Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile MD Licenta 1 PDF
Grile MD Licenta 1 PDF
DISCIPLINE GENERALE
8. Hiposalivaia:
A) nsoete intoxicaia tabagic
B) se ntlnete la menopauz
C) este un semn de deshidratare sever
D) apare dup consumul de opiacee
E) este indus de atropin
9. pH-ul salivar:
A) este mai acid la copii
B) depinde de concentraia dioxxidului de carbon sanguin
C) este influenat de alimentaie
D) variaz dependent de fluxul salivar
E) crete n diabetul zaharat
15. *Factorul etiologic primar n etiologia bolii parodontale este reprezentat de:
A) placa bacterian dentar
B) tartrul dentar
C) trauma ocluzal
D) caria dentarp
E) edentaia
19. Factorii de aprare prezeni la nivelul lichidului din anul gingival sunt:
A) complementul seric
B) anticorpi de tip IgG i IgM
C) anticorpi de tip IgE i IgD
D) macrofage
E) celule polimorfonucleare
20. Ptrunderea bacteriilor n esuturi poate fi favorizat chiar de unele manopere terapeutice
chirugicale:
A) detartrajul
B) chiuretajul gingival
C) netezirea cimentului
D) chiuretajul radicular
E) extracii
CHIRURGIE ORAL
25. n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeaz prin:
A. detartraj minuios efectuat cu ultrasunete i instrumente manuale
B. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginal
C. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de ocluzie i
suprasolicit parodoniul
D. corectarea malpoziiilor dentare
E. obturarea cariilor de colet i aproximale
28. *Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator interdentar din
cauciuc, sunt permise dup un interval de:
A. 48 ore postoperator
B. 5-7 zile postoperator
C. 12-14 zile postoperator
D. 30-40 zile postoparator
E. este interzis utilizarea unui stimulator interdentar
32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal, poate fi
recoltat de la nivelul:
A. bolii palatine
B. alveolelor postextracionale recente
C. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilare
D. stern
E. crestei iliace antero-superioare
35. *Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii
chirurgicale proprotetice:
A. prolapsul labial
B. hipertrofia plicilor sublinguale
C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
D. hiperplaziile epitelioconjunctive
E. papilomatoza oral
53. Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat
B. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent
C. torus palatin bine exprimat
D. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mare
E. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare
58. *Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule de
ceramohidroxilapatita, este posibil:
A. imediat postoperator
B. la 5-7 zile postoperator
C. la 2-3 sptmni postoperator
D. 4-6 sptmni postoperator
E. la 2-3 luni postoperator
63. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv la nivelul
molarului trei inferior sunt adevrate:
A. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. ntotdeauna este nsoit de trismus
C. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe
suprafaa mucoasei
D. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti,
fatigabilitate
74. Complicaiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt:
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul lingual
C. abcesul vestibular
D. abcesul migrator
E. flegmonul difuz al planeului oral.
77. Pentru a mpiedica formarea esutului de granulaie dup decapionare se cauterizeaz cu:
A. ap oxigenat
B. acid tricloracetic
C. clorur de zinc 30%
D. azotat de argint
E. acid citric 30%
79. Complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:
A. abcesul vlului palatin
B. sinuzita maxilar
C. sinuzita frontala
D. osteomielita maxilar
E. celulita maseterin.
80. *Anclavarea dentar reprezint:
A. incluzia parial a unui dinte
B. incluzia superficial a unui dinte
C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical
D. mpiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupiei unui dinte al crui sac pericoronar
comunic cu cavitatea oral.
E. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare
82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:
A. ereditate
B. hipertiroidism
C. sifilis
D. rahitism
E. hipovitaminoze
88. Conditiile necesare redresrii chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt:
A. existena unui spaiu suficient alinierii caninului pe arcada dentar
B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare
C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii
D. sa fie instituit o antibioterpie riguroas, atat pre- cat si postoperator
E. axul longitudinal s fie vertical sau puin oblic
92. Infecia sacului folicular n pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin
urmtoarele ci:
A. limfatic
B. vascular-sanguin
C. transosoas
D. de la un proces septic periapical al premolarului 2
E. de la alveolita postextracional a molarului 2.
93. Ulceraia mucoasei obrazului provocat de erupia vestibularizat a molarului de minte
superior:
A. este mai rar dect cea produs de erupia molarului de minte inferior
B. are caracter aftoid
C. este nsoit de alterarea strii generale
D. ntreine i agraveaz leucoplazia
E. ntreine i agraveaz lichenul plan.
98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:
A. 12 de zile dupa interventie;
B. 20 de zile dupa interventie;
C. doua saptamni de la interventie;
D. 10 zile dupa interventie;
E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitate
sinusala se iau urmatoarele masuri :
A. se efectueaza un examen radiografic;
B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna;
D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la :
A. 15 - 20 de minute de la extractie;
B. 1 ora dupa extractie;
C. o zi dupa extractie;
D. cateva zile zile postextractional;
E. 2 saptamani dupa extractie;
106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica
operatorie:
A. rezectia insuficienta a apexului
B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
C. largirea exagerata a canalului radicular
D. chiuretajul incomplet
E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica
locala:
A. parodontita apicala acuta
B. osteita periapicala cronica, trenanta
C. canale obstruate de procese dentinare
D. cai false in treimea apicala
E. procese inflamatorii ale varfului radacinii
115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi
date de:
A. anchiloza temporo-mandibular
B. bridele cicatriceale
C. sindromul algodisfuncional
D. laxitatea ligamentar
E. sclerodermie
119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:
A. inainte de operatie
B. intraoperator
C. dupa operatie
D. cu 30 minute inainte de interventie
E. nu are importanta
120. Particularitile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine cont
sunt:
A. gaura mentoniera
B. canalul mandibular cu continutul sau
C. corticala vestibulara deosebit de groasa
D. numarul radacinilor
E. corticala linguala subtire
125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor
frontali este:
A. extractia dentara
B. rezectia apicala
C. chiuretajul periapical
D. drenajul transosos
E. extractia alveoloplastica
126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca:
A. la 2 saptamani dupa rezectie
B. dupa suprimarea firelor de sutura
C. la 4-6 saptamani
D. dupa 8 saptamani
E. la 3 luni postoperator
137. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ,
extractia dentara se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
143. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact
145. In locul elevatorului in limba de crap (Lecluse), pentru extractia molarilor de minte
inferiori integri se poate folosi:
A. elevatorul drept mai lat in jgheab
B. elevatorul drept in flacara
C. elevatoarele cu cioc lateral
D. elevatorul picior de ciuta
E. elevatorul in baioneta
152. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:
A. fractura crestei zigomato-alveolare
B. fractura mandibulei
C. deschiderea antrumului
D. fractura tuberozitatii maxilare
E. alveolotomia
153. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda:
A. asezarea pacientului in decubit ventral
B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie
C. examen radiologic
D. dieta bogata in fibre
E. intubatie oro-traheala
154. Extracia dinilor temporari cu carii complicate este indicat n urmtoarele situaii:
A. dini cu carii profunde
B. dintii care ntrein procese de osteomielit
C. dinti care ntrein procese de osteit
D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare
E. dinti cu distructie coronara
169. Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletilor este indicat n urmtoarele situaii:
a. rdcina dentar este situat la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite
crearea unui an periradicular care s permit insinuarea flcilor cletelui;
b. rdcina prezint cel puin un perete vestibular sau oral supraalveolar;
c. rdcina prezint perei rezisteni supraalveolari;
d. rdcina este situat la nivelul marginii alveolare, flcile cletelui aplicndu-se pe tabla
osoas vestibular i oral;
e. cnd exist condiii de aplicare i priza corect a cletelui.
