Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VITAL
+
REFLEXOTERAPIE
Suport de curs
Reflexo-Vital Bacau
2010
Nr Capitol Pagina
crt
1 Introducere in arta binefacatoare a 2
reflexoterapiei
Notiuni de reflexoterapie
2 Aparatul excretor 3
Sistemul renal
Reprezentarea pe talpa a sistemului renal
3 Sistemul limfatic 6
Reprezentarea pe talpa a sistemului limfatic
4 Sistemul endocrin 10
Reprezentarea pe talpa a sistemului
endocrin
5 Sistemul nervos 15
Reprezentarea pe talpa a sistemului nervos
6 Sistemul osos 18
Reprezentarea pe talpa a sistemului osos
7 Sistemul respirator 22
Reprezentarea pe talpa a sistemului
respirator
8 Sistemul circulator 25
Reprezentarea pe talpa a sistemului
circulator
9 Sistemul digestiv 27
Reprezentarea pe talpa a sistemului
digestiv
1 Bolile aparatului respirator 33
0
1 Bolile aparatului cardio-vascular 34
1
1 Boli ORL 37
2
1 Bolile aparatului digestiv 42
3
1 Bolile oftalmologice 44
4
1 Bolile ginecologice 48
5
1 Zonele reflexogene din talpi 52
6
2
1 Zonele reflexogene din maini 56
7
1 Bibliografie 58
8
3
INTRODUCERE IN ARTA BINEFACATOARE A REFLEXOTERAPIEI
NOTIUNI DE REFLEXOLOGIE
SISTEMUL RENAL
Alcatuire:
- rinichi
- uretere
- vezica urinara si meatul urinar sau uretra.(orificiul prin care se elimina
urina)
Rinichiul are proprietatea de a filtra din sange diferite substante minerale
si organice, sub forma de solutii care constituie urina.
Rolul sistemului renal:
- eliminarea din organism sub forma de solutie,cea mai mare parte din
substantele rezultate din dezasimilatie (substante toxice)
- contribuie la mentinerea valorilor constante hidrice ale mediului intern
- la mentinerea presiunii osmotice si a PH-ului urinar a acestui mediu.
- intervine in procesul de reglare a circulatiei sanguine prin secretia
enzimei-renina.
RINICHII nu se afla la aceeasi inaltime, rinichiul drept fiind ceva mai jos
decat cel stang; locul pe care-l ocupa poarta numele de loja renala. La
extremitatea superioara sunt in raport cu glandele suprarenale. In 24 ore prin
rinichi trec cca.-1500L sange din care se elimina sub forma de urina -1500 ml.
Alcatuire:
-saruri extrase din plasma sanguina
-produsi finali de metabolism.
5
Proprietatile urinii:-culoare galbena-densitate -1003-1035 - reactie slab acida
Compozitie: - apa 90 %
10 % Substante -minerale-(oxalati -sulfati NACL)
-organice-(uree-acid uric)
-pigmentare-(urobilina-amoniac
-colesterol - Acid hipuric)
Localizare pe talpa:
-RINICHIUL-sub pingea-intre D2-D3 -sub plexul solar si glanda suprarenala -
masaj circular in dispersie -2-3min.
- URETERUL - de la rinichi-in linie oblica spre interiorul talpii, masaj cu presiune
de sus in jos, dar si invers
- VEZICA URINARA-pe marginea interna a talpii in continuarea ureterului.se
maseaza circular sau punctual 2-3 min.
SISTEMUL RENAL se maseaza aprox. 4-5-6 min.
Elemente de patologie
Polachiuria reprezinta frecventa mare a mictiunilor, insotita de o cantitate
redusa de urina . aceasta se intalneste frecvent in: cistite, prostatite, calculoza
vezicala, inflamatii pelvine, afectiuni uterine, tuberculoza si neoplasm vezical.
Disuria consta in eliminarea dureroasa si cu mare dificultate a urinii, apare
in cursul inflamatiilor acute ale uretrei sau obstacole mecanice cu localizare
uretrala, sau in pareze vezicale.
Nicturiareprezinta cresterea numarului de mictiuni in timpul noptii si
scaderea numarului acestora in timpul zilei. Ea se datoreaza faptului ca in
cursul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare
6
de sange pentru a elimina cantitatea corespunzatoare de urina, si
compensator excretia de urina se continua in cursul noptii. De aceea nicturia
va aparea in cazurile de insuficienta ventriculara stanga.
Incontinenta urinara - emisiuni urinare involuntare si inconstiente. Apare in
leziuni medulare,
traumatisme medulare ( ale maduvei spinarii), la sfarsitul accesului de
epilepsie, in infectii si intoxicatii grave.
Ischiuriasau retentia de urina incapacitatea vezicii urinare de a-si
evacua continutul: poate fi datorata unui obstacol in calea de eliminare a
urinii, calculi la nivelul uretrei, hipertrofia, prostate, sau alte procese de
vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinii, sau a unei paralizii a
vezicii urinare sau a sfincterelor ( meningita, encefalita, septicemii, dupa
interventii chirurgicale intraabdominale, coma).
