Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
экзамен15 28
экзамен15 28
Privatizare-proces efectuat de catre organele puterii de stat i consta in trecerea bun statului in
proprietatea cetatenilor i asociatilor lor. Scopul privatizarii stabilizarea productiei i ridicarea eficientei
ei,ridicarea nivelului de viata al populatiei. Metode de privatizare : metoda divetitura renuntarea
statului dea dirija intreprinderea de stat i transmiterea drept de proprietate propritarilor particulari.
Metoda de contract aplicata in tarile occidentale prevede incheierea unor contracte intre firmele
particulare i guvern, in c/e se indica de catre volumul furnizarii marfurilor ce erau anterior furnizate de
stat.Met de privatizare prin vaucere. Statul acorda pers invirsta sau cu un mic vaucere medicale c/e
le permite sa se trateze in anumite spitale din contu statului. Sist de vaucere e aplicat i in alte domenii:
inchirierea apartamentelor, procurarea prod alimentare. Principiile de baza ale privatizariisint
urmatoarele: asigurarea protectiei sociale a populatiei; egalitatea drepturilor cetatenilor la primirea unei
cote din bunurule statului, ce urmeaza a fi privatizate; instrainarea bunurilor statului atit cu plata, cit si in
mod gratuit; asigurarea publicitatii largi si a unui inalt grad deinformare a populatiei asupra procesului de
privatizare. n R M s u n t 2 etap e de privatizare:
1.mic privatizarea comerului, alimentaiei publice,deservirii sociale, ntreprinderii mici i
mijlocii din RM, apartamentelor de stat prin in termediul bonurilor patr imoniale, unde n
rezultat 2 mln. de ceteni au devenit proprietari;
2.mare privatizare contra mijloacelor bneti peste 150 de ntreprinderi i 100 antiere de
construciinefinisate. La 3 etap a tranziiei continu restructura rea ntreprinderilor i crearea
instituiilor economice de pia cum sunt juridice, fiscale, creditare
Pentru unele sfere concrete ale pietei sunt specifice institute proprii ale infrastructurii.Astfel pe
piata bunurilor de consum functioneaza case comerciale, burse de marfuri, expozitii, banci,
companii de asigurare.Pe piata muncii functioneaza centre de pregatire si perfectionare a cadrelor
bursa muncii. Piata de capital este deservita de burse valutare si de fonduri, banci comerciale,
institutii investitionale.
Infrastructura pietei este destinata pentru diminuarea costurilor de interactiune si coordonare a
comportamentului egentilor economici- a costurilor de tranzactie.Aceste costuri operationale sunt
suplimentare costurilor de productie si circulatie.Ele sunt legate de informare, cautarea
partenerilor, negocierea si semnarea contractelor, asigurarea securitatii juridice.
Prin concurena dintre cumprtori i vnztori, prin raportul dintre cerere i ofert. Concurena
prin care este determinat preul unei mrfi are trei aspecte.
Aceeai marf este oferit de diferii vnztori. Acela care va vinde mrfuri la fel de bune cu
preul cel mai ieftin este sigur c va nltura pe ceilali vnztori i c-i va asigura desfacerea cea
mai mare. Vnztorii i disput deci reciproc desfacerea, piaa. Fiecare dintre ei vrea s vnd, s
vnd ct mai mult, i, dac e posibil, s vnd numai el, excluzndu-i pe ceilali vnztori. De
aceea unul vinde mai ieftin dect cellalt. Are loc aadar o concuren ntre vnztori, care face
s scad preul mrfurilor oferite de ei.
Are ns loc o concuren i ntre cumprtori, care, la rndul ei, face s creasc preul
mrfurilor oferite.
n sfrit, are loc o concuren ntre cumprtori i vnztori. Primii vor s cumpere ct mai ieftin
cu putin, ceilali vor s vnd ct mai scump cu putin. Rezultatul acestei concurene dintre
cumprtori i vnztori va depinde de raportul dintre cele dou pri ale concurenei artate mai
sus, adic de faptul dac este mai puternic concurena din armata cumprtorilor sau concurena
din armata vnztorilor. Industria pune fa n fa pe cmpul de lupt dou armate, dintre care
fiecare n parte duce o lupt i n propriile ei rnduri, n mijlocul propriilor ei trupe. Armata n
snul creia are loc ncierarea cea mai mic o nvinge pe cea advers.