173. Dintre semnele locale n pericoronarita congestiv la dinii temporari pot fi amintite:
a. gingie roie edemaiat;
b. gingie dureroas uneori sngernd;
c. mucoasa gingival este tumefiat, ntins, lucioas, de un rou intens;
d. adenopatie submandibular frecvent;
e. la palpare mucoasa gingival este fluctuent i foarte dureroas.
177. Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele dinilor
temporari:
a. avulsii;
b. luxaii cu intruzie, extruzie sau laterale;
c. fracturi coronare;
d. fracturi radiculare;
e. contuzii.
179. Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit tratament:
a. subluxaia;
b. luxaia cu intruzie;
c. luxaia cu extruzie;
d. luxaia lateral;
e. contuzia.
182. In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:
a. 12 de zile dupa interventie;
b. 20 de zile dupa interventie;
c. doua saptamni de la interventie;
d. 10 zile dupa interventie;
e. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
183. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitate
sinusala se iau urmatoarele masuri :
a. se efectueaza un examen radiografic;
b. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
c. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna;
d. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
e. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
190. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica
operatorie:
a. rezectia insuficienta a apexului
b. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
c. largirea exagerata a canalului radicular
d. chiuretajul incomplet
e. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
198. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica
locala:
a. parodontita apicala acuta
b. osteita periapicala cronica, trenanta
c. canale obstruate de procese dentinare
d. cai false in treimea apicala
e. procese inflamatorii ale varfului radacinii
199. Dificultati ce tin de factori patologici, intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul
molarilor superiori, pot fi:
a. limitarea deschiderii gurii
b. bridele cicatriceale
c. sindromul algodisfunctional
d. laxitatea ligamentara
e. sclerodermie
203. Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:
a. inainte de operatie
b. intraoperator
c. dupa operatie
d. cu 30 minute inainte de interventie
e. nu are importanta
222. Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii
chirurgicale proprotetice:
a. prolapsul labial
b. hipertrofia plicilor sublinguale
c. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
d. hiperplaziile epitelioconjunctive
e. papilomatoza oral
240. Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuie
s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat
b. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent
c. torus palatin bine exprimat
d. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mare
e. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare
245. Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule de
ceramohidroxilapatita, este posibil:
a. imediat postoperator
b. la 5-7 zile postoperator
c. la 2-3 sptmni postoperator
d. 4-6 sptmni postoperator
e. la 2-3 luni postoperator
250. Xilina :
a. are puterea anestezica de doua ori mai mare dect procaina;
b. are puterea anestezica de patru ori mai mare dect procaina;
c. este de doua ori mai toxica dect procaina
d. este de patru ori mai toxica dect procaina;
e. este la fel de toxica cum este si procaina;
256. Noradrenalina :
a. este un eficient vasoconstrictor periferic;
b. este un eficient dilatator al vaselor organelor interne;
c. este un vasodilatator coronarian;
d. influenteaza circulatia generala;
e. nu modifica ritmul cardiac;
258. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale exoorala,
sunt:
a. santul nazo-genian;
b. marginea inferioara a orbitei;
c. aripa nazala;
d. spina nazala anterioara
e. linia orizontala tragus-aripa nazala;
268. Locul de ntepatura pentru anestezia tronculara periferica la gaura palatina posterioara:
a. n santul palatinal la 5mm de marginea crestei alveolare;
b. n dreptul molarului 2 superior;
c. n santul palatinal la 1cm de marginea crestei alveolare;
d. n dreptul premolarului 2 superior;
e. n locul unde mucoasa se nfunda n plnie;
274. Repere pentru anestezia exobucala-pe cale submandibulara- a nervului dentar inferior:
a. gonionul;
b. incizura sigmoida;
c. marginea posterioara a ramuri ascendente;
d. tuberculul mandibular;
e. marginea inferioara a ramurii orizontale mandibulare;
275. Directia si orientarea seringii si acului n anestezia clasica tronculara periferica la Spix
pe cale endobucala:
a. orizontala;
b. oblica;
c. napoi;
d. nauntru;
e. n afara;
278. Repere pentru anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe cale endobucala:
a. premolarul 2 inferior;
b. molarul 1 inferior;
c. fornixul vestibular inferior;
d. reperele gaurii mentoniere;
e. mucoasa mobila;
315. Printre semnele clinice ale astmului bronsic, ca raspuns alergic clasic respirator la
anestezia loco-regionala, se numara si:
a. bronhosapasmul;
b. dispnee;
c. cianoza;
d. transpiratii, paloare;
e. anxietate;
321. *Camera de explozie intratisular a plgilor prin glon poate ntrece diametrul
proiectilului de pn la:
A. 2 ori
B. 10 ori
C. 5 ori
D. 27 ori
E. 13 ori
329. Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele dinilor
temporari:
A. Avulsiile
B. Luxaii cu intruzie
C. Fracturi coronare
D. Fracturi radiculare
E. Contuzii
333. *Dup Onetto i Flores, grupa de risc cel mai ridicat n producerea traumatismului
dento-parodontal este:
A. 2-4 ani
B. 4-6 ani
C. 6-8 ani
D. 10-12 ani
E. 12-14 ani
336. Tabloul clinic al unui abces de loj submandibular cuprinde urmtoarele simptome:
A. Tumefacia umple sacul vestibular, bombnd, de obicei, n dreptul dintelui cauzal
B. Tumefacia bombeaz submandibular, mascnd relieful marginii bazilare a mandibulei
C. Congestie i edem al mucoasei planeului bucal i pilierului amigdalian anterior
D. Torticolis
E. Trismus
341. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale esuturilor moi
urmeaz anumite ci:
A. Calea transosoas
B. Calea submucoas
C. Calea limfatic
D. Calea direct
E. Calea transjugal
344. n flegmonul difuz al planeului oral sunt prezente urmtoarele tulburri funcionale:
A. trismus moderat
B. deglutiie dureroas
C. tulburri vizuale
D. tulburri de fonaie
E. respiraie dificil
354. Factorii care influeneaz deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:
A. sediul i direcia liniei de fractur
B. contracia muchilor inserai pe mandibul
C. dinii implantai pe fragmentele fracturate
D. vrsta pacientului
E. dinii implantai pe arcada antagonist
366. n cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmtoarele semne domin tabloul clinic:
A. tulburrile ocluzale
B. leziunile encefalice
C. leziunile meningeale
D. sindromul de compresiune encefalic post-traumatic
E. leziunile neurologice
367. Dintre complicaiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:
A. asfixia
B. ocul traumatic
C. infecia
D. ocul hemoragic
E. edemul cerebral
370. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauz dentar sunt:
A. durere cu caracter pulsatil
B. senzaie de tensiune n regiunea genian
C. edem i hiperemia mucoasei nazale
D. prezena puroiului n fosa nazal, unilateral
E. presiune digital dureroas pe peretele anterior sinusal
393. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei i crestei alveolare se pot
manifesta ca:
A. ulceraii
B. gingivit hiperplazic
C. epulis
D. nodul interstiial
E. fisuri n foaie de carte
397. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. nici un raspuns nu este corect
400. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmic
B. dureri in teritoriul nervului maxilar
C. trismus
D. torus
E. nici un raspuns
402. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial:
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. toate raspunsurile sunt corecte
413. *Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri
de:
A. cupru
B. zinc
C. mercur
D. aur
E. argint
418. *Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?
