monreale au stiut .sa dea ansamblului
Ii fost straini. 1 au diutat feclele de euritrnie mozai urilor 0 unitat.e de til care este rodul
~~d~ ,unitaLe, ?~lnumai Inlau~Lrul Iiecarui panou, coeziunii impu e aLelierului caruia ti apartineau
CI ~l In repartitia lor pe poreti, astf I in it acestia !}i din ar s poate dedu e ca executia nu .s-a
sa produca 0 impresie gene-ala de omozenitato intin pe un rustimp prea mare. Acest~ e.sLestilul
~I
'd e coerenta. Tot in aceasta intentie ei0 au su-
care in epuse sa se iveasca la .Ner~zl ~l .care a
prirnat benzile verticale 0 sopard dif'eritele. n, 108 109 t.riurn fa L la r urhinovo, Kastoria, Cipru ~l N ov-
gorod. Dar la Monreale, tehnica mozaicului si arta de la Monreale ocupa un loc de frunte intre
poate ~i exigentele unui gust mai sever al arti~- creatiile din aceasta epoca, prin muzicalitatea sa
tilor Iormati in capitala I-au Ierit de excesele surprinzatoare ~i tnalta sa distinctie aristocratica.
pe care le-a cunoscut in Macedonia sau in Rusia. Ii vorn reintilni grafismul manierist ~i vehe-
Ceea ce tl caracterizeaza este cu deosebire dina- ment, adus la un soi de exasperare, in San Marco
mismul, gustul pentru proportiile alungite, miscari- de la Venetia.
Ie vii, atitudinile vehemente ~i dramatice, drapari-
Ie clocotitoare ale carer Ialduri au putut fi com- Crottaferrata Dar, mai inainte, sa notarn
parate de dl. Kitzinger cu valuri1e amenintatoara ca mozaicurile din abatia
ridicate ~e un vint aducator de Iurtuna. Pe coapse, ba iliana de la GroLtaferrata, linga Roma, ofera
genunchi, pulpe sau coate, faldurile se rotunjese cu cele de la Monreale 0 asemenea inrudire,
tntr-o factura foarte manierista. Desenul este incit e poate crede ca se datoresc acelorasi
de 0 suplete ~i de 0 fluiditate care, prin contrast, artist].
face sa para ~eapana rezerva aceluia din Capela
Palatina, In ciuda complicatiei sporite a detaliilor Mozaicuri din La San Marco, incendiul
interioare, care se incilcesc ~i se inghesuie unele secolul al Xll-lea din anul 1106 distrusese
in altele, fie oa e yorba de trasaturile chipului si de La inceputul de fapt toate mozaicurile
sau de .draJ;>ari, s~guranta co.ntururilor izbutests ceLui de-al XIII-lea din vremea lui Domenico
sa. dea. Iigurilor umtatea plastics pe care 0 Iactura in. San Marco de Selvo (v. pag. 90). Ele au
mmU~lOaSa 0 Iacuse sa e piarda in operele imediat la Venetia fost inlocuite abia in a
ante~lOare; vede~ In aceasta efectul aceleiasi doua jurnatate a secolului
nevoi de coerenta, asemenea aceleia care s-a al XII -lea, clnd decorul s-a intins pe toate supra-
exprin:tat in compozitia liecarui panou, sau in Ietele apte sa adaposteasca scenele figurative.
r~par~lzarea general a .a acestora. Unei griji iden- Lucrarile s-au prelungit, practic fara intrerupere
tice II raapunde coloritul ; se reduce considerabil ptna sub dogele ndrea Dandolo (1343-13~ 4):
irnportanta tonului local in avantaju1 armoniei Mesterii bizantini, care au fost chernati ~i despre
ansamblului; se evita contraste1e dintre culori : care pomenesc textele, s-au inconjurat de u enici
mantiile ~i tunicile mai multor per onaje Inveci- venetieni ~i au contribuit astfel la formarea unor
nate slnt tratate in acelasi ton pentru a e topi . oli locale. Iconografia ramtne in chip funda-
intr-un ansamblu compact. Doar luminile sint mental bizantina, chiar ~i cind stilul se indepar-
s':lblinia~e, c.a ~i la erezi au la ovgorod, potri- teaza de acela practicat pe atunci la Constanti-
vit tendintei spre grafism care determina desenul nopol. ~i. ~n teritoriile grecesti, far a sa aj unga
cutelor la vesrninte. Folosirea din abundenta totusi niciodata la 0 ruptura totala.
a petelor de lumina contribuie Ia sugerarea volu- Programul general se inspira, in chip libel',
mului trupurilor, care incepe sa se vada mai accen- din a ela al Sf'intilor Apo toli de la Constanti-
tuat sub vesminte. Dar aceste rafinamente nopol, al carui plan Iusese reluat la San Marco.
inspirate de 0 constiin ~i1 foarte clara a proble~ Ciclul deeorului cupolelor ineepe cu aceea de la
melor estetice, sint dobtnd ite In detrimentul pro- est, partea de unde vine lumina. ici s-a infati~aL
~unzi~ii sentimentelor: ne aflarn departe de asteptarea Ilntuitorului ~i venirea lui. Bustul
intensitataa dramatica de 1a Nerezi. lui Hri tos-Emanuel intr-un medalion cu fond
~hiar da.ca anumite formule slnt repetate in de stele este inconjurat de Fecioara (de tip con-
chip mecamc, fapt de neinlaturat intr-un ansambJu tantinopolitan, cu bati ta la cingatoare), precum
care a trebuit sa fie executat destul de repede, 110 111 ,i de patriarhii ~i de prooro ii care n v eatiserfi.
Pandantivii poarta simbolurile evanghelistilor, . Itntului loan Evanghelistul, ~i in cupola bratului
martori ai vietii sale pe pamint, Abundenta de sud s-au reprezentat alintii Leonard, Nicolae,
draparilor Iasa sa se creada ca mozaicarii care Clement i VIasie.
au realizat aceasta cupola se inscriu in traditia Expresionismul dramatic i desenul impetuos
de la Monreale ~i ca ei au Iucrat la sftrsitul seco- al mesterului cupolei in care oste infatiata
Iului al XII-lea. Hristos-Emanuel ~i anumite lnaltarea caracterizeaza i seenele Patimilor de
figuri de prooroci au necesitat sa fie ref acute in pe bolta care desparte aceasta cupola de aceea de
secolul al XIII-lea dupa incendiul din anul1231. Ja vest: regasim aici aceeasi alungire a persona-
In cupola centrala, ca ~i la Sfintii Apostoli jelor, a easi vioiciune a atitudinilo:.
de la Constantinopol, este reprezentata Inal- cu totul alUi maniera era practicata de ate-
~area. Participind la estetica dominanta din lierul care a decorat bolta de Ia sud de cupola
ultima treime a veacului al XII-lea, mesterul centrala (il. 132). Vigorii nu lip site de asprirne
care a decorat aceasta cupola a accentuat vehe- ~i exuberantei li s-a preferat aici eleganta i
menta gesturilor apostolilor i a miscarilor 1nge- fluiditatea liniei, limpezimea cornpozitiei. Fundalul
rilor prin rnijloaco destuI de superficiale, care se de sttn i i de arhitecturi devine pret~xtul unor
manifesta mai ales in agitatia draparilor redata gratioase stilizari decorative. Indragostit de efec-
prin falduri puternic subliniate. In juruI acestei tele liniei, pictorul se complace in a repeta arcu-
teme bizantine, e1 a dispus pe spatiile dintre rile de cere superioare ale nimburilor apostolilor
Ierestre cele saptc Virtuti i cele noua Fericiri sau bonetele locuitorilor Ierusalimului, lara a
care, in mare parte, par sa execute pasi de dans. indica macar partea de sus a chipurilor. La el
Cutele vesmintelor lor deseneaza linii destuI de grafismul epocii este disciplinat de dorinta de
seci, care izoleaza ca tot atttea motive ornamental euritmie i de gratie, pe are 0 pune in evidenta
principalele par~i ale trupului fara acel simtamtnt ~i zveltetea personajelor.
de unitate general a a figurii, nespus de viu la
Monreale. S-ar putea afirrna ca artistii greci,
aflati departe de exigentele de la Constantinopol, PICTURA PROFANA
sau ucenicii lor din partea locului, au cedat frene-
ziei de a exploata proc deele lineare e se hucurau Pictura prof'ana continua sa trateze marile ter.ne
pe at unci de mare voga, traditionale din repertoriul sau, care erau memte
Cupola de vest infatieaza Pogorlrea Sfintului sa preaslaveasca sub feluritele sale aspecte majes-
Duh. Biserica se raspindete printre graiuri i tatea ~i puterea basileului, sau pur ~i simplu sa
sernintii : figurate pe spatiile dintre goluri in alcatuiasca un cadru agreabil ochilor sai. Ispravile
loc sa fie pe pandantivi, asa cum se obisnuia in razboinice sau cinegetice ale trnparatului eonsti-
Imperiul bizantin. Pe pandantivi s-au reprezenLat tuiau subiectele favorite. De asemenea el putea
Ingeri, a caror lungime a trebuit sil fie exagerata fi reprezentat in toata maretia lui, inconjurat
pentru a-i face so. umple cadrul disponibiJ: aceasta de membrii familiei imperiale. Scenele din hipodrom
alungire era in piritul gustului vremii. Tot in aminteau spectacolele familiare unde Imparatul
virtutea tendintci epo ii spre grafism utele aparea in toata puterea sa de vesnic invingator .
vesmintelor apostolilor s-au stilizat in fi~ii taioase, In sf1r~it, peisajele raepundeau nevoii de destin-
i S. Bettini le-a comparat cu niste curbe de dere ~i de evaziune.
nivel care definesc reliefuI figurilor. In palatul Kenurghion, construit de Vasile I,
Pentru a satisfa e cvlavia populara, in cupola par~ile superioare ale salii festive cu plan bazilical
bratului de nord s-au ilustrat scene din viata 112 113 erau decorate u mozaicuri pe fond de aur, in
care trnparatul primea ca ornagiu din partea
generalilor sill orasels pe care armatele sale Ie Pictura prolana s-a rasptndit. in Bulgaria, in
Rusia in Sicilia. Citeva exemplare s-au pastrat,
cucerisera. Pe tavan se desfasurau campaniile sale
victorioase, tnsotite de trofee. Tintnd seama de la Palermo in camera numita a lui Roger (Rug-
deosebirile inerente de tehnica, . tilul acestor gero) al II~lea, in realita~e an:t.enajata .Ia sfirsitul
mozaicuri se inrudea fara lndoiala cu acela al domniei lui Wilhelm I, prm ann 1160, ~l in paJatul
scenelor de batiilie din miniaturile care tmpodo- La Zisa (Ia inceputul domniei lui Wilh~lm a~II-lea):
besc culegerea de omilii ale sffntului Grigore Ele reprezintii, ~n peis~je c~. arbon, am male ~I
din azianz, executate tot pentru Vasile I ~i vinatori afrontati heraldic. Stilizarea foarte acc.en-
pastrate in Biblioteca nationala de la Pari. tuati1 ne aminteste mai degraba de al'L~ arabilor
Intr-o lncapere tnvecinata, deasupra a doua zone decit de aceea a bizantinilor, dar se ~tIe ca arta
de flori, lmparatul ~i sotia sa, Evdochia, tronind profana este tocmai unul dinLre domeniile ~n care
in vesmintele lor de ceremonie ~i inconjurati de s-au produs cele mai multe Imprumuturi intre
copiii lor care tineau in mina car~i sfinte, erau cele doua civilizatii.
infa~i~a~i ridiclnd mina in semn de adorare catre
marea cruce de aur care impodobea tavanul:
o idee despre aceste mozaicuri ne putem face din
portretele lui Vasile ~i ale membrilor familiei
sale, pastrats in aceeasi culegere a predicilor
sfintului Grigore din Nazianz.
Manuel Comnenul a poruncit sa se reprezinte
in Palatul Blachernelor nu numai faptele sale
eroice ~itot ceea ce facuse pentru binele romanilors,
dupa cum se exprirna Nicetas Choniata, ci ~i
razboaielo din Antichitate . In Marele Palat,
mozaicurile aratau orasele pe care el le recucerise
de la turcii seldgiucizi.
Gustul pentru pictura istorica se pare ca era
atit de viu incit unul dintre ministrii lui Manuel,
nepotul sau Alexe, a pus sa se ilu treze pe peretii
palatului sau vitejiile sultanului din Iconium ,
lucru care nu a fost deloc apreciat de contempo-
ranii sai.
Frescele din Slintul Dumitru de Ia Salonic ne-au
pastrat doua marturii despre pictura i torica
prolana, Una infati~eaza masacrarea populatiei
refugiate in biserica ; cealalta aminteste intrarea in
orasul cuprins de flacari a unui Imparat aureolat.
Dupa parerea d-lui Sotiriou, evenimentele repre-
zentate ar fi cele care au tnsout jefuirea orasului
Salonic de catre arabi, in 904, ~itmparatul calare
ar fi Leon al VI-lea eel Intelept (886-912). 1104
3. ICOANELE In secolul al XI-lea s-a impus 0 maniera mai
cla ica avind ca tra aturi dominante nobletea
hipurilor euritmia compozitiilor, simtul volu-
melor, gu~tul pentru culorile pure ~i stra.Iuci~oare,
combinate in armonii Iermecatoare, demmtatea
atitudinilor adesea inspirate, clnd este vorba
de figuri i~ picioare, din statuile a:ntic~ spriji-
nite pe un picior ~i cu celalalt Indoit [il. 134).
nele par imitate dupa pic~ura mo~~men~ala;
altele, dimpotriva, se apropie de n::lmaturl:
A
Evanghelii in
din Pergam.
.
In a doua jumatato a se-
manus ris cuprinde notitele din primul semestru,
din septembrie ptna in februarie. Fiecare pagina
stil clasic colului al X-lea, datorita este ilustrata cu 0 miniatura care ocupa mai putin
contactului cu operele Anti- din jumatatea ei. In total sint patru sute treizeci
chitatii, s-a constituit un stil cu adevarat clasic, de miniaturi. Pe marginea Iiecareia se citeste
mult mai original decit acela al miniaturilor pre- 122 123 numelc unui artist, desigur al miniaturistului mai
degraM decit al autorului panoului de pictura a pra cutezanta, este inconjurat de Hri tos ~i
monumentalii din care se va fi in pirat miniaturis- d arhanghelul Gavriil care il tncoroneaza, de
tul. Numarul acestor artisti se ridica la opt ~i ei Mihail are ti sustine lancea, de busturile celor
se numeau Pantaleone, Nestor, Mihail cel Ttnar, sase sfinti militari, a carol' protectie i-a inlesnit
Gheorghe, Simeon, Mina, Mihail din Blacherne izhlnda, ~i de opt ostateci bulgari prostemati la
~i Simeon din Blacherne. Cum spa tiul rezervat picioarele lui (D. Talbot Ri e, Art lnjzaniin,
rniniaturilor e te de tul de intins ~i cum ele nu pI. I). Pe pagina urrnatoare, scenele din viata
cuprind adesea decit citeva personaje sau chiar lui David, de la ungerea sa ptna la cain~a,
numai figura sfintului comemorat, un loc impor- sint tratate cu acelasi gu t pentru naratiunea vie
tant a fost Iasat muntilor ~i fundalurilor de arhi- a ~i majoritatea episoadelor din menolog. Rega-
tecturi joase ~i intinse, cuprinzind adesea un . im aici aceeasi utilizare a arhitecturilor ~i a
portic sau un zid lung ce leaga doua corpuri fundalurilor de coline sau de munti (D. Talbot
laterale, dupa 0 formula care deriva din decoru- Rice, op. cit., pI. 127).
rile teatrului antic. Prezenta unor atlanti la unele
porticuri arata de asemenea ceea ce acest manu- Monuscrise Pentru a raspunde exigen-
scris poate datora artei pagine. Pictorii au folosi L de format mic telor unor amatori rafi-
in mai multe rinduri pro edeul - utilizat cu nati, al carol' numar sporea
attta succes in marea pictura murala din secolul mereu, atelierele au produs manuscrise de format
al XII-lea - care consta in a inscrie figurile in mic - mai ales evanghelii ~i culegeri de predici
a cidentele de teren care le subliniaza miscarile. - impodobite cu scene minuscule, ale carol'
De asemenea miniaturistii au reprezentat bise- figuri sint alungite, uneori subtiratice ~i plaptnde,
ricile vestite unde se cinstea memoria anumitor desenate cu 0 mlna rapid a ~i precisa. Coloritul
sf'inti. Scenele infa~i~ind martiriul sau taierea a devenit mai nuantat. Miniatura tnceta sa mai
capului unor sfin~i lnt tratate cu vioiciun. fie inainte de toate 0 ilu tratie, pentru a deveni
Victimele au siJuete alungite pentru a mobila o omamentatie. Fiecare pagina trebuia . a contri-
fundalul ~i par lipsite de greutate. In reprezentarile buie 1a delectarea cititorului. Caligrafia eleganta,
supliciilor, 0 imaginatie artisticii destul de crud5. u litere eel mai adesea de aur, i~i impletea efectele
s-a lasat prada ispitelor genului. Dar exista de cu acelea scoase din initialele ell figuri, din chena-
asemenea miniaturi de un alm hieratic, cum lnt rele somptuoase ~i din repartitia decorativa
cele care ii arata pe 'fintii in rugaciune sau pe asemenea aceleia din tabelele de concordanta,
IIristos citind textul lui I. aia in mijlo ul iudeilor in care florile ~i animalele reale sau fantastice,
tu. 141). chiar ~i personajele umane, tnsulletesc cu 0 via~a
Ieerica bogate motive arhitecturale sau georne-
Psaltirea Acelasi 'W auster inspira trice. 1n coloritul intens al acestor miniaturi se
lui Vasile al Ll-lea ~i cole doua miniaturi, pe releva inrlurirea pe are emailurile contemporane,
din Biblioteea intreaga pagina, de la in- precum ~i tesaturile au exercitat-o a upra rafi-
San M areo eputul P saltirii aflate in namentului compozitiilor decorative. Bizantul
de la Venetia biblioteca San Marco ~i si-a creat astfel un stil propriu in miniatura orna-
xecutate pentru asile al mentala, foarte indepartat de modelele antice
l l-Iea dupa victoriile ale hotarrtoare din 1017 ~i care era mult indatorat traditiei artelor somp-
asupra bulgarilor. Sobrietatea mijloacelor Iolot ite tuare din Orient. Acest stil, care i~i Iacuse
dau 0 expresie de rohu ta ruaretic imaginii trium- aparitia inca de la inceputul secolului al XI-lea,
fale in care lmparatul, red at 10tl'-0 atitudine de 12-4 125 a inflorit in anii 1040 ~i urrnatorii, atunci clnd
clientela caruia i se adresa a-a instalat la putere Fecioarei, lulnd a punct de pornire Protoevan-
oa urmare a triumfului nobilimii civile. El este zhelia lui Iacov ~i legendele despre viata Maicii
cit se poate- de bine reprezentat in Biblioteca D mnului. Textul ~i ilustrarea pur ed dintr-o
nationala de la Paris prin Evangheliile grecesti a' easi forma de spirit. cu coloratura popularil.
ur. 64 ~i nr. 74, realizate d mesteri lnzestrati Exista doua manus rise pictate ale aces lei cule-
cu 0 mare iscusinta ~i un gust delicat, geri, unul In Biblioteca nationala de la Paris
(gr. 1208) ~i celiilalt la Vatican (gr. 1162). Minia-
Manuscrisul Acestui stil li apartine de turile lor e a camana lnd aproape, Cura 'sa fie
Sfintului 0. emenea uleger a de absolut identi e. Manus risul de la Vatican st
loan Curti de Aur omilii ale lui loan Guru mai ingrijit, executat. Fara indoiala miniaturi tul
al lui de AuI', in eputa pentru e va fi lujit de numeroasele modele pe care i le
Nichifor al J IJ -lea Mihail al Vl l-lea Ducas furniza ilustrarea Vechiului ~i oului Testament,
Botaniatul (1071-1078) ~i terminata au a scrierilor apocrife, dar nu s-a sf'iit sa riaseo-
pentru urrnasul sau, Nichi- cease a ~i forme noi. Este unul dintre aceia care au
for al Il l-lea Botaniatul (1078-1081). Figura Juat parte la profunda retmprospatare a stilului
lui loan Gura de AuI' este irnpregnata de acel miniaturii, la care a lost martor inceputul ecolului
ideal de eleganta a cetica ce a yea sa domine de a1 XII-lea. Cu multa iscuainta ~i for~a in executie,
acum inainte in reprezentiirile Sfintului. Capul el a exprimat calitati de prospetirne \i de duiosie,
arhanghelului Mihail, de 0 Irumusete bllnda ~i de acuitate a observatiei ~i de sirnt al pitorescului.
pura, prevesteste lngerii de la Sant'Angelo in ~tiut a dea cornpozitiilor sale so.voare ~i un
Forrnis (it. 143-bis). Iarrnec mai putin naiv dectt pare la 0 prima
edere.' In peisaje (il. 142), care 0 upa adesea
Miniaturi din La inceputul secolului al intreaga miniatura, imaginal ia sa vizionara il
secolul al Xl l-lea Xl I-lea, gustul pentru impinge ii stilizeze tntr-un chip Ioarte ornamental
naratiune care, in pictura elemontele preluate din contemplarea spectacole-
nronumentala, favorizase dezvoltarea ciclului lor oferite de natura ~i introduce in ele, cu multa
evanghelic, si-a dat friu libel' ~i in arta miniaturii. art a, cenel figurative datorate modelelor de
Acestui gust i se datoresc opere de un stil viguros care s-a lujit. Aceasta plenitudine a fundalurilor
in care personajele si-au pierdut lnfati~area pla- ne tndeamna sa ne glndim la Gauguin. Miniatu-
ptnda din secolul a1 rI-lea, dar ne fac sa ne ristul tnzestreaza cu multa Iervoare delicata
glndim la niste papusi mici. In Psa1tirea greaca reprezentiirile episoadelor din Viata Fecioarei.
nr. 1927 de la Vatican, ilustrarea narativa a Totodatii, el este omul ecolului al Xl I-lea prin
psalmilor, ptna atunci rezervata marginilor, trece predilectia sa fa~ii de vioiciunea rniscarilor ~i
in fruntea poemelor, astfel tnctt sa poata capata elanul draparilor, care vestesc pictura murala
mai multa Insernnatate. din anii 1160 ~i urmiitorii. Importanta pe care 0
acorda liniei in red area cutelor vesmintelor pre-
Omiliile lui Iacov Irnaginatia narativa va figureazii de asemenea cursul pe care 11 va lua
din Kokkinobaphos Ii inca ~i mai bine Iolosita ulterior arta ecolului al Xl l-Iea. Si mai stie sa
ceva mai tirziu in abun- trnparta grupurile in asa f 1 tnclt sa produca
denta ilustrare a celor sase omilii pe care ciilugarul fecte de ansamblu. Iubeste oloritul intens:
Iacov din miniistirea Kokkinobaphos (in Bithynia tonurile albastre ~i rosii domina, Iiind urrnate
linga Brussa) le-a compus pentru sarhatoril~ 126 127 de el violete ~i cafenii.
l _
Evouuia miniaturii In. cursul veacului al
in. veacul XII-lea, la fel ca ~i in
al XII-lea pictura monurnentala, exe-
cutia devine din ce in ce
mai lineara, multiplicind cuteIe, tratind ca bucati
izolate diferitele par~i ale trupului, redind cu
minutia pletele ~i barbil . S-au cautat expresiile
energice ~i incordate, atitudinile tnsufletite ~i
chiar patetice, miscarile impetuoase (il. 143).
Dar, in ansamblu, atunci a avut loc 0 net a degra-
dare a stilului.
FILDE~URILE
F ildesurile au fost prelucrate [ntr-un numar
impresionant. Spre deosebire de epoca paleo-
crestina, subiectele religioase au dobtndit primul
loc, asa cum era ~i Iiresc intr-un Imperiu profund
crestinat ~i foarte tndepartat de antecedentele
Epoca Iaoedonenilor si a priruilor Comneni este sale pagine. Numeroase dintre piesele care au
aceea in care, Intr-un imperiu aflat in culmea a)uns pina la noi erau adsvarate icoane porta-
prestigiului sau ~i dispunlnd de resurse con ide- tive.
rabiJe! feIuri~ele tehnici. ale artelor somptuare
au alms daplina lor tnflorire. Nu exista civilizatie A doua Fildesurile din a doua
care sa fi folosit vreodatii mai multe mate~ii jumatate jumatate a secolului aJ
p e~ioase: Iildes, aur, argint, bronz, email, neste- a secolului IX-lea ~i din primele decenii
mate, perle, ~esaturi de matase ~i de lina au fost ai IX -lea: ale celui de-al X -lea au
chemate sa sat.isfaca dorinta nemasueata de lux $i inceputul acea severitate, uneori
si s-au ombinat nu 0 data 'Intr-o aceeasi lucrare. secolului al X-lea usor stingace, care caracte-
Cronicarii bizantini ne-au pastrat amintirea splen- rizeazji mozaicurile ~i
dorii pe care trnparatii 0 desf'asoarau In decorarea ~niaturile timpului. Prin stilul sau, incoronarea
palatelor lor ~i in fastul ceremoniilor. Biserica nu lui Leon al VI-lea (il. 158) aminteste de luneta
e~a. I?ai 'pu~in doritoare de a aduce Atotoputer- u~ii. imperiale din Sflnta Sofia, unde acelasi
ruciei lui Dumnezeu omagiul care i se cuvenea basileus sta prosternat la picioarele lui. Hristos
~i de a-i afirma superioritatea asupra rivalelor (il. 107). Prezenta Fecioarei ~i a arhanghelului
sale prin etalarea unui fast pe care nimeni in Gavril in ambele opere stahileste intre ele 0
altii parte nu-l putea egala. Imparatii tineau sa-si legatura suplimentara de ordin iconografic ~i
arate piosenia prin daruri de mare pret oferite raspunde fara tndoiala unui acelasi fel de evlavie.
sanctuarelor ~i mlnastirilor cu prilej ul tncoronarii
sau al sarbatorilor mari. Produsele atelierelor Secolul al X-lea In cursul secolului al X-lea,
bizantine au fost foarte cautate - si uneori imi- o grija sporita fata de per-
tate - aUt In Occidentul latin it;i in Orientul fec~iunea formei, care se intemeia pe modelele
slav. Imparatii daruiau aceste obiecte st.aptnito- oferite de miscarea de reintoarcere spre antichi-
rilor sau prelatilor pe care doreau sa-i maguleasca tate, a dat nastere unui stil care, pastrlnd in
sau sa-i impresioneze. Bizantinii in~i~i importau acelasi timp ceva din rigoarea putin cam aspra a
d.in ~trainatate nu numai materii pretioase, ci epocii precedente, tintea mai mult spre elsganta
~l obiecte prelucrate: matiisuri ~i portelanuri din 138 139 figurilor, nobletea atitudinilor ~i aranjamentul
armonios al draparilor, care incepea sa fie plndit printre care episoadele legendei lu~ Hel'ac~es o?upa
de primejdia complioatiilnr-. . un loc insemnat. In ele se amesteca uneorr subiecte
Tripticul, aflat pe vremuri in colectia Harbaville biblice, luate mai ales din ilustrarea Rotulului
de la Arras ~i achizrtionat de muzeul Luvru in lui Iosua. Izvorul principal din care s-au inspirat
1891, este una dintre cele mai desavirsite reusita lucratorii in Iildes pare a fi manuscrisele ilustrate
ale atelierelor curtii imperials, unde a Inflorit ale textelor antice. Aproape intotdeauna panourile
ac~st stil. Extinderea. cultului sfintilor a dus, pe sint incadrate de rozete, care i-au adus acestui
Oble?t.ele de .aces.t. tip, la infa~i~area in jurul grup numele de casete cu rozete . Una di~tre
traditionalului Deisis, care ocupa partes de sus a cele mai frumoase este caseta care a apartinut
panoului ?entraJ, a unei intregi cohorte de sfinti, tezauruJui catedralei de la Veroli ~j care acum
carora ctitorul dorea sa Ie ci~tige protectia. face parte din colectiile Victoria and Albert
Cu aceasta opera se asearnana un triptic din Museum (il. 159). Pe capac slnt reprezentate
PaJ~zzo yenez~a ?-e ]~ Roma, de 0 eleganta mai Rapirea Europei ~i un dans de Mena~e l.a car~
putin afirmata ~l prm urmare apartintnd unei iau parte Centauri clntind din flaut ~l dm nai.
date poate mai indepartate din cursul secolului Pe panorile de pe laturile lungi !l vede!? pe
al X-lea (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 98-99). Bellerophon adapindu-I pe Pegas la fmtina Pirene,
Aceluiasi curent ti aparjine panoul din Cabinetul sacrificarea Ifigeniei, copii juclndu-se cu animale
de MedaJii (Paris), in care Hristos incoroneaza (un uliu, un cerb, un cline ~i 0 leoaica de Ja care
pe un imp~rat ?u numele de Romanos ~i pe sotia unul dintre ei suge lapte) si, in sftrsit, din nou
sa Evdochia (il. 160), fara lnd oiala Roman al Europa in prezenta Afroditei ~i a lui Ares. Pe
l l-lea (959-963) ~i prima sa sotie, Bertha de una din Iaturile mici se ana Dionysos pe un car
Proventa, care luase numele grec de Evdochia. tras de patru pantere, pe cealalta 0 nimfa pe
Anumiti savanti au preferat sa tl recunoasca un cal de mare. Muzeul Cluny poseda 0 caseta
pe .Roman ~] IV-lea J?iogene (1068-1071) ~i pe din aceasta categorie (Rice, Art byzantin, pl.
sOtl~ acestu.la, E.vd?chla Macrembolitissa, nepoata 110-111). Capacul poarta scene cu care de lupta:
patriarhului Mihail Cerulariul ~i vaduva lui ele sint poate imprumutate din vreo editie ilustrata
Const~ntin al X-lea Ducas (1059-1067). Acestora a Iliadei. In compartimentele de pe laturile lungi
insa II s-a putut aduce argumentul ca obiectul se tnseriu, in alara de razboinici, Heracles p~rtind
f~sese i~itat mai inainte pe 0 placheta, tot de pielea leului din Nemeea legata de ghioaga,
Iildes, din muzeul Cluny ~i pe un medalion de Nessus ~i Dejanira, centaurul Chiron duch:~du-l
plumb din Muzeul national finlandez, care Il in spinare pe Ahile, Acteon devorat de cimele
reprezeD:t~u in ambeJe cazuri pe trnparatul sau Ganymede rapit de vultur.
G~rmar:l.lel.,Otto ~] II-.lea (973-983), ~i pe sotia Din secolele al X-lea ~i al XI-lea dateaza de
IUl., pr~nClpesa bizantina Teophano. J n sfir~it, asemenea un grup de Iildesuri in care artistii au
p,rm stilul sal~ de 0 el.eganta inca usor retinuta adaptat Ja tehnica lor subiectele ~i stilul picturilce
~l in care persista in chipuri un rest de severitate deicoane ~i miniaturilor (il. 163). Aceste opere
Iildesul cu Roman ~i Evdochia se situeaza mai se remarca prin vioiciunea atitudinilor ~i abun:
degraba pe la mijlocul secolului al X-lea decit denta cutelor drapiirilor s~p~te adin~. ~e.l m~l
in veacul al XI-lea. adesea un baldachin ajurat, irnitat dupa miniaturi,
Redesteptaroa curiozitatii inteligente ~i sensibile Incadr aza scena. In Intrarea in Ierusalim de la
fata de Antichitatea greaca, ce a avut loc in secolul Berlin, dedesubtul tunicii pe care calca asinul
al X:lea, a dus, in domeniul productiei de casete lui Hristos sade un baiat care i~i s~o~te un Spill
de fildes, la decorarea lor cu scene mitologica, 1<40 141 din talpa, prototip sl.at.uar de ongine antica,
simboliztnd far a tndoiala idolatria, calcata in ale Imparatilor. Singurul martor care ne-a par-
picioare de Hristos triumfator. Tot din antichitate venit din aceasta categorie este 0 caseta colorata
provin ~i tipurile apostolilor cu hratul indoit, cu purpura, adusa episcopului din Troyes, Garnier
!nfa~ura~i in toga. de Traisnel, de catre capelanul sau, Jean Langlois,
dupa jefuirea Constantinopolului in 1204. Ea se
Secolul al XI-lea Duclnd la 0 suprema treapta ana astaz! in tezaurul catedralei (D. T. Rice,
de perfectiune cautarea Art byzantin, pl. 152-153). Pe capac, doi trnparati
Iormelor elegante din secolul al X-lea ~i in mare ~inuta de lupta, calarind pe cai acoperiti
despuindu-le de rama~i~ele de rigiditate pe care cu valtrapuri, dupa moda regilor sasanizi, Ilan-
Ie pastrasera, secolul al XI-lea a creat opere de 0 cheaza un oras fortificat de care par sa se tndepar-
noblete ~i de 0 puritate clasica, impregnate de teze. Dar, cum in poarta cetil.~ii, care are un hatant
sensihilitate. Fecioara cu Pruncul din muzeul deschis, apare 0 femeie care ~ine in mtna 0 coroana
arhiepiscopal de la Utrecht (il. 162) - la origine de tnvingator, ne putem intreha daca nu trehuie
canatul central al unui triptic - are aceleasi cali- sa ni-i imaginam mai degraba intorcindu-se victo-
ta~i de frumusete senina ~i vie, de eleganta Ierma riosi in orasul in care vor fi primiti ca eliheratori.