S presupunem c pe pia se afl 100 de baloturi de bumbac i n acelai timp cumprtori
pentru 1.000 de baloturi de bumbac. n acest caz, cererea este deci de zece ori mai mare dect
oferta. Concurena dintre cumprtori va fi prin urmare foarte puternic, fiecare dintre ei voind
s pun mna pe un balot, ba, dac se poate, pe toat suta de baloturi. Acest exemplu nu este o
ipotez arbitrar. n istoria comerului am avut perioade de recolte proaste de bumbac, cnd civa
capitaliti asociai au cutat s acapareze nu o sut de baloturi, ci toat rezerva de bumbac a
pmntului. n exemplul dat de noi, fiecare cumprtor va cuta deci s-l scoat din lupt pe
cellalt, oferind un pre relativ mai mare pentru balotul de bumbac. Vznd trupele armatei
dumane angajate ntr-o lupt intestin nverunat i fiind absolut siguri de vnzarea tuturor
celor 100 de baloturi de bumbac ale lor, vnztorii de bumbac se vor feri s se ncaiere ntre ei i
s scad preul bumbacului ntr-un moment n care adversarii lor se ntrec s-l ridice. Aadar, n
armata vnztorilor a cobort deodat pacea. Ei stau ca un singur om n faa cumprtorilor, i
ncrucieaz filozofic braele, i preteniile lor n-ar mai cunoate limite dac ofertele, chiar i ale
celor mai insisteni cumprtori, n-ar avea limitele lor foarte precise,
Aadar, dac oferta unei mrfi e mai mic dect cererea acestei mrfi, ntre vnztori are loc o
concuren foarte slab, sau nu are loc nici o concuren. n aceeai proporie n care scade
aceast concuren, crete concurena dintre cumprtori. Rezultatul: o cretere mai mult sau mai
puin nsemnat a preurilor mrfurilor.
Dup cum se tie, mai frecvent este cazul invers, avnd un rezultat invers. O precumpnire
considerabil a ofertei asupra cererii, concuren desperat ntre vnztori, lips de cumprtori,
desfacerea mrfurilor la preuri derizorii.
Preul liber - pre de echilibru al pieei Economia modern este economia schimburilor libere, iar
formarea preurilor depinde de comportamentul productorilor i consumatorilor i de politica
statului.
Vnztorii productori propun spre negociere cu cumprtorii preuri pornind de la costuri (pre
de revenire) i marja beneficiului (profit). Jocul liber al preurilor este rezultanta a doi factori: o
raportul cerere-ofert: cerere > ofert, preul urc; cerere < ofert, preul coboar; o concurena
ntre productori: cerere > ofert, preul de cumprare crete; cerere < ofert, preul de vnzare
scade. Pentru a studia cererea, este necesar s se studieze cantitatea de marf pentru care
cumprtorii sunt solvabili la preul stabilit; de obicei, cantitatea cumprat este invers
proporional cu preul: deplasarea curbei cererii la stnga determin reducerea cantitii
vndute i creterea preului; deplasarea curbei ofertei la dreapta semnific creterea cantitii
vndute i reducerea preului. Datorit influenei ofertei asupra preurilor este necesar ca
productorii s se informeze asupra cererii fiecrui produs i asupra orientrii consumatorilor n
privina preului. Alt factor important ce determin modelarea ofertei n raport cu cererea este
concurena. Economia concurenial este opus economiei bazate pe monopol i presupune
existena mai multor productori. Efectele concurenei asupra preurilor, consumului i
ctigurilor sunt: -O- un singur productor - preuri de vnzare mari, ctiguri mari, consum
limitat; -O- mai muli productori - preuri de vnzare mici, ctiguri diminuate, consum mare; -
O- un singur consumator (statul) - preuri de vnzare mici, cheltuielei mici, consum ridicat; -O-
mai muli consumatori - preuri de vnzare mari, cheltuieli diminuate, consum redus pe
consumator. Echilibrul pieei - piaa se echilibreaz pentru acea mrime a preului ce permite
egalitatea cantitii cerute de consumator cu cantitatea oferit de productor. Preul care
stabilete aceast stare este preul de echilibru. Pentru ilustrarea formrii preului, considerm c
preul scade ntr-un moment i oferta rmne constant, producndu-se, astfel, o penurie.