A. 4 la 5
B. 3 la 2
C. 2 la 3
D. 5 la 4
E. 1 la 1
423. *Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit tratament:
A. Subluxatia
B. Luxatia cu intruzie
C. Luxatia cu extruzie
D. Luxatia laterala
E. Contuzia
441. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:
A. fenitoina
B. prednison
C. carbamazepina
D. tramal
E. baclofen
469. *Dup Nagle, Sears, suprafaa de sprijin maxilar poate suporta urmtoarele presiuni
transmise prin intermediul protezelor totale:
A. 1,820 2 kg/ cm
B. 2 -5 kg/ cm
C. 1,265 1,687 kg/ cm
D. nu suport presiuni
E. suport orice presiune
470. Care din afirmaiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al
edentatului total sunt adevrate?
A. evoluia osului este condiionat de interaciunea protez - cmp
B. presiunea continu duce la stimularea creterii osoase
C. presiunea discontinu cu intervale scurte de repaus favorizeaz rezorbia osoas
D. presiunea discontinu cu perioade lungi de repaus favorizeaz osteogeneza
E. evoluia osului este condiionat de vrsta pacientului
471. *Unde este diminuat rezorbia osoas a crestelor edentate la maxilarul superior?
A. la nivelul fundului de sac vestibular
B. la nivelul rugilor palatine
C. la nivelul crestei alveolare frontale
D. la nivelul inseriei frenurilor median i laterale, ceea ce determin forma de pentagon
a arcadei superioare
E. nu este nici unde diminuat, ci se pstreaz mult timp n condiii optime
472. *Care din elementele cmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la
dispariia spaiul protetic:
A. creasta alveolar retentiv din zona frontal
B. bolta palatin ogival
C. retentivitatea vestibulo oral a tuberozitilor maxilare
D. volumul crescut al tuberozitii n plan sagital
E. procidena polului inferior al tuberozitilor
474. *Torusul palatin are rol negativ asupra protezrii totale maxilare atunci cnd:
A. este mare, de form ovalar, plasat n 1/3 posterioar a palatului dur i intersecteaz
linia Ah
B. este de form rotund, situat n 1/3 anterioar a palatului dur
C. cnd trece dincolo de vlul palatin
D. este plasat n 1/3 medie a bolii palatine
E. mpiedic totdeauna o bun protezare mandibular
475. *Conform clasificrii lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi urmtoarea:
A. n 1/3 anterolateral sau posterioar a bolii palatine
B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median
C. Doar n cele 2/3 anterioare
D. Doar n 1/3 posterioar
E. n 1/3 posterioar, 2/3 posterioar, 2/3 antero median, 1/3 anterioar, antero
posterior
476. *Care este ntinderea protezei totale maxilare n funcie de spina nazal posterioar?
A. pn la aceast margine, depind-o maximum cu 1 - 1,5 mm
B. depind o constant cu 3 - 5 mm
C. depind o uneori cu 5-7 mm
D. oprindu-se cu 1 mm naintea acestei formaiuni anatomice
E. nu are importan pentru nchiderea marginal distal a protezei totale
477. Cror cauze li se atribuie cmpurile protetice (edentate total) deformabile moi?
A. aderenei la structurile osoase
B. grosimii mari a epiteliului i corionului determinate genetic
C. purtrii ndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite
D. utilizarea inadecvat a unor mijloace excepionale de meninere
E. conceperea i montarea incorect a arcadelor dentare i realizarea unor relaii
ocluzale necorespunztoare
478. Care este limita distal pn la care se ntinde proteza total mandibular?
A. pn la marginea anterioar a tuberculului piriform
B. pn n 1/3 anterioar a tuberculului piriform
C. pn n 1/3 posterioar a tuberculului piriform
D. pn la baza inseriei ligamentului pterigo mandibular
E. se acoper n totalitate tuberculul piriform
479. Care sunt muchii, care dein o inserie perpendicular pe periferia distal a cmpului
protetic edentat total de la maxilar ?
A. muchii canini (stng i drept)
B. muchii orbiculari ai buzelor
C. muchiul rizorius
D. muchii ridictori i tensori ai vlului palatin
E. muchii cobortori ai vlului palatin
480. *Cum se comport muchiul buccinator cnd gura este nchis (la edentatul total)?
A. ca o perdea bine ntins
B. ca un muchi cu fibre perpendiculare pe periferia cmpului protetic
C. ca un muchi ce formeaz n vestibul dou spaii ampulare utilizate pentru obinerea
succiunii totale
D. ca un muchi rdictor al mandibulei
E. ca un muchi ce determin mimica facial
482. Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legat de aciunea:
A. muchilor cobortori ai vlului palatin
B. muchii ridictori ai vlului palatin
C. muchii tensori ai vlului palatin
D. de manevra Valsalva
E. de stimularea reflexului de grea sau vom
484. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar edentat total cuprind urmtoarele
regiuni:
A. zona vestibular cu spaiul vestibular lateral i labial
B. punga FISH
C. zonele SCHRDER
D. spaiul retrozigomatic, zona distal Ah
E. punga EISENRING i zona lingual central
485. Dup Landa, la edentatul total poziiile vlului palatin, n repaus, sunt:
A. orizontal, ca o prelungire a palatului dur
B. oblic, abrupt, ca o demarcaie liniar
C. perfect plan, paralel cu formaiunile grsoase ale palatului
D. neclar, neprecizabil
E. cu aspect intermediar
486. Care este caracteristica nchiderii marginale a protezei totale din zona Ah?
A. Este zona esenial de realizare a posterior damming-ului
B. Este zona n care etaneizarea se face pe faa extern a protezei
C. Este zona n care etaeizarea se face pe faa mucozal a protezei
D. Este zona n care etaneizarea se face doar cnd pronunm vocala A
E. Este zona n care nu are importan nchiderea marginal
487. Care este importana zonei tuberculului piriform pentru protezarea total ?
A. este zona prin care se poate face deglutiia optim
B. este zona esenial pentru sprijin i nchidere marginal
C. este o zon estetic esenial
D. este zona care particip la stabilizarea i meninerea protezei totale
E. este o zon care poate fi ocolit n mod frecvent de proteza total
490. Ce probleme pune muchiul genioglos n evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul
total mandibular?