7
8
SISTEMUL LIMFATIC
9
pentru ca ele sa nu se inunde; cu ajutorul unei complexe retele de canale care
se revarsa in sistemul venos, lichidul in exces se intoarce incorporat in
circulatia sanguina.
10
3. Marea vena limfatica pe fata anterioara a piciorului zona dintre
cele doua maleole- masaj 3 min de la exterior spre interior constant.
4. Ganglionii limfatici axilari pe fata anterioara a piciorului pe
articulatiilor degetului mic, masaj cu presiune linear in ambele sensuri-2
min.
5. Amigdalele-la baza degetului mare- masaj circular in sens opus,
fiecare spre ext. 1-2 min.
8 . Splina - pe talpa stanga, intre D4 - D5 sub inima - masaj semicircular
1-2 min.
9. Apendicele - pe piciorul drept deasupra calcaiului - lateroextern
masaj circular si punctual 2-3 min.
Masarea zonei sistemului limfatic nu are contraindicatii, se poate face si
zilnic fara deschidere - toamna si primavara pentru control termic.
11
12
SISTEMUL ENDOCRIN
13
Reprezinta totalitatea glandelor din organism.
Alcatuire:
1.Glandele cu secretie interna endocrine
Isi varsa produsii (hormonii) direct in sange:
- hipofiza
- epifiza
- tiroida
- paratiroida
- timusul
- suprarenalele
2. Glandele cu secretie externa - exocrine
Isi varsa produsii (hormonii) prin intermediul unor canale, fie la suprafata
pielii:
- Glandele sudoripare
- Glandele sebacee
- Glandele mamare
- Glandele sexual
15
-in osificare
-rol important in imunitate.
Localizare pe talpa: deasupra plexului solar, pe pingea intre D2-D3
-se maseaza circular in dispersie 3 min.se poate masa si linear.
Glandele genital
- la femeie 1) ovarele produc ovulele si hormonii sexuali femeli
- (au functie de glanda endocrina )si produc
hormonii estrogeni
(estrogenul)
hormonii progestationali
16
(progesteronul)
2) Glandele mamare cu functionare discontinua
producand lapte in perioada
alaptarii - dezvoltarea si functionarea lor este influentata
de
progesteron
17
18
SISTEMUL NERVOS
Rol:
- face legatura intre organism si mediul inconjurator si coordoneaza activitatea
tesuturilor, organelor si sistemelor care alcatuiesc corpul uman.
- adapteaza organismul la mediul extern si dirijeaza functiile lui.
- el primeste excitatiile si stimulii proveniti din contactul organismului cu
lumea exterioara si excitatiile din diferite organe.
- stimulii primiti sunt trimisi sub forma de impulsuri spre toate organele si
sistemele la baza fiind ARCUL REFLEX - reprezinta unitatea dintre organism
si mediu.
Alcatuire:
- creierul mare (encefalul)
- creierul mic (cerebelul)
- maduva spinarii (ocrotita de coloana vertebrala)
- trunchiul cerebral (o prelungire a maduvei spinarii)
19
exista intre diferite etaje ale maduvei prin intermediul neuronilor.Pentru ca un
arc reflex sa se produca este necesar ca arcul reflex sa fie intact din punct de
vedere anatomic.
Ex: Daca printr-un accident (traumatism puternic) se rup radacinile nervilor
spinali, care merg la muschii unui membru se produce paralizia - sau
raspunsul prin arcul reflex nu mai are loc.
Aceste reglaje nervoase intre maduva, nervii spinali si organele corpului,
fac obiectul de studiu al unei stiinte moderne care ia nastere la noi si se
numeste NEUROCIBERNETICA.
Maduva spinarii mai coordoneaza miscarile reflexe - realizarea unei
anumite ordini in desfasurarea reflexelor si in proportionarea intensitatii
actiunilor efectorilor.
Ex: mersul,inotul,defecatia mictiunea. maduva ,poate indeplini aceste
functii si fara coordonarea encefalului.
Dar de retinut ca in stare de functionare normala a organismului,
reflexele medulare si coordonarea lor sunt influentate de activitatea
encefalului, deci centrii nervosi ai maduvei spinarii sunt subordonati celor
encefalici. Maduva spinarii coordoneaza impulsurile tactile , termice si
dureroase ca si conducerea impulsurilor de durere provenite de la organele
interne.
Localizare pe talpa:
- Zona sinusurilor-varful degetelor se maseaza D1-linear cu presiune in
ambele sensuri (de-a latul). Degetele 2,3,4,5 -se pot lucra circular si linear
timp de 1,5-2 min toate degetele.
- Zona encefalului (creierul mare) - degetul mare se imparte in 4
cadrane:-cadranul 1, 2, 3, reprezinta zona creierului mare-se maseaza linear
3-4 min.
- Zona cerebelului (creier mic) cadranul-4-se maseaza linear si circular in
dispersie 2 min.
Impreuna cu ambele degete 3-4 min in sens linear.
20
21
SISTEMUL OSOS
Coloana vertebrala
Reprezinta segmentul axial al scheletului, este asezata pe linia mediana si
posterioara a trunchiului si se intinde de la scheletul craniului pana la bazin.
