Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografie PDF
Geografie PDF
, 51
, CERCETARII
Geografie
Manual
pentru
clasa a XI-a
::nHUMANITAS
::1JEDuCATIONAL
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4446 din 19 iunie 2006, in urma
evaluarii ealitative organizate de Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si este realizat
in eonformitate eu programa analitica aprobata prin Ordinul nr. 3252 din 13 februarie 2006 al ministrului
Educatiei si Cercetarii.
NEGUf, SILVIU
Geografie: manual pentru c1asa a XI-a I Silviu Negu], Mihai Ielenicz, Dan Balteanu, ...
-Bucuresti: Humanitas Educational, 2006
1. Negut, Silviu
II. Ielenicz, Mihai
III. Balteanu, Dan
913(100)(075.33)
Referenti: Prof. univ. dr. FLORINA GRECU
Prof. gr. I MARIA VULPESCU
Redactor: CATALIN STRAT
Coperta colectiei: DINU DUMBR.AVICIAN
Machetare 17idesign: WALTER WEIDLE
Paginare: NICOLAE VASILESCU
ASPECTE GENERALE
.-A
IGeografia este 0 stiinta complexa care are ca obiect de studiu mediul
geografic, pe care 11 cerceteaza din punctul de vedere al alcatuirii, struc-
turii, genezei, evolutiei, functionarii si organizarii ierarhice (la nivel
local, regional, zonal, globalLJ
MEDIUL GEOGRAFIC
f1Vlediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief, apa,
aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale bltre care s-au
statornicit relatii multiple de natura spatiala, temporata, cauzala, evo-
lu~ si care se ofera observatiei prin peisaje.
\ In limitele sale se produc procese fizice, chimice, mecanice, bio-
tice, antropic~tc. care dau nastere, pe de 0 parte, la forme, structuri
specifice componentilor (tipuri de relief, soluri, formatiuni vegetale,
ecosisteme, asezari si diferite constructii antropice etc.), iar pe de alta
parte, la complexe naturale ~iAantropiceindividualizate pe teritorii mai
mult sau mai putin extinse. In acest sens se poate vorbi mai intai de
un mediu geografie global, la scara intregii planete, care alcatuieste un
invelis specific (invelis geografic) cu baza in litosfera, la diferite adancimi
(unde exista si energii generatoare de relief), si cu partea superioara
in stratosfera, la nivelul stratului de ozon.In cadrul sau se separa medii
geografice cu intindere diferita.
Individualizarea stratului de
ozon, in urma cu circa un miliard
o situatie aparte prezinta, in cadrul mediului geografic global, medi-
de ani, a facut posibila aparitia ile la nivelul componentelor, care se ierarhizeaza dupa gradul de com-
vietii (mai intai in apa si, apoi, pe plexitate al relatiilor dintre elementele lor. De exemplu, sunt: medii acva-
uscat), si prin aceasta dezvoltarea tice-oceanice si marine (pe verticala au medii pelagice, abisale), medii
solurilor; in ultimele 2,5 milioane pe continente (lacustre, fluviale, mlastinoase etc.);sau medii cu dezvoltari
de ani a aparut omul si, ulterior,
zonale, regionale, locale etc. (medii biotice, edafice, antropice etc.).
societatea umaria.
Fiecare dintre aceste medii include un anumit ansamblu de relatii cu
elementele din mediile cu care intra in contact. De exemplu, mediul
acvatic litoral reflecta 0 structura complexa, in care se implica, in afara
4 MEDIUL INCONJURA.TOR
Mediul edafic al cemoziomurilor celor marine propriu-zise, si legaturi cu platforma continentala, apor-
din Baragan implica legaturi intre tul fluviatil (in apa si aluviuni), gradul de penetrare a luminii, dinam-
procesele pedogenetice, aerul si
ica apei impusa de curenti, vant, atractia gravitationala a Lunii si a
apa din spatiile goale dintre gra-
nule, influenta vietuitoarelor din Soarelui, activitatile economice cu specific portuar, turistic, extractiv
sol, dar si interventia cultivato- (extractia petrolului, gazelor etc.).
rului prin araturi, administrare de Pana cand omul a inceput sa se afirme pe plan social, se putea vorbi
ingrasaminte si substante chimice de concordanta intre sfera notiunii de mediu geografic ~iaceea de mediu
contra daunatorilor etc. terestru natural. Acesta din urma implica primele cinci componente
nu~ite mai sus, cu tot ansamblullor de legaturi.
In ultimele milenii, dezvoltarea societatii umane a impus relatii noi
(sociale, economice, culturale) in sistemul mediului geografic, dar si
Un oras constituie un mediu legaturi intre acestea si elementele mediului natural caruia i-a influ-
aparte (mediu antropic), organizat entat evolutia, determinand schimbari mai mari sau mai mici, ceea
dupa un plan, in concordanta cu ce a generat in final mediul antropic. Ca urmare, mediile naturale, in
anumite cerinte economice, adevaratul sens al cuvantului, au ramas tot mai restranse ca areal, ast-
sociale, culturale etc., ceea ce con-
duce la individualizarea in cadrul fel incat, in prezent, doar suprafetele acoperite de marii ghetari con-
lui a unor zone functionale speci- tinentali, etajele alpine din muntii foarte inalti, interiorul deserturilor,
fice.Dar realizarea acestora se face padurile virgine ecuatoriale sau temperate (taigaua), mediul abisal
prin contact cu celelalte compo- al Oceanului Planetar etc. mai pot fi considerate regiuni naturale in care
nente de mediu (apa, aer, sol, amprenta umaria este restransa. In schimb.In regiunile temperate, sub-
vietuitoare, relief), de unde
polare, mediteraneene, tropical-umede, in fasiile litorale, mediul natural
rezulta influente intr-o masura
mai mare sau mai mica. a fost putemic modificat de societatea umaria. Vegetatia spontana a
fost inlocuita cu diverse culturi, s-au realizat asezari, de la sat la
metropola, s-au impus areale de extractii de minereuri, combustibili,
materiale de constructie, s-au dezvoltat cai de comunicatie etc. Ca
urmare, in aceste regiuni, care reunesc si concentrarile cele mai mari
Europoort, avanport al de populatie, asezari si activitati economice, au aparut si s-au amp li-
Rotterdamului ficat tipuri de medii: antropizate si antropice.
Mediile antropizate se refera la spatii naturale care sufera unele mo-
dificari in urma dezvoltarii de asezari mici, cu un numar redus de
locuitori si cu activitati economice limitate. Structura mediului natural
se pastreaza in mare masura, omul si activitatile sale fiind doar incor-
porate. Se constituie, in fapt, 0 imbinare intre natural si antropic, in
care raportul se mentine in favoarea celui dintai (de exemplu, satele
din munti, dealuri inalte si podisuri) sau din deltele fluviilor, culoarele
de vale cu zavoaie si balti etc.
MEDIILE ANTROPICE
Mediile antropice reprezinta un stadiu avansat al implicarii omu-
lui in modificarea mediului natural; rezulta sisteme noi, in care se
impun constructiile administrative, economice, culturale, locuintele,
reteaua de strazi asfaltate si pietruite, diversele instalatii: vegetatia
spontana este in cea mai mare masura inlaturata, iar in spatiile verzi
domina speciile de arbori, arbusti si alte plante, multe dintre ele cu
flori. Asadar, un mediu schimbat in raport cu necesitatile societatii,
in care se includ, cu ranguri diferite, mediul urban, mediul rural, medii
de culturi agricole, medii industriale etc.
, Mediul inconiurdior se regaseste in sfera notiunii de mediu natural trans-
format de om, foarte mult utilizata in ultimele decenii (nu numai de catre
geografi, dar si de alti specialisti). Are sens de epatiu geografic in care, in
sistemul celor ~ase componente, omul este componenta princip~lg, elementele
naturale intrepdtrunzdndu-se cu cele construite ~i modificate de ~ literatura
straina (engleza, franceza), sinonimul acestui termen este environement,
cu semnificatia de regiune in care exista un ansamblu de conditii fizice,
Raportul dintre mediul geografic ~imediul inconjurAtor chimice, biologice care asigura viata unei "populatu".
MEDIUL INCONJURATOR 5
continentala, apor- Mediul inconjurator, spatial, ca alcatuire, structura si functionali-
a lurninii, dinam- tate, este 0 parte a mediului geografic, este campul de actiune al unei
ionala a Lunii si a Uniigeografi, plecand de la ideea ramuri distincte: Geografta mediului.
ea, in prezent, pe Glob nu mai
, turistic, extractiv exista regiuni in care prezenta
Latitudine; scara
% din supratata Medii latitudina
Parnantului
proportional a cu supratata
--170 Polar
5,00 Arctic
--234- Subarctic
12,28 Temperat
7,55 Subtropical
12,45 Tropical
7,55 Subtropical
12,28 Temperat
-2. Subantarctic
5,00 Antarctic
----170
Polar
Polar
Arctic
Subarctic
8 Temperat
Subtropical
Tropical
Ecuatorial
Tropical
Subtropical
Rotterdam, eel mai mare port al lumii
Temperat 1"- lacurile, care reprezinta resurse pentru asezari, navigatie, ali-
Subantarctic
mentarea cu apa a localitatilor si a instalatiilor industriale si agricole;
Antarctic J/A pimzelede a a subierana, intrucat apa izvoarelor este utilizata di-
Polar ferentia apa pentru consumul populatiei, apa minerala si termala
pentru tratament balnear); 0 parte din apele subterane este nepotabila
E si doar 0 parte restransa este folosita in industrie;
.,.. marile ~i oceanele, care, prin dimensiune si desfasurare, asigura:
ereadesertificarii, mean diferentiate de viata pentru un numar mare de organisme, multe
cu valoare economica pentru om (pestii, algele, unele marnifere etc.);
ezeala a solurilor, resurse minerale si combustibili, acumulate in structurile reliefului
i, de aici, conditii din regiunile de platforma: potential energetic putin folosit, creat de
foarte rare au c~- valuri, curenti, maree; efecte de natura termica asupra regiunilor
tii, spre deosebire litorale, induse de curentii oceanici, fie ei calzi ori reci; cai de navi-
partizata in toate gape diverse concentrate in regiunile cu resurse ~imaTi ~ezari urbane.
ei diferitelortipuri
c adesea inundatii OXIGEN
LIBER
gura un strat gros
ATMOSFERA
gice poate avea rol I
O2
oase sau in semi-
er si la suprafata
trictiv (tomadele,
-+om.-----~-4~~~~~~~~1-~t1_,~~--~
Oxidliri
mare la contactul biologice
si activitatile sale, USCAT
I n
I
MEDlUL INCONJURATOR 9
om;se extrag mate- Diversele ramuri industriale au impus, In ultimele doua secole, mo-
drept combustibil; dificari insemnate In mediu, atat datorita excavatiilor create prin
m', exploatarea zacamintelor minerale si a prelucrarii lor, prin extractia
osferei,In fixarea petrolului (campuri de sonde sau platforme marine), prin realizarea
entinerea unei anu- de baraje si lacuri hidroenergetice, prin crearea de platforme indus-
triale, diguri, bazine portuare etc., cat si prin introducerea In mediu
erseactivitaji (vana- a unui volum insemnat de noxe, deseuri lichide si solide sau constructii
e alimente, textile, abandonate dupa pierderea importantei economice.
Cele mai insemnate transformari pe arealele existente s-au realizat
conditiileclimatice In regiunile de campie (inlaturarea aproape completa a vegetatiei spon-
alcatuirea si struc- tane, introducerea speciilor de cultura, diverse lucrari de imbunatatiri
'e, dar si In specifi- funciare, vanatul abuziv, braconajul si pescuitul intensiv, care au dus
I la diminuarea numarului de animale) sau In regiunile litorale.
urileau un caracter
e materia organica
ctie de cantitatea
RELATII INTRE COMPONENTELE MEDIULUI
fertilitate de care INCONJURA.TOR
ceamai mare parte
TIPURI DE RELATII
se manifesta influ-
ului. Exista relatii care s-au dezvoltat la nivelul fiecarui factor de mediu,
dar si la nivelul intregului sistem de mediu. Cele cu rol conducator
ietatii omenesti a
imp rima trasaturile acestuia si se reflecta In peisaj.
cincigeosfere, dar,
Relaiiile spatiale pun In evidenta legaturi pe teritorii cu suprafete
variabile. Astfel, mediile desertice cuprind regiuni mari din Africa,
imbinarea, sau, In
Australia, Asia etc., In care intregul sistem de relatii dintre elementele
.
nentelor mediului
e umane, cu carac-
de mediu este subordonat celor de natura climatica. Aici, oazele con-
stituie spatii red use In care se impun relatii determinate de prezenta
fera cadrul natural
unor izvoare sau a unei panze de apa aflate la adancime mica.
u favorabiletc.), cu
Un sat cu desfasurare lineara, de la noi, sau unul de tip "cuib", din
(de la satul de co-
tinuturile mediteraneene, constituie medii antropizate a carer forma
a?ezari rurale (sate
este conditionata de caracteristicile spatiului limitat, unde se dezvolta
mpact etc.),In care
toate le aturile-di torii de mediu.
al prin activitatile
tiile temporaie reI va schimbari ale factorilor de mediu sau
usa:a?ezari urbane, ale mediului In m , In intervale de timp diferite. Astfel, evolutia
si activitati econo-
conditiilor climatice In Cuatemar, In care fazele reci glaciare au alter-
ctura mediului na-
nat cu faze temperate, In America de Nord si In Europa Centrala si
.oane de locuitori,
Sat de tip cuib in insula Creta de Nord, a determinat modificari In randul celorlalte relatii dintre
ete intinse, In care
componentele mediului, pe parcursul a zeci de milioane de ani. Ca
omplet schimbate.
urmare, s-a trecut de mai multe ori de la medii specifice calotelor
ctie de conditiile
glaciare la cele ale padurilor de conifere sau de foioase, si invers.
zvoltare economi-
atural. In ultimele
asive,destelenirea rt
eosebicerealiere;
cresterii productiei !. U
re, irigatii, lucrari
oi etc.).
lor.Exista regiuni
de transhumania,
de conditiile cli-
statele dezvoltate
igurahrana abun-
pte(produse mult
ra). Muntii Lotrului - pasuni secundare in locul padurilor Copsa Mica, un oras poluat
10 MEDIUL iNCONJuRATOR
minereuri, carbuni,
e impunerea relatii-
surselor, urmata de
refacereain alte mo-
a unui alt mediu.
pale in alcatuirea si
peisaj. De exemplu,
ui fluviu (Tigru si
r dintre eIementeIe
fertile si cu asezari
e pustiu). Mult mai
opice in regiuni cu demografice si s-au exercitat prin: consum tot mai mare de resurse,
'a Mare, Zlatna etc. extinderea asezarilor si instalatiilor economice in detrimentul
care), au favorizat padurilor, pajistilor etc., poluarea, din surse diverse, a aerului, apoi
at terenurile agrico- a solului etc., acumulari tot mai importante de deseuri.
Extinderea si diversificarea asezarilor umane, a agriculturii, a
e; a fost afectata sa-
ionale etc. ramurilor industriale si a retelei de cai de comunicatie au dus, pe
.tapide mediu prin suprafata Terrei, la modificari ale raporturilor dintre legaturile ele-
mentelor de mediu, determinand transformari partiale ale acestora,
ente. De exemplu,
reflectate in peisaj (eliminarea unor paduri, spatii largi prin destelenirea
un mediu carstic
rat calcaruluicondu- stepei, rectificari ale cursului raurilor sau ale liniilor de tarm, aparitia
t, circulatiaapei, tip diferitelor tipuri de sate, culturi agricole etc.), respectiv crearea unor
medii specifice (marile orase, platformele industriale etc.). Reversul
ea materialelor de
urilor,indiferent ca acestora se reflecta in afectarea sanatatii oamenilor, reducerea
or functionale ce se resurselor de apa si de hrana, micsorarea populatiilor si chiar dispa-
ritia unor specii de plante si animale, scaderea fertilitatii solurilor etc.
si ceIelalteelemente
.. joase inundabile, Programele mondiale vizand "dezvoltarea durabila", introduse in
uri agricoleputine). ultimele decenii, semnaleaza toate aceste consecinte, , dar si
, accentueaza
in spatiu ~iin timp, necesitatea realizarii unei bune gospodariri a tuturor resurselor, coree-
ta evaluare a cresterii economice, folosirea de tehnologii avansate si
tre componentele
ale care, insumate, nepoluante, descoperirea de resurse noi, un ritrn adecvat al cresterii
. de de impunerea demografice si al asezarilor, protectia aerului, a apei, a solului, com-
baterea despaduririlor, a desertificarii, a secetelor etc. Or, toate aces-
el local,se produce
Reimpadurire in Muntii tea implica si mai mult eforturile comune ale specialistilor, care vizeaza ,
trecand prin mai
C!p1l.tanu mediul si societatea umaria. ~
gional, extinderea
diu vecine prin eli-
GEOSISTEMUL - ECOSISTEMUL - PEISAJUL
TRU
G GRAFIC
t fixe,ci evolueaza, GEOSISTEMUL
component, cat ste e tot mai des folosit pentru denumirea obiectului de
aiintai pe treptele studiu al Geografiei, adica a mediului geografic. Reprezinta un sis-
e etc.),iar ulterior, tern geografic complex realizat printr-o evolutie a relatiilor dintre cele
oare, prin trecerile sase componente, care ii asigura mai multe caracteristici distincte si
icdin SUA; spatial anume:
ri s-au realizat in - Este un sistem deschis. Aceasta trasatura releva relatiile reciproce
umane, proces care de schimb (primire-cedare) de materie, energie dintre geosistem si
unile omului s-au sistemele cu care intra in contact; intre invelisul geografic si spatiul
onditiile cresterii cosmic, la exterior, iar la interior cu mantaua si nucleu; la nivelul unei
12 MEDIUL iNCON]URATOR
Topirea calotei
,-------, /
+
Ridicarea
de bazA
nivelului
oce:~l~ia nivalului
Rapart~ia zonelor
<
~:~~~~r~~eare
Acurnulari
bogate
morfoclimatice
Bilanl termic
Mi~rea supratatelor
de campii litorale
<
ea nivelului
ic Diminuarea
inlocuiesc sistemele naturale in spatiul carora s-au impus).
PO$ nivelului eroziunii lineare ECOSISTEMUL
de baz! AcumulAri
Reprezinta un sistem (comunitate) de organisme (plante, animale)
Raparti\iazonelor bogate
morfodimalice legate de un spatiu geografic care se constituie in mediu fizic ce asi-
M~rea suprafetelor
gura infaptuirea lanturilor trofice (circuite de materie si energie).
de camp;;I~orale
itatilesale) aranjate
or dintre ele si din Degradarea mediului prin actiuni antropice
aritiasi dezvoltarea
e mediu cu altul, se Modificllri genetice
aturarea solului in
uri, cartiere, unitati
oluare etc. ' Ca urmare, ecosistemul este alcatuit pe de-o parte din biocenoza
a de a raspunde ce- (organismele), iar pe de alta din ecotop (mediul de viata), intre ele
, dezvoltarea unui existand relatii de interdependenta cu grad diferit de complexitate in
drul sau, dar si din functie de marimea ecosistemului.
terior, valorificarea $i ecosistemul are caracteristici sirnilare cu geosistemul (sistem
at si in afara etc. deschis, bine organizat, structural, unitar si ierarhizat), dar intre ele
e sute de milioane exista diferente:
sistemului terestru, - ecosistem~l este 0 biostructurit (doua componente fata in fata, viata
subsisteme diferite si conditii pentru aceasta), pe cand geosistemul are caracter polistruc-
pe diferite trepte. tural, in care cele sase componente (deci si viata) au roluri insemna-
.ile generale ale te in functie de sistemul de legaturi care se realizeaza intre ele;
legatede specificul A atroposferll - inir-un ecosistem primeaza doar elementele din biotop (de exemplu,
periorcu programe H hidrosferll R reliefosferll
tipul de sol, umiditatea, temperaturile, tipul de roca si panta etc.) care
p pedosferll C climatosferll
a: centrul istoric si sunt necesare organismelor ee-l populeaza sau care influenteaza viata
e,platforme indus- acestora. In geosistem se au in vedere toate relatiile dintre elemente
au alte subsisteme). si componente, dar a carer importanta se ierarhizeaza:
le complexe pe care - ierarhizarea ecosistemelor se realizeaza pe baza deosebirilor in orga-
.. fiecaruia si trans- nizarea, structurarea si functionarea biocenozelor, pe cand ierarhizarea
tipuri de prod use, a geosistemelor se realizeaza in functie de marimea si evolutia lor (pla-
netara, regionala, locala).
ta caracterul dina- - ecosistemul relevit siiuaiia de moment a relatiei organisme-conditii
tafaceca orice ma- de viata, pe cand geosistemul, indiferent de rang, reprezinta rezul-
la schimbari struc- , a-unei evolutii.d, rata.
revine la 0 forma
EISAJUL GEOGRAFIC
a debitemarl deter-
Reprezinta 0 portiune de a suprafata scoartei terestre, a carei infatisare
suprafeteide uscat
si alcatuire reflecta rezultatul dintr-o etapa de evolutie a unui geo-
tata a apei in albia
sistem. Spre deosebire de geosistem, care are 0 dezvoltare multidi-
ell,dar intr-o forma
mensionala (spatiul de interferenta pe mai multe directii a compo-
f
14 MEDIUL INcoNJuRAToR
PRINC1PALELEMEDII PE USCAT $1
PEISAJELE CARACTERIST1CE
-----V-esn~m;n~~afli3:-Ge-e~H'tl~s$I,
1de alta a Ecuatorului, in medie pana
la 5 grade latitudine, cu 0 extensie deosebita in America de Sud (ba-
zinul Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian),
Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estul
Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini de
Padurea amazoniana regula pana la 1 000 m.
