Manualul Instalatorului DAB PDF

Bine ati venit!
Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usurinta de catre
Instalatori.
Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de numeroasele cereri care au ajuns la
societatea ROMSTAL prin intermediul service-ului si care au fost discutate cu Centrele de
Asistenta Tehnica, cu Instalatorii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA.
ATENTIE
Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor.
Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru
conditiile de instalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist
autorizat si specializat.
Societatea ROMSTAL isi declina orice responsabilitate cu privire la vatamarile provocate
persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau daunele asupra lucrurilor, inclusiv instalatiilor,
aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a
produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si
conditiile de instalare.
MANUALUL INSTALATORULUI
2
CUPRINS
Calcul pompa de incalzire 5
Calcul grup de presurizare 25
Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei 33
Instalarea pompei submersibile 41
Sistemul cu inverter Active Driver 45
Recomandari pentru reglarea presostatului

si dimensionarea vasului de expansiune 53
Dimensionarea pompei sumersibile 61
Dimensionarea camasii de racire

motor pompe submersibile 69
Compatibilitate materiale cu alte lichide

in afara de apa 73
3
4
CALCUL POMPA DE INCALZIRE
Aplicatii
Instalatii de incalzire
Instalatii de conditionare a aerului
Incarcare boiler
Recirculare apa care rezulta in urma condensului
Aplicatii industriale cu circuit inchis
5
CALCUL POMPA DE INCALZIRE
Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita pierdere de caldura si fixeaza

temperatura maxima a aerului interior.
Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20C (de exemplu),
trebuie sa existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura
ale cladirii.
Pierderile de caldura intr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura
dispersata din cladire intr-o ora pe metru cub si grad Celsius.
Acestea sunt determinate de:
puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile
de caldura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. A)
puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul
proaspat din ambient (vezi fig. B)
figura A
figura B
Sursa gratuita: razele solare Surse interne: calculator, iluminare, aparate

electrocasnice
6
Exemplu de montaj
INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB
Pompa de
circulatie
incalzire
Pompa de
circulatie
incarcare boiler
Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan

De exemplu:
P = Puterea in kcal/h = 60.000 kcal/h
T = Diferenta de temperatura intre tur si retur = 20C
Q = (0,33 x P)/T
= (0,33x60.000 kcal/h)/20C = 990 l/h = 0,9 m3/h
INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA

CONDUCTE
Pompa de
circulatie incalzire
Pompa de
circulatie
incarcare boiler
7
Exemplu de montaj
INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA
Pompa de
circulatie
incalzire
Pompa de circulatie
pentru incarcare boiler
INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS
Presiune statica (mca)
In cazul unor instalatii cu vas de

expansiune deschis, pozitia
rezervorului determina
presiunea statica.
In cazul prezentat in figura de
alaturi, presiunea statica a
pompei de circulatie este de 3,5
mCA.
Va recomandam sa instalati
pompa de circulatie in aval de
rezervor, astfel incat sa evitati
problemele de cavitatie si asa
incat apa sa iasa din vas.
8
Exemplu de montaj
Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie, la alegerea
instalatorului, in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a electropompei.
P1 (80) > P2 (60)
Instalare pompa circulatie pe tur Instalare pompa circulatie pe retur
P1 P2
Temperatura de lucru tur Temperatura de lucru retur
instalatie ~ 80C instalatie ~ 60C
CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O

INSTALATIE DE INCALZIRE?
Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant; cea cu rotorul ventilat este
solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h
si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. In cazul unor debite mai mici, in
majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de circulatie cu rotor inecat, care au un minim de 2
curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne.
Avantajele pompei cu rotor ventilat:
se poate utiliza cu apa calcaroasa
posibilitate de instalare cu ax pe verticala
gama mare de produse
Avantajele pompei cu rotor inecat:
silentioasa
de la 2 la 3 viteze care se pot selecta
9
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII
DE INCALZIRE TRADITIONALE
GENERATOR DE CALDURA
Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe gaz, lemne sau alt tip de combustibil,
astfel incat poate produce cantitatea necesara de caldura pentru a efectua incalzirea prin
recircularea apei.
Mai nou, o sursa alternativa este reprezentata de panourile solare care, utilizand energia ce
rezulta din radiatia solara, incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire.
CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE

Conductele trebuie sa poata transporta agentul de incalzire la punctul de consum, garantand
debitul maxim si zgomotul cel mai mic generat de trecerea apei. In plus, daca sunt izolate bine,
tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur, un aspect care nu
trebuie sa fie trecut cu vederea, deoarece influenteaza costurile de functionare ale instalatiei.
Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare, ventiloconvectoare, panouri radiante de perete si de
pardoseala.
POMPA
Pompa este un component fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o
dimensiona corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante:
cantitatea maxima de apa, definita ca debit maxim
inaltimea de pompare in metri, care trebuie sa poata compensa pierderile de sarcina in
conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare, incalzitoare, curbe,
coturi, robineti cu sertar etc)
CALCUL DEBIT INSTALATIE
Pw x 0,86 m3
Q=
h
(T)
Q = debit in volum (m3/h)
Pw = necesar de caldura (kW)
0,86 = factor de conversie intre Kcal/h si kW
T = diferenta de temperatura intre tur si retur in C
Deoarece pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite

aspecte, precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze fixe sau a uneia
variabile.
Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fix al curbei, pompa cu viteza fixa poate
satisface cererile instalatiei
Daca la instalatie exista posibilitatea de a varia debitul, va recomandam sa utilizati o pompa
de circulatie electronica cu inverter, care regleaza viteza pompei in functie de cerinta instalatiei.
10
ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII
DE INCALZIRE NECESARE
K = 20/25 W/m3 necesari pentru camere de locuit

K = 35/40 W/m3 doar pentru bai
1kcal/h = 1,163 W
(W=J/sec)
3
2
1
9
7 8
Volum incapere
K W
in mc
1 sufragerie 43 25 1075
2 sala de
mese 17 25 425
3 bucatarie 11 25 275
4 intrare 46 25 1150
5 - hol 42 25 1050
6 camera 1 16 25 400
7 camera 2 22 25 550
8 - baie 16 40 640
9 - birou 24 25 600
total 237 6.165
Putere in W necesara pentru incalzire
11
ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE
Eemplu:
CALCULUL DEBITULUI
Q = P / T = 60.000 kcal/h / 10C = 6.000 l/h = 6 m3/h
= Q1
1- T = Diferenta de temperatura intre tur si retur = 10C
CALCULUL DEBITULUI
2-
Q = P / T = 60.000 kcal/h / 20C = 3.000 l/h = 3 m3/h
= Q2
T = Diferenta de temperatura intre tur si retur = 20C
INALTIME DE POMPARE
Este presiunea necesara pentru a invinge pierderile de sarcina,
consideram:
H = 1,8 mt =H
Q2 = 3 m3/h H= 1,8 mca T 20C
Q1 = 6 m3/h H= 1,8 mca T 10C
12
CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE
INCALZIRE
Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire.
Cu aproximatie, pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis, se considera
aproximativ 0,8-1 mCA pentru fiecare etaj: de exemplu la o cladire cu 4 etaje, putem sa
consideram 3,2 4 mCA de inaltime de pompare.
Exemplu de calcul:
H = Hed x K
Hed = inaltimea cladirii de 9m
K = consideram 25% -30% din inaltimea cladirii
H = 9 x 0,30 = 2,7 mCA
H = 9 x 0,25 = 2, 25 mCA
In general, instaland o pompa electronica, puteti evita erorile in alegerea inaltimii de pompare,
setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj.
13
CALCULUL INALTIMII DE POMPARE
Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pentru a va

ajuta, mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sarcina ale fiecarei componente
prezente in instalatie.
In cazul pierderilor de sarcina inregistrate numai la conducte, va recomandam sa utilizati tabelele
de la pagina 28 si 29.
Eventual, pentru a obtine un calcul cat mai exact, va recomandam sa consulati tabelele
producatorilor componentelor de sisteme de distributie.
VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80C SI VITEZA APEI 1m/s
dimensiune 3/8" - 3/4" - 1 1/4" -

Tip rezistenta > 2"
comerciala 1/2" 1" 2"
Ventiloconvector 1500
Radiator 149
Cazan 149
Vana cu 3 cai 495 495 396 396
Vana cu 4 cai 297 297 198 198
Vana corp incalzire tip in unghi 198 198 149 -
Vana corp incalzire tip drept 421 347 297 -
Robinet de retinere 149 99 50 50
Vana fluture 173 99 74 50
Robinet cu sfera cu trecere totala 10 10 5 5
Robinet cu sfera cu trecere partiala 80 50 40 30
Vana cu sertar cu trecere integrala 10 10 5 5
Vana cu sertar cu trecere redusa 60 50 40 30
Curba la 90 75 50 25 20
Curba in forma de U 99 75 40 25
Largire 50
Ingustare 25
Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA.
14
INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE
Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la
aproape orice instalatie de incalzire, care este utilizata pentru a compensa variatiile
de volum ale apei de incalzire datorate modificarilor de temperatura.
Experienta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la
instalatiile de incalzire este prezenta aerului, iar pentru evitarea acestui lucru
trebuie sa verificati daca presiunea statica a sistemului este mereu mai mare decat
cea atmosferica.
Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o data pe an, precum si
preincarcarea vasului, dar si a instalatiei.
In general, presiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a
instalatiei impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar), in timp ce in cazul sistemului rece
trebuie sa mariti cu 0,5 bar presiunea vasului.
Exemplu:
Daca luam in calcul o

inaltime a sistemului de 30m,
preincarcarea vasului de
expansiune trebuie sa fie de:
30mts/10 = 3 bar
Exemplu:
Presiunea de
preincarcare cu
vasul gol de 3
bar
Starea vasului in timpul Starea vasului in faza