~i sobra, ca ~i Fecioara oranta din Palatul Mangana Pe latura Iunga anterioara, doi cavaleri, Inarrnati
(it. 147), ~i ca ~i figurile din evangheliarul 204 unul cu un arc ~i celalalt cu 0 spada, tncearca
de la Sinai. Mai exista ~i alte Fecioare care slnt a rapuna un leu etrapune de sageti. Pe cea
doar cu putin mai prejos, de pilda aceea din posterioara, un suli~a~ intil.rita un mistret pe
Tezaurul catedralei de la Liege. Sfintul loan care 11 haituiesc patru clini. Fiecare din laturile
Botesatorul din muzeul arheologic de la Liverpool mici este ocupata de 0 pasare de foc Iantastica,
are aceeasi for~a de expresie concentrata, aceeasi de un tip cunoscut in China, care desigur este
factura precisa ~i supla (D. T. Rice, op. cit., imitata dupa matil.surile importate. In ce priveste
pI. 144). In placa ajurata de Ia Victoria and data, cercetatorii ezita intre secolele al X-lea
Albert Museum , unde hustul lui loan Boteza- ~i al XI-lea.
torul este tnconjurat de husturile sfintilor Filip,
Stefan, Andrei ~i Toma, 0 intentie mai accentuatii
de a reda gratia tndulceste trasaturile chipurilor, STEATITELE
complica pletele i barbile, face mai hogate
draparile: toate acestea anunta aparitia stilului Inceptnd din secolul al I-lea, steatitul, materie
propriu secolului al XII-lea. destul de moale, care nu se preteaza la incizii
eu inflexiuni delicate, a inlocuit din ce in ce mai
Secolul al Xl l-lea Afirmata cu mai multa vi- mult Iildesul. Dealtfel aprovizionarea cu Iildes
goare, aceasta tendinta devenise anevoioasa din pricina tnaintarii turcilor.
ajunge la un Iinearism manierist, exocutat Intr-un
fel destul de sec {il. 161). Inrudirea cu mozai urile
de la Monreale este atlt de mare, in it uneori METALELE
cercetatorii au atrihuit pe nedrept acestor casete
o origine sicilia niL Porti Printre lucrarile de metal I
de bronz exi tA 0 categorie care
Casete imperiale Ca ~i in pi tura ~i in sculp- ocupa un loc deosehit: por-
tura, pe Ietele anumitor ~ile fAcute din panouri de hronz decorate, care
casete -au evocat ispravile razboini 0 ~i cinegetice 1-42 1-43 erau aplicate pe batantii de lemn. Atelierele de
II
la Constantinopol atinsesera in fahricarea acestor
porti 0 mare rnaiestrie datoritii careia primeau
comenzi ~i din triiiniitate. Majoritatea bi. ericilor
~i palatelor din capitala Iiind distru e sau jefuit ,
vom ciiuta in Italia principalii martori ramasi
din aceasta prod uctie, Portile Sf'lntului Marcu
de la Venetia e pare cii au fost aduse de
la Con tantinopol.
Dar mai ales in Italia rneridionala succesul
portilor de acest gen a fost asigurat, in a doua
jumiitate a secolului al XI-lea, de ciitre 0 familie
bogata de negu tori din Arnalfi, Pantaleone ~i
Maurus, ale carer interese li sileau sa tea multa
vreme in casa pe care 0 posedau la Constantinopol.
In 1066, Pantaleone I comandii la Constantinopol
pontile de bronz pentru catedrala din orasul sau
natal, Amalfi. Ele erau aleiituite din douiizeci
~i patru de panouri, dintre care saisprezece tnt
decorate cu cruci ~i patru cu figuri, in rustate
cu aur, argint ~i in tehnica niello, reprezentindu-i
pe I-Iristo, Fecioara, slintul Petru ~i sllntul
Andrei. Prin darnicia sa, Maurus, Iiul lui Panta-
leone, )i Inlesni lui Didier sa aduca por~i asemana-
toare pentru noua baziJica de la Montecassino.
PanouriJe ace tora erau d corate cu cruci ~i
inscriptii. Pantaleone 11 a pliHiL portile biseri ii
Sftntul Pavel din afara zidurilor de la Roma,
eomandate in 1070 de calugaru] Hildebrand,
arhidiaconul bisericii (viitorul papa Grigore
al Vl I-lea). Ele se numarau printre cele rnai
bogat de orate. Cele cincizeci ~i patru de corn-
partimente din care se compun Infa~i~au cruci,
inscriptii, imagini ale unor sfin~i ~i prof'eti, iclul
s enelor evanghelice de ]a Nastere ptna la Pogo-
rtrea in lad, episoade din viata ~i martiriul
apostolilor. Ele au suferit mult de pe urma
incendiului din 1823. Pantaleone II a mai
oferit in 1076 portile bi ericii rupestre Monte
Sant'Angelo de la Gargano, p care stnt gravate
cene eu minunile sltntului arhanghel Mihail.
1n 1087, Pantaleone II I a poruncit a se execu t
pentru biserica San alvatore de la Atrani por ti
imitate dupa ele de la Amalfi. 1"''''
In 1084, nobilul longobard Landulf ButromiJ,
vasal allui Robert Guiscard, a inzestrat catedra1a
din orasul sau natal, Salerno, cu porti asemana-
to are, pe care a pus sa fie reprezentat ca donator,
tnvesmtntat asemenea unui patrician bizantin ~i
purtind titlul de protosevast. In secolul a1 XII-lea,
inspirlndu- e din exemple1e pe care Ie aveau in
lata ochilor, artistii italieni au inceput sa 1ucreze
inguri porti de bronz. Portile de la Canossa, de
la Trani, de 1a Ravello, de la Pisa ~i de 1a Monreale
jaloneaza calea ce avea sa duca la triumful lui
Andrea Pisano ~i allui Ghiberti realizat la baptis-
teriul de la Florenta.
Pe de alta parte, aceasta tehnica a fost imitata
in Rusia, unde s-a adaptat gusturilor locale.
.
1063 ~i 1094, pe un plan mai amplu, dogelc portiile per onajelor s-au alungit. Grafismul accen-
Ordelafo Falier ('1102-1118) cornanda In Con- tuat a introdus 0 oarecare uscaciune in desenul
stantinopol 0 noua Pala d'Oro , demna de omp- trasaturilor chipurilor ~i al cutelor supraabundente
tuosul sanctuar, pe care arLi~tii tncepusera a-I ale draparilor. Figurile astfel executate reclama
decoreze cu mozaicuri. Aceasta Pala a fost refacuta o comparatie cu caseta de Iildes din muzeul
~i imboga~ita in mai multe rlnduri. In 1209, sub Bargello de Ia Florenta (il. 161), ea insa~i foarte
dogele Piero Zani ~i procuratorul Angelo Falier, apropiata de frescele ~i de miniaturile epocii.
-au adaugat in partea superioara ~ase placi care Culoril au devenit mai putin intense.
fuse era Iuate de la Constantinopol, fie din Stint
Sofia, fie din mtnastirea Pantocratorului, ~i care Georgia Exportarea emailurilor hi-
reprezentau ultimele ~ase praznice mari. Se pare zantine in Georgia a intarit
ca atunci s-au introdus de asemenea unele elemente traditiile ancestrale ale ~arii in materia de giuvaer-
provenind din prima Pala, a lui Piero al Il-lea gerie ~i au favorizat inIlorirea unei scoli nationale
Orseolo. In 1345, sub Andrea Dandolo, Pala a fost de emailori, caracterizati prin folosirea in numar
inca 0 data restaurata ~i atunci a capatat cadrul mai redus dectt Ia Constantinopol a tonurilor
au arhitectural de stil gotic, in care s-au refolosit fluide ~i deschise. Lamelele despartitoare mai
unele piese de origine dilerita, Lui Ordelafo Falier groase au un desen adesea rectiliniu ~i viguros
ti apartine comanda panoului central, a carui accentuat care, sub incontestabila a asprime,
decoratie se inspira din aceea a cupolelor: Hristo nu este lipsit de for~a de expresie. Vestitul triptic
Pantocrator tronlnd este inconjurat de medali- de Ia Kakuli, aflat azi in muzeul din Tbilisi, este 0
oanele celor patru evanghelisti, deasupra lui opera cornplexa, al carui stadiu initial dateaza
ridicindu-se tronul Etimasiei care, in biserici, din prima jumatate a secolului al X-lea, Iiind
se afla ades a pe bolta traveei dintre cupola ~i refiicuta sub Dimitri I (1125-1146). In triptic
absida. In partea de jos, Fecioara era tnconjurata e ana mai multe placi autentic bizantine, cum
de tmparatul Alexis I Comnenul (1081-1118), care ar fi Hristos ~ezind, crucea Ilancata de Constantin
domnea in momentul cind Pala fusese comandata ~i de Elena ~i Incoronarea lui Mihail al VIl-lea
in atelierele imperiale, ~i de sotia sa Irina, care (1071-1078) ~i a sotiei sale, printesa georgiana
poarta, prins la cingatoare, un thorakion marcat Maria de Alania. Alte emailuri din acest ansamblu
de 0 cruce cu doua traverse. Cu prilejul refacerii stnt incontestabil produsele unor ateliere locale
din 1209, dupa ce Venetia pusese staptnire pe (Maica Domnului, sfintul Teodor, Rastignirea).
capitala unui Imperiu de sub a carui tutela se In s1r~it, exista altele care, desi fabricate tn
eliberase, s-a inlocuit placa infa~i~indu-l pe Alexis Georgia, denota 0 vointa, mai mult sau
cu 0 alta pe care apare Ordelafo Falier, aflat Ia mai putin afirrnata, de a imita stilul de la
origine in raport de simetrie cu un portret al Constantinopol.
co-trnparatului loan al II-lea Comnenul, fiul lui
Alexis, de 0 parte ~i de alta a perechii imperiale:
in starea initiala, dogele Ordelafo Falier, care STICLARIE DE LUX ~I VITRALII
purta titluri aulice, se pare ca fusese alaturat
familiei imparate~ti. Odatii cu progresele inregistrate de tehnica ernai-
lurilor, sticlaria de lux ci~tiga de asemenea in
Secolul al Kl I-lea In secolul al Xl l-lea, mai importanta. Tezaurul Sfintului Marcu de Ia
multe emailuri au capatat Venetia poseda un superb bol de sticla rosie-negri-
pecetea tendintelor dominante ale epocii. Pro- 156 157 cioasa, pe care au fost pictate, in interiorul unor
stiau a puna in valoare Irumusetea proprie
medalioane Livite cu rozete, figuri ant.ice, in materiei sa Ioloseasca opacitatea sau transparenta
emailuri de felurite culori (Grabar, Byzance, ei, sa tina seama de desenul striurilor, sa dea
p. 31; Beckwith,. Art. of. Co,:s~ant~nople! fig:. ~9), formei 0 mare puritate. Vasele acestea erau
Prin eleganta tilului ~l distinctia atitudinilort prinse in rnonturi de aur ~i de argint, tmpodobite
ele pot fi asemuite cu fi~urile s~pate. pe Ietele cu margaritare, cabosoane ~i emailuri. r n colectia
casetelor de Iildes cu subiecte mltolog~c~. Feron-Stoclet (Bruxelles) Iigureaza 0 patsna de
Pe de alta parte, importante des?op.erJr~ re~e!lte onix brun, rnontata in argint aurit ~i in centrul
ne-au revelat ca ferestrele absidei bisericilor careia a fost in erat un medalion de ernail, lucrat
HrisLo in Chora (Kariye Djami) ~i a Panto- in tehni a cloasoneului pe aur, cu un diametru
cratorului (Zeirek Djami) au fosL probabil acope~ de trei cenLimetri, reprezentind Cina cea de taina.
rite - in primul edificiu la incepl~t~l se 01~1U/ In tezaurul Sfintului Marcu e poate vedea 0
al XII-lea (inainte de anul 1120). ~I l!'l al ~ollea remarcabila patena din secolul al XI-lea, de
pe la 1126 - cu vitralii facuLe din sticle pI LaL alabastru, care a fost taiata in asa fel incit sa e
u email ~i prinse intr-o retea de plumb~ Pe .un lobi e desprind pe fond la interior. In centru
fond impodobit cu medalioane, in car~ se mscrrau a fost incrustat un medalion de email cu bustul
mai ales rozete ~i vrejuri, e desprI~deau p r- lui Hristos (Muraro et Grabar, Tresors de Venise,
sonajele in marime natural A, fara. i?dOlala. Pa?t~- p. 66). Tezaurul Sfintului Marcu mai posed a ~i
cratorul tronind, Fecioara in pi ioare ~J slinti, treize i de potire cu monturi de argint aurit,
drapati in vesminte somptuos impodobi~e cu impodobite cu medalioane de email reprezentind
palmete, rozete ~i impletituri, dupa moda timpu- sfinti ~i uneori chipul lui Hristos ~i al Fecioarei
lui. Culorile folosite erau un albastru intuneca~ - (il. 170).
acel albastru caracteristic al Bizantului, saphirus
graecus, pe care Occidentul incerca sa-I imi~e -,
galbenul chihlimbariu, ve~dele de s,marald ~l p';1r- MONEDELE
puriul are, in rare cazurr, batea m trand~fll'lu.
Astfel se conlirma existenta la Constantmopol Lipsa de interes a bizantinilor fata de Irumusetea
a unei tehnici a vitraliului, existenta car se Iii a monedelor lor explica de ce ernisiile din epoca
banuitii in unele pasaje din tratatul Dioersaruni Macedonenilor ~i a Comnenilor nu reflecta inaltul
artium Schedule scris la mtna tirea Slintul Panta- nivel atins in acea vreme de diferitele activitati
leon de la Koln: de preotul-c~lugar Te~!il, dup~ artistice. In plus nu se mai afla nici 0 urrna a
unii prin anul 950, dupa altii intre ann 1~10 ~I vreunei intoarceri spre antichitate. Principala
1140. $i in domeniul vitraliilor pu ul ar Ii deci, inovatie, din punct de vedere iconografi , a fost,
la origini, tributar, Bizantului. ub Leon al I-lea cel Intelept, introducerea pe
revers a bu tului Fecioarei ascatoare, ocroti-
to area Con tantinopolului, pentru care ace t lmpa-
PIETRELE rat avea 0 mare evlavie. 0 alta inovatie : incepind
cu Vasile al II-lea s-au batut monede de aur,
Exista 0 alta categorie de obiecte care conlirma concave, vestitele scyphate. Obiceiul s-a intins
simtul pro fund al somptuozitatii decorative pe i asupra banilor de argint sub Constantin al IX-lea
care 11 aveau bizantinii. Acestea sint va ele, Monomahul, ~i asupra celor de bronz sub Alexis I
potirele i patenele, taiate in pietr.e mai rn~lt Comnenul. In rest, monetaria bizantina a rama
sau rnai putin dure, mai a~es ag~te: omx, sardonJ~? 1 S9 oredincioasa, in ansamblu, tipurilor anterioare.
calcedoniu, de asernenea jasp l alabastru. Mesterii 158
In secolul al Xl I-Iea, sub dina tia Comnenilor Bizantinii In~i~i importau lnsa un mare nurnar
imaginile arhanghelului MihaiI ~i ale sfintilor mili- de tofe ~i de vesminte lucrate in atelierele din
tari Gheorghe, Dumitru ~i Teodor devenira destul Egipt, Siria, Iesopotamia ~i Persia, care lucrau
de frecvente. c~ sirguin~a pentru principii musulmani, exploa-
ttnd vechile formule decorative transmise de
traditia sasanida. Tesatorii bizantini imitara
TESATURILE indeaproape aceste modele ~i specialistii au ~ovait
de nenumarate ori in a deosebi tofele bizantine
Stimulata de miscarea generala a epocii, arta de . ele ~ll'ab~ din ace a ta epoca. Se pare ca tesa-
tesaturilor a atins deplina inflorire sub Macedoneni turile hizantine se aracterizeaza in general prin
~i sub Comneni. Bizantinii fabricau pinze de in, arta cu care au fost utilizate spatiile goale pentru
postavuri ~i covoare de Una. Matasea tnsa continua a produce un efect de maretie solernna.
sa furnizeze materia prima a stofelor de mare lux, Tocmai in domeniul ~esaturilor Bizantul a
folosite nu numai la vesminte, dar ~i la tapetarea ra~as influentat in chipul eel mai profund de
peretilor, la perdele ~i la draperiile de la usi, Orientul Apropiat asiatic, devenit arab.
care decorau palatele ~i bisericile. Cu manufactu- Decorul onsta in repetarea unei aceleiasi teme
rile Imperiale anexate Marelui Pal at ~i cu atelierele dupa procedeele eompozitiei cerute de 0 foart~
sale particulare, ConstantinopoluJ era de departe tricta imetrie. Motivele stnt imprumutate din
eel mai important centru de Iabricatie. Regle- lumea animala, reala sau Iantastica a Orientului:
mentari severe, consemnate in Cartea Prefectului, lei! grif~ni .u coada ?e paun ~ enm~vul sasanid),
aveau drept scop sa supravegheze calitatea pro- C!l lnaripati, dragoni, ~lef~n~l, vulturi sint meniti
duselor, rnentinerea preturilor ~i rezervarea celor sa e~oce .0 ~ume stranie ~l Ierrnecata, la care se
mai bune piese cu prioritate trnparatului ~i asociaza l~ede de putere sau de viata agreabila.
clientelei locale, formate din membrii aristocratiei ceste animale pot, sau nu, sa fie tnscrise in
~i ai Inaltului cler locuind in Constantinopol. medalioane tivite cu benzi decorative. Fondul
chisitiile provincialilor ~i strainilor erau supra- medalioanelor este adesea tnfrumusetat eu arbori
vegheate indeaproape. teliere prospere ~i vestit au plante delicat stilizate. Flori si rozete lmpodo-
existau ~i in orasele de provincie, la Patra , la Co- be c spatiile dintre roate t>. '
rint, la Sparta ~i la Teba. Evreii dobtndisera repu-
tatia de mari mesteri in tesutul ~ivopsitul stofelor. A doua jumiitate a Mai multe matasuri din
Tesaturile bizantine stirneau cea mai vie adrni- secolului al I X-lea secolul al X -lea, fabricate
ratie in afara granitelor Imperiului. La fel ca ~i ~i secolul al X-lea in manufactura imperiala,
in veacuriIe precedente, tmparatii le Ioloseau ca au zone suprapuse de lei
daruri extrem de apreciate, pe care Ie trimiteau in .mers, a~eza~i doi cite doi, afrontati, care
papilor, episcopilor, principiIor erestini ~i musul- aminte c de Irizele de ciiramida emailata din
mani. Strainii bogati care veneau a viziteze palatele asiro-babiloniene ~i per ane. Acesta este
Constantinopolulincercau sa ~i le procure. eguta- azul tesaturii de matase purpuriu-violeta a tazi
torii straini, mai ales din Venetia ~i din Amalfi, disparuta, care fusese descoperita In racla hntului
veneau ~i ei sa caute asemenea tesaturi ~i Ie ~ot, la aba~ia.?in Siegbur~ (Germania) ~i care
revindeau in Apus pe preturi mari in piete cum intrase in colectiile muzeului de arte decorative
ar fi aceea din Pavia. Poetii spuneau ca aceste d.e la Berlin. ~a cum se proceda pentru acele
stofe erau t,esute de zine ce sala~luiau In insulele uraz (cuvint ce desemneaza produsele manulactu-
tndepartate. 160 161 rilor de tesaturi ce deserveau curtea califilor) ale
P!:incipilor mu ulrnani, omeiazi ~i abassizi, in crip-
~llie ~esute pe stoHl. ne arata a a e tea au fo L s~ cred~ . a este ceva mai tirzie (secolul al l-Iea),
executate sub domnia asociata a lui Roman I din pncina abundentei motivelor ornamentale:
Lekapenos ~i Cristofor (deci intre anii 921 ~i ,?oame in forma de S Inlantuit, zigzaguri ce se
v
~3~). Totul la aces~e f.iare salbatice dovedeste mtre~atrun~ pe.pi~tecele animalelor, patrate mici
Hl~ltarea unor prototipun legate de vechile traditii pe pl~pturl, dilerite desene pe boturi (L'art
orientale: mersul lor lent ~i grav, capul prezentat byzantm - art europeen, Catalogue de l'Exposition
frontal, oama in impletituri, labele timbrate d d'Athenes, no. 579).
cercuri, coada terminata tntr-un ornament floral. o matase vestita, are a fost de coperita la
Pa: in ele exi ta ceva mai mult dec1t 0 impla achen in racla adapostind osemintele lui Carol
mutate a unor modele straine. Era nevoie de un eel Mare, poarta pe un fond purpuriu elelanti
maestru in arta ~esutului, adlnc con tient de g~lben! cu hamasamente ~i valtrapuri alba tre,
re~urs~le m.e~eriei sale, pentru a ajunge sa produca dISpU~I cite unul in medalion ~i in asa fel incit
prin simplificarea usor severa a desenului con- stau fa~a i~ fa~a (D .. Talbot Rice, Art byzantin,
forma cu maniera epocii, ~i prin echilibrul puternic pl. 130). EI se ~fla Iiecare dinaintea unui cop a -
lntre petele galbene ale felinelor ~i suprafetele palmeta verde ~l galben. Rozete de 0 mare bogatie
purpurii ale fondului, acest efect de maretie decorative ocupa spatiile dintre roate )}.De enul
calma, de for~a constienta ~i de vesnicie senina, e te mai putin schematizat dectt la matiisurile
in ~ta~e sa ~ugereze foarte bine prin ocolisul persane pe care era tra tat acelasi subiect. Atunci
unui slmb.ol sl~~amintul de majestate imperiala. ctnd, in anul 0 mie, Otto al III-lea a deschis
Acest subiect Iigura fara tndoiala ~i mai devreme mormintul lui Carol eel Mare pentru a-i recu-
pe 0 ~esatura, cu 0 inscriptie purtind numele lui noaste osemintele, se zice ca el ar fi invelit restu-
Leon al VI-lea (886-912), care se ana in atedrala rile stramosului sau in aceastatesatura lucrata
d~ la Aux;erre ~i pe care nu 0 mai cunoastem decit fara tndoiala sub domnia lui Vasile ~l II-lea.
din descrierea facuta in acele gesta ale epi copilor Incepind din secolul al X-lea manufacturile
acestui oras. Este semnificativ pentru conserva- Marelui Palat au produs numeroase matasuri cu
torismul atelierelor imperiale in materie de deco- fond de purpura violets, decorate u vulturi
:a~ie ca aceeasi tema a fost reluata, cu peste 0 vechi simbol al puterii Imperiale cunoscut inc~
jumatate de veac mai tirziu, pe 0 matase ale carei de catre romani, are a um fusese reluat sub
fragmente sint lmprastiate intre muzeele de la influenta Orientului a iatic. Serneata geometrizare
Diisseldo:f (it. 172), Krefeld ~i Berlin ~i tezaurul a. tuturor formelor rapitoarei, cu aripile intin e
atedralei de la Koln. Aceasta stofa purta inscriptii ~I eu coada in evantai, conf'era motivului un
cu nu~ele lui ya~ile al II-lea (976-1025) ~i al caracter de solemnitate irnpresionanta. Somp-
Iratelui sau mal mIC, Constantin al VIII-lea (1025- tu?ase rozete de.pene .de paun o~upa interstitiile.
1~2.8). Data. ei mai r~centa e remarca printr-o ~rmt:e cele mal. ve tite tesaturi vom mentiona
st!hzare mal decorativa decit In pie a de la Iintoliul sfintului Germanus din hi erica Sfintul
~legburg:. coaro~le deseneaza zigzaguri alba tre Eu ebiu de la uxerre, care f~ ese oferit catedralei
~l un vrej de spirale urmareste Iinia infericara a ~e H.ugue,s de ~hal0I?- pe la 1030 (il. 173), ~i
pintecelui (Lessing, Die Gewebesammlung des lintoliul sftntului Album (975-1006) din catedrala
K. Kunstgewerbe-Museums, pl. 65' Flemming de la ~:essanone-Brixen (in Adige). La Bressanone,
Les T~ssus~ editie noua de R. J aq'ues, p. 28): vulturn si~t de ~~loare -yerde-lnchis pe fondul
Acelasi subiect reap are pe 0 matase din atedrala roz-pUr~U!'lU; ochu lor, ciocurile ~i ghearele, la
de la Maastricht, fara inscriptie, dar despre care 162
fel ca ~I inelele pe care Ie tin au f'ost red ate In
163 galben-auriu. Tesatura din Auxerre este de 0 mai
lnalt~ cali~ate. Ea ilustrasa ace] gust p ntru un in care grifonii, in loc ';'i fie reprezentati in mers
C?lOrlt mal bogat care i-a manifestat ~i in stolele ~i fa~a in fa~a, stnt ridicati ~i a~ezayi spate in
din secolul, al .X-I~a, la f~l ca ~i in mare a pictura spate, cu capul Inters, iar pentru a tnlatura
sau in .~maIluril~ timpului, Pe un fond rosu-violet, rigiditatea care ar Ii rezultat din juxtapunerea
vulturu se desprmd in aur-pal cu tonuri de albastru- rotil or s-au racordat medalioanele in asa fel
Inchis ~ive.rdewpentr,?och,i ~i inele. Marturia Cdnii incit marginea Jor inf'erioara ~i superioara dese-
Prefectului adaugata la piesele pastrats confirma ca neaza, cu mai multa suplete, 0 linie ondulata
vOl!sitorii din ace a vrerne, ra ~i confratii lor emai- de palmete.
lori, ~u cautat nuan~e noi in stare sa reproduca
tonurile Iructelor. Ei au objinut astfel noi Secolul al XII-lea Iergind ~i mai departe pe
tonuri trandafirii, de culoarea piersicii a caisei aceasta cale, secolul al
galbe~ul ca. lamtia ~i verde1e rnarul~i necopt: XII-lea, care a cedat cu u~urinta manierismului
. Existau ~l stofe cu subiecte figurative mai in toate tehnicile, a practicat un stil foarte in-
mdependente fata de arte1e Orientului. Anumite carcat. Lui i se datoreaza remarcabile matasuri
texte mentioneaza te aturi cu imaginile lui Hristos cu desene in relief (damasc) in care motivul
a Fecioarei ~i ale apostolilor, sau chiar cu scene pasarilor inscrise in medalioane mari, de 0 parte
din viata lui loan Tzimiskes. Tezaurul catedralei ~ide alta a unui arb ore, a fost tratat cu precadere :
d~ .la Bamberg poseda 0 matase de acest gen, asa este patrafiru1 din abatia de la Brauweiler
gaslta pe la 1840 in mormlntul episcopului Gunther pe care Bernard de Clairvaux l-ar fi purtat in 1146.
(1057-1065), care 0 cumparase fara tndoiala de Tot in secolu1 a1 XII-lea, cu prilejul incursiunilor
la Constantinopo1, cu prileju1 pelerinajului intre- armatelor sale tn Grecia, in anul 1147, Roger
prins la lerusalim in 1064-1065. Pe ea era al II-lea a1 Siciliei a adus in captivitate la Palermo
infa~i~at triumf~l unui lmparat, foarte probabil tesatori de la Teba ~i de 1a Corint spre a-i pune
eel pe care Vasile al II-lea 11 celebrase la Atena sa lucreze in ateliere1e de matasuri unde lucrasera
~i la Constantinopol dupa victoria sa din 1017 pina atunci meseriaei arabi, Acestui aport de
asupra bu1garilor. Doua femei-personificari Atena elemente bizantine in manufacturile din Sicilia i
la . ttnga ~i Constantinopolul la dreapta, ii' intind, se datoreaza mantia numita a 1ui Carol eel Mare
prima 0 cununa simpla, a doua 0 coroana cu din catedrala de la Metz. Pe 0 matase cu fond
coif avind deasupra 0 tufa de pene de paun rosu-deschis se desprind in chip radiant patru
potrivit descrierilor istoricilor Cedrenus Glyca~ vulturi tesuti cu fir de aur, stilizati cu 0 duritate
~i Z~D~ras despre coroana pe care Bulg~octonul traina ate1ierelor de la Constantino pol. Aripile
a pnmit-o la mtrarea sa in capitala Imperiului lor sint impodobite cu medalioane in adrind
dup.a ?lilatoria sa de pelerinaj in vechea capitala ~ grifoni ~i rozete. Ornamente florala stilizate umplu
~ttlCe~. Fo~dul de purpura violeta este presarat cu intervale1e fondu1ui. Aceasta tnghesuiala ne amin-
dlSCUrIverzr, separate de romburi arcuite trandafi- teste de abundenta cu oare decorul de mozaicuri
rii, care ontin Ilori alternativ roz ~i albastre. a operea careul central al Cape1ei palatine de la
Palermo.
Secolul al XI-lea In cursul secolului al
XI-lea, tesatorii cautara
i~c~ .~i mai .mul.t .Iinetea desenului, eleganta ~i CERAMICA
vl~lclUn~a atitudinilor. Un bun exemp1u al acestei
noi mamere 11 avem in matasea din muzeul Valera Pe ctnd ceramica din epoca paleocrestina, simpla
de la Sion (in cantonu1 Valais, Elvetia) (il. 171/ 164 165 prelungire usor degenerata a obiectelor fabricate
in vechiul Imperiu roman de ra 'arit, nu prezinta
inters decit pentru arheolog, aceea din epoca sau semne cufice mai mutt sau mai putin def~r-
Macedonenilor merita, prin anumite aspecte al mate. Desenul este in general plin d~ nerv, rap~d,
sale, sa retina atentia istoricului de arta. i, 1n cu tot ceea ce aceasta comporta ca brio ~n execu~le.!
acea ta reinnoire, se poate vedea unul dintre dar i adesea ca neglijenta. Cea ~al frumoas~
semnele exigentelor estetice ale acestei perioade. epoca a acestei ceramici a fost sftrsitul s.ecol~Ul
Tehnica lutului ars i smaltuit, care reinflori e al XI-lea ~i secolul al XII-lea ..Pro~usele bizantine
sub abasizi in Mesopotamia i in Iran, teritorii ramin totusi, in an amblu, inlerioare celor ale
unde ea fusese practicata cu predilectie in anti- atelierelor abasizilor. ..
chitate, a fost adoptata de bizantini la firitul Favoarea de care se bucura pe atynCl ?eraml a
ecolului al IX-lea, la fel a ~j de atre arabii a fo t atit de mare tnctt in peretii ~a~ multo.~
din Africa. biserici s-au incrustat la exterior boluri ~l Iarfurii
Zidurile i pardoselile bisericilor sau cladirilor de faian~ii.
laice au Iost acoperite cu placi comparabile cu
acelea care decorau Marea Moschee de Ia Kairuan.
Motivele ornamentale, care cup rind rozete, buchete
de acant, animale fantastice ~i panni, aminte
indeaproape cele din arta islamiciL Specimenc
de acest gen au fost gasite la Constantinopol,
la Nicomedia i in Bulgaria la Preslav, unde
obiectele importate din Bizant stau alaturi de
produsele atelierelor locale.
Dar bizantinii au reprezentat de asemenea p
aceste placi imaginile Fecioarei cu Pruncul in
medalion, sau busturile unor sfinti ~i astfel s
poate vorbi despre icoane de ceramics. La Patleina,
in Bulgaria, s-au descoperit mai multe placi care,
combinate, form au un remarcabil portret al
fintului Teodor.
Cu toate acestea Iaianta smaltuita a slujit
mai mult la fabricarea veselei i nu poate fi
yorba de a studia in detaliu toate categoriile
pe care le-au stabilit ceramologii. Cea mai Insem-
nata e te aceea in care decorul era gravat
(sgraffito) cu un virf sau cu patula intr-o argila
rosietica acoperita cu 0 angoba alba i inainte
de aplicarea unui smal] care, dupa coacere,
capata 0 culoare rosietica sau verzuie. Motivele
folosite cup rind patrupede i pasari mai mult
sau mai putin stilizate, ornamente in spiral a,
citeodata centauri, dragoni sau luptatori, poate
imprumutati din poemel pice. In apropiere de
margine se de fii~oal'il adesea 0 ununa de vrejuri, 166
7. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE Tot in Elvetia, mtna tirea Sankt-Gall n a fost
puternic impregnata de influente bizantine. Se
TN EUROPA OCCIDENTALA ~I CENTRALA remarca actiunea lor asupra manuscriselor care
au fost impodobite cu miniaturi in a doua juma-
tate a ecolului al IX-lea ~i asupra Iildesurilor
pe care le-a sculptat calugarul Tuotilo in jurul
anului 900. Un evangheliar din aceastii epoca
ofera, tntr-o latina ame tecatii cu cuvinte grecesti,
odes riere a miniaturilor care impodobeau un
I exemplar bizantin a1 textului sacru: in el s-a
vazut, un adeviirat Ghid al picturii, alcatuit
pentru uzul occidentalilor, pornind de la modele1e
bizantine.
In Germania, devenita sub imparatii diu dina -
tia de Saxonia prima putere politica a Europei
Beaparitia unei arte religioase in Bizant a avut occidentale ~i centrale, influentele bizantine s-au
rodnice repercusiuni in Europa occidentaliL Totusi, intarit atunci ctnd Otto I (962-973) a supu:
adesea este dificil, mai ales in domeniul icono- controlului sau aproape intreaga Italie meridic-
grafiei mai mult dectt in cel al stilului, sa se Iaca 0 nala, unde se mentin au multe elemente greeesti,
separare Intre elementele imprumutate direct de ~i mai ales dupa ce Iiul sau Otto al If-lea (973-
la Bizant ~i acelea care, avlnd 0 origine bizantina 983) s-a casatorit, in 972, cu Teophano, fara indo-
mai mult sau mai putin marturisita, se tncorpo- iala 0 nepoata a lui loan Tzimiskes. Fildesul car
rasera de mai multe veacuri in traditia artistica infa~i~eaza incoronarea celor doi soti (allat in
din apusul Europei. muzeul Cluny) reproduce aproape intocmai Iilde-
Frescele pictate in cursul celei de-a doua juma- ~ul cu Roman ~i Evdochia din Cabinetul de
ta~i din secolul al IX-lea ~i la inceputul secolului medalii (it. 160). Alte Iildesuri ottoniene, mai
al X-lea in diIerite biserici de la Roma, cum ale din scoala Irancona de la Bamberg, stnt la
ar fi San Clemente ~i San Maria di Gradelli , fel de clar imitate dupa unele prototipuri bizantine.
au in biserica Sfintilor Mucenici de Ia Cimitile Teofano a fost inso~ita de compatrioti, care au
au un stil aspru ~i viguros, cu desenul uneori propagat in Germania procedeele ~i formulel
artei bizantine. Fiul sau, Otto al ILl-lea (996-
sumar, care nu mai are in el nimic bizantin.
