Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale si

Studii Europene

Masterat : Promovarea Securittii Prin Relatii Internationale

Criza din Argentina

Lect. univ. dr. Student

Gabriel Serban Iulia Maria Tamasel

Sibiu 2010

0
 CUPRINS

1. Inceputurile crizei ................................................................................................... 3

2. Argentina in anii 1990 ............................................................................................ 3

3. Criza ......................................................................................................................... 4

4. Sfarsitul convertibilitatii ........................................................................................ 6

5. Efectele crizei............................................................................................................6

6. Revenirea din criza.................................................................................................. 7

7. Cooperativele deinute de muncitori ....................................................................8

8. Efectele asupra distribuiei averii .........................................................................8

9. Reealonarea datoriei ............................................................................................. 9

10. Critica FMI ............................................................................................................ 10

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................11

1
 Criza din Argentina

Crizele pot fi definite ca fiind o acumulare accentuarta a dificultatilor si izbucnirea

conflictuala a tensiunilor care fac dificila functionarea normala a sistemului social si declanseaza
puternice presiuni spre schimbare. Criza exprima incapacitatea unui sistem de a functiona in
modalitatea existenta. Iesirea din criza se face fie prin schimbarea structurala a sistemului, fie prin
importante modificari adaptative ale structurii sale. Crizele sunt evenimente caracterizate prin
probabilitate redusa si consecinte importante care ameninta o organizatie in scopurile ei cele mai
profunde.1
Criza economica din Argentina a reprezentat o situatie financiara precara ce a afectat
economia tarii in perioada de la finele anilor 90 si inceputul 2000. La nivel macroeconomic,
perioada de criza a inceput cu scaderea PIB-ului real din 99 si a culminat cu revenirea la cresterea
PIB, dar inceputurile prabusirii economiei din Argentina si efectele sale asupra populatiei s-a
declansat cu mult inainte. Pana in 2005, criza a luat in mod cert sfarsit, desi ramasesera hopuri
economice pt tara.

1. Inceputurile crizei

Argentina a fost subordonata unei dictaturi de tip militar (alternand cu guverne democratice
slabe de scurta durata) de-a lungul a multi ani, fapt ce a avut ca rezultat probleme economice de
amploare. In timpul Procesului National de Restructurare(1976-1983) fonduri uriase au fost
contractate pt bani ce s-au pierdut mai tarziu in cadrul unor proiecte nefinisate, Razboiul Falklands,
si trecerea datoriilor private in administrarea statului; in aceasta perioada, a fost introdusa o
platforma economica neoliberala. Pana la finalul guvernarii militare, industria tarii a fost grav
afectata, iar somajul calculat la 18%( desi sursele oficiale anuntau 5%) era in punctul cel mai ridicat
inca de cand incepuse criza.
In 1983, democratia in tara a fost restabilita odata cu alegerea presedintelui Raul Alfonsin. Noile
planuri de guvernare vizau stabilizarea economiei Argentinei, inclusiv introducerea unei noi
monede nationale(Austral, prima moneda ce nu amintea de peso in componenta ei) pentru care se
cereau noi imprumuturi. In final, statul s-a dovedit incapabil sa plateasca dobanda pt aceasta datorie
si increderea in Austral s-a prabusit. Inflatia, care era stabilizata la 10-20% pe luna, a inceput sa
varieze iesind de sub control. In Iulie 1989, inflatia Argentinei a atins 200%intr-o singura luna,
dominand procentele pana la 5000% pe an. In timpul guvernarii Alfonsine, rata somajului nu a
scazut considerabil; dar veniturile reale au scazut (pana la cel mai mic nivel din 50 ani). In mijlocul
haosului iscat, presedintele Alfonsin a demisionat cu 5 luni inainte de terminarea mandatului, iar
Carlos Menem, care fusese deja ales presedinte, a preluat la conducerea tarii.
Menem, care sustinuse o campanie pe platforma populista, a avut un inceput lipsit de entuziasm
cu privire la economia tarii sub ministrii Miguel Angel Roig (care a murit la cateva zile in minister)
si Antonio Erman Gonzalez, dar care, mai apoi s-a concentrat asupra promisiunilor facute si a
demarat un plan, aliniat la Aprobarea unanima liberala a Washington pt economie, a liberalizarii
comertului, libertatii muncii si privatizarea intreprinderilor de stat, care reprezentau sursa
cheltuielilor uriase(cum ar fii cele care furnizau serviciile de telefonie, de energie electrica si de
apa).