Ea este alcatuita din :
1. piese osoase numite vertebre
2. piese fibro-cartilaginoase numite discuri intervertebrale
Aceasta alcatuire ii confera rezistenta si flexibilitate. Fiecare vertebra este
alcatuita din:
- un corp vertebral in partea anterioara,
-un arc vertebral in partea poaterioara.
22
5. impreuna cu sistemul muscular imprima forma specifica corpului
omenesc
6. rol pasiv in miscare
7. rol de hemato-poeza (formarea elementelor figurate din sange
maduva osoasa rosie)
8. protejeaza maduva spinarii
Localizare pe talpa
Pe partea latero-interna a piciorului de la baza degetului mare pana la
marginea osului calcaiului, masaj cu presiune spre calcai si revenim cu
netezire, sau cu presiune in ambele sensuri, cu policele 5- 7 minute.Masajul
se poate efectua si pe regiuni in functie de afectiunile pacientului,iar in acest
caz masajul poate dura chiar mai mult pana la 10-15 min.
23
de a stimula circulatia substantelor nutritive si a calciului , care duce la
intarirea oaselor , iar discurile intervetebrale, alcatuite in proportie de 80% din
apa, degenereaza si se deformeaza daca aprovizionarea cu lichide si
substante nutritionale este insuficienta.
Se intelege de la sine ca trebuie verificate toate celelalte cauze posibile
ale durerilor lombare, cum ar fi o disfunctie la nivelul rinichilor, tulburari
menstruale, lipsa de calciu sau de vitamina C, artrita,etc.
Prin tratamentul reflexologic se obtine: mentinerea compozitiei chimice
a oaselor (oseina si sarurile minerale ), imbunatatirea functiilor de sustinere
si rezistenta a coloanei vertebrale, se obtine elasticitatea musculara, se
inlatura deformarile patologice ale coloanei, se accentueaza mobilitatea
articulatiilor bratelor si picioarelor, se obtine prevenirea deformarilor osoase,
iar artrita si durerile articulare se amelioreaza prin imbunatatirea circulatiei
sanguine la aceste nivele.
Articulatiile
Pentru a indeplini functia de locomotie si de sustinere a corpului oasele se
leaga intre ele prin articulatii.Dupa felul miscarii ele se impart in:
artculatii fixe -coaste-stern
- suturi-(oasele cutiei craniene )
articulatii mobile-scapulo-humerala (umar)
-coxo femurala (sold)
articulatiile cotului
articulatiile genunchi
articulatiile vertebrale.
Elemente de patologie
25
SISTEMUL RESPIRATOR
26
Este alcatuit din 4 parti:
1.Caile respiratorii extra pulmonare:
- Nas
- Faringe
- Laringe
- Trahee
- Bronhii primare
2. Plamanii
3. Muschiul diafragm
4. Torace si coaste
Pleura este o membrana seroasa care inveleste plaminii. Este formata din
2 foite:pleura viscerala care adera de plamini si care se continua cu
pleura parietala-care este in contact direct cu peretii cavitatii toracice.
Intre cele doua foite, se gaseste un spatiu virtual.
27
doua foite una de alta. Fetele foitelor pleurale care vin in contact sunt
umezite de un lichid seros-lichidul intrapleural, care favorizeaza
alunecarea foitelor in timpul respiratiei.
Reprezentarea pe talpa
NASUL pe degetul mare, pe prima falanga in exterior - 3min, cu
presiune catre maleola, linear indicat in rinite si la copii.
FARINGELE la baza degetului mare - 2min, linear de pe fata dorsala
pana pe fata anterioara in dreptul amigdalelor si cuprinde toata zona de sub
unghie.
LARINGILE la baza degetului mare intre D1 si D2, circular 2-3 min.
TRAHEEA intre D1 si D2 langa esofag, cu presiune in jos catre
calcai (se poate masa si pe fata anterioara).
Zona bronhiilor- pe fata anterioara a piciorului, intre D1 si D4,
masaj linear orizontal in ambele sensuri.
PLAMANII pe pingea sub muschiul trapez, intre trahee sub D2, D3 si
D4 in orice sens 5 min.Daca nu exista contraindicatii se poate masa si o
ora.
TORACE -COASTE - pe partea anterioara a piciorului, intre zona
bronhiilor si diafragm, masaj toata zona orizontal, vertical sau circular 2-
3min.
DIAFRAGMA: de la articulatia metatarsiana a degetului mic, la un
lat de deget pe, fata anterioara si posterioara, 3 min. - masaj cu
28
presiune in ambele sensuri.
Zona sinusurilor- masaj pe fiecare deget pe fata plantara linear, circular
1-2 min.
Elemente de patologie
Emfizemul pulmonar este o afectiune care se manifesta prin dilatarea
alveolelor pulmonare si a tesutului pulmonar, ducand la pierderea
elasticitatii plamanilor.
Se pote recomanda vitamina C si masaj pe zona plamanului si bronhiilor,
si efectuarea de exercitii de respiratie profunda care ajuta la controlarea
batailor cardiace.
In sughit - (apare atunci cand diafragmul intra in spasm) - se face masaj
pe diafragm, concomitent cu exercitii de respiratie. In sinuzite -masaj pe
sinusuri.