1002) opunea subtilitatea greaca I), rusticitatii
Dar iconograIia lor este inca mult indatorata saxone s. Pe de alta parte, ottonienii, urmtnd
Bizantului, Nu putem declt sa regretam disparitia exemplul imparatilor bizantini, au practicat 0
mozaicurilor din Sfintii Apostoli de la Constanti- politica de alianta intre puterea temporala ~i
nopol sau din alte biserici contemporane ale biserica, propice infloririi unei arte totodata impe-
capitalei, pentru ca astfel sa fi vazut ceea ce riala ~i religioasa. De la Bizan] s-a imprumutat
aceste monumente ar Ii putut sa Ie dea. Inclin art a emailurilor, in stare sa satisfaca gustul pentru
sa cred ca, prin imitarea schemei decorative a lux. Dupa modelul Sfintului Mormint de la
Slintilor Apostoli, Inaltarea a fost asezata in Ierusalim, al Capelei palatine de la Aachen ~i
partea superioara a peretelui de est al bisericii fara tndoiala al unor edificii din Rii aritul bizantin,
Sftntul loan de la Mnnstertal, in canto nul Grau- s-a construit un numar relativ mare de rotonde
blind en din Elvetia (la sfir~itul secolului al IX-lea). 168 169 ~i de biserici octogonale, comportind diferite
si temul decorativ al unor bi eriei ca Hosios
variante. De acest curent se leaga vestitele Lukas din Focida. Stilul picturii ottoniene, poate
rotonde din Boemia, din Saxonia de sus i din r vigorat simtitor de noi aporturi bizantine, s-a
Polonia. Manuscrisele grecesti au slujit probabil mentinut i in hi erica abatiala de la Lambach
de nenumlirate ori ca exemple, interpret ate in ( ustria de sus), spre sftrsitul secolului al XI-lea.
chip libel', pentru ilustrarea scenelor evanghelice Fa~a de Europa romanica, Bizantul a jucat
care, fiind rar tratate sub carolingieni, s-au rolul de initiator, Prin exemplele, mai vechi sau
dezvoltat considerabil sub ottonieni in cunoscu- recente, pe care i Ie propunea, a contribuit la
tele scriptoria din Reichenau, Koln, Iainz i dezvoltarea gustului ei pentru somptuozitate ~i
Salzburg. Sub influenta unor exemplare bizantine i-a furnizat mijloacele de a i-l sati face. Prin
din anii 850 i urmatorii, mesterii au cautat sa intermediul Iildesurilor sale, al ~esaturilor, emailu-
produca 0 impresie noua de spiritualizare i rilor, manuscri elor, el i-a transmis teme icono-
transcendenta, cu totul deosebita de realismul grafice ~i acestea au fost adoptate de nenurnarat
carolingian. Bizantul a oferit in ace t sens mai ri ~i in alte tehnici decit acelea care sluji era
ales fondurile de aur i culorile den e, Iolo it la introducerea lor. Motivul animalelor tlnd fa~a
in chipul cel mai fericit de scoala de la Koln. in fa~a, din ~esaturile bizantine ~i orientale, a fo t
In secolul al XI-lea, umbrele verzi din pictura sculptat pe capiteluri. Anumite figuri Jormind
constantinopolitana au fost introdu e la Salzburg verticala din initialele Lectionarului abatiei Sfintul
unde, dupa 1050, tratarea faldurilor a evoluat, ca ~i Martial de la Limoges, la sfir~itul secolului al
in Imperiul bizantin, spre 0 inasprire. e pot atribui X-lea, copiaza destul de fidel personajele de pe
ascendentului detinut de e tetiea bizantina in fildesurile imperiale, cum ar fi placa infa~i~indu-i
lumea ottoniana trasaturile care deosebesc pictu- pe Roman ~i Evdochia din Cabinetul de medalii
rile carolingiene de la Mustair d cele opt panouri (il. 160). Emailurile bizantine au fost imi tate
ale Minunilor lui Hristo care au fost executate in Lirnousin, precum ~i in regiunile renane ~i in
in a doua jumatate a secolului al X-lea pe peretii cele trabatute de fluviul Meuse. 0 grija pentru
bisericii Sftntul Gheorghe de la Oberzell, in eeonomie ~i simplificare a inloeuit procedeul
insula Reichenau de pe lacul Konstanz. Ace t smaltului celular (cloisonne) cu acela al smaltului
trasaturi sint: alegerea unui numar' restrin de pe fond scobit (champleoe),
ubiecte, in contrast cu abundenta narativa de la In secolul al XII-lea, expansiunea negu torilor
Iunstertal, armonia compozitiilor, solemnitatea italieni in Imperiul bizantin i Cruciadele au
enina a atitudinilor, Iorta de abstractizare a adus cu ele 0 sporire considerabila a influentelor
de enului, impresia de monumentalitate. A e- bizantine in Europa occidentala aflata in plina
menea caractere se regasesc, la firitul secolului propasire. Dl. A. Grabar a aratat ca dupa
al X-lea, tmpreuna cu preocupari decorative mai mijlocul veacului al Xl I-Iea, rare trebuie sa Ii
inten ,in frescele care infa~ieaza aceleasi subi- fo t atelierele d picturi au de culpturi romani r
ecte pe peretii capelei invecinate, tnchinato care nu datorau nimic tilizarii bizantine.
fintului Silve tru, de la Goldbach, pe malul Exemplul bisericii San Marco de la Venetia ~i
lacului. Factura larga, obr a ~i chiar grandioa a poate, de asemenea, al Sfintilor Apo tali de la
a frescelor din biserica Neuenberg-SIintul Andrei Constantinopol i al Sfintului loan de la Efes a
de la Fulda, inainte de anul 1023, ~i repartitia inspirat planurile bisericilor Saint-Front de la
programului lor pre upun cunoasterea picturii Perigueux, Saint-Etienne de la Cahors ~i alter
murale bizantine. Maniera in care medalioanele biserici cu ~iruri de cupole pe pandantivi, ra pin-
cuprinzind busturile lui Hri tos i ale Virtutilor 171 dite - in numar de saizeci - in sud-vostul
. int di puse aici pe boltile cu penetratii reproduce 170
Frantei, din Perigord i din Quercy, plna in
Angoumoi i in Saintonge. la Galliano (provincia Como, tnceptnd din veacul
Popularitat de care se bucurau tribunele tnal- ~ XI-lea), in catedrala. de l~ Novar~ i la Pavia,
tate pe colaterale a sporit trlnsa tnrudire cu m veaoul al Xl l-lea, in criptele bisericilor San
sanctuarele con rtantinopolitane. [nsusi numele q-iov~nni ~omnarum ~i Sant' Eusebio. portu-
de matronalia este traducerea cuvintului are esc rile ~lzantl~e sint deosebit de limpezi in biserica
gynecee. ~i bazilicile cu trei nave prevazute u abatiala Sfmtul Petru de la Civate (Ia nord de
bolti in leagan din Catalonia ~i din Rou ilion lacul Como, la sfirsitul veaoului al XI-lea au mai
(ca Sfinta Maria de la Amer, Sf'lntul Martin din d~gr~a, la ir;toe~~tul ~elui de~al ~II-lea): ing~ri si
Canigou, biserica de la Eclu e) par a decurza Iinti, repartizati in triads, hipuri CU oohii dilatati
din unele prototipuri bizantine. 0
~i nasul ooroiat, incercanate cu umbre verzi .'i
Occidentul, care avea sa dea dovada de 0 puter- plastioitatea vesmintelor u drapari sinuoa e. "
nica orizinalitate in domeniul vitraliilor, se pare Prezenta unor mozaioari greci la San Marco
ca ar fi primit i aici un prim imbold din part a de l~ yene~i.a asigur~ r~spindil'ea inlluentei Bizan-
Constantinopolului. ~ulUl m regiunea Friuli-Venezia Giulia. Vom cita
In Italia, activitatea mozaicarilor i a pictorilor ca exemp~e fresoele din oatedrala de la Aquileia
bizantini la Venetia ~i in nordul Adriaticei, la (sub patriarhul Poppo: 1019-1042) i oripta ei
Montecassino ~i in sftr~it in Sioilia normanzilor (inoeputul secolului al XIII-lea), cele din bi erica
provoca 0 recrudescenta a influentelor bizantine, de ~a Summaga (pe la 1200 i 1220) i din bapti -
cars Sea exeroitat in diferite grade dupa locuri tariul de la Portogruaro (sfiritul seoo1ului al
i Irnprejurari, dar care nu stnt absente aproape ~II-lea), unde. existen~~ unei. cupole pe tambur
nicaieri, la fel ca i supravietuirile paleocrestine. l .a. uno~ b?l~1 ~ Inlesnit 0 distrihuire, potrivita
Intarirea puterii temp orale a papilor dupa spiritului bizantin, 8 unor subieote la origine
Canossa (1077) ~i dupa Conoordatul de la Worm paleocrestine i oooidentale.
ti indemna pe suveranii pontifi sa inourajeze 0 L~ sfiritul veaoului a1 XII-lea i la inceputul
arts. cu aspeot monarhio. La Roma se oonstitui 0 elui d~-al XIII-le~, .,~oala de la Roma si-a
scoala de pictura mural a, rivala celei din Imperiul imb~gatlt .repertorml iconografic, lnnoindu-si
de Ra arit. Vom cita drept marturii, la sfir~itul ~ame~a prm i~pru~uturi faoute de In pictura
veaoului al XI-lea, fre cele din bazilioa inlerioara bizantina de prm ann 1160 i urmatorii. Aoeste
a SfintuJui Clemente de la Roma ~i cele de la efecte se observa in ahatia Sfintul Petru de la
Castel Sant'Elia, de Itnga Nepi. Noi aporturi Ferentillo (in provinoia Terni din Umbria meridic-
bizantine s-au introdus aici in prima [umatate a nala), in Sltntul loan de 1a Poarta Latina de la
veaoului al X-lea, asa um e poate vedea in Roma (sub pontifioatul lui Celestin al III-lea:
mozaicurile absidei din bisericile an Clemente i 1191 -1198), in San Silvestro de la Tivoli
Santa Maria in Trastevere (pe la 1140). La an (pe la 1200) i in Santa Maria in Monte Domenioo
Clemente imitarea modelelor bizantine, perceptihila de la Maroellina.
in hieratismul usor teapan al figurilor lui Pavel . Inceptnd wdin jurul anului 1150, influentele
~i J? tru, se con~irma prin folo irea in inscriptii, blz~n~ll~e ~atrun era, aparent prin intermediul
Inaintea numelui lor, a ouvintului grec Agios . Italiei, in pictura din Catalonia ~i din Roussillon
Recurgerea la vechile traditii bizantine ale Romei de exen;tplu la Sfintul Petr~ de la El Burgal i
nu a fost straina de acest curent. la abatia Pedret, ale carei fresoe au putut fi
In Italia de nord se tnr gistreaza urmele influ- oomparate cu cele din Sfintul Petru de 1a Civate
ntei Bizantului in biserica Sfintul Vincentiu de 172 i di~ Sant'Angelo in ~ormi~. Aoeste influento
173 au atms un tnalt zrad de intensitate in sala capitu-
lului de la Sigena (la inceputul seeolului Germani~ occidentala ~i meridionala, precum ~i
al XIII-lea). Ele au savir~it 0 mladiere a geo- in Austria, in mare parte prin intermediul bene-
metrismului vechii traditii crestine din Spania dictinilor. Se cunosc foarte numeroase exemple de
prin folosirea semitentelor ~i a modeleului. acest fel in nord-vestul Germaniei la Schwarz-
Fara tndoiala tot din Italia au pornit ~i ele- rheindorf (1151-1173), la Sfintul Gereon de la
mentele bizantine care au ajuns in Franta, Koln (pe la ~fir~itul secolului al XII-lea), in
tnceptnd cu mijlocul veaeului al XIII-lea. De c?r~l eatedralei de la Soest (in jurul anului 1160)
la Monteeassino sau din alte mtnastiri italiene, ~1 dill aceea de la Es en, la Sfintul Martin de la
benedictinii au adus e pare la Cluny unele formule Emmerich (pe la 1150) ~i la Knechtstedten (1162) .
ieonografiee ~i stilistiee italo-bizantine, cum este in Bavaria, la Regensburg, in capela TuturOI:
gigantieul Hristos din absida abatiei, comparabil Sfintilor (dupa anul 1150) ~i, la cltiva kilometri
eu un Pantoerator bizantin, care se proiecta pe mai spre sud, in bi erica abatiala de la Priifening
un fond de aur. Fara indoiala ne putem face 0 (pe la 1150). In Austria exista alte marturii rem ar-
idee apropiata dupa Hristos cu mantia de purpura cabi1e in minas.tirea Nonnberg de la Salzburg
gasit in absida oratoriului de la Paray-le-Monial, (pe la 1154) ~I in capela castelului H oehep-
al ordinului din Cluny. u departe de Cluny, pan.
intr-un alt oratoriu al vestitei abatii, aceea de la Influentel.e. italo-biz~ntine au ajuns pina in
Berze-la-Ville, s-a pastrat unul dintre cele mai sudul Angliei la Sf1r~ltul veaeului al XII-lea
frumoase ansambluri de fresce romanice franceze datorita relatiilor cu Roma ~i cu normanzii din
purtind pecetea Bizantului. Ele datoreaza obtrsiei Sicilia. Ele au marcat profund, in catedrala de
lor rasaritene, in afara detaliilor iconografice, la Canterbury, frescele din capela Sfintul Gheorghe
numeroase trasaturi care amintesc de arta Comne- (pe la 1150) ~i cele din capel a Sfintul Anselm
nilor, cum ar fi bogatia unei policromii armonioase (la sfir~itul veacului al XII-lea).
(contrastind cu simplitatea culorilor din biserica Elementele bizantine au patruns de asemenea
Saint-Savin pe riul Gartempe, sau de la Tavant), la sf1r~itul secolului al Xl I-lea, in Danemarc~
manierismul faldurilor fine ~i dese, petele lumi- ~i in sudul Suediei (in Scania) pornind din Renania
noase care accentueaza relieful, elegantele plete ~i poate chiar ~i din Anglia. In bisericile din
buclate ~i barbile. Nu se va putea nega nici carac- insula Gotland, traditiile bizantine sint prezente
terul bizantinizant al frescelor din abatia bene- cu mai multa puritate, ceea ce ridica problema
dictina Saint-Chef, in Dauphine (din a doua centrului de unde au venit. Deoareee stilul acestor
[umatate a seeolului al XII-lea). Picturile din fresce dovedeste 0 oarecare inrudire cu eel de la
mlnastirea Saint-Gilles de la Montoire-sur-le-Loir, ovgorod. s-a pus intrebarea daca el n-a suferit
care depindea de abatia benedictina de la Saint- cumva influenta artei din marele oras negustoresc
Calais, prezinta de asemenea e1emente de origine al Rusiei, care Intrstinea relatii comerciale cu
italo-bizantina, care s-ar putea a fi fost aduse insula Gotland.
de calugarii acestui ordin. Aporturile bizantine, vehiculate prin inter-
In Auvergne au existat de asemenea picturi mediul manuscriselor impodobite cu miniaturi
pe fond intunecat, de inspiratie bizantina, de al fildesurilor i al tesaturilor, au fost extrem d~
exemp1u frescele din porticu1 ~i tribunele cate- numeroase in multe scriptoria romanice mai ales
dralei de la Le Puy ~i acelea din biserica Saint- in a doua jumatate a veacului al XII-lea. Pictorul
Julien de la Brioude. Bibliei de la Souvigny (aflata astasi la Moulins)
Aceasta arta italo-biaantina din veacu1 al a copiat, de pilda, scene intregi din manuscrisele
XII-lea s-a impus, poate Incepind cu Aquileia, in 174 175 bizantine.
Astfel, arta hizantina in toata stralucirea pleni-
tudinii sale clasice n-a tncetat sa ofere multiple
lectii Europei occidentale care, redresata dupa
tulburiirile invaziilor, se indrepta treptat, lnce-
plnd cu dinastia carolingienilor, spre prepondorenta
pe care 0 va dobtndi odata cu Henasterea.
Bizantul va fi nevoit sa 1inii seama de ea.
3. ICOANELE
1. 5ECOLUL AL XIII-LEA
1. SECOLUL AL XIII-LEA
Manuel Cantacuzino, tatal viitorului Imparat, marcat in cursul veacurilor precedente, a dev~mt
loan al VI-lea. Acesta din urma avea sa ridice mai intensa ca niciodata. Asistam nu numai la
10reea, in 1348, la rangul de despotat acordat o renastere a lit~r~tu.rii ~i a stud!i~or ~e drept,
~n chip de~ al?anaj. ll:n~i pr~nt de singe.' 0 viata dar ~i a medicinei, astronomiei ~l. m~te-
mtel.~ctuala. ~l. artistica activa a inflorit in jurul maticilor, ~tiin~a prin excelenya. a Greciei antlc~.
cur~ll.. p:o,:"mcl~e. de la ~~1istra, unde numerosi Imparatii au prijinit aceasta miscare ~l au parti-
umanieti bizantini au venit sa respire un aer mai ipat ei in~i~i la ea. .
liber decit la Constantinopol ~i sa-~i retmpros- Umanismul bizantin a luat avint sub Andronic
pateze puterile in vecinatatsa Spartei plina de al II-lea Paleolog (1282-1328), dupa ~ d~
amintirile Greciei antice. ' restaurare politica ce au urmat tntoarceru lui
Mihail al VIII-lea la Constantinopol ~i inaintea
Simtdmintul In rapt, pusi mai Intti in crizelor din a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
trecu;tului fat a ocupantilor latini, apoi Universitatea de la Constantinopol a fost reorga~
elenic a navalitorilor turci, bizan- nizata ~i a capatat numele de Museu,. spre a fi
. tinii capatasera 0 con~tiinta 183 legata de traditia alexandrina. Dupa cnza declan-
mal clara despre specificul traditiilor lor nationals 182
~ata de conflictele dinasti e din veacul al XIV-lea
~i de inaintarea turcilor, 0 recrudescen~a a vietii Reactia isiha ta u trebuie sa credem Insa
intelectuale a mai avut loc sub Manuel aI II-lea ca in aceasta perioadii,
(1391-1425). biserica a pierit ruinat~ de necredinta. Dimpo-
Idealul intelectual al timpului, acela de kalo- triva odata cu disputa isihasta ea a dat 0 dovada
kagathia sau de asteiotes (urbanitate), a fo t idealul a vitalita~ii curentului mistic care 0 insulletea
omului la care calitatile morale ~i 0 eunoastara ~i a reinvierii teologice de care era in stare. S';lb
univer ala se imbinau cu gustul pentru actiune numele de i ihasm - de 1a grecescul hesychta:
in viata secoIului. EI s-a intrupat in ichifor liniste, contemplare - -a. r~sp~dit, in jur~~
Chumnos (aprox. 1250-1327) sfetni al lui anilor 1330 0 doctrina ascetica prm care calugarii
Andronic al II-lea, ~i in rivalul au Teodor Meto- erau Invat~ti cum sa obtina, prin n;ti~~oac~.de
hites (1260-1332), care ti urma in favoarea de ruzaciune psiho-fizice, viziunea luminii divine
care s-a bucurat pe ]tnga lmparat. Acest] umanisti c~e n transfigurase pe Hristos pe muntele Tabor.
erau sensibili la frumuse~ea monumentelor, a n ciilugar de origine calabreza, Varlaam (129~-
operelor de arta, a locurilor ~i a peisajelor. Intr-o 1348), initiat in scolastica sf~tul~ Tom~ d'Aq~mo
remarcabila scrisoare, Teodor al II-lea Lascaris ~i prin mijlocirea ei, in Iilozofia at;lt.lCa, lua in
i~i dezviiluie emotia incercata dinaintea ruinelor d~ridere practicile folosite ~i at.aca ISI~asm~1 pe
Pergamului, pe care Ie descrie foarte bine. La plan principial, Dupa parerea IUl, numai ratiunea
fel, Nichifor Chumnos a celebrat monumentele tngaduie omului sa-l gtndeasca pe. DU;'Dnez~~
SaIonicului. Iar Teodor Metohites si-a destainuit ~i, in acest scop, era. n~cesar studiul. filozofiei
placerea ce i-o dadea contemplarea marii, a cerului, anti e. Raspunsul vem din partea unui ciilugar
a corpurilor ceresti ~i a creatiunii. de vi~a nobila, Grigore P~lam~s ~1296--:-1359),
In acelasi timp, slahirea structurilor statului viitor arhiepiscop al Salonicului ~l patriarh al
autoriLar provoea aparitia unor trasaturi noi. Constantinopolului. Teologia pe care 0 elabor~
Civilizatia bizantina a tins in acea vreme catre fu confirmata de doua sinoade (1341, .1351) ~l
desacralizare. Imparatul a pierdut din majestatea adoptata de biserica ortodoxa. El ~flrn;ta ca
sa divina. EI a devenit acela caruia erudijii Ii Dumnezeu putea sa se reveleze in ~umma.re~
dadeau sfaturi in memorii, adesea inspirate dupa mi tica acelor oameni care meritau sa fie cupr~n~1
modelele platoniciene cu idealul lor despre regele- de har, pentru ?a ~rimiser~ t!ine~e. B.otezuIUl, ~
filozof. La mai mul~i ginditori, chiar ~i la un ungerii cu Sf. Mir ~I a Imparta~amel ~I pentru. ca
ciilugar ca ichilor Blemmides, filozofia tnceta luau parte la ceIebrarea liturghiilor care rei~Olau
sa mai fie slujnica teologiei, relufndu-si locul in zilnic jertfa de mintuire. Pentru el comumunea
virful ierarhiei artelor ~i stiintelor. cu Dumnezeu era acordata acelora care resp~c~a~
Seductiils gindirii pagtns i indeosebi ale neo- prescriptiile ~i ritualurile bisericii, pe .cind.~stl.Cll
pIatonismului care, incepind cu Psellos, nu inceta precedenti afirmasera ~e m~~e on p~lvileglUl
sa ci~tige mereu noi adepti, facura sa e clatine celor inspirati asupra ierarhiei. P~~smul a
credinta crestina la multi oameni ai timpului, izolat ortodoxia de curenteIe ratlOn~lste. ale
In prima jumatate a secolului al XV-lea, Gemistos Renasterii italiene ~i a accentuat separa~la. dmtre
Plethon (nascut pe Ia 1360, mort in 1452) intemeie biserica de la Roma ~i aceea de la Constantmopol.
la Mistra 0 confrerie secreta in stnul careia profe a
un spiritualism de inspiratis platoniciana, care Bizatuui si Europa Succesul doctrinei Iui Gri-
repudia crestinismul ~i propovaduia restaurarea occidentalii gore Palamas s-~ dvatorat
unui pagtnism epurat. in parte Iaptului ca per-
184 mitea simtarntntului popular sa-~i manifeste opo-
185
zitia fata de latini., a carol' dominatie, politica mutat la Florenta in 10 ianuarie 1439. Intrare~
~i religioasa, fusese cu greu indurata. Interpreta sa pe cal in capitala Toscan.el, in fru~tea unui
a vointei credinciosilor ai, bi erica ortodoxa a cortegiu de prelati i de tnalti ~regatorl, prod use
zdrobit, adesea prin tulburari ~i razmerite, tenta- o impresie deosebit .de :pute~ruca asupra popu~
tivele de unire cu papalitatea, pe are s-au stra- latiei: douazeci de am mal ttrziu, Benozzo Go~zol~
duit sa Ie infaptuiasca aproape toti tmparatii a transpus evenimentul in scena cortagiului
de la Constantinopol, mai intii pentru a zadarnici ecvestru al regilor magi, zugravita pe p.eretll
proiectele de cucerire ale lui Carol de Anjou capelei Medici. Pisanello a ~atut 0 ~ed3:he cu
(1266-1285) sau ale altor principi latini, mai efigia imparatului, ale carui trasaturl ru s-au
apoi pentru a obtine ajutorul militar al occidenta- pastrat de asemenea intr-un bust d~ bror:z. de l~
lilor impotriva turcilor. Vatican. Piero della Francesca se zice ca i-ar Ii
Cuvintelor lui Petrarca: Turcii sint dusmani, reprezentat, in frescele sale de la. Arez~o, pe
dar grecii schismatici sint mai rill decit dusmanii , Constantin ~i pe Heraclius dupa chipul lui loan
sau, alM. data cind scria in 1352 dogelui. din Genova: al VIII-lea. $i se pare ca, p~ntru a .r.asp,!nde .spe-
Doresc sa vad acest Imperiu infam, acest consis- rantelor nascute din :pre~atIril~ conciliului, Ghiber-
toriu de erori distrus de propriile voastre miini , ti ar fi celebrat in chip simbolic, pe la 1436-1437?
Ie raspunde exclamatia marelui dues otaras: unirea bisericilor in intilnirea dintre Solomon ~l
Mai bine sa vedem in inima capitalei turbanul regina din Saba, care incheie seria panourilor
turcesc decit mitra latina . ilu trind echiul Testament pe poarta haptis-
Inceptnd din a doua jumatate a secoluJui al teriuJui de la Florenta. Unirea a fost proclamata
XIV-lea, Imparatii de la Constantinopol au venit la 6 iulie 1439, dar fara a fi realizata vreodata.
de mai multe ori in Europa catolica sa ceara
sprijin impotriva turcilor. Primul, loan al -lea In domeniul intelectual, relatiile dintre Orient
Paleolog (1341-1391) s-a dus la sltrsitul anului i Occident au fost mai cor~iale i m~i rodnice.
1365 la Buda, pentru a solicita, zadarnic, con- Printre primii, filologuJ MaXIm PI~udlOS (1260-
eursul lui Ludovic I de Anjou, regele Ungariei. 1310), amba adorul lui Andronic al II-I~a la
In decembrie 1399, Manuel al II-lea (1391-1425), Venetia, a socotit ca ~umer?ase opere ale litera-
tnsotit de maresalul de Boucicault, pe care Carol turii latine, profane ~l cre~tm~, de la C.ato pina
al VI-lea al Frantei i-I trimisese in fruntea unei la sfintul Toma meritau sa he talmaClte de el
osti formate din 0 mie doua sute de oameni, in limba greaca~. Demetrius Cydo~es, c~re tnva-
intreprinse 0 lunga calatorie care il purta ptna tase latina la MIlano, ti urrna pilda ~l traduse
la Londra i il facu sa poposeasca doi ani la Paris. Summa Theologiae de Toma d'Aquino ~i alte
Dupa primul asediu al ConstantinopoluJui, efec- texte ale Parintilor bisericii latine, incepind c~
tuat de turci in 1422, loan al VIII-lea Paleolog sftntul Augustin. Multe romane oavateresti ~l
(1425-1448), in calitatea sa de urmas asociat balade italiene, provensale sau franceze, au fost
la tron eu tatal sau Manuel al II-lea, s-a dus la adaptate in poezia popul~a g:eaca. v
Milano, la Venetia ~i in Ungaria. Dar el se infatia In secolul al XIV-lea ~l mal mult inca la. ince-
tnsotit mai ales de fratele sau Dumitru, de patriar- putuJ celui de-al XV-lea, ~upa reorgamzarea
hul losif, de numerosi episcopi i egumeni, i Universitati] de la Constantmopol sub Manuel
de eminenti reprezentanti ai intelectualitatii al If-lea italienii venira in numar destul de mare
bizantine, dinaintea conciliului care s-a deschis sa-~i fa~a studi}le la qonstan~inopol.. ~rintre
la Ferrara in ziua de 9 aprilie 1438 pentru a acestia se numarau mal multi umanisti care
realiza unirea celor doua biserici i care apoi s-a 186 187
aveau so. se tntoarca in tara lor spre a rasptndi
Tirnovo un stat puternic. Acest nou imperiu
stiinja dobindita. nul dintre cei mai eminenti i~i atins~ apogeul sub domnia lui loan (sau Iva~)
profesori ai Univer ita~ii de la Constantinopol, Asan al II-lea (1218-1241). Dar, ~a ~oartea 1';11,
Manuel Chrisolaras (pe la 1350-1415), a fo i dificultatile ivite in jurul SU?C~SlU~l, certu:ile
invitat sa predea cursuri de limba greaca la dintre boieri, presiunile bizantinilor ~l ale rU~II?r
Florenta, la Pavia ~i apoi la Roma. Al~i umanisti aruncara din nou Bulgaria intr 0 decadenta dlI~
bizantini, ca Gheorghe din Trapezunt, loan Arghi- care avea sa 0 scoata, la inceputul veacului
ropoulo , Dimitrio Chalcocondylas, Ii urmara la al XIV-lea, Teodor Sviatoslav (1300-1322),
Florenta ~i in alte oras din Italia. Temperament Mihail al III-lea Sisman (1323-1330\ cumnatul
profund onciliator, Visarion, nascut la Trape- lui Andronic al Il l-lea Paleolog, dar mal cu seama
zunt pe la 1395 in credinta ortodoxa, murea la Ivan Alexandru (1331-1371).
Ravenna in 1472 cardinal al bi eri ii roman La moartea acestuia din urma, uneltirile sepa-
Ill. tnd mostenire Venetiei bogata sa biblioteca ratiste ale principilor ~i ale boier~or reincepura
e avea sa constituie unul dintre principalelo cu ~i mai multa fort a, .facind din Bulgaria 0
v
fonduri al Bibliotecii San Marco. prada u~oara pentru turci care,. dupa ce J;latrun:
sesera pe teritoriul ei inca. de prm ~.363, ajunsera
Exista totusi 0 profunda deosebire de spirit sa 0 ia cu totul in staptnire in ann 1393-1396.
Intre renasterea din vremea Paleologilor ~i Renas-
terea din Europa apuseana. {(Noi sintem niste Serbia Serbia a parcurs etapele
mostenitori I), spunea cu melancolie T odor Meto- unui proces asemanator
hite , spirit dintre cele mai constiente de lipsurile aceluia care s-a desfa~urat i~ Bul!5aria ~ar, fiind
~i desuetudinea culturii bizantine. Imperiul bizan- mai aproape de Italia, a suf~rlt mal mult influenta
tin purta povara unui lung trecut ~i in el nu se acesteia. In 1202, marele Jupa.n Stefan (11,96-
afla acel curent pro fund de eliberare a structurilor 1228), fiul lui Nemania, p:esim~md rastur~arIl~, ce
economice, politice ~i sociale ale Evului Mediu aveau sa vina, i~i repudie sotia Evdochia, ~llca
care, in Europa occidentala, a du la Renastere. lui Alexe al III-lea Anghel, spre a se casatorl.cu
Daca, printr-un miracol iropo ihil, Constanti- Ana Dandolo, nepoata vestitului doge Enrl?~
nopolul n-ar fi cazut la 29 mai 1453, in Italia ar Dandolo. In 1217, fu incoronat r~ge al S,erblel
fi trehuit sa caute elementele unei reinnoiri pe tntrezi t) de catre un legat al paper Honorius al
care nu mai era in stare sa 0 savir~easca singur. III-I~a, dar, temindu-se dupa aceea. sa nu, s~
infeudeze prea mult Romei, obtinu prm negoc,len
Bizaruul $i Bizantul a continuat a cu Teodor I La caris i cu patriarhul Manuil I
lumea sial/ii slujeasca drept model, in Sarantanos (1217-1222) ca biserica slrba sa
toate domeniile vietii poli- de ina 0 arhiepiscopie autocefalii sub c?nd';1cerea
tice, intelectuale, artistice ~i religioase, statelor fratelui au, Sava, viitorul sfint, c~rUla il ceru
slave care profitasera de eclipsa lui in vremea 'ii-l incoroneze inca 0 data, dupa nt~ ortodox.
Imperiului latin, pentru a-si consolida indepen- Sub urmasii sai, Serbia deven~ c~l m~ puterm~
denta. Istoria raporturilor politice ale acestor stat din Balcani. 0 noua faza din istoria reg~~ul~
state cu Bizantul, cu latinii, cu turcii ~i intre ele, tncepu odata cu Stefan Uro al II:lea MillUt~n
este alcatuita dintr-un ~ir de razboaie ~i de aliante. (1282-1321), razboinic tndraznet, diplomat abil,
principe iubitor de fast, ?are, ~nexii nor~u~ Mace-
Bulgaria In Bulgaria, pe la 1185, doniei cu intentia de a-si e~lt~nde cu~~rl~ile ptna
familia Asan izbutise sa la Constantinopol. In a elasi timp, Miliutin cauta
reconstituie in nordul ~iirii, in preajma orasului 188 189
in clteva rinduri alianta cu familia imperiala
~i doua din cele patru sotii ale sale, prima ~i Romanii, mai tntti sftrtecati lntr Ungaria,
ultima, au fost prinjese bizantine. Sub domnia Polonia, cnejii din sudul Ru iei ~i Bulgaria,
lui, Serbia i~i modala mai mult ca oricind genul Iormara, in veacul al XV-lea (sic), principate
de viata dupa acela al Imperiului. autonome, mai ales in Tara Romaneasca i in
Acest efort de organizare a statului ~i acea ta Moldova. * Popor de limba latina, ei se alaturara
viata intelectuala mai striilucitoare au generat bisericii ortodoxe ~i primii mitropoliti din Tara
la strbi simtamintul Iortei lor. Stefan Dusan Romaneasca au fost greci. **
(1331-1355), acel Napoleon al slrbilor , stiu
sa traga profit de pe urma razboiului civil dintre Cucerirea Constan- In ziua de marti 29 mai
loa~ al V-lea Paleolog ~i loan al VI-lea Canta- tinopolului 1453, dupa mai bine de
cuzmo pentru a-si asigura, prin cucerire, puterea un secol de lupte impotriva
sa asupra unui teritoriu care se intindea de la turcilor otomani care sttmsesera menghina din
Duniire pina la golful Corint ~i de la marea Adria- ce in ce mai tare, Constantinopolul cazu in miinile
tica ptna la fluviul Marita. EI se proclama in lor. Ultimul Imparat, Constantin Dragases, care,
greceste impiirat i autocrator al Serbiei ~i al cu trei ani mai inainte, nu se putu e urea pe tron
Romaniei , Acest eveniment avu drept corolar declt cu tncuviintarea sultanului Murad, fu ucis
ridicarea arhiepiscopiei din Serbia la rangul de in aceeasi zi in lupta. Imperiul bizantin i~i triiise
patriarhie autocefala, al carei sediu fu transferat traiul. Turcii au pus staptnire pe Mistra in 1460
la Pee. Din aceasta a rezultat 0 vremelnica rup- ~i pe Trapezunt in 1461. Astfel s-a nascut un nou
tura cu patriarhia de la Constantinopol. Imperiu, mostenitor in multe privinte al prede-
cesorului sau ~i, asemenea acestuia, expus poftelor
A~a cum se intimpla adesea pe vremea aceea de cucerire ale veeinilor sai.
disparitia lui Dusan a fost urmata de certuri
f~ud~~, ca~e ~trase:a dupa ele farimitarea Impe-
:lulUl in prmcipate mdependente sau pe jumatate urprind afirmatiile prof. Delvoye potrivit carora
mdependente. De aceasta situatie profitara tur ii. poporul roman ar fi rost c uitat de istorie $, !?ica abia in
Victoria otomanilor, porniti de la bazele lor din epoca Paleologilor, in secolu1 al XV-lea ar fi luat fiin ~a
Tracia, asupra cneazului Lazar la 15 iunie 13 9 Tara Romaneasca ~i Moldova.
pe clmpia Kossovo transforma Serbia Intr-un In Iapt, existenta poporului roman, ca realitale etno-
logic! delinita, a Co t consemnata tn izvoarele bizantine
despotat vasal turcilor, tncredintat fiului lui inca din secolul al X-lea, mentiunile despre rornani inmul-
Lazar, Stefan (1389-1427). Acesta i~i stabili cap i- 1.indu-seprogresiv in secolele urmatoare. Cel dintii carturar
tala la Belgrad. Serbia izbuti sa-~i rectstige liber- care a consernnat existenta unei rornanitati orientale,
tat~a in 1.444, sub Gheorghe Brancovici, dar a unui pOpOI'care se nurneste pe sine roman, a Cost tmpa-
ratul bizanlin Constantin al Vl I-lea Porfirogenetul (912-
o pierdu dm nou in 1459 dupa batiilia de la 959), in a sa lucrare De administrando imperio. In secolele
Smederevo. XI-XII, atlarn miirturii despre existenta oalahilor nord
lji sud-dunareni in Strategikonul lui Katakalon Kekau-
Albanezii ~i Tot In epoca Paleologilor menos, in cronicile dalmaline (c anonimul 0 din Diocleea),
in relatarile lui Benjamin de Tudela, in scrierea lui loan
romdnii reaparura popoare uitate Kynnamo., secretarul impiiratului Manuel Comnenul
de istorie in decursul veacu- (B4S-BSO), in cronica rusa Povestea oremurilor de
r~or Jil~e?edente.~ Alba;nezii, 0 ramura a popula- demult, precum lji in alte scrieri lji documenle. Deosebit
tiilor ilirice, se raspindlra la nord-vest de Grecia de importanta esle cronica maghiara a Notarului anonim
(Anonymus, sec. XII), care Iurnizeaza numeroase date
~i durara acolo a~ezari trainice. 190 asupra voievodatelor romanesti din Crisana, Banat ~i
191 Transilvania exislente la sltrsitul secolului al IX-lea,
voievodale prevazute cu un tntreg sislem deCensiv alca-
tuit din celA~i pulernice care, sub comanda lui Menu-
morut, Gelu Iii Glad, au opus 0 dtrzl!. reztstenta trnpotriva
atacurilor maghiare.