1
Dr. Teodor Frunzeti, Dr. Vladimir Zodian, Lumea 2005 Enciclopedie Politica si Militara (Studii Strategice si de
Securitate), (Bucuresti:Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005), p. 86-89.

2
 2. Argentina in anii 1990

Lupta impotriva inflatiei a decurs bine(fiind disputata neutru), iar Argentina a inceput sa se
redreseze. La inceputul anului 1991, sub conducerea Ministrului Economiei Dominigo Cavallo,
masuri executive au stabilit valoarea monedei nationale a Argentinei la 10,000 australes pentru 1
dolar american. Mai mult, orice cetatean avea dreptul de a merge la banca sa schimbe o suma din
moneda nationala in dolari americani. Pentru a proteja aceasta convertibilitate, Banca Centrala a
Argentinei a fost nevoita sa pastreze rezerve valutare in dolari (dollar foreign exchange reserves) la
acelasi nivel ca si moneda in circulatie. Telul initial al acestor masuri a fost sa asigure acceptarea
monedei nationale, in situatia in care intre 1980-1990 hiperinflatia atingand punctul extrem,
oamenii incepusera sa-l respinga ca si moneda de plata, cerand dolari in schimb. Masura a fost mai
tarziu stabilita prin lege(Ley de Convertibilidad) care a reintrodus peso drept moneda nationala a
Argentinei, cu o valoare monetara stabilita prin lege in raport cu valoarea dolarului american.
Rezultatul legii de convertibilitate a fost scaderea brusca a inflatiei, asigurand stabilizarea
preturilor, si mentinerea valorii menedei nationale. Acest fapt a imbunatatit calitatea nivelului de
trai a multor cetateni, care isi permiteau acum sa calatoreasca in strainatate, importau bunuri sau
cereau credite in dolari cu dobanzi avantajoase(scazute).
Dar Argentina avea datorii internationale de platit si inca era nevoita sa imprumute bani.Rata de
schimb fixa a facut importurile mai ieftine, producand un pierdere constanta de dolari din tara si
pierderi progresive in infrastructura industriala , fapt ce a condus la o crestere a somajului.
In acest timp, cheltuielile guvernului au continuat sa creasca si coruptia era agresiva. Datoriile
publice ale Argentinei au crescut ingrijorator in anii 90, si tara nu a dat semne de a fii capabila de a
plati aceste datorii. Fondul International Monetar, a continuat sa imprumute Argentinei bani totodata
cu amanarea perioadei de plata. Evaziuni fiscale si spalari de bani majore au fost doua dintre
cauzele evaporarii fondurilor spre bancile offshore. Un comitet de congres a demarat investigatiile
in 2001 asupra acuzatiilor cum ca guvernatorul Bancii Centrale a Argentine( Pedro Pou), precum si
o parte din comitetul director, au esuat in investigarea cazurilor cu privire la presupusa spalare de
bani din sistemul financiar din Argentina. Clearstream a fost de asemenea acuzata ca tragand
foloase de pe urma acestui proces global financiar.
Alte tari, precum Mexic si Brazilia (amandoua fiind parteneri importanti de comert pt
Argentina), s-au confruntat cu crize economice interne, ajungand ca alte tari sa priveasca cu
neincredere in capacitatile financiare ale tarilor latino-americane, aceasta afectand intreaga
economie a regiunii.
Incasarile de moneda straina furnizate datorita privatizarii intreprinderilor de stat s-a diminuat,
iar dupa 1999 exporturile Argentinei au fost prejudiciate de deprecierea monedei Braziliene si o
importanta apreciere internationala a dolarului, apreciindu-se peso in raport cu marii partenerii
comerciali, Brazilia (30% din fluxul total de comert) si zona euro( 23% din fluxul total de comert).
Pana in 1999, noul presedintele ales Fernando de la Rua s-a confruntat cu situatia unei tari in
care somajul a crescut la punct critic , iar efectele nedorite ale ratei fixe de schimb se aratau din
plin.In 1999 Produsul National Brut a scazut la 4% si tara a intrat in stare de recesiune ( care a
durat 3 ani, sfarsind prin colaps). Stabilitatea economica a devenit stagnare economica (chiar si
deflatie uneori) iar masurile economice luate nu au reusit sa preintampine asta; de fapt, guvernul a
continuat politicile contractive economice ale predecesorilor. Solutia posibila (abandonarea
stabilizarii schimbului, cu o depreciere voita a peso-ului) a fost considerat suicid politic si o reteta
pt haos economic. Pana la sfarsitul secolului, a aparut un intreg spectru de valuta complementara. In
timp ce provinciile au cerut intotdeauna valuta complementara sub forma unor obligatiuni si polite
impotriva unor deficiente de bani, mentinerea sitemului de conversie a condus la asta fiind facut la
o scala imprevizibila, ducand la aparitia asa-numitelor cvasi-valute, cea mai puternica fiind
provincia Patacon din Buenos Aires. Statul national a emis propria cvasi-valuta: LECOP.

3
 3. Criza

Argentina a pierdut treptat increderea investitorilor. In 2001, oamenii temandu-se de ce e mai

rau si-au retras sume mari de bani din conturile bancare, au schimbat pesos in dolari si trimitandu-i
in strainatate, cauzand fenomenul de bank run2(run on the banks). Guvernul a adoptat atunci o
serie de masuri(cunoscute popular ca si corralito) care efectiv au inghetat conturile bancare timp de
12 luni, permitand doar retragerea de sume mici. Din cauza limitei impuse, si a gravelor probleme
pe care le-a ridicat in unele cazuri, multi cetateni argentinieni au devenit furiosi si au invadat
strazile oraselor importante, in special Buenos Aires.Au organizat o forma de protest popular, numit
cacerolazo(batai de oale si tigai). Aceste proteste au aparut in special in perioada 2001-2002. La
inceput, cacerolazos au fost doar demonstratii zgomotoase, care in curand s-au transformat in
distrugerea proprietatii, deseori conflictul fiind orientat spre banci, companii private straine, mai
ales a celor americane si europene mari. Multe firme au pus bariere de metal , deoarece multe
geamuri si fatade de sticla au fost distruse, sau chiar usi incendiate. Panourile companiilor precum
Coca Cola au fost doborate la pamant de masele de demonstranti/protestatari.
Confruntarile dintre politie si cetateni au devenit spectacol cotidian, iar focurile ardeau pe
bulevardele din Buenos Aires. Fernando de la Ra a declarat stare de urgenta, fapt ce doar a
inrautatit situatia, grabind protestele violente din 20-21 dec 2001 in Plaza de Mayo, unde
demonstrantii s-au confruntat cu politia, avand ca si consecinta cativa morti, si grabind caderea
guvernului. In cele din urma, de la Rua s-a refugiat in Casa Rosada cu ajutorul unui elicopter pe 21
dec.
Criza politica a urmat imediat ce vice-presedintele Carlos lvarez, a demisionat in 2000.
Urmand procedurile de succesiune presidentiala stabilite in Constitutie, presedintele Senatului
Ramn Puerta a preluat functia insa a demisionat curand,urmat fiind de presedintele Camerei
Deputatilor, Eduardo Camao. Adunarea Legislativa, (un corp format ambele camere ale
Congresului) a fost convocata in scopul crearii unui guvern interimar legal. Prin lege, candidatii
erau proprii ei membrii plus guvernatorii Provinciilor- in final a fost desemnat Adolfo Rodrguez
Sa, guvernatorul din San Luis. In timpul ultimei saptamani din 2001, guvernului interimar condus
de Rodrguez Sa, confruntat cu imposibilitatea de a onora plata datoriilor, a intarziat plata unei
parti imp a datoriei publice, totalizand nu mai putin de 93 miliarde.
La nivel politic, cea mai infocata dezbatere a avut loc in timpul alegerilor urmatoare (spectrul
programat din Martie 2002 pana in Oct 2003 (data initiala pt terminarea mandatului De la
Rua).Echipa de economisti a lui Rodrguez Sa a venit cu un plan menit sa pastreze sistemul
convertibilitatii, poreclit Plan a Treia Moneda. Acesta consta in crearea unei noi monede, ne-
convertibila, numita Argentino, coexistand cu pesos convertibil si dolarul american. Aceasta urma
sa circule ca bani lichizi (cecuri, bilete la ordin sau alte instrumente puteau fi numite in pesos sau
dolari, dar nu argentinos) si ar fi fost partial garantata cu Proprietati de stat federale- (federally-
managed land ) aceste trasaturi erau de asteptat sa contrabalanseze tendintele inflationiste.
Argentinos avand statutul de moneda legale s-a folosit pt a rascumpara/compensa moneda
complementara deja aflata in circulatie - acceptarea carora ca mijloc de plata era destul de
nedreapta. Se spera ca pastrarea convertibilitatii va restabili increderea publica, in timp ce natura
non-convertibila a acestei monede ar permite o masura de flexibilitate fiscala(negandita in termeni
de pesos) care ar ameliora recesiunea economiei. Criticii au numit acest plan totala depreciere
controlata ; sustinatorii au contracarat precizand c, din moment ce se controleaz o devalorizare,
aceasta este, probabil, cea mai delicata problema, iar aceast critic a fost o lauda mascata.