MEDIUL iNCONJURATOR 15
o
ajul, ca reflectare a o
v ~
oment. EI prezinta
l~~o
/
r dintre elementele
-lea, al interventiei
~- -
lorificarii unei regi-
I
Iin Marea Caspica,
I
xprima" un peisaj. -L
pun peisaje (un lac
de pe margine sau
unatoare si 0 retea
ea instalatiilor de
tc.).
GRAFICE
(l)
c;; (l)
tc., la altitudini de
16 MEDIUL INcoNJuR.ATOR
TemperaturA Precipitatii
(0C) (mrrv'an) Caracierisiicile factorilor de mediu. Climatul are un rol esential, remar-
Temperatura medie anual4= 26,8 candu-se prin constanta, in timpul anului, a valorilor ternperaturilor
400 Amplitudinea termicA medie anuala = 1,70 400
Media multianualA a prectpttatmor = 2242 mm (25-28 "C), umiditatii (peste 85 %), si a precipitatiilor (1 000-3000 mm,
cu regim aproape dium) etc. Caldura si urnezeala favorizeaza alte-
rarea chimica. Ca urmare, aici se dezvolta scoarte de alterare groase,
bogate in oxizi de fier si aluminiu, stanci si coloane convexe (capataru
de zahar), iar pe raurile mari, praguri pe care se formeaza cascade
200
renurnite. Vegetatia este reprezentata de padurea luxurianta, care
imp rima caracteristica esentiala a peisajului. Cunoscuta sub numele
100 de selvas, hylaea, bosanes etc., padurea are 0 distributie etajata a ele-
mentelor vegetale si arbori si arbusti cu valoare economica (arborele
de cauciuc, arborele de cafea, arborele de cacao, palrnierul de vin, de
IFMAMltASOND
CUMAT ECUATORIAL (COLOMBO, SRI LANKA) 1 ~lei, acaju, abanosul, palisandrul, mango, arborele de scortisoara,
Precipitapi
(mm/an)
\ambusul etc.).
400 Alte tipuri de peisaje. In muntii din zona ecuatoriala care depasesc
Temperatura medie anuaIA=12.3
1 000 m altitudine, temperaturile sunt de 10C la 3 000 m si de 0 C
300 Amplitudinea termic! medie anuata = 0,70
Media rnuttianuata a precipltattllor = 1120 mm la 5 000 m; precipitatiile devin din ce in ce mai putine la peste 3 000 m.
Ca urmare, pana la 3 000 m, desi vegetatia este abundenta, scade
numarul de specii si inaltimea copacilor. La peste 3 500 rn altitudine
200
se realizeaza trecerea treptata de la pajisti cu tufe inalte la pajisti cu
ierburi scunde, iar in finalla stancarie, muschi, licheni si chiar ghetari
(de exemplu, in muntii Kenya si Kilimandjaro).
100
Modificari locale de mediu si peisaje variate apar si pe versantii
masivelor muntoase cu orientari diferite in raport cu directia domi-
nanta a maselor de aer sau la gurile de varsare ale fluviilor (Amazon,
IFMAMIIASOND
Congo, Niger).
CUMAT ECUATOAIAL DE ALTlTUOINE rcurto. ECUADOR)
Unele tinuturi din zona ecuatoriala sunt destul de populate, iar
suprafete importante de padure (mai ales in Asia de Sud-Est) au fost
defrisate, locullor fiind luat de culturi de orez, manioc, arbori de cacao,
arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca urmare, in timp, in aceste locuri
s-au produs schimbari ale mediului si respectiv ale peisajului
(padurea ecuatoriala este inlocuita de un mediu antropizat de cul-
turi, pentru ca, ulterior, prin abandonarea culturilor, sa se revina la
un mediu natural, altul decat eel initial, in care se mai pastreaza sechele
ale interventiei omului). Schimbarile sunt mult mai profunde in regiu-
Masivul Kilimandjaro nile de tarm, unde peisajul este dominat de amenajari portuare, apoi
in spatiul intens populat cu mari erase ori cu mari artere de comu-
nicatie modernizate (Transamazonianul).
[.. ~ul si peisajele din regiunile tropical-umede ell doua anotirnpuri
Temperatu<t Prec;p;ta~; Desfasurare: intre 5 si 20 de grade latitudine (America Centrala, estul
(0C)
Temperatura media anuaI4=29.4
(m""an) Braziliei, India, Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si 0
Ampl~udineatennic4medieanuaIA=6.6 mare parte din Africa Centrala, de la Oceanul Atlantic la Oceanul
40 Media mUoHianualAa precip~aPiior = 736 mm
35,8
400
In d)ian, d ar regiona I poate ajunge si Ia 30-35 d e gra d e (AI gentina,
.
7' 29""-- sudul Africii); cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de munti
nu prea inalti, in care peisajul se impune fie prin paduri, fie prin for-
matiuni ierboase.
Caracieristicile factorilor de mediu. Fac parte din zona calda si au ca
200
specific climatic succesiunea unui sezon cald si ploios (temperaturi
0
de 20-25 C, peste 70% din precipitatiile anuale, de 1 000-1500 mm,
100
umezeala bogata, de 75%), cu altul cald si secetos (temperaturi de
10-20 C, precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata,
ceea ce se rasfrange in evolutia peisajului. Solurile au acumulari bogate
de oxizi de fier, aluminiu (culoarea roscata sau violacee) sau de argila
MEDIUL iNCONJURATOR 17
1'01 esential, remar- (culoare negricioasa) si, fertilitatea scazuta, Raurile au debite foarte
.orlemperaturilor mari (revarsari si inundatii) ill sezonul ploios, si debite mici (raurile
(1000-3000 mm, mici seaca) ill sezonul uscat. Se inregistreaza alterari chimice, spalare
favorizeaza alte- ill suprafata, alunecari de teren ill lunile cu intensa umezeala si
de alteraregroase, torentialitate la aversele din perioadele secetoase. Formele de relief
convexe (capatani specifice sunt pedimentele, inselbergurile, platourile; formatiunile ve-
formeaza cascade getale difera ill functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipita-
/uxurianta, care ~i lungimea intervalului secetos. Amandoua se impun in peisaj.
lasubnumele Diferentierile regionale si iipurile de peisaie
tieetajata a ele-
omica(arborele - peisajul pddurilor tropicale care isi pasireaza frunzele (2-3 luni de
ierulde vin, de seceta, illsa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea) din vecina-
de scortisoara, tatea padurilor ecuatoriale, cu 0 alcatuire si inaltimi mai reduse, pe
masura departarii de acestea; din ele se desprind "pi1durile-galerii", care
depagesc inainteaza ill lungul raurilor cu debite bogate, ill tinuturile desertice
a 3 000 m si de 0 C aflate la latitudini mai mari (Nil si Niger);
, e la peste 3 000 m. - peisajul padurilor cu frunze cazatoare; se afla in regiunile unde defici-
e abundenta, scade tul de umiditate a provocat aceasta adaptare (in vecinatatea
e 3 500 m altitudine savanelor);
e inalte la pajisti cu Padure-galerie pe Amazon
1 -f.:;reisajul padurilor musonice (India, Asia de Sud-Est, pe tarmurile
enisi chiar ghetari Americii Centrale); este specific regiunilor unde se produc musoni.
Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa
apar si pe versantii ill sol, folosite ill intervalul cu uscaciune. Vegetatia este bogata si densa,
rt cu directia domi- cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copaci
fluviilor(Amazon, care ating 30-35 m; exista specii apreciate pentru calitatile lemnului
(santalul, abanosul, teckul);
de populate, iar L
1::,:- peisajul de saoana, alcatuit din specii vegetale xerofile cu inaltimi
de Sud-Est) au fost care uneori ajung la cativa metri (specific tinuturilor secetoase mai
ioc,arbori de cacao, mult de patru luni). Acolo unde ploile sunt frecvente, exista si pal-
p, in aceste locuri curi de arbusti sau arbori cu inaltime redusa, radacini profunde si cren-
ctiv ale peisajului gi purine alcatuind 0 coroana aplatizata (ill Africa exista savane cu
antropizat de cul- baobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar ill America de Sud,
ilor, sa se revina la savane cu ierburi inalte si arbori rari, numite campos, ill Brazilia, llanos,
ai pastreaza sechele ill Venezuela etc.);
,profunde in regiu- - peisaje antropizate. Sunt caracteristice regiunilor unde presiunea
ajari portuare, apoi antropica este relativ mare (mai ales ill centrele de exploatari de
ari artere de comu- -Exploatari miniere de suprafata minereuri, diamante, apoi pe litoral etc.).
u doua anotimpuri
ericaCentrala, estul
rdul Australiei si 0
tlantic la Oceanul
grade (Argentina,
i,lanturi de munti
paduri, fie prin for-
zona calda si au ca
loios (temperaturi
e 1 000-1 500 mm,
os (temperaturi de
, inegale ca durata,
u acumulari bogate
lacee)sau de argila Llanos (savana) in Venezuela Savana uscata (Africa)
18 MEDIUL INCONJuRATOR
Peisaj desertic
e 15 si 25 de grade
icii,de la Atlantic
6
MEDIUL INCONJuRATOR
d?'::ropicale :s I
Desfii~urare. Sunt concentrate la latitudini de 30-40 de grade, mai
19
TemperaturA
(0C)
Precipitatii
(mmlan) Caracteristicile [aciorilor de mediu. Marea intindere a continentelor
40 400 in longitudine, ca si desfasurarea lanturilor de munti au impus se-
300 Temperatura medie anualae-t 0,5 pararea de regiuni in care conditiile climatice sunt diferite (in vecina-
Amplitudinea termicii medie anuata 8,1 = tatea tarmurilor oceanice, in interiorul continentelor, in lanturile
Media mu~ianualii a precip~aliilor = 1422 mm
20
'5
muntoase etc.). Acestea se rasfrang in specificul vegetatiel si solurilor,
'ool_----------::O~~ in scurgerea apei raurilor, in dinamica proceselor actuale etc. Zona
temperata are unul dintre cele mai mari grade de concentrare a
0 -1-------- --- 200
asezarilor omenesti (multe metropole), poseda insemnate resurse in
subsol; aici s-a dezvoltat 0 industrie diversificata, intinse suprafete
'00 agricole, dar si 0 poluare deosebita etc. Ca urmare, mediile naturale
si peisajele au suferit modificari in alcatuire si structura.
r - Mediul iemperai-oceanic: se afla in spatiile continentale vecine
IFMAMIIASOND &ceanelor, la latitudini de 40-55 de grade, avand 0 dezvoltare mai mare
CLiMAT OCEANIC (VALENTIA, IRLANDA)
in regiunile de campie si dealuri (in Europa de Vest) si mai restran-
sa in dreptul lanturilor de mll!'-ti (Cordilieri, Anzi), care constituie De
bariere in calea maselor de aer. In Europa si in America, clima blandil
cu veri racoroase si iemi placute (circa 800-1000 mm precipitatii) asi-
gura 0 vegetatie bogata (paduri de foioase in care fagul, carpenul,
gorunul predomina, pe soluri fertile). In estul Asiei, vara, circulatia
maselor de aer dinspre ocean da precipitatii bogate, iar iama cea din-
spre continent da aer uscat si rece.
Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in
sezonul cu precipitatii (iama si primavara in Europa, vara in Asia de
Est) si debite mici in celelalte. Fiind intens populata, aici conditiile
naturale au fost profund transformate in medii si deci peisaje de cul-
turi agricole, zone portuare, industriale, numeroase asezari.
In muntii inalti s-a impus etajarea conditiilor de mediu, care se
reflecta in peisajele padurilor de foioase (la poale), conifere, pajistile
alpine (pe creste), dar si in spatii depresionare cu asezari si activitati
Paduri de fag (Romania) economice deosebite. Activitatile turistice, caile de comunicatie si
asezarile (in Franta, Scotia, Cehia, SUA, Canada etc.), introduc 0 nota
TemperaturA
(0C)
Precipitatii
(mm/an)
de antropizare subordonata mentinerii echilibrelor naturale, mai ales
40 40C in parcurile naturale care ocupa spatii intinse.
300
Temperatura media anuals= 3,9
Amplitudinea termic4 media anuala = 30
0
- Medii temperat-cantinentale. Se desfasoara in partile centrale ale con-
Media muitianuaill. a precipitatiilor = 534 mm tinentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai
____ ---, '9 multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz,
Himalaya, cele din Extremul Orient etc.), care impiedica patrundere
0
--~- '00
maselor de aer oceanic. Cea mai mare desfasurare 0 au din estul
Romaniei si pana in vestul Chinei, apoi in America de Nord (podisurile
din centrul SUA si al Canadei) si America de Sud (Argentina). Climatul
se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polar si arc-
tic, precipitatii purine (sub 500 mm/ an) si 0 accentuare a secetei in see-
-300
oarele centrale ale continentelor sau in cele incadrate de munti inalti,
IFMAMIIASOND
Se pot diferentia trei subtipuri de mediu care impun peisaje aparte:
,
CLlMAT CONTINENTAL (MOSCOVA, RUSIA)
~ ediul semiarid cu peisaje de stepa ~i silvas tepa care se afla in vecina-
tatea padurilor de foioase, unde mai ajung slabe influente oceanice
(asigura precipitatii de 450-500 mm/ an, care cad mai ales primavara).
Secetele frecvente, temperaturile mari vara si coborate iama permit
o vegetatie ierboasa cu specii de grarninee xerofile (stepa euroasiaiicd,
pampasul argentinian, preeria nord-americanii), la care se adauga arbusti.
Solurile cemoziomice fertile au facilitat inlocuirea aces tor formatiu-
ni cu diverse culturi agricole (cele mai insemnate zone cu cereale de
pe Glob). Peisajului agricol i se adauga cel al oraselor si asezarilor
Stepa cultivata rurale, cu concentrari de retele de cai de comunicatie.
MEDIUL INCONJURATOR 21
;>~ :::::::::>
ere a continentelor
unti au impus se-
t~ :r-
-i Centrala
Mediul arid temperat, reflectat de peisajul deserturilor din Asia
(Kara Kum, Kazal-Kum), China, Mongolia si Marele Bazin
t diferite (in vecina- din SUA. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, veri
ntelor, in lanturile lungi, calde si uscate, intre care sunt intervale scurte cu precipitatii
getatiei si solurilor, reduse (sub 100 mm/an). Perioada vegetativa dureaza 1-2luni (mar-
r actuale etc. Zona tie-mai), cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz,
de concentrare a ierburi tepoase, saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase.
emnate resurse in Peisajul major este eel al campurilor de nisip cu dune ce au dimen-
, intinse suprafete siuni foarte mari, cu microdepresiuni cu eflorescente saline, culmi
e, mediile naturale deluroase sau montane cu versanti dezgoliti si vai seci. Alt peisaj este
crura. legat de vaile importante si depresiunile unde panza freatica se afla
ontinentale vecine la adancimi reduse, vegetatia este bogata, iar asezarile si culturile agri-
ezvoltare mai mare cole sunt importante. Orasele insemnate se afla in lungul vailor cu
est) ~i mai restran- scurgere permanenta, dar si la contactul deserturilor cu muntii (unde
i), care constituie Desertul Gobi (Mongolia) exista izvoare cu debite bogate). Localitatile sunt legate prin drumuri,
erica, clima blanda unele avand 0 folosinta istorica.
precipitatii) asi- 2-:::f<- Mediul temperat r~ce. Se afla la latitudini de 5~0 grade si apar-
re fagul, carpenul, tine unor fasii de trecere la regiunile subpolare (in nordul Americii
iei, vara, circulatia de Nord, din Scandinavia pana in Siberia). Sunt frecvente masele de
e, iar iama cea din- aer arctice si polare. Iernile sunt lungi si au temperaturi negative ce
coboara sub -30C (in Siberia, la Oimeakon, s-a inregistrat minima
rin debite mari in absoluta din emisfera nordica: -77,8 "C) si zapezi in strat gros, iar ve-
pa, vara in Asia de rile, mai scurte, au temperaturi pana la 20 C si ploi rare. Peisajul prin-
ata, aici conditiile cipal este dat de padurile de conifere alcatuite din molid si pin, in
deci peisaje de ~ul- Europa, brad, zambru si zada, in Siberia, molid, pin, zada si tuia, in
se asezari. SUA si Canada (taigaua siberiana si padurea de conifere canadiana).
de mediu, care se La latitudini mai mici, coniferele sunt in amestec cu padurile de
), conifere, pajistile foioase. Aici, conditiile climatice mai blande au diversificat peisajul.
asezari si activitati Exista asezari insirate in lungul drumurilor transcontinentale
de comunicatie ~i Desertul Go~rongolia) (Transsiberianul in Eurasia, magistralele din Canada), exploatari de
c.), introduc 0 nota masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, suprafete cu pasuni si
r naturale, mai ales ter~nur~ agricole. ~ m~ti se impun peisajul crestelor alpine si ce~
mal extmse pa!!r:.cu:YLLnapm:l~~- __ ~
,. e centrale ale con-
Mediile latitudinilor polare ~i peisajele derivate
e, fiind de cele mai
(Carpati, Caucaz, Desfa$urare $1 carac ens . .. m nor u Canadei, Alaska,
iedica patrundere Groenlanda, extremitatea nordica a Eurasiei si insulele arctice,
e 0 au din estul Antarctica - regiuni cu un climat foarte rece, zapezi persistente si
e Nord (podisurile gheata. Au fost influentate de activitatile umane in mica masura. Se
gentina). Climatul disting doua tipuri de mediu in peisaje caracteristice:
. ental, polar si arc- ( - Mediul subpolar (de tundra), prezent in extremitatile continentu-
are a secetei in sec- _ lui nordic. Se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte
ate de munti inalti. rece (temperaturi sub -30C, zapada, vanturi intense) si unul de vara
peisaje aparte: cand temperaturile se pot ridica la 10C, producand topirea partiala
e se afla in vecina- a zapezii: precipitatii reduse (sub 400 mm), care cad frecvent la schim-
influente oceanice barea anotimpurilor.
ai ales primavara). Peisajul de tundra este dominat de ierburi, muschi, licheni, mesteceni
orate iama permit pitici, salcii pitice, merisori, afini etc. Exista un relief glaciar (circuri, vai,
(stepa euroasiaiica, platouri) si periglaciar (rauri de pietre, avalanse, man de pietre etc.).
se adauga arbusti. Inundatiile (varq) favorizeaza desfasurarea arealelor mlastinoase.
acestor formatiu- Asezarile sunt mai putine si concentrate in regiuni cu resurse de sub-
zone cu cere ale de sol (petrol in Alaska, carbuni si minereuri in Eurasia), in cele cu pajisti
selor si asezarilor sau la tarm (se impune peisajul fiordurilor). Deci caracteristicile mediu-
ape. lui natural se pastreaza, influentele antropice fiind limitate.
Tundra
22 MEDIUL iNCON]URA.TOR
TemperaturA P_1li
(0C) (mm/an)
40 40C
IFMAMIIASOND
Groenlanda
CLiMAT POLAR (NOME, ALASKA)
I
s
padurilor pe 0 anu-
rialului lernnos sau
i (culturi agricole,
slab
Consecintele sunt madera!
u siroire, torenti, gray
le si de vietuitoare, foarte gray
ediu si ale peisajelor.
st redus cu eel putin Surpari de teren la Ocnele Mari Gradul de desertificare pe Glob
intinderi considera-
metri, si latimi pana
deserturilor, crearea
ilor.