In perfectA consonants cu inforrnatiile furnizate de
izvoarele scrise, rezultatele cercetl!.rilor arheologice au
demonstrat prezenta constituita a jupanatelor Iii voievo-
datelor romanesti din secolele IX-XI, semnificativa
Iiind, intre altele, piatra cu inscriptie de la Cernavoda,
daUnd din anul 943, tn care este amintit numele jupanului
Dumitrtl.
Un moment de puternica afirmare a elementului
romanesc l-a marcat participarea la rascoala antibizan-
tina din 1186 ~i apoi cooperarea la tnfliptuirea statului
vlaho-bulgar. Din corespondenta tmparatului romano-
bulgar Ionita eel Frumos (1196-1207) cu papa Inocentiu
al III-lea rezulta cu pregnanta ca amlndoi erau perfect
constienti de romanilatea romanilor, de faptul ca ei stnt
urmasii colonistilor romani in . patiul carpalo-danubiano-
baleanie.
In secolul al XIII-lea mentiunile despre rornani se
Inmultesc neincetat, Cie in legalura cu participarea lor
la importante campanii militare (ea cele impotriva tata-
rilor), Cie in legatura cu luptele duse pentru apl!.rarea
de eotropitori, cum s-a inUmplat cu voievodul Litovoi
cazut in luptele cu ostile maghiare. Avind de infrunlat
tendintele de hegemonie ale unor stale mai pulernice,
doua dintre voievodatele romane, Tara Rornaneasca ~i
Moldova, au reusit sa dobtndeasca independenta in secolul
al XIV-lea, urmind ca de aici tncolo sa joace un rol mereu
mai tnsemnat In zona sud-est europeana. Este de ajun
sa aminlim, in acest sens, victoriile repurlale de catre
Basarab I ~i ale lui Vlaieu I impotriva armatelor coroanei
maghiare, vicloriile antiotomane dobindile de Mircea eel
BAtrin ea Iii rolul acestuia in criza succesiunii lui Baiazid.
In lumina datelor de mai sus, este evident ca nu poate
fi admisa afirrnatia ca poporul roman ar fi Cost uitat de
istorie sau ca tl!.rile rornane soar fi intemeiat abia in secolul
al XV-lea. (Vasile Draguj]
ARHITECTURA RELIGIOASA
.l
de la Milesevo - de pildii ingerul ce li so arata ale sale in acest an amblu, unde se poate vedea 0
mironositelor dinaintea mormintului - i chipurile afirmare a inaltului grad de civilizatie atins de
unor sfinti ~in cupola hisericii Sfin~ul Gheorghe ttnarul regat al Serbiei in vremea clnd ajunsese
de la Salonic, Cu toate acestea, exigentele unui la 0 mare dezvoltare economica, datorita exploa-
gust clasic mal sever au dus la abandonarea tarii minelor. Si, ca semn al independentei unui
fundalurilor de arhitecturi fantastice u aspect. . tat ce nu uitase totusi patrimoniulla care Bizantul
baroc care, la Salonic, ca ~i in baptisteriul catedralei 11facuse partas, in absida episcopii sirbi se Insiruie
de la Ravenna, aveau drept scop sa evoce viziuni in urma lerarhilor greci. .
eresti. 0 noua prospetimo a expresiei ~i 0 tendinta Compozitiile, originale, stnt adaptate in chipul
generalii catro realism, deosebit de vadite in eel mai fericit cadrului arhitectural. 0 extrema
unele scene ca Intimpinarea Domnului !ntrarea sobrietate a prezidat la alegerea scenelor, restrlnse
in Ierusalim sau Sarutul lui Iuda, par sa se ca numar, i, in interiorul majoritatii p~ou:ilor,
datoreze gustului clientelei locale i poate ~i la distribuirea personajelor. u ne aflam dinaintea
atmosferei de mai mare libertate in care lucrau repetlirii unor clisee, ci ~ unei op~re prof,und
pictorii. Dar inspiratia ramlne pro fund bizantina gindite ~i s~m~ite. Exp~esla. personajelor atmge
datorita imperativelor religiei ortodoxe privind ai i cea mal mare plenitudine, fara sa dauneze
programele iconografice. armonioasei elegante a fac~urii. In c.olori~ul tran:
M~niera de 1~ Milessvo se regase~te, Intr-un parent ~i bogat predomina tonuril~ vIOI~te ~l
s~adlU. cev~ ~~. av~~~t, in fr~sce.le. din cupola erzi. Amploarea unui desen savant, mtensltat~a
l ahsida bisericii Sfintii Apostoli, ridicata in anii luminilor, un viguros modeleu in cul.oare dar~l.~
1233 i urmatorii de catre arhiepiscopul Arsene I, figurilor 0 for~a robusta. Adormirea Maicii
la Pee, unde fusese transfer at de curind sediul Domnului (il. 185) arata la ce anvergura putea
arhiepiscopiei din Serbia. Iconografia ramine con- ajunge acest stil cind dispunea de supralete
servatoare. Dupa modelul Sfintilor Apostoli de imense pentru a se desfasura. Clasicismul artei
la Constantino pol, s-a reprezentat in cupola de la Sopoeani se confirma pma ~i 1~ ornam~ntel~
Ini1l~area. Conca absidei cuprinde un Deisis ca pictate ~i sculp~ate u~de, in. maruera ordinului
in vechile biserici din Cappadocia. Dedesubt se ionic din Grecia antica, Irizele de ove sint
desfaoara 0 Impartasanie a apostolilor. Figurile ubliniate de un ir de perle ~i de ra ucituri ...
au 0 vigoare plastica demna de Milesevo. Fresce1e Milesevo, Pee, Sopocani reinnoada. tr~dl~la
din absida au acea puritate i ace a limpezime a picturii murale clasice a~ cum supra:'le~Uls.e ea
coloritului care conf'era picturii din secolul al in opere de tipul frescelor din Santa Marla Antiqua
XIII-lea in Serbia un farmec tinere c i lipsit de la Roma. Ne allam departe de arta fin de
de triste~e. siecle din epoca dinastiei Comnenilor.
Sti1u1 din aceasta epoca a atins cea mai tnalta
culme prin picturile realizate in hiserica mtnastirii Bulgaria In Bulgaria, in aceeasi
Sopoeani, construita intre anii 1258 ~i 1265 de vreme, pictura nu a cunos-
clitre Stefan Uros, fratel ~i urmasul lui Vladislav. cut 0 inflorire comparabila cu cea din Serbia.
De 0 Irumusata adtnc emotionanta, ele pot fi La Tirnovo capitala noului Imperiu bulgar,
asezats in rtndul celor mal desavlrsite capodopere loan Asan ~ Il-lea (1218-1241) a ridicat in
ale artei universale. Ele ofera maximum de 1230 0 hiserica intru cinstirea celor Patruzeci de
libertate compatibila cu rigoarea indispensabila soldati mucenici, a carer protec~ie ti asiguras~
picturii murale. Traditia bizantina a dat una victoria din acel an, la Klokotnita, asupra 1Ul
dintre cele mal puternice ~i mai miiiestrite creatii 210 211 Teodor Anghel, tmparatul de la Salonic. N putind
desigur sa Iaca apella artisti de la ConsLantinopol,
el incredinta decorarea bisericii un or pictori bit de vestite in capital a ImI!eriu~ui: aceea de la
bulgari. Acestia au copiat cu mare fidelitate fa~a
de iconografie ~i stil manuscrisele constantinopoli-
tane din secolul al XII-lea. nul dintre cele mai
r oarta Chalks si a eea a lui Hristos E~ergetul
= Binelacatorul), existenta in mi~ast~re~ c.u
acelasi nume. In usi epitetul, ?e un tip raspmd~~
sigure indicii asupra acestui fapt Il aflam in in acea epoca, raspund~ neVO!l pe care oam.enn
imprejurarea ca sfintii, a carer viata a Iost repre- o sirnteau de a-si Intari credinta i~ bunavo~~~a
zentata in sinaxarul care acoperea peretii ~i lui Dumnezeu. Anumite elemel'!-te i~l fac aparitia,
desigur ~i boltile pronaosului, slnt aceia onorati
la Constantinopol, fara nici una din adaugirile
introduse in prologurile)} slave ~i cil, dupa
tot
ins irate din dorinta de lnnoire care va cr~~te
mai mult in deceniile ulterioare. ~erson~Jele
devin mai numeroase, la fel c~ ~i notatiile realiste.
marturia inscrip~iilor care Ie inso~esc, siirbiHorile In Pogorirea in lad, Melhlsedec est~ al~tur~t
lor erau celebrate in ziua Iixata de calendarul upului traditional format din pavld ~!d~~
din capital a Imperiului bizantin. Culorile, dense tlomon, ~i tustrei sint tnvesmtntati ca i~par.a~n.
~i vii, cu 0 preponderenta a tonurilor de verde- L ttnga Abel Insotit desigur de Isala. ~l de
Inchis, rosu-deschis ~i brun slnt cele din miniaturi. Ie~e:rua e~te rep~ezentat tintnd toiagul de Clo~an.
Cel mai important ansamblu din aceasta epoca In Schimbarea la Fa~a, Iacob este il'!-fa~l~8:~
in Bulgaria este acela executat in 1259 la Boiana, caztnd abrupt pe spate ~i acop~ri~du-~l ochii
la opt kilometri sud de Sofia, intr-o biserica mai eu amindoua mlinile. Pe masa C!nel. s-a 8:~~za~
veche (de la sfir~itul secolului al XI-lea sau de hrana obisnuita a ~aran!lor b~g.arl: pim~, rldl~~l
la inceputul celui de-al XII-lea) ~i in capela i usturoi in locul pestilor din iconogralia ~ra 1-
funerara cu doua etaje, consacrata sfinWor icolae iionalit d nota noua reprezinta ~i trasaturile cu
~i Pantelimon, pe care a adaugat-o Ia vest sevasto- adeviirat copilaresti pe care le-a capatat ob.razul
cratorul Caloian - viir al tarului domnitor Pruncului Iisus, sau acel aer. de ~linda. trlste~~
Constantin Asan - impreuna cu sotia sa, ce se Imbina cu gravitatea Chipullll. in hgura lUl
Desislava. Aceste picturi, realizate fiira Indoiala Hristos adult. Ca ~i in Iu~oslaVla, po:tretele
de arti~ti bulgari, ramtn foarte conservatoare prin ctitorilor Caloian ~i sotia sa, .~l ale suzeramlor lor,
stil: personajele sint lipsite de volum ~i au ati- Constantin Asan ~i sotia sa Ir~na, !iU fost executate
tudini rigide ; proportiile lor stnt zvelte ~i mi~ciirile cu multa grija. Aceasta predilec~le pentru I!0r~ret
tepene. Rastiginirea pastreaza acea retiners severa se remarca ~i in capetele unor sfinti care i~l.pierd
pe care 0 avusese in secolele anterioare, fiira sa caracterul de spiritu~it~te ~~or co~ven~lO~ala
fie cu nimic influentata de pateticul stapinit ~i capata un aer de individualitate mal ~proplata
care se exprima pe atunci in arta Serbiei la de viata pamtnteasoa. Coloritul bogat ~l nuantat
Milesevo ~i la Sopoeani, Profesorul A. Grabar tinde sa redea tonul exact al obiectelor. Cu toate
a aratat ca iconografia picturilor de la Boiana a1cestea modeleul carnatiei nu are amplo~ea
se inspira direct din modelele constantinopolitane monum.'entala din Iugoslavia. El es~e obtinut
apartinind secolelor al XI-lea ~i al XII-lea. Astfel, prin ~elieata .. juxtapunere de tonuri galbene,
scenele din viata sfintului Nicolae cuprind doua verzi ~l caienii, pensulate foarte usor.
episoade proprii Constantinopolului: un anume
Demetrius salvat de la un naufragiu ~i miracolul T rapezu nt Lucrarile de cura~ire
d di intre-1
covorului rascumpiirat de Ia batrinul me~ter prinse incepin m a~u
siirac al ciirui patron era sfintul. In plus, pictorul 1957 sub conducerea domnului D. Talbot RICe
Boianei a copiat doua icoane ale lui Hristos deose- 212 au scos la iveala in Sf'lnta Sofia de la Trapezunt
213 fre cele pictate pe la 1250 sub Manuel I Comnen
(1238-1263). Prin robusta plenitudine a figurilor toate scenele Facerii aceste mozaicuri ~-8:uinspirat
~i vigoarea expre iei ele se inrudesc cu Sopocani dintr-un manuscris impodoblt cu rniniaturi dl~
atestind astfel ca stilul monumental era practi at secolul al V-lea au al I-lea, care era probabil
~i in alte par~i decit in teritoriile supu e influentei foarte apropiat de Geneza Cotton, ale Carel Crag-
Salonicului (il. 187). ' mente tnt pastrate la ~ritish Museum. In alara
asemanarilor iconograIICe foarte apropiate, ~l
Venetia In aceasta propa Ire a tntr-un caz ~i in celalalt se remarca B:cela.~lgust
scolilor locale ~j chiar natio- pentru nara~iuD:ea pitorea ca! m.o~temt din art~
nale, We nita de recesiunea provizorie a Constan- romana, iar reahsmul anecdotic dill scena con tr~
tinopolului, Venetia a detinut un loc deosebit, irii Turnului Babel se poate compara cu acela dm
corespunzator situatiei istorice proprii. Instalata ~cenele de pe Columna lui 'fr~an. Dar, odat~
ca stllpina in capitala Imperiului, a putut aduce cu trecerea anilor, au intervemt ~l unele prefacen:
de aici la ea acasa artisti, opere si materiale. Cele doua antepenultime cupo.le ~~ b.ravul~l
Gratis colaborarii mesterilor ti la~i bizantini, de nord, care zugravesc scenele istoriei l~l 10Slf,
mesterii din atelierele de la Murano au inceput dovedesc pe la 1260 un s~v al v.ol~ulUl in care
sa fabrice cubulete pentru mozaicuri. Pe la 1220 se poate vedea electul non predilectii ~e care se
constatam cum incep sa actioneze noi influent bucura pe atunci sculptura la Ven~~la.. In c~
bizantine, asa cum 0 dovedesc, in bratul occid ntal prive~te ultima cupola, aceea a Minunilor l~l
al bisericii San Marco, Rugaciunea de pe Moise executata in 1280, fun~alurIl~ de arhi-
Muntele Maslinilor, sau lisus facind gestul bine- tectu;i ~i de peisaje vin fara Indoiala dlfl Constan-
cuvtntarii ~i Fecioara oranta, inconjurati amindoi tinopolul Paleologilor, la f~l ca ~l Iigurile e1egB;nte
de prooroci. Tipurile iconografice i splendoarea cu propor~ii zvelte. Tot din operele constantm?-
colori tica sint incontestabil de origine bizantina. politane soar parea ~~ a .imprumut~t V.enejla
Robu tetea formelor se poate trage tot attt de simtul unei composuu mal .aerat~ ~l Il!al ~me
bine din stilul nou pe ale de a se constitui in echilibrate, vioiciunea ge~turilor. ~l a ml~ca:ilo~.
penin ula balcanica, ca ~i din art a romanica a Constantinopolul, redeverut;ld. capltala Imperiului,
c identului de care anumiti cercetatori au vrut i~i exercita din nou prestigiul. . .
uneori sa 0 lege. n alt exemp1u al intoarcern enetiei la mode-
Iltndu-se ea insa~i de acum inainte in Iruntea lele artei paleocre~tine ni-l of~ra la San Marco
unui nou imperiu, enetia se socoti drept reno- mozaicul de pe bolta c~pelel. San Clemente,
vatoarea Imperiului crestin al lui Constantin ~i care ti infa~i~eaza pe Patnarh ~l ~e I?og~ ~~tel?-
Iustinian. ~a cum a aratat Ioarte bine dl. Demus, tind sosirea moa~telor. patro~ulUl hisericii (L~:
aceasta conving re Ii intari tendintele de a cauta 188). In preajma Patriarhului se ana eplscop~l
modele in trecutul crestin al Constantinopolului din orasele maritime, pe cind Dogele es~e iIU?Ovlt
~i al Ra aritului. Una dintre ele mai bune marturii de garda .a personala .. Imitarea mosaicului c~
despre acea ta intoarcere deliherata catre operelo Iustinian ~l Maximian din San VItale de la Ra.
paleocrestine ne este oferita de mozaicurile car , venna este batatoare la ochi. Dar, in acelasi
in cur ul ecolului al XIII-lea, au fost executate timp apare un gen care avea s~ cunoasca 0 ma.re
in cele saee cupole de pe bratele de vest ~i de nord vogal la Vene~ia ~i care va triumfa cu ..Gentile
ale pronaosului Sfintului Marcu. Ele ilustreaza Bellini ~i Carpaccio, acela a1 r~pr~zentarll sar~a:
principalele epi oade din primele doua carti ale torilor oficiale. El urma sa fIe. ilustrat pU~llla
Pentateucului (Facerea ~i Iesirea) de la facerea vreme dupa aceea, in juru1 anului 1260! 1a Sfintul
lumii ptna la minunile lui Moi e in pustie. Pentru 114 115 Marcu prin panourile de mosaic infavl~ind ruga-
precedente. Imagini iran pu e ale Constantino-
iu~ile inaltate sub cirmuirea dogelui Vitale
polului ce renaste, dar ramine marcat de lncer-
Fall~r, in 1094, pe~tru regasirea trupului sfin-
carile prin care a trecut, pot fi soeotite Fecioara
tului ~arcu, a carui urma se pierduse in timpul
cu frumosul chip trist ~i mai mult inca Pro-
luc~arilor de reconst.ruc~ie a bisericii, apoi desco-
droI?-ul eu privirea mcarcata de mihnire, ce par
perirea moastelor ~l, in sfir~it, transferarea lor
in biserica. Venetia a gasit formulele ei parti- sa~~l ~sume in~re~ga. ne~ericire a lUI?-ii. Capul
IUl Hri tos expruna mila ~l indurarea. Firele barbii
culare: Demus a facut interesanta observatie ca
int arcuite spre stinga parca de bataia vlntului
in subiectele privind istoria bisericii din acest
~i arti tul, inca nesigur in cautarea sa de efecte
ora~,. d?ge~e este totdeauna ubordonat patriar- mai aproape de uman, a imprimat ochiului sting
hului ~l ca, in teama lor de a-l vedea detinlnd al Mtntuitorului un strabism divergent.
o putere cu caracter dinastic, venetienii nu I-au
reprez~ntat niciodata trontnd, nici rugindu-se Parigoritissa de la Tot un produs al unei arte
lui Hristos sau Fecioarei, nici investit de catre Arta de tranzitie intllnim in mo-
ace~tia? spre. deo~ebir~ de c~ea ce se Intimpla zaicurile reprezentind Pan-
cu basileul bizantin. Ei n-au Iigurat dogi aflati in
t?~ratorul ~i proorocii in cupola bisericii Parigo-
via~a nici macar in mozaicuri. . ritissa de la Arta, catre 1290. La anumite Iiguri
prezentate frontal ramtne tntiparit un conserva-
2. EPOCA PALEOLOGILOR
ti~m care Ie. inrud~~te cu acelea de la Daphni
Deisis-ul din Dupa ce a redevenit cap i- (t~. l~O). Dimpotriva, .altele, mai realiste ~i in
Sflnta Sofia de la tala a Imperiului in 1261 atitudini friimintate, chiar patetice, sint realizatc
Constantino pol Constantinopolul si-a reluat in maniera proprie celei de-a douji jumatati
rolul de centru al artei a secolului al XIII-lea (it. 189).
c:eato~re ~i str~ucitoare, dind tonul provinciilor
~l tarilor invecmate. Primul panou de mozaic Caracterele stilului Dupa opera de redresare
ex~cutat in anii urI?-atori Restauratiei, poate renasterii din ~i de consolidare tntreprinsa
c~ar .sp~e a aduce pnnos cerului pentru victoria vremea Poleologilor de Mihail al VIII-lea (1261
lui J~:Ilha.llal yIII-lea Paleologul, este compozitia -1282), sub domnia Iiului
Deisis dm tribuna de sud a Sfintei Sofia unde a s~u And:onic al ll-l~a (1282-1328), pictura, ca
tnlocuit un mosaic mai vechi (il. 191/ Ea ne ~~ Ul":namsmul, ~flo:lra atit l~ C.onstantinopol,
ap~re. inca dr.ept 0 opera de tranzitie. Figura clt ~l in alte regiuru ale Imperiului in smul unei
chinuita a lUl loan Botezatorul este desenata societati dintre cele mai rafinate. Reinvierea
in trasaturi arcuite, dupa procedeele grafismului religiozitatii, careia Insusi imparatul datorita
aflat i~ vigoare in veacul al XII-lea. Dar se pot temperamentului sau personal, Ii dadu un nou
deosebi de asemenea ~i caracterele unui stil nou. i~old prin darnicia sa ~i aceea a inaltilor drega-
Tehnica picturii cu penelul, mai mult declt a ton de la curte. fata de calugari, au avut drept
v~chiu~ui mosaic, a. inspirat Iinetea desenului ~i rezultat intemeierea un or noi mtnastiri sau
gingasia unui colorit in semitonuri. Contururile i~rumuse~area celor vec~i ~i au procurat picto-
1'1101' n~ero~se comen.z~... La Constantinopol ~i
chipului e estompeaza cu moliciune. Tonurile
albastre Ie tnlocuiesc pe cele verzi in redarea urn- la Salonic mal multe edificii au fost din nou deco-
brelor. Factura nu mai este lineara, ci picturala. rate cu mozaicuri, arta care straluceste atunci
Un ae: de .um~na hllndete ~i chiar de neliniste cu ultimele sclipiri -. Stilul, care atinse in aceastii
invaluie chipurile, alung1nd severitatea secolelor 216
217 epoca maturitatea, avea sa se impuna asupra
restului evolutiei artei bizantine. El" a fo t numit PhiIes, el lnsusi foarte ensibil fa~a de calitatile
de. catr.e istorici stilul Paleologilor. Salvat prin formei pIa tice. Basoreliefuri antice au fost repre-
cnza din veacul al XIII-lea de primejdia care zentate de nsnurnarate ori in pictura murala au
il ameninta de a se impotmoli in repetarea Iormu- in aceea de pe mobile. Dar, mai ales, arta antica
leIor. manieriste . din anii 1160 ~i urmatorii, ~i i-a initiat pe artisti in tainele racursiului, ale
hranit din experientele noi care au putut Ii reali- Iigurilor vazute din spate sau din profil pierdut.
zate in teritoriile marginase, el a cautat sa ras- Arta paleologa adapteaza a easta lectie a tr -
pynda aspiratiilor paturilor cultivate, dar nelinis- cutului la gu tul timpului. Intr-adevar, piritul
ute, devemte tot mai constiente de particulari- baroc, care si-a fa ut im~ita actiunea in arhi-
ta~ile patrimo~~ui lor ancestral de civilizatia. tectura, a aflat in starea de sensibilitate a epocii
Curentele mi tice profunde nu au impiedicat Irnprejurarile favorabile pentru a se introduce
ca grelele tncercari suferite in trecut sau acelea prin mai multe cai i in pictura murala. Aceasta
banuite in viitor .sa tinda catre 0 anume predo- urmareste sa ernotionez pectatorul prin ex-
mmare a sensului uman asupra ensului sacra- primarea simtamintelor ~i a emotiilor cu ajutorul
mental au al autoritatii. Aceasta arta parase~te gesturilor, atitudinilor, adesea Iortate, tncetinelii
inaI~imile de semeata ~i senina spiritualitate unde sau vioiciunii miscarilor care lnvolbureaza Ialdu-
o mentinuse, pe vremea dinastiei Macedonene, rile. Privirile devin expre ive. Fizionomiile se
increderea pe care 0 avea Imperiul in solida si diversifica din ce in ce mai multo Impresiile pe
reala sa superioritate asupra restului lumii 10 uite. care artistii cauta adesea sa Ie produca slnt eele
Ea e apropie mai mult de crsdinciosi. de duiosie sau de melancolie, atunci cind nu evoca
Pe de alta parte, stilul paleolog poarta pecetea vreo drama patetica. Le place sa reprezinte scene
intreruperii picturii murale la Constantinopol sub din viata de familie, bogate in amanunte pitoresti.
Im:p.eri.ul la~in, ~~,dimp~triya, a per i tentei practi- Alteori, redau in chip impresionant chinurile
carn picturii de icoane ~l de manu cri e. Viziunea iadului sau tnfricosarea nascuta din vedeniile
monumentala este in general Inlocuita de a eea ceresti. Lastnd sa predomine gustul naratiunii,
a picturii de ~evalet, cu prepondersnta acordata caruia tnaintasii lor ii cedasera treptat incepind
subtilitatii de executie, valorilor tactile ~i ex- de pe la mijlocul veacului al XI-lea, ei spores'
presiei psihologice. Mozaicul a cedat locul frescei numarul personajelor au al accesoriilor i trateaza
n~ I?-umai din causa saracirii vistieriei Imperiale: ubiecte noi, imprumutate nu numai din poves-
Cl ~l pentru ca raspundea in mai mica masura tirile evanghelice, ci i din viata Fecioarei, din
exigentelor esteticii noi. Imnul Acatist i din vietile Iintilor, chiar daca
Doritoare sa se innoiasca ~i sa-i largeasca pentru a Ie ilustra sint siliti sa reia schemele icono-
sursele de inspiratie, arta Paleologilor lmprumuta grafice folosite mai demult pentru temele cu
ade ea subiecte . au motive ornamentale din continut similar: numeroa e sene din viata
miniaturile vechilor manuscrise care se bucurau
F eeioarei se inspira din episoadele vietii lui
de mare pretuire in rindurile carturaril or. De
asemenea, ea cauta modele, fie prin intermediul Hristos, iar Adormirea slintilor e te copiata dupa
miniaturilor, fie prin examinarea directa a opere- aceea a Maieii Domnului. Se vad astfel limitele
lo~ inca existente ale artei antice, iar aceasta, pe care traditia le impunea capacitatilor de rein-
prmtr-un fenomen lesne de tnteles intr-o epoca noire ale artei bizantine. Seenele Copilariei Iui
de umanism, a cunoscut 0 recrud escenta de apre- Hristos sau a Fecioarei, Patimile MintuitoruIui,
ciere, asa cum ne-o dovedesc epigramele ~i Des- martiriul sfintilor raspundeau s ntimentalismului
crierile unor opere de arta Iacute de Manuel 218 219 opocii.
Pierzind simtul efectelor de maretie care puteau Ele permit obtinerea unor efecte de atmosfera
fi obtinute din simplitatea fundalului, pictorii si produ ere a unei impresii de somptuozitate,
il Incarca in panourile lor cu arbori, stinci cu ~de ea 'am tipatoare.
contururi abrupte sau arhitecturi, u aspect Pe de alta parte, simtul volumului ~i al construe-
adeseori fantastic, ale carer modele au fo t impru- tiei spatiului Ii Iac pe artisti sa modeleze mai
mutate din manuscrise. Formula, frecventa, a mult sau mai putin viguros formele trupului ~i
peretelui de fond incadrat de doua constru ~ii . a di tribuie accesoriile in asa fel incit a scandeze
laterale asezate piezis, vine de la decorurile tea- uccesiunea planurilor. Liniile oblice ale Iunda-
trale din Antichitate, a caror amintire se pastra e lurilor d arhitecturi ~i de peisaje tntaresc senzatia
in arta miniaturilor, care, la rindul ei, 0 preluase de adlncimo. Convergenta liniilor inspre 0 axil
din marea pictura murala. Riispunzlnd predilec- . ituata undeva in spatele cenei, dupa un procedeu
tiei baroce pentru formele curbe, edificiile. circu- venit, prin intermediul miniaturilo~, din picture
lare se tmbina cu altele de forma dreptunghiulara. eleni tica, devine mai frecventii l se tntlmpla
Proportiile lor sint adesea zvelte, ca ~i acelea ale ca ea sa coexiste in acelasi panou cu per-
numeroaselor biserici contemporane, iar perso- spectiva inversa. iciodata in a pictorii din
najele zugravite sint ~i ele alungite. In partea vrem a Paleologilor nu au fost preocupati de
superioara, elegante porticuri i~i proiecteaza pe problemele perspectivei lineare, ni i de natu-
cer colonadele lor fine. Adesea intre cladiri sint ralism-caracteristice artei din Quattrocento= si
intinse lungi draperii arenite. ceste constru?tii a tfel se poate masura profunda deosebire de
sint tratate mai degraba ornamental decit real! t, pirit care desparte Renasterea italiana de renas-
intrucit dimensiunile lor sint prea mici in compa- terea Paleologilor. De asemenea, spre deosebire
ratie cu personajele pentru ca acestea din urma de conlratii lor italieni, bizantinii nu au cautat
sa poata locui in ele. Nevoia de a umple Iunda- exacLitatea anatomica. Plna la sflrsit, arta bizan-
lurile duce astfel ~i la sporirea numarului inscrip- tina va ramine credincioa a. nazuintei spretranscen-
~iilor care lamuresc subiectele tratate sau figuril den~a care situeaza ehiar i cele mai familiare
reprezentate. .. ceneln lumea visului i a legendei, ~i nu va parti-
Pictorii, la fel ca ~i unii dintre contempora~ll cipa la tradania de cucerire a structurilor rea-
lor, au privit problemele estetice cu 0 atentie lului ce va insufleti arta italiana.
ale carei urme se regasesc in epigramele ~i in Cu toate acestea, 0 consecinta a mai marii
Descrierile unor opere de arta facute de Manuel libertati de care s-a bucurat arta sub Paleologi
Philes. Ei au cautat eel mai adesea sa produca se manife ta in importanta pe care 0 capata perso-
o impresie generala de gratie sprintena ~i a.eriana. nalitatea artistilor, Pe cind in ansamblurile din
Proportiile personajelor se alungesc, prehgurind
vremea Macedonenilor i Comnenilor unitatea
arta lui EI Greco, ~i zveltetea lor este pus a ~i
mai mult in valoare de fluiditatea desenului i voita a stilului impiedica eel mai adesea sa se
vioiciunea miscarilor. Faldurile vesmintelor sint distinga cu certitudine partea diferitilor colabo-
indicate prin linii clar desenate, care strabat ratori, pictorii din epoca Paleologilor vadesc
figurile in loc sa le circumscrie, asa cum se in chip frecvent mai multe maniere i semnaturile
intimplase din ce in ce mai mult in manie- artistilor devin mai numeroase in Macedonia,
rismul veacului al XII-lea, iar acum ele respecta ca i in Grecia propriu-aisa. Deosebirile se ace en-
volumul formelor. Gama culorilor se imbogate~te tueasa de la un edificiu la altul i astrel
cu nuante noi de verde, galben-sulfuros, rosu- se pot urmdri etapele carierei unor anurniti
strident, nn alba tru-cenusiu destul: de rece. 220 221 artisti.
unor benzi radiale. Mozaicurile din exonartex
J\.ariye Djarni Cel mai Insemnat ansamblu
reprezentau scene din viata lui Hristos, inceptnd
. de mozaicuri din epoca lui cu Drumul spre Betleem ~i Recensamintul in
Andr?mc al Il-lea, care ne ajuta sa percepem Iata lui Quirinius, ptna la inttlnirea cu loan
in ChIP concret tendintele estetice fundamentale
BoteziHorul ~i lspitirea. Marile praznice
ale renasterii paleologe, este a ela pe care 100'0- Iusesera farO.indoiala infa~illate la locul lor Iirese
~hetu.l vistierie~ generale, Teodor Metohites, e el
insu I un .umam t cu ~pirit novator, l-a executat in naos.