2
Fenomenul de bank run este o trasatura comuna a celor mai importante crize care au avut un rol important in
istoria monetara. Cand un astfel de fenomen are loc, deponentii se grabesc sa isi retraga depozitele pentru ca se
asteapta ca banca sa dea faliment. De fapt, reatragerile neasteptate pot forta banca sa isi lichideze in pierdere
majoritatea activelor si sa dea faliment. Cand panica declansata de falimentul mai multor banci ia amploare apare un
dezechilibru in sistemul monetar precum si o reducere a productiei.

4
 Planul a Treia Moneda a avut sustinatori entuziasti printre valul de economisti (cel mai
cunoscut fiind poate Martn Redrado, actualul Presedintele Bancii Centrale)mentionand argumente
tehince solide. Oricum, nu s-a putut niciodata implementa deoarece guvernului Rodrguez Sa ii
lipsea sprijinul politic necesar. Rodrguez Sa, totalmente incapabil de a se confrunta cu criza si
nesustinut de propriul sau partid, si-a dat demisia inainte de sfarsitul anului. Adunarea Legislativa s-
a convocat din nou, desemnandu-l pe Peronist Eduardo Duhalde si apoi un Senator din provincia
Buenos Aires-sa-i ia locul.

4. Sfarsitul convertibilitatii

Dupa o indelungata analiza, Duhalde a renuntat in ianuarie 2002 la paritatea fixa de 1-la-1 intre
peso si dolar, care a fost folosita timp de 10 ani. In cateva zile, peso a pierdut o mare parte din
valoarea sa pe piata libera (unregulated market).Un curs de schimb oficial provizoriu a fost
stabilit la 1.4 pesos/USD.
n plus fa de corralito, ministrul economiei a dictat pesificacin ("peso-ificarea"), prin
care toate conturile bancare denominate in dolari vor fi convertite in pesos la cursul de schimb
oficial.Aceasta masura i-a infuriat pe cei mai multi posesori de economii si multi cetateni au cautat
cai de atac prin care sa o declare neconstitutionala.
Dupa cateva luni, cursul de schimb a fost lasata sa fluctueze mai mult sau mai putin liber .
Peso a suferit o mare depreciere, care a determinat rapid inflatia (din moment ce Argentina depindea
in mare masura de importuri, si nu a avut nici un mijloc de a le inlocui pe plan local la timp).
Situatia economica a devenit in mod constant mai precara in ceea ce priveste inflatia si somajul in
anul 2002.Pana atunci, cursul de 1 la 1 a urcat la aproape 4 pesos/ dolar, in timp ce inflatia
acumulata incepand cu deprecierea a fost in jur de 80%.(Trebuie notat ca aceste cifre erau mult mai
mici decat cele prezise de catre cei mai traditionalisti economisti din acea perioada). Calitatea
vietii a unui argentinian de rand s-a diminuat proportional; multe afaceri s-au inchis s-au au dat
faliment, multe produse importate au devenit practic inaccesibile, iar salariile erau la nivelul de
dinainte de criza.
Avnd n vedere c volumul de pesos nu se potrivea cu cererea de numerar (nici chiar i
dupa devalorizare), cantiti imense a unui spectru larg de moned complementara a circulat alturi
de acestea. Temerile de hiperinflaie, ca urmare a devalorizrii rapid a afectat atractivitatea venitului
lor aosciat, prevzut iniial n pesos convertibil. Acceptarea lor n cele din urm a depins de voina
statului de a le lua drept plata impozitelor i a altor taxe, prin urmare devenind foarte neregulate.
Foarte adesea c au fost luate la mai puin dect valoarea lor nominal - n timp ce Patacn a fost
frecvent acceptat la aceeai valoare ca i peso, Federatia Entre Ros a fost printre cele mai prost-
situate, la o medie de 30% deoarece guvernul provincial care le-a emis a fost reticent s le ia
inapoi.De asemenea, au existat zvonuri frecvente cum c Guvernul ar alunga valuta complementara
peste noapte (n loc de rscumprarea ei, chiar i la rate de dezavantajoase), lsnd titularii lor cu
hrtie imprimat fara valoare.