Epistaxisul (sangerari nazale) - se aplica masaj pe zona sinusurilor si a
nasului,concomitent cu administrarea de vitamina C si extracte concentrate
din fructe ce contin bioflavonoide.
Faringite, laringite,astm- masaj pe toate organele de respiratie si pe zona
suprarenala, pentru stabilitate emotionala.
29
SISTEMUL CIRCULATOR
1]-SISTEMUL SANGUIN
-inima
-vase sanguine:-artere
-vene
-capilare sanguine;
2]-SISTEMUL LIMFATIC
-limfa
-ganglioni limfatici [axilari]
-vase limfatice-canalul toracic superior
-marea vena limfatica
-capilare limfatice
-amigdale
-splina
30
SISTEMUL SANGUIN [CARDIO-VASCULAR]
Sistemul cardio-vascular nu poate functiona fara circulatia sanguina; ea
realizeaza metabolismul celular si coordonarea functionala a tuturor
organelor, aduce aportul de oxigen in celule si produce eliminarea toxinelor
(prin organele de eliminare).
INIMAorganul central al intregului aparat si care asigura circulatia
sangelui, limfei, lichidului interstitial. Este asezata in cavitatea toracica, 2/3
fiind in partea stanga a toracelui.
Are forma de con turtit, antero posterior,I=89 cm;GR=300 gr.,indreptata
cu varful in dreptul spatiului 5 intercostal stang.
Este un organ cavitar musculos, cu o structura caracteristica, potrivit
functiilor pe care le indeplineste. Ea are 4 cavitati: 2 atrii si 2 ventricole.
Starea de presiune sub care se gasesc arterele =Tensiune Arteriala.
In mod normal:
- Presiunea maxima (sistolica)=110-125/MM COL HG. (TA)
- Presiunea minima (diastolica)=60-85 MM COL HG.(TA)
Cand TA scade sub 90-70 - HIPOTENSIUNE.
Cand TAcreste peste 150-270=HIPERTENSIUNE.
Tensiunea variaza in functie de starea organismului (somn, activitate intense),
dar cand sunt variatii mici sunt considerate NORMALE.
Reprezentare pe talpa :
INIMA - pe piciorul stang-sub D4
-1/2-pe pingea -1/2 sub pingea,
- masaj circular in dispersie,
- partial pe D3-partial pe D5,3-5 min.total pe D4.
Timpi de lucru:
Necardiaci : 1) inima-3-4 min.
2) plamini -3-4 min.
3) diafragmul-2-3 min.
Hipertensivi :1) inima -1 min.
2) plamini-1-2 min.
3) zona hipotensoare masaj 15 min., pauza 5 min.
si reluare pina scade tensiunea.
(Zona hipotensoare) pe tibie de la articulatia gleznei- 10
cm. masaj cu presiune spre genunchi si revenim cu netezire.
Hipotensivi :1) inima 3-4 min
2) plamini -3-4 min.
3) zona hipertensoare masaj 5 min apoi pauza3min
31
piciorului , intre D4-D5 masaj cu presiune -2 cm
inspre maleole si revenim cu netezire .
SISTEMUL DIGESTIV
33
transvers, descendent, sigmoidul si rectul anusul, la nivelul intestinului gros
are loc transformarea in materii fecale a reziduurilor rezultate din procesul de
digestie din etajele superioare ale aparatului digestiv.
Toate aceste organe, impreuna cu glandele anexe ale tubului digestiv,au rol in
digestia alimentelor.
7.Glandele anexe
Pancreasul situat in partea stanga a cavitatii abdominale , inapoia
stomacului, de la concavitatea duodenului, pana la splina .Este alcatuit din
cap, corp si coada. Capul pancreasului este zona care produce enzimele
necesare descompunerii alimentelor si care alcatuiesc sucul pancreatic, iar
corpul pancresului are rol in fabricarea insulinei, hormon care mentine nivelul
zaharului in sange constant.
Ficatul cea mai mare glanda din corp, asezat in dreapta stomacului (1,5kg)
celulele ficatului secreta bila. In intervalul dintre mese, bila este depozitata in
vezica biliara, de unde in timpul digestiei este eliminata in duoden. Este cel
mai important organ al sistemului digestiv si indeplineste urmaroarele
functii:depozitarea rezervelor de glycogen secretia biliara care faciliteaza
absorbtia grasimilor, epurarea sangelui de substante tocice neutralizarea
globulelor rosii imbatinite, metinerea echilibrului acido-bazic, termoreglarea
sinteza diversilor hormoni, intervine in metabolismul protidic, lipidic, gliucidic.
Fiziologie
In aparatul digestiv alimentele sufera mai multe tranformari mecanice si
chimice .
Transformarile mecanice constau in faramitarea alimentelor, iar cele chimice
in transformarea alimentelor in produse mai simple, usor asimilabile in sange.
In gura, alimentele sunt farimitate si amestecate cu saliva .Bolul alimentar
astfel format , trece prin esofag si ajunge in stomac, unde sufera atat o
transformare mecanica cat si una chimica, deoarece se amesteca cu o serie
de fermenti si sucuri digestive.Rezultatul digestiei este o pasta numita chim
gastric.