functionarii normale de preincarcare, fara
apa in interiorul
membranei
15
RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE
La punerea in functiune, va Dupa ce ati efectuat instalarea,

recomandam sa efectuati purjarea reumpleti instalatia si efectuati
aerului de la motor, slabind usor purjarea, inainte de a pune in
dopul de aerisire si lasand sa se functiune pompa de circulatie.
scurga lichidul cateva secunde. Puneti in functiune pompa de
circulatie la viteza maxima
In general, nu este necesara nicio

operatie de intretinere a pompei de
circulatie. La inceputul sezonului de
iarna verificati daca axul motorului
nu este blocat.
Instalati atat pe conducta de

aspiratie, cat si pe cea de refulare
In cazul izolarii (termice) asigurati- un robinet de inchidere.
va ca orificiile de evacuare a
condensului din carcasa motorului
nu sunt inchise sau partial obturate.
16
RECOMANDARI PENTRU INSTALARE
La prima punere in functiune si de cateva ori pe an, atunci cand instalatia de
incalzire este activa, exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalzire cel
mai sus amplasat. In acest caz, se va efectua aerisirea, cu instalatia rece, astfel
incat aerul format in interiorul radiatorului sa fie eliminat.
Pentru evitarea formarea aerului, va recomandam ca valoarea presiunii statice a
corpului cel mai de sus sa fie mai mare de 0,5 bar.
Presiunea de aspiratie Exemplu de informatie prezenta in
catalogul tehnic DAB
Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul

instalatiei, va recomandam sa respectati in
dreptul gurii de aspiratie a pompei
urmatoarele valori minime de presiune in
functie de temperatura. In acest caz, se
evita deteriorarea lagarelor si/sau
rulmentilor pompei.
Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte

a pompei de circulatie DAB
- nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece

poate cauza zgomote la instalatia termica, generand recirculari si vartejuri in
conducte.
- va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inainte de montaj
si punerea in functiune a pompei de circulatie, astfel incat sa va asigurati ca in
lichid nu exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze partea hidraulica si
dispozitivul de fixare al pompei
- pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare, va recomandam
sa orientati presetupa inspre partea de jos
- doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei, astfel incat sa evitati
efectul cavitatiei, care poate deteriora pompa
- va recomandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si
aerul existent, deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa
- in cazul unor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele, tubulatura,
rezervoarele si racordurile. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati
care pot intra in pompa, va recomandam sa utilizati filtre tronconice. Aceste filtre,
construite din materiale rezistente la coroziune, au suprafata libera a filtrului cu
sectiune de 3 ori mai mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu
scopul de a nu crea pierderi de sarcina excesive.
(filtru pentru conducte de

aspiratie)
1. corpul filtrului
2. filtru cu grad mic de filtrare
3. manometru diferential
4. tabla perforata
5. gura aspiratie pompa
17
INSTALATIA DE CIRCULATIE
Considerand o instalatie cu circuit inchis:
- recircularea apei calde menajere

- incalzire
- conditionarea aerului
Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la

nivelul retelei de distributie, inaltimea cladirii nu influenteaza in
vreun fel.
In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe

conducta de aspiratie si unul pe refulare, masoara presiunea, iar
diferenta de presiune reprezinta inaltimea de pompare
manometrica.
Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie:
- reduceti viteza pompei

- inchideti usor robinetul de pe tur
- controlati presiunea statica

- scoateti gazul din pompa de circulatie
Curba de rezistenta a instalatiei

Cu punctul de functionare indicat se
obtin parametri de functionare mai
mari atat in Q cat si in H si pot
aparea zgomote la instalatie
Punct de functionare
necesar pentru instalatie
Curba maxima
(de proiect)
Curba pompa
supradimensionata
Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei. In cazul in care vanele de zona se inchid,
debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica mai mare. In acest caz se
trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z.
Instalarea unei pompe de circulatie supradimensionata la o instalatie poate cauza probleme de zgomot din
cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei, putind compromite functionarea si durata de viata a
instalatiei. In anumite cazuri pot exista si probleme de cavitatie.
18
POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE
DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat

(tip BPH E, BMH E, DPH E, DMH E) care permite reglarea parametrilor pompei in
functie de cerintele efective ale instalatiei.
Dispozitive cu inverter similare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani,
deoarece instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie, eliminarea
zgomotului datorat vanelor termostatice sau altor accesorii, precum si un control
imbunatatit al functionarii instalatiei.
Pompa de circulatie DIALOGUE

CEA MAI BUNA REGLARE
Utilizarea convertizorului de frecventa permite

controlul debitului si/sau presiunii sistemului,
obtinand o reglare precisa.
Inverterul poate modifica viteza rotorului pompei,
asigurand un control continuu si adaptand
parametrii hidraulici la noile conditii ale
sistemului.
Sistemele de reglare traditionale permit reglajul
lent si lipsit de precizie, spre deosebire de
convertizorul de frecventa.
SIMPLITATEA INSTALARII
Instaland o pompa electronica, se pot evita erori

in alegerea inaltimii de pompare setand valoarea
in faza de instalare.
In plus, inverterul permite simplificarea
instalatiei, astfel incat robinetii de suprapresiune,
robinetii de by-pass nu mai sunt necesari.
ZGOMOT REDUS
Cand modificati viteza rotorului, se schimba

nivelul de zgomot. De fapt, reducand viteza de
rotatie cu 70% fata de nivelul nominal, nivelul
sonor scade vizibil, imbunatatind confortul. Sectiune interna a dispozitivului
cu inverter
Traductor de presiune diferentiala
19
MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE
1. Mod de reglare la presiune diferentiala

constanta P-c
Modul de reglare P-c mentine constanta presiunea
diferentiala a instalatiei la valoarea de setare H set-
point cand debitul este variabil. Aceasta reglare este
indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor
circuite primare cu pierderi de sarcina mici.
2. Mod de reglare la presiune diferentiala

proportionala P-v
Modul de reglare P-v, atunci cand debitul este variabil,
variaza liniar valoarea inaltimii de pompare de la Hsetp
la Hsetp/2. Aceasta reglare este indicata in special la
instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu
pierderi de sarcina ridicate.
3. Mod de reglare la viteza constanta

Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea
modulului electronic. Viteza pompei poate fi reglata
manual la o valoare constanta actionand direct panoul
frontal sau prin intermediul unei telecomenzi la distanta
printr-un semnal 0-10V. Acest tip de reglare este indicat
in special in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la
instalatiile deja existente.
4. Modalitatea de reglare la
presiune diferentiala constanta
si proportionala in functie de
temperatura apei
Setpoint-ul inaltimii de pompare a
pompei de circulatie este redus sau
marit in functie de temperatura apei.
Temperatura lichidului poate fi setata
la 80C sau la 50C.
Hmin = 30% Hset
20
EXEMPLU NUMERIC PENTRU SETAREA Hset
CU PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA
Considerati urmatorul punct de lucru:

Q = 6,5 m3/h
H = 6m
PROCEDURA:
1. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati
curba DIALOGUE cea mai apropiata de acesta (in
acest caz punctul se afla exact pe curba).
2. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita
a pompei de circulatie.
3. Citirea inaltimii de pompare corespunzatoare acestui
punct limita va fi inaltimea set-point-ului care
trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru
dorit.
Deci Hset = 7bar
21
EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE
In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV, iar punctul de consum
cu R.
In cazul specific, odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV...), pe langa
faptul ca va creste proportional necesarul cantitatii de apa de recirculare, vor
creset pierderile de sarcina pe care pompa trebuie sa le depaseasca.
Pompa de circulatie
cu inverter
DIALOGUE
EXEMPLU DE REGLARE LA
PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA
Presiunea si debitul cresc sau scad proportional

cu variatia necesarului de apa in instalatie.
In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de

7mCA, valoarea Hsetp/2 este setata automat la
3,5 mCA, care este valoarea de pornire.
Setarea de pornire
22
POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE
EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE

CIRCULATIE DIALOGUE
Pompele duble de circulatie cu inverter

reprezentate in pozele de alaturi
gestioneaza instalatia de incalzire a unei
scoli.
Fiind pompe duble, exista posibilitatea
de setare a functionarii alternate la
fiecare 24 ore (prevazuta la produsul
standard) si a modului de functionare,
care la aceasta instalatie este la
presiune diferentiala constanta. Aceasta
setare permite compensarea pierderilor
de sarcina ale sistemului, precum:
colectoare, generatoare de caldura,
tubulatura de distributie, robineti, corpuri
de incalzire, etc
In cazul instalarii in paralel a pompelor
de circulatie, sunt necesari robineti de
retinere care sa garanteze corecta
functionare a instalatiei.
Reglare la presiune
diferentiala constanta
Setare prin intermediul

panoului de control pozitionat
pe corpul motorului.
In acest caz, presiunea
diferentiala ramane
constanta, indiferent de
cerinta de apa.
23
CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE
Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permite
reducerea risipei de apa calda menajera.
Stabilirea corecta a pompei de recirculare inseamna acoperirea pierderilor de caldura

in conducte in momentul in care la punctul de consum se furnizeaza apa calda.
Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la

nivelul tevilor, luand in calcul circuitul cel mai dezavantajat.
Pentru acest calcul, recomandam urmatoarele:
Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculare

Inaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel
mai dezavantajat.
Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80m
Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h
Lungimea conductei de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m
Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1.140 mmCA
24
CALCUL GRUP DE
PRESURIZARE
Aplicatii
Instalatie de presurizare
Aplicatii industriale
Irigare
Grupuri antiincendiu
Agricultura
25
CUM SA DETERMINATI DEBITUL
Informatii generale:
Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum;
pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane, debitul de apa variaza de la
1,6m3/h pana la 2,8m3/h, iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la 800m2
la 1000m2 , debitul variaza de la 1-2 m3/h, bineinteles daca instalatia este impartita pe mai
multe zone.
Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit, trebuie sa stiti ce debit de apa este
necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare.
Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum
WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) 90 l/min