Coborrea preului va influena creterea cererii care va influena creterea ofertei i, implicit,
creterea preului, ajungndu-se napoi la echilibru. Creterea preului determin excedent de
ofert, concuren ntre productori, scderea preului tinznd ctre preul de echilibru ce
stimuleaz revenirea cererii. Dac micarea preului este efectul msurilor luate de stat prin
intervenia asupra preurilor libere cu ajutorul limitelor, asemenea msuri trebuie nsoite de o
serie de msuri pentru funcionarea normal a pieei, ntruct, dac preul de vnzare scade,
atunci productorii nu vor mai fi interesai s produc, consumatorii nu vor mai avea de unde s-
i procure produse i va aprea specula. Dac preul de vnzare este mai ridicat dect cel de
echilibru, atunci cantitatea suplimentar oferit pe pia trebuie achiziionat sau exportat chiar
de ctre stat. Pentru a nu afecta direct raportul cerere-ofert, statul poate folosi subveniile de
pre sau pentru a prentmpina consumul iraional de resurse, statul poate influena restrngerea
consumului de resurse de ctre ntreprinderi.
23
Elasticitatea msoar rspunsul unei variabile la modificarea unuia dintredeterminani. Elasticitatea
se definete ca raportul dintre modificarea proporional acantitii (cerute sau oferite) i modificarea
proporional a determinantului.
.Ca variabile se pot considera cantitatea cerut sau cantitatea oferit. Ca determinantse poate considera preul .n mod
frecvent, n analizele economice se utilizeaz patru tipuri de elasticiti:
-elasticitatea cererii n raport cu preul;
-elasticitatea ofertei n raport cu preul;
-elasticitatea cererii n raport cu venitul;
-elasticitatea cererii n raport cu preul altui produs (elasticitatea n cruce).Sunt importante trei aspecte:
Elasticitatea se calculeaz cu ajutorul unor mrimi proporionale sauprocentuale , ceea ce permite:
compararea unor mrimi diferite, evitarea unor uniti de msurare, furnizarea unor indicaii asupra
mrimii modificrii.
Semnul elasticitii poate fi:
-pozitiv, n cazul n care mrimile comparate variaz n acelai sens;
-ne g at i v, n ca z ul n c ar e mr i mi le co mp ara te v a riaz n se n s ur i diferite.
Valoarea absolut a elasticitii poate fi:
-mai mare dect 1, cnd modificarea preului produce o modificare procentual mai mare a cererii sau
ofertei (cererea sau oferta fiind elastice);
- mai mic dect 1, cnd modificarea preului produce o modificare procentual mai mic a cererii sau ofertei
(cererea sau oferta fiind inelastice);
-egal cu 1, cnd modificrile proporionale ale preului determin ace ea i mo d i fic are
p ro p o rio na l a c er er ii s au o fer t ei (cer erea s a u o fer ta fi i nd u ni tar elastice).
24
Indic rspunsul cererii de energie (QC %) la modificrile de pre pentru energie(P %):
EC(P)= Qc%/P %
numrul i apropierea substituenilor (dac numrul acestora este mare i dac nu exist diferene importante,
atunci EC(P) este mare);
procentul din venit cheltuit pentru acel produs (dac procentul este mare atunci EC(P) este mare);
timpul avut la dispoziie pentru reglarea consumului (dac perioadade timp este mare, atunci EC(P) este mare).
Pentru cereri elastice, venitul variaz n acelai sens cu cantitatea cerut.Pentru cereri inelastice, venitul variaz n
acelai sens cu preul.
