DESPRE EFECTUL DAUNATOR Nou Loe Scenold-monolog tati-un act PERSONAJE IVAN IVANOVICI NIUHIN, basbatul soliet sale, e 0 scoalé de muzica 51 un pension de fete, fen club de prov Niu hin (cu favorigi tungi, fara mustafi, imbrd- cat intr-un frae ponosit, intré-solemn, se inclind gi-s1 indreapts vesta): Stimate doamne si, ca sé ale asa, stimafi domni, (Ipi netezeste favorifit.) T s-a propus sofiel mele ca eu si fin alel, in seop de binefa- » conferin\ii de popularizare. De ce nu? Daca-i vorba de conferind, conferin{a sa fie — mie imi ste totuna! Eu, ca si vé spun drept, nu-s pro- fesor simi este cu totul strain cariera academics, dar eu toate acestea, de treizeci de ani, fara intreru- pore si, s-ar mai putea spune, cu zdruncinarea pro- priei mele stnatati etectera, Iuerez la probleme eu fouracter strict stlintiie, meditez si — citeodata — in- hipuiti-va, scriu gi articole stiinfifice,.. adies nu Whior stiinfifiee, dar, ingduiji-mi expresia, cu earac- Ww ovrecum stiintific, Printre altele, zilele astea, am‘Un articol amplu, intitulat : Despre vill pe oane nisl aduc unele insecte", Fotijelor mole lou plbevt {n special pasajul cu privire la plognife,.. lar ou, duplh ce ham eitit, lam rupt cu mina mea, Fiindcl moat sindit c&, orieit ai scrie, de un praf contra insoolslay tot mu te poti lips, La noi acasi, de pilda, pind yl In ian sint plosnife... Ca obiect al confeeinjel de ails! ‘am ales, ca s& spun aga, réul pe care-l aduce ome nirii folosirea tutunului. $1 eu fumez... numal _¢il ast, nevasti-mea mi-a ordonat si jin 0 conferin{( despre efectele tutunulul... asa el... trebuie s-0 {ao ‘si gata... Daei-i vorba despre tutun, despre tutun ali fie. Da’ pentru mine asta n-are nici o importanti | Domniilor voastre, in schimb, stimaji domni, vi pro- Pun... si ascultafi cu multé seriozitate conferinja mea, cfici altfel nu stiu ce o si se intimple ! Cine se sperie Insi de o conferinté stiintified, cine nu poste si asculte n-are decit sii plece. (Ii indreapté vesta.) Cer insi o atentie deosebiti domnilor medici care svar afla in aceasti sala, deoarece dumnealor pot trage multe invifiminte din conferinfa mea... intru- cit tntunul, in ciuda efectelor Iui diunatoare, se in- ‘trebuinfeazi si in medicina ! De pildi, dae introdu- cem 0 mused intr-o tabachers pling cu tutun, musca moare ! Probabil din pricina unui soe nervos, Tutu- nvl este, prin excelent’, un element vegetal... Cind fin 0 conferin{a, de obicei...elipese din achiul drept, da’ vA rog si nui luaii asta in seams... e din pricina emofiei ! Eu, in general, sint un om foarte nervos, cit despre ticul Asta, 1a ochi, Iam elipitat in ziua de 13 septembrie 1889, exact in ziua in care nevasti-mea 125 ia adus pe lume, ca si zic aga, cea de-a patra fall: farvara, Toate fetele mele sau niscut into 1 de WB, Dar (se wit 1a ceas), timpul flind limitat, 9 nu he depirtim de obiectul conferinfel noastre, Totus far ‘vebui sh gtitl cl nevasti-men are o ycoald do jnuziel si un pension de fete, adic nu chiar un pen sion, ci cova asemainitor. Intre noi fie vorba, nevestel rele fi place si se plingé de lipsuri, totupi are cova Dani pusl deoparte, Vreo patruzeci sau cincizeci de mii de ruble, pe cind eu n-am nicl o lefeaie. Da’ e de pisos si mai vorbim de asta ! La pension, eu fac pe ‘administratorul... Ma