Stilul paleolog atinge aici cea mai delicata
pe heltuiala sa propl'le, intre anii 1315 i 1320 forma de expresie, fara a scapa totdeauna de
in. na~su] Ili.in. c Ie doua nartexuri ale hi eri ii manierismul care tl pindea. proape toate mozai-
~tll:ltoru]Ul din Chora (numele tur esc: I ariye curile din nartex lnt tratate ca tot atitea subiecte
Djami), pe care a inzestrat-o de asemenea u de gen, pline de sentimentalism ~i de amanunte
un e~ona~tex ~~ .un paraclis la sud. Stralucirea pitoresti au familiare, dar pe care un tempera-
ol?ntulw lor III Iinetea executiei pot Ii apreciate m nt poetic, slujit de 0 viguroasa eultura arti -
la Just~ lor valoare in urma lucrarilor de curatire tica ~i de un meetesug iscusit, Ie transforma in
Jntr~prm e intre 194.8~i 1958 de catre Byzantine viziuni de Iegenda. Curentul de cercetare a naturii,
I~stItute ~ ~ub. conducerea lui P. nd rwood. la care lua parte foarte activa pe planul ~tiinWic
DlI?-tremozaicurile nao ului nu au mai ram a decit Teodor Metohites, se tmhina aici cu 0 religio-
trei: 'pe Iata ~e.vest a stilpil.or de'pe laturile absidei, zitate foarte profunda. Coloritul contribuie la
figurile in picroare ale lui Hristos ~i Fecioarei crearea atmosferei de miraculos prin folosirea
cu ~runcul, care vor fi onstituit tntr-un anurne.Iel celor mai rafinate nuante de roz, albastru-deschis,
ultlmel~ icoan~ ..ale iconos~a ului, pr, cum ~i verde ~i auriu. Personajele au citeodata 0 miscare
Adormirea Maicii Domnului deasupra usii de dansanta. Unii corcetatori au fost tndemnati
la vest. par ,mozaicurile care tmpodobeau calo- sa creada ca mozaicarii au avut in Iata ochilor
tele, boltile ~l lunetele celor doua nartexuri s-au unul sau mai multe manuscrise apropiate prin
past~at aP.roape in intregime. Rinduiala decorului stilul alert, pitoresc ~i oarecum ~agalnic, de Rotu-
vest~b~urilor era mai putin riguros Iixata prin
traditie dectt aceeB; a naosului, gustuf epocii lul lui losua.
Panoul cu Primii ~apte pasi pe care i-a facut
pen~ru sce~ele narative afltnd aici prilej de satis- Maria la virsta de sase luni este 0 capodopera
Iactie deplina. l.deea Iundamentala care a prezidat de intimitate Iarniliala ~i totodata de noblete
la ale~ereB: subiectelor a fost aceea a unei intro-
d,ucel'l !a ilustrarea operei de mintuire care era (il. 192).
Scene ca Drumul spre Betleem (in care fiul
fIgur~ta in .naos. Mozaicurile din esonartex lui losif, cu de saga in spinare, precede asinul pe
infa~l~au episoadele Copilariei Mariei dupa care sta Fecioara) ~i Fuga in Egipt, de 0 executie
datele Protoevangheliei Iui lacov. Intr-~na din extrem de Iina, a\l un farmec idilic cu personajele
cupole e~a r~'pre.zentat Hristos in bust, inconjurat lor zvelte pina la gracilitate, mi~carile vii, faldu-
de patriarhii ~l de reprezentantii celor doua- rile usoare, arborii marunti ~i peisajele cu munti
sprezece ~riburi ale lui Israel. In cealalta Fecioara ~i erase rfanteziste, cu casele acoperite de terase
era ins~tlta. de cei saiaprezece regi ai lsraelului sau de tigle rosii ~i albastre, scaldate intr-o
de .Daniel ~l de. cei trei tineri iudei in cuptorul lumina mediteraneana.
i~?ms, precum ~l de Moise tmpreuna cu tovarasii Alte scene ca Distribuirea linei de purpura
sai. Vom nota ca 0 formula ce se bucura de tre- sau Recensamintul in fata proconsulului Quirinius
cere in aceasta .epoc~ tmpartirea pe verticala a 223 - subiect tratat destul de rar - atesta arta cu
cupolelor in triunghiuri alungite, cu ajutorul 221
care mozaicarul tia sa repartizeze dinainLea
unor vaste fundaluri de arhitecturi, de 0 compli- dupa marturia anu.m.itor texte al~ imnografilor
catie baroca, numeroasele personaje, dar cu ati- pictati pe pandantivi, erau socotIte,. prm~r-un
tudini mereu elegante i expresive. simholism cu aspect P?etic, ?a 'preflgur~l ale
Fecioarei: asezarea chivotului l. a oh~ectelor
In paracli ul de sud, menit sa adaposteasca liturgice in templul lui SoI?mo~, Visul lui laco,:
mormintele, decapajele facute de Byzantine i lupta lui cu .in~erul, Mo!se l rugul ce arde l
In titute au scos la lumina, de sub tencuielile nu se mistuie l din a carui para de foc apare ~n
turcesti, fresce care se numara printre cele mai medalion cu bustul Fecioarei cu ~runc~, Proletia
originale capodopere ale picturii bizantine prin Iui Isaia privind venirea MintUlto~ulUl,. Ingerul
frumusete~ i fluiditatea desenului, vigoarea ucigtndu-i pe ~sir~eni in fat a le~usalimuIUl, Aaron
modeleulni, amploarea i echilihrul compozitiilor si fiul sau dinaintea altarului. .
nobletaa figurilor, bogatia coloritului, Inru'dire~ , Ratiunile c~e au de~ermina~ alegere!i subie :
cu mozaicurile din hi erica i din nartex este atit telor i referirea prec~sa la lmnografI. .den?ta
de strtnsa, incit P. Underwood a presupus cil. ca. autorul programului cunoteav temeinic lite-
aceiasi artist] ar fi executat carLoanele prega. ratura ecleziastica. Aceasta arta s~vanta. in
titoarc. Este verba in orice caz de opere contem- sursele sale de inspiratie, ca i i~ teh~~~ sa, este
porane. Frescele din partea rasariteana au drept arta paturilor in care c~t~ra ~l. se~slhlh~atea s.~
scop sa ilustreze doctrina privind Invierea: in tmbogateau reciproc. Sfintii .~~ltar.l ca l ingeru
ahsida, Pogorirea in lad (il. 194) inlocuiete din cupola adauga Irumusetii Ide.aliza~e a proto-
imaginea traditi?nala a Fecioarsi ~i e.ste pr~ce~ tipurilor lor rafinamentele unei noi elegan~e:
data, pe arcul din fata concei, de Inviersa Iiicai Frumusetea chipurilor se Impleteste cu cea .mal
lui lair i aceea a fiului vaduvei. Pe bolta centrala suhtila delicatete in desenul me~hrel~r ~ .al
i pe lunetele adiacente se desfaoara Judecata vesmintelor. $i, d~ nen~marat~ 0:1, atlt~dlmle
de Apoi. devin sinuoase, vestmd stilul gotic mt~rnaylOnal
Frescele din partea apuseana, dominate de 'au courtois de Ia inceputul secolului al XV-lea.
cu~ola, 0 'prea~aresc pe mvarea ocrotitoare i mij-
locitoars mtru iertarea pacatelor, Fecioara. In Kilisse Djami ~i La Constantinopol, s-au
cupol~, hustul Marie~ cu Pruncul este inconjurat Pammakaristos decorat cu mozaicuri c~~
de dOlsprezece lngen Pe pandantivi, cei patru putin inca doua constructii
evangheliti, care sint aeza~i la haza cupolelor in timpul domniei lui Andronic al ~I-Iea PaleologuI:
c~ns~crate .Pantocr.ato.rului, s~t inlocuiti de patru exonartexul din Kilisse Djami l caJ?ela funerara
sfmtl poeti, autori aI unor imnun care slavesc ridicata pentru Mihail Glahas Tar~amvo~es (mort in
ascatoarea: loan Damaschinul, Cosma (frate 1315) de catre vaduva sa, calugarita M~rta,
adoptiv i tovaras al celui de mai inainte) losif li ita de latura de sud a hi ericii Pammakaristos
(ciilugar de origine siciliana care a trait la S~lonic /Petiye Djami). Regasim aici in cUI?ol~pro?edeul
apoi la Constantinopol in veacul al IX-lea) i compositiei care consta in a ~eSp~yl radial, in
de Teofan (ciilugar de Ia Sinai, care a stat la jurul unui medalion central,. trlU~ghll!l'l separate
Constantinopol prin anii 813 i urmatorii chiar intre ele prin chenare la.te l in interiorul carora
in minastirea Chora, unde a fost ingropat in se afla cite un personaJ. .
845, dupa ce fusese mitropolit al Niceii intre 843 La Kilisse Djami, in cup?Ia. de sud,. Feoioara
i 845). Dedesuht, pe lunete ~i pe arcuri slnt e te tnconjurata de opt regi dill Vechll!l Testa-
infatiate episoade din Vechiul Testament' care, 2H ment stramosii ei. Cubuletele Iondului de aur
225 al cu'polei mediane au fost smulse pentru a se
recupera metalul pretios pe care 11 contineau ; manuscrise cei din ~coala macedoneana ti impros-
figura lui Hristos, care era tnscrisa in cur ubeul patau inspiratia prin observarea naturii.
inelar ce se mai vede inca, a disparut de a emenea.
Ea era inconjurata de doi dregatori ai palatului Descoperirea la Salonic a un or fresce in bis~ri~a
imperial ~i de prooroci. Cupola de nord adapostea Sfinta Ecaterina, in capela Sfintul Eutimie
personajele din genealogia lui Hristos. (anexatii la sud-estul bazilicii Sfintul Dumitr~),
In cupola capelei funerare de la Fetiye Djami, 1n biserica Sfintul Nicolae Orfanos, precum l a
doisprezece prooroci, in atitudini pline de viata, unor mozaicuri i fresce in biserica Sfintii Apostoli
tl inconjura pe Pantocrator al carui chip, de 0 mare ne-au odificat mai bine despre rolul pe care
bltndete, este plin de tristete ~i chiar de resemnare. acest ra~ l-a jucat in constituirea i rasptndirea
Executia nu are Iinetea usor pretioasa de la acestui til.
Kariye Djami i, poate tocmai datorita atentiei Frescele din Sftnta Ecaterina, inca inedite,
mai mici acordate formei ~i coloritului, aceste pe care St. Pelekanides le-a c~at.at de ten~uiel~:
opere ni se par mai apropiate ~i mai umane. turcesti, reprezinta in naos principalele "I~muru
Lucrarile de degajare efectuate de Byzantine sav1rite de Hristos, tnceptnd cu Nunta din .Cana
Institute au scos la iveala in absida un Deisis, plnii la Pescuitul miraculos in lac.ul Ghenizaret
al carui Hristos, calificat printr-o inscriptie ca (Tiberiada). In .ab~id~ s~ .~ad cei .pa~ru marl
Preabunul (Hyperagathos), troneasa in conca, dascali ~i ierarhi ai hisaricii grecesti din secolul
pe ctnd Fecioara ~i loan Botezatorul sint InCati al IV-lea. Pe bolta in leagan de la nord sint infa-
ati in picioare In cite 0 niii din peretii laterali: ~iate cele doua scene ale Impartaaniei apostolilor.
un asemenea subiect i epitetul dat lui Hristos Realizate de doi pictori, aceste fresce arata prlI~
se explica foarte bine in absida unei capele ridicate vioiciunea coloritului ~i prin siguranta desenului
in scopul de a asigura mintuirea unui defunct. maiestria atinsa de atelierele de la Salonic incepind
Dintre cele opt scene care decorau partile de sus fara tndoiala de pe la sf1r~itulsecolului al XIII-lea.
ale peretilor doar Botezul s-a pastrat pina in Frescele din capela Sfint~ui Ell:timi~ ~e la
zilele noastre. Sfintul Dumitru datate printr-o inscriptie in
1303 odata sco~se de sub tencuieli au aparut
Salonicul ~i scoaia Picturile pastrate in bise- din ~efericire tntr-o dsplorahila stare de c?nse~-
macedoneand ricile din Macedonia i din yare Cu toate acestea ele lasa sa se vada diversi-
Serbia ofera un anumit tate~ axpresiilor psihdlog~ce l?e c~puri, vioiciune~
numar de trasaturi comune, care Ii autorizeaza mi~carilor, simtul spatlUlu~ ~l al volumului,
pe cercetatori sa vorbeasca despre 0 ~coala mace- iacusinta de a uni personaJ~ numeroase .intr-o
doneana, al carei centru - sau unul dintre centre? compozitie omogena, trasatun care cara~terlzeaza
- ar fi fost Salonicul. AcesLe trasaturi stnt corpo- de asemenea majoritatea operelor din restul
ralitatea volumelor, amploarea faldurilor ves- Macedoniei. .
mintelor, gustul pateticului i al realismului Picturile din Sfintul icolae Orfanos, curatite
de funinginea care Ie intunec~, ne iz~esc prin
expresiv in gesturi i fizionomii, opozitiile marcate
amploarea programului lor iconogralic care,
prin culori complementare. Personajele robu te cu
la ciclurile ~i. asa foarte ~ezvoltate .ale
fete late cont.rasteaza cu figurile fragile, de 0 noblete figurilor Htur~pce,. ~le ~aril~r prazmce,
purificata, ce se hucurau de apreciere la Constan- ale Minunilor ~l Patimilor lUl Hrlst.os, adau.ga
tinopol. Pe ctnd pictorii din capitala ii concepeau ilustrarea vietilor siintilor Nicolae ~l Gherasim
idealul estetic dupa elegantele modele ale vechilor 226 (anahoret din Palestina, in veacul al VI-lea),
I
227
precum ~i ilustrarea Imnului Acatist in cinstea cei rinduiti la moarte, ca acestia sa vesteasca in
Fecioarei ~i a Menologului sfintilor. 0 reprezen- Sion numele Domnului ~ilauda lui in lerusalim I).
tare a lui Moise dinaintea rugului de foc lasa sa
se creada ca printre imaginile astazi disparute Muntele Athos Din Macedonia au venit
de pe peretele de sud se aflau ~i alte subiecte din pictorii care au decorat cu
Vechiul Testament socotite, dupa simholistica fresce unele biserici de la Athos: Protaton
epocii, drept prefigurati ale Fecioarei. Stilul de la Karies, avariata de un incendiu pe la 1290
vioi al scenelor narative, inviorate de notatii .i restauratii la inceputul veacului al XIV-lea
pitoresti, simtul dramei, robustetea figurilor, tot ub Andronic al l l-lea Paleologul; catoliconul
adincimea spatiilor slnt caracteristice pentru de la Lavra; biserica mtnastirii sirbe Hilandar
maniera adoptata pe atunci de atelierele de la construita in 1293 pe cheltuiala lui Miliutin ~i
Salonic. tmpodobita cu picturi in 1303; catoliconul de la
Mozaicurile executate pe cheltuiala patriarhului atopedi cu fresce executate in 1312 (dar re tau-
Constantinopolului, Nifon, intre anii 1312 ~i rate in mare parte in 1789 ~i 1819).
1315, pentru biserica Sfintii Apostoli, au 0 o mare asemanare leaga frescele din paraclisul
vigoare care uneori fac sa ni se para manierista, Sfintului Eutimie de la Salonic cu cele pictate
daca nu chiar dulceaga ~i plaptnda, gratia ope- in biserica Protaton, in cursu I primului patrar
relor din Kariye Djami. Realismul care Ie Inau- al secolului al IV-lea (?), de catre un artist pe
Ileteste este net perceput in Intrarea in lerusalim, care 0 traditie, atestata incepind din primii ani
unde grija de a reprezenta multimea locuitorilor ai secolului al XVII-lea, 11 numeste Manuel
din oras, cu gesturi expresive, ~i elementele peisa- Panselinos (cu alte cuvinte ce are striilucirea
jului l-au silit pe artist sa-I aseze pe Hristos in Lunei pline }. Originar fara indoiala din Salonic,
planul al doilea al panoului, pe latura stinga, sau desavir~indu-i acolo Iormatia artistica, acest
la capatul drumului desfundat pe care tl urrneaza pictor, inzestrat cu 0 puternica personalitate,
apostolii crispati ~i agitati (il.196). In Schimbarea mostenise de la veacul al XIII-lea maniera ampla
la Fa~a (il. 193), mozaicarul a suferit influenta ~i monumentala a mesterilor de la Milesevo ~i
speculatiilor cercurilor isihaste asupra luminii Sopocani, dar a stint sa-i adauge un simt al
in care Hristos a aparut inconjurat pe virful olsgantei ~i un gust al fundalurilor de arhitecturi,
muntelui Tabor; nimbul care Il inconjoara este revelatoare pentru epoca a. Arta lui devine in
alcatuit din trei elemente: un cere, un patrat acelasi timp mai umana ~i figurile sfintilor slnt
~i un romb cu laturile frinte, pentru a evoca lumina lipsite de 0 parte din hieratismul ~i nohletea
una ~i tntreita )}ca ~i Treimea din care purcede. caracteristice artei Macedonenilor ~i Comnenilor
Intensitatea viziunii tl rastoarna pe spate pe pentru a ni se impune cu izbitoarea intensitate a
loan, in dreapta scenei. expresiei lor psihologice. Pi torul indrageste deta-
Regretam ca nu s-a mai pastrat chipul Panto- liile realiste, cum ar fi copiii care trec dansind
cratorului in cupola centrala. Stntern tndemnati pe un pod peste lordan in scena Botezului, sau
sa credem ca avea caracterul mai uman al Dumne- Itnta Ana care, vlaguita de durerile Iacerii,
zeului tndurarii si nu infa~i~area aspra a judeea- trebuie sa fie sustinuta de slujnice pentru a se
torului implacabil, daca judecam dupa versetele putea hrani, in scena Nasterii Fecioarei.
Psalmului (101, 20-22) care tnconjura meda- Dl. Xyngopoulos a descoperit in paraclisul
lionul: Ca el priveste din inaI~imea cea sfinta a Sfintul Mihail din Synnada, la mlnastirea Lavra,
sa, din cer se uita Domnul peste pamtnt. Ca sa un cap al sfintului _ icolae pictat in maniera
auda gemetele celor din robie ~i sa dezlege pe 228 229 viguroa a a lui Panselinos. Fara tndoiala ca acest
fragment provine din frescele care VOl' fi fost struita Intre anii 1295 ~i 1299 de catre cneazul
pict8:te, . dupa ctt .s~. pare de Panselinos in usi, Stefan Dragutin, pe care fratele sau Miliutin
in biserica mtnastirii Lavra inaintea celor care tl tndopartase de curind Intr-un rang subaltern.
au fost executate de catre Teofan Cretanul in Originea tesaloniciana a pictorului care le-a zugra-
1535. vit pare confirmata de cuvintul grec M arpou
pe care l-a scris sub 0 cruce omamentala.
Fecioara- c poate atribui de Intr-adevar, acesta era cuvintul tainic pe care
Peribleptos a emenea 0 origine tesa- clerul de la Salonic, pe vremea rivalitatii dintre
[S'[lruul. Clement) loniciana celor doi pictori Teodor al II-lea Lascaris (1254-1258) ~i Mihail
de La Ohrid Mihail, poate fiul lui Astra~ Paleologul, il rostea de trei ori in cinstea acestuia
pas, ~i Eutihie, care au din urma la tnceputul liturghiilor ~i care mai era
executat frescele bisericii Fecioarei-Peribleptos inca folosit de partizanii lmparatului (dupa isto-
de la Ohrid, numita mai tirziu Sfintul Clement. ricul Georgios Pahimeris acest cuvint ar fi fost
cest edificiu a fost zidit in 1295 de un tnalt un acrostih care Insemna: Mihail Paleologul,
dregator bizantin, marele eteriarh Progonos regele Romanilor, va Ii laudat in putine cuvinte).
Sguros, ruda prin alianta cu tmparatul Andronic
al II~lea Paleologul. Orasul Ohrid, care nu va fi Stilul conservator La aceeasi data, in 1299, s-a
al bisericilor mai Impodobit ~i biserica
c~cerlt. de s.irbi deoit in 1334, tinea inca de Impe-
Sftntului N icolae Stntul Nicolae de la Varos, in
riul bizantin. Semnaturile celor doi pictori ~i
de la M anastir si apropiere de Prilep, in stilul
inscriptiile stnt in limba greaca,
de La Yaros grafic manierist care fusese
Sent!m~ntalita~ea epocii a dictat alegerea scene-
practicat la Kurbinovo pe la
lor principals din naos: in partea superioara
Patimile lui Hristos, iar mai jos Copilaria Fecioa- sltrsitul veacului al XII-lea ~i care fusese reluat
rei. Cei doi pictori au fost tnclinati sa redea pate- in 1271, tot in regiunea Prilepului, in biserica
t!cul prin vehementa gesturilor, Ireamatul drapa- de la Manastir, avind hramul aceluiasi sCinto
rilor, tulburarea chipurilor. Caracterul tumultuos Dar acestea erau niste supravietuiri locale, care
al Punerii i~ ~or~t contrasteaza cu retinerea nu erau in stare sa primejduiasca progresel
sobra a aceluiasi episod de la Nerezi. Dar arabescul noului stil.
viguros care uneste numeroasele personaje tntr-un
tot este opera unor artisti iscusiti in organizarea F ecioara- Lieoiia Frescele executate in bise-
unor mari compozitii cu suflu eroic. Desenul si de La Prizren rica dedicata Fecioarei de
colori~ul~ cu armonii adesea cam crude, nu atinge la Lievisa, pe care craiul
acelasi myel. Formele au 0 plasticitate, in anumite Miliutin a tran format-o la Prizren intre anii
cazuri destul de masiva, care le face sa semene 1307 ~i 1309, sint opera unui artist care lucra
cu operele lui Panselinos, dar in chip mai putin ill re pectul traditiei de la Milesevo ~i de la
izbutit. Detaliile de iconografie ~i de stil permit 0 Sopoeani, dar imprirnlnd compozitiilor sale un
apropiere intre aceste fresce ~i cele din Sfintul aspect mai realist. Volumele sint accentuate prin
Nicolae Orfanos de la Salonic. opozitiile dintre tonurile deschise ~i lnchise. 0
mare forta de convingere sustine ansamblul.
Sfntul Ahile Sub 0 forma mai stingace, Cercetatorii au incercat uneori sa atribuie aceste
de La Arilje regasim stilul din biserica
fresce lui Astrapas, despre care pomeneste in-
Peribleptos de la Ohrid in
231 criptia votiva a bisericii. Dar acesta este calificat
frescele bisericii mtnastirii Sfintul Ahile, recon- 230
drept prolomaistor, ceea ce pare sa indice ca este Biserica regald a Actiunea Constantinopolu-
vor~a de~pre un mester zidar sau despre un S'[uuilor Ioachim lui s-a facut i mai puternic
arhitect l nu despre un pictor. S-ar putea a si Ana simtita asupra frescelor
Astrapas sa fi fost tataI pictorului Mihail (de de la Studenica din biserica ridicata in 1314
la Ohrid). de catre Miliutin intru cin-
stirea sfintilor loa him i Ana, la Studenica (il.
Sfintul Nichiia Miliutin, dupa ce a inglobat 186). Pictorii nu si-au semnat opera. Ne lngaduim
de la Cuter si nordul Macedoniei in sa ne gindim la Mihail ~i la Eutihie sau, eel pulin,
S'[intul Gheorehe regatul sau, i-a angajat pe la niste artisti Iorrnati la scoala lor. EI garita
de la Staro Mihail i pe Eutihie sa cam manierista a figurilor zvelte cu atitudini
Nagoridno decoreze in regiunea Skoplje de un calm plin de demnitate evoca mai mult
bisericiJe Sfintul ichita gratia mozaicurilor, aproape contemporane, din
de la Cucer, in 1308, i Sfintul Gheorghe de la Kariye Djami, decit vigoarea scolii macedonene.
Staro Nagoricno, i~ 1317 (it. 195). Acesti doi Sa ne amintim ca Teodor Metohites a perfectat
mesteri, care intre timp lucrasera poate la Sfintul in 1298-1299 nu numai ca atoria lui Miliutin
~utiJ?ie de la Salonic, au dat dovada de aceeasi u a patra sa sotie, mica principe a Simonida,
l~cusmta in c.o~punerea scenelor pline de miscare Iiica lui Andronic al l l-lea Paleologul, dar a i
l i~ expreslvltate, ca si la Peribleptos de la tat doi ani, intre 1303 i 1305, Ia Salonic pe
Ohrid. EI vadesc un gust pronuntat pentru detaliile ltnga sotia acestui Imparat, J rina de Montferrat,
realiste. De pilda, la Sfintul ichita, Nunta din care urzea intrigi tmpreuna cu ginerele sau,
C:ma este reprezentata dupa modelul unui banchet regele Serbiei. Metohites va fi ramas cu Miliutin
din epoca aceea, convivii cu figuri neidealizate i Sirnonida in relatii care poate nu sint strains
fiind angajati in discutii animate in jurul unei de intarirea influentei constantinopolitane la
me~e incaroate cu bucate, in capul areia sta Studenica.
II.rIstos - purtind diadsma ca un rege i taind
lriptura de pasare. La Staro Nagoricno, scena Gratanica Aceasta exigenta a ralina-
Batjocoririi lui Hristos adopta schema iconozrafica mentului formei, adaugata
a aclamarii suveranului, dindu-i tnsa un ~er de la gustul pateticului i al gesticulatiei, profund
zeflemea populara. In semn de sarcasm, copiii ancorat in traditia macedoneana, a atins in
ii ~g~ta minecile tunicilor ce depaseso hratele, pictura, ca i in arhitectura, un gen de baroc in
pOtrIVl~ sensului de a-si bate jOC pe care biserica de la Gracanica (1321) (il. 197). Culorile
expresia da din mineci il are in epopeea medie- se disociasa, personajele se aglomereaza in grupuri
vala i in.limba greaca modema. Dar, sub inllu- agitate, draparile se tnvolbureaza in linii framin-
tate, ritmurile compozitiei devin mai precipitate
enta ~rtel d.e la Constantinopol, care ii regas: e
i mai sacadate. Adormirea Maicii Domnului
atunci deplmul prestigiu, Mihail i Eutihie se apare, de pilda, ca 0 autentica scena de inmormln-
arata, mai ales la Staro agorieno, mai preocupati tare.
de 0 frumusete aeriana i delicata. Coloritul lor
devine mai subtil, iar desenul mai minutios. Mistra Prin eleganta, diatinctia,
Formele ii pierd din volum, pe ctnd cute mai formele mai plate ale per-
n~I?e~oase brazdeaza vesmintele. Poate ca tnsusi onajelor i redusa adincime a compozitiilor,
Miliutin le ceruse sa se conformeze mai mult frescele de la Mistra se inrudesc cu arta de la
manierei pictorilor constantinopolitani. 232 233 Constantinopol i se deosebesc de operele din
Macedonia care au volume mai puternio I' liefate. tonurilor des hise detaslndu-se pe ceruri intu-
Este probabil ca arhiepiscopii ~i staretii mlnastiri- necate i ale tonurilor tnchise a~eza~e dinain.tea
lor, guvernatorii ~i mai apoi despotii au chemat arhitecturilor luminoase, de armoma tonurilor
de multe ori pictori de la Constantinopol pentru a complementare, mai ales ro~~ ~i verzi, de mari
decora bi ericile pe care le zideau, dar nu este pete de lumina. Din nefericire operele lor slnt
imposibil ca acesti mesteri sa Ii fost ajutati de destul de prost con ervate. Cel de-al treilea
colaboratori recrutati din partea locului, ceea atelier care a decorat nava de sud, este foarte
c ar justifica insemnatele deosebiri de executie inrudit eu precedentul. Realizatorii lui au. ca~tat
ce se observa adesea mai mult decit in alte parti vioiciunea miscarilor i, Intr-o masura mal mica,
in marile ansambluri. red area volumelor. Eleganta desenului ~i fund a-
Data mai veche care i se poate atribui Mitropo- lurile de arhitecturi usoare, foarte minutios
liei, ce pare sa fi fost construita in 1291-1292 lucrate, in culori vii, tradeaza influenta
~i nu in 1309-1310 cum s-a crezut plna acum, Constantinopolului. ... . .
Iamureste caracterul conservator al stilului ~i al Biserica avlnd hramul Fecioarei Hodighitria,
iconografiei, care, din acest motiv, au putut fi ziditii inainte de anii 1314-1315 in cartierul
comparate cu cele din biserica Protaton de la Brontochion este un edificiu care vadeste prea
Karies, desi stilul lor este foarte deosebit. La direct in aJhitectura sa dorinta de a fi dupa
Mitropolia de la Mistra nu allam inca toate rafina- asemanarea marilor sanctuare de la Constantinopol
mentele frumoa elor opere din jurul anilor 1310. pentru ca picto~ii insar?ina~i ~a-l decorez.e s~
Si ne putem intreba daca episcopul Nichifor nu fi fost adusi tot din capitala ImperlU~Ul.
Moscopoulos, care a zidit aceasta catedrala, a Acestia erau artisti cu temperamente deosebite,
chemat pictori de la Constantinopol, au daca dar foarte sensibsi la jo ul culorilor ~i minuiau
s-a multumit, eel putin la tnceput, a recrutez penelul cu 0 iacusinta plina de nerv. Ei face~u
artisti din partea locului. sa vibreze, apropiindu-l , p~ de 0 P!lrte, tonur~e
Mesterul atelierului care a decorat nava de de rosu de cireasa, trandaliriu deschis sau caleniu
nord, proscomidia ~i partea de jos a diaconiconului, ~i, pe de alta, albastrul intens s.au .verdele~ ~?lo-
si caruia i se datoreaza mai ales Minunile lui sind un numar restrins de culori, ei adopta ll'lZa-
Hristos, lucra Intr-o maniera foarte traditionala. rile de nuante ~i degradeurile, asa tnoit m~era
EI se arata preocupat de calm, masura ~i simpli- lor a putut Ii calificata .. drept imp.resi?ms~a.
tate. Atitudinile personajelor int potolite. In Personajele lor au proportiile zvelte ~~ ml~ca~ile
fiecare scena apare doar un numar restrins de gra~ioase care se inttlnesc la Constantmopol, iar
figuri. Fundalurile de arhitecturi sint destul de scenele sint invaluite in aceeasi atmosfera de
red use ~istincile slnt redate cu oarecare monotonie, legenda. Mesterul care a pictat ~artirii ,Pe p.erete~e
Culorile, a carer gama nu este prea larga, se de vest al capelei de nord atmge, pnn gingasia
combina in arrnonii domoale. Un alt atelier care a coloritului, efecte de moliciune catilelata. Ca ~i
pictat, poate cltiva ani mai ttrziu, nava centrala, in vechile mozaicuri, de care pare ca i~i aminteste,
partea de sus a diaconiconului ~i pronaosul, a el face sa plutesca deasupra solului picioarele
dovedit mai multa cutezanta. Artistii care tl personajelor cu trupuri ce abia se simt sub ves-
alcatuiau erau atraei de compozitiile savant rit- mintele ale carer margini sint bogat decorate
mate cu figuri numeroase i cu arhitecturi fante- cu pietre pretioase, ~i capetele au 0 expresie d.e
ziste, de gesturile tndraznete i expresive, de spiritualitate mai umaria decit cele de la Daphni.
grafismul elegant a1 detaliilor interioare, de con- Frescele care au fost pictate in biserica Peri-
trastele cu bogate ~i profunde rezonante ale 23<4 235 bleptos dateaza fara Indoiala de pe vremea primului
despot al Mistrei, Manuel Cantacuzino (1348- Jnfa~ul'a~i in dalmatice ample, brazdate de lungi
1380), fiul lmparatului loan al VI-lea, ~i casatorit cute luminoase, ingerii celebreaza procesiunea
cu Isabella de Lusignan. 1ntr-adevar, pe placile larii Intrari: car, la inceputulliturghiei, amin-
incastrate in zidurile edificiului e ana stemele te. te de vremea in care diaconii aduceau solemn
celor doua familii: lei ramp anti ~i crini. Aceste la altar, pre a fi fintite, ptinea ~i vinul date
fresce ~e aduc 0 marturie despre evolutia pe care de rsdinciosi. H1'i to , tmbracat ca un episcop,
a ~.uferIt-? ~rta bizantinii sub influenta specu- sta tndaratul altarului dea upra caruia se Inalta
latl~~r mistice a~e. calugi:'irilor isihasti, cu care un baldachin. EI binecuvlnteaza u mina dreapta
fa~il~~ Cantacu~Jmlor se aliase lmpotriva pri- si ru stinga atinge sfinta masa pe care se afla
~eJdlilor r~v~Itel soeiale ~i inteIeetuaIe a zelotilor Evanzhelia tnchisa. La dreapta lui, ingerii sint
,I a umanistilor. e vom aminti ea isihasmul reprezentati asemenea oficiantilor care, in Marea
propovaduia putinta omului de a-l eontempla J ntrare I), ies din sanctuar. Procesiunea este deschisii
pe Du~n.~ze~ intemein~~~se pe virtutea misterului de trei ingeri-diaconi care poarta pe cap patena
Intruparn ~l al mtntuirii pe care 0 aduc tainele acoperita cu valul brodat. Apoi vin trei lngeri-
Botezului, ungerii cu Sf. Mil' ~i Impartasaniei preoti care tin in mlini potirele, de asemenea
preeum ~i pe partieiparea Ia Iiturghii. Sub efeetul acoperite cu valul brodat. La stinga 1ui Hristos
aeestor idei, iconografia absidelor capata 0 mare e te infaF~ata intoarcerea in sanctuar a proce-
dezvoltare, legata de liturghia care se celebreaza . iunii care aduce darurile la sfinta masa. Un
aici. S-au utilizat simultan suhiecte care odinioara inger-diacon leagana cadelnita, pe cind altii tin
Jusesera folosite in chip izolat. Li s-au adaugat sfesni e. Pentru a simboliza Treimea, Cel Vechi
noi teme c~ sernnificatie liturgica. Peribleptos de zile I), incadrat de doi serafimi purtind evantaie
este unul dmtre cele mai v chi edificii unde liturgice (rhipidia), ~i de porumbelul Sfintului-Duh
asi tam la constituirea acestui sistem iconograIic au fost pict.ati deasupra lui Hristos. Aceasta
care avea sa fie reluat in bisericile minastirilor fresca ii evoca credinciosului pasajul din imnul
mai ales la Athos, introducindu-se noi dezvoltari heruvimic, cintat de cor in timpul Marii Intrari :
provenind din acelasi pirit. In bema putem Carii pe heruvimi cu taina inchipuim ~i faca-
vedea, in alara de imaginea traditional a a Fecioarei toarei de viata Treimi intreit finta cintare
tronind (intre doi tngeri) ~i de Inaltare, Mielullui aducem: toata grija eea lumeasca sa 0 lepadam,
Dumnezeu (simbolul antic al jertfei lui Hristos), ca pe Imparatul tuturor sa-l primim, pe eel
loan Gura de AuI' celehrtnd liturghia prosco- nevazut, tnconjurat de cetele tngeresti I). Totodata
midiei i.mpre~na cu un inger-diacon, Imparta~ania e te 0 ilu trare a rugaciunii tainice spusa cu glas
apostohlor ~l prefigurarils jertfei euharistice din optit de oficiant pe clnd se cinta acest imn:
V~chiul Testament: Filoxenia - ospitalitatea -' Cii Tu esti eel ce aduci ~i eel ce Te aduci, eel
lu~ Avraam (vechi simbol al Treimii), jertfa ce primesti i eel ce Te Imparti, Hristoase, Dumne-
lui Avraam ~i Cei trei tineri iudei in cuptorul zeul nostru . Din punctul de vedere al facturii,
de foc. S-au mai infati~at Liturzhia Ingereasca rontrastul intre usoarele vesminte albe ~i chipurile
in proscomidie si, in diaconicon, Hristos-Emanuel brune, relief ate prin citeva mici linii de lumina
dormind cu ochii deschisi intre ingerii care il alba sporeste caracterul straniu i supranatural
vegheaza (Somnul lui Iisus sau Ochiul eel al acestei cene, care capata aspectul unei vedenii
neadormit). mi Lice.