25
Elasticitatea cererii de energie electric n raport cu venitul
Ofer posibilitatea estimrii rspunsului cererii de energie la modificrile de venit
alpopulaiei. Dac exprimm EC(V) innd seama de variaii foarte mici
(valori punctuale)ale lui Q i V, relaia de calcul este
EC(V) esteo mrime pozitiv , deoarece cererea de energie i veniturile individual le variaz n
acelai sens. Elementele determinante sunt:
gradul de necesitate al unui bun (de exemplu, bunurile inferioare au
EC(V)negativ);
proporia n care dorina pentru un bun este satisfcut dac crete consumul (dacsatisfacia
apare repede, cererea va crete ntr-un ritm mai lent dect venitul);
nivelul veniturilor consumatorilor (sracii rspund ntr-un grad diferit fa
debogai). n c a z u l cererii de energie electric , elementele determinante pentru
analizaelasticitii n raport cu venitul conduc la urmtoarele constatri:
energia electric este un bun normal, deoarece creterea veniturilor individuale
conduce la creterea cererii de energie electric;
cererea de energie electric crete mai lent dect veniturile individuale deoarece creterea
cererii nseamn existena unor aparate consumatoare suplimentare;
pentru categoriile sociale cu venituri mici, creterea de venituriindividuale nu nseamn
neaprat creterea cererii de energie electric, deoarece prioritateacheltuielilor se ndreapt
ctre trecrea de la bunuri inferioare la bunuri normale, pe cndpentru categoriile sociale
cu venituri mari creterea veniturilor poate nsemna creeterea cantitii de energie
electric cerut, deoarece acetia se orienteaz ctre dotarea cu ct maimulte aparate
electrocasnice, calculatoare, care nseman creterea nivelului de trai, a gradului de
comfort, de satisfacie, etc
Elasticitatea cererii de energie electric n raport cupreul altui produs (elasticitatea n cruce)
Ofer posibilitatea estimrii rspunsului cererii pentru un produs (1), atunci cnd semodific preul
altui produs (2), fie substituent, fie complementar. Relaia de calcul se poate scrie:
EC1(P2)= Q1%/P2%
EC1(P2) poate fi pozitiv sau negativ dup cum produsele sunt substituente saucomplementare.
Principalul determinant este apropierea substituentului saucomplementarului fa de
produsul de referin (dac apropierea este mare, elasticitatea este mare).
Cazul bunurilor de tip substituent
Fie 1 produsul de referin i 2 produsul de substituie. Dac pre ul produsului 2crete atunci
cererea pentru produsul 1 crete. Rezult c EC1(P2) este pozitiv
26
UTILITATEA BUNURILOR ECONOMICE
Un bun reprezinta orice element al realitatii care este apt sa satisfaca o nevoie de consum personal sau
productive.Bunurile economice se definesc drept obiecte materiale sau imateriale disponibile intr-o cantitate finite si
apta sa satisfaca nevoi umane.In conditiile economice schimb,bunurile economice trebuie sa se bucure de
apreciereaco ns u mato r u l ui no np r o d uc to r, sa aib a p t ace st a ut il ita te. E xi st a m ai mu l te mo d a li tat i
d eabordare a uitlitatii.Cele mai consacrate sunt aspectele tehnice si cele economice.Utilitatea,sub aspect ethnic
reprezinta capacitatea reala sau presupusa a unui bun de a satisface o nevoie,propietate care decurge si se
exprima prin trasaturi,caracteristici si insusiriintrinseci ale fiecarui bun sau clase omogene de consum
personal de bunuri de capital,deservicii sau informatii.In sens economic uitlitaea include o raportare la o
nevoie,la o trebuinta a nonposesorului.Utilitatea capata sens economic cand sunt indeplinite trei conditii:1-
existenta unei relatii intre calitatile sau caracteristicile bunurilor si una din nevoile oamenilor sau
societatii2-relatiile necesare dintre caracteristicile bunurilor si nevoile oamenilor trebuie cunoscute si