ocup cu aprovizionarea, supra vegher servitorii, notez cheltuiclile, leg eaiete, vinez plognijele, plimb clinele nevesti-mi, pun curse pen~ tau soareci,, Jeri seara am avut sareina si dau in primixe buciticese! fink si unt, deoarece s-aui pre~ vizut pentru mas blinele. Pe scurt, astiei, cind blinelele erau gata, nevasti-mea a intrat in bucatirie sia anunlat cA frei eleve n-au voie sé manince Dilinele fiinded s-au imbolnavit de gilel. Ayadar, s-a constatat of ficusem citeva blinele In plus. Am intze~ bat-o ce s& facem cu ele? La inceput, nevasti-mea a ondonat si. fie puse in beci, la rece, apot ins, s-a riz- gindit sf mi-a spus : ,Méninci-le tu, momaie I* Dinsa, cind ¢ supirata aga-mi spune : momtie, sau monsiriy sau diavol... Da’ aduc eu, oare, a diavol ? Asa-i dinsa, rmereu e supicaté ! $i... si n-am mincat Dlinetele, nu, Jean devorat ! Fra sii le mat mestec ! Asta finde’ nevastd-mea ma lasi mereu nemincat, Teri, de pilda, nu mica dat sii manine, Tu, momtie, mi-a spus, n-ai de ce si mininc.. Ta te uité, domnule (se witd ta am,“Géas), ne-am cam luat cu vorba si ne-am depiirtat ufin de sublect. Hi... da’ si ne intoarcem,.. Far {1 doialé ci dumneavoastrd, acum, afi prefera sii asc tafi o romanfi sau o simfonie, sau vreo arie..., focul luptet nici n-om clipi..* Nusmi mai aminte de unde aria asta... Printre altele, am uitat sit vi spun cf in gcoala de muzica a nevestel mele, pe ling faplul ci ma ocup de administratie, dau si lectii de matematicd, de fizicd, chimie, geografie, istorie, sol- fogii, literatura ete. Pentru lecfille de dans, canto si desen, nevastii-mea ia o tax in plus, eu toate ed si Gansul, si cintul, tot eu le predau... Scoala noastr’ de muici se afla pe strada Celor cinoi clini, nr. 13, Pe- semne cf de aia nu-mi merge bine In vial; stau la numiirul 13. Fetele mele sint niscute in 13, casa noastré ere 13 ferestre... Hi, dar ce sii mai vorbim... Pentru orice informatii, nevasté-mea poate fi gisitii ‘casi Ia orice ori, iar programul scolli, daca dovifi, 1 putefi cumpira cu 30 de copeict bucata, la portarul seolli (Scoate din buzunar citeva exemplare.) Poftim, Gack dorifi, pot sa viel vind chiar acum, 30 de copeici ueata ! Doreste careva ? (Pauzd,) Nimeni? Las la douiizect de copeici ! (Pauzi,) Picat | Da, da, casa are ‘numérul 13 | N-am noroc Ja nimie |... Am tmbatrinit, ‘m-am prostit... In timp ce jin o conferinta par vesel, de fapt, insi, imi vine si urlu eit mA fine gura sau si fog undeva Ja captitul pimintului! N-am nici miécar cui si-mi spun pasul... Imi vine s& si pling, ‘mi vefi spune desigur : Pai n-ai fetele 2... Ce folos Eu le votbese, si ele imi rid in nas... Nevasti-mea are sapte fete... Nu, fertafi-md, mi se pare ef numai sase.. 118 ie.) Sapte! A mai mare, Anna, e de 27 de ani. ‘mai miei de 17... Stimaji domni ! (Priveste ina- .) Sint nefericit, am ajuns un imbecil, un om de iimic, si totusi avefi fn faf pe cel mai fericit dintre fi |. In realitate, aga ar trebui sii fie, si eu nu In- imese sf spun alifel ! Hhei, dacd ati sti !.. De 33 [de ani traiese ou nevasti-mea si pot si spun of istia lau fost ani cei mai frumosi ai viefii mele... adicé... ‘nu chiar cel mai frumosi, dar in general, da |... Anii ‘gtia, ca si fiu scurt, au ireout ca o clips frumoast, sau, mai bine zis, sii ja dracu ! (Se witd in