Chimul trece din stomac in duoden, in cantitati mici, unde se amesteca cu
secretia ficatului si pancreasului. Aici se varsa enzimele pancreasului, care au
rol in digestie, si tot aici se intalneste secretia vezicii biliare, care impreuna cu
enzimele pancreasului contribuie la desavarsirea digestiei si formarea
chimului gastric. Mai departe de-a lungul intestinului subtire, alimentele
transformate se amesteca si cu alti fermenti, apoi se descompun pana la
substante cu molecula foarte mica, care se absorb (prin procesul de osmoza),
prin peretele intestinului subtire, in sange, de unde sunt transportate spre
tesuturi.
Resturile alimentare care nu s-au absorbit, trec mai departe in intestinal
gros.Aici apa se absoarbe in intregime, iar flora microbiana aflata la acest
nivel, descompune resturile alimentare si le transforma in materii fecale, care
se elimina in exterior, prin orificiul anal. Actul eliminarii materiilor fecale se
numeste defecatie.
34
Elemente de patologie
Pentru stabilirea diagnosticului in afectiunile digestive, trebuie luate in
considerare anumite semne.
Durerile sunt localizate in raport cu sediul proceselor patologice .
Astfel in ulcerul gastric, durerea se localizeaza in stanga liniei mediene si
iradiaza sub coasta stanga sau in spate, iar in ulcerul duodenal, durerea
este situata sub coasta dreapta. Ea se caracterizeaza prin ritmicitate (este
ritmata de alimentatie ) si prin periodicitate (evolutia periodica a crizei
ulceroase).In suferinta intestinului subtire, durerile apar in regiunea
periombilicala, iar in cele ale intestinului gros, localizarea este in flancuri. In
suferintele rectului, durerea se proiecteaza in regiunea sacrala si perianala.
35
Varsaturile reprezinta evacuarea prin gura a continutului stomacal,
constituind un simptom valoros de imbolnavire a aparatului digestiv, cat si alte
afectuni.
Dupa continut ele pot fi :
-varsaturi alimentare contin alimentele ingerate cu cateva ore inainte .
-varsaturi bilioase contin bila, ele au o culoare galben vierzuie si un gust
amar, apar frecvent in colecistopatii.
-varsaturi fecaloide culoare galben murdara si miros fecaloid apar in ocluzie
intestinala
-varsaturi purulente apar in gastrite, si continutul lor este amestecat cu puroi.
-varsaturi saguinolente - apar in boli ale stomacului sau a unor organe vecine,
plamini, esofag sau in boli generale.
36
min(masaj circular si punctual)
37
38
PATOLOGIE
n suferinele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile,
putndu-se continua cu 2 edine/ zi, timp de nc 3-5 zile, pn cnd
simptomele au disprut complet.
n bronitele cronice se va practica o singur edin pe zi, timp de 20-
30 de zile. Procentul de reuit este de aproximativ 90% din cazuri n
bronitele acute i peste 65% n bronite cronice.
Astmul bronic
Angina pectoral
41
n zona afectat -3 minute du ap cald apoi 1 minut ap rece, de 3-4
ori/zi, pentru
vasodilataie i vasoconstrucie. Rezultatele variaz n funcie de faza i de
factorii biologici specifici fiecrui organism;
Comprese pentru 2 ore sau bi locale cu infuzie din Frunze de alun;
Masajul terapeutic( efectuat de maseuri specializati ) n zona varicoas,
de 2 ori pe zi; cu oet de mere diluat (20 linguri de oet de mere la 100
de ml de ap). Procedura se repet timp de 30 de zile consecutive;
Comprese de dou ori pe sptmn pe locurile varicoase cu ap de lut
sau decoct din
flori de fn. Compresele se in cel puin 2-3 ore de fiecare dat. Se va evita
statul n picioare pe perioade lungi, mersul pe biciclet sau pe cal, ederea
ndelungat pe scaun.
Intern: zilnic, 2-3 cecue de coada-calului (Equisetum arvense), boz
(Arctium lappa L.) i pelin ( Artemisaia bsinthium L) n pri egale (o linguri
cu vrf din amestecul de plante la 250 de ml de ap clocotit). Infuzia se bea
cu nghiituri mici.
Boal hemoroidal
Schema de masaj
Zona renala 2 min.
zone limfatice 5min.;
Traseul intestin gros transversal, descendent, sigmoid, rect, anus 10-15
min;
42
Vezic biliar -2-3 minute;
Zon hemoroizi -10 minute;
Zona renal 2 minute pentru fiecare picior
Zone limfatice -3 minute ;
Zona renala 2 min;
Bolile O.R.L.
Rinitele
Schem de masaj
Sistem renal 2 min.
Sistem limfatic 2min.
Zone reflexe nas 5 minute de fiecare parte;
Zone reflexe suprarenale 3 minute de fiecare parte;
Zone reflexe paratiroidiene 2 minute de fiecare parte;
Zone rinchi, uretre, vezic urinar 2 minute de fiecare parte;
Zone limfatice -2-3 minute de fiecare parte;
Zona renal( rinichi , uretere , vezica urinara ) -2 minute de fiecare
parte ;
Sinuzitele
1. Sinuzitele maxilare
Simptomele sinuzitei maxilare acute pot aprea o dat cu rinita sau mai
trziu.