intelese3-comitatea in ansamblul ei trebuie sa fie capabila sa foloseasca caracteristicile bunurilor la
satisfacerea nevoilor Aprecierea uitilitatii are un caracter subiectiv,depinde de ra portul pe care individ
ilstabileste intre un anumit bun economic si nevoile sale.Utilitatea sintetizeaza importanta ,pretuirea pe
care consumatorul o acorda la un moment dat si in conditii determinate fiecareiunitati dintr-o multime de bunuri
identice.In legatura cu posibilitatile de realizare a masurii utilitatii,stiinta economica face referiri ladoua tipuri de
uitilitati:utilitatea cardinala si utilitatea ordinala.Teoria utilitatii cardinale a fost formulata de fondatorii marginali
care au elaborate ipotezaexistentei unui consumatorcapabil sa exprime printr -un numar cantitatea de
utilitate caredecurge din consumul unui volum determinat dintr -un bun.Utilitatile de masura
specificefolosite in acest scop au fost denumite utils(unitati de utilitate).Cu ajutorul acestora,potrivit
teoriei utilitatii cardinale este posibil sa se masoare satisfactia oferita de un ni vel dat
alconsumului unui anumit bun economic.Ipoteza masurarii directe a utilitatii printr-un numar s-a dovedit
inacceltabila din mai multemotive:a) aprecierea utilitatii fiind subiectiva,este imposoibil sa comparam
utilitatea aceluiasi bun prin prisma diferitilor indivi zi,intreaga masurare cardinala fiind in
contracditie cu principiul subiectivitatii b) utilitatea unui bun nu poate fi apreciata si analizata
izolatAtat timp cat utilitatea unui bun depinde de utilitatea altor bunuri,nu este posibil a construe
o scara cardinala a utilitatii.Teoria utilitatii ordinaleImposibilitatea practica de masurare directa a utilitatii
l-a determinat pe Pareto sa sugerezeinlocuirea cuantificarii cu clasificarea.Pentru a prezenta optiunile
consumatorilor,masurarea utilitatii nu este indispensabila realizarii ordonarii optiunilor.Este
acceptata posibilitatea efectuarii unor comparatii calitativein ceea ce priveste satisfactia pe care utilizarea
bunurilor o ofera beneficiarului.Msurarea ordinala presupune asezarea diferitelor bunuri intr-o anumit
ordine in raport cu preferintele consumatorului.Conditiile pentru determinarea utilittii sunt:
1) consumatorul sa doreasca o cantitate determinate dintr-un bun;
2) 2 ) s a e x i s t e u n c o n s u m m a t o r p r c i s i n a n u m i t e c o n d i t i i d e
l o c s i d e t i m p c u preferinte,gusturi,situatie economica certa; 3) consumatorul nu
detine acel bun dar doreste sa-l achizitioneze;Indiferent de abordare a teoreti ca
aleasa,cardinala sau or dinala,scopul oricarui consumator,maximizarea satisfactiei,poate
fi determinat cu ajutorul analizei marginale.Utilitatea totala este satisfactia resimtita de un individ
in urma consumarii unor cantitatinecesare dintr-un bun intr-o perioada data.In cazul unui bun X
care poate fi consumat in cantitati X,mai mari sau mai mici utilitateatotala poate fi exptimata prin
functia:Ut=f(x)In cazul mai general al diferitelor bunuri,functia de utilitate se
modifica.Daca se au invedere doua bunuri X si Y,utilitatea totala este exprimata de
functia:Ut=f(x,y)
3) Daca utilitatea totala exprima satisfactia resimtita prin consumarea unei cantitati date din bunul X si/sau Y,utilitatea
marginala exprima variatia utilitatii totale provacata de modificareac u o u n i t a t e a c a n t i t a t i i d i n b u n u l
X , u t i l i z a t a p t s a t i s f a c e r e a u n e i n e vo i i n d e c u r s u l u n e i perioade de timp considerate.Definitia utilitatii
marginale permite precizarea catorva din caracteristicile ei mai importante:a) legatura dintre utilitatea totala si
