Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concurenta
Observam ca notiunea este susceptibila de cel putin doua acceptiuni: una generica, iar alta
economica. Mai mult, odata cu primele reglementari privind concurenta, numerosi juristi si au
indreptat atentia asupra conceptului de concurenta, deoarece acesta nu a dobandit o definitie
legala, fapt pentru care putem vorbi despre o alta acceptie, specifica dreptului concurentei. De
altfel, disputele dintre eoconomisti si juristi sunt in continua desfasurare, in discutie fiind insasi
natura dreptului concurentei.
In acceptiunea generala, concurenta este “o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre
acelasi scop”. In plan social, ea semnifica conflictul interuman in cadrul caruia fiecare persoana
tinde la conservarea si dezvoltarea propie. In planul relatiilor interumane, concurenta implica
multiple afinitati cu emulatia, fara ca intre cele doua concepte sa existe o similaritate.
In acceptie economica, concurenta a fost vazuta, in prim plan, ca un factor decisiv care asigura,
in mod spontan, divizarea muncii intre intreprinderi, precum si conditiile normale ale productiei,
ale schimbului si ale consumului de bunuri. Ea este “mana nevazuta” care, indiferent de orice
interventie statala, realizeaza adaptarea cererii si ofertei, sub impusul exclusiv al interesului
individual, disciplinand prin ea insasi, in mod natural, intreaga activitate economica. Ulterior, s a
admis ca, in esenta concurenta defineste pe de o parte, un anumit tip de somportament al
intreprinderilor, iar pe de alta parte, un mod specific de organizare a activitatii pe piata.
Din perspetiva juristilor, concurenta este o notiune cu cotinut variabil. Ea este privita ca
“rivalitatea dintre agentii economici in cautarea si pastrarea clientelei” sau “o lupta, adesea
acerba, intre operatorii economici, care exercita aceeasi activitate sau o activitate asemanatoare,
pentru dobandirea, mentinerea si extinderea clientelei” ori, mai exact, “confruntarea dintre
agentii economici cu activitati similare sau asemanatoare, exercitata in domeniile deschise peitei,
pentru castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.
Libera concurenta este un element cheie al unei economii de piata deschise. Ea stimuleaza
performantele economice si ofera consumatorilor o paleta mai larga de produse si servicii de mai
buna calitate la preturi mai competitive.
Politica Uniunii Europene in domeniul concurentei are ca scop sa asigure ca nu exista distorsiuni
ale concurentei pe piata interna, prin aplicarea unor reguli similare tuturor societatilor care isi
desfasoara activitatea pe aceasta piata. Titlul VII Capitolul 1 din Tratatul privind functionarea
Uniunii Europene stabileste fundamentele normelor comunitare in materie de concurenta.
Tratatul interzzice ajutorul de stat, dar exista si exceptii, pentru ca un asemenea ajutor se poate
justifica, de exemplu, in cazul unor servicii de interes economic general. Trebuie demonstrat
faptul ca acestea nu perturba competitia astfel incat sa contravina interesul public.
a) Confruntarea pe piata are loc intre persoane fizice si persoane juridice care exercita
activitati lucrative mai mult sau mai putin analoage
b) Ea se desfasoara in domenii accesibile acestora
c) Confruntarea vizeaza clientela, a carei sporire asigura rentabilitatea intreprinderii.\
4. Functiile concurentei. In conditiile unei piete libere, putem afirma ca aceasta forta regulatoare
a economiei de piata – concurenta – indeplineste cinci functii definitorii: