‫ﮞ‬ ‫ﮞ‬

EDIŢIE SPECIALĂ A BULETINULUI INFORMATIV COLECŢIA CRIHANĂ

GALAŢI Sîmbătă 31 iulie 2010

2
PARTICIPANŢI

VIOREL BACIU
MIHAI BOACĂ
OCTAVIAN BOUR
AMBROZIE OVIDIU BORTĂ
CORNELIA BURLACU
VICTOR CHIRILOAIE - CHIRIL
CONSTANTIN CIOSU
VASILE CRĂIŢĂ MÂNDRĂ
FLORIAN DORU CRIHANĂ
MARGARETA CHIŢCATÎI
VLADIMIR CRIVOI
VICTOR CRUDU
NICOLAE EINHORN
DEVIS GREBU
GEO GRUIA
IRINA IOSIP
MARIAN LUPU
NICOLAE LENGHER
MARIAN MĂNĂILĂ
GABRIEL VASILE NISIPEANU
RUDOLF SCHMÜCKLE
MARIAN ŞERBAN
TUDOR ŞERBAN
CONSTANTIN VELUDA
CONSTANTIN CIOSU
BACĂU
 SALONUL NAŢIONAL DE ARTĂ SATIRICĂ
De câţiva ani Galeriile de Artă
“Nicolae Mantu” din Galaţi au
focalizat periodic atenţia către o
zonă a artelor vizuale care-şi are o
evoluţie proprie în istoria artei şi
un statut în curs de redefinire în
actualitate. Caricatura sau, cu un
termen mai larg, arta satirică, (la fel
ca şi alte genuri ale graficii
publicitare cum ar fi afişul) pare a fi
concurată de invazia imaginilor
produse de tot ce înseamnă
“entertainment” pe micul ecran şi
desigur de oferta internetului.
În comparaţie cu aceste invazive
manifestări ale epocii noastre,
caricatura ce apare destul de rar în
ziare sau în albume şi chiar mai rar
în sali de expoziţie îşi pierde într-o
anumită măsură din caracterul
popular pe care-l avea în secolele
trecute şi pare să devină o artă
pentru iniţiaţi.
Ar fi acesta un motiv pentru care
ea trebuie neglijată sau ignorată?
Iată o întrebare la care răspund
indirect cei 23 de artişti participanţi
la Salonul National de Artă Satirică
de la Galaţi. Categoric răspunsul
este în favoarea existenţei şi
promovării unui tip de artă care
îmbină - atunci când este
practicată la cele mai înalte cote -
inventivitatea plastică şi inteligenţa
observaţiei asupra lumii sau
vremurilor în care trăim.
Organizatorul expoziţiei, Florian
Doru Crihană, a realizat o selecţie
cuprinzând lucrări ale unor
personalităţi din domeniu, afirmate
cu perseverenţă în această zonă,
cu o valoare confirmată în
numeroase manifestări naţionale şi
internaţionale. Expoziţia are un
evantai destul de amplu de
reprezentanţi ai artei satirice, de la
artişti din generaţia vârstnică, până
la debutanţi. Astfel, lucrările lui
Devis Grebu, Octavian Bour şi
Constantin Ciosu - artişti cu o
îndelungată şi bogată experienţă în
domeniu – etalează atât calităţile de
concizie ale imaginii cât şi
obişnuinţa de a face apel la o
simbolistică culturală în modul de a
concepe o situaţie umoristică.
Acest apel la simboluri culturale
este destul de frecvent în lucrările Salonul Naţional de Artă Satirică de
expozanţilor, este chiar o constantă la Galaţi devine o pledoarie în
a lor, aşa cum se întâmplă în piesele favoarea ideii de continuitate a
semnate de Nicolae Lengher acestui gen, prin talentele tinere pe
(iniţiator de-a lungul timpului al care le promovează (Geo Gruia,
unor manifestări importante în zona Tudor Şerban - debut, Gabriel Vasile
artei satirice), de Cornelia Burlacu Nisipeanu - debut) şi mai ales prin
sau de Mihai Boacă. constituirea lui într-un cadru menit
să polarizeze interesul pentru
Există în expoziţie şi un mod de această artă în care inteligenţa şi
abordare al imaginii satirice care acuitatea observaţiei sunt
depăşeşte procedeele clasice ale caracteristici fundamentale ce o
caricaturii, aşa cum se observă în ancorează mereu în actualitate.
lucrările lui Florian Doru Crihană,
unde corelările inedite dintre
elemente proiecteză situaţiile într-o Mariana Tomozei Cocoş
dimensiune uşor fantastică, critic de artă
suprarealistă, fără a pierde o
incisivă relaţie cu realitatea.
Pline de vervă în inventarea şi
descoperirea situaţiilor umoristice
sunt lucrările lui Vasile Crăiţă –
Mândră şi ale lui Victor Chiriloaie -
Chiril, lucrări caracterizate şi de o
deosebită stăpânire a plasticităţii şi
expresivităţii desenului.
Plasticitatea desenului, o anumită
capacitate analitică a imaginii este
un element important şi pentru
Nicolae Einhorn, în timp ce
portretele – şarjă ale lui Viorel Baciu
dezvoltă mai ales deformările
expresive specifice genului.
O capacitate de sinteză specială
de transpunere în imagine a satirei,
o claritate deosebită a reprezentării
o au compoziţiile lui Rudolf
Schmükle, ale Margaretei Chiţcătîi
sau ale Irinei Iosip, realizate fiecare
într-un stil inconfundabil.
Diversitatea stilistică este de altfel
una dintre calităţile incontestabile
ale expoziţiei care demonstrează
implicit că nu există reţete plastice
în declanşarea umorului şi că
inventivitatea identificării lui este
organic legată de inventivitatea
mijloacelor expresive folosite
(Marian Mănăilă, Ambrozie Ovidiu
Bortă - Boa, Vladimir Crivoi, Marian NICOLAE EINHORN
Lupu, Marian Şerban, Victor Crudu). “Prinde corbul”
Acrilic pe pînză
 Lucrările
în expoziţie
CONSTANTIN CIOSU
MARIAN MĂNĂILĂ
MARIAN ŞERBAN