marginala a unui bun sub forma legii utilitatiima r gi n a l e d e s c r e s c a n d e : u t i l i t a t e a f i e c a r e i u n i t a t i ( d o z e )
s u p l i m e n t a r e d e t i n u t e s i / s a u c o n s u m m a t e d i n t r - u n b u n ( a d i c a u t i l i t a t e a m a r g i n a l a ) s e m o d i fi c a
p e m a s u r a c e c r e s t e cantitatea consumata (detinuta); cel mai adesea ea se reduce cand consumul
creste.Aceastar e l a t i e s e r e g a s e s t e i n c e e a c e s e t ye c u n o s c u t a fi
4) prima lege a lui Gossen
5) :intensitateasatisfactiei unui bun scade pe masura ce creste cantitatea consumata din bunul respective.b)daca functia de
utilitate totala este derivabila,relatia intre utilitatea totala siutilitatea marginala poate fi exprimata sub o forma
matematica simpla.Utilitatea,fiind un concept subiectiv,nu poate fi masurata direct.O masura indirecta
autilitatii,poate fi considerate in sa dorinta consumatorului de a plati pentru bun.Curba utilitatiimarginale pentru un
consummator poate fi privita ca o curba a disponibilitatilor marginale de plata.Ea arata evaluarea monetara
realizata de consummator in ceea ce priveste utilitatea marginala rezultata din consumul additional al unui
bun.Valoarea monetara atasata utilitatiimarginale obtinute prin consumul unor unitati de bunuri poate fi mai mare decat
pretul platitcare reflecta utilitatea marginala a ultimei unitati consumate.Acest prt poate fi considerat si omasura a
sacrificiului de utilitate rezultat prin consumul altor bunuri c ear putea fi cumparatedin pretul ultimei unitati de bun
camparat.
II)
27
curbele de indiferenta sau curbele de satisfactie ale consumatorului
P1x1+p2x2<=V
Unde p1*x1 este suma de bani pe care consumatorul o cheltuiete pentru achiziionarea bunului 1 i
P2*x2 este suma de bani cheltuit de consumator pentru achiziionarea bunului 2. Restricia
bugetar a consumator ului face ca suma de bani cheltuit de consumator pentru cele 2
bunuri s nu fie mai mare dect suma total de care el dispune p e n t r u c h e l t u i a l .
C a n t i t i l e d i n b u n u r i p e c a r e c o n s u m a t o r u l i p e r m i t e s a l e achiziioneze sunt
acelea care nu cost mai mult de V. Aceste cantiti de bunuri de consum le numim
accesibile avnd in vedere preurile p1si p2 i venitul V.Dreapta bugetului exprim setul de bunuri care
cost exact V:
P1x1+p2x2<=V
Aceste bunuri epuizeaz venitul consumator ului. Domeniul de opiune este reprezentat in
figura 1. Dreapta bugetului reflect combinatia optim de bunuri care costexact V, iar combinaiile de
bunuri situate dedesuptul acestei drepte sunt acele bunuri care cost mai putin de V.
28
Legea lui Engel
Legea lui Engel afirm c ponderea cheltuielilor alimentare n bugetul gospodriei tinde
s scad atunci cnd venitul crete. Cu alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente n raport cu
venitul este subunitar: cnd venitul crete cu o unitate, cheltuielile cu alimentele cresc cu mai
puin de o unitate. Altfel spus, celthuielile cu alimentele cresc mai ncet dect veniturile: dac
veniturile cresc n progresie geometric, cheltuielile alimentare cresc aritmetic.
L: bunuri de lux
N: bunuri normale
I: bunuri inferioare
Venitul gospodriei
Working (1943) este cel ce a dezvoltat modelul propus de Engel, artnd c ponderea
cheltuielilor alimentare (w) depinde de logaritmul natural al venitului (log y): w=+log y. Cum
valoarea lui este n jurul a 0,15, rezult c o dublare a venitului conduce la o scdere a
cheltuielilor alimentare de 10%. Theil i ceilali (1989) numesc aceast relaie legea tare a lui
Engel.
Legea lui Engel ofer un instrument pentru comparaiile internaionale asupra srciei.