A. acest muchi modific mrimea fundului de sac n timpul diferitelor micri ale
limbii
B. asigur buna meninere a protezei mandibulare cnd exist un contact sporadic al
protezei cu planeul bucal
C. pune probleme de meninere a protezei cnd fundul de sac oral nu este evaluat n
repaus i n protracia limbii
D. nu are implicaii n dinamica protezei
E. este un muchi a crui funcie nu se poate controla
491. Cnd se poate obine o nchidere marginal bun la proteza total mandibular n zona
lingual central?
A. cnd exist un fund de sac suficient de larg, ca s cuprind confortabil marginea
protezei totale
B. cnd poziia limbii n dinamic este posterioar
C. cnd poziia limbii n repaus este posterioar
D. cnd poziia limbii este n repaus este anterioar
E. cnd fundul de sac oral prezint minime modificri n repaus i protracia limbii
492. Ce probleme apar n tehnologia protezelor totale cnd evalum conturul obrajilor?
A. probleme de alegere a dinilor artificiali
B. probleme de adaptare la proteza total maxilar
C. probleme de adaptare a lingurii individuale
D. probleme de montare a dinilor laterali
E. probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor
493. Cnd apreciem ca necesare unele intervenii chirurgicale preprotetice la edentatul total?
A. Cnd creasta alveolar frontal este foarte retentiv frontal i asociat cu tuberozitate
retentiv distal
B. Cnd tuberozitile sunt procidente i determin lipsa spaiului protetic
C. Cnd dorim s relizm simetria crestelor alveolare
D. Cnd exist torus mandidular este proeminent uni -sau bilateral
E. Cnd bolta palatin este plat.
496. *Care din principiile formulate de fraii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. prin amprentare se determin nlimea i forma marginilor protezelor totale
C. prin amprentare se determin grosimea fundurilor de sac necesare conformrii
marginilor protezelor totale
D. prin amprentare trebuie s se respecte libertatea de micare a muchilor periprotetici
E. prin amprentare trebuie s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra
zonei labiale n scopuri estetice
498. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
A. prin relevarea detaliilor retentivitilor anatomice din zona de sprijin a cmpului
protetic
B. prin plasarea lingurii i amprentei ntr-o zon funcional neutr a cmpului protetic
C. prin plasarea amprentei ntre chingile musculare ce nconjoar cmpul protetic
D. prin extinderea amprentei n scopul mririi suprafeei de sprijin
E. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprent
499. Problemele de meninere ale protezei totale, care se pot rezolva odat cu amprentarea
ar fi legate de:
A. Reliefarea retentivitilor anatomice din spaiul retrozigomatic i conturarea zonei Ah
B. Exactitatea amprentei i ntinderea suprafeei plane orizontale cu care vine n contact
proteza
C. ntinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcionalitii prilor
moi periprotetice
D. Tonicitatea muscular
E. Fora elastic, capilaritate, adeziune la interfaa protez cmp protetic
501. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminar la
edentatul total?
A. gradul de retentivitate a reliefului cmpului protetic
B. calitatea i grosime fibromucoasei
C. sistemul de amprentare: cu lingura universal sau cu vechea protez
D. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare
E. firma productoare, dac este de rsunet.
503. Dup Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor cmpului protetic
maxilar edentat total?
A. marcarea punctiform a foveelor palatine i a plicilor pterigopalatine
B. limita vestibular este marcat la 3 mm n interiorul amprentei preliminare
C. limita vestibular este marcat la 1 mm n interiorul amprentei preliminare
D. linie convex situat posterior de foveele palatine ce se unete cu alte dou curbe
convexe spre distal, ce marcheaz anurile pterigopalatine
E. linie continu a celui mai mare contur al amprentei preliminare
504. Dup metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
A. linia median
B. convexitatea maxim a marginii amprentei n zona lingual central
C. curba cu concavitatea posterioar pe parcursul a 3 cm stnga i 3 cm dreapta n
fundul de sac lingual
D. curb cu concavitatea posterioar la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe
parcursul a 1,5 cm stnga i 1,5 cm dreapta
E. linia curb cu concavitatea posterioar din fundul sac oral de o parte i alta a liniei
mediene pe parcursul total a 3 cm
505. Care sunt recomandrile fcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor n amprentarea
preliminar la edentatul total?
A. la pacienii care au hipersalivaie
B. la pacienii cu o saliv redus cantitativ
C. la pacienii care dein cmpuri retentive
D. la pacienii cu probleme psihice
E. la pacienii cu reflexe exagerate pentru c materialele au timp de priz redus
506. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent urmtoarele defecte:
A. neaderena marginilor amprentei de lingura universal
B. reprezentarea parial a zonei de sprijin a cmpului protetic i a conturului marginal
C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subiri i balante, nesusinute de lingura
standard
D. centrarea defectuoas a lingurii i distribuia asimetric de material de amprentare
E. materialul de amprent fisurat
513. Amprenta final a cmpului protetic edentat dup metoda Schreinemakers va avea
urmtorii parametrii obligatorii:
A. amprenta maxilar se ia dup cea mandibular
B. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin fonaie
C. amprenta final se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura nchis
D. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin uguierea buzelor
E. pacientul nu va funcionaliza marginal amprenta
514. Dup Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcional, la edentatul total, la
deschiderea moderat a gurii ?
A. n zona premolarilor
B. n zona tuberculului piriform
C. n zona vestibular central
D. n zona caninilor
E. n zona molarilor primi
515. Cum se modeleaz zona lingual central a amprentei funcionale la edentatul total,
dup concepia Clinicii de Protetic Dentar din Bucureti?
A. prin micrile lente ale muchilor periprotetici
B. prin micri de protracie i retracie maxim a limbii
C. prin micri de umezire a buzei inferioare i palpare a mnerului lingurii
D. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planeului bucal n poziia
de repaus a limbii
E. prin mobilizarea lingurii la micrile comandate de medic
517. Dup HUTU, amprenta final la edentatul total are trei etape ce urmresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
A. timpul I de realizare a nchiderii marginale
B. timpul III de obinere a tonicitii musculare favorabile
C. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie i fonaie
D. timpul I de realizare a sprijinului i adeziunii
E. timpul II de realizare a funcionalizrii marginale
520. Stabilirea nivelului i direciei planului de orientare ocluzal la edentatul total ine cont
de trei curbe caracteristice:
A. curba descris de conul lui Villain
B. curba incizal n plan transversal pentru dinii frontali superiori
C. curbura furcii arcului facial n concordan cu planul CAMPER
D. curba lui von Spee n plan sagital
E. curba lui Wilson n plan transversal perntru dinii zonei laterale
523. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin:
A. teste antropometrice
B. metode fizico - chimice
C. teste fizionomice
D. teste fonetice
E. metode proprii ale fiecrui medic
524. n ce const metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul total?
A. n memorarea procedurii de poziionare a mandibulei prin metoda Dawson
B. provocarea de ctre medic cu oglinda a unei senzaii uoare de vom prin atingerea
vlului palatin sau a luetei
C. dirijarea pacientului s ridice limba spre zona Ah
D. limba plasat cu vrful spre zona posterioar, trage mandibula napoi
E. prin utilizarea unor abloane pe care pacientul s poat nchide gura confortabil
530. n ce const controlul bazelor de cear, la verificarea machetelor unui edentat total ce
urmeaz a fi protezat?
A. papilele interdentare s fie modelate concav i cu spaii
B. versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concave
C. versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concav
D. versantele vestibulare vor fi modelate convex
E. s se respecte limitele funcionale ale cmpului protetic
531. Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dini n etapa de verificare
intrabucal a acestora?
A. machetele aezate pe modele sunt pstrate la frigider
B. machetele situate pe modele se rcesc cu cuburi de ghia
C. machetele situate pe modele se rcesc sub jet de ap rece
D. pacientul mnnc o ngheat nainte de prob
E. pacientul cltete gura cu ap rece i nu ine macheta mai mult de 2 minute n gur
533. Controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, n cazul unei DVO mrite se
refer la:
A. anurile periorale ale feei sunt accentuate
B. buzele nu intr n contact sau fac acest contact cu efort
C. dinii sunt vizibili
D. facies crispat
E. spaiul de inocluzie vizibil micorat
538. Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspecia i palparea feei mucozale
a unei proteze totale noi ?
A. prezena unor poroziti acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabil
B. prezena unor muchii i / sau margini ascuite, care pot provoca soluii de
continuitate
C. prezena unor vinioare n grosimea acrilatului
D. asperiti ale suprafeelor mucozale, chiar cu mici achii proeminente
E. nu poate exist nimic nociv dac proteza este polimerizat termic
540. Care sunt cauzele basculrii unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci cnd se
verific stabilitatea acesteia?
A. reziliena sporit a fibromucoasei;
B. montarea dinilor frontali se situeaz n afara crestei alveolare
C. montarea dinilor artificiali laterali s-a realizat n afara mijlocului crestelor
D. marginile protezei sunt greit conformate, fiind prea subiri
E. existena unei atrofii marcate a crestelor alveolare
541. Lipsa de meninere a protezei totale mandibulare noi este determinat de:
A. montarea prea oralizat a dinilor frontali
B. montarea frontalilor prea vestibularizat
C. existena unor margini funcionalizate
D. lipsa de degajare a bridelor i frenurilor
E. margini prea lungi i prea groase ale protezei
542. *Care este metoda recomandat de HUTU pentru atenuarea reflexului de vom la
inseria unei proteze noi maxilare?
A. inspiraii profunde, urmate de expiraii profunde
B. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distal Ah
C. presopunctur n zona mentonier
D. medicaie antiemetic
E. lsarea forat a umerilor n jos sau tragerea genunchiului flectat cu amndou
minile ctre piept
543. Cnd apare lipsa de meninere a protezei totale maxilare n poziia de deschidere
uoar a gurii ?
A. cnd nu exist congruen ntre faa mucozal a protezei i relieful cmpului protetic
B. cnd apar tensiuni n prile moi periprotetice
C. cnd exist o lips de adeziune cauzat de xerostomie
D. cnd pacientul casc
E. cnd pacientul are ticuri nervoase
544. *Cum se verific succiunea protezei totale maxilare din zona distal Ah ?
A. presnd alternativ pe dinii zonei laterale
B. presnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor
C. mprimnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor o
micare de mpingere oro vestibular
D. efectund traciuni vericale ale protezei pn se desprinde de pe cmp
E. nu trebuie verificat succiunea total pentru c exist adezivi
545. *n cazul existenei unui contact prematur n RC (la protezatul total), care duce la
devierea rectilinie, sagital spre anterior de pn la 1mm, lefuirea acestuia se face dup
tehnica:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. IMRC
E. DUML
546. *Dac devierea protezei este oblic spre limb, contactul prematur, care trebuie lefuit,
se va adresa urmtoarelor reliefuri ale suprafeelor ocluzale ale dinilor artificiali ai
protezatului total:
A. versantelor meziale maxilare i distale mandibulare
B. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibul
C. cuspizilor vestibulari superiori
D. cuspizilor vestibulari inferiori i linguali superiori
E. cuspizilor vestibulari superiori i linguali inferiori
548. *Dup SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei totale ?
A. pacienii cu vrst biologic mult mai tnr dect cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 60 de ani
B. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 40 de ani
C. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 70 de ani
D. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 5 ani i cu vrst
psihologic cam cu 10 ani fa de cea cronologic
E. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 10 ani i cu vrst
psihologic cam cu 5 ani fa de cea cronologic
552. *Ce recomand HUTU pentru igienizarea obinuit, zilnic a protezelor totale?
A. splarea cu ap i detergent
B. fierberea protezelor
C. splarea cu periua de dini i past de dini
D. splarea cu peria de unghii cu spun, sub jet de ap
E. protezele nu se cur dect profesional
553. *Pentru curirea, cu efort minim a protezelor totale i chiar dezinfectarea lor cele mai
utilizate produse ar fi din categoria:
A. hipocloriilor acizi
B. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor
C. EDTA
D. Acizii diluai: acid clorhidric, fosforic, acetic
E. Peroxizii alcalini sub form de comprimate
558. Care este metoda HUTU de abolire a reaciei termice de priz a acrilatului
autopolimerizabil n cazul cptuirii directe?
A. dac senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ceai de mueel
n timp de ce proteza rmne pe cmp
B. dac creterea termic este insuportabil se practic o analgezie prealabil
C. dac la priza acrilatului senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete
cu ap, iar proteza rmne pe cmp
D. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur i se las s fac priz
n ap cald
E. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur, se cltete cu ap i
se reinser proteza repede n gur, dup care se nchide n ocluzie
561. *Care este amprenta funcional cea mai eficient n cazul cptuirilor temporare la
edentatul total protezat, cu materiale reziliente?
A. amprenta funcional cu gura nchis
B. amprenta funcional cu gura deschis
C. amprenta mucostatic
D. amprenta compus
E. amprenta fonetic
562. Care sunt factorii generali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la edentatul
total?
A. unele hemopatii
B. lambliaza
C. diabetul zaharat
D. demena senil
E. insuficiena renal cronic
563. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la edentatul
total?
A. creterea temperaturii atmosferice
B. microporozitile acrilatului
C. dizarmonii ocluzale, ce creaz instabilitatea protezelor
D. igiena deficitar a protezelor
E. scderea fluxului salivar
565. Care este clasificarea de Bucureti a stomatopatiilor protetice la edentatul total, dup
topografia leziunilor?
A. leziuni totale
B. tulburri vasculare sau eroziuni in situ
C. leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceraii, hiperplazii
D. leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceraii, hipertrofii, hiperplazii
E. leziuni de iritaie traumatic
566. Care sunt reaciile tardive ale protezelor totale asupra esuturilor suprafeei de sprijin?
A. apariia de leziuni precanceroase
B. apariia unor hiperplazii cauzate de aspiraia esuturilor
C. eroziuni ale mucoasei mobile
D. leziuni eritemato congestive, ulceraii bazale
E. hipertrofii ale mucoasei
567. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile protezelor
totale?