Galeria
Nicolae Mantu
Galaţi

VERNISAJUL
Criticul de artă Mariana Tomozei Cocoş, pictorul Aurel Manole şi
caricaturistul Florian Doru Crihană au deschis salonul de artă satirică, în
prezenţa unui public format din oameni de cultură, artişti, colecţionari,
studenţi de la artă, admiratori. Au fost prezenţi la vernisaj: Cornelia
Burlacu, Nicolae Einhorn, Vladimir Crivoi, Viorel Baciu, Tudor Şerban,
Marian Mănăilă. Evenimentul s-a desfăşurat luni 26 iulie începînd cu ora
18.00 – durata 2h30min. Studioul de televiziune VOXTV a relatat despre
eveniment. S-au acordat interviuri.

Foto Alexandru Gherbănescu
A DOUA ZI
Publicul gălăţean a vizitat expoziţia încă de la prima oră, a doua zi. Au
fost în special persoane în vîrstă şi tineri aflaţi în vacantă. După amiază,
am acordat un lung interviu postului de televiziune RTV. Cameramanul a
filmat toate exponatele, produsele aflate la vînzare, nu i-a scapat nimic. A
treia zi, miercuri am închis galeria aproape de ora 22.00, datorită unor
vizitatori mai nocturni, dar pasionaţi de artă.