Liturghia lngereasca este una dintre cele Pictorii bisericii Peribleptos erau artisti obis-
mai interesante teme si, totodata, una dintre nui]i eu lumea miniaturilor i a icoanelor. S-ar
cele mai frumoase creatii din Peribleptos (il. 199). 236 237 paren ca au imprumutat de la manuscrise 0 buns
parte din iconografia lor. Constatam aceasta in dovada ca arta bizantina, ca i societatea in
marea intindere pe care au a ordat-o Copilariei declin careia Ii apartinea, nu pute~. ana. in ea
Fecioarei, care cuprinde nu mai putin de douazeci Insa~i resursele unei complete retnnoiri, Mal mull,
~i una de scene, dintre care unele erau neobisnuits inca decit in domeniul intelectual, fagaduintele
in pictura murala: ei au reprodus prohahil pur de descatusare pe care le-ar fi putut sugera pictura
~i simplu un ciclu de miniaturi, fara sa elimine din vremea lui Andronic al II-lea nu au avut
detaliile ce nu se potriveau cu arta monumentalli. prilejul sa se realjzeze~ intrueit nu au gasit ~~
Factura lor minutioasa este dealtfel aceea a sprijin in medi~ ~~ant. SUh. efeetuJ reactiei
miniaturistilor ~i a pictorilor de icoane. Ei au isihaste, arta bizantina s-a repliat intr-o lume
lucrat in tuse mici, in linii fine ~i adunate. Coloritul tnchisa.
lor somptuos, care Ioloseste din plin tonurile Frescele executate in trihunele ~i pe boltile
intunecate (alhastru-intens, cliramiziu, stacojiu, hisericii Pantanassa prin anul 1420 lasa tocmai
violet) ne amintests de matasurile vechi. Dat impre ia unei arte care nu mai izbuteste sa se
fiind ca unele detalii ale acestei maniere se rega- de prinda de t~adi~ie. El~ int d~torate unor
sese in frescele pe care Teofan Cretanul ~i alti pietori recrutati poate ehiar la Mistra sau in
artisti cretani le-au pictat in veacul al XVI-lea Pelopones ~i al carer eeleetism se hranea din
la Muntele Athos ~i la Meteora, G. Millet a vazut modelele pe care Ie gaseau la ~ata locul~i. ~co~o-
in ea caracteristica unei scoli pe care a numit-o grafia este Imprumutata mal ales din hi erlC~
cretand. Astazi, in general, aceasta opinie a fost Perih1eptos: in scena I~trarii. in Ierusalim a?eea~1
ahandonata. Frescele din Perihleptos, cu toate man tie vi1rgata. a unui locuitor al orasului este
inovatiile datorate epocii in care au fost executate, unul dintre cele mai izhitoare semne. Programul
e lncadreaza in familia artei aristocratice de la rspartizarii sce~el?r, in ,edifiei~ este preluat, de
Constantinopol, caracterizata prin figuri subtiri, la hiserica Hodighitria din cartierul Brontochion,
usoare, gratioase. Si tot in capitala Imperiului al carei plan a fo t de asemenea r~luat. '!'ot spre
am intilnit antecedentele sistemului de compozitie H dighitria ne indreapta gindul ~I mamfestare,a
adoptat pentru cupola unde, in jurul hustului gustului pentr~ e~orile c?mpl,ementare. Dar ,mi-
Pantocratorului, e ramified opt compartimente nutia desenului l a t~~el ~ml~te~t~, de mamera
separate prin coloane i cuprinztnd sase perechi his ricii Perihlepto . Pictorii bisericii Pantanas a
de prooroci, Etimasia ~i Fecioara tnsotita de doi au tendinta de a-si afirma personalitatea in
tngeri, fiecare subiect avind deasupra un heruvim vehementa atitudinilor, tnsufletirea personajelor,
(il. 199 bis). pateticul exp~esiilor" f?losirea ~in belsug a.run~a-
In ansamhlu, fresce1e din hiserica Perihleptos, lurilor de arhitecturi ~I a sttncilor inalte ~l tesite
prin irealismul lor poetic i mistic, slnt foarte eu erevase adlnci. Apostolii din Inaltare sint
revelatoare in ceea ce privests ultima faza a mull, mai agitati decit eei de la Perihleptos.
ovolutiei artei bizantine; aceasta a apucat atunei Autorul Invierii lui Lazar a redat cu 0 mare
pe cai diametral opuse celor pe care pa~ea arta siguranta a desenului intreaga v~va~ita~e a s?enei.
italiana, atenta la un contact din ce in ce mai Mare1ia putin cam lugubra a, p~Is~JulUl, reabsmul
trins cu realitatea ~i pornita semet 1a cucerirea gesturilor - sa luam de pilda iudeul eare se
tainelor naturii. Curentul de sensihilitate i de tine de nas deoarece, asa eum spune Evanghelia,
gindire, a carui expresie cea mai deplina a fo t trupul lui Lazar (C tncepuse sa miroasa e - d~u
isihasmul, a avut drept consecinta, in domeniul acestei reprezentari un aspect oarecum romantic:
artei ca i in eel al teologiei, tndepartarea Bizantu- Oar asemenea variatii pe teme ~i proeedee vechi
lui de stradania eliheratoare a Occidentului. Exista 238 239 nu puteau sa duca pre a departe.
Creta Supusa dominatiei vene- pe bolta. In numeroase bisericute se observa 0
~iene tnceptnd din 1204, dar adaptare populara a stilului scolii macedonene.
cu 0 populatie greaca pastratoare a unei indirjite Arta eleganta a scolii constantinopolitane, asa
vointe de independenta care a izbucnit de vreo cum ne este ea atestata la bisericile Peribleptos
cincisprezece ori in revolte, Creta nu a fost marele i Pantanassa de la Mistra, a influentat frescele
centru de creatie asa cum s-a presupus adeseori. de la Valsarnonero (1407-1431).
Ea ne pastreasa mai degraba reflexele marilor
curente care s-au exprimat in alte par~i. Rusia A pectul pe care l-a capatat
Arta monastica populara din secolele al XI-l a pictura din epoca Paleologi-
i al XII-lea s-a mentinut, de pilda, pe la 1300, lor transplantata in Rusia pune mai bine In
in biserica Sfintul Gheorghe Kavu iotis de la evidenta, prin opoaitie, constringerile care i-au
Kritsa, in nava centrale a bisericii Panaghia din orientat cursul Inlauntrul granitelor Imperiului.
aceeasi localitate, in bisericile Sfintul Pantelimon Cronicile ne-au pastrat amintirea un or artisti
de la Bizanario i Sfinta Treime de la Arhane . greci veniti sa lucreze la ovgorod i la Moscova.
Personajele au atitudini ~epene, dar chipurile In 1338, grecul Isaia ~i prietenii sai au pictat
lor sint expresive, ajungind uneori ptna la uritenie. frescele din biserica Intrarii in lerusalim de la
Compozrtiile sint 1ipsite de adincime. Tonurile Novgorod, astazi disparuta, iar in 1344 alti
de rosu, verde ~i ocru slnt destul de vii. Un ecou mesteri greci au zugravit vechea catedrala a
al obiceiurilor italiene introduse in Creta se Adormirii de la Moscova.
constata in sticlaria de tip venetian asezata pe Cel mai important dintre acesti pictori bizantini
masa Cinei la Panaghia de la Kritsa. a fost Teofan Grecul, nascut pe la 1330, care,
Biserica Sfintul Antonie de la Avdou i aceea a dupa ce decorase biserici la Constantinopol ~i
Arhanghelului Mihail din apropiere de Arhanes, in imprejurimi, 1a Galata i la Calcedonia, a
care dateaza din anii 1315-1316, fiind deci venit la Novgorod prin jurul anului 1360 sau
contemporana cu mozaicurile din Kariye Djami l370. Pe drum s-a oprit in Crimeea, la Caffa
~i cu frescele din Biserica regala de la Studenica, (Theodosia), unde a pictat peretii unei biserici.
arata 0 persistenta a stilului linear i expresi La ovgorod, cu ajutorul unor ucenici, in parte
din ultima treime a veacului al Xl I-lea, care recrutati pe loc, el a executat in 1378 frescele
supravietuise ptna la sfiritul veacului al XIII-lea catedralei Spas Preobrajenie (Schimbarea la Fata)
in regiunea Prilep din Macedonia. Si la Arhanes (il. 200). Prin nobletea personajelor cu proportii
trasaturile italiene ii fac aparitia: de pilda armura zvelte, el se leaga de traditia de la Kariy
de tip franc cu care este tnvesmlntat Hristos. Djami. Dar, la Novgorod, bucurindu-se de mai
Realismul viguros ~i chiar dramatic al colii mult.a libertate in compozitie i in executie,
macedonene se inttlneste, in prima jumatate a el si-a putut da friu liber temperamentului violent
veacului al XIV-lea, in colateralele de la Panaghia- ~i pa ionat. Niciodata in lumea bizantina un
Kritsa, la minastirea Vrondisi i la Sfintul loan artist nu si-a afirmat personalitatea cu atita
de la Limnes. lar in a doua [umatate din veacul cutezanta. Robustetea formelor conlera deplina
al XIV-lea el va inspira frescele din biserica forta unei prezente reale a figurilor sale, pe care
Panaghia-Guverniotissa de ltnga Potamies. h Ie airnti tnsufletite de 0 apriga incordare spirituala.
acestea din urma se observa italienisme discrete, [ntoleglnd din contactul direct cu vechile fresce
cum ar fi contrapostul unei siluete de sfinta, de la Novgorod resursele pe care Ie oferea folosirea
gestul gratios al altei figuri care ii ridica 0 latura aIbuIui, e1 I-a utilizat in tuse mai spontane i
a mantiei, costumul occidental al soldatilor de 2<40 241 mai energice decit tnaintasii sai ~inu ca ptna at un i
pentru redarea reliefului ~i nici dintr-o grija fa\a Din opereJe apartintnd perioadei mose.ovit~ a Iui
de eleganta formal a, ci pentru a sublinia latura Teofan nu ne-au ramas decit remarcahilele icoane
vizionara a personajelor sale stranii. Efectul alcatuind ansamblul Deisis pe care l-a pictat
produs este eu atlt mai izbitor cu ctt Jactura pentru ieonostasul ?atedralei. rBlagove~cenie.
sobra neglijeaza detaliile ~i nu retine decit liniile Puterniea personahtate a I~I I'eofan a produs .0
esentiale. Aceasta simplificare nu are nimic rece impresie profunda asupra rusilor, .c~.e I-au n~ml.~
sau lntepenit. Dimpotriva, ea respira 0 viata tnteleptul ), admirin.du-i. atlt YlOIClUnea mintii
puternica ~i conf'era figurilor 0 mare\ie tragica. eit ~i tndrazneala stilului. ~c\lU~ea pe care a
Coloritul este red us ~i atenuat in acelasi spirit exereitat-o asupra dszvoltarii artei ruse a putut
de schematizare dinamica. El este dominat de fi eomparata cu aeeea pe care au ~v~t-o in .secolul
semitonuri: carnatia chipurilor eu umbre de al XVIII-lea Rastrelli, Quarenghi ~l Ross].
culoare a lutului ars ; galben-pal, alb-sidefiu, tran-
dafiriu ~i verde pentru vesrninte. Pentru abunden- Serbia: Daca operele Iui Teofan
tele tuse de lumina care suhliniaza pletele, barbilo, De/ani Grecul arata ce inflorire
trasaturile chipurilor ~i cutele vesmintelor, in putea atinge in afara gram-
afara de alb, Teofan a folosit albastrul, cenusiul ~eIor Imperiului ~i. a constrtngerilor sale ~~rs?-
~i rosul. Figurile sale au fost comparate uneori nalitatea unui artist care i~l facuse UCenICIain
cu negativele fotografice. Prin for\a expresiva a atelierel capitalei, in .schimb ~rescele. d~n biserica
coloritului, ca ~i prin vigoarea personala a stiluJui, de Ia Decani ne permit sa sesizam limitele unor
frescele din hiserica Spas Preobrajenie de la pictori care nu fuses era Iormati Ia Constantinopol
Novgorod se situeaza la polul opus fa\a de sau in vreun alt mare eentru hranit din traditiile
acelea din PeribJeptos de la Mistra, aproape bizantine.
contemporane. Construirea aeestei biseriei fusese tnceputa in
timpul lui Stefan Uros al III-lea Decanski
Unii cercetatori au crezut ca regasesc iniluenta (1321-1331), dar frescele nu au fost e~ecll:tat~
lui Teofan Grecul in frescele bisericii Uspenia deeit intre anii 1348 ~i 1355 sub dornma Iiului
(Adormirea) de la Volotovo, care a fost zidita sau Dusan. Pe atun i relatiile cu Constantinopolul
in 1352 ~i ale carei fresce, incepute in 1363, ar fi era~ intrerupte din cauza eueeririlor lui Dusan
fost terminate prin anii 1370-1380 (biserica a fost ~i, mai mult inca, datorita anatemei p~ e~r.~
distrusii de bombardamentele germane din timpul patriarhul ecumenic 0 aruncase asupra bIsen~lr
ultimului razboi). strbe. Fara indoialii s-a facut apel, eel putin
Teofan a mai Iucrat un timp la ovgorod, apoi pentru 0 parte din de~or, la l?ictori.greei, pi tores
a plecat - eel mai tirziu in 1395 - la Moscova, graeci i din Dalmatia, mal preCIS de la Kotor
unde a desfa~urat 0 activitate nu numai de pictor (Cattar~) oras regesc , de unde a venit arhi-
de fresce, ci ~i de pictor de icoane ~i de miniaturist. tectul, calugarul franeiseanYita. (Vid). Intr-adevar,
El decora la Moscova, in 1395, biserica Nasterii s-a gasit semnatura u~Ula dmtl:e pIcton.: este
Fecioarei, fiind ajutat de Simeon Ciornti, in 1399 yorba de Srdj (Serghie) Grecni (eel plin de
catedrala Sfintul Mihail ~i in 1405 catedrala pacate). Or prenumele este foarte rasptndit sub
Blagovescenie (Bunaves.tire), ~u colab?rarea .lui forma acea~ta pe \armul Adriati ii. Mai multe
Prohor din Gorodet ~l a IUl Andrei Rubhov detalii iconografice au. fost de asernenea .lrnp'ru-
tnsusi. A executat de asemenea picturi profane mutate din aceasta regrune. 0 scena a minunilcr
in paIatuI marilor eneji de Ia Moscova ~i in eel sfintului Dumitru ne infa\i~eaza orasul Salonic
al Iui Vladimir Andreievici, cneazul de Vladimir. 242 2-43 sub aspectul Dubrovnikului medieval. In Bat-
jocorirea lui Hristos se afla ~i 0 lirua, instrument cu nu ar exist a ~i detalii cu un desen ferm ~i 0
musical Iolosit numai pe litoralul sudic. Anumite buna punere in pagina. Dar, in mare, frescele
personaje poarta pe cap 0 boneta de tip occidental. de la Deeani slnt lipsite de 0 autentica fort-a de
D~r fidelit3:tea bise~icii sirbe fata de ortodoxie, convingere ~i apar ca rezu1tatul aplicarii unor
In c~ud3: uner rupturi trecatoare a relatiilor cu formule rupte de traditia care Ie daruise for\,a
patrla~hla de la Constantinopol, a avut drept ~i vigoare.
consecinta fap~ul ~a programul iconografic a
ramas acela hizantin. El preainta 0 arnploars Nordul labirea ~i chiar acea rupere
nec.unoscuta ~n bisericile grecesti, de dimensiuni Mocedoniei a relatiilor intre Irnperiul
mal reduse, ~l s-a putut spune pe buna dreptate in a doua lui Dusan ~i ConstantinopoJ
ca raapundea unor intentii enciclopedice. Subiec- jumiitate a tnlesnira in Macedonia
tele au fost lua~e nu numai din Vechiul ~i oul veacului al XIV-lea aparitia unui curent artisti
Te~tame~t,. c~prmzind hinelnteles ~i Faptele Apos- caracterizat printr-un de-
tol~or, c~ ~l ~m Evangheliile apocrife despre viata sen prea putin ingrijit dar viguros si prin lnclinarea
F~CI?al:eJ,. dID Imnul Acatist, din legendele unor spre tratarea unor subiecte noi, ilustrate cu detalii
sfinti ~l dintr-un sinaxar ilustrat exhaustiv alca- realiste luate din viata poporului. Acestui curent
tuit din trei. sute ~aizeci ~i. cinci de compozi~ii, li apartin frescele executate in 1349 de un zugrav,
una pentru Iiecare Zl a anului. In afara de acestea numit Mihail, in biserica mtnastirii Lesnovo, care
Judecata de Apoi a capatat 0 mare arnploare. Iusese zidita in 1341 de catre despotul Oliver,
De ase~enea s-au .mai Infati~at cele sapte sinoade grec de origine. Tot de acelasi curent se leaga
ecu!llelllce. Una dintre consecintele acestei extin- freseele din biserica mtnastirii Marko, de ltnga
den a repertoriului iconografic a fost introducerea Skoplje, Intemeiata in 1371 de catre regele Vukasin
in c~drul panourilor pictate a unor lungi inscriptii (1366-1371) ~i terminata de fiul Sall Marko
rnemte sa explice credinciosilor subiectele. Pentru (1371-1394), eel mai vestit erou al baiadelor
a raspunds unei exigente bine tnradacinats in strbesti. Scena in eare Rahila i~i plinge copiii
re~at?l Serhiei s-a sporit numarul portretelor ~i nu vrea sa se ming1ie pentru ca nu mai sint r
prmciare ~l unele au fost grupate intr-un arb ore (Jeremia, 31, 15), pe care 0 tnttlnim aici pentru
~el!-eal~gic. Doctrina isihasta, rasptndita in minas- prima data, dovedeste 0 energie dramatica a
tlr)~e d~n Macedonia~ ca ~i la Athos ~i la Salonic, imaginatiei de esenta populara, pe care nu 0
a mspirat ~ub mal multe aspecte iconografia stlivilesc conventiile ancestrale ale unei arte de
de la Decani. La fel ca ~i in biserica Peribleptos curte.
de la Mistra, in abside ~i in cupola s-a dat 0 mare Apropierea care s-a prod us, in lata amenintarii
importanta subiect.elor eu caracter euharistic. comune a turcilor, intre Imperiul bizantin ~i
Acest vast ansamblu, care presupune colabo- statele sirbesti ivite dupa dezmembrarea Imperiu-
ra~e!l un~r ~chipe numeroase, poate chiar de Iui lui Dusan a fost tnsotita de 0 intoarcere spre
origine diferita, are un caracter mai degraba formele de expresie cu aspect mai bizantin.
me~teugaresc. El nu prezinta nici 0 veritabila Mitropolitul loan, din imprejurimile Prilepului
monum~ntalitate, nici ra finamente gratioase. - piotor de fresee ~i de icoane ~i, in acelasi timp,
Multe dmtre scene slnt prea mici pentru Inaltimsa episcop - a fost unul dintre principalii promotori
unde au fost asezato si privitorul nu le vede ai acestei miscar]. Impreuna cu un calugar-zugrav
bine. Figurile de dirnensiuni mari sint lipsite de numit Grigore, el a decorat in 1389 - anul
o adevarata maretie. Culorile sint destul de crude MtaIiei de la Kossovo - biserica rnlnastiri! Sflntul
~i nu se Imhina in chip armonios. Asta nu inseamna 2<14 245 Andrei, tnterneiata in valea ad inca a rlului Treska,
nu departe de Skop.lje, de catre Andreas, fiul lui stil care i~i aruncii ultimele luciri ale unei creatii
Vukasin ~l fratele lui Marko, in cinstea patronului artistice valoroase inaintea desavtrsirii cuceririi
s~u. A~este fresce vadesc 0 arta aristocratica turcesti. Calitatile lor de duiosie ginga~a ~i de
~l a.rha~zanta, mai degraba savanta decit de gratie unduioasa le inrudes cu arta lui Andrei
~nsplra~le profunda, care se nutrea din mai multe Rubliov diu Rusia.
izvoare. 0 robustete a modeleului, provenita din
cunoasterea operelor create in veacul al XIII-lea Bulgaria Bulgaria, a carei civilizatie
se tmbina cu trasatu~ile car~cteri tice ale picturii a tralu .j t din nou sub
pale~loge, cum ar Ii alungirea proportiilor per- domnia lui Joan (sau lvan) Alexandru (1331-
son~Jelor, . Ireamatul draparilor ~i fundalurile de 1371), a cunoscut .,i ea 0 activitate picturala
arhite turi compuse cu eleganta. La a estea se destul de intensa. Din nefericire majoritatea
adauga nota epocii in preocuparea Ioar te accen- monumentelor pictate - i in a dintre cele mai
tuata pentru ~x.(>resia psihologica. Pe carnatiile insemnate - au disparut ca urmare a distrugerilor
intunecate luminile sint asezate in mici linii alba efect uate de tur i, pe care fertilitatea solului
paralel~, care ~ca~uiesc laolalta intinse pete mai mare decit in erbia ~i in Macedonia i-~
stralucitoare. Minutiozitatea executiei nu dau- Indem.nat sa = st~~orn~c~~.sca pe acest m~leag
neaza monumentalitatii figurilor. devemnd coloni. TOil OSI~1 II alungara pe locuitori
de pe og?arclc l~l'. ~~ refolo.sira la constructiils
Scoala din Odata eu retragerea spre lor materialele odiliciilor mal veehi.
regiunea M oraoa nor~ a sirbilor respinsi de Fres~ele din m~~astirea Zemen, zidita prin anii
. . turci, in valea Moravei s-a 1354 ~J urma~or~l de catre .despotlll Dejan, ~i
.cons~l~~lt 0 .noua scoala, care a stiut sa dea cele de la Ljutibrod apartin unui curent de
tradl~le~ derivtnd din arta contemporana cu arta monasti 'a, provin ial ~i popular, pe care
Andron.!C.~ II-lea ~i Miliutin, 0 expresie in acord Andre Grabar l-a numit de traditie arhaica I).
eu sensibilitatea acestei epoci intuneeate de neno- tnt:r-ad.ev~r,. el pI' I~nge~~e arta de aceoasi inspi-
rociri ~i.de calarnitati. Ca ~i in arhiteetura, spiritul l'u\le, IOtllmti'i mal tnainte in Cappadocia in
de.coratl:', ~us~ul amanuntului, cautarea pitorescu- Grecia propriu-zi l1 ~i in Italia rneridionala. 'Aici
IUl a~ biruit s~m~ul monumentalului. La fel ca ~i ca *i ~ 010 e va~e., te 0 mare Inclinatie spre
in stilul numit pe nedrept cretan I) inrudirea naturalismul narat.iv, un desen mai atent la
in c.eea ce priv~~te tehnica ~i inspira~ia' cu pictura expresivitate decit la eleganta, chipuri late ~i
de icoane devine foarte ::.trinsa. 0 arta a senti- pline, Iiguri inghesuite pe suprafete tnzuste
mentelor gingase ~i a vietii Iauntriee triumfa in subie te in iruindu-se in frize continui i~ lo~
aceast.a vreme, In ea se desluseste acea dorinta sa fie separate in panouri rectangulare.
de ra~lOament, e~r~ se as ute in stnul civilizatiilor Dar mai exista de asemenea, mai ales in bisericile
C?n~~l~nte de pierrea lor .apropiata. Pe peretii zidite ~i ~ecorate din initiative tarului ~i a tnaltilor
blsel'lCllo~ se des!a~.oara ~lrul sfintilor militari, dregatol'l de la curtea a, opere tngrijit executate
c~ trupy.rl zvelte. ~l ~muoase, patroni ~i protectori care au suferit 0 put mica influenta a Constanti-
ai nobililor strhi (il. 198). Frescele biserieii de nopolului. Vom cita ca principale exemple cele
la Ravanica (zugravita pe la 1377 de un anume doua bisericute rupestre din apropiere de Ivanovo
Constanti~), Ljubos~inja (pictata in~re 1402 ~i (dintre care una eel putin, ~i cea mai irnportanta -
1.~04 de catre Macarie), Resava (numita ~i Mana- Tarkvata - este titoria lui loan Alexandru)
sija intre 1407 ~i 1418) ~i Kalenic (pe la 1415) cupola ~i absida bisericii Sfintul Gheorghe de Ia
ne-au pastrat frumoase exemplars ale acestui 2<46 247 Sofia, ~i biseri a Sfintii Petru ~i Pavel de la
Tlrnovo. J nan, amblu e reruarca 0 facLudi rornane se va folosi numai slavona ea limb~
rapida ~i sigura de mijJoacele sale, un desen biserieeasci'i. Din aceasta s~ poate deduce e~
ferm ~i plin de nerv, un modeleu al trupurilor ~i eel putin unii dintre P! torr, daca nu t?~1 eel
al draparilor realizat prin contra te, un simt aJ care cotaborasera la exe utarea acestui vast
compozitei ritmate ~i limpede organizate si, ansamblu, erau greci. Freseele de la Cu~tea de
atunci cind subiectul 'e preteazii, 0 predilectie Arge~ ne apar aproape ca 0v sum,a. a sU~lecte.lo:
pentru expresia dramati a. Mai multe amanunte t atate ~i a curentelor la rooda in pictura blzantma
deriva din modele existente la sltrsitul anti hitatii. ;e la roijlocul secolului a1 XIV-Ie,a. Scenele c~
Astfel la Ivanovo, pe fundalurile de arhitecturi ersonaje zvelte, elegante, [nsufletite ~e. ml~ca.r~
sint desenati atlanti, in picioare sau ghernuiti, ~ioaie stau in vecinatatea al~ora a.par~mmd unei
care austin 0 coloana au un antablament. Jn maniere mai populare ~l rom rsaliste, ~~r toate
anumite scene, mai u seama in Sarutul Iui Iuda, poarta. pecetea unei profunde uman?ta~l. ,
personajele atletice, tnvesmtntate in tunici exomis, Freseele (din pronaosul) de la Cozia, real1~ate
sint vadit luate din repertoriul artei antice. in anii de dupa 13~6, vade ~ aceeasi ten?m~a.
Aceste picturi apartin acelei faze din art a de la catre misticismul rafmat ca ~J aeelea apartintnd
Constantinopol, care la Mistra a dat frescele ~colii din valea Moravei. *
bisericilor Hodighitria din cartierul Brontochion
~i Peribleptos, aeea faza pe care a cunoscut-o Venetia Arta Paleologilor si-a
~i Teofan Grecul in cursul anilor sai de ucenicie facut sim ~itii. actiunea ~i la
~i ai primelor creatii in capitala Imperiului. Venetia, unde am vazut cum, inca de prin anul
1260, capitala Jmperiului i~i exereita din nou
Tiirile romiine: Pictura religioasa de in- influ nta,
Curtea de Arge~ piratie bizantina si-a facut
aparitia in ~arile romans in
veacul al XIV-lea. Influentele Constantinopolului Afirma~ia cli pictura religioasa de inspiratie b!zan-
tinli i-a flicul aparitia pe teritoriul Rornaniei ~Ia In
~i ale Trapezuntului se Incruciseaza aiei u cele
seco I ~I a I xrv-tea nu corespunde faplelor istorice. De
din ~arile invecinate: Ma edonia, Serbia, Bulgaria altfelu problema '.
tnceputuriJor picturu.. biIl;a~tiIne In lara
t
~i Rusia. Este firesc sa admitem ea primele noastrli trebuie consideratll. tn conlexlul ma~ larg al pr?-
monumente au fost decorate mai cu seama de ten~elor bizantine In spatiul ~rp~lodanublan. Tr~bUl,e
precizat cli autorilatea [mperiului roman de ,rlislint ~I,
zugravi de origine greaca. Cel mai vechi ansamblu in continuare, a Imperiului bizantin sa !IIamfestat, cu
~i totodata unul dintre cele mai importante il nstnsemnate Intrcruperi, tn Dobrogea ~I de-a lungul
reprezinta frescele care au fost executate dupa Dunarii, alingtnd Banatul, plnli, In secolul al Xl V-lea.
mijlo ul veacului al XIV-lea pe peretii bi ericii Vechea provin ie rornana Scythia minor - Dobro!!ea -
a dobtndit 0 nouli stralucire ~n ,ltmpul, tffiparat~IUl. Con:
dornnesti Sfintul Nicolae de la Curtea de slantin eel Mare care a reconstituit T'omis-ul, sch~mblndu!