5. Efectele crizei

Multe companii private au fost afectate de criza: Argentinas Aerolneas, de exemplu, a fost una
dintre cele mai afectate companii argentiniene, fiind nevoita sa opreasca toate zborurile
internaionale pentru mai multe zile n 2002. Compania aerian a ajuns aproape de faliment, dar a
supravieuit.
Cel mai multe reele de barter, viabile ca dispozitive pentru a ameliora deficitul de numerar pe
parcursul recesiunii, s-au prbuit deoarece un numr mare de oameni au apelat la ei, disperat
pentru a salva ca de mult de pesos ar fii putut , pentru scimbul in moneda tare ca o salvare de la
incertitudine.

5
 Mai multe mii de argentinieni deveniti fr adpost i fr loc de munc, au gsit de lucru ca
cartoneros, sau colectori/strangatori de carton. Estimarea din 2003 a 30.000 catre 40.000 de oameni
au curatat strzile de carton pentru a supravietui prin vnzarea-l la statiile de reciclare. Aceast
metod e considerata doar unul din multe modaliti de a face fa ntr-o ar care, la un moment
dat a suferit de o rat a omajului care a urcat aproape la 25%.
Agricultura a fost de asemenea foarte afectata: produsele argentiniene au fost respinse pe unele
piee internaionale, de team c ar putea ajunge deteriorate din cauza condiiilor precare n care au
crescut, iar USDA (United States Department of Agriculture) impus restricii pe alimentele i
medicamentele argentiniene sosite n Statele Unite.
Productorii de canalelor de televiziune au fost obligai s produc mai multe reality show - uri
dect orice alt tip de emisiuni, pentru c acestea au fost, n general, mai ieftine de produs n
comparaie cu alte programe. Practic, toate programele TV privind educatia au fost anulate.
Balanta turismului cu Chile s-a inversat, datorit preurilor reduse n Argentina