Simptomele subiective generale: temperatur, cefalee, dureri maxilare,
nsoit de rinoree i obstrucie nazal mai accentuat dect la o rint
obinuit. Cronicizarea, la nivelul sinusului maxilar, se manifest prin rinoree
purulent care, n cursul nopii, se scurge spre rinofaringe (gt i nas).
Durerea apare doar n cazul de reacutizare sau cnd se produce obstrucia
orificiului sinuzal.
Zonele reflexe pentru sinusurile maxilare se gsete pe degetele mari de la
picioare, n band, imediat la baza unghiei. Pentru maxilarul drept pe piciorul
drept, iar pentru maxilarul stng pe piciorul sting.
Sinuzitele maxilare (acute i cornice) beneficiaz cu mult succes de
44
tratament reflexoterapeutic. n sinuzitele maxilare se vor masa zonele
maxilarului superior pentru dezinflamarea local i pentru redeschiderea cilor
de drenaj, zonele suprarenale pentru stimularea produciei de cortizon (care
are rol antiinflamator). Zonele limfatice i zonele nasului, pentru stoparea
inflamaiei din mucoasa nazal.
Schema de masaj
Sistem renal 2min.( de fiecare parte );
Sistem limfatic 3 min.( de fiecare parte );
Zonele reflexe maxilar superior 5-10 minute de fiecare parte;
Sistem renal 2 min;
Zonele reflexe suprarenale -3 min de fiecare parte;
Zonele reflexe ale nasului 3-5 minute de fiecare parte.
Zonele reflexe limfatice 3 minute de fiecare parte;
Sistem renal 2 min.;
2. Sinuzitele fronale
n sinuzitele acute se vor efectua 2-3 edine, timp de 3-5 zile, apoi se va
continua cu 2-3 edine pe sptmn pe o perioad de 2-3 sptmni. Timpii
de masaj pot fi mrii progresiv.
Pentru tratarea sinuzitelor cronice se va face 1 edin pe zi timp de 15-
20 zile, dup care, de regul, simptomele dispar sau se reduc foarte mult. Se
va continua cu 2-3 edinte pe sptmna, uneori i mai mult, n raport cu
vechimea bolii i capacitatea de redresare sangvin zonal. Daca zonele
reflexe ale ochilor sunt dureroase la palpare, se vor masa i aceste zone (3-5
minute fiecare).
Faringo-amigdalita
Masajul se poate face de 2-3 ori pe zi n fi faza acut, timp de 5-7 zile,
iar n faza cronic 1 edin pe zi timp de 10-15 zile.
n faz acut se recomand repaus alimentar. Se vor consuma doar lichide
(ceaiuri, sucuri de lmie, de mere, de sfecl roie, urzici), 2-3 zile.
Otitele
46
Sunt inflamaii ale urechii (acute sau cornice), supurative (purulente)
sau nesupurative, ntinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea
extern i sau medie).
Otita extern este un proces inflamator ce cuprinde, de regul,
tegumentele conductului auditiv extern. Infecia apare pe un esut iritat, la
indivizi cu afeciuni diabetice, gasto hepatice sau alergice, i poate evolua
acut sau cronic. Bolnavul acuz prurit auricular i dureri. Tegumentele sunt
roii, infiltrate cu secreie glbuie la suprafa, iar n caz de cronicizare sunt
ngroate.
Otita medie este o inflamaie de diferite grade a mucoasei casei
timpanului i poate avea caracter acut sau cronic, supurat sau nesupurat.
Otitele medii acute sunt caracteristice copiilor i tinerilor.
Simptome: hipoacuzie (auz uor slbit), zvcnituri n ureche, dureri care
cedez uor cnd ncepe scurgerea puroiului din ureche, febr stare generala
rea.
Cauze: infecii din vecintatea urechii (nas, gt), cum ar fi: rino-
faringitele, rinosinuzitele, deviaie de sept nazal, polipi nazali etc.
n cazul otitei acute se pot face fr risc 1-3 edine pe zi, 5-7 zile, iar n
cazul celor cronice 1 edin pe zi de 10-15 zile, dup care de regul,
simptomatologia bolii cedeaz sau dispare. Se va continua cu 2-3 edine pe
sptamn, timp de 3-4 sptmni. n otitele acute este necesar consultarea
unui medic specialist care s aprecieze stadiul de evoluie a bolii.
Pentru otita extern se poate aplica un tampon cu vat imbibat n soluie
alcoolic de propolis cu concentraia de 5-7 %.
Tratamentul prin reflexoterapie al otitei medii acute sau cronice se
poate completa cu propolis n soluie alcoolic avnd concentraia de 5% (10
picturi puse n conductul auditiv de 3 ori pe zi, iar seara tampon inmuiat n
soluie alcoolic cu o concentraie de 15-30%).