CADA 15 l/min
DUS 12 l/min
MASINA DE SPALAT RUFE 12 l/min
MASINA DE SPALAT VASE 10 l/min
CHIUVETA DE BUCATARIE 9 l/min
LAVOAR 6 l/min
BIDEU 6 l/min
WAS WC CU REZERVOR 6 l/min
_________
TOTAL 166 l/min
Bineinteles, pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min, deoarece nu se utilizeaza toate
punctele de consum in acealasi timp. Prin urmare, pentru a calcula cantitatea de apa necesara,
se utilizeaza formule matematice care pentru un anumit numar de apartamente ne furnizeaza
debitul de apa necesar. Rezultatele calculelor sunt indicate in tabelele de mai jos:
26
CUM SA DETERMINATI DEBITUL
Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h), se utilizeaza urmatoarele tabele:
pentru locuinte: in functie de nr. apartamente

50
45
40
apartamente normale cu
Consum de apa (Q=m3/h)
35
debitmetre
30
25
20
15
10
apartamente normale cu rezervoare de WC
5
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280
Nr. apartamente
(apartamente cu 2 bai+30% Q - apartamente cu 3 bai+25% Q)
pentru hoteluri/spitale: in functie de nr. paturi
27
CALCULUL INALTIMII DE POMPARE
Dupa ce ati determinat debitul de apa necesar, trebuie sa determinati corect si

inaltimea de pompare.
Grupul de pompare trebuie sa ridice apa pana la ultimul etaj al cladirii si trebuie sa
aiba in punctul cel mai indepartat o presiune de cel putin 2 bar (aprox. 20 m). Grupul
trebuie insa sa depaseasca pierderile de sarcina de la nivelul instalatiei, iar daca este
ajutat de o presiune in aspiratie, inaltimea de pompare a grupului va fi:
H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) Haspiratie (m)
Hpierderi
Hutilizare
Haspiratie Presiune retea

alimentare cu apa
Considerand ca pierderile sunt de aprox. 20% din Hcladire si ca Hutilizare doriti sa

fie de 2bar (circa 20 m), avem:
H=(1,2x Hcladire +20) Haspiratie(m)
Rezumand:
1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q
2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem
inaltimea de popare H
3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valorile
calculate ale lui Q si H
28
EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE
Cladire:
Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h total)
Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA)
Inaltime de pompare necasra in punctul cel mai dezavantajat: 20 mCA
42 metri
1 bar
Presiune de la retea
Pompele grupului trebuie sa aiba o inaltime de pompare H:

(42 metri x 1,2) + 20 mCA - 10 mCA. = 60 mCA
Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de

pompe ale grupului, se poate alege versiunea cu una, doua sau trei pompe,
tinand cont de faptul ca:
debitul total este impartit
inaltimea de pompare ramane invariabila
29
TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE
Formula
Formula de
de calcul
calcul este
este
cea
cea aa lui
lui Hazen
Hazen Williams
Williams
(UNI
(UNI 9489
9489 13.3.3.6)
13.3.3.6)
Cifrele in alb: Tabelul se refera la tevi zincate.

Pierderi de sarcina in m pentru fiecare
100 m de teava Pentru alte materiale, inmultiti cu:
- 0,6 tevi din PVC
Cifrele in verde: - 0,7 tevi din aluminiu
Viteza apei in m/sec - 0,8 tevi din otel laminat si inox
30
TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE
Formula
Formula de
de calcul
calcul este
este
cea
cea aa lui
lui Hazen
Hazen
Williams
Williams
(UNI
(UNI 9489
9489 13.3.3.6)
13.3.3.6)
Cifrele in alb: Tabelul se refera la tevile zincate

Pierderi de sarcina in m pentru fiecare
100 m de teava Pentru alte materiale, inmultiti cu :
Cifrele in verde: - 0,6 tevi din PVC

Viteza apei in m/sec - 0,7 tevi din aluminiu
- 0,8 tevi din otel laminat si inox
31
32
CUM SA CALCULATI
ASPIRATIA MAXIMA
A POMPEI
Calculul capacitatii de aspiratie

Cavitatie
Recomandari pentru o functionare corecta
33
CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE
Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula:
Z1 = pb NPSH necesar Hr - pV
Pb = presiune barometrica (in mCA),

depinde de altitudinea fata de nivelul
marii (vezi tabelul 2 de pe pagina
urmatoare)
NPSH = NPSH al pompei la punctul
de functionare, indicat in catalogul DAB
PUMPS SPA
Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe
partea de aspiratie
Pv = presiunea de vaporizare,
tendinta fluidelor fiind sa se evapore (in
mCA), in functie de temperatura fluidului
(vezi tabelul 1 pagina urmatoare)
34
CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE
Presiune de vaporizare (pV)
Tabelul 1
Presiune barometrica (pb)
Tabelul 2
35
EXEMPLU DE CALCUL
Formula de aplicare: Z1 = pb - NPSHcerut - Hr pV
Exemplu:
Considerand pompa model K 90/100
Q = 7,4 m3/h
NPSH= 3,25 m
Pb = 10.33 mCA
Hr = consideram pentru simplitate 2m
Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite:
T=20C = pV=0,22m T=90C = pV=7,035m

Z1=10,33-3,25-2-0,22= 4,86m Z1=10,33-3,25-2-7,035= -1,95m
T=95C = pV=8,55m
Z1=10,33-3,25-2-8,55= -3,47m
NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat

factorul de siguranta = - 0,5 m
In cazul in care exista gaz in apa, se adauga factorul = - 0,5m
36
CAVITATIA
Pentru a garanta o functionare buna, precum si un randament maxim al

electropompei, trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction
Head) al pompei, pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1.
Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a

pompei fara sa se inregistreze fenome de cavitatie.
Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand, la intrarea in rotor,

presiunea absoluta scade la valori care permit formarea vaporilor in interiorul
fluidului, din cauza carora pompa functioneaza neregulat, cu o scadere a
inaltimii de pompare. Pompa nu trebuie sa functioneze in cavitatie pentru ca, pe
langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui unui ciocan metalic
(datorat imploziei bulelor de abur), provoaca defectiuni iremediabile la rotor.
Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cavitatie. Este
evident inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie.
37
DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON
Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon, care nu sunt recomandate in niciun
caz, deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei.
In figura de mai sus, in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului.
Aceasta situatie cauzeaza functionarea in gol a pompei, deteriorand etansarea
mecanica, partea hidraulica.
38
RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA
1. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul care

trebuie sa fie pompat.
2. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de sprijin favorizeaza absorbirea
eventualelor vibratii generate de functionarea pompei.
3. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala, astfel incat motorul
sa fie intotdeauna deasupra pompei.
4. Conductele metalice nu trebuie sa transmita forte prea mari catre racordurile
pompei, intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi.
5. Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este negativa, atunci trebuie sa instalati
neaparat la aspiratie un sorb avand caracteristici corespunzatoare.
6. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare
trebuie sa fie graduala. Lungimea conului de trecere trebuie sa fie de 57 ori
diferenta diametrelor.
7. Verificati cu grija daca racordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului.
8. Pentru a evita formarea golurilor de aer in conducta de aspiratie, trebuie sa
prevedeti o mica panta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa, dupa
cum este indicat in figura.
NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa, sa fie proportionate cu cele

ale grupului instalat.
ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITIONATA DEASUPRA SURSEI DE APA): va
recomandam sa utilizati o protectie impotriva mersului in gol, pentru a evita
functionarea grupului in conditii anormale.
ASPIRATIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va
recomandam sa protejati pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu
intrerupatoare cu plutitor.
RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care presiunea
poate cobori sub valori prea scazute, va recomandam sa instalati in aspiratie un
presostat de presiune minima prevazut cu protectie.
FUNCTIONAREA IN GOL DETERIOREAZA ELECTROPOMPELE!
39
40
INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE
Alegerea pompei submersibile

Exemple de instalare
41
ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE
Pentru alegerea pompei potrivite, trebuie sa definim functionarea acesteia, luand in considerare
urmatoarele elemente:
Tipul fluidului, daca este apa sarata, termala, de put, etc...
Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4 max. 120g/mc, pentru pompe de 6 max. 40g/mc)
Temperatura apei in C
Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9)
Adancime si diametru put
Tip utilizare: furnizare apa pentru locuinta, industrie, evacuare apa din rezervor, irigare sau alte
utilizari care trebuie sa fie precizate
Debitul de apa necesar
Presiunea necesara la punctul de consum
Nivelul static al apei in put
Nivelul dinamic al apei in put
Caracteristicile conductei de distributie
Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata, trifazata
Caracteristicile comenzii: cu variator de frecventa sau traditionala
Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda, pentru alegerea sectiunii corecte a
cablului de alimentare electrica.
D = diferenta de nivel intre