Argee, ini'lltata in jurul anilor 1350. Lucrarile numele tn Constantina (de unde Constan ta de azi}, Acelasi
de curatire intreprinse de Comisia monumentelor tmparat cucereste OlleniaDacia Malvensis de odinioara -
istorice din Romania au permis sa se vada ca, asigurtndu.~i noua sUip1nire prin podul construit pest~
Dunare Inlre Oescus ~i ucidava. La maugurarea p~d~lul
din punctul de vedere al stilului ~i al iconografiei, de piatrli, opera prezumalli a lui ..'I'heofilus, a parllclpa!
ele nu se mrudesc numai cu acelea de la Kariye tmparatul tnsusi (tn anul 32,8), ~rIJ~ -renlru ,calea d,e ,apa
Djami, din care i~i trag obtrsia, ci ~i cu fre ceJe a Dunarii fiind exprimalli !}Iprin ztdirea nOl!or ce1tiitl de
bisericilor lui Miliutin, tndeosebi ele de la ago- la Drobela !}iConstanliniana Daphne (Oltem~~), ~ a~e-
lasi limp tn Dobrogea au Iost reconstruile cetatile Hls,trl~,
ricno ~i Gracanica. 0 buna parte a inscriptiilor Capidav~, lmelum, oviod,unu~, Tropacum TraJam,
slnt in limba greaca, pe rind mai tirziu tn tarile 248 249 Flaviana, milrluriilo arheologi c Iiind Ioarte numeroa e.
n exempJu din secolul al XIV-lea ne este Cu putin inainte de mijlocul sec.olul~i al XIV-lea~
fara lndoiala oferit de frescele din capela de la mozaicurile exeeutate in baptisteriul Sftntului
stinga absi~ei bisericii San Zan Degola (Sfintul Marcu, sub dogele Andrea J?andolo (1342-1~54.)~
Joan Decapitatul), care au fost scoase la iveala prieten eu Petrar~a, ~fatl~ea~a, ~ub trasaturJ
i~ 1945. In partea superioara, sfinta Elena italiene cum ar Ii realismul figurilor, elemente
Iigurata in bust ~i imbracata ca 0 tmparateasa: comune cu mozaieurile din Kariye Djami: eleganta
se ~fla sub un Ironton cu ar ada tripla, de aspect ~i alungir~a personajel~r, as~ectul gratios al figuri-
antic, In partea de jos s-au pastrat apetele lor feminme, Iundaluri arhitecturale. .:
aureolate ale sfintilor loan Botezatorul Petru In schimb nu aflam nimic bizantin in mozaicu-
Toma ~j Marcu. Primii doi au 0 expresie in~ordata' rile capelei Sfintul Isidor, care povestesc ma~iriul
dar fara vre.o urma de. brutalitate. Ceilalti doi al; sfintului ~i descoperirea moastelor sale in .ms,:,la
un ~er ~e tmere1,e senina, Stilul lmhina for~a ~i Chios, precum ~i transferarea lor in biseriea
plemtudmea cu 0 rrinO'a~ie armonioasa. San Marco. Aceste panouri, are dateaza tot
de pe vr mea dogelni Andrea Dandolo, tin de
. In .timp'.!l domniei lui Justinian (527-565), ~ezlirile
bizantins din Dobrogea ~i de pe Dunare au prosperat
con~muu! fapt consemnat lji de cronicarii oficiali, ca Pro- vasta cetate cu ziduri puternice de piatra, iar la Garvan-
COI?IUSdin C~sare.ea. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~i circu- Dinogetia au fost p';lse I~ evidenta Intinse. Iortificatii,
latia comerciala intensa au favorizat afirmarea vechilor numeroase locuin te III atehere mestesugaresti precum ~l
ruinele unei biserici cirniteriale ale ciirei ziduri mai pas-
a~eza.rJ, asigurind mijloacele necesare pentru amplificarea
cetatilor, pentru tnaltarea unor somptuoase bazilici ca treazll. urmele de pictura ale vechiu!ui d~cor mural.. ~a
Niculijel, unde exista ~i 0 remarcabila ruina de baZlI~cll
acelea de Ill: Tropaeum Traiani, Tornis, Histria, Calla lis
cu cripta, daUnd ?in secolul al V-lea, a fost descoperita
etc. La sn~ltul secolului al VII-lea, ctnd DObrogea a fost
o bisericll. construita in secoluI al XIII-lea, lingll. care
devasta_ta ~e coloanala in trecere ale migratorilor bulgari
fn 10caIJ.t1l.tIle ei se aflau peste treizeci de bazilici, flira s3. se alia necropola caraclerizati1 prin abundenta
belor de origine constantinopolitana.
podoa-
Ie socotim pe acelea aflate de-a lungul Dunarii,
Rezulttnd din strinsele legll.turi economice ~i culturale
Cercellirile arheologice au fost in masura sa demonstreze
cu Bizantul, tn tntreaga tara au .fost descoperile lezaure
frurnusejea arhitecturala a acestor monumenle uneori
monetare, podoabe, piese ceramice etc., toate atesUnd
placate !?u marm~~a ~i avind coloano cu capitele bogat
rrnpodobita. Peretti lor erau decorau cu picturi murale aceeasi realitate istorica: Bizant':II a fost 0 prezenta m~~eu
vie in spajiul danuhiano-carpatic, aceasta prezenta fund
fra~mente. de tencuiala ~olorata Iiind recuperate di~ unul dintre Iactorii care au contribuit - mai ales in
~iirlm<HurJ.. Arlele decoratIve ~i aplicate stnt la rtndul lor
secolele IV-VII - la pastrarea traditiilor de romanitate
ilustrats p~m nu~eroa~c piese de podoabii executale din ale poporului nostru.
aur sau din arglDt,. dill fragme~te cera mice apartinlnd Monumentele bizantine ridicale pe teritoriul tiirii
unor vase de productio locala sau .lmportate din metropolii. noastre au lasat mostenire 0 seama de procedee specirice
Dupll. scurt~ trecere a bulgarIlor, stiipimrea bizanlinll. In arta de a eonstrui, procedee a carol' utilizare a Cost
i~ Dobrog~a_ ~I la Dunaro a fost restabililil. curtnd, ea favorizata ~i de circulatia mesterilor in secolele XJV-XV,
fHI?d. terneinic consolidalii ill timpul imparalului loan intr-o epocll. in care se maturizau formele arhiteclurii
Tzinriskss (96~-~76) c~ro a infiintat thema (= provincts autohtone. Astrel allernarea cll.riimizii cu piatra, in asize
ml~l~a) P~l.rlStrlollUIUl, eu resedinta la Silislra: loan regulate, alternare Iolositala ~i~.irel!-bisericii de la G~vii~-
Tzimiskas ~l urrnasul sau Vasile al II-lea Bulgaroclonul Dinogetia sau la ruma bisericii din cetatea Severinului,
(976-1025) au acorda~ o ..atentie deosebita ceUi~ilor de va Ii reluata la Biserica domneascii din Curtea de Arges,
p.e Duniire,. marele flU~IU fll~~ sCl~tul nordic al imperiului monument care inaugureaza seria marilor ctitorii voievo-
~l, deopotriva, .cea mal lesmClOasa cale de circulape spre dale din Tara Rornaneasca. La acelasi monument, ctitorie
lDlerIOrul. conlmentului. In legatura cu aceasta poliUcii a lui Basarab I din anii 1351- 52, a Cost Colosit, in varian la
de frontl~rll., e~te ~ota.bila inflorirea unor ~eziiri ca constantinopolilana, tipul de plan Iji de elevatie cunoscut
Garvan-DlD~ge~la, Niculitsl, Pacuiul lui oare ciitre care sub numele de cruce greacd tnscrisa. Esle semnificativa
se .!n~reap.ta tot ma~ mul~ cercetarile arhooiogilor din
ul lirnii am. La Pacuiul lui Soam a Iost descoperitll. 250 251
folosirea variantei constantinopolitane pentru
dovedeste existenta unor legll.turi nemijlocile cu Bizantul,
cii ea
curent':11 popular .. din pictura it.aliana practicat in fa~a .F cioarei ~ezind ~i tinind Pruncul,. inf~-
in regmnea Emilia. Arta mozaicului bizantin ~i,ata din trei sferturi ~i nu frontal ~um se obisnuia
care diaparuse la Constantinopol ca urmare ~ in arta hizantina. Cele doua Iiguri sint desenatc
saracirii vistieriei imperiale avea sa ineeteze a la aceeasi scara. Stilul nat,!ralist al ve~mi?t~lor
mai influenta decorul bisericii San Marco. ell falduri adlnc reliefate, simtul volumului lJIlal
spa~iului, scaunasul desena~ in perspectiva s1n~
o frescii Dimpotriva, la Constanti- categoric italiene, la reI e~ ~l reprezentarea s.~~U~Ul
italienizanui nopol vom intilni prezenta sub aspeetul unei lespezi de marmu.ra sprijinita
la Kariye Djami artei italiene intr-o Iresca de marginea infer.ioara a ?a~.rulUl, as~menea
ee deeora un arcosolium. pardoselilor din episoadele vle~~ sf!ntulUl l~eo~
adapostind un mormint in zidul de vest din pe care Mantegna Ie pietase in hiserica Eremitani
interiorul nartexului, la Kariye Djami (il. 201). de la Padova. Fresca din Kariye Djami a fost
Defuneta, tnvesmtntata intr-o mantie lJIi0 roehie probabil executata cu putin inainte de 1450 de
de damase bogat tmpodobit a, statea in pieioare eatre un pictor italian sau, mai degraha, daca
anterior secolului aL XIV-lea Lacar~ se referi!.prof. C~~rl~s
nefiind necesara 0 intermediere a centrelor balcanice, asa Delvoye. Avem in vedere descoperirile de la Cetatenu din
cum in mod eronat s-a crezut in trecut, Trebuie subliniat Vale pe Dtmbovita, unde exisUi un complex de rUII?-e
ca importanta acestui edificiu nu are doar un caracter apariinind unor constructii laice ~i religioase dattnd din
regional, dimpotriya, est~ v?rba despre cea mai ampla secolul al XIII-lea. Fragmentele de rresca ~asite in d~l-
reahzare a tIPUIUi de biserica in cruce greacii fnscrisa rnaturile bisericilor indica 0 excelenta cahtate tehnica,
d~pa~i!ld C~Imult constructiile similare inaItate in spatiui o gamli crornatica bogata ~i un desen de 0 rara suplete.
bizantin din secoJeJe XII - XIV. Ulterior, in secolul al La Slreisingeorgiu (jud. Hunedoara) in vechea ctitorie
XV.I-lea, tot in Tara Rornaneasca, la 'I'lrgoviste ~i la cneziala datind de la inceputul secolului al XII-lea se
Craiova, vor fi construite biserici de tip cruce greacd pastreazl!. un valoros ansamblu de picturi murale realizat
lnscrisii de proportii monumentale. In acelasi tirnp este in anul 1313 de catre pictorul Teofil, suprapu~lndu-se
de~na de. remarca~ persistenta in. tarile romane a o;gani- unui strat de picturli mai veche. La Sintumarle-Orlea
zam spatiale specific hizantine ~l a si temului de boltire (jud. Hunedoara), biserica satului este decoratli ?u un
c~ cup ole semisCerice suspendate pe pandantivi, asa cum ansamblu iconografic monumental, de 0 exceptional a
sum ca a avut bisericuta de la Garvan-Dlnogetia !;i cum valoare artisticli, executat in anul 1311. Stntern, asadar,
pastreaza inca biserica Sf. Ana taslie din Niculitel (sec. cu mull inaintc de pictarea bisericii dornnesti din Curtea
XII-XIII). . de Arge~ daUnd din anii 1362-1366.
.Co~siderin? .statornica prezenta a arlei bizanline pe Mai departe, tot in c~rsul seoolului al XIV~lea, in
l~r1torl\ll palr~el noastro, in Dobrogea ~i de-a lungul Duna- afara picturilor de la Cozia, la care se. reCera ~I .pr?C.
ru, prezenta inaugurata de chiar intemeietorul Constan- Delvoye au mai fost realizate ansamblurile de la Criscior
linopolului, lmparatul Constan tin cel Mare, ~i prelungi ll! (jud. H~nedoara) !1i Lesnic (jud. Hunedoara), urmate,
vreme de un mileniu, pina in secolul al XIV-lea, tnjelegem curlnd dupli 14.00, de ansamblurile de 13: Ribita, Sinpetru,
ca Cor~ele acestei arte nu mai pot fi considerate un import Pe~teana, lreisingeorgiu (toate in [ud. Hunedoara],
in tarile rornane, de vreme ce ele dobindi era aici de attta realizar] care atesta ell.inca de la acea data formel~ p~CtU:11
vreme drept de cetate. bizantine fuses era prelucrate ~i adaptate la posibilitatile
Revenind la problema picturilor murale - problema artistice ale unei scoli regionale autohtone. . . .
care a generat prezenta nota - vom aminti ell. cerceiAriJe Tot la tnceputul secolului al XV-lea, in timpul dcmniei
recente au sporit substantial cunostintele noaslre. Dincolo lui Alexandru eel Bun, In Moldova se realizau mai rnulte
de Iaptul ca trebuie sa presupunem ell. multele biserici ansambluri de pictura rnurala, mar tori ~oart~ v~lo~o~i
bizantine din a~ezarile dobrogene ~i de pe Dunare VOl' fi fiind pusi in evidenta la Humor, Moldov.lta ~I Bistri]a.
f<?st macar in parte decorate cu picturi murale (sa nu Examinarea tuturor acestor date, desi Coarte sumar
uitarn ca la Vicina se ana resedinta unei mitropoIii stra- prezentate, face evidenta, cr~dem, ? mai fertila pre~entli
~utata in 1359 la Curtea de Arges] ne vorn referi la mate- a artei bizantine pe teritoriul tarilor romane, obhgind
rialele concrele care atesta realizarea unor ansambluri la 0 largli circumstanjiere a scurtului paragraf din lucrarea
de pictura rnurala in Transilvania ~i in Tara Rornaneasca 252 25] de Cata aferent acestei probleme. (Vasile Dragut)
judecam dupa anumite trasaturi manieriste ~i
dupa clteva sttngacii, de catre un bizantin italieni-
zant care 11 tnsotise poate pe loan al VIII-lea
la Conciliul de la Ferrara. NemaiafJind in propriile
lor traditii posibilitatile de reinnoire la care aspirau,
anumiti pictori de la Constantinopol s-au tndreptat
spre exemplele pe care Ie oferea Italia. Dinaintea
unei opere ca aceasta ne putem intreba ce ar fi
devenit arta capitalei sub actiunea iniluentelor
italiene, daca orasul nu ar fi cazut in miinile
turcilor. Desigur nu s-ar mai fi putut vorbi despre
o arta bizantina.
J ntr-un spirit asemanator, biserica Hodighitria
din insula Lefkas a fost decorata pe la 1450 in
stilul gotic international cu fresce al carer program
iconografic ramtnea pe de-a intregul bizantin.
PICTURA PROFANA
L.
Jupan: In slavi, ~er al unei impA.r~iri administrative (jupa); mai multor metale (argint, arama, plumb), legate
nobil strb. ' printr-o substanta, ~i incrustata tn metal.
Lectionar: culegere de texte ,ex~ras~ ,?in Biblie, 8~U, ~m Octateuc: culegere a primelor opt carti din Vechiul Testa-
operele sfintilor Parin~i at blserl~\I, penlru a 11 clute ment (Face rea, Iesirea, Leviticul, Numerii, Doutero-
la slujbe in diterite zile ale anului. ~ .. nomul, Iosua, Judecatorii, Rut),
Liturghier: culegere de texte din cele patru E,vanghelu, Omoforion: omolor, e~arCa lunga a episcopilor (sau pallium),
tnslrulte tn ordinea sluj~elor la ca~e stn,t ClllLe, " pelrecut in jurul gitului !ji caztnd dinainte lntr-o
Logothet: slujba~ avtnd sarcina de a, tl,ne, ~I de a verifica singura Ci~ie,
socotelile bane!jti; togothetul "tsltertet generale er,a Pala ~i Paliotto: in Italia, panou pentru decorul altarului
administralorul vistieriei centrale; el conducea admi- Cacut din materii pretioase.
nistratia impozitelor publice, In care intra !ji cadastrul. Pandantiv: triunghi sleric (concav), asezat cu baza pe
[nceplnd cu domnia lui l~aac al lI:lea Anghel (1185:- circumferinta calotei ~i cu virful In unghiul lormat
1195) !ji pina la cea a IUI Andronic aI, ~I-Iea, (~2,8~- de inlretlHerea a doua arcuri sau a doi peretl. EI
1328), marele logothet a devenil!jeC~1 admml~lra~le\ civile. usureaza trecerea de la patratul bazei la circumferinta
Loros: e~arra lata, brodaU\ cu aur !jl batull!. in pletre pre- calotei.
~ioasc, pe care 0 purta tmparatul ; element caracte- Paradigms: exemplu, model, pilda.
ristic costumului imperial. Parakimomen: sens literal care se culca alaturi s ; ~erul
~ .n 'viii care acopera capul !Ii umerii femeHor, eunucilor destinati s1l. asigure serviciul de noapte la
M a,ono , I d'
,,<' , intre secolele al Vl l-lea !ji al Xvlea, unu intre palat ; acest personaj a devenit confidentul ~i, tntr-un
magtStru. . hi
cele mai Inalte titluri din ierarhia dregalorllo r izan- anum it Iel, primul ministru al tmparatului.
tini : numele vine de la ~ magistru al oficiilor *; !jeC al Primicer: adjunctul marelui sambclan al Palatului [prae-
marilor servicii ale Palatului ~i statului. positus sacri cubiculi); seful personaluluL De asemenea
Mappa: patrat de stofa alba, pe care 11 tinea In mtn,l!. Impal'titor , superiorul ctntaretilor bisericesti, '
tmparatul sau consulul, cind dadea sernnalul de deschi- Prodrom: precursor; loan Botezatorul [Inaintemergatorulj.
dere a jocurilor in hipodrom. .. Proedru: presedinte ; titlu creat In anul 963 pentru ichitor
Mare heteriarh: comandantul helairiei, corp al gar~11 Focas, spre a desemna eel mai inalt dregator al ordi-
imperiale alcatuit din ostasi ' strlHni; tn~eplnd din nului senatorial. '
secolul al XIII-lea, aceste trupe nu au mal fo 'l Intr~- Pronaos: v . artex.
buintate dectt la parada, iar marele heteriarh a devemt Prosoomidie: v: Prothesis.
un Iel de maestru de ceremonii. Prothesis: sau proscornidie ; loc unde, Ia tnceput, credin-
Menolog: culegere de vie~i ale sfin~ilor pentru fiecare luna cio~ii aduceau Caina, sau ptinea ~i vinul, care, prin
a anului. jertfa euharistica, deveneau trupul !li singele Domnului;
Mirofor(d}: purtator de uleiuri parCum,ate, ,mil'; ~uvtntul mai apoi, tncapers situata la sttnga absidei (nord),
mirofore desemneazli. cele trei Iernei [mironosite] care in care, printr-o slujba de mare tnsernnatate in biserica
s-au dus la mormlntul lui Hristos cu miresme ~i rasariteana, se pregateste Sfinta Cumlnecatura.
miruri *, sa-i tmbalsameze trupul. , Protoproedru: lillul de proedru fiind acordat unui numar
Naos: nava ; partea centrala a bisericii, intre altar 111 prea mare de persoane !li, prin aceasta, pierzlnd din
narlex (pronaos), valoare, Alexe Comnen tnfiinta noua demnitate de
Nartex: pronaos; tncapere care precede spre vest naosu~; proloproedros (primul dintre proedrii).
la Inceput alungit ca 0 tulpinA. de (erula nartheca [din Protostrator: eel mai tnalt In grad dintre generali.
tam. Umbelliferae), de unde !?i numele grecesc de Rhipidion: ripida, evantai liturgic, lA.cut dintr-un disc
narthex. Esonartex = n, interior; exonartex = n, exterior, (sau romb) de metal montat pe un miner; diaconul
Niello (<<tl!.ciune): pasta neagra, lacula din amestecul m 195 tl mi~ca deasupra cuminecaturil, pentru a simboliza
seraIimii hattnd din aripi tn jurul lui Hristos. supratata de zid ce laic virtu I Iiecarui unghi al unei
Sakkos: tunica liturghica, lunga ptna la genunchi, despi- prisme patrate, In asa fel tnclt patru trompe sa
cata in parti ~i prevazuta cu mineci scurte ; era sornp- deseneze un octogon pe care se putea sprijini cir-
tuos brodata ; la tnceput era rezervata patriarhului; curnlerinta unei cupole.
pe urrna a fost purtata ~i de episcopi. Ve~mZntar: v. Diaconicon.
Seyphat: moneda de Corma concava. Vexilar (lat. = vexilarius }: stegar; port-drapel.
Seoastocrator: titlu de demnitar; la crearea lui, in 1081,
de catre Alexis Comnen, pentru fratele sau mai mare,
Isaac, acest rang era acela al unui vice-tmparat ; pin a
in veacul al XIII-lea el era rezervat doar Cratelui
tmparatului ; dupa aceea titlul a Iost decernat ~i altor
rude ale trnparatului ~i chiar unor nobili straini, care
se bucurau de increderca suveranului lor.
Sileruiari: demnitari (in numar de lreizeci) tnsarcinati
sa vegheze ca in prezenta trnparatului sa se pastreze
o tacere religioasa.
Sinaxar: culegere de notatii scurte despre vietile sfintiler',
in ordinea zilelor In care se sarbatoresc.
Singhel: auxiliar al patriarhului ; in ierarhia ecleziastica
vine tndata dupa patriarh. Ulterior a aparut ~i titlul
de protosinghel.
Spatharocandidat: titlu din ierarhia nobiliara, tntre spatari
(purtatori ai spadei) ~i protospatari [seful garzii
spatarilor).
Stauroteed: relicvariu in care se pastra 0 bucata din ade-
varata cruce .
T'abele (sau eanoane) de eoneordan{d: tabele de corespon-
denta tntre capitolele celor patru Evanghelii; ele au
fost tntocmite in veacul al IV-lea de vestitul Eusebiu
din Cesareea.
Tablion: patrat de stoCa cusut pe hlamida dregatorilor
de la curte.
Tetrapil: monument dreptunghiular; fiecare din lalurile
sale este strabatuta de 0 u~a mare.
Thorakion: ecuson cusut pe vesrninte.
Trabea: toga de ceremonie, In tntregirne stacojie, sau
rosie ~i alba, sau brodata eu motive ornamentale;
era purtata cu prilejul unor mari eeremonii, mai ales
la sarbatorirea unei vietorii, sau la deschiderea [ocu-
rilor In hipodrom.
Trompd de colt (sau de unghi): Cragment de bolta, in
Corma semiconlca ,sau in sCert de stera, formind 0 296
YIlle au XY- siecle] , Paris, Albin Michel, 1963
BIBLIOGRAFIE
(UART DANS LE MONDE).
STER (Henri), L'art byzantin, Paris, Presses Universi-
taires de France, 1966 (LES EUFS MUSES).
COCHE DE LA FERTE (Etienne), Art paleochreuen;
FROLOW (Anatole), Byzance; REAU (Louis), Le
Monde greco-slaoe, dans Histoire de l'ort, vol. II:
L'Europe medievale, Paris, Gallimard, 1966, p. 1- 266
(E CYCLOPEDIE DE LA PLEIADE).
TALBOT RICE (David), Art of the Byzantine Era, Londra,
Thames & Hudson, 1963; Byzantinische Kunst, Mun-
chen, Prestel Verlag, 1964; Byzantine Art, Londra,
Penguin Books, ed. a s-a, 1962 (A PELICA BOOK);
The Beginnings of Christian Art, Londra, Hodder &
Stoughton, 1957; Art byzantin, Paris-Bruxelles, Else-
Cuprinde doar puhlicatiile cele mai importante ~i cele vier, 1959 (slaba traducere Iranceza, slutitli de nume-
mai recente. La fiecare rubrica stnt rnentionate mai tnlii roase contrasensuri !ji omisiuni, dupa The Art of
cele mai bune lucrari !ji cele care cuprind eel mai Intins Byzantium, Londra, Thames & Hudson, 1959); The
domeniu. Celelalle urmsaza In ordinea In care slnt abor- Dark Ages (cu colaborarea mai multor autori) Londra,
date tn lext maleriile ce Ie alcatuiesc subieclul. Arlicolele Thames & Hudson, 1965.
din rcvislc nu au fost citate decit in caz exceptional. Bizantino ; In Enciclopedia Unioersale deli'arte, vol. II,
Cilitorul doritor sa afle indicatii bibliografice suplimentare Venetia-Roma, Instituto per la collaborazione cul-
~i sa urrnareasca miscarea publicajiilor I}liintilice va turale, col. 623-7'12 [arhitsctura de Paolo VERZO E;
pulea consulla notijele ~i cronicile unor revisle specializate
sculptura !ji arlele minore de David TALBOT RICE;
ca Byzantinische Zeitschrift (Miinchen), Byzantion (Bru-
pictura de Victor LAZARE V).
xeJles), Byzantinosla"ica (Praga), Orientalia Christiana
SAS-ZALOZIECKY (Wladimir), L'art paleochretien 'ii
Periodica (Roma). precum ~i articolele publicate tn Corsi
Byzance, Paris, Petite Bibliothsque Payot, f.a. (Col.
di cultura suU'arte I'a"ennate e bizantina (Ravenna).
HI:;TOIRE DE L'ART, Payot, VII 'ii VIII).
L.. ICKEL (Heinrich), Byzantinische Kunst, Heidelberg,
Lambert Schneider, 1964.
BECKWITH (John), The Art of Constantinople. An
Introduction to Bizantine Art, Londra, Phaidon, '1961.
BREHIER (Louis), L'art byzantin 'ii L'exponsion de
LUCRARI GENERALE Cart byzantin, tn Le Monde byzantin, vol. Ill, La eioi-
lisation byzantine, Paris, Albin Michel, 1950, p. 504-
570.
ISTORII DE ARTA BIZANTINA
GRABAR (Andre), Le premier art chretien (200-395),
Paris, GaLlimard, 1966 (UU IVERS DES FORMES) ; ESTETICA ARTEI BIZANTINE
L'uge d'or de Justinien, De la mort de Theodose a
l'Lslam
Paris, Gallimard, 1966 (UU IVERS DE FOR MATHEW (Gervase), Byzantine Aesthetics, Londra,
MES); Byzance. L'art byzon/ill dtL Moyen Age (du 298 299 J. Murray, 1963.
MICHELIS (P.-A.), Esthetique de l'art byzantin, Paris, MONOGRAPII FE TARI SI PE ASEZARI
Flammarion, 1959.
'J:urcia
Turquie. Geneva-Paris, agel, 1965. (LES GUIDES
AGEL.)
ENCICLOPEDII AKURGAL (Ekrem), MA GO (Cyril), ETTINGHAUSEN
Reallexikon zur byzantinischen Kunst, publicat sub directia (Richard), Tresors de la Turquie, Geneva, Skira, 1966
lui Klaus WESSEL, cu colaborarea lui Marcel (LES TRESORS DU MONDE).
RESTLE, Stuttgart, Hiersemann, tneeplnd din 1963. Constantinopol.
TALBOT RICE (David), Constantinople, Paris, Albin
Michel, 1965 (CITE D'ART).
SHERRARD (Philip), Constantinople. Iconography of
CATALOAGE ALE UNOR EXPOZITII Sf
a Sacred City, Londra, Oxford University Press, 1965.
MUZEE EYICE (Semavi), Istanbul. Petit Guide a travers les monu-
ments byzantins et turcs, Istanbul, 1955.
L'art byzantin, art europeen (Catalogul celei de-a 9-a
Expozitii a Consiliului Europei). Atena, Palatul JA I (Rene), Constantinople byzantine. Develop pement
Zappeion, 1964. (ExisUI. ~i tn versiune greaca si en- urbain et repertoire topographique, ed. 2-a revazuta
~i adaugita, Paris, Institut francais d'etudes byzan-
gleza.)
COCHE DE LA FERTE (Etienne), L'aniiquit chretienne tines, 1965; La geographic ecclesiastique de l'Empire
au Musee du Louvre, Paris, Editions de !'CEil, 1958. byzantin, Partea InW: Le siege de Constantinople et
le patriarcat cecumenique, vol. III: Les eglises et les
KITZI GER (Ernst), Early Medievai Art in the British
monasteres, Paris, 1953.
Museum, Londra, Trustees of the British Museum, 1955.
HDRLIMA (Martin), Istanbul-Konstantinopel, Zurich,
Victoria and Albert Museum. Late antique and Byzantine
Atlantis, 1960.
Art. Londra, Her Majesty's Stationery Office, 1963.
BROKER (G.) ~i JOKSCH (Thea), Wegleitung durch die Orooin
Friihchristlich-byzantinische Sammlung ( taaUiche Mu-
CRA AKI (Mimica) si EDELSTEIN (Simon), Grece
seen zu Berlin), Berlin, 1964. byzantine, Lausanne, Guide du Livre et Editions
SOTIRIOU (Georges), Guide du Musee byzantin d'Atl~nes,
Clairefontaine, 1962.
Atena, Hestia, 1932 [traducere de O. MERLIER);
ed. 3-a tn lb. greaca, 1956. Clpru
FRATLI ( ezih}, A short Guide to the Byzantine Works ACOPOULO (Marina), Chypre d'oujourd'hui, Paris,
of Art in the Archaeological Museum of Istanbul, Istan- G.-P. Maisonneuve et Larose, 1966.
bul, 1955. PAPAGEORGIOU (A.), Masterpieces of the Byzantine
BA CK (Alice), Byzantine Art in the Collections of the Art of Cyprus, 1965 (PICTURE BOOK, 2).
U.R.S.S., Leningrad-Moscova, Sovietski Hudozhnik, STYLIA OU (Andreas and Judith), The Painted Chur-
1967 (text tn rusa ~i tn engleza}; L'art byzantin au ches of Cyprus, Londra, Probs thain, 1964.
Musee de I'Ermitage, Leningrad, 1960.
ltalia
The Dumbarton Oaks Collection. Harvard Unioersiuj,
Handbook, Washington, 1955. Roma.
ROSS (Marvin C.), Catalogue of the Byzantine and Early MATTHIAE (G.), Le Chiese di Roma dal IV al X Seeolo
Mediaeoal Antiquities in the Dumbarum Oaks Collec- Roma, Capelli, 1962 (ROMA CRISTIANA, III). '
tion. I: Metalwork, Ceramics, Glass, Painting; II: RaIJenna.
Jell/ellery, Washington, 1962 ~i 1964. 300 301 BOVINI (Giuseppe), RaCJenne, Ville d'art, Ravenna,
A. Longo, 1966; Les eglises de Raoenne, Novara, oula
Instituto Geografico de Agostini, 1957 (MUSEES ET
SOUR IA (Jean-Charles et Marianne), L'Orient dee
MONUMENTS) (ambele volume exista ~i in versiune
premiers chretiens, Histoire et archdologie de la Syrie
Italiana).
byzantine, Paris, Artheme Fayard, 1966 (RESURREC-
DEICHMANN (Fr.- W.), Fruhchristliche Buuten und
TION DU PASSE).
Mosaiken. "on Ra"enna, Baden-Baden, Bruno Grimm,
1958. Sinai
FARIOLI (Raffaella), Ra"enna paleocristiana scomparsa, CHAMPDOR (Albert), Le Mont Sinai et le monastere
Ra venna, Arti gratiche, 1961. Sainte-Catherine, Paris, Albert Guillot, 1964 (LES
Articole in revista Felitc-Raoenna ~i tn Corsi di cultura HAUTS LIEUX DE L'HISTOIRE).
sull'arte ra"ennate e bizantina. GERSTER (G.), Sinai, Paris, Pion, 1961.
Venelia. SKROBUCHA (H.), Sinai, Iotografii de G.W. ALLEN,
DEMUS (Otto), The Church of San Marco in Venice. Olten, Urs-Graf, 1959 (STATTEN DES GEISTES) .
. History. Architecture. Sculpture. Washington. The
Dumbarton Oaks Research Library and Collection, iUacedonla
1960 (DUMBARTON OAKS STUDIES, 6). HODDINOTT (R.-F.), Early Byzantine Churches in
Macedonia and Southern Serbia. A Study of the Origins
Eglptul coptic
and the Initial Deoelopment of East Christian. Art,
L'art copte. (Petit Palais, Paris 17 [uin - 15 septembre Londra, Macmillan, 1963.
1964), Paris, Ministere d'Etat Alfaires Culturelles,
lugosla,.la
196~. Koptische Kunst. Christentum am Nil, Essen,
Villa Hugel, 1963. PJLLEME T (George ), La Yougoslallie inconnue, Paris,
Ohristentum am Nil, l nternationale Arbeitstagung zur Grasset, 1967.
Ausstellung Koptische Kunst t, Villa Hugel, editat STEWARD (Cecil), Serbian Legacy, G. Allen & Unwin,
de Klaus WESSEL, Recklinghausen, Aurel Bongers, 1959. Jugoslaoia, in Enciclopedia unillersale deU'arte,
1964. vol. 8, col. 375 ~i urm.
WESSEL (Klaus), L'art copte. L'art antique de la Basse-
Bulgaria
Epoque en Egypte, Bruxelies, Ed. Meddens, 1964
(destul de slaba lraducere franeeza dupa Koptische La culture medieoole bulgare, Sofia, Ed. In limbi straine,
Kunst, Die Kunst der Sptuantike in Agypten, Reckling- 1964.
hausen, Aurel Bongers, 1963). D1MITROV (Dimitrie P.), La Bulgarie, pays de cioilisa-
BADA WY (Alexandre). Guide de l'Egypte chretienne, tions anciennes, Sofia, Ed. In limbi striiine, 1961.
Musee copte, eglises, monasteres, Cairo, Societatea de DESEVLIEV (Veselin) si IRMSCHER (Johannes), Antike
arheologie copta, 1953. und Miuelalter in Bulgarien, Berlin, Academia, 1960.
VOLBACH (W. Fr.), Copti, centri e tradizioni, in Enciclo- 11unstsohiitze in Bulgarischen lIf useen und Klostern, Essen,
pedia uni"ersale dell'arte, vol. III, col. 786-799. Villa 1-1iigel, 196f.
Tresors des Musees bulgares depuis le X< siecle allant
Palestlna
Jesus-Christ, Paris, Galerie Charpentier, 1963.
BAGATTI (Bellarmino), L'archeologia cristiana in Pa-
lestina, Florenta, Sansoni, 1962. Romania
CROWFOOT (J.-W.), Early Churches in Palestina, VATA~IA U ( irgil), l storia artei feudale 1n Ttirile
Londra, Humphrey Milford, Oxford University Press, Romane, vol. J: Arta fn perioada de dezooltare a [euda-
1941. 302 303 lismului, Bucure Li, Editura Academiei, 1959.
Busta GRONDIJS (L. - H.), L'iconographie byzantine du Cru-
A.LPATOV (M. W.), Tresors de I'art russe, Paris, Cercle cifie mort sur la croix, editia 2-a, Utrecht, Kemink,
d'art, 1966; Decouvertes et recherches dans le domaine 1947; Autour de l'iconographie byzantine du. Crucifie
de l'histoire de I'art en U.R.S.S. depuis 1940, III: mort sur la croix, Leiden, Brill, 1960.
L'art medieval, in L'information d'histoire de l'ort VILLETTE (J eanne), La Resurrection du Christ dans
(Paris), vol. 6, 1961, p. 121-141. l'art chretien du l I au VII' siecle, Paris, Laurens,
BLA KOFF (Jean), L'art de la Russie ancienne, Bruxelles, 1957.
1963. GIESS (Hildegard), Die Darstellung der Fusswaschung
GRABAR, (I.-E.), LAZAREV (Victor-N.) si KEME- Christi in den Kunsta/erken. des 4.-12. Jahrhunderts,
NOV (V.-S.), Geschichte der russischen Kunst (-tra- Frankfurt, Herder, 1962.
ducere gerrnana dupa Istorija Russkogo Lskusstoa VEZIN (Gilberle). L'adoration et Le cycle des Mages dans
publicata de Academia de $tiinte a U.R.S.S.) publi- l'art chretien primiti], Paris, Presses Universitaires de
cata, Inceptnd din 1957, ~i la Dresda, Verlag der France, 1950.
Kunst (primele trei volume ne intereseaza indeosebi). BRENK (Beat), Tradition und Neuerung in der christlichen
Armen.ia Kunst des ersten. Jahrtausends. Studien zur Geschichte
des Weltgerichtbildes, Vierra, Hermann
Bohlau, 1966
TSHUBINASHVILI (G.l, Armeni. Centri e tradizioni,
(WIE ER BYZA 'l'INISTISCHE STUDIEN, III).
in Enciclopedia universale dell'arte, vol. I, col. 706-718.
WELLE (G.-A.), Theotokos. Eine Ikonographische
IZMAILOVA (T.) si AIVAZIA (M.), Iskusstoo Armenii Abhandlung iiber das Gouesmuuerbild in [ruhchristlicher
(arta arrneana) (in lb. rusa), Moscova, Iskusstvo, Zeit, Utrecht-Anvers, Het spectrum, 1961.
1962.
LAFONTAI E-DESOGNE (Jacqueline). Iconographie de
NERSESSIAN (Sirarpie DER), Armenia and the Byzan- l'Enfance de la Vierge dans l'Empire byzantin et en
tine Empire, Cambridge, Harvard University Press,
Occident, 2 vol., Bruxelles, Palais des Academies,
1947. 1964.
Georgia COLLIr ET-GUERI [Marthe), Histoire du nimbe des
AMIRANASHVILI (G.), Istorija Gruzinskogo Iskusstoa origines aux temps modernes, Paris, ouvelles editions
(Istoria artei georgiene) (In lb. rusa}, Moscova, Iskusst- latines, 1961.
VQ, 1963. . SOTOMAYOR (M.), S. Pedro en la iconografia paleo-
TSHUBINASHVILI (G.), Georgiani centri, In Enciclo- cristiana, Granada, Facullalea de teologie, 1962
pedia universale dell'arte, vol. 5, col. 709-726. (BIBLIOTECA TEOLOGICA GRA ADINA. 51.
DAVID-DA EL (Marie-Louise), Iconographie des saints
medecins Come et Damien, Lille, Morel et Corduant,
ICONOGRAFIE 1958.