jur.) Dupa it mi se pare, nevastii-mea n-a venit fnel.. aga cA, nefiind aici, pot si spun tot., Mice friel, tremur de fried... ori de cite oxi se uitil Ia mine |. Da, va sh ied, ce vi spuncam ? Fetele mele sint tnett nem! fate si asta, pesemne, findet sint timide yi filndes ‘nu au prilejul si vada birbafi, Nevastl-men nu vrea si dea o seraté... nu invitt pe niment la mast. ¢ 0 doamni atit de avaré, de nervoasd, de cietilitoare, in= Git nimeni n-are curaj si intre fn casa noaste’, dar. pot si vi fac 0 confidenta.. (Se apropie de rampa) a zile mari, fetele mele pot fi glsite la mituga lor, Natalia Semionovna, care suferd de reumatism 9 ‘poartii 0 tochie galbendi cu un fel de pietiele negre, de fi se pare cf © presfirali cu gindaci... La matuga Natalia se servese fel de fel de gustari... $i cind nu vine si nevasti-mea, se poate chiar. (Face gestut bdutulul zdraviin,) Da, da... Trebuie si stiti el pe ‘mine un singur pahirel ma turteste ! In schimb, su- flebal mi se umple de mulfumire si, in acelasi timp, de 0 tristefe de nedeseris ! Imi vin in minte, tam-ne- yeHum, anil Unere(i.. ylamt vine, dracu stie de ce © poll de duck... Ehe !.. Daca afi gti ce pot |, (Cu insufletire.) S-o sterg... $8 las totu bala gi s-o story ‘fl sma mai uit inapoi... Unde ? N-are impoctan unde... numai si fug de viaja asta nesuferita, mes: ching, marunta, care a facut din mine un biet ghiob bitrin, un biet idiot ramolit,.. S& fug eit mai departe de timpa de nevasté-mea... de zgireita asta, care mal e si rea, rea, rea! Care m-a chinuit 33 de ani. Si scap de muzica, de bucitaie, de banii ei, de toate lucrurile astea mérunte gi josnice... si si mi ‘prese intr-un loc oarecare, departe de tot, In mij- Jocul unei cimpii, $i sA ramin acolo inrédacinat ca un copac, ca unarac, ca osperietoare de ciori, sub intin- sul cerului, si s& privese toata noaptea cum luna-si cere linistité lumina... $i si uit, si uit... Oh! Cit 45 vrea si murmi adue aminte de nimie !.. Cit a5 vrea ‘Si-mni stisii fracul asta vechi, nesuferit, cu care acum 80 de ani m-am cununat..,.(Isi scoate cu violenja fracul,).. In eare jin mereu conferinjele mele cu seop de Dinefacere... Aga... (Caled in picioare fracul.) Aga L.. Is bitrin, sirac, jerpelit ca si vesta asta de pe ‘ine, ct spatele ponosit, adren{uit ! (Se intoarce $i-si rata spatele de la vesté.) Nu-mi trebuie, yoie de nimic | N-am ne- Sint mai curat si mai presus de toate astea |... A fost 0 vreme cind eram tindr, inteli- Bent. studiam la universitate, visam, mi conside- fam om! Acu nu mai imi trebuie nimic! Nimic L, Vreau doar un pie de linigte....Un pie de linigte 1 (Dupa co s-a uitat intr-o parte, imbraed iute fracul.) Ei, dar ulte-o pe nevastié-mea in culise! A venit si 10 (Se uid ta coos) tect ora Dac Bev niche ceva, vi fog sri opel ch ar nat Fonterinta. ok mata —aticd ou — ga dept Ee dernaitte misiane. (Se wi iar fro parte, ft feria) Seo | Se itd aid, (Ridin voces) Asada, find seama de fap ch inal confine © ocak eter, despre care am vorbl lnk am, tne thn exz mi trcbuie 94 fund. Soi peri, ea 98 Be aye at device occa confer 9 ten espe yefecal chunitor a ttunshu va fi fol Goote Ce era de sous an spun Dis ovina teow (Se tein iose slenn) ima asteapta © Am spus si mivam wyurat sufletal lat) (nt) ‘Tradvcere de M. Sorbul gf N. AL Toscan!