6. Revenirea din criza

Eduardo Duhalde n cele din urm a reuit s stabilizeze situaia ntr-o anumit msur, i a
cerut organizarea de alegeri. La 25 mai 2003 Preedintele Nstor Kirchner a preluat conducerea.
Kirchner l-a pstrat pe ministrul economiei al lui Duhalde, Roberto Lavagna in acelasi post.
Lavagna, un economist respectat cu vederi de centru, a demonstrat o abilitate considerabila n
gestionarea situaiilor de criz, cu ajutorul unor msurilor liberale(eterodoxe)
Perspectiva economica a fost complet diferita fata de cea a anilor 1990; peso-ul devalorizat a
facut ca Argentina sa faca exporturi ieftine i competitive n strintate, n timp ce se descurajau
importurile. n plus, preul ridicat la soia pe piaa internaional a produs o injecie de cantitati
enorme de valut strin (iar China devenind un cumprtor major de produse pe baza de soia al
Argentinei).
Guvernul a ncurajat nlocuirea importului i creditele accesibile pentru intreprinderi, punand n
aplicare un plan agresiv de a ameliora colectarea impozitelor, precum i retragerea din circuitul
agricol a unor sume mari de bani pentru asistenta sociala, in timp ce controla cheltuielile din alte
domenii.
Ca rezultat al modelului eficient al administraiei i a msurilor de control (vnzand de
dolari de rezerv pe pia public), peso s-a apreciat ncet, ajungnd la o rata de 3-la-1 fata de dolar.
Exportul de produse agricole a crescut i turismul si-a revenit.Uriasul surplus comercial n cele din
urm a cauzat o astfel de aflux (inflow) de dolari incat guvernul a fost nevoit s nceap sa intervina
pentru a opri peso de la aprecierea continu, ceea ce ar fi distrus sistemul de colectare a impozitelor
(bazat n mare parte pe taxele de import i redevene) i a descuraja reindustrialisation suplimentare.
Banca Central a nceput sa cumperare dolari pe piaa local i stocarea lor ca rezerve. Pn
n decembrie 2005, rezervele valutare au atins 28 miliarde dolari (ei s-au redus foarte mult prin
plata anticipat a intregii datorii la FMI n ianuarie 2006). Dezavantajul acestei strategii de
acumulare de rezerve este faptul c dolarii trebuie s fie cumprati cu pesos proaspt-emisi, care pot
induce inflaie. Banca central neutralizeaz o parte a acestei emisii monetare prin vnzarea
bonurilor de tezaur (treasury letters). n acest fel, cursul de schimb a fost stabilizat aproape de o
valoare de referin de 3 pesos la dolar.
Problema schimbului valutar este complicat de doi factori care se opun reciproc: o cretere
puternic a importurilor din 2004 (care ridic cererea de dolari), precum i redresarea investiiilor
strine (care aduce valut noua din strintate), dup restructurarea de succes a aproximativ trei
sferturi din datoria externa. Guvernul a instituit controale i restricii care vizau oprirea de investiii
speculative pe termen scurt- de la destabilizarea pieei financiare.
Redresarea Argentinei a suferit un regres minor n 2004, cnd creterea cererii industriale a
determinat o criza energetica de scurt durat. O perspectiva a posibilelor deficite viitoare de
energie nu a fost luata in considerare.

6
 Argentina a reuit s revina la creterea economic cu o forta surprinztoare; PIB-ul a srit
la 8,8% n 2003, 9,0% n 2004, 9,2% n 2005, 8,5% n 2006 i 8,7% n 2007. Dei salariile medii au
crescut cu 17% anual din 2002 (urcand la 25% pana in mai 2008), preurile de consum au nsoit
parial aceast cretere brusc, dei nu sunt comparabile cu nivelurile din crizele anterioare, rata
inflaiei a fost de 12,5% n 2005, 10% n 2006 i se crede de economiti privati sa atinga 15% n
2007 i s depeasc 20% n timpul 2008 (chiar i n cazul n care Ministerul Economiei refuz s
recunoasc o inflaie mai mare de 10%). Acest lucru a determinat guvernul s majoreze tarifele
pentru exportatori i sa faca presiuni asupra comercianilor cu amnuntul (retailerilor) asupra unui
pre de armistiiu dup altul n ncercarea de a stabiliza preurile, pn n prezent cu prea puin efect.
n timp ce omajul a fost considerabil redus (situndu-se n jur de 8,5% din 2006), Argentina
nu a reuit pn acum s ajung la distribuia echitabil a veniturilor (10% din populaia cea mai
bogata beneficiaz un venit de 31 de ori dect cei mai sraci 10%). Aceast nepotrivire, cu toate
acestea, se compar in mod destul de favorabil cu nivelurile vzute n majoritatea tarilor din
America Latin, Asia i Africa.

7. Cooperativele deinute de muncitori

n timpul colapsului economic, muli detinatori de intreprinderi i investitorii strini si-au