A. perituberozitar, datorit gravrii;
B. pe linia oblic intern, mai frecvent n zona posterioar;
C. la frenuri i bride nedegajate;
D. n zona vestibular frontal la maxilar;
E. n dreptul crestei zigomato alveolare.
568. Situaiile clinice care necesit amprentarea prin tehnici de presiune selectiv sunt
urmtoarele:
A. creasta mandibular rezorbit, n muchie de cuit;
B. creasta balant anterioar;
C. creast mandibular posterioar fibroas
D. creast maxilar aplatizat acoperit cu mucoas atrofic
E. creast mandibular aplatizat acoperit cu mucoas atrofic
572. Reperele de care trebuie sse in cont la stabilirea nivelului i direciei planului de
ocluzie, dup Lejoyeaux sunt:
A. planul de orientare protetic s formeze un unghi obtuz cu rezultanta forelor musculare
B. s se respecte factorii generali(vast, sex, tip constituional)
C. s se asigurare condiiile necesare unei fonaii corespunztoare
D . planul de orientare protetic s formeze un unghi ascuit cu rezultanta forelor musculare
E. s se in cont de caracterele ereditare ale individului
577. n tehnica Ivoclar , overbite-ul este difereniat n funcie de tipurile de ocluzie frontal:
A. ocluzia psalidodont: 1m
B. ocluzia psalidodont: 3 mm
C. ocluzia invers: 2mm
D. ocluzia adanc : 3-3,5mm
E. ocluzia adanc: 0,5-1mmm\.
583. Zona de mucoas pasiv mobil din zona de nchidere marginal distal:
589. Aspectele care se pota observa n urma examinrii i palprii limbii unui edentat total
sunt:
a. amprenta dinilor pe marginile linguale lateral;
b. fasciculaii pe dosul limbii;
c. atrofia jumtii linguale respective;
d. fisuri longitudinale care nu au ns semnificaie patologic;
e. devierea limbii n timpul protraciei maxime spre partea afectat deno paralizie a
nervului hipoglos.
596. Din punct de vedere protetic fiecare tuberozitate are urmtorii poli:
a. vestibular
b. palatinal
c. mezial
d. distal
e. caudal
597. Dup D.L Johnson i colab rezultatele medii ale msurtorilor efectuate de ei sunt:
a) lungimea medie a bolii palatine este de 4,8 cm
b) adncimea medie a palatului este de 1,2 cm
c) adncimea medie a palatului este de 15mm
d) unghiul de nclinaie antero-posterioar a versantului oral al crestei reziduale cu
palatul dur este de 25
e) limea palatului dur, n treimea mijlocie se cifreaz la o valoare medie de 41
mm i limea la nivelul intertuberozitar este de circa 45 mm
599. Dup Lejoyeux exist urmtoarele tipuri de tuberculi piriformi, din punct de vedere
alvalorii lor protetice:
a) Clasa I favorabili, fermi, adereni la planul profund, conveci acoperii de o
mucoas relativ groas
b) Clasa I favorabili, fermi, nu ader la planul profund, conveci acoperii de o
mucoas subire
c) Clasa II mai puini favorabili, uor conveci, mai mobili i mai comprimabili dar
nc api de a fi utilizai
d) Clasa III de valoare sczut, datorit calitii deficitare a esutului submucos, a
unei inserii joase i anterioare a ligamentului pterigomandibular sau nepurtrii
unei proteze
e) Clasa IV fr valoare, aproape inexisteni, deci inutilizabili pentru sprijinul i
stabilitatea protezelor
601. La ATM existena esutului conjunctiv dens fibros, dispus n patru straturi succesive
asigur urmtoarele caliti:
a) rezisten la forele ocluzale
b) rezisten la forele de forfecare
c) susceptibilitate crescut la fenomenul de mbtrnire
d) susceptibilitate mai redus la fenomenul de nbtrnire
e) posibilitate mai mare de vindecare n majoritatea afeciunilor articulare
610. In functie de forma si mecanismul de mentinere exista mai multe tipuri de coroane
telescopate :
a. Coroane telescopate cilindrice;
b. Coroane telescopate conice;
c. Coroane telescopate cilindro-conice;
d. Coroane telescopate efilate;
e. Coroane telescopate speciale.
612. Factorii care influenteaza efectul deplasarilor PPM asupra tesuturilor orale invecinate
sunt:
a. Lungimea bresei edentate;
b. Calitate sprijinului muco-osos;
c. Caracteristicile de suprafata ale dintilor stalpi;
d. Particularitatiile ocluzale;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
614. Principiile lui Korber referitoare la prepararea dintiilor stalpi in cazul folosirii unui
sistem telescopat sunt:
a. Grosimea capei primare la nivel cervical de 1mm;
b. Preparatie tangentiala la nivelul capei primare;
c. Convergenta ocluzala a bontului de 4-5,5`;
d. Incercuirea verticala a capei primare de 1-1,5mm;
e. Cea mai mare retentive se obtine la nivelul fetelor proximale;
615. Amprentarea crestelor reziduale in cazul protezelor partiale mobilizabile trebuie sa
urmareasca:
a. Inregistrarea precisa a fundurilor de sac;
b. Distribuirea fortelor pe o arie cat mai extinsa;
c. Delimitarea precisa a limitelor bazei seilor protezei;
d. Transpunerea tesuturilor crestelor supuse unui stress uniform;
e. Obtinerea succiunii.
620. In cazul edentatiilor de clasa I Kennedy tratate pri proteze scheletate, elementul
contrabasculant este reprezenat de:
a. Adeziunea bazei protetice la mucoasa;
b. Conectorul principal;
c. Un pinten ocluzal plasat cat mai anterior;
d. Bratul elastic al crosetului turnat;
e. Conectorul secundar.
625. Decizia de a ajusta planul ocluzal prin frezare si coronoplastie se va face pentru:
a. Imbunatatirea contactelor interdentare;
b. Corectarea planului ocluzal;
c. Imposibilitatea de a extrage dintii malpozitionati;
d. Distribuirea mai uniforma a solicitarilor ocluzale;
e. Diminuarea reliefului ocluzal.
633. Conditiile pe care trebuie sa le respecte orice conector principal maxilar sunt:
a. Marginile sale se plaseaza la cel putin 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor
restanti;
b. Folierea modelului se face numai in anumite zone;
c. Zonele anterioara respective posterioara ale placutei fenestrate nu trebuie sa aiba mai
mult de 4 mm latime;
d. Toate marginile se rotunjesc la contactul cu tesuturile subiacente;
e. Grosimea conectorilor este intre 0,40 si 0,60mm.