PRESA DESPRE EVENIMENT

(cotidianul “Viaţa liberă”, articol de Cristina Carp: “Cu zâmbetul(satiric) pe buze”)
O expoziţie de artă satirică, numai bună să vindece stările tensionale, s-a
deschis luni seară, în spaţiul proaspăt renovat al Galeriilor „Nicolae
Mantu”. Salonul Naţional de Artă Satirică cuprinde peste 50 de lucrări
semnate de 23 de artişti diferiţi, prin sonoritatea unora dintre numele
participanţilor manifestarea fiind una de excepţie. Pe simezele galeriei
expun câteva nume cunoscute ale graficei satirice naţionale (precum
Devis Grebu sau Constantin Ciosu), dar şi 8 artişti plastici gălăţeni: Viorel
Baciu, Camelia Burlacu, Florian Doru Crihană, Vladimir Crivoi, Nicolae
Foto Alexandru Gherbănescu Eihorn, Marian Mănăilă, Marian Şerban şi Tudor Şerban.
Dacă unii artişti expozanţi sunt deja consacraţi, pentru alţii, participarea la
salonul deschis în această săptămână înseamnă debutul lor, aşa cum e
cazul tânărului grafician Marian Mănăilă.
Criticul de artă Mariana Tomozei Cocoş, care a prezentat expoziţia, a
lăudat munca de curator a gălăţeanului Florian Doru Crihană şi „selecţia
amplă a lucrărilor, din toate generaţiile de artişti”. „Găsim un evantai al
exprimărilor stilistice, de la desene elaborate, analitice, până la imagini
sintetice, simboluri reprezentând idei complexe”, a mai spus criticul,
atrăgând în acelaşi timp atenţia că arta satirică se află într-un nemeritat
con de umbră, pentru că, spre deosebire de alte forme de creare a
umorului, aceasta solicită o atenţie sporită din partea receptorilor.
Florian Doru Crihană, în calitate de curator, dar şi de expozant, îi aşteaptă
pe gălăţeni zilnic, între orele 10–12 şi 18–21, la Sala „Nicolae Mantu”,
pentru a le prezenta o expoziţie pe care o consideră, aşa cum a spus la
Foto FDC
vernisaj, reprezentativă pentru caricatura actuală.
 P A G I N A I N T E R N A Ţ I O N A L Ă
PRIN GALERIILE
DIN MAREA
BRITANIE
Urmare a succesului avut cu expoziţia
"Picasso: Muşchetarii" în primăvara
anului 2009 o expoziţie anunţată de
The New York Times ca una dintre cele
mai importanteale noului secol,
biograful lui Picasso John Richardson
împreună cu nepotul artistului Bernard
Ruiz-Picasso prezintă expoziţia
"Picasso: Anii Mediteraneeni (1945-
1962)" la Gagosian Gallery în Londra.
Expoziţia se concentrează pe lucrările
cele mai intime ale lui Picasso, aceasta
în contrast cu expoziţia paralelă
organizată la Tate Liverpool, cu titlul
”Picasso: Pace şi Libertate”. Între
aceste două expoziţii, vizitatorii vor
avea extraordinara ocazie de a explora
cele două aspecte - public şi privat din
creaţia Picasso - anii '50.
EXPOZIŢIE
DOCUMENTARĂ LA
GABROVO
Expoziţia cuprinde peste 200 de
fotografii alb-negru şi color din arhiva
muzeului care încearcă să ilustreze
evoluţia acestei importante instituţii. Sînt
imagini de la primele manifestări satirico-
umoristice din Gabrovo, din anii '30 pînă
în evenimeltele din ziua de azi, sau
manifestări în care este recunoscută
valoare activităţii muzeului. Cu mici
excepţii sînt selectate fotografii ale
personalităţilor care au administrat
muzeul şi care au slujit deviza “Lumea
durează pentru că rîde”. Expoziţia este
împărţită pe capitole care poartă titluri
ca: “Tradiţia”, “Nici un eveniment nu este
accidental”, “Gabrova a trimis Casa
Satirei şi Umorului în Lume”, “Zîmbetul
tînăr al oraşului”.

NEW YORK
Picasso in The Metropolitan Museum of
Art
Această expoziţie este prima care se
concentrează în mod exclusiv pe
lucrările lui Pablo Picasso aflate în
colecţia muzeului. Ea cuprinde nu mai
putin de trei sute de lucrări de pictură,
desen, sculptură şi ceramică, niciodată
văzute împreună – deasemenea cîteva
tipărituri. Colecţia muzeului reflectă
astfel geniul artistului pe diferite
modalităţi de exprimare. Sînt lucrări
care pun în evidentă o lungă şi
influenţabilă carieră. Expoziţia pune
accentul pe desenele artistului mai
puţin cunoscute în ciuda importanţei şi
numărului lor. Expoziţia este
desfăşurată la etajul doi al muzeului şi
se încheie în luna august.

MUZEUL CARICATURII KREMS – AUSTRIA Erich Sokol. PLAYBOY Cartoons

Erich Sokol (1933 – 2003) a fost un grafician austriac prolific de faimă internaţională. Pe lîngă activitatea sa de ilustrator la
ziare şi reviste occidentale, Erich Sokol a lucrat şi la revista Playboy. Fondată în 1953, avînd în primul număr pe Marilyn
Monroe pe copertă, revista a devenit de-a lungul deceniilor una de mare succes. Erich Sokol l-a cunoscut în Statele Unite,
pe timpul studiilor, pe Hugh Hefner fondatorul revistei, care i-a publicat prima caricatură în 1957. Pînă la moartea sa, Sokol
a publicat în mod constant lucrări în revistă, avîndu-i ca parteneri în grupul de ilustratori pe Eldon Dedini, Shel Silverstein,
Jules Feiffer, Jack Davis. Expoziţia „Erich Sokol. Playboy Cartoons“, organizată de Wolfgang Krug la muzeul Caricaturii din
Krems, Prezintă pentru prima oară seria „Playboy“ şi face o sinteză a lucrărilor sale pe teme erotice. Pe lîngă un bogat
material documentar, muzeul prezintă 130 de lucrări originale, dintre care 80 de lucrări publicate în Playboy şi 40 de schiţe.
Lucrările aparţin unor fundaţii şi colecţii precum Erich Sokol Privatstiftung, Mödling/Annemarie Sokol, Sammlung des
Landes Niederösterreich, Wilhelm-Busch-Museum Hannover/Deutsches Museum für kritische Grafik dar şi arhivei revistei
„Playboy“. Expoziţia poate fi vizionată pînă în luna noiembrie 2010.