Pornind de la ponderea medie a cheltuielilor alimentare ale gospodriilor dintr-o ar se poate
aprecia care este raportul dintre nivelul de trai mediu n ara respectiv i cel dintr-o alt ar.
19 Cerere
Principala componenta a pietei bunurilor si serviciilor este cererea consumatorilor. Cererea reflecta
nevoile si posibilitatile financiare ale consumatorilor de a procura bunul existent pe piata. Din aceste
considerente, cererea poate fi tratata ca nevoie solvabila. In sens restrins, cererea desemneaza cantitatea in
care un bun poate fi cumparat in functie de pretul sau intr-o perioada determinate de timp.
Formele cererii:
> cerere individuala (vine din partea unui consumator pentru un bun determinat, intr-un anumit interval
de timp si la diferite niveluri de preturi existente);
> cerere de piata (suma cantitarilor solicitate dintr-un bun, la fiecare nivel de pret, pe piata data si in
intervalul de timp respectiv), care este studiata in cursul de microeconomie;
> cerere totala sau agregata (suma cererii agentilor economici pentru toate bunurile si serviciile
finitepropuse pe diferite piete de bunuri si servicii ale tarii (sau totalitatea cheltuielilor efectuate intr-o
economie pentru achizitionarea de bunuri si servicii). Acest tip de cerere este studiat in cursul de
macroeconomie.
Marimea cererii (pe piata concreta) exprima cantitatea dintr-un bun, pe care cumparatorul este
dispus si poate sa-l achizifioneze intr-un anumit interval de timp si la diferite niveluri de preturi
existente.
Functia cererii Cererea pietei este in functie de mai multe variabile, printre care nivelul pretului la bunul
cerut, numaral si venitul consumatorilor, gusturile si asteptarile lor, pretul altor bunuri, impozitele.
Interdependenta dintre marimea cererii pentru bunul dat si multitudinea determinantelor se caracterizeaza
prin functia generale a cererii:
QD = f(P,Ps,Pc,I,N, T,W.), undo f - functia. QD - marimea cereriipentru bunul dat. P - pretul bunului achizitionat. Ps -
pretul bunurilor substituibilc, Pc- pretul bunurilor complementare, I - venitul coasumatonlor. N - numarul
cumparatorilor bunului dat, T - impozite. W - previziunile consumatorilor
In mare masura, marimea cererii depinde de nivelul pretului propus pentru bunul dat. Aceasta dependenta
poate fi exprimata matematic: QD = f (P). In practica, in cazul dependentei liniare, ecuatia cererii este
data de relatia:
QDX = a-bPx.
Legea cererii
Intre marimea cererii pentru bunul dat si nivelul pretului exista relatii determinate: reducerea pretului
unitar (ceteris paribus) al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv si invers.
Aceasta dependenta inversa, negative are caracter stabil, ce permite tratarea ei ca lege generala a cererii
Actiunea legii cererii in mod obiectiv provoaca unele efecte:
efectul de venit (scuderea prepilui determina cresterea puterii de cumparare a consumatorului, adica a
venitului, ceea ce duce la cresterea cererii);
efectul de siibstitutie (cresterea pretului determina reducerea cererii la bunul respectiv si cresterea
cererii la alte bunuri mai ieftine);
efectul utilitatii marginale descrescinde (pe masura satisfactiei necesitatii, utilitatea fiecarei doze
suplimentare consumate din acelasi bun scade). Din aceste considerente, consumatorii sunt de acord sa
procure cantitate mai mare dintr-un bun sau altul. doar cu conditia unor preturi mai mici. Acest efect
este pe larg utilizat in practica preturilor en gross (cu reduceri).
Dinamica generala a cererii este descrescatoare si se inscrie pe panta de la stinga la dreapta. Ceea ce
semnifica faptul ca, la scadere a pretului, cererea sporeste in volum. Aceasta dependenta inversa intre
pretul bunului si marimea cererii poate fi prezentata in forma tabelara ca orarul sau scala cererii" si in
forma grafica - curba descrescatoare a cererii D.
figura 1
Modificarea prenilui bunului, de regula, duce la modificarea marimii cererii pentru acest bun. Pe grafic,
aceasta situatie se reflecta prin alunecare" pe curba cererii (figura
7.2). .