PICTURA MONUMENTALA
ICOANE
BOURG ET (Pierre du], La peinture poleo-chretienne, WEITZMAN (Kurl), CHA'l'ZIDAKIS (Manolis), MIJA-
CHATZIDAKIS (Manolis) ~i GRABAR (Andre), TEV (Kristo), RADOJCIC (Svelozar), Fr~he Ik~nen,
La peinture byzantine et du Haut Moyell Age, 2 vol. Sinai, Griechenland, Bulgarien, Jugoslaoien, \ lena,
Paris, Pont Royal, 1965 (LE LIVRE-MUS~E). Anton Schroll & Co., 1965. .
PAPAIOA OU (Kostas), La peinture byzantine et FELICET'l'I-LIEDENFELS (Waller), Geschichte der by-
russe, Lausanne, Editions Rencontre, 1965 (HISTOIRE zantillischen I konenmalerei, Olten-Lausanne, Urs Orat,
G~N~RALE DE LA PEl TURE, 5).
GRABAR (Andre), La peinture byzantine, Geneva, Skira, 1956. . L'
XYI GOPOULO (Andre), Les icones portatwes, In art
1953. byzalltin, art europeen, Ate~a, 1964,_ p. 229- 234.
LAZAREV [Victor- .}, lstorija oizantinijskoj [ioopisi TALBOT RICE (David), ByzantLne Icons, Londra, Faber,
(Istoria picturii bizantine], (In lb. rusa), 2 vol., Moscova,
1959.
Iskusstvo, 1947. \VEIDLE (WJadimir), Le icones byzantines et russes,
AMMA (Alberto- 1.), La piuura sacra bizantina, Roma,
Florenta, Electa Editrice, 1950. . _
I nstitutul Pontifical de studii orientale, 1957. OTIRIOU (G. ~i M.l, leones du Mo~t Sma. (i~ lb. greac1i.),
CHA'l'ZIDAKIS (Manolis), Les mosaiques et les [resques, 2 volume, Alena, I nstitut francais, 1956 III 1958.
In L'art byzantin, art europeen, Alena, 1964, p. 211-217.
L'ORA GE (H.-P.) und ORDHAGE (P.-J .),
Mosaik pon der Antike bis zum Miuelalter, Mtinchen,
MINIATURI
F. Bruckamann, 1960.
WEIDL~ (Wladimir), Mosaiques paleo-chreiiennes et WEITZMA N (Kurt), Les manuscrits, in L'art by;;antin,
byzantines, Milano-Floren~a, Electa Editrice, 1954. art europeen, Alena, 1964, p. 290-295. .
DEMUS (Otto), Byzantine Mosaic Decoration. Aspects DIRINGER (D.), The Illuminated Book. Its HIstory
of Monumental Art iTI Byzantium. Londra, Kegan alld Production, Londra, Faber and Faber: .~958.
Paul, 1948. Bibliotheque nationale. Byzance et la F~ance ~dlepale.
COLLECTION U E CO DE L'ART MOl DIAL, ew Monuscrits Ii peintures du. I Ie au XI Ve siecle, Paris, 1958.
York Graphic Society: Grece. Mosaiques byzantines, Les Tresors de la Bibliotheque Nationale. Depar~~~mt
preCa\a de Andre GRABAR, introducere de Manolis des Manuscrits. Les manuscrits grees. Comentarll de
CHATZIDAKIS, 1959; Chypre. Mosaiques et [resques Mal'ie-Louise CO CASTY, Paris, Editions filrnees
byzantines, preCa\a de A.H.S. MEOAW, introducere d'art et d'histoire, 1939.
de Andreas STYLIA OU, 1963; Yougoslapie. Fresques
medieoales, preCa\a de David TALBOT RICE, intro-
ducere de Svetozar RADOJCIC, 1955 (eu 0 editie SCULPTURA
de format mic ~i eu pre] redus: TALBO'f RICE
(D.); Fresques medievales de Yougoslapie, Paris, Flam- BETTI 1 (Sergio), La sculpture byzantine, in L'art byzan-
marion, 1963, UNESCO, LE ORA DART E tin, art europeen, Atena, 1964, p. ~27 -130. .
~DITIONS DE POCHE; Bulgarie. Peintures murales GRABAR (Andre), Sculptures byzanlln.es de ==::
du. Moyen Age, preCata de Andre GRABAR, intro- 306 )07 nople (Ive-Xe siecle} , Paris, Adrlen-Malsonneuve,
1963 (BIBLIOTHEQUE ARCHEOLOGIQUE ET the Byzantine World in the Middle Ages; BUCHTHAL
HISTORIQUE DE L'INSTITUT FRA I;AIS D'AR- (Hugo), Byzantium and Reichenau; VOLBACH (W. F.),
CHEOLOGIE D'ISTA BUL). Byzanz und sein Einfluss auf Deutschland und Italien,
in Byzantine Art, an European Art, Lectures, Atena,
1966, p. 1-60, 89-120.
ARTE SOMPTUARE RU CIMA (Steven), Byzance et l'Occideni, in L'art
byzantin, art europeen Atena, 1964, p. 65-86.
Filde~uri
WEITZMA (Kurt). Iooires, in L'art byzantin, art
europeen, Alena, 1964, p. 143-148.
l\letale prettcaae
ROSS (Marvin C.), Le traoail de l'or; VOLBACH ANTECEDENTELE ARTEI BIZANTINE TN PROVINCIILE
(W.-F.), Le travail de l'orgent; ROSS (M.-C.), RASARITENE ALE IMPERIULUI ~I ARTA BIZANTINA DE
Le traoail du bronze, in L'art byzantin, art europeen, LA iNTEMEIEREA CONSTANTINOPOLULUI (324) PiNA
Atena, 1964, p. 357-362, 406-411, 437-441. LA INTERZICEREA ICOANELOR (720)
l\lonede
BAROZZI [Aloisius], Byzantium and Numismatics, Chi- GENERALITATI
cago, Argonauts, 1966.
LONGUET (H.), Introduction a
La numismatique byzan- GOUGH (Michael), The Early Christians, Londra, Thames
tine, Londra, Spink and Son, 1961. & Hudson, 1961 (A lCIE T PEOPLES AND
GOODACRE (Hugh), A Handbook of the Coinage of the By- PLACES).
zantine Empire, Londra, Spink and Son, reeditare 1960. SY DICUS (Eduard), Die Friihchristliche Kunst, Aschaf-
STAZIO (Attilio), Bizanzio, Roma, Istituto italiano di Cenburg, P. Pattloch, 1960 (DER CHRIST I DER
numismatica (ARTE E MO ETA, 2). WELT).
MEER (Frederic van der) ~i MOHRMAN (Christine),
Emallurl Atlas de l'antiquite chretienne, Paris-Bruxelles, Se-
ROSS (Marvin C.). Le tra"ail de l'email, tn L'art byzantin, quoia, 1960.
art europeen, Atena, 1964, p. 389- 397. MEER (Frederic van der), Altchristliche Kunst, Koln,
J.-P. Bachern, 1960.
'fesiiturl VOLBACH (Wolfgang-Fritz), Friichristliche Kunst. Die
VOLBACH (W.-F.), II tessuto neli'arte antica, Milano, Kunst der Spiitaraike in West- und Ostrom, CotograCii
Fratelli Fabbri, 1966 (ELITE); Les tissus byzantins, de Max HIRMER, Miinchen, Hirrner, 1958.
in L'art byzantin, art europeen, p. 458-465. TESTI I (P.), Archeologia cristiana, Rorna-Paris, Desclee
FLEMMI G (Ernst), Les tissus, nouvelle edition, texte et & Co., 1968.
composition par Renate JAQUES, Paris, Morance, 1957. MOREY (Charles-RuCus). Early Christian Art, editia a 2-a,
Princeton University Press, 1953.
BO ICATTI (Maurizio), Studi di storio: dell'arte sulla
1NFLUENTA ARTEI B1ZANT1NE tarda antichita e sull'alto medioevo, Rorna, De Luca, 1963.
JNEUROPA OCCIDENTALA $1 CENTRALA AINALOV (D. V.), The Hellenistic Origins of Byzantine
Art, traducere din lb. rusa de El. ~i S. SOBOLEVITCH ;
RU CIMA (Steven), Byzantine Art and Western Me- sditata de C. MA GO, .ew Brunswick, Rutgers
diaeoal Taste; TALBOT RICE (David), Britain and 308 ]09 University Press, 1961.
I<ITZINGER (Ernst), Byzantine Art in the Period bet- Arbltecturi profani
wee/I Justinian Munchen, 1958 (BE-
and Iconoclasm, The Great Palace of the Byzantine Emperors. First Report,
RICHTE ZUM XI. INTERNATIONALEN BYZA Oxford, University Press, 194.7; Second Report, Edin-
TTNISTEN-KONGRESS, IV, I). burgh, Universily Press, 1958.
ARTE SOMPTUARE
CRIZA ICONOCLASTA
Plldesurl
VOLBACH (Wolfgang-Fr.), Elfenbeinorbeiten der Spat-
antike und des [riihen Mittelalters, editia a 2-a, Mainz, GRABAR (Andre), L'iconoclasme byzantin. Do sier archeo-
1952. logique, Paris, College de France, 1957.
METZ (Peter), Elfenbein der Spiuantike, Munchen, Hirmer, GRABAR (Oleg) , Islamic Art and Byzantium, in Dum-
1962. barton Oaks Papers, vol. 18, 1964, p. 67-88.
ETTINGHAUSE (Richard), La peinture arabe, Geneva,
Metalc pretloese Sidra, 1962.
STRONG (D.-E.). Greek and Roman Gold and Sillier TROMPELMA (Leo). Mschaua. Ein. Beitrag zur
Plate, Londra, Methuen & Co., 1966 (MET HUE ' Bestimmung des Kunstkreises, zur Datierung und zum
HANDBOOK OF ARCHAEOLOGY). Stil der Ornamentik, Tiibingen, Niemeyer, 1962.
CRUIKSHA K DODD (Erica), Byzantine Sillier Stamps.
lUiniaturi
Washington, The Durnbarton Oaks Research Library
and Collection, 1961 (D 1BARTO OAKS ST - FnOLOW (An.), La fin de la querelle iconocloste et La
DIES, VII). date des plus anciens psautiers grecs a illustrations
GRABAR (Andre), Les ampoules de Terre Sainte (Monza, marginales, in Revue de l'histoire des religions, vol. 163,
Bobbio }, Paris, C. Klincksieck, 1958. 1963, I, p. 201-223. (Cu observatiile critlce ale lui
COCHE DE LA FERTE (Etienne), Bijou du. Haut Andre GRABAR, in Cahiers archeologiques, vol. 15,
Moyen Age, Lausanne, Payot (ORBIS PICTUS). 1965, p. 75-82).
AnTE OJvIPTUARE
MILLET [Gabriel], Broderies religieuses de style byzantin
~i La Dalmatique du Vatican: les elus, images et cro uan-
ces, Paris, Bibliothequ de l'Ecolo des Hautes Eludes,
1945 ~i 1947.
.Om
] secolului al XI-lea.)
...
329
328
_ IUO .I '"
_ I' O-Uoo
ED 1"00-."'0
34. Arta. Parigoritissa. (1283-1296.) Cl 1460-1100
TO RS, Indre-et-Loire, Franta. Biserica 'Ilntul Marlin, Vasile II, imlliraL bizanlin, II, 8, 9, 11, 29, 3:2, 3:3.
I, 235. 53, 54, 58, 73, 76, 159, 163, 16~. Menologul lui Vasile
TRA I, Apulia, Italia. Catedrala, II, 145. II, II, 123 1.2[.; il. 141.
TRAPEZU T, Asia Mica. lmperiul din, I, 22, If, 213. - Vasile dill Cesareea, sttnt, mare dasciil ~i iorarh al Hi '('J'icii
Monede, II, 276. Biserici: Catedrala, II, 199. 1 akip ra aritene, I, 109, 164, II, 120.
Djami, II, 32. IinLa Ana, II, 32. finta olia, II, 213. Vasile Proedrul, II, 150.
- Palat imperial, II, 204, 254. \'_\TOPEDT, Munlele Alho. Catolicon, II, 229: Irescele
Trapezunt, Gheorghe din, umani t bizanLin, II, 188. din lrapezii, II, 80; M . bizantin al 0 tateucului, I l ,
TRIER, Renania-Palatinat, Germania. Resedinta impa- 261; tezaur, cupa numilii a lui Manuel Cantacuzino,
rali'or romani, I, 48. Bazilica lui Constantin, I, 70. - II, 275; il. 219.
Fi desuri, I, 203. ELJ 'A, Mac donia, Iugo lavia. Biserica cu plan
TRlE TE, Venezia, Italia. Catedrala, II, 93, 117. l traconc, II, 35.
TROE 11S, judo Tulcea, Romania. Biserica cu bolta VE rETIA, !lalia. Centru de arta bizantina, I, 251,
in leagan, I, 74. 253-255, II, 172. lnf'luenta greaca in piclura icoanelor,
TROYE , Aube, Franta. Caseta bizantina din tezaurul II, 214. Cap la veche Iintul Teodor, I, 254. - Vechea
catedralei , If, 143. bi erica an Marco, I, 89, 255, If, 173; plan 23. BAZI-
TUR ABDI ,Mesopotamia, I, 71, 72 LICA A MARCO, 1,185, 255, II, 35, 171. .irhitec-
Turci seldgiucizi, II, 12, 13, 36, 37, 70, 71, 81, 276. lura, II, '195. Baptisteriul, II, 251. Capela \,icopeia,
Turci otomani, II, 33, 246, 289. II, 132. Capela an Clemente, II, 215; il. 188. Capela
T Rl GlA. Influenta miniaturilor consLantinopolilane, [intul Isidor, II, 251. Cape/a Zeno, Fecioara- nikelo,
II, 284. II, 269; il. 215. Ciborium, II, 270. Mozaicuri, I, 111,
TURMA J , iria. Bazilica rninastirii din, I, 66. rr, 79, 90, 1J 1, J 72,; il. H2. Pronaos, 1J, 211>.I' Pala
Tzanes, Emanuel, pictor posLbizan tin, II, 287. d'Oro, II, 155,156. ou, II, 144. Sculpturi, If, 133;
Tzanfurnari, Emanuel, pictor posLbizantin, Il, 287. il. 150. Grupul tetrarhilor, I, '184. Capul numiL I' Car-
T'zimiskes, V. loan, II, 164, 169. magnola '), T, 185. finlul Dumilru, II, 132; il. l.J.9.
Tzycandilis, Manuel, scrib ~rec, II, 264; il. 212. Madona nurnit ii dello Schioppo '), II, 270-271, Tezaur,
TARA ROMA EASCA. Biserici Cll planul in ruce II, 11>9, 154; giuvaeruri bizanline, TT, 11.6; bol de
greacii, II, 197. sliclii, II, 157; pot ire, u, 159; il. 170; chivol, II, 1fti;
TARI'flr GRAD, Macedonia, lugoslavia. Bazilica boltita, il. 167; coroana numita a lui Leon VI cel JIl~elepl,
I, 74; baptisteriu, I, 83. II, 11.9; icoane de aur si de argint, II, 134; patena de
Te iiLuri bizantine, I, 226-233, II, 160-165; il. 72-76, alabasLru, II, 159.
88, 89, 171, 172, ]73, 217. Biserici: an Zan Degola. ( Iinl.ul loan Decapitatul), II,
250. - Vechea biserica finlul Zaharia, J, 25'1. -
U Reliefuri din Carnpiello Angaran, II, 130.
MM-EJ-J IMAL, 'iria. Biserica zisa a lui Iulianos, Biblioteca all Marco: Psallirea lui Vasile 1I, If, 124.
I, 67. FereciHuri bizanline, II, 148, 149, 151, 152; il. 105.
R, Caldeea. Morrninte regale, I, 92. VEROL!, caseta de la II, HI; il. 159.
URBI I I, Georgia. Bisericii boltita, I, 74. VICE 'lA, enezia, Italia. Muzeu: ~ Adormirea ~ de
Ursus, episcop al Ravennei, I, 70, 133, 136, 253, II, 90. Paolo eneziano, J I, 28[1.
UTRECHT, Olanda. luzeul arhiepi copal: Fecioara cu Viclor, giulgiul sfintului, I, 276; il. 89.
Pruncul, filde , II, 142; il. 162. I altire, I, 282. VIE TA, Auslria. Biblioteca Ilatiollalii: Tratatul lui Dio -
coride, I, 171. Geneza, I, 172-174, 281; il. 3.3, 34.
V EvangheJia lncoronarti, I, 281.
AGAR APAT, Armenia. Biserici: finla Rip ime, T,
84; plan 14; il. 11. ,.oghakal, J, lOO. IE E, 1 re, Franta. Biserica f1ntul Petru, I, 235.
Villehardouin, Guillaume de, II, 182.
ValelLs, trnparat roman, I, 105, 192.
Visarion (Besarion), cardinal, umanisl bizantin, II, 188.
VAL 'AMONERO, Creta. Fr c Ie bi ericii, II, 2H.
LADIMIR, Ru ia. Caledrala Sflntul Dumilru, fre ce,
V R G, Armenia. Evanghclia daruiUl minast.irii de regina
I r 66 87 88' il. 121. Bisel'ica Fecioarei-Ocroliloare
MIke, L1, 128.
(p'okr~Y), 'II, 136-137. - Icoana 1aicii Domnului,
Varlaam, calugar calabrez ~i filozof, II, 185.
II, 1'17; il. 135.
VAROS, Ma edonia, lugo lavia, Bi erica Itntul icolae,
11, 231. OLOTO 0, Ru, ia. Biserica U penia, II, 242.
Vasile 1, lmparat bizanlin, IT, 8, 9, 17, 19, 24, 38, 44, RO DI I, CreLa, mtuastiroa, II, 240.
'.5-51, 113, 11ft., 119, 129. 362 363 Vukasin, tar slrb, 11, 2/.5.
VURVARA, Cynuria, Pelopone . Frescele din paracli ul CUPRINS
siha. lriei, 11, 82.
W
WASHI 'GTO:\', S.U.A. Durnbarton Oaks: I ixidi!. d
fild ., il. 218. 'I'apiserie copta, I, 230; il. 75. - iYa-
tionai Gallery: icoana Maicii Domnului din Calahorra,
il. 203.
WOLFEKB' TTEL axa, Germania. Culeger de des lie
din Vechiul Te lament, rr, 284.
WURZB RG, Bavaria, Germania. Bi eri a I, 2 O.
X
XA THO', Lycia, Asia Mica, 1,45,68.
XEROPOTAMOl:, Muntele Athos. upa numiljl a Pul-
heriei, 11, 274.
Z
ZA JEVAC Serbia Iugo lavia. Bisericii cu plan ll:- III. - A.POGE L: CLASICISJ\IUL BI-
traconc, Ii, 35. ' Z TI, DE LA DINASTIA MACEDO-
ZARAFOJ A, Laconia, GI' ria. Biserica Adorrnirea Mai ii
Dornnului, II, 32. 1 EA A pI A LA CUCERIREA CON-
ZEME ,Bulgaria. Frescelc dill mini!. lire, II, 247. STA TI OPOL LUI DE CATRE CR -
Zenobius, arhilecl bizantin, I, 61.
Zenon, illlp~iraL bizantln, I, 27, 66, 9,91, 135,137,183, CJ TI (843-1204) . 5
206.
ZICA, Serbia, lugoslavia. Bi erica Int11larii: pieturl, If, SITU 'rIA J TORICA ,., . 6
208, sculpturi, Il, 271. 'imtul frumosului (7). - Forta Imperiului sub
Zoe, Impal'ulrasa, II, 11, 63-65, 87, 153; il. 113, 169.
dinastia Macedoneana (8). - Prestigiul Constan-
Zonaras, i Ioric bizantin, 11, 16ft.
ZVARTN TZ, Armenia. Rolonda Sfinlul Origore Lurni- tinopolului (8). - Crestinarea slavilor de sud ~i de
natorul, r. 85, I l. 37; plan 15. est (9). - I uterea bisericii rasaritene ~i ruptura
sa de biserica apuseana (10). - Viata intelectuala
lib dina lia 1a edoneana (10). -Marea cotitura
a istoriei bizan line: venirea la putere a aristo-
cratiei civile (11). - Viata intelectuala sub regi-
mul nobilimii civile (12). - Triumful aristo-
cratiei militare ~i Iunciare sub dinastia Comneni-
lor (12). - r oii dusmani ai Bizantului: turcii
eldgiucizi, normanzii si venetienii (12). - Cu-
erirea Conslanlinopolului in 1204 (13). - itua-
tia anevoioasa a Irnperiului sub dinastia Comne-
nilor (13). - iata inlelectualii sub dinastia
Comnenilor (14). - Literatura ~i artele plastice
din Bizan] (14).
1. ARHl'rECTURA 16
Arhitectura religioasa.-1. Planul fn cruce greaca
365 inscrisa (16): Biseri a de la Skripu; Gill Djami
de la Conslan li nopol; AU k Mu lara Pasa Pictura profana 113
Djami; Biserici constanlinopoliLane Intre seco-
3. ICOA ELE . 116
lele X-XII; 'alonicul!?i Macedonia; $coala
greaca ; I Lalia meridionala ~i icilia; Rusia Kie- 4. MI IATURILE . 119
viana ; Biserici de laAthos.-2. Biserici cu trompe Manuscrisul Grigore din _ azians al 111iVasile I
de coli (29).-3. T'ipurile bazilicale (31): Bazilicilc (Paris gr. 510) ('119).-Manllscrisul Cosmas Indi-
cu sarpanta ; Bazili ile bolLiLe; Bazilicile cu copleustesdela Vatican (Val. ms. gr. 699) (120).-
cupola.-lo. Planurile centrale (3/j).-San Marco Psaltirea greaca 139 din Biblioteca nationala
de la Venetia (35). - Bisericile rupeslre din de la Paris (121).-Rotlilullui Iosua (Vat. Palat.
Cappadocia (36). - Bi. ericile din Armenia (37). gr. 431) (12'1).-Theriaca'l de Nicandru (122).
11rhitectura profana. - Marele Palat :;;i conslruc- - Evangh Iii in stil clasic (122). - Menologul
pile tnconjuratoare (38).-Palalul Mangana (39). lui Vasil al II-lea (123). - Psaltirea lui Vasile
- Palatul Blachernelor (loO). al II-lea din Biblioteca San Marco de la Venetia
2. PICT RA MONUME, TALA . (J24). - Manuscrise de format mic (l25). -
42
Manus risu! Slintului loan Gurii de AuI'
Pictura religioasa.-1. Mozaicul (42): Doctrina al lui ichiCor al III-lea Botaniatul ('126).-
imaginilor; Biserica 'I'heotokos din Marele Miniaturi din secolul a! XII-lea (126). - Omi-
Palat ; Biserica Sfintii Aposloli a lui Vasile I; Iiile lui Iacov din Kokkinobaphos (i26).-
Biseri i de la Constantinopol cu subiecLe evan- Evolutia minialurii in veacul a! XII-lea (128).
ghelice; ernnificatia ~i esteLica decorului; - MiniaLuri armene ('128).
Sflnla ofia de la Conslantinopol; Biserica
Adormirii de la Niceea; Sa!onic; Biserici con- 5. SCULPTURA 129
stantinopolitane ; Hosios Lukas din Focida;
Ronde-bosse (129). - Reliefuri (129). - Panouri
ea Moni din Chios; Daphni; Panouri votive
de parapet (133). - Sarcofage {134}. - Armenia
din secolele XI i XII in SCinta ofia de la Con-
~i Georgia (135). - Vladimir-Suzda! (136).
stantinopol; Mozaicuri constantinopolitans din
secolul XII, azi disparute.i--z. Fresca (66) :Cappa-
docia; a!onic; Sfinta Sofia de la Ohrid ; erezi; 6. ARTELE SOMPTUARE 138
Kurbinovo j Kastoria; Vatopedi; Cipru j Arta Fildesurile (139): A doua jumiitate a secolului al
populara in Grecia. - Riispindirea picturii bi- IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea; Secolul
zantine.-1. Rasia (83): SCInta Sofia de la Kiev; al X-lea; Se olul al XI-lea; ecolul a! XII-lea;
Biserica Adormirii din Lavra Pecerskaia de Casete imperiale. - Steatitele (H3). - Metalele
la Kiev; Iintul Mihail de la Kiev; ovgorod; (143): Porti de bronz; Placi de bronz; Orfe-
Sfmtul Dumitru de la Vladimir.-Georgia (89).- vrarie. - Emailurile (i48): A doua jumatate a
3. Italia (89): Cele mal vechi mozaicuri din San secolului al IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea;
Marco de la Venetia; Catedrala de la Ravenna; ecolul a! X-lea; Secolul a! XI-lea; Icoane cu
Catedrala de la 'I'orcello ; Murano ~l Trieste ; Iiguri au repousse ~i medalioane de ernail ; Meda-
Italia meridionala ; MonLecassino i ant'Angelo lioane; 0 Pa!a d'Oro s ; Secolul al XII-lea; Geor-
in Formis; Mozaicuri in bisericile norrnande din gia. - Sticlarie de lux Iji oitralii (157). - Pietrele
Sicilia; Cefalu; Capela Palatina de la Palermo; (158). - Monedele (159). - Tesalurile (160): A
Martorana; Monrea!e; GroLLaferrata; Mozaicuri doua [umatate a secolului a! IX-lea ~i secolul al
din secolul al XII-lea ~i de la inceputul celui X-lea; Secolul al XI-lea; Secolul al XII-lea. -
de-a! XIII-lea In San Marco de la Venetia. 366 367 Ceramica (165).
7. INFLUE -'fA ARTEI BIZANTI E 1 EU- Ahile de la Arilje; SWul conservator al biseri-
ROPA OCCIDE TALA ~I CE TRALA . '168 ilor Sflnlului Iicolae de la Manaslir ~i de la
aros ; Fecioara-Lievisa de la Prizren; Cinlul
IV. - LUCIRI CREPUSCULARE: EPOCA Nichita de Ja Cu~r:;;i Iinl.ul Gheorghe de la
IMPERIULUI LATIN DE LA CO STA - Staro r agoricno ; Biserica regalii a Sfin(ilor
TI OPOL (1204-1261) $1 RENA$TEREA Ioachirn :;;i Ana de la Sludenica ; Gracanica :
DIN VREMEA PALEOLOGILOR (1261- Mistra; Crela; Rusia ; Serbia: Deeani ; Nordul
1453) . L77 Macedoniei ill a doua jurnatate a veacului al
XIV-lea; ~eoala din regiunea Morava ; Bulgaria;
'178 Tiirile rornane : Curtea de Arges ; Venetia ; 0
SITUATIA ISTORTCA
Iresca italienizanta la Kariye Djami.
Impartirea J rnperiului In tre lalini. Statele gre-
ccsti (178). - Recucerirea ~i restaurarea Irnpe- Picture profanii 25f,
riului (179). - Razboaiele dinaslice !ji ruina
lmperiului (180). - Prosperitalea proprietarilor 3. ICOA ELE 25::;
Iunciari i?i a paturilor negustoresti (181). - Forja
ecolul al XIII-lea (255). - Renasterea din
bisericii (181). - Mistra :;;i Moreea (182).-
vremea Paleologilor (256). - Din anii 1330-
Simtamtntul trecutului elenic (182). - Renas-
1340 ptna la mijlocul secolului al XV-lea (258).
terea umanislii (183). Reactia isihasta (185). -
Bizanjul si Europa occidentalii (185). - Bizantul - Tarile slave (259).
si lumea slava (188). - Bulgaria (188). - Serbia 261
4. MINTA'fURILE ..........................
(189). - Albanezii si rornanii ('190). - Cucerirea
Constantinopolului (191). '1. ecolul al XIII-lea (261). - 2. Renastcrea din
193 vremea Paleologilor (262). - 3. Din anii 1330-
1. ARHITECTURA
134.0 ptna la mijlocul ccolului al XV-lea (262).
Arhitectura religioasii. - Folosirea galeriilor in _ 4. In alara Irnperiului (264.): Rusia ; Serbia;
jurul ediCiciiJor ('193). - Decorul Iatadelor (196). Bulgaria; iria; Miniaturi arabe de influcn tit
- Planurile ill cruce greaca tnscrisa (197).- bizantina ; Armenia.
Bisericile cu trompe de colt (197). - Planurile
bazilicale (199). 267
5. CULPTURA ............................
Arhitectura profanii 202
Sculpl.ura imperiaJa (267). - Sculptura Iune-
2. PICTURA MO UMENTALA 206 ral'3. (267). - Sculplura religioasii (269). - Ve-
netia (270). - Trapezunt (271). - Serbia (271).
Pictura religioasii. - Secolul al XIII-lea (206):
Patmos; Salonic; Serbia; Bulgaria; Trapezunt; 272
6. AR'fELE SOMPT ARE
Venetia. - Epoca Paleologilor (216): Deisis-ul
din Sflnta Sofia de la Constantinopol ; Parigori- Fildesurile (273). - SLealitul ~i ofitul (27f.). -
tissa de la Arta ; Caracterele stilului renasterii Melalele ~i pietrele pretioase (274). - Monedclc
din vrernea Paleologilor; Karlye Djami ; Kilisse (276). - Te aturile (277).
Djami ~i Pammakaristos; Salonicul :;;i scoala
macedoneana ; Muntele Athos; Fecioara-Peri- 7. IN FLUE TA ARTEI BIZA '1'1 IE r T E -
bleptos (Sflntul Clement) de la Ohrid; Srtntul 368 ROPA OCClDENTALA ~I CE TRALA. ..... 281
369
BYZA ICE APRES BYZA CE ............... 286
Glosar 292
Bibliografie ................................ 298
Planuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. 326
Sursa planurilor ~i desenelor (vol. I ~i II) 332
Indice selectiv .............................. 336
12-t-. Tor ('110. Mozaicuri ill ab ida cal dralei, [Apo: Ioli: sfll~ill1l
ccolului al Xt-Ioa-tn cput ul secolu!ui (11 XI l-lea ; F loara :
sfil'~itlll so' lului al XII-lea.)
127. Palermo. Caj ela Palat lna : fillLul Pavel (absida de ud).
(1140-1154.)
r
1:10. Pall'l"Il1o. Hiscri a Ma'" rana: Ador-
mirva Alakii lioumului. (II .3- I t :-1.)
1:~3, Cap de luger 'll pil.l'lIl de aur . T 'oana, (Uningl'ad, Muz aul
I'US, luccpu lul ~t' .olului al Xf l-lea.)
Jil,!. Slin tii Procopi , Durnitru ~i Nestor. l coana. (Jinaslirea
inai. ecolul al XL-lea.)
1-l3-bi . Orniliilo lui loan Gudi. de AUI', lolio 2 VCI' : .;i hirol'
al l l l-Iea lntre loan G lIrl d Aur si arhanghr-lu! ~lihail (Bibliole a
nationala, I'al'i ).
1-l-l-. Acrobat [Ist aubul, Muzr-ul arh ologic. Sccolul al XII-1 -a.]
Un. R lief CII Ilgura 1II)IIi impal"al. (lsLanbul, Muzcul arheologi
Mijlo 1I1 s colului al XI-Ira.)
1-1-6. rtnta Evdochia. I oana din piel re olorato. (Istanbul,
Muzeul arheologi . , e olul al X-I a.)
1-1-7. Fecioara orantji. lcoana de piall'i\ provenind din bi rica
Sfinlul Gheorgh a palal ului Mangana. (Istanbul, Muzcul arheo-
logic. l\lijlotlll colului al XI-lea.)
14 . Fecioara orants. Icoana de piatra. (, al nic, ,flnlul
Ghe rgh . , colcl X - X I.)
150. Hera J s
mi trelul din Ery-
mant h. ( netia,
an Mar 0, Iajada
vcst. colul al
X-IC'a?) -?
'-
162. F cioara u
Prur cuI. Fildes.
(Utr cht, Muz ul
arhiopiscopal. eco- J(j;j. Intrarea lui 1II'i los ill IcrusaliIII. Fild ~ (Bcrlinul de Est,
lul al XI-lea.) ~llIzcclc nul ionale. ,('colcl X-XI)
16;). r ~'tl\ll'i\: aur, mail i?i pietre pretioa P. (\'PIH.'!ia,
Bibliote a Han Mar 0, c lul al lXvlca.]
ISIJ. Const aul.iuopol. I alalul 'l'ekrur: erai. ( ccolul al Xt v-Ica.] lui Toma. (Pc 1a 1250'.)
184. OJ'OpO" Grecia. Biserica Hnn tul Gheorghe: , fin I III Grigore. 18 . Venetia. 'un ~Iar 0, up lu an .lumente : patriarhul
( lena, Muzeul bizanlin. PI' la 1230.) ~i doge1 pri mind rnoast Ie sfinl ului Iarcu, (DII,,;l 120t..j
191. Coustnul inopol. .tnllla-~ufia: Loan Bot('ziliOl1td dill 1 (lISIS.
(PI' la 1270.)
I
192. COil tantiuopol. Km-iye Djami: I ri m ii sap], pasi ai Feel arci.
(1315-'J 320.)
....
..,r:.
-..- .t.;..K.~
~t'-~.-~..' <a.--. -- , :
-O:-,.,.~,,",w_
....... ~av.'.......
. ...:._~..:.~.,!
- ,.,....
..
~ ~ ...
: ....
:.:...:."::.K~ ....,.:.-. ~r..:K,....;......
K,----Ji.l---J:" ~..;n..:_:~ ...
-._ ....
<.,;..u..~
K.;v.,....:~./,.-~ ...::..;...~.;\-
207. losif al IT-lea,
patr-iarh al Con-
slanlinopolului
(14.16-1439).
(Paris, BiblioLeca
naticnala, gr. 1783,
Iol , 98 verso. Prima
[urnatate a s colu-
lui al XV-lea.)
I
II
I
210. Evanghelia II i
trove: sfin l ul loan
si Prohor. ( 1 sco-
va, Biblioteca L
nin, fo1. 2. Po la 21l. PsalLirea slrM d la Munch n. (Miincbcn, Bibliolc a nati .
1390.) nalii, m. lav nr. 4, fol. 12ft ver o. fir!]ilul sccolului al XIVI a.)
212. Carlea lui Iov: prietenii se lntor la Jov. [Pari , Bihliolc a
nationala, gr. 135, fo!. 242 verso. 1362.)
213. ronlca lui Manassos: invazia rusilor In Bulgaria . ub
vialo lav. (Rorna, Biblioleca Val i anului, odex vat .. Iav. 11,
fol. 178 vel' o. '13/,4-13/.5.)