Schema de masaj
Zona renala 2 min
Zona limfatica 3 min
Zon reflex ureche -3-5 minute ;
Zona renala -2minute
Zona reflexa cap-3-5 min;
Zon reflex suprarenal 2-3 minute ;
Zon limfatic 3 minute;
Zona renala 2 min;
48
Masajul se va face zilnic pn la redresarea auzului, apoi se va continua cu 2-3
edine pe sptmn, timp de 3-4 sptmni.
Local, se va aplica n urechea bolnav un amestec format din 5 picturi de suc
de ceap, 5 picturi de suc de usturoi i 10 picturi de lapte cald, timp de 12-
14 zile, o dat pe zi.
Sindromul diareic
Schema de masaj
Sist. renal- 2 min;
Sistem limfatic -3 min;
Zone intestin subire- 5 minunte ;
Zone intestin gros (n sensul de evacuare)- 5-10 minute;
Sistem renal 2 min;
Zonele organelor care cauzeaz diarea;
Vezica biliara 3 minute;
Pancreas -1 minut
Plex solar -3 minute de fiecare parte;
Tiroid 3min;
Sistemul limfatic 2-3 minute n fiecare punct;
Sistem renal 2 minute;
Se va efectua o edina pe zi sau la 2 zile, timp de 4-6 sptmni.
49
Sindromul de constipaie
Se definete prin:
- Evacuri intestinale la intervale mai mari de 48 de ore;
- Scaune de consistena crescut;
- Evacurii incomplete, n cantiti reduse, datorit dereglrii tranzitului
intestinal.
- Constipaia este o boal plurifactorial.
Cauze:
- sedentarism (lips de micare);
- endocrine (hipotiroidism);
- alimentare (alimentate uscate, mese reduse);
- leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi, fisuri anale, rectite, ulcerul gastro-
duodenal);
- tumori intestinale;
- obinuina (schimbarea mediului n care trim, pudoarea, comoditatea);
- neurofuncionale (constipaie spastic).
Tratamenul complex conine n primul rnd din alimentaie (bogat n legume
i fructe, lichide), activitate fizic i antrenarea musculaturii abdominale.
Tratamentul prin reflexoterapie vizeaz dezvoltarea unei bune circulaii
n zona intestinal, creterea tonusului intestinal, dispariia inflamaiilor locale,
ameliorarea sau tratarea hemoroizilor, fisurilor anale, stimularea glandei
tiroide cnd constipaia este de cauz endocrin.
n caz de constipaie, zonele reflexe ale intestinului gros i ndeosebi
cele ano-rectale sunt sensibile, uneori extrem de dureroase la apsare.
De regul, constipaiile sunt uor tratabile prin reflexoterapie, dar
descoperirea cauzei i tratarea prin masaj a organsimului respectiv sunt
obligatorii.
Schema de tratament
Zona reflexa sist. renal 2 min.
Zone limfatice -3 min.
Zon intestin gros 10 minute n ordinea evacurii (colon ascedent,
transvers, descedent, sigmoid);
Zona reflex anus, rect, hemoroizi 5-8 minute;
Sistem renal -2 min;
Zona reflex a organului care cauzeaz boala-1o min.(exemplu-stomac-
in cazul uneigastrite) .
Sistem linfatic -3 min
Zona reflexa sist. renal -2min
edinele se vor efectua 1-2 ori/zi, n prima faz, apoi se continu cu o
edin pe zi, pn cnd dispare constipaia. Uneori constipaia dispare dup
5-6 edine. De cele mai multe ori sunt necesare 15-20 edine.
50
Bolile oftalmologice
Unele afeciuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecine ale
dereglrilor generale, respectiv localizate ale organismului, asfel: aparatul
vizual poate fi influenat i de umtorii factori:
Afeciuni neurologice;
Deficiene circulatorii;
Carene alimentare;
Intoxicaii etc;
Analizatorul vizual, care stabilete i relaia cu mediul extern, este format din
trei segmente:
Segmentul periferic (retin) elementul esenial al vederii;
Segmentul intermediar (cile optice);
Segmentul central (scoara cerebral occipital);
Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori / zi timp de 10-15
51
minute pentru fiecare ochi. Numrul edinelor variaz n funcie de caracterul
i vechimea bolii, obligatoriu pentru afeciunile de mai sus efectundu-se 40-
60 de edine, continund apoi cu 2-3 edine/ sptmn pentru consolidarea
rezultatelor.
Cand tulburrile sunt date de afeciuni endocrine sau de tulburri
circulatorii intracraniene se vor masa i zonele reflexe respective.(dupa
protocolul predat in timpul cursului)
Paralizii oculo-motorii
Conjuctivita
52
circulaia), n zona glandelor suprarenale, pentru a stimula organismului n
zona capului i a ochilor.
Schema de masaj
Zone reflexe sist . renal 2 min
Zone reflexe sist limfatic 5 min.
Zona reflex ochi- 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru
cel santos;
Sistem renal 2 min;
Zone reflexe suprarenale 3-5 minute de fiecare parte;
Zone limfatice -3 minute .
Zone reflexe sist renal 2 min
Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/ zi, timp de 5-7 zile, pn cnd
simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 edine/sptmn
Bolile reumatice
Spondiloza
Spondiloza cervical
Spondiloza toracal
53
Spondiloza lombar
Spondiloz cervical
Zone reflexe sist . renal 2 min.