-
100100
e deflatie (solurile >\00
o lOOO
a antropica asupra Numarul persoanelor afectate de dezastre naturale (cutremure, eruptii vulcanice,
a necorespunzatoare inundatii, secete, temperaturi extreme, alunecari etc.) in perioada 1975-2000
34 MEDIUL INcoNJuAAToR
liminacantitati mari
aeesteasunt: termo-
'lor sunt depistate
krn); uzinele siderur-
a kilometri,au efecte
emnate de compusi
utovehiculelor (elimi-
arburi, produc mult
ii,deseuri, fumul de
berilor,se ajunge la
itoarelor:atmosfera
produseprin arderea
areade ceturi dense
sielorin aerul bogat
Soluri saraturate
reaunor solutii acide
area ei (in ultimele se efectueaza exploatari miniere In cariera sau diferite constructii,
stejar,fag si conifere depozitari de materiale, irigatii necontrolate, care due la exces de apa,
en lung se produce sau lucrari de chimizare ce pot accentua aciditatea sau bazificarea lor,
pidaa ponderii CO2, varsarea de produse petroliere etc.
edii a aerului (intre Degradarea mediului de viata. Vietuitoarele constituie componenta
tiv - eu inca 2C), de mediu care indeplineste activ cateva actiuni, Vietuitoarele iau din
atade marirea con- celelalte componente de mediu elementele anorganice si organice nece-
ovocanddegradarea sare existentei, asigura modificari la nivelul acestora prin schimburile
eaneerul. de materie si energie pe care Ie mijlocesc, creeaza si intretin invelisul
,nu se pot desfasura de sol si imp rima frecvent caracteristicile de baza ale peisajelor teres-
e 3 litri/ zi, dar con- tre (padurea ecuatoriala, savana, taigaua etc.). La randul sau,
idicala aproape 100 degradarea mediului pe spatii mai mici sau mai extinse este insotita
36 MEDIUL INCON]uRATOR
PROTECTIA,
, CONSERVAREA
SI
, OCROTIREA MEDIULUI
PROTECTIA MEDIULUI
Reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrares
echilibrului ecologic in limite normale, mentinerea si chiar ameliorarea
calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale,
toate acestea in scopul asigurarii unor conditii de viata si de mund
tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare.
Protectia mediului s-a impus ca problema a omenirii, in stransa
legatura cu mondializarea vietii econornice, cresterea spectaculoa
a productiei mondiale - industriale, a celei agricole, a transporturilo
extinderea relatiilor si a schimburilor econornice internationale
Acestea sunt corelate cu cresterea exploziva a populatiei, extinderea
procesului de urbanizare si de industrializare si, respectiv, cu
sporirea cerintelor de energie, materii prime, apa, hrana etc.
CONSERVAREA $1 PROTECTIA MEDIULUI
Mediile naturale, nemodificate de om, sunt tot mai restranse pe
Terra. In asemenea conditii a aparut, in mod firesc, problema conseroaro
mediului natural sau a celui putin modificat de om. Ea se realizeazi
prin masuri menite sa asigure pastrarea si, in anurnite cazuri, ame
liorarea calitatii mediului.
Parcuri nationale. Parcurile nationale protejeaza fauna, flora ~i
peisajul.In aceleasi timl', vizitatorii le pot vizita si studia intr-un mediu
natural, nemodificat. In prezent, exista peste 2 000 de parcuri natio-
nale, intr-un numar de peste 0 suta de tari, insumand in jur de 380
milioane de hectare. Suprafatele lor variaza de la numai cateva hectare
la milioane si chiar zeci de rnilioane de hectare.
Printre cele mai intinse asemenea arii protejate se inscriu:
Groenlanda (97 milioane de hectare), Wood Buffalo (4,5 milioane de
hectare), Gates of the Arctic (3,36 milioane de hectare), in America de
Nord, Kalahari-Cemsbok, Etosha, Kafue (fiecare avand peste 2 rnilioane
Parcul National Retezat de hectare), in Africa s.a. In tara noastra exista parcurile nationale
(infiintat in 1935)
MEDIUL INcoNJuRAToR 37
.extreme, de dis-
suprafete extinse,
olutia activitatii
iu
activitaple
umane
.~ipasuni,polu-
deplantesi ani-
ke etc.
delaformesim-
nivelde asezare
nalionala,comu-
directsau indi-
iu .
. tele nefaste
aelementelorsi
'etateaumaria.
ntinereaunui
local,cat si pe
pastrarea
ameliorarea
sspirituale,
ide munca
Dupa delirnitarea catorva "rezer-
vatu private", "parcuri naturale" Domogled, Valea Cernei, Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii
sau "parcuri de stat" (Padurea Rodnei, Cheile Bicazului-Hasmas, Muntii Ceahlau, Muntii Calimani,
Fontainebleau, de langa Paris, In Muntii Piatra Craiului, Muntii Semenic-Cheile Carasului, Muntii
1861,Valea Yosemite din sud-ves- Macin etc.
tul SUA, In 1864 s.a.), este infi- Parcurile naturale. Sunt teritorii, mai mult sau mai putin intinse,
cu intat,In 1872, primul parc natio- dar locuite, in care exista obiective atat naturale, cat si antropice; au
nal din lume, Yellowstone.
ca principal obiectiv 0 amenajare echilibrata, in spiritul protectiei si
conservarii mediului inconjurator, urmarindu-se mentinerea peisaju-
lui natural existent, precum si a folosintelor actuale, dar avandu-se
in vedere restrangerea acestora din urma.
Asemenea parcuri naturale au fost delimitate si in tara noastra:
Portile de Fier, Cradistea de sub Munte - Cioclovina, Muntii Apuseni,
Muntii Bucegi, Balta Mica a Brailei, Vanatori-Neamt etc.
1 florasi Rezervatii naturale. Constau in areale terestre, acvatice sau mixte,
-unmediu destinate conservarii unor medii caracteristice de viata, care pot fi de
rinatio- interes botanic, forestier, zoologic, paleontologic, geologic, geomor-
jur de380 fologic, speologic, limnologic, marin sau mixt. Chiar daca au fost infi-
a hectare intate numai pentru anumite elemente (floristice, faunistice, speologice
etc.), aces tea ocrotesc, de fapt, intregul cadru natural, fiind insa per-
misa, de regula, practicarea turismului. Intinderea lor nu atinge decat
rareori dimensiuni foarte mari. In tara noastra sunt peste 850 de arii
protejate, din care cca 50% in spatiul montan.
Rezervatiile stiintifice. Includ suprafete (terestre, acvatice sau
mixte), cu intinderi variabile, destinate conservarii totale a fondului
Floare de colt, Piatra Craiului
genetic autohton si cercetarilor stiintifice de specialitate. Ca urmare,
38 MEDIUL iNCONJURA.TOR
Delta Dunarii
MachuPicchu, Peru
NOTIUNINOI
Mediu geografic Mediu geografic global Mediu natural Mediu
inconjurator Geoecologie (geografia mediului) Geosistem
Ecosistem Peisaj geografic Hazard
EXERCITII ~I ACTIVITATI APLICATIVE
Analizati mediul geografic in care traiti si stabiliti in ce categorie
de mediu se incadreaza (mediu natural, mediu antropic, mediu
antropizat), sustinand afirmatia facuta cu eel putin trei argumente.
Analizati mediul in care traiti si precizati in ce masura este afectat
de interventia umana si care sunt consecintele acesteia asupra fiecarui
component al mediului natural.
Comparati mediul antropic datorat habitatelor rurale si urbane si
stabiliti care este gradul de transformare a acestuia de catre om.
INTREBARI-PROBLEMA
Care sunt factorii care au condus la modificarea mediului natural
in zona in care locuiti?
In ce masura activitatile industriale au contribuit la modificarea
mediului in zona in care locuiti? Dar activitatile agricole?
Precizati patru deosebiri intre geosistem si ecosistem.
Analizati harta mediilor geografice si precizati factorii care au con-
dus la formarea unui mediu desertic in Podisul Atacama.
Stabiliti doua masuri care sa diminueze efectele hazardelor exogene
in mediul in care va aflati.
AUTOEVALUARE
Care sunt componentele mediului inconjurator?
Numiti doua cauze care au condus la aparitia mediilor zonale te-
restre, folosindu-va de cunostintele din clasa a IX-a.
De ce mediul geografic reprezinta un sistem unitar?
Ce este mediul edafic?
Numiti trei categorii de factori care au dus la modificarea mediu-
lui natural.
Numiti trei elemente caracteristice mediului acvatic.
Caracterizati tipul de mediu din judetul in care traiti, precizand
urmatoarele:
- tipul de mediu;
-localizarea pe Glob, pe continent, in Romania;
- componentele mediului:
- relief (alcatuire petrografica, altitudine, fragmentare, pante,
forme majore si derivate, procese geomorfologice, resurse);
- aer (radiatie solara, regim termic, precipitatii, vanturi,
fenomene meteorologice si efectele lor);
- apa (regimul hidrologic al raurilor, ape statatoare, subterane
si ape marine);
- componenta biotica (vegetatie, fauna - distributia spatiala a
plantelor si animalelor si reflectarea acestora in peisaje si in speci-
ficul activitatilor umane);
- soluri (tipuri de soluri, fertilitate etc.);
- compo enta antropica (asezarile umane si gradul de permi-
sivitate a mediului pentru habitatele umane; activitatile umane
si impactul acestora asupra mediului).
Regionalizarea
diu natural Mediu
ui) Geosistem si globalizarea lumii
contemporane
biliti in ce categorie
iu antropic, mediu
tin trei argumente.
masura este afectat DIMEN51UNILE 51 DOMENIILE
steiaasupra fiecarui REGIONALIZARII 51
, GLOBALIZARII
r rurale si urbane si
ia de catre om. Desi sunt procese mai vechi, regionalizarea si globalizarea s-au afir-
mat mai ales dupa eel de Al Doilea Razboi Mondial si se accentueaza
in prezent. Aparent doua fenomene total opuse si care se exc1ud re-
ea mediului natural
ciproc, regionalizarea si globalizarea sunt, de fapt, procese comple-
mentare.
ibuit la modificarea
agricole? "Televizorul este primul instru- REGIONALIZAREA
sistem. mentce ne transporta in experien- Procesul de regionalizare ne trimite, in primul rand, la notiunea
factoriicare au con- Ie globale:evenimente politice, ca-
tastrofenaturale, crize, confruntari de regiune: un sector relativ omogen, mai mult sau mai putin intins,
Atacama.
sangeroase,dar si realizari epocale, din spatiul geografic al planetei, care, prin caracteristicile sale se dife-
hazardelor exogene
cunoasterea marilor maestri ai rentiaza de teritoriile vecine, precum si intr-un cadru mai intins.
stiintei,artei si spatiului. Pfula aici
Individualizarea unei regiuni se poate face luandu-se in considerare
suntemspectatori si nu interactio-
nam. Dar prin tehnicile compute- un set de criterii, in functie de scopul urmarit - tipul de regiune care
r? ruluisi ale satelitilor suntem inter- urmeaza a fi delimitat.
mediilor zonale te- activlegati de orice interlocutor de In spiritul regionalizarii, fenomenul regionarii desemneaza tendinta
-a. peGlob.Infrastructura informatio-
.tar? naIape care este construita glo-
de a vedea statele apartinand aceleiasi regiuni geografice apropiin-
balitatea,cu fluxurile ei financiare, du-se din punct de vedere economic ~i/ sau politic. Pana in prezent,
modificarea me diu-
deproductie, comerciale, de cornu- motivatia a fost, in primul rand, economica si aceasta a fost transpusa
nicatie,a crescut simultan si earn- in practica prin adoptarea si inmultirea, treptata, de acorduri
pullargit al experientelor noastre
cvatic. deviata, formative pentru iden- regionale, mai intfii comerciale, apoi si de alta natura.
are traiti, precizand titateaindividuala." Gruparea regionala a mai multor state a dus la formarea asa-nu-
(Mircea Malita, mitelor blocuri regionale, ceea ce sugereaza ideea de coeziune, de uni-
Polaritafi concordante)
tate si soliditate.
Exista mai multe tipuri de uniuni/blocuri regionale, de la cea mai
simp la, zona de liber schimb,la cea mai integrata si complexa, uniunea
fragmentare, pante, economicd.
ologice,resurse); In zonele de liber schimb sunt eliminate taxele vamale si restrictiile
recipitatii, vanturi, cantitative privind produsele comercializate pe ansamblul arealelor
lor. Din aceasta categorie, care este cea mai numeroasa, fac parte:
tatatoare, subterane
NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American), ASEAN
Tratatulde la Roma, 1951
(Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est), APEC (Forumul de
istributia spatiala a
in peisajesi in speci- Cooperare Economica Asia-Pacific), AELS 'Asociatia Europeans a
Liberului Schimb), CEFTA (Acordul de Liber Schimb din Europa
Centrala) s.a.
si gradul de permi- Treptat, tame care devin mern- Uniunea econorqica reprezinta tipul eel mai integrat, presupunand,
breale Uniunii Europene se retrag, pe langa libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a
e; activitatile umane ca In cazul AELS, care mai are
numai patru membri (Elvetia, capitalului, si existenta politicilor macroeconomice comune.
Islanda,Liechtenstein si Norvegia) Unica grupare regionala de acest fel este UNIUNEA EUROPEAN1\,
din cei 10 initiali.
care a inceput ca 0 piata comuna a carbunelui si otelului (1951) ~i a
44 REGIONALIZAREA !,)IGLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Eforturile de regionare nu dau continuat ca 0 piata comuna in toate domeniile liberei circulatii (1957,
intotdeauna roade. Este cazul
Comunitatea Economica Europeana). Din 1992 are actuala denumire,
unor grupari regionale precum
Uniunea Maghrebului Arab realizand ulterior uniunea vamala si monetara, iar in prezent are ca
(Algeria,Libia,Maroc, Mauritania obiectiv uniunea politica si 0 politica externa de securitate comuns.
si Tunisia) ori a Comunitatii
Economice a Tarilor Marilor
In unele cazuri, constituirea blocurilor regionale se face prin agre
Lacuri (Burundi, Rwanda si Zair/ garea altor regiuni mai mici. De pilda, atunci cand doua sau mai multe
astazi Republica Democratica regiuni sau grupari de state devin, cu timpul, tot mai apropiate In
Congo). Prima nu este functionala
din cauza rivalitatilor geopolitice
domeniile social, economic si cultural, precum si in eel al comunicarii
dintre Algeria si Maroc privind si chiar in probleme militare si de securitate, atunci ele vor deveni parp
Sahara Occidentala, iar cea de a componente ale unei regiuni comune - aceasta a fost si este, de alt-
doua, din cauza conflictelor
extrem de sangeroase din zona.
fel, calea de intrare in Uniunea Europeana.
GLOBALIZAREA
Globalizarea este procesul de largire, adancire si accelerare a inter-
conectarilor la scara mondiala in toate aspectele vietii social-econornice
contemporane. Asadar, nu numai in domeniul economic, cum a fost
multa vreme perceputa, ci si in cele social, politic, tehnologic si cul-
tural.
Global inseamna mai mult decat international, intrucat participa
mai multi actori (statele, dar si organisme internationale si, mai ales,
companiilel societatile transnationale), in timp ce, cand vorbirn de
international, actorii principali sunt statele.
Principalele aspecte ale vietii social-economice care reflecta pro-
cesul de globalizare sunt:
a) natura globaia a siiintei ~i tehnologiei: chiar daca sursele principale
ale progresului tehnic sunt concentrate in tarile dezvoltate, cercetarea
stiintifica se bazeaza pe resurse glob ale din toata lumea, asadar, si din
tarile in dezvoltare;
b) marketingul global: strategia firmelor tinde sa promoveze marci uni-
versale, cultura publicitatii devenind 0 adevarata industrie; nu de
putine ori reclama este cu mult peste calitatea reala a produsului
respectiv;
c) sistemul financiar mondial: institutiile bancare, agentii pietii de capi
tal, organismele financiare internationale (FMI, Baca Mondiala s.a]
formeaza 0 adevarata retea:
d) gradul atins de infrastructura de comunicaiii, mai ales de mass-media,
care a dobandit acoperire la scara planetara (in principal posturi de
radio si televiziune care sunt "prezente" in orice colt al planetei) ~i
instituirea unei retele globale de transmitere/jeceptarea informatiilor
(de exemplu INTERNET-ul).
In prezent, puterea nu mai este bazata in mod exclusiv pe
potentialul militar si pe controlul anumitor teritorii, ci mai ales pe abili-
tatea si capacitatea de integrare in economia globala.
Societatile transnationale (STN) - piloni ai globalizarii
Societatile transnationale constituie entitati economice formate din
unitati legate intre ele, care opereaza de regula pe spatii mari, avand
un sediu central si numeroase filiale. Ele reprezinta forta promotoare
fundamentala a globalizarii economice.
sm au avut in ultimele decenii si continua sa aiba 0 strategie foarte
Sediul FMI, Washington, SUA buna: valorificarea superioara a oportunitatilor oferite de spatiul eco-
RANE REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 45
ereicirculatii (1957,
actuala denumire,
ar in prezent are ca
securitate comuna.
le se face prin agre-
doua sau mai multe
ot mai apropiate in
celal comunicarii
elevor deveni parti
a fost ~ieste, de alt-
si accelerarea inter-
tiisocial-economice
conomic,cum a fost
ic, tehnologic si cul-
General Motors. Imagini de la nomic global. De exemplu, un element de prim ordin al succesului
sediulcentral.
.Intrucat participa acestora 11 constituie strategia de rationalizare a productiei, vizand
ationale si, mai ales, in principal exploatarea diferentialului de costuri (manop era, mate-
ce, cand vorbim de rii prime etc.) in zonele de implantare: localizarea productiei in tari
in dezvoltare cu disponibilitati de materii prime si cu forta de mun-
ce care reflecta pro- ca ieftina ~i/ sau in tari care ofera 0 piata sigura de desfacere a pro-
duselor.
a sursele principale Exemplu: firma franceza Lafarge, care ocupa locul al doilea pe Glob,
ezvoltate,cercetarea dupa Holcim (Elvetia), in domeniul industriei cimentului (atat ca pro-
lumea,asadar, si din ductie - peste 120 de milioane de tone anual, cat si ca cifra de afa-
Franta,ca toate tarile dezvoltate, ceri - circa 15 miliarde de Euro). In timp ce productia de ciment a
de altfel, ~i-a redus in ultirnele
romovezemarci uni- decenii,din cauza legislatiei foarte Frantei este de numai 20 de milioane de tone, firma franceza Lafarge
ata industrie; nu de drasticedin domeniul protectiei produce de sase ori mai mult! Explicatia consta in faptul ca. in prezent,
mediului, productia industriilor aceasta firma are cele mai importante unitati de productie (in numar
reala a produsului foarte poluante, intre care se
inscrie si cea a cimentului; de de 11) in afara Frantei, in mai multe tari, intre care si Romania.
gentiipietii de capi- exemplu, Franta ~i-a redus pro- Orientarea catre tara noastra s-a facut in principal din doua motive:
ductiade la 35 milioane de tone a) exista materie prima din abundenta: calcar si argila:
BacaMondiala s.a.) in1975, reprezentand 4% din cea
mondiala, la 20 de milioane de b) forta de munca este mult mai ieftina (salarii mai mici) decat in
alesde mass-media, toneIn prezent - numai 1% din Franta si, in plus, calificata (Romania avand traditie in domeniu), dar
totalulmondial. in buna masura neutilizata in perioada de tranzitie, din aceleasi motive
principal posturi de
ce colt al planetei) si ca si in alte domenii economice.
eptareainformatiilor Nu se cunoaste cu exactitate rrumarul STN existente in prezent pe
Societatile transnationale cu 0
Mil d~ afaceri maiomare de 100
Glob, intrucat de la un an la altul apar altele noi. Unele aprecieri indica
mod exclusiv pe miliarde $ anual: in jur de 80 000, numarul filialelor fiind de 10-12 ori mai mare. in ulti-
ii,cimai ales pe abili- 1.General Motors (SUA) ma vreme s-au constituit asemenea societati transnationale si in tari
2. Daimler - Chrysler
obala. (Germania)
comuniste (de exemplu Sinopec si PetroChina - in R.P. Chineza) sau
3. Ford (SUA) foste comuniste (Gazprom, in Federatia Rusa).
lobalizarii 4. Royal- Dutch - Shell STN mari sunt apanajul tarilor dezvoltate. Astfel, intre primele 100
onomiceformate din (Olanda - Marea Britanie)
5. Wal-Mart Stores (SUA)
asemenea multinationale, numai trei nu apartin acestei categorii de tan
pe spatii mari, avand 6.Exxon (SUA) (Petroleo-Brasiliero .- Brazilia, Sinopec - R.P. Chineza si Pemex-
ta forta promotoare 7.Mitsui (Iaponia) Mexic).
8.Mitsubishi (Iaponia)
9.Itochu (Iaponia)
Unele STN au cifre de afaceri impresionante. De pilda, General
aiba 0 strategie foarte 10. General Electric (SUA) Motors (SUA), care de altfel detine primulloc pe Glob, cu 0 cifra de
oferitede spatiul eco- 11. Toyota (Iaponia) afaceri de circa 200 de miliarde de dolari anual, depaseste PIB al unor
46 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Semnificativ privind "panza de tari dezvoltate, precum Danemarca si Norvegia, si este de aproape.
paianjen" este urmatorul caz
mentionat in literatura de spe-
patru ori mai mare decat eel al Romaniei.
cialitate: "Cand cineva achi- o STN este, in realitate, 0 adevarata "panza de paianjen", intrucat
zitioneaza, cu 20 000 $, sa zicem, s la realizarea unui produs participa filiale din mai multe tad, acolo unde
un autoturism considerat un pro- sunt locate filiale, fiecare dintre acestea realizand una sau mai multe
dus american, fabricat de 0 com-
panie americana (precum un componente ori servicii.