=1
suprafata apei si nivelul terenului
L = lungimea totala a tevilor

pana la intrarea la punctul de
consum
D L
Intrare apa la
punctul de consum
Exemplu de calcul pompa:
Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2,5 bar

si conductele cu L = 120 m D = 30 m
Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Presiunea ceruta
intrare punct de consum = 5,7 + 30 + 25 = 60, 7 mCA
Qpompa = 60l/min
42
EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT,
VAS DE EXPANSIUNE SI TABLOU ELECTRIC
Conducta evacuare Tablou electric model ES de comanda si
(catre casa) protectie pompa submersibila
In cazul pompei monofazate, este
necesar CONTROLBOX, care contine
condensatorul de pornire
COMPONENTE NECESARE
PENTRU REALIZAREA
INSTALATIEI
1. Pompa submersibila
2. Robinet de retinere
3. Racord cu 5 cai
4. Presostat
5. Manometru
6. Vas de expansiune
7. Racord flexibil
8. Tablou electric de
comanda si control
9. Sonda de nivel protectie
Vas de expansiune + impotriva mersului in gol
manometru + racord cu 5 10. 1 cablu de alimentare
cai + presostat 11. 1 cablu semnal presostat
12. 1 cablu pentru sonda
nivel
Robinet de retinere
instalat astfel incat sa se
poata efectua operatiunile
de intretinere
Sonda de nivel
control mers in
gol, care se
instaleaza la
cel putin 30-50
cm deasupra
grilei de
aspiratie
43
EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI
CONVERTIZOR DE FRECVENTA
Conducta evacuare
(catre casa)
COMPONENTE NECESARE PENTRU
REALIZAREA INSTALATIEI
1. Pompa submersibila
2. Inverter
3. Robinet de retinere
4. Vas de expansiune
5. 1 cablu de alimentare inverter
6. 1 cablu intre inverter si pompa
Vas de expansiune
de la 3 la 8 litri
Atentie:
La modelul cu inverter
monofazat/trifazat (AD M/M 1,1) este
necesara instalarea tabloului electric
mod. control box, care contine
Sistem cu condensatorul de pornire.
inverter
Active Driver
Robinet de retinere
instalata asa incat sa se
poata efectua operatiunile
de intretinere
RECOMANDARE:
La anumite instalatii, va
recomandam montarea
unui filtru inamonte de AD,
astfel incat sa evitati
defectarea senzorului de
presiune din interiorul
inverterului
44
SISTEM CU INVERTER
ACTIVE DRIVER
Ce este ACTIVE DRIVER

Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER
Economie de energie
45
CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER
Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control

pentru electropompele cu viteza variabila, capabil sa mentina constanta
presiunea atunci cand debitul este variabil.
Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din:

- un inverter
- un senzor de debit
- un senzor de presiune
Apa curge prin acest dispozitiv, avand functia de racire a componentelor

(temperatura maxima a fluidului pompat 50C).
Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER:
- un confort sporit datorat presiunii constante

- economie de energie datorata unei utilizari eficiente a motorului
- silentiozitate mai mare datorata reducerii numarului de rotatii ale motorului
in functie de reducerea debitului cerut
- eliminarea suprapresiunii
- o durata de viata mai mare a electropompei
- instalare simpla
ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii:
- Protectie impotriva mersului in gol

- Protectie impotriva supraincalzirii electropompei
- Protectie impotriva tensiunii de alimentare anormale
- Protectie amperometrica
- Protectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire
46
CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER
Putere Domeniu Presiune

Curent Alimentare Alimentare
maxima de reglare maxima
Model nominal ACTIVE elettropompa
motor presiune
motor (A) DRIVER (V) (V) (bar)
(kW) (bar)
Active Driver
8.5 A 1.1 Kw 1x230V~ 1x230V~ 1-6 16
M/M 1.1
Active Driver
4.7 A 1.0 Kw 1x230V~ 3x230V~ 1-9 16
M/T 1.0
Active Driver
9.3 A 2.2 Kw 1x230V~ 3x230V~ 1-15 16
M/T 2.2
Active Driver
7.5 A 3.0 Kw 3x400V~ 3x400V~ 1-15 16
T/T 3.0
Active Driver
13.3 A 5.5 Kw 3x400V~ 3x400V~ 1-15 16
T/ T 5.5
ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele, monofazate si trifazate, pentru a putea
fi imbinat cu toate pompele DAB. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe
compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER.
Modelul K Modelul EURO, EUROINOX, Modelul K
EUROCOM
Modelul JET, JETINOX, JETCOM
Modelul CS4, AS4, S4 Model PULSAR, PULSAR DRY Model KVC, KVCX Model KV3-6-10 Modelul KV 32
NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 lt/min
47
ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL
INVERTER ACTIVE DRIVER
Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit, pe

langa o simpla instalare si o tarare succesiva a presiunii, un confort perceput in
termeni de stabilitate a presiunii si economie de energie.
In paginile ce urmeaza sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni

de tarare si randamentul corespunzator. Cum se poate observa, exista o scadere
semnificativa a energiei in WATT.
Mai jos puteti vedea un exemplu practic; la acelasi debit de 60 l/min., sunt
prezentate valorile puterii absorbite:
Q= 60l/min H=42mca P=1300W
48
ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER
CURBA
HIDRAULICA
CURBA
PUTERII
49
ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER
ATENTIE:
La set-pointul de 1bar, avand in

vedere scaderea eficientei, nu se
recomanda aceasta setare.
Va recomandam o pompa cu o CURBA DE
inaltime de pompare mai mica
RANDAMENT
CONCLUZII:
1 Reducand valoarea de inaltime de pompare constanta se reduce

puterea absorbita, unde se va observa o economie de energie medie de
aproximativ 30%, care depinde de valoarea inaltimii de pompare setate.
2 Va recomandam sa setati valoarea inaltimii de pompare (SET-POINT)
in partea centrala a curbei (nu mai mare de 2/3 si nu mai mica de 1/3).
Vezi domeniul indicat in verde.
50
GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER
CU ACTIVE DRIVER
1 KVCX AD... 2 JET .... AD 2 EUROINOX .... AD

Pompa multietajata verticala Pompe autoamorsante Pompe multietajate
orizontale
2 PULSARDRY .... AD
Pompa multietajata PULSARDRY 3 KVCX AD...
Pompe multietajate verticale
51
CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM?
Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida, mai jos gasiti un tabel in care sunt
prezentate, in functie de nr. de apartamente, etaje si nr. de bai, grupurile de presurizare
cele mai potrivite.
n appart. 2 3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 35 40 45 50
n
h(mt) tipologia
piani
1wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M
2 27 2wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M
3wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M 3A.D. 35/120M
1wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M

3 32 2wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M 3A.D. 35/120M
3wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 35/120M 3A.D. 35/120M
1wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 45/120M

4 36 2wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 45/120M
3wc 1A.D. 40/80M 2A.D. 40/80M 2A.D. 45/120M 3A.D. 45/120M
1wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 45/120M

5 41 2wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 45/120M
3wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 45/120M 3A.D. 45/120M
1wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120

6 45 2wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120
3wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
1wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120

7 50 2wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120
3wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
1wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120

8 54 2wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
3wc 2A.D. 55/50M 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
1wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120

9 59 2wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
3wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 60/120 3A.D. 60/120
1wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 70/120

10 63 2wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 70/120 3A.D. 70/120
3wc 2A.D. 65/80M 2A.D. 70/120 3A.D. 70/120
LEGENDA:
h = este inaltimea de pompare necesara, daca luati in calcul inaltimea cladirii
respective
Tipologia = nr. de wc-uri per apartament
Exemplu:
In cazul unei cladiri de 7 etaje cu 30 apartamente, 1 WC si fara presiune in aspiratie, se poate alege grupul 2 A. D. 65/80 M
In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive, consideram:

H_aspiratie = 1,5 bar = 15 m
H_etaj = 3m per etaj
In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente, 1WC per apartament si presiune in aspiratie de 15m se alege grupul de pompare 2
A.D. 35/120 M, deoarece scazand 15m (de presiune pozitiva in aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje.
52
RECOMANDARI PENTRU REGLAREA
PRESOSTATULUI SI DIMENSIONAREA
VASULUI DE EXPANSIUNE
Alegerea vasului de expansiune

Exemplu de instalare si reglare
Cum sa cititi curba hidraulica pompa jet
Cum sa reglati un presostat
53
ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE
Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie

de punctul de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este
egala cu 1/ 3 din debitul exprimat in l/min.
Exemplu:
Debit Q = 120 l/min capacitate vas de expansiune = 120/3 = 40 litri
Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate
previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absentei
compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii.
ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE
Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar, mai

mica decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor instalatiei.
H Presiune de
preincarcare
Pstop = 4 bar cu vas gol
2 - 0,3 =1 ,7 bar.
Pstart =2 bar
Q
Situatie vas fara apa, Situatie vas cu apa, in faza
in faza de preincarcare de functionare normala
PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE...
Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune,
verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta
dintre presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Frecventa acestui control
trebuie sa fie marita pe masura ce creste frecventa pornirilor si presiunea maxima de
functionare a grupului.
54
EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE
Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar
vas de expansiune presostat

Set presostat:
Capacitate vas
strat = 3,5 bar
81 : 3 = 27 litri
stop = 5,5 bar
Preincarcare vas
3,5 0,3 = 3,2 bar Tablou de comanda
si control
punct de consum
Q= 80l/min
H=4,5bar
CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80
Presiune de oprire
5,5 bar
Presiune de pornire
3,5 bar
55
EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE
Punct de functionare cerut Q = 27 l/min; H=3,2bar
rezerva punct de consum vas de expansiune

de apa Q= 27 l/min Capacitate vas
H=3,2 bar 27 : 3 = 9 litri
Preincarcare vas
2,5 0,3 = 2,2 bar
presostat
set presostat:
reteaua de
start = 2,5 bar
alimentare cu
stop = 4,0 bar
apa
CURBA HIDRAULICA POMPA EUROINOX 30/30
Presiune de oprire
4,0 bar
Presiune de pornire
2,5 bar
56
GHID PENTRU CITIREA UNEI CURBE
HIDRAULICE POMPA AUTOAMORSANTA DAB
La pornire, pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune, datorita duzei
si tubului venturi, suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea conductelor de
aspiratie, ca si in cazul aspiratiei din put cu pompe situate la suprafata apei. Inaltimea de
aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Aceste pompe au debite si puteri relativ
reduse.
Mai jos este prezentata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS SPA.
Acest parametru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie, indicate cu
Hs. Cand creste diferenta de nivel, debitul scade.
Exemplu:
In cazul inaltimii de
aspiratie de 8m, debitul
maxim al pompei va fi de
2,5 m3/h, cu o inaltime
de pompare de 25 mCA.
Hs
Hs
Pompa pornita
Pompa oprita
Aspiratie din put

Aspiratie din put, cu plutitor de
protectie impotriva functionarii in gol
57
PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE
Square D
Square D Telemecanique & Italtecnica
Telemecanique
INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI
Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potrivita pentru
majoritatea instalatiilor si cerintelor.
Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la
diferite cerinte.
REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA
Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa).

Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0,3 bar mai mica decat
valoarea presiunii minime. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati golit
apa din rezervor.
Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei, incepeti tararea
urmand indicatiile de mai jos, verificand valorile stabilite cu ajutorul manometrului.
SQUARE D
Infiletati piulita A pentru a modifica valoarea presiunii de pornire. In mod automat se va
schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil.
Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa
TELEMECANIQUE / SQUARE D TELEMECANIQUE/ ITALTECNICA

Infiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire, modificand diferentialul
Infiletati piulita A pentru a mari valoarea presiunii de oprire
Actionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua operatia inversa.
58
IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR
DEFECTIUNI VERIFICARI (cauze posibile) REMEDII
1. Motorul nu porneste A. Verificati daca presostatul a fost A. Micsorati presiunea de

alimentat preincarcare cu 0,2 bar sub
presiunea minima a presostatului
B. Verificati daca presiunea de
preincarcare a rezervorului nu este mai
mare decat cea minima a presostatului
1. Motorul nu se A. Verificati daca presiunea de tarare a A. Reglati presostatul la o presiune

opreste cand cererea presostatului pentru oprirea motorului nu mai mica.
de apa a incetat este mai mare decat cea pe care o poate
genera (aspiratie + refulare)
B. Verificati daca contactele presostatului B. In caz contrar inlocuiti

sunt libere in miscare presostatul.
1. Presostatul A. Verificati tararea presostatului care A. Mariti valoarea de tarare a

intervine cu porniri si este de obicei prea scazuta. presostatului pana cand depasiti
opriri frecvente in acest inconvenient. Nu uitati apoi sa
timpul furnizarii resetati preincarcarea rezervorului
normale de apa B. Verificati integritatea membranei in functie de presiunea de pornire.
vasului de expansiune (daca este
utilizat) B. In caz contrar indepartati
inconvenientul.
PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS
Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul

transparent
Desurubati si indepartati surubul de blocare B

pozitionat intr-unul din cele 12 orificii ale
selectorului de tarare A (figura 1).
Rotiti selectorul de tarare A in sensul acelor de

ceasornic pentru a mari in acelasi timp presiunea
de pornire si cea de oprire (presiunea de pornire
scade, iar cea de oprire ramane fixa).
Actionati selectorul de tarare A si rotiti-l in sensul

acelor de ceasornic pentru a micsora diferentialul
(figura 3).
Figura 2
Puneti la loc si fixati surubul de blocare B in Figura 1
orificiul selectorului A astfel incat sa fie aliniat cu
unul dintre cele 2 filete pozitionate sub selector
(figura 4).
Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4 Figura 4

suruburi.
Figura 3
59
60
DIMENSIONAREA
POMPEI SUBMERSIBILE
Aplicatii
Drenaj apa de ploaie

Evacuare apa condens (aer conditionat, cazan, etc)
Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare
Golirea rezervoarelor si/sau piscinelor
Transferarea fecalelor
Instalatii industriale
61
POMPE SUBMERSIBILE
Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul

electropompelor centrifugale; trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pompare
cerute de instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali
corespunzatori.
Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mobila.
In cazul instalarii mobile, pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner

ergonomic care permite o manipulare si o instalare simpla. Este foarte important ca
instalarea sa fie corecta pentru a preveni problemele care afecteaza functionarea.
In cazul instalarii fixe, DAB propune dispozitivul rapid de pompare denumit DSD2.
Acesta este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de asemenea
are o utilizare simpla si care se poate adapta la diferite modele de pompe DAB (vezi
catalogul tehnic).
O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu

trecere integrala (cu sfera sau cu clapeta). Instalarea sa permite evitarea refluxului
si formarea golurilor de aer in corpul pompei. Prezenta aerului in corpul pompei
poate duce la dezamorsarea acesteia, la functionarea in gol si la posibile infiltratii in
etansarea mecanica a motorului.
In plus, omiterea robinetului de retinere, in cazul in care putul are dimensiuni relativ
mici, permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltarea nivelului si
functionarea in continuu a pompei.
Pentru dimensionarea conductei de refulare, este recomandat sa reduceti pe cat

posibil pierderile de sarcina, deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei
pompe mai puternice in ceea ce priveste consumul de curent electric.
62
CALCUL DEBIT
Dimensionarea pompelor
- CIRCUIT APE UZATE
TIP PUNCT DE CONSUM UNITATE MASURA CANTITATE IN LITRI/ORA

Birouri Serviciu 120
Locuinta Locuitor 65/80
Restaurante/cantina Persoane 60/70
Restaurante Persoane 55/65
Comunitati diferite Persoane 65/75
CALCULUL DEBITULUI POMPEI

Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea medie estimata.
Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locuitori in fiecare apartment)
(20x120) + (30x3x80) = 2.400 + 7.200 = 9.600 l/h in total
- CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE
K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECIPITATII impartit la NR. POMPE INSTALATE
K = 1,3 l/min x mp in cazul suprafetei rigide (ex: asfalt, pardoseala in general, etc...)
K = 0,3 l/min x mp in cazul suprafetei moi (ex: camp, gradina, zona cu pietris)
1000 m2 x 1,3 = 1300 l/min impartit la 2 pompe = 650 l/min fiecare

(luand in calcul: asfalt, ciment, pardoseala in general)
1000 m2 x 0,3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare
(luand in calcul: camp, gradina, zona cu pietris)
Q= 0,3 l/min x m2 in cazul

suprafetelor moi (ex: camp, Q = 1,3 l/min x m2 in cazul
gradina, zona cu pietris) suprafetelor rigide (ex:
acoperisuri, asfalt, ciment,
pardoseala in general)
Calculul debitului de apa din

infiltratiile din panza freatica nu
este simplu si nu exista tabele
care sa poata identifica debitul
de apa necesar in m2 in functie
de adancime si zona geografica.
63
CALCUL INALTIME DE POMPARE
Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel, pozitionata pe verticala, intre pompa si
nivelul conductei la iesire.
Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor
corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul, va recomandam sa
dimensionati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0,7 m/s 1,7 m/s.
In paginile anterioare, gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in functie
de debitul apei si dimensiunea conductei.
Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia trebuie sa fie calculate in functie de
coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de distributie.
Orientativ, mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate curbelor, racordurilor,
robinetilor cu sertar si robinetilor de retinere.
Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente.
Curbe Racorduri
DN 45 90 90cu raza lunga Robinet cu sertar Robinet de retinere
Lungimea conductei echivalente (metri)
25 0,3 0,6 0,6 _ 1,5
32 0,3 0,9 0,6 _ 2,1
40 0,6 1,2 0,6 _ 2,7
50 0,6 1,5 0,9 0,3 3,3
65 0,9 1,8 1,2 0,3 4,2
80 0,9 2,1 1,5 0,3 4,8
100 1,2 3,0 1,8 0,6 6,6
125 1,5 3,6 2,4 0,6 8,3
150 2,1 4,2 2,7 0,9 10,4
200 2,7 5,4 3,9 1,2 13,5
250 3,3 6,6 4,8 1,5 16,5
300 3,9 8,1 5,4 1,8 19,5
CALCUL CAPACITATE CUVA
VOLUM CUVA APE UZATE

Cantitatea totala de evacuat impartita la 4
(inmultiti cu 0,6 daca instalatia are 2
pompe)
Exemplu:
10 m3/h / 4 = 2,5 m3 (pentru o pompa)
10 m3/h / 4 x 0,6 = 1,5 m3 (pentru 2
pompe)
VOLUM CUVA APA DE PLOAIE

0,035 x SUPRAFATA EXPUSA= m3 volum
Ex: 1000 m2 x 0,035 = 35 m3
Volumul cuvei trebuie sa prevada pana la
25-30 minute intrerupere energie electrica.
64
Tablou electric
Presiune recomandata
de iesire 2 sau 3 mCA
Plutitor de
pornire/oprire
L
h
Robinet de retinere
Exemplu de calcul pompa:
Luand in caclcul cererea de Q = 300

l/min
Cu o distribuire a conductelor de:
L = 30 m si h = 4 m
Hpompa = PCL + h + Presiunea la

iesire = 4,2 + 4+3 = 11,20 mCA
Qpompa = 300 l/min
PCL=Pierderi de sarcina in conducte

h = diferenta totala de nivel
L = lungimea totala a conductelor
65
EXEMPLU DE INSTALATIE CU EXEMPLU DE INSTALATIE FIXA
DISPOZITIV DE POMPARE DSD2
Dispozitiv de pompare DAB
Robinet cu
trecere partiala
Robinet de retinere
cu trecere totala
Recomandari pentru
o intretinere
corespunzatoare
Dupa pornirea instalatiei, va
recomandam sa efectuati o inspectie si
sa curatati instalatia, in special robinetul
de retinere, cam la 3 luni. Acest interval
de timp poate fi marit dupa primele
inspectii bine realizate.
Curatati pompa cu grija indepartand

orice corp strain prins in grila de
aspiratie si verificati libera miscare a
plutitorului. Daca este necesar, scoateti
pompa din cuva.
Va recomandam sa efectuati cel putin o

data pe an curatirea instalatiei cu apa,
actionand repetat pompa.
66
EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 1 POMPA
INSTALATIE CU 2 PLUTITOARE
Alarma sonora
TABLOU DE
PROTECTIE
SI CONTROL
Plutitor de semnalare alarma maxima
Robinet de
retinere cu
trecere totala
Plutitor de pornire/oprire
POMPA
INSTALATIE CU 3 PLUTITOARE
Alarma sonora
TABLOU DE
PROTECTIE
SI CONTROL
Robinet de
retinere cu
trecere totala
Plutitor de pornire/oprire
POMPA
Plutitor de oprire
67
EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2 POMPE
INSTALATIE CU 4 PLUTITOARE TABLOU DE