retras toti banii lor din economia argentiniana i i-au trimis n strintate. Ca rezultat, multe
ntreprinderi mici i mijlocii s-au nchis din cauza lipsei de capital, ceea ce a accentuat omajul.
Muli muncitori de la aceste ntreprinderi, s-au confruntat cu o pierdere brusc a ocuprii forei de
munc i nici o surs de venituri, au decis s redeschid intreprinderilor pe cont propriu, fr
prezena proprietarilor i a capitalul lor, ca si cooperative auto-gestionate .
Intreprinderile cooperative gestionate de muncitori incep de la fabrica de ceramic ZANON
(FaSinPat), Hotelul Bauen de patru stele, fabrica Brukman, tipografia Chilavert, si multe altele.
ncepnd din 2007, au existat aproximativ 10.000 de persoane angajate n ntreprinderile auto-
gestionate, reprezentand o surs important de locuri de munc i cretere economic. n unele
cazuri, fostii proprietari au trimis poliia pentru a-i alunga pe muncitori de la locurile de munc,
aceasta a avut uneori succes, dar n alte cazuri, muncitorii si-au aprat locurile de munc ocupate
mpotriva statului, a poliiei, precum i a efilor.
Unele ntreprinderi au fost cumprate n mod legal de ctre lucrtori pentru valoarea
nominala a actiunilor, altele rmnand "ocupate" de ctre lucrtori care nu au pozitia legala cu statul
(i, n unele cazuri,au respins negocierea cu statul, pe motiv c de lucrul eficient estedoar
justificarea proprie) . Guvernul argentinian are n vedere o lege de expropriere care va transfera
unele ntreprinderi ocupate catre muncitorii-managerii lor.

8. Efectele asupra distribuiei averii

Cu toate c PIB-ul a crescut n mod constant i rapid, ncepnd cu anul 2003, abia la sfritul
anului 2004 s-a ajuns la nivelurile din 1998 (ultimul an nainte de recesiune). Ali indicatori
macroeconomici au urmat aceeai cale. Un studiu efectuat de Equis, o organizaie independent de
consiliere, a aflat c dou msuri de inegalitii economice, Coeficientul Gini3 si decalajul intre
10% cei mai sraci i 10% cei mai bogati n rndul populaiei, au crescut continuu din 2001, i au
sczut pentru prima dat n martie 2005.

3
The Gini coefficient is a measure of statistical dispersion developed by the Italian statistician Corrado Gini and
published in his 1912 paper "Variability and Mutability" (Italian: Variabilit e mutabilit). It is commonly used as a
measure of inequality of income or wealth. It has, however, also found application in the study of inequalities in
disciplines as diverse as health science, ecology, and chemistry

7
 SARACIA IN ARGENTINA
Data verificarii Saracie extrema Sub limita saraciei
Mai 2001 11.6% 35.9%
Octombrie 2001 13.6% 38.9%
Mai 2002 24.8% 53.0%
Octombrie 2002 27.5% 57.5%
Mai 2003 26.3% 54.7%
Al doilea semestru 2003 20.5% 47.8%
Primul semestru 2004 17.0% 44.3%
Al doilea semestru 2004 15.0% 40.2%
Primul semestru 2005 13.6% 38.5%
Al doilea semestru 2005 12.2% 33.8%
Primul semestru 2006 11.2% 31.4%
Al doilea semestru 2006 8.7% 26.4%
Al doilea semestru 2007 5.9% 20.617.8%
Primul semestru 2008 5.1% 17.8%
Al doilea semestru 2008 4.4% 15.3%

n tabel se arat statisticile de srcie din Argentina, in procente din populaie. Prima coloan
arat data msurarii (metoda i perioada s-au schimbat n 2003; srcia se msoar acum n fiecare
semestru). Srcia extrema este aici definita ca nu prin insuficiena banilor pentru a mnca
adecvat. linia srciei este setata mai mare: este venitul minim necesar pentru nevoile de baz,
inclusiv alimente, mbrcminte, adpost, i studii.

9. Reealonarea datoriei

Cnd deficitul a fost declarat n anul 2002, investiiile strine au parasit ara, iar fluxul de capital
ctre Argentina ncetat aproape complet. Guvernul argentinian a ntlnit provocri
severe,ncearcand s refinanteze datoria. Statul nu a avut bani de rezerva la acea vreme, iar
rezervele valutare ale bancii centrale erau aproape epuizate.
Guvernul argentinian pstrat o poziie ferm i, n final au semnat un contract n 2005, prin care
76% din obligaiunile implicite au fost schimbate de altele, cu o valoare nominal mult mai mic
(25-35% din cea initiala) i pe un termen mai lung. n 2008, preedintele Cristina Fernandez de
Kirchner a anunat ca va studia o redeschidere a trocului (swap-ului) din 2005 pentru a obine
aderena restului de 24% din aa-numitele "holdouts", i, astfel, sa scoata din deficit pe deplin
investitorii privai.