"Pontiac" de la General Motors)
sunt putine sanse ca aceasta per- Globalizarea - proces pozitiv sau negativ?
soana (cumparatorul) sa stie unde Ca si in cazul altar realitati Zfenomene contemporane, si in pri-
pleaca (ajung) banii pe care i-a vinta globalizarii exista aprecieri antinomice: pozitive, respectiv,
dat: 6 000 $ merg in Coreea de Sud
negative.
(pentru operatiuni de rutina si
cele de asamblare), 3 000 $ in Aprecieri negative:
[aponia (pentru componentele contracte de munca nesigure datorita relocarii filialelor corpo-
principale - motor, planetare, ratiilor, atunci cand se profileaza locuri mai avantajoase pentru firma:
componente electronice), 1 500 $
in Marea Britanie (pentru servici- de aici decurge nesiguranta locului de munca:
ile de reclama si marketing) si cresterea inegalitatii veniturilor: persoanele cu un grad foarte ridi-
circa 1 000 $ in Irlanda si Barbados cat de calificare sunt cautate si castiga mult mai bine decat celelalte
(pentru prelucrarea datelor)".
categorii;
subminarea sindicatelor: aceste organizatii, care prin insasi natu-
Miscari antiglobalizare: ra lor au fost infiintate pentru apararea si promovarea intereselor mem-
Manifestari ostile s-au produs,
pana acum, in special cu ocazia brilor lor (salariati), l~i pierd din prerogative in cazul contractelor de
desfasurarii a doua categorii de munca la marile firme;
evenimente: dezastrele ecologice, care se pot produce ca urmare a locarii de
reuniunile anuale ale celor mai
importante organizatii inter- industrii poluante, exploatarii intensive a materiilor prime etc.;
nationale din sistemul Natiunilor accentuarea traficului cu arme, droguri etc. si a terorismului care
Unite: OMC (Organizatia Mon- ar fi, potrivit criticilor globalizarii, insotitori .firesti" ai implantarii
diala a Comertului), FMI (Fondul
STN.
Monetar International) si Banca
Mondiala: Aprecieri pozitive:
intalnirile .Ja varf" G8 (Grupul desfiintarea industriilor demodate sau neperformante ~i
celor mai industrializate tari, plus inlocuirea lor cu unele noi, profitabile, care realizeaza prod use com-
Rusia) si .forumurile economice"
(Forumul Economic Mondial de petitive pe piata mondiala:
la Davos, Forumul de Cooperare reducerea somajului datorita locarii de activitati economice (in
Economica Asia-Pacific). principal, industriale) care antreneaza insemnate cantitati de forta de
Cele mai puternice mani-
festari antiglobalizare au fost munca locala:
indreptate impotriva OMC, cul- reducerea inflatiei ca efect al dezvoltarii econ mice sustinute, care
minand cu cele foarte violente de ar schimba cresterea puterii de cumparare a banilor locali;
la Seattle, SUA (noiembrie 1999)
refacerea, modemizarea si extinderea infrastructurii, in princi-
si Genova, Italia (iulie 2001),
ocazie cu care s-a inregistrat si pal a cailor de comunicatie, care faciliteaza accesulla firme, materii
prima victima. prime si piete de desfacere.
SPATIUL
, GEOGRAFIC SI
, GLOBALIZAREA
in epoca de maxima inflorire, Sub alte forme de cat cea de astazi, globalizarea, mai curand aspi-
Imperiul Roman acoperea 0 intin- ratia catre 0 lume globala, este foarte veche. De pilda, toate marile
dere de 3,3 milioane de km2 (pe
trei continente: Europa, Africa si imperii ale Antichitatii s-au inscris intr-o asemenea incercare, cel mai
Asia), ingloba 0 cincime din concludent exemplu fiind Imperiul Roman. Era crestina a inceput
populatia mondiala si se carac- intr-o lume aflata sub puterea acestui imperiu, omenirea fiind inte-
teriza printr-o mare diversitate
economica si culturala. grata atat prin forta militara, cat si prin stralucirea economica si cul-
turala a Romei.
Imperiul Roman a constituit una dintre cele mai unitare si dura-
bile macroformatiuni statale din istoria omenirii, reusind sa inglobeze
RANE REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 47
, si este de aproape Pare fireasca afirmatia regelui intre hotarele sale toate regiunile limitrofe Marti Mediterane, pe care
Spaniei,Carol I (Carol Quintul, ca
imparat al Sfantului Imperiu
a transformat-o intr-o Mare Internum (Marea Interioara).
e paianjen",intrucat Roman de Natiune Cermana), Al doilea mileniu al erei noastre a cunoscut alte imperii, cele nu-
ultetan, acolounde di, in imperiul sau, "Soarele nu mite "coloniale", formarea lor fiind impulsionata de Marile Desco-
apune niciodata"! Intr-adevar,
una sau mai multe candSoarele apunea la Madrid,
periri Geografice, din secolele XV-XVI, cand, gratie lui Cristofor
capitala imperiului, rasarea la Columb, europenii au revelatia Lumii Noi (Mundus Novus), asadar ti-
Manila, resedinta coloniei nuturi necunoscute si nebanuite, fara vreo legatura cu "Indiile" atat
Filipine.Aceeasi formula 0 vor
mporane, si in pri- utiliza,ulterior, si monarhii bri-
de ravnite, catre care plecase in cautare de "mirodenii" navigatorul
pozitive, respectiv, tanici, imperiul intemeiat de genovez.
acestia fund eel mai mare din Ca si in cazul globalizarii contemporane, in cautare de materii prime
toate timpurile, acoperind un
sfert din intinderea uscatului
si de forta de munca, puterile europene au incercat sa puna stapanire
arii filialelor corpo- planetar. pe intreaga planeta, pe care in final au reusit in buna masura s-o
tajoasepentru firma: imparta. S-au afirmat mai intai Portugalia si Spania, apoi Olanda,
Marea Britanie si Franta, dar au participat si Belgia, Germania, Italia
un grad foarte ridi- s.a. Practic, Europa, "descoperind" restullumii, ~i-l subordoneaza
i bine decat celelalte grape fortei sale militare. Timp de patru secole, Europa exercita hege-
monia mondiala nu numai din punct de vedere politico-militar, ci si
careprin insasi natu- economic, stiintific, tehnic, cultural etc.
a intereselormem- Unele imperii coloniale ating dimensiuni impresionante, precum
azulcontractelor de mai intai eel spaniol, apoi eel britanic.
Caz tipic: Romania a acceptat In a doua jumatate a secolului al XX-lea asistam la 0 diferentiere
parteneriate economice cu fume
urmare a locarii de strainedoar in putine cazuri (cu
neta pe plan mondial in ceea ce priveste globalizarea: tarile
.. or prime etc.; firmele franceze Citroen si apartinand sistemului socialist (Uniunea Sovietica, tarile din Europa
sia terorismului care Renaultpentru fabricarea de auto- de Est, RP. Chineza, RP. Mongola, RP.D. Coreeana, RS. Vietnam,
. esti" ai implantarii turisme - Olcit si, respectiv,
Dacia- ori cea britanica BAC, Cuba si altfel) nu participa la procesul de globalizare, fiind reticente
pentru avionul Rombac), iar in sau chiar adversare in privinta ISD (Investitiile Straine Directe).
ultimiiani ai dictaturii Ceausescu Dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa de Est si
neperformante si a hotarat achitarea datoriei ex-
teme.
Uniunea Sovietica (1989-1991), practic aceasta regiune a fost asaltata
. eazaproduse com- de STN, nemaiexistand decat putine tari, si acelea mici, care rezista
acestui proces (RPD. Coreeana, Cuba s.a.).
ivitatieconomice (in Spatiul geografic este si mai important in ceea ce priveste regie-
e cantitatide forta de nalizarea, intrucat asociatiila/blocurile regionale se formeaza pe cri-
teriul teritorialitatii, al continuitatii spatiale.
omicesuspnute,care De exemplu, Uniunea Europeana a inceput cu cateva state din ves-
. or locali;
tul Europei si a continuat sa se largeasca avansand spre Europa
structurii,in princi-
Nordica, Europa Centrala si, mai recent, spre Europa de Est.
sulla fume, materii
IDENTITATEA, UNIFORMIZAREA ~I
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
IZAREA
IDENTITATE - GLOBALIZARE
ea,mai curand aspi- Cele doua procese sunt percepute ca fiind antagoniste: globalizarea
e pilda, toate marile vizeaza interconectarea la scara mondiala, in timp ce identitatea
eaincercare,eel mai urmareste pastrarea specificului dobandit in decursul timpului.
ra crestina a inceput Imaginedin Singapore
Identitatea se refera la cultura sau civilizatie, in sensul de ansamblul
omenireafund inte- fenomenelor sociale.rnorale, religioase, artistice, stiintificesi tehnice pro-
"Aparareaidentitatii este singura
eaeconomica si cul- calede a opri efectele dezuma- prii unui popor si transmise prin educatie. Asadar, tot ceea ce a doban-
nizanteale globalizarii, privita ca dit, in timp, din punct de vedere material si spiritual, 0 populatie,
maiunitare si dura- unproces motivat de criterii pur
economice" (No am Chomsky, Aparent globalizarea si culiura/cioilizaiia sunt doua domenii care nu
, reusindsa inglobeze lingvistsi filozof american). par sa aiba multe in comun:
48 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
RANE REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 51
amures, Siberia ori
laeustre din Delta NOTIUNINOI
nu se exclud unele Globalizare
. atii. La fel roekul Regionare; regionalizare
Calusarii oltenesti Globalism
asiatiee, templele Identitate culturala
agogile s.a.m.d. Se Societati transnationale
reatiei umane.
sursa in tendinta EXERCITII ~I APLICATII PRACTICE
insoteasca proee- Explicati relatiile economice si geopolitice din cadrul UE si tarile
la ineerearea de ~ , din afara acestei grupari, cu privire speciala asupra Romaniei.
ultural, eu 0 puter- 1\(?nalizap intr-un eseu interactiunile dintre activitatile desfasurate
ideologie, globalis-
pune un model de
vilizatii universale
<
~
de societatile transnationale si mediu. Precizati efectele globalizarii
asupra mediului in tarile in dezvoltare.
Cum apreciati existenta NATO - organism ce depaseste granitele.
ect integrata, noua ~ Europei ca spatiu geografic in conditiile unei UE ca organism inte-
eulturale/ civiliza-
<
N
grat?
1--4 iNTREBA.RI-PROBLEMA.
~ Este posibila ciocnirea civilizatiilor prezisa de unii politologi?
<
~
Argumentati raspunsul.
Argumentati pro sau contra importanta si viabilitatea OCEMN.
Cum explicati transferul de substante si materiale poluante spre tarile
o
~ ~
in tranzitie sau in dezvoltare? Prezentati un caz cunoscut din Romania.
.s:um se poate sustine modelul de "noua ordine mondiala"?
~ Z In acest moment, cea mai mare zona comerciala este spatiul NAFfA
~ (America de Nord). Stabiliti trei factori care au dus la dezvoltarea aces-
1--4 ~~. tei iete comerciale.
00....
~
<0 asi~ doua argumente care sa sustina afirmatia ca lumea contem-
orana tinde spre uniformizare ori spre diversitate.
~ ~ AUTOEVAUjARE
< ~~
~ ~ Numiti trei aspecte negative ale globalizarii in Romania dupa 1990.
t?'7Definip notiunile: globalizare, regionalizare, identitate culturala.
V Ce intelegeti prin "marketing global"? Dar "omul global"?
N
1--4 ~ Precizati doua argumente ce sustin aprecierile negative in privinta
~Z globalizarii.
<0
ZU
01--4
1--41--4
~~
~;J
~~
Populatia, resursele naturale
si
, dezvoltarea
lumii contemporane
ASPECTE GENERALE
Populatia, resursele naturale si dezvoltarea economica reprezinf
cele trei "forte" majore ale triadei am - natura - economie si, totodata
trei probleme majore de rezolvat ale contemporaneitatii.
Populatia este elementul component al geosistemului care creea
za cea mai mare presiune asupra spatiului geografic - printr-o eve.
lutie numerica crescanda (explozia demograficii) a provocat 0 expansiu
ne fara precedent a spatiului antropie (urban, industrial etc.),in dauna
spatiului natural (care asigura resursele) si totodata 0 concentrare de
osebita a fluxurilor teritoriale in cateva "puncte" pe suprafata Terrei
(spatiile intens urbanizate - megalopolisurile).
"Nordul" (statele dezvoltate) cunoaste un accentuat proces de im
bdirimire demograficd si un spor natural negativ (am putea spune ... 0
populatie pe cale de disparitie, daca se pastreaza tendintele actuale)
in timp ce "Sudul" (statele in dezvoltare) se afla in plina explozie de
mografica (sporuri naturale crescute), cu 0 populatie foarte tanara (de
exemplu, Uganda are peste 50 % din populatie sub 15 ani).
In China, cea mai populata tara de pe Glob, criza de spatiu este
Multime de oameni atat de mare, incat s-a luat masura limitarii ingroparii mortilor inca
la Calcutta, India din 1984, cand guvemul a impus incinerarea.
Resursele naturale constituie interfata de interactiune dintre om
si mediu. Umanizarea ~i" antropizarea Terrei, doua procese ce au
schimbat fata planetei in timp istorie, s-au manifestat intr-o perma
nenta concordanta cu capacitatea comunitatilor umane de a constien
tiza si utiliza resursele. De asemenea, accesulla resurse a stat la baza
declansarii celor mai multe confliete care s-au desfasurat de-a lun-
gul timpului (indiferent de "haina" ideologica pe care 0 imbracau)
Astfel, putem explica conflietul dintre doua tari islamice (Iraq si Iran,
1980-1988), daca luam in calcul rezervele de petrol de sub fluviul
Shatt-al-Arab, ce se formeaza prin unirea celor doua mari rauri, Ti-
gru si Eufrat (ambele dreneaza Mesopotamia antica, Iraqul de as-
tazi) si se varsa in Golful Persie, formand granita dintre cele doua
state.
Modelul economic promovat de capitalismulliberal (si,potrivit spe-
Terenuri petrolifere parasite cialistilor, modelul perfect de distributie si gestiune a resurselor in-
langa Abou Dhabi, Emiratele tr-un spatiu), care a cuprins si cele mai indepartate colturi ale plane-
Arabe Unite tei, caracterizat prin produetie si consumerism (in conditiile unei
cresteri continue a populatiei planetei), face ca principalele resurse
cunoscute in prezent (neregenerabile in timp istorie) si care sunt vi-
tale pentru economia mondiala sa cunoasca spectrul sumbru al epui-
Se apreciaza ca: zarii intr-un timp relativ scurt.
petrolul, in conditiile consu- Dezvoltarea economica se afla sub semnul paradoxului: pe de 0
mului actual, se va epuiza in 40 parte provoaca epuizarea resurselor intr-un ritm accelerat, dincolo de
de ani;
carbunii, in 200-300 ani;
limita capacitatii ecosistemelor de a se regenera, iar pe de alta parte'
bauxita, in 200 ani; poate sustine tehnologii modeme de protectie a mediului. Poate duce
gazele naturale, in circa80de ani. dezvoltarea economica exacerbata la declinul unei civilizatii?
POPULATIA, RESURSELE!;>I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 53
naturale Disparitia unor culturi agricole timpurii poate constitui un exem-
plu relevant in acest sens. Astfel, sumerienii au dezvoltat 0 agricul-
tura supraproductiva (ce le-a permis 0 ascensiune culturala fara pre-
cedent - aparitia scrierii cuneiforme, a primelor erase), bazata pe un
sistem complex de irigatii.Tn timp, din cauza evaporatiei intense si
a lipsei drenajului, s-a produs saraturarea solurilor, scaderea produc-
tivitatii si, in final, subminarea bazei economice ce a permis ascen-
siune~ civilizatiei sumeriene. lata un exemplu clar de depasire a li-
Uruk, oras sumerian
mitei de suportabilitate a ecosistemelor la scara locala.
onomica reprezinta
In prezent, evolutia numerica a populatiei la valori de miliarde de
conomie si, totodata, indivizi si presiunea fantastica asupra spatiului geografic aduc in dis-
eitatii, cutie vulnerabilitatea ecosistemelor la scara intregii planete. Si primul
temului care cree a-
efect este destul de evident - incalzirea globaia.
afic- printr-o evo-
rovocat 0 expansiu-
strialetc.),in dauna EVOLUTII
, GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE.
ta 0 concentrare de- DIFERENTIERI REGIONALE
, pe suprafata Terrei In prezent traiesc pe Terra sase miliarde si jumatate de locuitori (6,52
miliarde in 2006). Cu 200 de ani in urma, populatia planetei abia de-
entuat proces de im- pasea primul miliard, ceea ce inseamna ca de-a lungul ultimelor doua
am putea spune ... 0 secole au aparut pe suprafata Globului nu mai putin de 5 miliarde de
tendintele actuale), oameni, iar resursele naturale nu s-au multiplicat aceasta perioada, ba
in plina explozie de- dimpotriva, spectrul epuizarii devine din ce in ce mai evident.
tie foarte tanara (de
sub 15 ani).
criza de spatiu este 1.China - 1,3 miliarde loco MARIMEA DEMOGRAFICA A TARILOR LUMII
beral(si,potrivit spe- Acesta este contextul in care se vorbeste tot mai mult de explozie
iune a resurselor m- demograficd; 0 planeta pe care populatia evolueaza lent pana la un
ate colturi ale plane- miliard de locuitori (1802), in circa doua milioane de ani, pe masura
(in conditiile unei umanizarii Terrei, dupa care al doilea miliard este atins in 125 de ani
principalele resurse (1927), fiind necesari doar 34 de ani pentru al treilea miliard (1961), 13
toric)si care sunt vi- ani pentru al patrulea miliard (1974), tot numai 13 ani pentru al cincilea
trul sumbru al epui- (1987) si 12 ani pentru al saselea (1999). .
Ce s-a intampla]? Care au fost factorii care au contribuit la ac~as-
aradoxului: pe de 0 ta evolutie demografica in salturi? ,
accelerat,dincolo de Incercand sa explice acest lucru, sociologul american Warren Thom-
, iar pe de alta parte '...---o---~-------,:--- pson (1929) elaboreaza asa-numitul model al tranzitiei demografice.
mediului.Poate duce in fiecare secunda se nasc inca Conform acestuia, populatia unui teritoriu evolueaza numeric, din
ei civilizatii? patru locuitori pe planeta
--------------------------------------------------------
54 POPULA'flA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONfEMPORANE
.;
Dintotdeauna, Asia a fost eel mai .E
populat continent de pe Terra, ur-
'P"
mata de Europa. In prezent, popu- .5
latia Europei este in scadere, pe i
cand Africa si America Latina, '": Oceania
dupa cum arata tendintele, se vor America Anglo-saxona
situa pe locurile al doilea si, respec- Europa
tiv, al treilea, dupa Asia. America Latina
Mrica
'P"
(If
=
E
Asia
I I I I I I I Ii i I i
1850 1900 1950 fE ~ ~ ~ ~;; 2030 2050
0\0\ 0\0\===
~~1"""I1"""INNN
35
,
30 ,,
,
25
,,
20 ,
15
,,
,,
10
Natalitate ridicata
Mortalitate ridicata
, Natalitateridicata ,
, Mortalitate in scl!dere , Natalitate in scadere
Echilibru relativ Ex lozie demo afica Ritmul de crettere scade
Tranzitia demografica
~a:~1:;;;."'.
45-49 'I"
Masculin
40-44
35-39 ,i- Feminin
30-34
25-29 __
20-24"_
15-19 'I'f
10-14)_
5-9
:.
240 200 160 120 80 40 0 40 80 120 180 200 240
Tari in curs
80ani~i~~
75-79
de dezvoltare
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
Masculin Feminin
Piramida 45-49
40-44
varstelor 35-~~
ca dovada 30-34
25-29
a exploziei 20-24
15-19
demografice
10-14
Robotul Asim 1a0 intalnire oficiala contemporane 5-9
-4
cu prim-ministrii Cehiei si [aponiei in tarile in
(2003) dezvoltare 240 200 160 120 80 40 0 40 80 120 180 200 240
RANE POPULATIA, RESURSELE 91 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 57
ai este exploziv). cand importante mutatii structurale ale societatilor respective. Spec-
la aproximativ 10 trul este din ce in ce mai sumbru avand in vedere si rata destul de ri-
care va incepe sa dicata a sperantei de viata (printre cele mai ridicate din lume, peste
71 de ani, considerandu-se anii cu 0 sanatate fizica optima), manifes-
. complex de fac- tandu-se din plin fenomenul de imbatranire demografica.
prezent populatia Aceasta este, de fapt, starea demografica a societatiior injcrmaiionale.
opulatia urbana a Analiza dinarnicii sporului natural la nivelul statelor lurnii contu-
ental valorile tra- reaza 0 serie de particularitati regionale.
milieiin societate, Astfel, caracteristica cea mai evidenta care se detaseaza este asi-
a avea copii si fata metria demografidi dintre "Nord" si "Sud".
mod deosebit, al Deexemplu, in Uganda, 50,1 % "Sudul" se afla, in prezent, in plina explozie demografica. Ame-
ui socialal femei- din populatie are sub 15 ani (si rica Latina (cu cateva exceptii, printre care Argentina), Africa (fara
ta economica (care daca ne gandim ca inca 20 % sunt R. Africa de Sud), Orientul Mijlociu se situeaza, urmarind modelul
arbatilor), politic a cuprinsiintre 15--25 de ani, se poo- tranzitiei demografice, in al doilea stadiu de evolutie, corespunzator
tici femei in tarile telesneinchipui maturitatea bio- unor societati agro-industriale. Ratele ridicate ale natalitatii (30--40 %0)
ive, dar, in aceeasi logica, sociala, ehiar economica a
intretin un segment exagerat de mare al populaiiei tinere, comparativ
acesteitan). De asemenea, R.D.