In exemplul dat, micsorarea pretului de la nivelul PA pina la PB a dus la cresterea marimii cererii: de la
QA pina la QB (P QD ).in acelasi timp, exista si exceptii de la legea cererii. La ele se refera bunurile,
pentru care sunt caracteristice:
> efectul (paradoxul") Giffen (dupa numele celui ce a studiat fenomenul pe piata cartofilor din Irlanda -
sec.XIX).
figura 2
20 Oferta
Esenta si formele ofertei
Oferta reprezinta rezultatul productiei si caracterizeaza dorinta si capacitatea producatorilor de a
produce bunuri pentru vinzare.
Oferta apare sub diferite forme:
- oferta individuala. productia de bunuri la nivelul unui subiect economic autonom;
- oferta pietei, suma ofertelor individuale la nivelul unei
ramuri;
- oferta totala, agregata, la nivelul economiei nationale reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii
disponibila pentru vinzare la un nivel dat al preturilor generale din economie si intr-o anumita perioada de
timp. Mai amanuntit ea va fi studiata in cadrul macroeconomiei.
Marimea ofertei (pe pia(a) reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producatorii
doresc si sunt in stare sa cedeze pe piata, la nivelul pretului existent, intr-o perioada determinata de
timp.
Functia ofertei
Dependenta dintre marimea ofertei bunului dat si determinantele ei este caracterizata de functia generala
a ofertei:
Qs = f(P,Pres, ,K,N, T, S,W...),
unde f - functia.I Qs - marimea ofertei pentru bunul dat. P - pretul bunului dat, Pres, - pretul rcsurselor, - capitalul, N
- numarul producatorilor bunului dat, T - taxe (impozite), S - subsidii de stat, W - previziunile producatorilor.
Marimea ofertei de bunuri si servicii este in dependenta directa (pozitiva) de pretul bunului. Aceasta
dependenta poate fi exprimata matematic: Qs = f(P), ceteris paribus. In practica, in cazul dependentei
liniare, ecuatia ofertei este oferita de relatia:
Q,= a + bP ,
Legea ofertei
Aceasta lege exprima dependenta directa ce exista intre pret si marimea ofertei: daca pretul unui bun
creste, celelalte conditii raminind neschimbate, vinzatorul este dispus sa vinda mai mult, si viceversa
Aceasta dependenta directa, pozitiva intre pret si volumul ofertei, este dictata de rationamentul economic:
un pret mai inalt ai bunului asigura incasari din vinzari mai mari. stimulind dezvoltarea productiei si
cresterea ofertei.
Dependenta directa dintre pretul bunului si cantitatea oferita este reflectata de curba ofertei S (supply),
care are caracter crescator .
Curba ofertei
Concomitent cupretul exista si alti factori non-pref, care influenteaza oferta:
tehnologia productiei;
preturile resurselor si costurile de productie ale firmei;
nivelul taxelor si subsidiilor de slat;
numarul producatorilor;
calamitdfile naturale si sociale;
previziunile producatorilor (privind conjunctura pietei).
Modificarea factorilor non-pref (de exemplu, nivelul impozitelor, numarul de producatori) duce la
modificarea functiei ofertei.
De altfel, sub influenta factorilor non-pret ai ofertei, pe piata bunurilor va fi prestata alta cantitate (mai
mare sau mai mica) de bunuri la acelasi nivel de pret.
Interpretarea graftica a cresterii ofertei este reflectata prin deplasarea curbei ofertei S0 la dreapta, in
pozipa S1, iar micsorarea ofertei - deplaseaza curba inipala la stinga, din pozipa So in pozitia S2.
21
Astfel, fixarea administrativa a preturilor are si unele consecinte sociale negative. Din aceste
considerente, ea este legitima doar in cazuri extreme. De exemplu, introducerea temporara a sistemului de
cartele in urma calamitafilor naturale sau sociale, a catastrofelor nationale si este posibila la
intreprinderile de stat.