Zone reflexe sist. limfatic 5 min.
Zonele reflexe cervicale 5 min. de fiecare picior;
Zona umrului prins (la nevie) -3 minute;
Zon glande suprarenale- 3 minute de fiecare picior;
Zon reflex paratiroide -3 minute de fiecare picior;
Sistem limfatic 3 min;
Traseu renal (rinchi, uretre, vezic urinar)- 3 minute de traseu;
Zon segmentul corespunztor pentru membru superior prins 5
minute.(vezi harta de la finalul cursului
Se fac 1-2 edine pe zi, timp de 20-25 de zile, continundu-se cu 1-2 edine
54
pe sptmn, timp de 2-3 zile. De cele mai multe ori simptomele se
atenueaz dup 5-8 edine, disprnd dup 15-20 de edine.
1. Spondiloza toracal
Sistem renal -2 min;
Sistem limfatic -3 min;
Zon reflex regiunea toracal (col.vertebrala)3-5 minute de fiecare
picior;
Zon glande suprarenale 3 minute de fiecare picior;
Zon reflex parotiroide -3 minute de fiecare picior.
Sistem renal -2 min;
Sistem limfatic 3 minute;
Sistem renal (rinichi, uretre, vezic) 2 minute de traseu;
Se vor efectua 1-2 edine pe zi, timp de 15-20 de zile.
2. Spondiloza lombar
Traseu renal (rinchi, uretere, vezic) -2 minute de traseu;
Sistem limfatic-3 min;
Zona reflex regiune lombosacrat(col.vertebrala) -5 minute de fiecare
picior
Zon glande suprarenale -3 minute de fiecare picior;
Zon paratirode -3 minute de fiecare picior;
Sistem renal 2 min;
Sistem limfatic 3 min;
Sistem renal 2 min;
Traseu sciatic 5-10 minute;
edinele de masaj se fac tot 1-2 pe zi, timp de 8-10 zile, apoi se fac o zi da, o
zi nu, mrindu-se cu 1-2 minute timpii de masaj la fiecare zon. Se continu
pn ajungem la dispariia total a simptomatologiei clinice, apoi se vor face
1-2 edine pe sptmn, timp de 2-3 luni.
Bolile ginecologice
Anexita (metroanexita)
Schema de masaj
Sistemul renal 2min;
Sistemul limfatic 2 min;
Zona reflex uter 5 minute pe fiecare picior;
Zona reflex anexe(ovare) 5 minute pe fiecare picior;
Sistem renal 2 min;
Zone limfatice 3 minute;
Sistem renal 2 min;
Masajul se va face zilnic, indicndu-se totodat ceaiuri i splturi.
Dismenoreea (Algomenoreea)
57
Dismenorea reacionez foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic.
Sunt necesare 15-25 de edine, apoi se va continua cu 2 edine/ sptmn,
timp de 1-2 luni.
Schema de masaj
Sistem renal 2 min;
Sistem limfatic 3 min;
Zone reflexe ale uterului 5 minute de fiecare parte;
Zone pentru dureri menstruale 5 minute de fiecare parte;
Zonele reflexe ale anexelor(ovare) 3 minute de fiecare parte;
Sistem renal 2 min;
Zone reflexe tiroid 3 minute de fiecare parte;
Sistem limfatic 3 min;
Sistem renal 2 min.
Tulburri de menstruaie
n cazul ciclurilor neregulate, se vor masa zonele reflexe ale ovarelor, uterului
i tiroidei, pentru reglarea funciei ovariene.
Schema de masaj
Sistem renal 2 min;
Sistem limfatic 3 min;
Zone reflex uter -5 minute la fiecare picior;
Zona reflex ovare 3 minute la fiecare picior;
Sistem renal 2 min;
Zone reflexe hipofiza, tiroida -3 minute la fiecare picior;
Zone limfatice 3 minute pentru fiecare punct;
Sistem renal 2 min;
Dup 20-25 de edine (1/zi), ciclurile menstruale se vor regla, dar este
necesar s se continue cu 1-2 edine/ sptmn, timp de o lun.
n peste 90% din cazurile de tulburri de menstruaie, reflexoterapia d
rezultate foarte bune.
Percuia uoar a vertebrei a D7 i D9 (1 minut/zi) va stimula funcia ovarelor
i va calma durerile menstruaiei.
58
59
60
61
62
63
Zone reflexe corespondente
(segmente corespondente)
Exista unele zone din corp care nu au proiectie reflexogena in talpi sau
palme, in schimbul au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 20-
30 de minute, pentru a imbunatati circulatia segmentului bolnav.
Conform planei, segmentele corespunztoare sunt:
- Picior drept (1) cu mna dreapt(1);
- Picior stng (1) cu mna stng (1);
- Gamba dreapt (2) cu antebra drept (2);
- Gamba stng (2) cu antebra stng (2);
- Coaps dreapt (3) cu bra drept (3);
- Coaps stng (3) cu bra stng (3);
- old drept (4) cu umr drept (4);
- old stng (4) cu umr stng (4);
64
BIBLIOGRAFIE
65