Congo,Etiopia, Nigeria, dar si Af- cu segmentul populatiei de varsta adulta,
ganistan,Iraq au ponderi de peste
eptam treptat ca- 40 % corespunzatoare aeestui seg- Generatia precedents Generatia actuala Generatia viitoare
mondiale, estima- ment.
ii, in continuare, a
e claritate in ulti-
eanordica - Ger-
alitatiia scazut ca
por natural nega-
Tari in curs
e naturala, provo- 4,2
1,8 miliarde de dezvoltare 7,1
tuit aproape exdusiv din imigranti, care ocupa sectorul inferior al pie-
tei de munca (spre exemplu, comunitatea turca din Germania detine
monopolul in salubritate), iar la polul opus se afla populatia activa
autohtona, cu tendinte de imbatranire demografica (peste 40-50 de
ani) care lucreaza in domenii de varf (cercetare, consultanta, inaltateh-
nologie etc.).
Pe de alta parte, sistemul tradit 'lal de pensii 'este pe cale sa se
1IUoiiL!!:1 L .~ ~IJJ.!' rliiil:::lloo--JI
Minoritate turd! in Gennania
prabuseasca. 0 parte din ce in ce rru _mica a populatiei tinere, acti-
ve, se vede nevoita "sa suporte" costurile unui segment supradimen-
sionat de populatie varstnica, aflata in pragul retragerii din activita-
te. Drept consecinta, varsta fixa a pensionarii este pe cale a fi abolita,
fiind in crestere: in Japonia, de pilda, varsta de pensionare depases-
te 65 de ani si chiar se pune problema reintegrarii populatiei retrase
din activitate in viata economica activa, cu un interval de lucru reo
dus la jumatate - 4 ore. De asemenea, devine din ce in ce mai evi-
denta necesitatea de a aplica pentru programe private de pensii.
asi~etria pie!ei
Studenti in campusul universitar Piata cunoaste si ea, in lumea nordica, 0 dezvoltare fara precedent
din Adelaide, Australia in zona produselor si serviciilor ce deservesc in mod deosebit popu-
latia matura, cu preturi relativ moderate sau scazute, in timp ce se
contureaza 0 adevarata "piata de lux" care vizeaza populatia tanara.
Astfel, in Japonia, SUA si unele tari europene, costurile aferente in-
tretinerii si educarii unui copil sunt foarte mari, mai mari decat cu
5 de ani in urma, pentru cresterea a patru, cinci copii.
mutatii sociale profunde
Imigrantii sunt "necesari", gandind din prisma economiei state-
lor dezvoltate din Nord (vezi programele oficiale de emigrare ale
Canadei), dar sunt ei oare si doriti de societatile adoptive? Conflie-
tele rasiale din SUA, segregarea etnica din Europa (Franta, Cerma-
nia, Italia, Spania, Austria etc.) se afla mereu pe agenda discutiilor
legate de drepturile omului ale forumurilor internationale. De ase-
menea, in statele europene mentionate mai sus se contureaza clar,
in ultimii ani, 0 ascensiune a miscarilor politice nationaliste si ul-
trana tionaliste.
Interesant de mentionat este faptul ca polii demografici ai momen-
Porta de munca a Chinei numara tului, China si India (din fiecare 6 locuitori ai planetei unul este chi-
peste 700 de milioane de locuitori,
nez, iar altul este indian!), se afla intr-o faza relativ avansata a tran-
de trei ori cat a Europei si de doua
ori cat a intregului continent
zitiei demografice, cu populatii care cresc in continuare din punct de
american. vedere numeric, dar ritmul cu care cresc este in scadere, Astfel, Chi-
na are un spor natural situat sub 1 %, gratie politicilor
antinataliste pe care le-a implementat de-a lungul timpului (cu un pu-
ternic impact demografic, dar si psihologic, fiind masura "copilului
unic" adoptata in 1979). De asemenea, China s-a facut remarcata in
ultimii ani printr-o puternica ascensiune economica, inregistrand cres-
teri de 10-11 % pe an. Desi, de-a lungul istoriei, China a fost intotdea-
una cea mai populata tara a lumii (si prima care a organizat recensa-
minte din cele mai vechi timpuri), ea va fi depasita in anii urmatori
de India, care are ritmuri mari de crestere demografica, mai rnari de-
cat ale Chinei'(se prognozeaza atingerea pragului de 1,6 rniliarde 10-
cuitori in anu12050), situandu-se in stadiul al treilea de evolutie de-
mografica.
-,
Atelier de 'croitorie in China
POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMll CONTEMPORANE 59
rul inferior al pie- RE5UR5ELE UMANE 51
, DEZVOLTAREA
Germania define
a populatia activa Nivelul de dezvoltare este unul din criteriile mult utilizate pen-
a (peste 40-50 de tru reliefarea diferentierilor teritoriale intre asezari, regiuni, tari,
ultanta,inaltateh- continente.
Din acest punct de vedere, Organizatia Natiunilor Unite clasifica
- este pe cale sa se statele lumii in doua categorii: tari dezvoltate si tari in dezvoltare.
....11-_--=
ulatiei tinere, acti- Saliide lectura la biblioteca unei
Tdrile dezvoltate, supranumite generic si Lumea nordica, sunt situate,
ent supradimen- universitati din Africa in mod deosebit, in zona temperata boreala - America anglo-saxona,
agerii din activita- Europa, Rusia, Japonia, cu exceptia Australiei, care, desi este situata,
pe calea fi abolita, g 'grafic, in emisfera sudica, face parte, din punet de vedere econo-
nsionare depa~e~- r c, din Lumea nordica. Desi nu toate tame din "Nord" beneficiaza
populatiei retrase de resurse naturale deosebite (spectaculoase fiind cazurile Japoniei si
terval de lucru re- Elvetiei, care, in lipsa unor resurse considerabile de subsol, au cunos-
ce in ce mai evi- cut dezvoltari economice remarcabile), sistemul capitalist de piata, 0
ivate de pensii. foarte buna specializare a resurselor umane si identificarea unor nise
de piata au fost faetori decisivi in realizarea progreselor economice.
tare fara precedent Lumea nordica detine tehnologia (know how), resursele financia-
Saliide lectura la biblioteca
od deosebit popu- Universitatii din Groningen, re, forta de munca inalt specializata (si costisitoare in aceeasi masu-
ute, in timp ce se Olanda ra) si cunoasterea, Aici au inceput reoolutiile: indusiriald si, mai recent,
populatia tanara. informaiionald.
sturile aferente in- Tarile In dezvoltare grupeaza, in general, America Latina, Africa si
mai marl decat cu sudul Asiei, cu cateva exceptii (tigrii asiatici - Coreea de Sud, Sin-
copii. gapore, Hong Kong, Taiwan s.a.). Desi se afla in posesia unor boga-
te resurse minerale (Africa, America Latina) si energetice (Orientul
Mijlociu), gradul de dezvoltare economica este destul de redus. Por-
a economiei state- ta de munca este ieftina si 0 partea migreaza spre "Nord". Sectoare-
e de emigrare ale le primar (agricultura) si secundar (industria, in special cea extracti-
doptive? Conflic- va) domina viata economica a "Sudului".
a (Franta, Germa-
agenda discutiilor
ationale. De ase-
e contureaza clar,
nationaliste si ul-
ograficiaimomen-
etei unul este chi-
iv avansata a tran-
uare din punct de
adere. Astfel, Chi-
gratie politicilor
. pului (cu un pu-
masura "copilului
facut remarcata in STATE OEZVOLTATE L,NORO")
. a a fost intotdea-
organizatrecensa-
State dezvoltate "Nord" - state in dezvoltare "Sud"
a in anii urmatori
.ca, mai mari de- Este evident ca aceasta clasificare O.N.u a tarilor lumii, prin pris-
de 1,6miliarde 10- ma dezvoltarii, suporta critici in cercurile stiintifice, dar nu este mai
ea de evolutie de- /1 putin adevarat ca realitatea planetei contureaza aceasta tendinta a unei
asimetrii Nord - Sud.
Privita ca un proces de evolutie calitativa a conditiilor de viat~ a
populatiei, de ridicare a nivelului de trai, pe fondul accesului la cu-
60 POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
\
>30000$
f!}(J ~
4
10 00130 000 $
500110 000 $
10015000$
<1000$
o lipslldate o 4000km ~ .b
SURSA: Banea Mondiall ,
\
-t}(J ~
> 81 ani
4I
7180 ani
61 70 ani
5160ani
< 50 ani
\
>99,1% "i'~
o
90,199,0%
70,190,0
50,170,0
<50,0%
lipsa date
%
%
o
4I
4000km
SURSA: World Factbook
~
POPULA'fIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 61
noastere si tehnologie, dezvoltarea, a fost cuantificata de catre Natiu-
nile Unite in 1990 (exprimata matematic de economistul pakistanez
Mahbub ul Haq) si folosita, incepand cu 1993, in Programele de dez-
voltare sub forma unui indicator - indicele dezoolidrii umane (IDU)
-, ca 0 masura aproximativa a calitatii vietii,
Acest indicator este rezultanta a trei dimensiuni: economica, demo-
grafica ei sociala.
Un luxemburghez ea~tigli peste Cel mai reprezentativ indice economic al dezvoltarii 11constituie
180$/zi, in timp ee majoritatea Produsul Intern Brut pe locuitor. Distributia teritoriala a valorilor
populatieiafrieane traieste in slirli- PIBfloc. evidentiaza discrepanta dintre Lumea nordica si cea sudi-
cie:72 % din populatia statului
\ Malica~tigli mai putin de 1$/zi.
ca. Astfel, America de Nord anglo-saxona se diferentiaza net de Ame-
eti~ rica Latina, cu valori de aproximativ 40 000 $/loc. (SUA) si 30 000 $
floc. (Canada), fata de 6 000-3 000 $/loc. (Brazilia si Chile, cele rnai
4
4000km
Banca MondiaU
\; )'
mari valori ale continentului). In Europa, care, pe ansarnblu, are va-
lori ridicate, se evidentiaza de asemenea tarile scandinave (peste
40 000 $/loc. Norvegia, Islanda, Danemarca si usor apropiate Suedia,
Finlanda), comparativ cu tarile mediteraneene (19 000-28 000 $/loc.).
Cel mai mare PIB raportat la numarul populatiei revine unui stat eu-
ropean, Luxemburg, cu 66 000 $/loc., urmat, pe locul al doilea de ca-
tre Norvegia cu 54 000 $/loc. (nivel datorat mai degraba populatiei
reduse numeric la care se face raportarea unei productii considera-
bile).
Valorile predominante in Africa nu depasesc l 000 $/loc.
AI doilea indicator reprezentativ pentru a identifica nivelul de dez-
voltare al unei regiuni care intra in calculul IDU este speranta de via-
Chirurgia plastica este eel mai fa a locuitorilor, ca exponent al aspectului demografic al problernei.
frecvent utilizata, raportat la
intreg Globul, de catre populatia
Speranta de viata la nastere este un cuantificator al nivelului de
SUA.In Botswana, mai mult de 0 trai, al calitatii vietii si nu in ultima instanta a calitatii serviciilor de
sanatate asigurate de un stat locuitorilor sai.
\ treime din populatia cuprinsa
intre 15 si 49 de ani este infectata Asimetria Nord-Sud se pastreaza si in acest caz. Cei mai longevivi
~~~ cuvirusul HIV. sunt locuitorii din Andorra, cu 0 speranta de viata medie la nastere
4
4000km
: World Factbook
\;
".
j.
INDICATORUL DEZVOLTARlI UMANE (2003)
.-
~fj'~
>0,90
" i'~
0,800,89
0,700,79
0,600,69
4 J
<0,59
o 4000km \;
o llpsd date
SURSA: World Factbook ".
_loa \; J
:WorldFactbook ".
62 POPULAPA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
In Mali (Africa) eopiii petree eel de 83 de ani, dupa care, cu 80-81 de ani, se inscriu populatill~ urma-
mult 2 ani in scoala. Mai mult de toarelor state: San Marino, Japonia, Singapore si Australia. In SUA
jumatate din ei ineep sA lucreze la
varsta medie atinsa este de 77 de ani, in timp ce tara noastra inregis
varste cuprinse intre 10 si 14 ani.
treaza valoarea de aproximativ 71 de ani.
Cu 0 speranta de viata specifica evului mediu european, 35-40 de
ani, se inscriu majoritatea statelor africane, ale carer populatii se con
frunta cu subnutritia, dar 1Jicu diverse maladii periculoase ale ulti
milor ani, precum cea provocata de virusul HIV.
Indicatorii sociali prezenti in formula indicelui de dezvoltare uma-
na vizeaza indeosebi gradul de alfabetizare a populatiei, accesulla cul-
tura, potentialul educational (numarul de scoli, profesori raportat la
populatia de varsta scolara) 1Jimedical (cadre sanitare, spitale etc.).
Astfel, 22 de tari ale lumii au mai mult de jumatate din populatie
analfabeta (Niger, peste 82 %, Burkina Faso, peste 74 %), din care 15
sunt numai pe continentul african, in timp ce in Islanda aproximativ
8 % din forta de munca este reprezentata de profesori.
Distributia valorilor indicelui de dezvoltare umaria (care se inscriu
in intervalul dintre 0 1Ji1) pe Glob sintetizeaza aspectele prezentate
mai sus. Valorile de peste 0,90 ale indicelui sunt specifice Americii
Anglo-saxone, Europei Occidentale, Japoniei 1JiAustraliei, compara
tiv cu Africa, Sudul Asiei care sunt caracterizate de valori scazute, si
tuate sub 0,60.
destinatii din spatiile dintre ele. Numeroase nuclee urbane din jurul
ai, iar modul de Orase milionare oraselor-metropola (ce au peste 1mil. loc.) tind sa se alipeasca prin
a concordanta cu 1800- nici unul extinderea continua a periferiilor, ajungandu-se astfel, in timp, la uni-
1900-11
itorilor si condi- rea mai multor asemenea aglomerari urbane in arii urbane uriase, nu-
1950- 49
1977-172 mite megalopolisuri .
erat de schimba- 2000- c. 400 Unele erase mari, din lipsa de spatiu, se inalta tot mai mult pe
nstituitunul din- verticala sau, in acelasi timp, in cazurile oraselor situate pe tarmu-
,ezare umana - rile marilor si oceanelor, se extind "pe apa" sau chiar "sub apa", Am-
ur, Eridu (Meso- bele situatii sunt ilustrate de metropola japoneza Tokyo, care, pen-
ele orase ale ci- tru a-si rezolva problema spatiului, are in vedere doua proiecte
oncentrat treptat grandioase: un imens zgarie-nori din otel/ aluminiu, beton si sticla
in Golful Tokyo, ce va adaposti circa doua milioane de locuitori, si
c pozitiv in evo- un oras subacvatic - Aquapolis, pe fundul aceluiasi golf, cu strazi,
ditii
, de viata, su- cartiere rezidentiale, spatii comerciale, birouri, oglinzi de apa, ve-
ii publice (de sa- getatie etc.
considerabila a
e). Astfel, popu-
cu populatia to-
agriculturii, care "kpingatori" la metrou, Tokyo
I,
,
64 POPULA 'PA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
CJ
a-~i proteja mediul. Totusi acest 1,1- 5,0 miliarde tone/an
0,5 -1,0 millarde tone/an
argument de natura morala nu
0,1- 0,5 miliarde tone/an
este neaparat acceptat de cei care < 0,1 millarde tone/an
trebuie sll.plateasca surplusul de o lipsa date
cost." o 4000km 1:1 )
SURSA: World Resources Institute
(Mihai Manoliu, Cristina Ionescu,
Dezvoltarea durabild ~iproieciia
mediului)
bil, iar Japonia, incepand cu 2004, a scos prima serie de masini adap
tate in acest sens), dar si a realizarii unor tehnologii ecologice. Exis
ta, de asernenea, viziunea unei noi econornii - ecoeconomia, realiza
bila in deplin consens cu factorii de rnediu.
Efectul eel rnai pregnant in prezent al consecintelor negative, ge-
nerate de dezvoltarea societatii urnane pe Terra, uneori in ritrnuri ha-
lucinante (secolul al XX-lea), 11constituie incalzirea globalii.
CJ
4000 Ian t1
rid Resources Institute ,
.lr
Dimensiunea sociala. Asigurarea cresterii numerice a populatiei
la un nivel tolerabil si eliminarea saraciei.
Dimensiunea ecologica. Se are in vedere cunoasterea si stabilirea
balantei procese naturale - interventie umaria, precum si a aceleia
dintre capacitatea de autoreglare a sistemelor naturale si masurile
de protectie initiate de societatea umana. Daca, multa vreme, omul
e de masini adap- a fost preocupat doar de obtinerea a cat mai multor avantaje din ex-
.. ecologice.Exis- ploatarea naturii, nefiind interesat de protejarea acesteia, crizele de
econornia, realiza- mediu si accidentele ecologice, ce devenisera din ce in ce mai free-
vente in secolul al XX-lea, au facut ca fireasca succedarea unor con-
elor negative, ge- cepte noi ca ecodezvoltare si dezvoltare durabila, ca reactie la un model
eoriin ritmuri ha- economic deosebit de agresiv, care ameninta si inca ameninta soar-
globala. ta planetei. Supravietuirea ecologica nu inseamna abandonarea teh-
nologiei, ci, mai degraba, devine necesar faptul ca tehnologia sa re-
zulte dintr-o analiza stiintifica aflata in concordanta cu posibilitatile
obiective ale biosferei.
Unul dintre indicatorii cei mai utilizati in prezent privind masu-
ra sustenabilitatii mediului este amprenta ecologicd, care cuantifica su-
apropiat nu se prafata de teren si apa necesare unui individ pentru a sustine pro-
exagerat de re- priul sau stil de viata (in contextul tehnologiei actuale). in fapt, acest
ane prin afecta- indice exprima gradul de agresivitatea asupra mediului.
a.
ltarii umane care
serviciilor, urma- Fiecare arab din Emiratele Unite
trai si sporirea ve- are nevoie de eel putin 0 suprafa-
de crestere avan- ta de 16 hectare pentru a trai, AMPRENTA ECOLOGlcA (2000)
CJ
5,1-10,0 ha/loc.
SURSA.
o 4000bn
world Wide Fund for Nature (WWF)
t1 )
,tertisau eel pu- unde fiecare locuitor i~i satisface
ceastapresupune nivelul de trai din mai putin de
un hectar.
68 POPULA TJA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
AUTOEVALUARE
Precizati 5 state apartinand Nordului dezvoltat si 5 state in dez-
voltare.
Me intelegeti prin "incalzire globala"?
Y~xpunep succint ideile curentului malthusianist.
ce consta asimetria fortei de munca?
urn pot fi diminuate efectele exploziei demografice? Oferiti doua
~ sol pi.
Resursele planetei sunt suficiente pentru numarul actual al popu-
Mei globului sau insuficiente? Argumentati raspunsul.
~are sunt caracteristicile de baza ale conceptului de dezvoltare durabila?
Sistemul economic
si sistemul geopolitic
Linie de asamblare
a automobilelor
Plantatie de cafea
COMERTUL EXTERIOR
Acest domeniu a cunoscut cea mai spectaculoasa crestere in ulti-
ma vreme, schimburile internationale stand, de fapt, la baza mondia-
Iizarii economice si, mai recent, a globalizarii. Spre deosebire de tre-
cut, astazi, datorita vehicularii unor marl cantitati de produse, rezultand
anumite fluxuri comerciale dominante, se vorbeste de "piata mondi-
ala" a anumitor produse (a grclului, a zaharului, a cafelei, a petrolu-
lui, a aluminiului, a diamantelor, a autovehiculelor, a produselor elec-
trotehnice si electronice, mai recent a software-ului etc.), functionand
chiar, ca si in alte vremuri, unele "burse" (Londra, Chicago,
Amsterdam, Tokyo s.a.) care reglementeaza preturile in domeniu.