PROTECTIE
Alarma sonora
SI CONTROL
Robinet de
retinere cu
trecere totala Plutitor de comanda pornire/oprire
Plutitor de comanda pornire/oprire

POMPA 2
POMPA 1
Plutitor de protectie impotriva functionarii in gol
INSTALATIE CU 5 PLUTITOARE TABLOU DE

Alarma sonora PROTECTIE SI
CONTROL

Robinet de
retinere cu
trecere totala Plutitor de comanda pornire/oprire
Plutitor de comanda pornire/oprire

POMPA 2
POMPA 1
Plutitor de oprire contemporana a celor doua pompe
Plutitor de protectie impotriva functionarii in gol
68
DIMENSIONAREA RACIRII
MOTORULUI POMPE
SUBMERSIBILE
Dimensionare camasa de racire
69
CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE
O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile, debitul de

apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale.
100
80
Altele
60 Racire
Total defectiuni motor
40
20
Evaluand situatia, mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii
Q = debitul apei
apa
Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB sunt

proiectate pentru a functiona la o temperatura ambianta
de 40C.
Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel incat sa

asigure motorului o durata lunga de viata.
Viteza de racire este indicata pe placuta motorului si in

manualul de instructiuni anexat pompei.
put
70
(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40C)
1. Verificarea racirii corespunzatoare a motorului

- calculati viteza fluxului dupa urmatoarea formula:
Q[m3 / h] 353,7 In care:
v[m / s ] = Q=debit
(D[ ] ) (d[ ] )
mm
2
mm
2 D=diametrul putului
D=diametrul motorului
Daca v > 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4 Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6 Franklin)
Nu este necesara camasa de racire, motorul este racit
corespunzator.
Daca v < 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4 Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6 Franklin)
treceti la punctul 2 de la pagina urmatoare
71
(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40C)
2. Calculul diametrului recomandat pentru camasa

Considerand debitul Q al sistemului, consultati graficul de mai jos;
Diametrul maxim recomandat pentru camasa:
Diametru maxim recomandat Motoare DAB
Diametru maxim recomandat Motoare Franklin
72
COMPATIBILITATE MATERIALE CU
ALTE LICHIDE DECAT APA
73
CUPRINS
CU CE APA LUCRAM 75
APA POTABILA 75
APA NATURALA 75
APE DE SUPRAFATA 75
APE DE ADANCIME 75
APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip) 76
APA PENTRU CAZANE PE ABUR 77
APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii) 77
APA PENTRU UZ IGIENIC SI DE SIGURANTA 79
VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE
SA NE FERIM? 81
FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII 81
DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC 82
TEMPERATURA 82
TEMPERATURA APELOR 83
CONCENTRATIA DE SARE 83
VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI 83
SUBSTANTE STIMULATOARE 84
SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI 84
AGRESIVITATEA APEI 85
APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE DURA? 87
APA SEAMANA CU NOI. POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA) 89
DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII 90
FONTA 91
OTELUL 92
MATERIALE PLASTICE 94
CAUCIUC 95
MATERIALE CERAMICE 96
MATERIALE SINTERIZATE 96
ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS 97
COMPATIBILITATE MATERIALE SI LICHIDE 100
74
CU CE APA LUCRAM
Apa potabila:
limpede, incolora, inodora, pura din punct de vedere bacteriologic, cu pH = 6,4 8 si
temperatura 8 15C
Ape naturale:
apa poate fi de origine de suprafata, adanca sau mai rar de origine atmosferica.
Ape de suprafata:
(provenienta ape de suprafata: din rauri, lacuri, ape statatoare sau mare)
Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte
ridicat; fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor care se
varsa in mare printr-un estuar, limitate la perioadele de maree sau seceta.
Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza, in majoritatea cazurilor, in
domeniul 1035F, cu mici exceptii.
Compozitia chimica a apelor de suprafata, ca si in cazul apelor adanci, releva natura
terenului pe care acestea curg.
Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3), creta (CaSO4 2H2O) si
dolomit (CaCO3 MgCO3).
Apele alcaline provin din terenurile unde carbonatii predomina fata de Sarurile neutre.
Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase.
Ape de adancime:
Apele de adancime, spre deosebire de cele de suprafata, nu contin substante in
suspensie precum noroiul, argila si diferite particule care provin din deseuri industriale
sau domestice. Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le
traverseaza.
75
Apa de ploaie:
Apa de ploaie nu este deloc pura, deoarece traversand atmosfera, o spala si se satureaza de
impuritatile continute de aceasta. In plus este foarte coroziva din cauza continutului ridicat
de gaz dizolvat (oxigen, dioxid de carbon si, in zonele industriale, acid sulfuric si hidrogen
sulfurat).
Ape de mare:
Apa de mare (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3);
desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste, este un coroziv foarte puternic.
Continutul de sare este variabil, intre 32 38 g/kg in functie de mare.
Sarurile care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de
magneziu.
Compozitia procentuala poate fi considerata, aproximativ, aproape constanta cel putin pentru
componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg; de aceea va fi suficient sa
stiti concentratia unuia dintre aceste componente pentru a putea sa le calculati pe celelalte.
Ca factor de baza a fost aleasa concentratia de clor, adica cantitatea de grame de halogeni
continuti intr-un kg de apa de mare, exprimati in Cl.
Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai
jos
S% = 0,03 +1,805 Cl %
Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura, desi se pot
intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea
biologica.
Ape de racire:
(utilizate la instalatiile de racire de orice tip)
Caracteristici ideale:
Duritate calcica medie 10 20Fr
Usoara suprasaturare de carbonat de calciu

Putere tampon mare (pH greu alterabil)
Salinitate de sare totala, concentratie de cloruri si gaze dizolvate nu foarte mari
Debit constant in timp
76
Lipsa sporilor sau microorganismelor animale si vegetale (bacterii, ciuperci si
alge)
Absenta substantelor solide in suspensie, precum si a substantelor in
putrefactie sau substantelor corozive care provin din deseuri de origine domestica sau
industriala
Temperatura constanta si nu foarte ridicata
Apa pentru cazanele de abur:

Fara saruri care pot duce la formarea crustelor
Necorozive pentru materialele componente ale instalatiei
Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs.
Apa de condens:
(apa incalzita in urma condensatiei)
Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de carbon si oxigen.
Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida, cu atat mai puternica cu
cat este mai ridicata presiunea partiala pe care o are dioxidul de carbon in faza
gazoasa.
Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta, prin reactia
Fe Fe++ + H2(1), care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele
anodice si producere de hidrogen in zonele catodice.
Daca oxigenul lipseste, reactia (1) se poate desfasura, doar foarte greu (deoarece
producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarificate care se
desfasoara la nivelul atomilor). Prin urmare si reactia anodica se opreste sau
incetineste foarte mult.
77
Daca solutia este foarte acida, concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste, prin
actiunea de masa, sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc.
In practica, influenta pH-ului asupra vitezei de coroziune a fierului in apa de condens este
data de tabelul de mai jos:
tab. R. Rath
Viteza de corodare a fierului in apa de

pH
condens
7 Nula
6 Slaba
5 Puternica
<5 Foarte puternica
Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. Acesta se combina cu hidrogenul
gazos vin dupa reactia
H2 + O2 H2O, eliberand reactia (1), care reactiveaza procesul coroziv.
S-a demonstrat ca reactia

Fe Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9,7.
Aceasta valoare a fost definita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>.
R. Rath a calculat ca aceasta valoare este valabila si in intervalul de temperatura
25 250C.
In concluzie, pentru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii, este suficient sa
alcalinizati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9.
In ceea ce priveste oxigenul, nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa
nu depaseste 0,07 ppm.
[1]Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina, benzilamina, cicloesilamina).

Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a aciditatii datorate dioxidului de carbon dizolvat, si al
doilea de alcalinizare a solutiei pana la un pH fix.
Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin urmare si din cea de condensatie, introducand in
apa de alimentare, in punctul situat imediat in amontele pompei, substante chimice speciale care se
combina cu acesta, facandu-l inofensiv.
78
Apa pentru uz igienic si de siguranta
Apele de uz igienic (bai, dusuri, etc..) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau
ochii, nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic.
Aceste ape sufera un proces de incalzire, ceea ce poate duce la formarea crustelor sau
coroziunilor. In aceste cazuri, tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu
sunt nocive.
Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil, specialistii recomanda ca aceasta
sa fie totusi potabila, deoarece se pot inregistra erori de folosire.
Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici
fizico-chimice, dar trebuie sa fie intotdeauna disponibila in cantitati mari, astfel incat sa sa se
poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu.
Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile producatoare de explozibil si
materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. Acesta este unul dintre motivele
pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii.
Apele reziduale (uzate, de canalizare, murdare)
Poluarea apelor naturale poate fi de tipul:

> domstic
> industrial
> agricol
Poluarea domestica se datoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse
din metabolismul omenesc, resturi alimentare, detergenti si diferite reziduuri; aceasta este
poluata in zonele puternic industrializate, cu o populatie mare care are un nivel de viata
ridicat.
Aceste ape de canalizare, care primesc reziduuri de origine domestica, au o compozitie
calitativa care nu difera de la oras la oras: este diferita concentratia substantelor in
suspensie sau dizolvate.
79
Poluarea industriala se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici, care contin
materii prime, produse finite si subproduse, toate substante foarte nocive.
In plus, variatiile temperaturii, cauzate in general de ape de racire industriale sau de
evacuari de la centralele termoelectrice, provoaca grave dezechilibre biologice
vietuitoarelor din apa.
Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor.
Desi exista foarte multe substante poluante, acestea se pot reduce de fapt la 3 cazuri de
baza:
lipsa oxigenului
prezenta unor substante toxice si nocive

variatii ale temperaturii
80
VORBIM DESPRE COROZIUNE, DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM?
Factorii principali ai coroziunii
Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl

sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora.
Rezistivitatea scazuta a lichidului, care cauzeaza cresterea proceselor de coroziune.
Concentratia mare de oxigen, in general apropiata si chiar mai mare decat la saturatie.
In schimb, daca oxigenul lipseste (ape de adancime, din port sau laguna), mediul anaerob
favorizeaza actiunea bacteriilor sulfato-reductoare, avand drept consecinta depolarizarea
catodica.
Prezenta organismelor vii, ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea
metalului (ex: Gallianella)
In alte cazuri, molustele care se prind de metal pot forma celule de aeratie diferentiala.
Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale.

Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor sunt:
bronzuri fosforoase (continut de fosfor 0,10,3%)
bronz cu zinc si nichel

aliaje de cupru si aluminiu
otelul inoxidabil
81
DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Temperatura
In functie de anumite considerente ale cineticii chimice, ne putem astepta la o crestere

exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temperaturii. De fapt nu se verifica
intotdeauna acest lucru, dupa cum se vede si in figura de mai jos:
Viteza de coroziune
sistem inchis
sistem deschis
40 80 100 120 160

Temperatura C
Figura 1 Viteza de coroziune
Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis, viteza de coroziune creste
constant cu temperatura, daca in schimb sistemul este deschis, curba, dupa ce a atins
maximul de coroziune, scade, coboara. Fenomenul se explica prin faptul ca oxigenul, a
carui solubilitate este in invers proportionala cu temperatura, se poate evapora atunci
cand sistemul este deschis.
82
Temperatura apelor
Apele de suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosferice.

In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta, iar prelevarea trebuie sa
se faca la adancime foarte mare.
Apele subterane pastreaza o temperatura destul de constanta pe toata perioada anului.
Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor, dar totusi
acestea sunt destul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii; in regiunile cu
clima temperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 10C.
Concentratia de sare
Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. Adica, atunci cand creste
concentratia de sare, scade rezistivitatea solutiei, deci se mareste nivelul de coroziune.
Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand creste concentratia de sare, la un
moment dat acest factor secundar predomina si odata cu cresterea ulterioara a
concentratiei, viteza de coroziune scade.
Viteza de circulatie a solutiei
Acesta este un factor foarte important, dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul
sau complex.
In ceea ce priveste fierul, s-a demonstrat ca, in timp ce in solutie acida cresterea vitezei
de circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune, in solutie neutra, procesul
este mult mai complex. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca
circulatia fluidului favorizeaza accesul oxigenului; avand in vedere faptul ca acesta are o
actiune dubla, de stimulare si inhibare a coroziunii, traiectoria curbei in primele 2
coordonate reflecta ca predomina fiecare din cele 2 tendinte.
Ultima coordonata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni
mecanice a solutiei care, din cauza vartejurilor, rupe filmul protectiv care acopera metalul.
83
Substantele stimulatoare
Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de

coroziune, amintim in primul rand pe cele depolarizante. Este vorba in general de substante
care au capacitatea de a ceda oxigen.
Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al substantelor compuse.
Acestea formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili, avand drept
consecinta scaderea semnificativa a concentratiei ionilor, prin urmare scade valoarea
metalului. Daca metalul este acoperit de un film de protectie, care face ca potentialul sau
sa fie si mai electropozitiv, poate fi provocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati
mari de ioni de clorura. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale
acestor ioni, care permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu
metalul.
Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarificat; oricum se stie ca
clorurile accelereaza procesul de coroziune, avand efecte chiar distructive cateodata.
Solicitarile mecanice ale materialului
Multe instalatii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. In plus, multe piese
sunt obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidificare.
Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului
de concentratie.
In plus acestea inrautatesc situatia, in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o
coroziune intercristalina. Mecanismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana
azi; se pare ca o parte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile
intercristaline, produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului.
84
AGRESIVITATEA APEI
Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz.
Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care genereaza apa
saraca in oxigen. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul este mai mic de 7 (se
percepe si la un pH = 7).
In apa bogata in oxigen, hidrogenul care se formeaza se transforma in apa, fierul dizolvat
este oxidat (rugina).
In acest caz, viteza de coroziune nu mai depinde de pH, ci de continutul sau de adaosul
de oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata
fieroasa, care impiedica inaintarea coroziunii, doar in cazul in care valoarea pH-ului este
deasupra curbei de echilibru.
8,5
8
pH
7,5
Domeniu agresiv Curba de echilibru
6,5
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Duritatea carbonatilor- ppm de CaCO3
NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ cantitatea
de saruri dizolvate.
Acest reziduu uscat de saruri face posibila conductibilitatea electrolitica: prin utilizarea
diferitelor metale genereaza coroziunea electrolitica.
85
Pentru o evaluare orientativa, puteti sa luati ca reper tabelul de mai jos in
care, incepand de jos in sus, se elimina caracteristicile care nu corespund
cazului analizat, pana cand gasiti indicatia corespunzatoare.
86
APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE DURA?
Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. Aceste
substante sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre diferitele
straturi ale solului si prezenta lor determina concentratia de sare totala a apei
(masurata in ppm parti pe milion per litru de apa)
Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu
(Mg), datorita carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si
<< duritatea magnezica>>.
Utilizarea apei dure cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri de calcar
pe conducte, radiatoare, boilere si cazane, cauzand un transfer necorespunzator al
caldurii si probleme la nivelul vanelor, robinetilor si deci risipa de energie.
In plus, exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta
este spalata in apa dura (de aceea se foloseste balsamul de rufe).
Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utilizate sunt ppm
de CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze.
Duritatea este indicata in general cu simbolul H. In tarile franceze se utilizeaza

simbolurile TH (titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique).
1 mval/l = 2,8 d (grade de duritate sau grade germane)

1 d = 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu)
1 mval/l = 28 ppm CaO
1 ppm = 1 mg/l
1 mval CaO = 28,04 mg CaO
1 mval CaO = 20,13 mg MgO
1 d = 10 mg CaO/l
1 d = 0,357 mval CaO/l
1 F (grad de duritate francez) = 10 mg CaCO3/l
1 F = 0,2 mval CaO/l
1 F = 0,56 d
1 d = 1,78 F
87
Agresivitatea apei naturale
Numai duritatea apei totale nu poate determina agresivitatea.

Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de analiza chimica
este determinanta duritatea pentru carbonati, adica duritatea totala a apei care
provine din bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2.
Acest tip de sare, foarte solubila, poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati
de bioxid de carbon CO2 liber. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se
transforma in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita.
Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz. O parte din acesta este
inofensiv, pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul, adica sarurile care
dau duritatea temporara. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul.
Tabelul imparte apa naturala in agresiva si inofensiva.
160,00
140,00
CO2 Liber mg/l
120,00
100,00
CO2 agresiv
80,00
60,00
40,00 CO2 liber inofensiv
20,00
0,00
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56
Duritatea TH
88
Apa seamana cu noi....poate fi ACIDA!
(Alcalina sau Acida)
Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic, sulfhidric, clorhidric, boric, etc)
Alcalinitatea depinde de prezenta substantelor bazice in apa.
PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei -
daca este acida sau alcalina.
8,5
8
pH
7,5
6,5
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Duritatea carbonatilor - ppm de CaCO3
89
DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII
90
CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR MATERIALE UTILIZATE
PENTRU A OBTINE O POMPA DAB
FONTA
Sunt aliaje Fe-C (Fier- Carbon) cu C > 2.06%

Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe, precum motoare de automobile,
corpuri de pompa etc..)
Proprietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului, dar buna rezistenta la vibratii si lovituri
datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul.
Microstructuri ale diferitelor tipuri de fonta

a) fonta gri: lamele inchise la culoare de grafit din matricea din ferita (500x)
b) fonta sferoidala: sferiode inchise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x)
c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si cementita
d) fonta maleabila: fulgi negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita.
91
OTEL
continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati
otelul normal (fara elemente pe baza de lemn, de tamplarie, Fe360, Fe410,...)
- are concentratie scazuta de C (max. 0.25%) pentru garantarea sudurii (caracteristica
foarte importanta!)
- rezistenta mecanica nesesizabila
- caracteristici optime de ductilitate, rezistenta si posibilitate de prelucrare cu masini
unelte
- rezistenta scazuta la coroziune
- cost mic
otel special de constructie: foarte important pentru constructia partilor foarte
solicitate din punct de vedere dinamic ale masinilor (pinioane, angranaje etc)
otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se modifica suprafata metalului
pentru a-i da rezistenta la uzura
otel pentru unelte: sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta
mecanica mare la abraziune si la uzura. Utilizate la matriti, poansoane, foarfeci, calibre,
etc
otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale...nomenclatura doar italiana)
- rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom, care se pasivizeaza
formand o patina care il protejeaza
- concentratie mica de C< 0.1%
- optima turnare la rece
- rezistenta optima la socuri
- maleabilitate
- rezistenta la temperatura ridicata
- AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine, sau
la acidul sulfuric
Superaliaje de nichel: concentratie mare de Nichel, excelenta rezistenta la solicitari
mecanice, la oxidare si la mediile agresive. Utilizate in palele de turbine.
92
Figura 3 Otel tip AISI 430
Figura 4 Otel tip AISI 410
93
MATERIALE PLASTICE
Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si
diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unitate de baza repetata de mai multe ori
(polimer), ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. Aceste catene sunt foarte
lungi si flexibile, care se rasucesc intre ele ca si cum ar forma o portie de spaghete.
Cantitatea de legaturi intre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai
dur, mai flexibil si mai maleabil, sau mai rigid si fragil
In cazul celor termosolidificate, legarea intre diferitele molecule este atat de densa
incat formeaza o retea mare tridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci, carcase
etc)
Cateva materiale plastice amorfe (adica fara forma) sunt perfect transparente precum
plexiglass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete
Au excelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cablurile
electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat, polistirol etc)
Au o buna rezistenta chimica, dar necesita o atentie speciala datorita unor materiale
plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului, consultati paragraful corespunzator) in contact cu
solventi derivati din petrol
94
CAUCIUCUL
Cauciucul este un material special foarte elastic, flexibil si rezistent