10.Critica FMI

8
 Fondul Monetar Internaional nu a suferit nici un discount din partea sa a datoriei argentiniene.
Unele pli au fost amnate sau refinanate pe baza unui acord. Cu toate acestea, autoritile FMI n
acele momente au exprimat critici dure cu privire la reduceri i fcut presiuni n mod activ pentru
creditorii privai.
ntr-un discurs n faa Adunarii Generale a Naiunilor Unite n 21 septembrie 2004, Preedintele
Kirchner a declarat c: "O reorganizare urgenta si structurala a Fondului Monetar Internaional este
necesar, pentru a preveni crizele i de a ajuta n [furnizarea] soluii". Implicit corelarea faptul c
intenia iniial a Sistemul Bretton Woods a fost de a ncuraja dezvoltarea economic, Kirchner a
avertizat c FMI azi trebuie s "isi schimbe acea direcie, care a luat-o pentru a fi un creditor pentru
dezvoltare, inspre un creditor solicitant de privilegii".
n timpul weekend-ul 1-2 octombrie 2004, la reuniunea anual a Fondului Monetar
Internaional/Banca Mondial, Liderii al FMI, Uniunea European, Grup celor apte naiuni
industrializate, precum i Institute of International Finance (IIF), l-au avertizat pe preedintele
Kirchner c Argentina a trebuit s ajung la un acord imediat de restructurare a datoriilor cu
speculativele "fonduri vultur", sa-si creasca excedentul bugetar primar pentru a plti mai multe
datorii, i s impun"reforme structurale "pentru a dovedi comunitii mondiale financiare ca a
meritat mprumuturi i investiii.
n 2005, fiind posibila o crestere fiscala mare si consistenta, Argentina trecut la o politic de
"disindebtment" fa de FMI: plat a FMI la timp, fr nici o negociere ori de cte ori este posibil,
cu intenia de a obine independena fa de ea. La 15 decembrie 2005, n urma unei aciuni similare
de Brazilia, Preedintele Kirchner dintr-o dat a anunat c Argentina va plati ntreg datorie la FMI.
Plile datorii, in valoare totala de 9.810 de miliarde de dolari, au fost programate anterior, astfel
cum arata pn n 2008. Argentina pltit-o cu rezervele valutare ale bncii centrale .
ntr-un raport din iunie 2006, un grup de experi independeni, angajai de FMI de a revizui
lucrrile Biroului Evaluare Independent ( IEO) a declarat c evaluarea cazului argentinian suferit de
pe urma manipularii informative i lipsa de colaborare din partea FMI; IEO este considerata de a
avea n mod nejustificat dedurizat concluziile sale pentru a evita critica consiliului de directori FMI

Clearstream
Ca o Clearing House, Clearstream are o poziie "dominant" n Europa, potrivit Comisiei
Europeane. Fondurile care compun datoria publica i privata argentiniana au tranzitat prin
Clearstream, ceea ce este inevitabil, din cauza situaiei de cvasi-monopol. Cu toate acestea, conform
" Revelation$ " (2001), scris de reporterii Denis Robert i Ernest Backes, unele fonduri de
Argentina curgeau printr-un sistem ilegal de conturile ne-publicate utilizate de ctre Clearstream.
CITIBANK , n special, care a tinut o mare parte din fondurile private ale Argentinei, a avut
numeroase conturi bancare nepublicate n Clearstream. Acest sistem ilegal de conturi bancare
nepublicate face din Clearstream, potrivit mai multor judectori ca Eva Joly i Renaud van
Ruymbeke, membrii europeni ai parlamentului (MPS), cum ar fi Harlem Dsir, Glyn Ford i
Francis Wurtz, si Attac ONG-uri, un actor major al economiei subterane, prin care pot fii
investigate la nivel mondial evaziunea fiscala i splarea de bani. Drept pt care, Clearstream este o
cheie major n nelegerea evaporarii fondurilor argentiniane care a dus la criza economic.

9
 BIBLIOGRAFIE

Dr. Teodor Frunzeti, dr. Vladimir Zodian, Lumea 2005 Enciclopedie Politica si Militara
(studii strategice si de securitate), Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,
Bucuresti, 2005
Dr. Teodor Frunzeti, dr. Vladimir Zodian, Lumea 2007 Enciclopedie Politica si Militara
(studii strategice si de securitate), Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,
Bucuresti, 2007
http://en.wikipedia.org/wiki/Argentine_economic_crisis

10