Astazi, nici 0 tara nu se mai afla in afara fluxurilor comerciale inter-
Terminal petrolier din nation ale si orice persoana fizica sau juridica poate cumpara orice
Orientul Mijlociu produs de pe planeta, indiferent unde se afla si unde produsul a fost
fabricat.
TURISMUL _
l.,,41. La randul sau, turismul a devenit 0 componenta importanta a
,v' econorniei mondiale, cunoscand in ultima vreme 0 dezvoltare cu ade-
I t c-j;;. \"....L ( yarat spectaculoasa (peste 800 rnilioane de turisti internationali si mai
1,;. ~ ~ (;_. mult de 700 miliarde
,;,"', de dolari venituri), regiunilor turistice
.,.. vA ,,)raditionale (Mare a Mediterana, Europa Central-Nordica, America
v-t ",p-e Nord, Marea Caraibilor), adaugandu-li-se noi destinatii foarte
v atractive, cu un patrimoniu turistic original (China, Rusia, Australia
s.a.). La aceasta dezvoltare spectaculoasa contribuie multi factori, intre
care: dezvoltarea economica de ansamblu (reflectata in cresterea ve-
niturilor si a puterii de cumparare), sporirea duratei timpului liber,
v'cre~terea sperantei medii de viata, dezvoltarea cailor si mijloacelor
de transport si, mai ales, a vitezei de deplasare si a gradului de con-
~~I::;- Iji. ~ fort, diversificarea si modemizarea mijloacelor de informare, intro-
~.:t..t:.:.: ,all". ducerea in circuitul turistic a unor locuri si obiective multa vreme
Statiunea balneo-maritima
inaccesibile etc.
Copacabana, Brazilia
Toate aceste elemente ne indica faptul ca, in prezent, exista un sis-
tern economic mondial, la care participa toate tarile lurnii si de la care
nu se poate sustrage nici 0 entitate statala, desi incercari in aceasta
directie au existat (Albania, in perioada comunista, RPD. Coreeana,
astazi - aici existand tot un regim comunist dictatorial ca in Albania
din trecut).
Conteaza insa foarte mult modul in care 0 tara reuseste sa se
insereze in acest sistem economic mondial si i~i valorifica potentialul
economic propriu. Altfel spus, modul in care participa la diviziunea
internationals a muncii.
Statiune turistica alpina
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 73
animal),singurul SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL
rii cerintelor unei
igurareaunei agri- In prezent, pe Glob, exista 0 singura organizatie interguvema-
e de1mbunatatiri mentala cu vocatie universala, Organizatia Natiunilor Unite (cu 0
.tu1 agricol a noi structura organizatorica complexa), si numeroase alte organizatii, aso-
r de pe suprafetele ciatii, blocuri regionale, de regula cu caracter interguvernamental, cu
obiective specifice. In acelasi tirnp exista si state suficient de puter-
iva si extensiva), nice (economic, militar etc.) care joaca sau pot juca un rol important
'a - dar numai pe scena internationala si care completeaza sistemul geopolitic mon-
ductia
, mondiala ,
dial actual.
Tocmai de aceea, astazi, se vorbeste de actori, si nu numai de state,
ca ~ trecut, si de centre de putere.
In categoria aetorilor intra si state (SUA, Rusia, China, Japonia, in
sa crestere in ulti-
mod cert, India, Indonezia, Australia, Brazilia, Africa de Sud), dar si
t, la baza mondia-
blocuri economice (Uniunea Europeana, APEC, MERCOSUR s.a.) ori
deosebire de tre-
militare (NATO).
roduse,rezultand
Toate acestea sunt, de fapt, si centre de putere, desi pana in prezent
de "piata mondi- au fost luate in calcul doar statele pentru aceasta categorie.
cafelei,a petrolu-
Daca Organizatia Natiunilor Unite ar reusi sa se manifeste ca 0 orga-
a produselor elec- nizatie cu adevarat universala, in care toate statele au drepturi egale,
etc.),functionand
fara exceptie (cum este cazul membrilor permanenti ai Consiliului de
ondra, Chicago,
Securitate, care in fapt indue hotararile irnportante), atunci actorii si
e in domeniu.
centrele de putere nu si-ar mai avea rostul.
comercialeinter-
te cumpara orice ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE (ONU)
e produsul a fost ONU este cea mai importanta si cuprinzatoare organizatie inter-
nationala: din cele 192 de state independente existente pe Glob, numai
unul nu face parte din ea, respectiv Vatican.
Scuri istoric. ONU a fost infiintata la 26 iunie 1945, prin sernnarea
ta importanta a
Cartei de la San Francisco (in SUA) de catre 51 de state. Ulterior,
ezvoltarecu ade-
numarul statelor membre creste progresiv prin aderarea altor state
emationali si mai
independente (precurn Romania, in 1955) sau, aproape automat, a celor
iunilor turistice
care isi dobandesc independenta, ca urrnare a procesului decolonizarii.
ordica, America
ONU a avut ca precursoare Liga Naiiunilor, infiintata dupa Primul
destinatii foarte Razboi Mondial, in urrna Tratatului de la Versailles (1919), avand ca prin-
Rusia, Australia cipal obiectiv - derivat din consecintele Prirnului Razboi Mondial -
ulti factori,intre
a in cresterea ve-
ei timpului liber,
or si mijloacelor
gradului de con-
. ormare, intro-
ive multa vreme
a reuseste sa se
ificapotentialul /
pa la diviziunea
du-se:
alcatuit din top.
roblema de com-
de recomandari
titutii
, ,
rmanenti (SUA,
rcita dreptul de
a de doi ani pe
tiile sale, spre
obligatoriu.
te 20), intre care
Alimentatie si
Sediul NATO de la Bruxelles
RUSIA
Poieniialul geodemografic. Rusia are 0 suprafata de 17075400 km',
eeea ce 0 plaseaza pe locul intai in lume, la mare distanta de celelalte
tari, si 0 populatie de circa 144 milioane de locuitori (loeul7 pe Glob).
Ocupa 0 buna parte din estul Europei (Marea Campie Rusa) si nor-
dul Asiei (in principal Siberia), avand un relief predominant de campie
in partea europeana si de podisuri si munti in cea asiatica. Clima este pre
dominant temperata si in buna masura de un continentalism excesiv.Are
o retea hidrografica extrem de bogata, atat in cursuri de apa, cat siin oglinzi
lacustre.
CHINA
Potcntialul geodemografic. China are 0 suprafata de 9 572 900 km2
(locul 3 pe Glob), sensibil apropiata de cea a Canadei (locul 2) si a
Statelor Unite (locu14) si de cea a continentului nostru si 0 populatie
de 1,3 miliarde de locuitori (locul l pe Glob).
Este situata in estul Asiei, avand 0 larga iesire la Oceanul Pacific
prin marile marginase. Datorita marii extinderi atat in latitudine, cat
'c), care acopera si in longitudine, prezinta 0 mare varietate de forme de relief (munti,
mare parte tem- podisuri, campii), tipuri climatice (temperata, tropical-musonica,
arid a), vegetatie si fauna.
ata sa-si asigure
INDIA
Poieniialul geodemografic. India are 0 suprafata de 3 166414 km2
(10cu17pe Glob) - de trei ori mai mica decat a Chinei ori a SUA-
si 0 populatie de peste 1,1 miliarde locuitori (locul 2, dupa China),
rezultand 0 densitate foarte mare (340 loc.z'km")
Formeaza, practic, un subcontinent in sudul Asiei, avand 0 mare
varietate morfologica (intinse lanturi muntoase - cu sectoare din cei
mai inalti munti ai planetei, Himalaya si Karakoram - vaste camp ii,
si podisuri), hidrologica (mari sisteme fluviale), climatica (tropical-
musonica, temperata etc.), floristica si faunistica.
SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLmc 83
asa crestere eco-
o de ani, un ritm
scutde aproape
peste 2 000 mili-
easta dezvoltare
omice,in paralel
.tele "zone eco-
Templu hindus, New Delhi, India
ndialinu numai
iei prelucratoare.
ivintaproductiei
i grau (in ultimii
si la septelul
meneala pescuit
BRAZILIA
Poieniialul geodemografic. Cu populatie numeroasa, peste 185mill-
0
oane de locuitori (locul 5 pe Glob), dar si cu 0 suprafata pe masura,
8547400 km2 (de asemenea locul 5 pe Glob), Brazilia este cea mai
importanta tara latino-americana.
*ALTE STATE
Republica Africa de Sud (R.A.S.)
Potentialul geodemografic. Una dintre cele mai populate (47 milioane
de locuitori) si intinse (1 219090 km') tari africane, Republica Africa
de Sud este reprezentativa, prin acesti parametri, si pe plan mondial.
Aceasta tara acopera intreaga extremitate sudica a continentului
african, pozitie generatoare de interes geostrategic. Cea mai mareparte
ericii Latine, a tarn este ocupata de un sistem de podisuri, limitate spre zona litorala
un relief mono- de lanturi de munti. Clima este predominant temperate, vegetatia vari-
unitati naturale: ata, dar in principal cea de savana, iar fauna extrem de bogata.
zon si afluentii
al-umed si tropi-
de padure tro-
ondarabilinsem-
e pe Glob (peste
oileaproducator
- altreileapro-
.),aur;sare etc.
DoileaRazboi
e la 38milioane
atate sunt mula-
-americana si a
t mai mult si pe
1 40(l miliarde $
Are 0 economie Semnarea acordului national de
al. Se remarca in pace intre albi (presedintele
masini,textile si F. W. de Klerk) si negri (Nelson
Mandela) in septembrie 1991
86 SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmC
Este una dintre putinele tari Din punct de vedere al resurselor naturale este cea mai bogata din Africa
africane cu 0 pondere insemnata si, totodata, una dintre cele mai bogate de pe Glob. Cu exceptia hidro
a populatiei urbane (circa 60%)si
carburilor (deocamdata cu rezerve mid cunoscute), detine zacaminte
singura tara din lume cu trei
capitale: Pretoria, adiministrativa
insemnate la toate celelalte minerale si minereuri de prima importanta
(sediul Guvemului), Cape Town Dupa 0 crestere spectaculoasa a populatiei (de aproape patru ori
= Kaapstad, legislativa (sediul ill 2000, fata de 1950), ill ultirnii ani asistam la 0 stagnare a numaru-
Parlamentului) si Bloemfontein = lui populatiei, datorita sporului natural foarte redus, ill unii ani chiar
Mangauang, judiciara (sediul negativ, si sporului migratoriu de asemenea negativ.
Curtii Supreme a Africii de Sud). Economia. RA.S. are cea mai dezvoltata economie din Africa, avand
o structura a PIB similara celei a tarilor occidentale: serviciile, trei
cincimi, iar restul, industria si agricultura. Industria este bazata pe
Detine peste 4/5 din rezervele
mondiale de mangan, 2/3 din cele exploatarea si prelucrarea resurselor minerale arnintite mai sus, ramu-
de platina, peste 1/2 din cele de ra prelucratoare fiind axata mai ales pe metalurgie (feroasa ~i
aur si crom, plus diamante, ura- neferoasa), constructii de masini (inclusiv autovehicule), chimie, tex-
niu, minereu de fier, carbuni, fos- tila. Este una dintre putinele tari africane cu 0 balanta agricola exce-
fati naturali, sare etc. La toate dentara, fund de altfel unul dintre principalii exportatori agricoli mono
acestea define locuri de prim diali, si unica de pe continentul african cu un echilibru intre cultura
rang pe plan mondial, la unele
plantelor si cresterea animalelor.
chiar pe cel dintai: aur, mangan,
crom. Cu toate ca este tara cu cea mai dezvoltata economie din Africa,
RA.5. nu este scutita de 0 serie de probleme socio-economice grave,
intre care somajul (circa 30%, ill randul personalului feminin
depasind 50%) si inflatia.
Scurt istoric. Istoria acestei tan este foarte interesanta si aparte. Intra
ill atentia puterilor europene, mai ales a Marii Britanii, interese care
culmineaza cu razboiul anglo-bur (1899-1902), castigat de britanici,
care l$i instapanesc puterea coloniala, reusind sa intregeasca astfel axa
geopolitica Nord-Sud pe continentul african, de la Marea Mediterana
la Capul Bunei Sperante.In 1910 se constituie Uniunea Sud-Africana,
care, ill 1934, devine stat suveran ill cadrul Commonwealth-ului, iar
ill 1961 se proclama republica, sub denumirea de Republica Africa de
Sud, parasind totodata Commonwealth-ul. Inca din perioada inter-
belica, autoritatile albe pun bazele apartheid-ului, cea mai dura forma
de segregare rasiala. Sub presiunea interna $i ill conditiile accentuarii
Soweto in vremea aprtheidului izolarii exteme se trece, treptat, la libertati democratice, pentru ca in
final, ill 1994, sa fie ales ca presedinte al tarii liderul istoric Nelson
Mandela, presedintele partidului Congresul National African,
Bosimanii si hotentotii, care 0 reprezentantul populatiei de culoare.
populau din Antichitate, au fost
KA.S. - putere regionald. Rolul de putere regionala Ii revine Africii de
dislocati sau asimilati de triburile
bantu venite dinspre nord. Sud, pe de 0 parte datorita suprematiei sale economice (ca potential al
Descoperita de portughezi (1488), resurselor si ca forta economica), pe de alta pozitiei sale geostrategice: cu
este colonizata mai intii de olan- dubla fatada oceanica.Ia intalnirea Atlanticului cu Oceanul Indian, in zona
dezi (in 1652).Acestia, precum si prin care tree importante drumuri comerciale, intre care, deloc de negli-
alti europeni stabiliti aici (ger- jat, un insemnat drum al petrolului dinspre Orientul Mijlociu. Totodata
mani, hughenoti francezi) vor zona marina adiacenta este utilizata de navele militare ale marilor puteri.
primi numele generic de burl, iar
De asemenea RA.5. se afirma ca principala putere africana din
limba vorbita de ei va fi numita
afrikaans. Atlanticul de Sud, fund partenerul preferat al tarilor latino-americane
cu fatada atlantica, indeosebi al Braziliei.
Israel
Poteniialul geodemografic. Israelul este 0 tara mica, atat ca suprafata
(20425 km', locul148 pe Glob), cat si ca populatie (6,2 milioane de
*
locuitori, locul 98).
Aceasta tara se afla ill Orientul Apropiat, respectiv in Asia de Sud-
Vest, desfasurandu-se intre Marea Mediterana si depresiunea strabatuta
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC 87
.bogatadin Africa Numai din fosta URSS s-au sta- de raul lordan. [umatatea sudica a tarn este ocupata de Desertul Negev,
u exceptiahidro- bilit 1,2 rnilioane de persoane, la iar restuI cuprinde Muntii Galileii, PiemontuI Shefela si 0 campie
detine zacaminte care s-au adaugat cei din celelalte
litorala. Clima este mediteraneana (subtropicala), cu uscaciune
tan comuniste europene, inclusiv
. a importanta. accentuata in Negev si Valea lordanului. Principala sursa de apa este
din Romania.
proape patru ori lacul TIberiada sau Kinneret (165km'), cunoscut si drept Marea Galileii.
are a numaru- Un sector specific al economiei Israelul este sarac atat
, in unii ani chiar israeliene 11 reprezinta prelucrarea in resurse de sol, cat si
diamantelor, care contribuie cu 25 de subsol, cu exceptia
. Africa,avand piina la 40% la valoarea expor- celor de fosfati si sarurile
e: serviciile, trei turilor.
de potasiu.
'a este bazata pe Populatia sa a cunos-
te maisus, ramu- cut 0 crestere spectacu-
gie (feroasa si loasa, de cinci ori in
ule),chimie, tex- perioada 1950-2005, de
ta agytola exce- la 1 200 000 la peste
oriagricolimon- 6 200 000 locuitori, atat
bru intre cultura datorita sporului natu-
ral, care se mentine ridi-
omie din Africa, cat si in prezent, cat mai
conomicegrave, ales celui migrator.
nalului ferninin Are unul dintre cele
mai ridicate grade de
ta si aparte. Intra urbanizare de pe Glob:
ii,interese care 92%.
'gat de britanici, Economia. Israelul
geascaastfel axa reprezinta unul dintre
areaMediterana rare le exemple, din
ea Sud-Africana, economia mondiala, de
nwealth-ului, iar dezvoltare rapida si
ublicaAfrica de Ierusalim moderna a unei zone
perioada inter- lipsite de resurse mine-
mai dura forma rale irnportante si initial
itiileaccentuarii avand 0 agricultura de
tice,pentru ca in subzistenta. Are 0
Iistoric Nelson economie de tip occi-
ational African, dental, dominata de ser-
vicii (aproape 3/5 din PIB), urmate de industrie, care este diversifi-
IirevineAfricii de cata si moderna (inclusiv aeronautics si electronica).
ce (capotential al Agricultura, desi practicata pe nurnai 6% din suprafata tarn, este de
geostrategice:cu mare randament, fiind specializata in cultura citricelor (peste 90% expor-
ulIndian,In zona tate) si cultura cerealelor (care acopera jumatate din consurnul intern).
e,delocde negli- Scurt istoric. Israelul (mai ales poporul israelian) are 0 istorie lunga
jlociu.Totodata si framantata. Stat vechi (fondat in urma cu peste 3 000 de ani), care
alemarilorputeri. a ajuns la apogeul stralucirii sale in vremea regilor David si Solomon,
tere africana din nu mult timp dupa intemeiere, va intra in sfera de influenta a Romei
latino-americane in secolul I i.Hr., pentru ca, dupa rascoala antiromana (70 i.Hr.), evreii
sa fie raspanditi in intreg Imperiul Roman. Palestina va intra succe-
Au urmat alte razboaie: eel din
octombrie-noiembrie 1956, cand siv sub diferite stapaniri (arab a in 634, otomana in 1516, britanica In
Israelul participa, alaturi de 1917), pentru ca, dupa AI Doilea Razboi Mondial, Adunarea Cenerala
atat ca suprafata Marea Britanie si Franta, la ONU sa hotarasca (in noiembrie 1947) infiintarea a doua state, unul
(6,2milioane de razboiul impotriva Egiptului, israelian si altul arab. La 14 mai 1948 este proclamat statuI Israel, dar
"razboiul de 6 zile" din iunie 1967 refuzul tarilor din Liga Araba de a recunoaste hotararea ONU duce
v in Asia de Sud- si "razboiul de Yom Kippur" din
la izbucnirea primului razboi arabo-israelian (1948-1949).
iuneastrabatuta octombrie 1973.
88 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC
Australia
Potentialul geodemografic. Aceasta tara-continent are 0 suprafata
imensa (7 692 030 km", locul 6 pe Glob), dar 0 populatie redusa (20
milioane de locuitori, doar locul 51 pe Glob), rezultand 0 densitate
mai mica. de 3locuitori pe km2 (doar doua tari avand valori mai mici,
respectiv Namibia si Mongolia).
Terenurile arabile reprezinta mai Australia este constituita din continentul omonim, aflat in emis-
putin de 7% din suprafata sa, iar fera sudica, intre oceanele Pacific si Indian, si mai multe insule, intre
padurile numai circa 20%. Ca si care mai mare este Tasmania. Continentul australian are un relief pre-
Africa de Sud este deficitara la dominant de campii si podisuri (unele acoperite de deserturi si semi-
hidrocarburi, desi In ultima vreme deserturi), singurul lant muntos aflandu-se in est, Cordiliera
au fost puse In evidenta rezerve Australiana (Great Dividing Range). Clima este tropicala in nord 9i
semnificative de gaze naturale.
temperata in sud, iar vegetatia si fauna sunt unice in lume. Reteaua
hidrografica este saraca.
Australia este una dintre cele mai bogate tari in resurse de subsol,
nu si de sol insa.
Detine mari rezerve de bauxita, plumb, zinc, nichel (la toate locul
1 pe Glob), uraniu (locul2 pe Glob), metale pretioase (atat aur, cat si
argint), minereu de fier, carbuni etc. (la toate cu locuri de prim rang).
Desi si-a dublat populatia fata de anul1960, Australia ramane con-
tinentul eel mai slab populat. In ultima vreme, populatia sa (consti-
tuita 95% din albi) creste grape sporului migratoriu pozitiv, si nu celui
Opera din Sidney natural, care este negativ.
SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLmc 89
e pace sernna t Economia. Australia se inscrie in grupul tarilor cu economie dez-
aelului devine voltata, bazata pe servicii (circa 70% din PIB). Industria, desi diver-
ectivproblema sificata, este competitiva pe plan mondial mai ales prin produsele
uritatea fata de miniere (fier, carbune, bauxita, zinc, plumb etc.). Agricultura, desi cu
ponderi reduse atat in populatia activa, cat si la crearea PIB (4-5%),
sepoate spune este foarte productiva si specializata in cresterea animalelor (2/3 din
i dezvoltate si valoarea productiei agricole). Australia este al saselea exportator mon-
. PIB in dome- dial de prod use agricole, in prim-plan situandu-se lana si graul,
).Dar se poate Scuri istoric. Desi este descoperita si vizitata mai intai de portughezi,
cercuitade tari spanioli si olandezi, cei care 0 vor coloniza vor fi britanicii, incepand
.c, reusind sa Cresterea oilor in Australia cu 1770, care vor infiinta sase colonii, unite in 1901 in .Llniunea
seama. Australiana" (Commonwealth of Australia), cu statut de dominion in
cadrul Imperiului Britanic apoi al Commonwealth-ului (1931). in prima
jurnatate a secolului al XX-lea, tara a carei colonizare a inceput cu
re 0 ~prafata puscariasii deportati, se transforma intr-un modem stat industrial, iar
atie redusa (20 ulterior devine un model de tara dezvoltata din toate punctele de vedere.
do densitate Australia - putere regionald. Acest statut ii revine tarii-continent in
alorimai mici, primul rand datorita potentialului resurselor naturale si fortei sale eco-
nomice. Apoi grape pozitiei sale, cu dubla fatada oceanica, la Pacific
si la Oceanul Indian. Dar de aici decurge si dificultatea de optiune:
catre care dintre aceste doua oceane sa graviteze? Multa vreme a gra-
vitat spre Pacific, aceasta si datorita faptului ca litoralul dinspre aces-
Dupa ee a participat substantial
ta este eel mai puternic populat, fiind membra fondatoare a pactelor
alaturi de metropola la eele doua ANZUS (un fel de NATO al Pacificului de Nord) si SEATO, ambele
razboaie rnondiale, Australia a nefunctionale astazi, dar si a APEC (Forumul de Cooperare Economica
inceput detasarea de aeeasta si de Asia-Pacific).
Uniunea Europeana in ansarnblu, Analistii apreciaza insa ca ar fi mai benefic pentru Australia sa
incercand sa joaee un rol propriu graviteze si spre Oceanul Indian, unde are mai marl sanse de a deveni
pe seena mondiala.
o mare putere.
ANSAMBLURI ECONOMICE
~I GEOPOLITICE MONDIALE ACTUALE
ASPECTE GENERALE
Multa vreme, din Antichitate pana in secolul al XX-lea, marile
ansambluri economice si geopolitie ale lumii au fost reprezentate
, aflat in emis- de imperiile coloniale, metropolele fiind cele care, stapanind,
te insule, intre impuneau profilul economic al regiunilor cucerite: practicarea anu-
e un reliefpre- mitor culturi, cresterea anumitor specii de animale, exploatarea de
serturi si semi- minereuri etc. Aceste ansambluri teritoriale au disparut odata cu pro-
st, Cordiliera cesul decolonizarii, micile teritorii care inca sunt dependente
icalain nord si nemaicontand, practic, nici ca suprafata si populatie, nici ca forta
lume. Reteaua economic a in plan mondial.
Secolul al XX-lea, desi a constituit un triumf al rationalitatii tehnice
urse de subsol, si al modernitatii, a ilustrat eel mai pregnant divizarea lurnii in ansam-
bluri si grupari de state, separate si opuse unele altora atat din.motive
I(latoate locul politice si ideologice, cat si din motive economice; astfel, lumea a fost
(atataur, cat si polarizata intre "E~T" (tarile comuniste, adepte ale unei economii cen-
de prim rang). tralizate si planificate), respectiv "VEST" (tarile capitaliste, cu 0
:aramane con- economie de piata). Odata cu caderea Zidului Berlinului (1989) si a
atia sa (consti- regimurilor totalitare din Europa Centrala si de Est, si cu toate ca exista
zitiv,si nu celui inca tari comuniste pe Glob (China, R.PD. Coreeana, Vietnam, Cuba),
Dernolarea Zidului Berlinului nu se mai resimte aceasta opozitie.
90 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
ea regirnurilor .'b
a principalilor
marea tabla de
inski. !
<=
<=
dominat lumea <=
."
i intarirea rolu-
dial;
a Varsovia (care
ne, mai putin
care depaseste
<=
'ala a Uniunii
ic" al planetei
a',
EAN,APEC)
de Japonia care
e (locul 2 intre
crestere ca pu-
~
ari ansambluri
se configureaza
competitie eco-
r mentale" ale
pe regiuni.
, regionale este
ui mondial eco-
rJ'jo
~
U
S; .-<
o ~ .-<
~ ~
p... ~
u
u o P2
~
~ ~ ~
~
~1-<8~1-<
~ p::: ~ ....
u '~
~ ~
-<
~
'\
Z
fIl
~-<
CZl CZl
U ~ g
00
~ ~"'j
92 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
101arK1a
2 Belgla
3 Luxemburg
4 EIve!Ia
5 Slovenia
OCEANUL
ATLANTIC
l000km
MERCOSUR
Mercado Comun del Sur -ill spaniola, Mercado Comun do SuI-ill por-
tugheza: Piata Comuna din Sud este opusul NAFTA, atat ca pozitie
geografica (ill sudul Americii), cat si ca scop, MERCOSUR a fost initi-
ata ill 1991 si a intrat ill vigoare in 1994, g~upand initial patru state:
Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay. In 2005 a devenit membru
si Venezuela, alte state (Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru) fund
membri asociati.
In comparatie cu NAFTA este mult mai putin omogena ca dimen-
siuni ale statelor (Brazilia 8,5 mil km', Argentina 2,8 mil. km', dar
Uruguay numai 176 000 km'), populatie (Brazilia 185 mil., Uruguay
Barajul hidrocentralei Itaipu, cea
mai mare din lume numai 3,4 mil., Paraguay 7,3 mil.), PIB total (Brazilia 735 md. $,
SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmc 95
MENT/ Paraguay numai 7,3 md. $). Pe ansamblu PIB total este foarte redus
) in comparatie cu asociatii precum UE si NAFTA, doar cu ceva pestJ
eludetoate cele 1000 md. $, ceea ce inseamna doar a 1S-a parte din eel al blocurilor
e marlclimensi- regionale amintite.
da-9,99 mil. In ansamblu, aceasta regiune este bogata in resurse minerale (mai
icul,aproape 2 ales fier, bauxita, petrol), are un potential agricol ridicat (atat cultura
decat un bloc plantelor - cafea, trestie de zahar, arbori cu fruete tropicale -, cat
si cresterea animalelor - bovine, cabaline, porcine), precum si unele
opene,avand Cresterea animalelor in pampa- industrii prelucratoare relevante (siderurgie, petrochimie, zahar, tex-
peste 300 m~ sul argentinian tile s.a.)
a mil. Obiective: realizarea unei piete comune, incepand cu 0 zona de liber
rineliminarea schin;b cu asigurarea liberei circulatii a produselor tarifare si netari-
rciale,cresterea fare. In plus fata de alte asociatii regionale, ceea ce 0 plaseaza spre
calea catre 0 uniune economica, are ca obiective fixarea unor tarife
economica de comune fata de terti, elaborarea politicilor macroeconomice si seeto-
potential eco- riale ale statelor membre in foarte multe domenii.
ri pe locuitor MERCOSUR are foarte mari sanse de extindere, grape nivelului
una foarte mid de dezvoltare mai apropiat dintre tarile membre si cele asociate. Ca
urmare, este posibila realizarea unei piete comune a intregii Americi
t (de exemplu, de Sud.
a mexicanilor,
au de castigat: APEC (FORUMUL DE COOPERARE ECONOMICA ASIA - PACIFIC)
vertiginoasa a APEC a devenit una dintre cele m~i cunoscute asociatii regionale
uenta mai mult in ultima vreme, fiind foarte activa. In acelasi timp este una dintre
e Nord. cele mai originale: include membri din alte asociatii regionale (top
conomica)UE, membrii ASEAN, SUA si Canada - membri NATO!), tari comuniste
rin insumarea (R.P. Chineza), tari foarte dezvoltate (SUA, Japonia, Canada, Coreea
de Sud, Noua Zeeland a s.a.), dar si tari subdezvoltate (Papua-Noua
arabil,foresti- Guinee).
in unele cazuri Acest forum a fost infiintat in 1989, la Canberra, capitala Australiei,
ta de petrol fata la initiativa acestei tari; in prezent sediul este in Singapore.
. tre principalii Membri: initial 12, astazi 21.
da, 0 tara slab Obiective: Initial, obiectivul principal a fost acela al elaborarii si sta-
. or important bilirii unei pozitii comune in negocierile ce urmau sa se poarte in
ai. cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. Ulterior, pe langa libe-
are de castigat ralizarea comertului si a investitiilor, a adaugat cooperarea economi-
Apropo de eterogenitatea statelor ca si tehnica.
american, prin membre si de participarea SUAla Desi inca de la infiintare a fost respinsa ideea de bloc regional, prin
nu sunt prinse aceasta asociatie regionala, prese- faptul ca urmareste constituirea unei zone de liber schimb in regiunea
n Free Trade dintele STN sud-corean Lucky Asia - Pacific, se apropie de fapt de filozofia constituirii asociatiilor
Star International campara celelal-
te state cu niste "pe~ti~ori in pe-
regionale.
ricol de a fi devorati de un re- Cu ocazia summit-ului liderilor APEC, de la Seattle (SUA), din
chin". noiembrie 1993, s-a stabilit, drept preocupare esentiala, "stabilitate,
o Sul- in por- securitate si prosperitate pentru popoarele noastre".
, ata! ca pozitie
URa fost initi-
pal patru state:
evenitmembru
orsiPeru) fund
genaca dimen-
8 mil. km', dar
mil.,Uruguay
ilia 735 md. $,
96 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
omico-sociala,
.te in perioada
ceamaiimpor-
ceamai mare
aflandu-se in
areparte a PIB
t numite aces-
tive.
e, ale Americii
cateva tari din
voltarii sociale
ii noastre. Grup de lucru la 0 conferinta FAO
o au sectoarele
joritatii tarilor Desi ONU si alte organisme internationale au lansat mai multepro-
ericane,secun- grame (primul in 1974) si conferinte internationale (prima in 1975),
or foste comu- rezultatele au fost neconcludente, practic nereusindu-se progrese sub-
rii). stantiale in reduce ea decalajului dintre cele doua grupuri de tarl, Nu
ga, incluzand, este mai putin adevarat ca la aceasta a contribuit si ritmul diferit de
areau anurnite crestere a populatiei, in cele dezvoltate inregistrandu-se 0 crestere
ivregiunicare usoara, in timp ce in cele in dezvoltare una exploziva (de aproape trei
de oricefel de ori) in perioada 1950-2000. Ca urmare a crescut raportul dintre NORD
e-Burundi, si SUD de la 1la 2, in 1950, la 1la 5 in prezent.
98 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC
5. analfabetismul
Tiiri din NORD Tiiri din SUD
absent sau nesemnificativ Toate sunt deficitare, intr-un
"Nu risipiti apa!" Campanie pen- numar de 26 de tari depasind
tru economisirea apei in statul 50%:Somalia (80%),Sierra Leone
Capul Verde (74%), Mali (72%), Afghanistan
(64%) etc.
1 600 calorii
1000 kWh, in
kwh- Burkina
di s.a.
Dialogul Sud-Sud
In paralel cu celalalt dialog, tarile in dezvoltare au lansat un
parteneriat in vederea sprijinirii reciproce si a promovarii pe plan
international a intereselor lor. Au folosit in acest scop doua forumuri
;UD
internationale, care la un moment dat (in deceniile 7-8 ale secolului
'tare, intr-un trecut) devenisera foarte influente:
tan depasind Grupul celor 77 (numit astfel dupa numarul tarilor in dezvoltare
, SierraLeone participante la Conferinta UNCTAD de la Geneva, din 1964), care si-a
, Afghanistan propus obiective economice comune si cooperare in sfera inter-
nationals a tarilor semnatare.
Miecarea de nealiniere, forum initiat de conducatorii catorva tari
. at aparitia importante (India, Indonezia, Egipt, Iugoslavia), ce a grupat un mare
numar de state (la un moment dat circa 150), care 19ipropuneau sa
a intrunire a Grupului celor 77
100 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC
*SPATIUL MEDITERANEAN
LA INTERFATA NORD-SUD
Spatiul mediteranean a fost unul dintre focarele civilizatiei uni-
versale si un pol de atractie din toate timpurile. Desi si-a pierdut din
importanta odata cu transferarea interesului mondial spre zona
Atlanticului, gratie descoperirii si colonizarii Lumii Noi, a revenit in
atentie in ultima vreme.
Spatiul mediteranean este probabil cea mai semnificativa zona
geografica in privinta intalnirii dintre tarile dezvoltate si cele in dez-
voltare. Exista:
in nordul geografic al Mediteranei, tarile europene de la stram-
toarea Gibraltar la stramtorile Bosfor si Dardanele, majoritatea mem-
bre ale celei mai puternice si dezvoltate ascociatii regionale, Uniunea
Europeana, si implicit un pilon al NORDULUI;
iar in sudul Mediteranei, un sir de tari care apartin, cu exceptia
Israelului, SUDULUI: tarile din Africa de Nord (Maroc, Algeria,
Colosseum, Roma, Italia Tunisia, Libia si Egipt), din Orientul Apropiat (Iordania, Liban, Siria),
plus Turcia, Cipru.
Timp de mai multe milenii, in acest spatiu au inflorit multe civi-
lizatii, care s-au influentat reciproc, si s-au manifestat multe tendinte
expansioniste, de 0 parte si de alta:
Roma a fost singura putere din istorie care a reusit sa cucereascasi
sa inglobeze intregul spatiu din jurul Mediteranei, dar si alte puteri
europene (Franta, Marea Britanie,ltalia) au administrat teritorii din Sud.
Unele puteri (popoare) din sudul Mediteranei au cucerit si sta-
pfu;it, temporar, spatii din Nord: cartaginezii, arabii, otomanii.
In prezent, unele tari din sudul Mediteranei privesc spre Europa
Plantatie de portocali in Cipru cu speranta unei apropieri economice si strategice:
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 101
- Turcia este deja membru NATO si a solicitat oficial integrarea in
Uniunea Europeana:
- Marocul doreste sa intre in Uniunea Europeana:
- Ciprul este membru al Uniunii Europene;
- Israelul graviteaza, economic si nu numai, spre Europa.
Desi unele tari europene (exceptand, printre altele, Franta) mem-
bre NATO si VE nu agreeaza includerea tarilor sud-mediteraneene
in structurile euroatlantice, realitatea demonstreaza ca, pe masura tre-
cerii timpului, perceptia se modifica: asa cum Turcia (0 tara islamica)
si Cipru (0 tara cu diversitate religioasa) au devenit, prima, membra
NATO si, a doua, mebra a VE, de ce nu ar putea deveni celelalte tari
sud-mediteraneene parti ale blocurilor regionale din Nord?
Avand in vedere faptul ca nici una dintre structurile euro-atlantice
(NATO si UE) nu pune problema limitelor geografice, decat aderarea
si respectarea unor principii, practic nu mai exista nici 0 piedica legala
care sa impiedice intrarea tarilor din SUD in structurile din NORD.
Fiind, in ansamblu, complementare, cele doua regiuni geografice
au suficiente motive pentru a deveni parti ale uneia si aceleiasi regiu-
ni economice si, respectiv, militare.
entei nationale
.. in lume.
ta prezenta.
ivilizatiei uni-
i-apierdut din
.al spre zona
oi, a revenit in
. icativa zona
si celein dez-
e de la stram-
joritateamem-
nale,Uniunea
. ,cu exceptia
aroc, Algeria,
,Liban, Siria),
cucereascasi
si alte puteri
ritoriidin Sud.
cuceritsi sta-
tomanii.
c spre Europa
Marea Mediterana
102 SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmC
Puterea economica
este multlpolari
-leaau dus la
munism;SUA
-0 lurneunipo-
,nu de putine
.lntrebareaeste
e modelele:
.ca revenire si
buloase- mai
utere cosmica,
etc.);
dintreatuurile
si
, militar iesit
,
augandu-li-se
tareeconornica
e 2 si, respctiv,
tari oarecum
si,si l-au ame-
104 SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLITIC
NOTIUNINOI
Sistem economic
Sistem geopolitic
Sistem economic mondial
Bloc militar, bloc economic
Organizatii internationale
Potential geodemografic
Putere regionale /putere mondiala
Lumea multipolara
~:E
;J~
AUTOEVALUARE
Care sunt membrii permanenti ai Consiliului de Securitate si ce rol
:E~
~Cf)
are acest organ principal al ONU?
Precizati anul intrarii Romaniei in NATO si tarile care au intrat odata
cu tara noastra in acest bloc militar.
~~ Precizati doi factori care au condus la dezvoltarea economica si mili-
Cf)Cf) tara a statului Israel.
Care sunt obiectivele urmarite de NATO?
~~
Cf) Cf)... Identificati pe harta de la p. 103principalii actori geopolitici ai mode-
lului lumii multipolare .
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 105
Realizati un eseu in care sa explicati cauzele care au generat exis-
tenta blocurilor militare actuale.
Explicati cauzele conflictelor actuale de pe Glob si consecintele lor
asupra economiei mondiale si a mediului inconjurator,
Pe harta alaturata identificati si localizati prin semne conventionale
diferite:
- principalele blocuri militare;
- puterile regionale;
- principalele blocuri economice;
- zonele de conflict de pe Glob.
. claseleante-
perioada colo-
ialsiceledoua
. burile eco-
. mare parte a
are?
tara cu purine
le si de unele
osibilitatile de
icmondial?
iliei?
'tate si ce rol
au intrat odata
nomicasi mili-
liticiai mode-
\
*Elemente de geografie
sociala si
, culturala
ASPECTE GENERALE
Desi a plecat la drum ca 0 stiinta avand aproape exclusiv dome-
niul natural, astazi, sunt recunoscute din ce in ce mai mult valentele
sociale ale geografiei.
Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804), intr-o abordare com-
parativa intre istorie si geografie, facea referire la faptul ca intrebarile
care framanta mintea unui geograf sunt: unde si de ce? (in timp ce
istoricul se intreaba cdnd si de ce?). Este certificat astfel, mca 0 data, obiec-
tul de studiu al Geografiei si, anume, spatiul- spaiiu! geografic. Unde
este localizat un fenomen/proces pe suprafata Terrei (locul), carees~
ratiunea prezentet/ desfasurarii lui acolo (cauze), care este re\a~ .
tre acesta si un fenomen / proces similar de pe Glob (conexiune), cum
se ierarhizeaza taxonomic in structura locului respectiv (scant), care sun!
manifestarile lui spatiale (model), cum evolueaza in timp (dinamica)?
Geografia socia Iii siudiaza, in mod deosebit, relaiia dintre societate
si spatiul geografic: cum sunt afectate caracteristicile geografice ale
unui teritoriu prin prezenta si activitatea unei comunitati umane, dar,
in aceeasi masura, cum sunt influentate caracteristicile sociale ale
comunitatii respective de conditia geografica (care poate fi de favora-
bilitate sau, din contra, de restrictivitate).
Astfel, mediul geografic contureaza un anumit mod de viafii al unei
comunitati umane (de exemplu, modul de viata al tibetanilor este re-
lativ similar cu eel al populatiilor de pe platourile andine), dar, de
Activitate pastorala in Patagonia asemenea, un anumit tip de societate comporta atitudini sociale simi-
lare in medii geografice diferite (societatea islamica are un compor-
tament asemanator indiferent daca vorbim despre indonezieni, cei mai
numerosi dintre musulmani, situati, datorita pozitiei tarii lor, in
regiunea ecuatoriala, sau musulmanii arabi din deserturile tropicale
ale Peninsulei Arabia, ori "kosovarii" din Europa etc.).
Geografia sociala nu analizeazd comportamentul unui singur individ,
ci al unui grup social, incercand sa realizeze modele de distributie te-
ritoriala a caracteristicilor sociale ale acelui grup (de pilda, conturarea
unor zone rezidentiale diferite in cadrul aceluiasi oras in functie de
preturile terenurilor, segregarea etnica - cartierul chinez, arab etc.,
Chinatown in San Francisco areale de atractivitate (cartierele rezidentiale selecte, spatiile de relaxare
- parcuri, piete civice, strazi comerciale) sau de repulsivitate (spati-
ile industriale, cartierele cu 0 rata crescuta a infractionalitatii s.a.)
dintr-o localitate, diferente teritoriale in starea de sanatate a populatiei,
a ratei de criminalitate etc.
Geografia culturald are in vedere abordarea teritoriala a doua
dimensiuni:
sistemul de credinte, va lori, obiceiuri care diferentiaza grupurile
sociale, acestea din urma fiind identificabile prin Iimba, etnie, religie;
elementele materiale care definesc un anumit standard de viafd
(diversi indicatori precum: venit pe locuitor, speranta de viata, calorii
zilnice, televizoare, masini, calculatoare, biblioteci publice raportate
Aruncatul busteanului, intrecere
traditionala in Scotia
la numarul de locuitori etc.; dintr-un asemenea punct de vedere, lumea
se imparte in state dezvoltate ("Nord") si state in dezvoltare ("Sud").