Cunoscut de pe vremuri, cauciucul natural se utilizeaza in construirea
cauciucurilor de masina
In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR, EPDM pentru
garnituri si/sau O-ring.
95
MATERIALELE CERAMICE
Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compacta si rigida care

confera proprietati speciale.
Proprietati mecanice
- rezistenta mecanica foarte mare, dar si fragilitate mare, se poate rupe la cea mai mica
lovitura
- este un foarte bun antiabraziv, este utilizat la componentele in miscare cu striatii
(rulmenti, etansari, etc)
Proprietati electrice si termice bune, chiar sunt utilizate ca izolant in industria electronica
si de exemplu la stalpii de electricitate.
MATERIALE SINTERIZATE
Sinterizarea este un proces special de productie care utilizeaza pulberi pentru obtinerea
produselor cu diferite forme si utilizari. Acestea sunt presate la o temperatura si presiune
ridicate intr-o matrita si fuzioneaza unul cu celalalt pana cand formeaza o bucata rezistenta
Un bun exemplu il constituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon, care lasa sa
treaca praful, dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzura
Un alt exemplu este WIDIA utilizat pentru a face lame pentru taiat
96
ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS
CARBON GRAFIT
Termenul carbon-grafit sau pur si simplu carbon este utilizat pentru o gama larga de
materiale care contin carbon; in general reprezinta unul dintre cele 2 inele de etansare.
Avantaje:
1) capacitate buna de lubrificare, chiar si in conditii de uzura limita sau de functionare in
gol
2) atenueaza si umple micile imperfectiuni de pe pista de alunecare
3) rezistenta chimica buna
4) rezistenta mare la temperatura, se porneste de la temperaturi sub 0C pana la 250C,
iar aceasta limita poate fi depasita pana la 350C prin utilizarea unui carbon metalizat si
chiar pana la 450C pentru carbonul tip electrografit.
5) rezistenta destul de buna la compresie
6) costuri de realizare destul de mici
Dezavantaje:
1) toleranta redusa in prezenta abrazivelor
2) posibilitatea crearii de legaturi chimice intre carbon si agenti oxidanti
(nitrati, clorati, etc)
3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de
metale si materiale ceramice
4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafului de carbon
5) rezistenta scazuta la tractiune
6) produsul finit trebuie sa fie manevrat cu grija
7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri)
Etansare
Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale, se justifica utilizarea carbonului ca

material de etansare.
97
CARBURA DE TUNGSTEN
Este alcatuita din particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. Este
utilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). Desi este cel mai scump material fata de
cele descrise pana acum, este deseori utilizat datorita avantajelor sale si datorita duratei de
viata a etansarilor.
Avantaje:
1) rezistenta la uzura chiar si in conditii de functionare foarte grele.
2) conductibilitate termica buna
3) modul de elasticitate mare, deci tendinta mai mica de deformare la presiune fata de
materialele metalice
4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure
Dezavantaje:
1) rezistenta chimica limitata, mai ales in mediu acid
2) densitate mare a materialului, ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor
materialului la viteze mari de rotatie
3) capacitati limitate de rezistenta la functionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul
creeari unei legaturi carbura-carbura
4) cost mare al materialului brut
Etansare
Fiind utilizat in prezenta unor lichide abrazive, acest material formeaza o legatura cu el
insusi sau cu alumina. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este
mica, este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu.
OXIDUL DE ALUMINIU
Denumirea comuna a acestuia este alumina, a fost unul dintre primele materiale
nemetalice dure utilizat in crearea etansarilor mecanice
Avantaje:
1) unul dintre cele mai economice materiale dure, cu excelenta rezistenta la uzura
2) rezistenta chimica foarte buna, care depinde de gradul de puritate
3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. Foare buna rezistenta in
prezenta unor solutii abrazive.
98
Dezavantaje:
1) conductibilitate termica scazuta, pierde foarte putina caldura in conditii critice
2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu anumite tipuri de carbon. Acest lucru
poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie. Rezistenta la socul
termic creste relativ daca recurgeti la adaugarea unor aditivi corespunzatori.
3) material fragil care poate suferi deteriorari mecanice
Etansare
Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE, ultimul fiind pentru
situatii foarte corozive.
CARBURA DE SILICIU
Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu, nu doar
in aplicatiile cele mai dificile , dar si in cele obisnuite.
Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea acestui produs.
Avantaje:
1) foarte buna rezistenta la uzura, chiar si in conditii foarte grele de functionare
2) foarte buna conductibilitate termica fata de alte materiale ceramice
3) foarte buna rezistenta la socurile termice
4) modul de elasticitate mare
5) inertie chimica buna
6) densitate mai mica decat carbura de tungsten
7) materialul brut se gaseste cu usurinta
Dezavantaje:
1) rezistenta la deformare mai mica decat carbura de tungsten
2) rezistenta scazuta la tensiune
3) trebuie sa verificati atent selectarea legaturilor, deoarece o alegere gresita poate duce la
generarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea ce
poate duce la deteriorarea etansarii. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim pentru a
imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubrifiere redusa.
Etnsare
Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigura o durata lunga de viata
etansarii in conditii diferite, deoarece are o excelenta rezistenta la socul termic si la
conditiile foarte grele. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata
in toate cazurile in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura.
99
COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE
SI LICHIDE
Informatiile care urmeaza, ce se refera la

compatibilitatea lichidelor descrise in acest
manual, trebuie sa fie utilizate doar pentru
confirmarea materialelor de constructie a
pompelor.
Informatiile au fost gasite in diferite surse, iar
societatea DAB PUMPS S.p.A nu a efectuat
teste de verificare, prin urmare nu isi asuma
responsabilitatea cu privire la corectitudinea
acestor informatii.
Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu
specific de solicitari, timp de expunere,
concentratie a substantei chimice si
temperatura corespunzatoare pentru utilizare.
De aceea societatea DAB PUMPS S.p.A va
recomanda sa supuneti unor probe practice
materialele care vor intra in contact cu
diferitele lichide diferite fata de cele pentru
care au fost studiate, proiectate si garantate
pompele.
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111

Manualul Instalatorului DAB PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Instalatorului DAB PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bine ati venit!

Calcul grup de presurizare 25

Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei 33

Instalarea pompei submersibile 41

Sistemul cu inverter Active Driver 45

Recomandari pentru reglarea presostatului

Dimensionarea pompei sumersibile 61

Dimensionarea camasii de racire

Compatibilitate materiale cu alte lichide

Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita pierdere de caldura si fixeaza

Sursa gratuita: razele solare Surse interne: calculator, iluminare, aparate

INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB

Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan

INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA

INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA

INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS

Presiune statica (mca)

In cazul unor instalatii cu vas de

Instalare pompa circulatie pe tur Instalare pompa circulatie pe retur

CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O

CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE

CALCUL DEBIT INSTALATIE

Deoarece pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite

K = 20/25 W/m3 necesari pentru camere de locuit

total 237 6.165

Putere in W necesara pentru incalzire

Q2 = 3 m3/h H= 1,8 mca T 20C

Q1 = 6 m3/h H= 1,8 mca T 10C

Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pentru a va

VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80C SI VITEZA APEI 1m/s

dimensiune 3/8" - 3/4" - 1 1/4" -

Vana cu 3 cai 495 495 396 396

Vana cu 4 cai 297 297 198 198

Vana corp incalzire tip in unghi 198 198 149 -

Vana corp incalzire tip drept 421 347 297 -

Robinet de retinere 149 99 50 50

Vana fluture 173 99 74 50

Robinet cu sfera cu trecere totala 10 10 5 5

Robinet cu sfera cu trecere partiala 80 50 40 30

Vana cu sertar cu trecere integrala 10 10 5 5

Vana cu sertar cu trecere redusa 60 50 40 30

Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA.

Daca luam in calcul o

Starea vasului in timpul Starea vasului in faza

La punerea in functiune, va Dupa ce ati efectuat instalarea,

In general, nu este necesara nicio

Instalati atat pe conducta de

Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul

Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte

- nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece

(filtru pentru conducte de

Considerand o instalatie cu circuit inchis:

- recircularea apei calde menajere

Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la

In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe

Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie:

- reduceti viteza pompei

- controlati presiunea statica

Curba de rezistenta a instalatiei

DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat

Pompa de circulatie DIALOGUE

Utilizarea convertizorului de frecventa permite

Instaland o pompa electronica, se pot evita erori