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA 107
e *VIATA SOCIALA ~I ORGANIZAREA
SPATIULUI
, UMANIZAT
Grice fragment al suprafetei terestre este un sistem natural (ecosis-
tem), care se organizeaza spontan, dupa legile cosmice (autoorganizare),
inainte de a fi ocupat si modificat de 0 comunitate umana, dincolo de
care devine un sistem antropizat (sociosistem) si este organizat de om
xclusivdome-
(factor constient), in timp istoric, in functie de capacitatea sa de a
mult valentele
intelege "metabolismul" planetei si de necesitatile si aspiratiile sale.
Orezarie in Orient Cele doua tipuri de sisteme indeplinesc urmatoarele conditii:
abordarecorn-
sunt alcatuite dintr-un set de elemente de naturi diferite (eco-
eaintrebarile
logice, demografice, tehnologice etc.);
e? (in timp ce
intre aceste elemente exista relatii de interconditionare, con-
o data,obiec-
cretizate prin fluxuri de substanta (apa, substanta organica, materii
eografic.Unde
prime, produse etc.), energie (energie solara, energie din resurse con-
ocul),care este
ventionale: carbuni, petrol etc.) si informatie:
sterelatia din-
au un comportament termodinamic (comunica cu exteriorul), 0
nexiune), cum
evolutie dependents de timp, care face ca starea instantanee a sis-
ra),caresunt
temului sa se schimbe.
p (dinamica)?
Prezenta omului si a activitatilor sale aduce elemente ce tin de valo-
intre societate
rile, de nevoile, de aspiratiile sociale si, ca atare, nevoia de interventie
geografice ale Spatiu amenajat in Los Angeles, asupra unor componente, care poate modifica evolutia sistemului.
p. umane, dar, SUA
ile sociale ale
te fide favora-
e viata al unei
taniloreste re-
dine), dar, de
.socialesimi-
e un compor-
ezieni,ceimai
i tam lor, in
ile tropicale Insule artiliciale, Dubai,
Emiratele Arabe Unite
singur individ,
distributie te-
da,conturarea
, in functie de
ez, arab etc.,
.. e de relaxare
ivitate (spati-
onalitatii s.a.)
e a populatiei,
oriala a doua
'azagrupurile
SISTEME SPATIALE
, etnie, religie;
dard de viatii
e viata,calorii Sisteme sociospatiale (dupa Mihai Botez, Mariana Celac, 1980)
liceraportate
Organizarea spatiului umanizat presupune prognozarea unui model teo-
vedere,lumea
retic de eoolutie al unei regiuni, prin modificarea ori redimensionarea unor
re (IISud").
componente sau a unor fluxuri, eoolutie ce este de asteptai sa se incadreze
108 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClAL~ ~I CULTURAU
Kiboutz, Israel
Proiecte
MAREA
NORDULUI
GERMANIA
BELGIA
Polderele olandeze
01anda este 0 tara europeana mica (40844 km-, ocupand 10cul32
intre cele 45 de state de pe continent), dar foarte populata (peste 16 mil.
10c.),rezultand cea mai ridicata densitate din Europa si a doua de pe
"Dumnezeu a creat lumea, in Glob, cu exceptia ministatelor.
a omuluiduce afara de Olanda, care a fost ere-
otentialul eco- ata de olandezi" (zicala olandeza).
o buna parte din intinderea actuala a acestei tan - dupa unele surse
chiar mai mult de jumatate! - a fost obtinuta in ultimii 400-500 de ani
pune obiective,
Adusa in tara de naturalistul prin procesul de polderizare: indiguirea si desecarea unor portiuni de
Clusius, in anul1593, ca 0 curio- campie maritima din platforma continentala a Marii Nordului ori
1,0mare vari- zitate exotica, laleaua avea sa de-
. ent, pana 1a vina curand echivalentul devi- desecarea totala sau partiala a unor lacuri (Beemster, Warner,
seat p1anetar, zelor forte. Virusul, care afectase Hugowaard, Shermer s.a.). Initial, pentru evacuarea apei se foloseau
la un moment dat corola plantei, morile (de vantj-pompa, apoi forta aburului. Urmau imbunatatirile
face posibila crearea de noi varie- funciare, in vederea fertilizarii terenurilor si cultivarea acestora.
de purine ori tap. In plus, se extinde in Europa
si, eu atat mai moda franceza, care consacra la- Intre numeroasele poldere se remarca, din punctul de vedere al intin-
unei anumite leaua ca element simbolic in re- derii, ce1erealizate dupa eel de AI Doilea Razboi Mondial: Markerwaard
latiile de curtoazie, iar Olanda era (600 km-), Flevolandul Oriental (540 km-), F1evolandu1 Meridional
ane au aparut deja pregatita sa devina primul (400 km-) s.a. Este de amintit si faptul ca rea1izarea, in perioada
testari in labo- furnizor, ceea ce este si astazi,
veconfirmand 1927-1932, a marelui dig care a inchis golful Zuiderzee a dus la trans-
formarea intinderii de apa sarata intr-un enorm bazin de apa dulce
a teritoriului, numit Ijselmeer ("Marea Ijsel", dupa numele principalului rau care
or tehnice si a se varsa in fostul golf) si crearea a cinci poldere, cu 0 suprafata totala
tareacu infra- de peste 500 km-.
t (teoretic). In polderele fertilizate au aparut fermele, terenurile cu pasuni ori
.careacat mai cu plante furajere pentru cresterea animalelor, plantatiile - ordonate,
(din punet de avand forme perfect geometrice - cu cartofi, legume si flori. Olanda,
ltari durabile. supranumita "tara lalelelor", desi aici se cultiva multe alte specii, este,
11dupa criterii de altfel, eel mai mare exportator de flori. Acelasi loc 11ocupa si la
conditiileunui cartofi. Totodata este un mare crescator de animale (bovine si por-
cine) si de pasari, fiind, in ciuda dimensiunilor sale, eel mai mare
a, ci este un
sociosistemu- exportator mondial de lapte, came de porc si oua si unul dintre prin-
Lalelele, simbolul Olandei
cipalii producatori si exportatori mondiali de branzeturi.
110 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClALA ~I CULTURALA
\
e;fJ'~
TARI CU FLUXURI DE IMIGRANT!
SPOR MIGRATORIU ECHILlBRAT
TAR! CU FLUXURI DE EMIGRANT! ~ ...~I 4
SURSA: World Factbook
, incepand cu
araastazi circa
tate,58 %, sunt
" in special, in
azi aproxima-
rienisi aproxi-
u beurette (ter-
ancez"arabe"),
a numarul lor
re Africa spre
a de persecutii
+
-+ > 100000
asesccasele in
u fost inregis-
,intari ca: Iran
114 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA
etno-genetic
ata sau "elirni-
ata alta limba.
aJiunecare, de
ritar. Natiunea
unui cadru le-
ai multe etnii,
general exista
a statelor-nati-
suprapunere
ul etnogenetic
sau mai multe
ia, intr-o oare-
ctura istorica
Cartier chinezesc, New York, SUA
te cu un grup
stere(fie inde- America Latina este dominata de hispanici, cu 0 mare enclava por-
, nord-irlandezii tugheza (Brazilia). Africa este dominata ill prezent de nurneroase con-
bretonii, corsi- fliete etnice, provocate, ill cea mai mare parte, de granitele artificiale
"trasate din birou" de fostele puteri coloniale.
Un alt component al vietii sociale il constituie religia - sistem de
convingeri, credinte, valori si practici religioase -, care, din punct
de vedere geografic, devine interesanta prin analiza distributiei prin-
cipalelor ramuri confesionale, dar si a intelegerii modului difuziei din
locul de origine pe continente intregi. Exista si religii care au ramas
deosebit de concentrate ill anumite spatii,
Ca atare, dupa distributia pe suprafata Globului, se disting doua
tipuri de religii: universale (oricine poate adera indiferent de culoarea
pielii, etnie, nationalitate etc., larg raspandite pe intreaga planeta) si
etnice (specifice numai anurnitor grupuri etnice, deosebit de concen-
trate). Din prima categorie fac parte marile religii ale omenirii: crestinis-
mul, islamul, budismul, ill timp ce ill cea de-a doua se inscriu: iudais-
mul, hinduismul, confucianismul, sintoiemul e.e.
Crestinismul reprezinta cea mai raspandita religie a lumii, atat
spa pal, cat si dupa numarul de adepti, fiind imbratisat de peste 2 mili-
arde de oameni de pe toate continentele, larg raspandita in Europa,
America si Australia si cu comunitati importante ill Africa si Asia.
Radacinile crestinismul coboara aproximativ 2 000 de ani ill timp, inte-
meindu-se pe existenta, viata si personalitatea lui Iisus Hristos.
e langa nude- In prezent, sunt clar conturate trei ramuri principale ale crestinis-
. ca 13 %), con- mului: romano-caiolicii, protesianiii si ortodocsii. Unitatea bisericii crestine
exic - statele se sparge definitiv ill 1054, prin Marea Schisma, rezultand cele doua
atlantica pana ramuri: romano-catolicismul, urmasi ai Imperiului Roman de Apus,
almente cu 0 si ortodoxismul, exponent al Bizantului.
xicani, portor- Cultul romano-caiolic este eel mai numeros, insumand aproxima-
e Rio Grande tiv 65 % din totalul crestinilor, fiind raspandit ill mod deosebit ill
sebit, statele America Latina (peste 85 % din latino-americani), Europa (aproxi-
ezi, filipinezi, mativ 60 %, cu exceptia Europei Nordice, a unor parti din Europa
acifica,in spe- Bazilica San Pietro, Vatican Centrala si a Peninsulei Balcanice), Australia (0 treime), Africa (peste
118 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURALA
RELIGII UNIVERSALE
CRESTINI
Romano-catolici
Protestanti
RELIGII ETNICE
Ortodocsi
CONFUCIANIST! SI TAOISTI
MUSULMANI SINTOISTI
Siiti HINDUSI
Suniti MOZAICI
Of:::. ==-
4.000 kID
BUDIST! A}ITNOSTISIALTELE
LA: trei nuclee (catolic, protestant si ortodox), europenii fac parte din
"Marele Occident", care mai include si alte teritorii europenizate"
cum ar fi America de Nord anglo-saxona si Australi~. Din punct d~
vedere al dezvoltarii economice spatiul european face parte din
" cultural sem- "Nord", caracterizat prin predominarea serviciilor si a domeniilor de
ta de grupuri varf din "industria" cunoasterii si a inforrnatiei.
ceeasi familie Diversitatea culturala, ~ privinta artefactelor materiale si a obi-
convingeri si ceiurilor, conturata pe marginea unei diversitati etnico-nationale, speci-
viata similar, fica Europei, este pe cale s~ "se topeasca" in prezent in asa-numitul
eeasi semnifi- curent al .umericanizdrii", Inceput initial pe filiera economica, prin
etatealor. Acropole, Atena interrnediul companiilor transnationale ce s-au lansat din SUA (Coca-
ca,identitate Cola, Microsoft, McDonald's s.a.), valorile culturale americane devin
rima 0 anurne din ce in ce mai cunoscute si acceptate de catre europeni (de exem-
e dintre "pro- plu, engleza americana este nu numai lirnba tehnologiei, ci si lirnba
puse de insesi muzicii usoare, a culturii de tip "hollywoodian", a canalelor de medi-
atizare, CNN, FOX etc.). Exista si tendinta de .reeuropenizare" (curent
cietatiiinfor- contrar primului) a continentului, indeosebi prin extinderea Uniunii
ale si dimen- Europene, prin folosirea monedei unice (Euro), prin impartasirea unor
e de inflorire, valori comune, stipulate de 0 singura constitutie europeana.
. itate, altele nord-american. Cuprinde, din punet de vedere geografic,
America de Nord anglo-saxona (SUA si Canada) si are origini
aparut spon- "europene", ca urmare a procesului de .europenizare" a planetei,
pa retragerea Muzeul Luvru, Paris, Franta inceput la sfarsitul secolului al XV-lea. Acest spatiu cultural s-a for-
za $ievolutia mat pe 0 cultura de tip WASP (White Anglo-Saxons Protestants) si are
urile andine, o vechirne considerabil redusa comparativ cu eel european. Arnericanii
mia),platoul si-au definit existenta si valorile prin antiteza cu cele europene, de
drul aparitiei care se desprind definitiv la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ca misio-
dentara (cul- nari ai idealurilor de libertate, ai principiilor proprietatii individuale,
patii unde au ai democratiei si exponentii unui mod de viata specific aces tor idei
e) si prirnele ("american dream" / "visul american"). Astazi, spatiul cultural ameri-
can cunoaste si el mutatii profunde, facandu-i pe unii teoreticieni
si are incepu- (Samuel Huntington) sa se intrebe cine mai sunt americanii astazi,
areaBritanie, facand 0 diferenta clara intre acea America a "coloni~tilor" care, desi
modificat ire- veneau din toate colturile lurnii, se integrau in acel fel de a fi, tipic
nd amestecul american, si America de astazi, a "imigrantilor", care nu mai doresc
a impartasea sa se integreze si se grupeaza in comunitati distinete: hispanice, asi-
inceputul se- atice s.a.
obul.
eipiete globa- PRlNClPALELE AREALE CULTURALE PE GLOB
s puternic de
al la altul. De
tural care sa
culturale. Se
turala (0 "cul-
ezvoltate din
"culturi occi-
$icuprinde 0 lSLAMlC
AFRICAN (sua-SAHAJUA
irituale spatii
ea in vestul
d din secolul
opa (Spania,
ele din sudul
ie,pakistanez,
tificaprin ace-
lul si explozia
uternica criza
identifica pe
tinctade cele-
sau urmasa a Asiei, rezultand un conglomerat cultural care clameaza unicitatea si
teia este frag- neasocierea (europeana sau asiatica), pe fondul ascendentei sale impe-
e populatii, a riale bizantine .
.obiceiuriani- sino-japonez. Este un spatiu cultural distinct, recunoscut si ca
dale fixate de "civilizapa" Extremului Orient, care se caracterizeaza printr-o mare
onflictecivile) omogenitate etnica si confesionala (cu cele doua nuclee confucianis-
to-taoist si sintoist) si prin gigantism demografic. Cultura sinica este
edinEuropa milenara, apreciata ca fiind una dintre cele mai vechi de pe Terra si
oxieide origi- care a exercitat 0 influenta deosebita asupra spatiilor din proximitate.
erientele fun- Desi legata puternic de trecut, ceea ce i-a conferit 0 mare coeziune de-
e altfel,origi- alungul timpului, a gasit calea si spre 0 dezvoltare economica con-
a pozitieisale siderabila, manifestandu-se in ultima vreme chiar un export masiv
eain Occident al valorilor materiale si spirituale din acest spatiu,
i .tentatiilor" Kyoto, [aponia hindus. De asemenea, 0 civilizatie milenara localizata in subcon-
tinentul indian, care are drept coordonate culturale confesiunea hin-
dusa (cu un panteon gigantic ce include peste 300 de milioane de
zeitati), 0 mare diversitate a populatiilor si grupurilor etnice, un numar
mare de limbi si dialecte vorbite si 0 fragmentare sociala particulara
(structura pe "caste").
sud-est asiatic. Se suprapune pe Peninsula Indochina si are un
nucleu budist, in ciuda unei diversitati etnice specifice sud-estului
Asiei.
australian. Este derivat tot din spatiul cultural anglo-saxon, dar
care a avut 0 evolutie specifica si originala prin izolarea de "restul"
lumii.
Pe langa cele mai sus prezentate, unii autori identifica si un spatiu
cultural iudaic cu 0 evolutie particulara, diferita de toate celelalte, si care
se identifica prin religie, limba, obiceiuri, institutii si valori specifice.
124 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL.\. ~I CULTURALA
*MONDIALIZAREA, OCCIDENTALIZAREA
51
, IMPACTUL LOR A5UPRA VIETH
, 50CIALE
Mondializarea si occidentalizarea, alaturi de globalizare (abordata
in capitolul al Il-lea), constituie procese de amploare ale societatii
prezentului care genereaza dezbateri aprinse atat in cercurile stiinti-
fice, cat si in toate mediile sociale.
Mondializarea comporta semnificatii diferite, plecand de la con-
cept sinonim globalizarii (fiind doar 0 expresie terminologica al per-
manentei antiteze anglo-francofone, globalizare versus mondializare)
si pana la semnificatii diferite sau complementare globalizarii (mon-
dializarea reliefeaza din punct de vedere politic ceea ce globalizarea
reprezinta sub aspectul economic si financiar).
Ca atare, este acceptata de anumiti autori ideea ca mondializarea
este 0 continuare fireasca a globalizarii (aceasta din urma fiind doar
dimensiunea economic a a mondializarii) care implica sfera politics
("guvernarea mondiala"), dar si 0 "cultura mondiala" si 0 urn-
formizare sociala a obiceiurilor, traditiilor prin transfer de valori, toate
acestea favorizate de 0 reducere a izolarii geografice si 0 capacitate
extraordinara de comunicare pe 0 planeta care devine din ce in ce mai
mica din acest punct de vedere.
Robot, Japonia Alti autori considera mondializarea ca fiind un concept ce unifica
sub "umbrela" sa americanizarea, occidentalizarea, globalizarea etc.,
exprimand tendinta catre 0 cultura mondiala, vazuta nu ca 0 singura
cultura uniformizata, globala, ci ca 0 integrare a diversitatii cultura-
le intr-o unitate ce confera 0 anumita identitate si, anume, apartenenta
la 0 civilizatie mondiala,
Occidentalizarea este procesul de difuzie a influentei Vestului
(Europa si America anglo-saxona) asupra intregii lumi, prin "expor-
tul" de valori si produse culturale "occidentale": tehnologie (know haw),
masini, vestimentatie, dieta, stil de viata, muzica, filme, valori s.a.m.d.
Manifestarea destul de accentuata a acestui curent in prezent a dus
la aparitia unor procese anti-occidentalizare, cum ar fifundamentalis-
mul (factiune extrem de radicala a unei grupari religioase, nationale
etc., foarte mediatizat in prezent fiind eel islamic), proteciionismul (set
de politici ce vizeaza protejarea comertului propriu sau a productiei
interne etc.) sau izolaiionismul (imbratisat mult timp de catre China
si [aponia, iar astazi de R.PD. Coreeana) etc.
ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOOALA ~I CULTURALA 125
REA NOTIUNI NOI
elALE Geografie sociala
Geografie culturala
zare (abordata
Organizarea spatiului umanizat
ale societatii
Amenajarea teritoriului
rcurilestiinti-
Rasa
Etnie
A d de la con-
Apartheid
ologica al per-
Rasism
mondializare)
Identitate culturala: areal cultural
alizarii(mon-
e globalizarea EXERCITII ~I ACTIVITA.TI PRACTICE
Analizati harta cu mobilitatea teritoriala a populatiei si cea a fluxu-
ondializarea rilor migratorii. Precizati factorii care au condus la migratiile
a fiind doar reprezentate grafic.
sfera politica Precizati consecintele migratiilor in tarile de origine si in tarile primi-
la" si 0 uni- toare.
e valori,toate
Analizati harta limbilor vorbite pe Glob si localizati familia limbilor
9i 0 capacitate indo-europene raspandite in spatiul latin.
in cein ce mai
Precizati elementele de identificare a spatiului cultural iudaic si
localizati-l pe Glob.
ept ce unifica
Calculati si reprezentati grafic printr-o diagrama ponderea princi-
obalizarea etc., palelor limbi vorbite pe Glob (vezi tabelul de mai jos).
u ca 0 singura
sitatiicultura- Limba (milioane locuitori)
e, apartenenta
Chineza 1 100
Araba .250
entei Vestului Indoneziana 220
" prin "expor- Engleza 440
gie(know how),
Rusa 160
valoris.a.m.d. [aponeza 125
prezent a dus Hindi 400
ndamentalis- Bengali 200
ase, nationale Franceza 150
qioniemul (set Spaniola .330
u a productiei
Portugheza 180
e catre China Germana 100
AUTOEVALUARE
Definiti conceptul de dezvoltare durabila.
Ce intelegeti prin conceptul de apartheid? Precizati tara care l-a pus
in aplicare.
Care sunt problemele generate de migratia Sud-Nord?
Propuneti doua masuri care sa contribuie la buna convietuire a civi-
lizatiilor (culturilor) pe planeta.
126 GEOGRAFIE
ediului.
mediului.
la degradarea 1MEDIUL INCONJURA.TOR
ctionalitatii Aspecte generale / 3
Factorii geoecologici. Aspecte generale / 5
Relapi intre componentele mediului inconjurator / 9
Geosistemul - ecosistemul - peisajul geografic / 11
Tipuri de medii si peisaje geografice pe Terra / 14
Hazarde naturale si antropice / 23
Despaduririle, desertificarea si poluarea / 31
riteprivitoare Protectia, conservarea si ocrotirea mediului / 36
ati raspunsuri Managementul mediului inconjurator / 39
si interpretati Studiu de caz: Analiza mediului montan din Muntii Alpi / 41
Evaluare partiala / 42
.
,