641. Numarul minim de crosete necesar unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor
stalpi astfel:
A.un dinte stalp primeste minim un croset
B.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim doua crosete
C.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete
D..in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete
E.in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza patru crosete
642. Avantajele utilizarii SSMSS in protezarea scheletata sunt:
A. se pot utiliza in cazul coroanelor clinice mici
B. estetica superioara
C. ajuta la distribuirea uniforma a stresului masticator
D. se pot repara usor
E. confort sporit pentru pacient
644. Durerea aparuta la nivelul periferiei campului protetic asociata cu durere la nivelul
crestelor se trateaza astfel:
A.Prin captusirea seilor
B. Prin captusiri reziliente
C. Prin refacerea conectorilor
D.Prin echilibrari ocluzale
E.Prin indepartarea surplusurilor de acrilat si slefuire
A.Rapiditatea executiei
B.Pacientul nu ramane fara proteza
C.Modificarea rapoartelor ocluzale
D.Materialul folosit este mai omogen
E.Nu apar iritatii mucozale
657. Transformarea unei proteze partiale in supraproteza prin metoda directa presupune:
A.Amprenta cu proteza in situ
B.Inregistrarea ocluziei
C.Amprenta arcadei antagoniste
D.Prepararea dintilor
E.Inserarea protezei in cavitatea bucala
a) Bratul opozant
b) Corpul crosetului
c) Umarul bratului retentiv
d) Conectorul secundar
e) Conectorul principal
666. Clasificarea crosetelor turnate dupa numarul dintilor stalpi pe care se ancoreaza
crosetele:
A. Unidentare
B. Crosete deschise dental
C. Bidentare
D. Deschise edental
E. Pluridentare
669. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A. la canini pe feele vestibulare
B. la premolari pe feele vestibulare
C. la molari pe feele vestibulare
D. la premolari i molari pe feele linguale
E. la molari pe feele linguale
671. *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este:
A. plat, cu torus de mrime medie
B. plat, fr torus
C. ogival, fr torus
D. ogival, cu torus situat anterior
E. adnc, fr torus
674. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se
ncadreaz clasei:
A. I -a
B. a II-a
C. a III-a
D. a IV-a
E. a VI-a
679. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori:
A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare
B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi
C. zonele de interferen dentare i mucoosoase
D. fizionomie
E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului
682. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach
este necesar o retenie subecuatorial a dinilor stlpi de:
A. 0,25 mm
B. 0,30 mm
C. 0,50 mm
D. 0,75 mm
E. 1 mm
683. *Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni:
A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive
B. zonele vestibulare laterale i zona Ah
C. punga lui Eisenring i zonele Schrder
D. la nivelul bolii palatine
E. n anurile pterigopalatine
688. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
690. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial
scheletat maxilar sunt:
A. mijlocul crestelor alveolare
B. bridele
C. parodoniul marginal
D. torusul
E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
695. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor
pariale se numesc:
A. elemente de meninere indirect
B. elemente de meninere direct
C. elemente de sprijin
D. elemente de stabilizare
E. elemente contrabasculante
696. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate
(n edentaii clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de:
A. exostozele cmpului protetic
B. topografia i ntinderea edentaiei
C. supraextinderea eilor
D. actele reflexe
E. gravitaie la mandibul
699. Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi:
A. pintenii ocluzali
B. pintenii supracingulari
C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti
D. retentivitile protezei
E. conectorii secundari
701. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element
protetic sunt:
A. deplasrile laterale
B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor
C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor
D. mezializarea protezelor
E. distalizarea protezelor
702. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a
eilor protezelor pariale scheletate trece prin:
A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior
C. pintenii cei mai meziali
D. printenii cei mai apropiai de edentaie
E. extremitile distale ale eilor
704. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa
II-a Kennedy sunt cauzate de :
A. plasarea greit a conectorilor secundari
B. montarea greit a dinilor artificiali
C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor
D. eile protezei prea scurte
E. eile protezei prea extinse
705. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi:
A. bruxism
B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi
C. efecte disortodontice
D. carii
E. inconfort pentru pacient
708. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel
puin:
A. 3 mm
B. 9 mm
C. 16 mm
D. 4 5 mm
E. 10 mm
712. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de:
A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei
B. croet continuu
C. bare
D. conector principal dentar
E. A + B
715. *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:
A. 0,4-0,6 mm
B. 2 mm
C. 4-5 mm
D. 6-9 mm
E. 10 mm
724. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui stlp
determin:
A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I
B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea
C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare
727. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers
deschis posterior este dispus:
A. vestibulo-distal
B. oro-mezial
C. mezial
D. distal
E. vestibulo-mezial
728. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4
brae, trebuie s fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolari
B. maxim 0,50 mm pe premolari
C. maxim 0,25 mm pe molari
D. maxim 0,50 mm pe molari
E. maxim 0,50 mm pe premolari i molari
734. Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete:
A. croetul mixt biactiv
B. croetul cu aciune posterioar
C. croetul cu aciune posterioar invers
D. croetul unibar
E. croetul inelar
735. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are
urmtoarele componente:
A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar
B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal
C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual
D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal
E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal
736. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial:
A. tipic
B. n diagonal
C. numit ecuator protetic Nr.2
D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal
E. cobort
749. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze
scheletate sunt:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare
B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare
C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice
D. s asigure modelarea marginal funcional
E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare
751. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dento-
parodontal, scopul amprentei funcionale este:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani
B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare
C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional
E. marginile amprentei s fie modelate funcional
762. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul
crestelor poate fi cauzat de:
A. exostoze
B. conectori principali elastici
C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei
D. ei supraextinse
E. contacte premature i interferene
763. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale
sunt:
A. tonusul sczut al muchiului buccinator
B. tonusul crescut al orbicularului buzelor
C. ocluzie lateral cap la cap
D. comportamentul propulsiv al limbii
E. nu exist
765. Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd:
A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani
B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect
C. croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm
D. extinderea eilor este prea mare
E. ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri
OCLUZOLOGIE 30 subiecte
769. Examenul statusului funcional al muchiului pterigoidian lateral inferior se face prin:
A. palpare exobucal
B. palpare endobucal paratuberozitar
C. test de compresiune
D. test de rezisten la propulsie
E. test de rezisten la retropulsie
773. n cazul unui pacient cu dizarmonii ocluzale, care prezint mobilitate dentar
exagerat i odontalgie, diagnosticul este de ocluzie:
A. funcional
B. terapeutic
C. habitual
D. traumatic
E. ocazional
775. Micarea de laterotruzie dreapt este ghidat de cuspizii vestibulari ai lui 1.4. i 1.5.
Situaia descrie:
A. un ghidaj canin
B. un ghidaj de grup.
C. dou interferene ocluzale de parte lucrtoare
D. dou interferene ocluzale de parte nelucrtoare
E. nici una din cele de mai sus
776. Disfuncia muchiului pterigoidian lateral inferior se caracterizeaz prin:
A. dificulti la ghidarea mandibulei n RC
B. test de compresiune pozitiv
C. test de rezisten la retropulsie pozitiv
D. palparea endobucal dureroas
E. toate cele de mai sus
COMPLEMENT MULTIPLU
784. Versantul intern al cuspidului palatinal maxilar al lui 2.5. poate realiza:
A. interferen nelucrtoare n protruzie
B. contact prematur cu alunecare n centric antero-lateral stng
C. contact prematur cu alunecare n centric antero-lateral dreapt
D. interferen ocluzal n laterotruzie dreapt
E. interferen n laterotruzie stnga
796. Un pacient prezint n ORC un contact prematur ntre versantul intern al cuspidului
palatinal maxilar i versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, zona de contact
fiind mai apropiat de vrful cuspidului de sprijin mandibular. n acest caz echilibrarea
ocluzal include urmtoarele etape:
A. lefuirea versantului intern al cuspidului vestibular mandibular
B. lefuirea versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
C. lrgirea zonei receptoare maxilare
D. lrgirea zonei receptoare mandibulare
E. lefuirea vrfului cuspidului palatinal maxilar
806. Dupa extracie se pierde din ltimea osoas. Aceasta pierdere dup un an este de pn
la:
a. 20%
b. 30%
c. 40%
d. 10%
e. 50%
810. Care este vrsta minima de la care se poate recomanda inserarea implantelor endoosoase
la sexul masculin:
a. 15 ani
b. 18 ani
c. 24 ani
d. 12 ani
e. 20 ani
811. Ortopantomografia
a. ofer date despre oferta osoas n grosime
b. nu ofer date despre angulaia crestelor edentate
c. ofer o imagine micorat cu 30-70 % n sens vertical i cu 20 - 30% n sens
orizontal fa de situaia clinic
d. se utilizeaz pentru determinarea lungimii implantelor
e. are dezavantajul c nu poate oferi date cu privire la poziia canalului
mandibular n plan orizontal
813. Dac un implant nu are stabilitate primar optim se poate recurge la:
a. augmentarea vestibular a zonei
b. extragerea lui.
c. alegerea unui implant cu diametru mai mare
d. extragerea lui detoxifierea suprafeei cu acid citric i reinserarea lui
e. inserarea lui cu cheia dinamometric
814. Cimentarea suprastructurilor fixe pe mai muli stlpi implantari se realizeaz cu:
a. ciment ionomer de sticl
b. ciment provizoriu fr eugenol
c. ciment oxifosfat de zinc
d. ciment poliuretanic
e. ciment diacrilic
825. n cazur supraprotezrilor pe implante Ce tip de conexiune are retenia cea mai mare:
a. calareii pe bara Dolder
b. bilele cu oringuri din teflon
c. telescoapele galvanoformate
d. magnetii
e. culise
826. Principalele avantaje ale telescoapelor galvanoformate sunt
a. obinerea pasivitii suprastructurilor
b. preul de cost redus
c. procedeu tehnologic facil
d. uzura redusa comparativ cu telescoaple turnate
e. suprastructura nu necesit schelet metalic
PROTETIC FIX
COMPLEMENT SIMPLU
832. *Avantajele incrustaiilor din aliaje nobile fa de obturaiile din amalgam sunt:
A. coloreaz esuturile dentare
B. modelarea extrabucal permite refacerea unei bune morfologii ocluzale
C. pot fi realizate de ctre medicul dentist
D. sensibilitatea tehnologic privind turnarea i prelucrarea
E. nici un rspuns corect.
COMPLEMENT MULTIPLU
854. Incrustaiile :
A. sunt proteze unidentare care se folosesc n tratamentul leziunilor coronare
B. sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare
C. acoper faa vestibular a dinilor frontali
D. au indicaii protetice
E. metalice se realizeaz din aliaje nobile i titan
856. Pinlay-urile:
A. sunt incrustaii cu crampoane
B. utilizeaz elemente suplimentare de retenie
C. sunt incrustaii extracoronare
D. se mai numesc i inlay-uri cu crampoane
E. variantele B i C
859. Incrustaiile din rini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmtoarele
avantaje fa de tehnicile directe:
A. timpul de lucru mai scurt
B. preul de cost mai redus
C. adaptare marginal mbuntit
D. realizarea n condiii optime a ariei de contact
E. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime
860. Tehnica semidirect intraoral de realizare a incrustaiilor din rini compozite prevd:
A. realizarea de ctre tehnician
B. fotopolimerizarea in situ
C. brunisarea incrustaiilor dup cimentare
D. aplicarea unui agent de izolare naintea inserrii i polimerizrii compozitului
E. prepararea cavitii i aplicarea obturaiei de baz
881. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezint urmtoarele
avantaje:
A. relieful ocluzal corect realizat de ctre tehnician
B. scurtarea timpului de lucru
C. evitarea erorilor din cursul machetrii
D. adaptare marginal mbuntit
E. posibilitatea paralelizrii dinilor de ctre tehnician
894. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este
de:
A) 2
B) 3
C) 6
D) 10
E) nici un rspuns nu este corect
895. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei
tangeniale a bontului:
A) fore de rotaie pure
B) fore de ncovoiere pure
C) fore de forfecare pure
D) fore de traciune pure
E) nici un rspuns nu este corect
898. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un rspuns nu este corect
899. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic
acceptat este de maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g
901. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup:
A) 2 sptmni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un rspuns nu este corect
903. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei
dup:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un rspuns nu este corect
COMPLEMENT MULTIPLU
908. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii:
A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei
B) s poat fi observat uor de ctre practician
C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii
D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
924. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar
D) eficiena rcirii cu ap
E) eficiena rcirii cu aer
934. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se
manifest astel:
A) inlamaie gingival persistent
B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
COMPLEMENT SIMPLU
COMPLEMENT MULTIPLU
976. O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac:
A. cei doi stlpi au un parodoniu sntos
B. brea este de maximum doi dini
C. brea este de minimum 3 dini
D. direcia crestei edentate e rectilinie
E. nici un rspuns
985. Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde:
A. configuraia rdcinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor
COMPLEMENT SIMPLU
COMPLEMENT MULTIPLU
1046. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de:
A) reducere a vscozitii acidului poliacrilic
B) prelungete timpul de priz
C) scade timpul de priz
D) agent cariostatic
E) cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile
1065. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de:
A) contacte premature
B) interferene
C) cmp masticator supra sau subdimensionat
D) protecia tesuturilor gingivale
E) contacte intraarcadice prea strnse
1067. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi
determinat de:
A) o implicaie pulpar
B) un contact prematur
C) necroza pulpei
D) respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice
E) toate rspunsurile sunt greite
1071. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
A) rin compozit
B) spray ocluzal
C) Fit Checker
D) ruj+cloroform
E) silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus
1093. Solidarizarea protezelor unidentare fixe la esuturile dure dentare sau la stlpii
implanturilor se face prin:
a. Cimentare;
b. Lipire;
c. Adeziune;
d. Sudura cu laser;
e. Nici o varianta corect.
1095. Interferenele ocluzale pot apare n cursul micrilor mandibulare i pot fi dup
Schillinburg:
a. Interferene nelucrtoare n propulsie;
b. Interferene lucrtoare n propulsie;
c. Interferene nelucrtoare n lateralitate;
d. Interferene lucrtoare n lateralitate;
e. Nici o variant corect.
1099. Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe ci:
a. Relaxare psihologic;
b. Relaxare farmacologic;
c. Relaxare mecanic;
d. Relaxare prin stimulare electric;
e. Nici una din variante nu este corect.
1101. Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurrii protetice fixe depinde de:
a. Gradul de distrucie coronar;
b. Estetic;
c. Aspectul financiar;
d. Dotarea laboratorului de tehnic dentar;
e. Toate variantele sunt corecte.
1112. Paralela ntre restaurrile protetice fixe i cele mobilizabile evideniaz urmtoarele:
1113. n ceea ce privete valoare parodontal a dinilor stlpi, urmtoarele afirmaii sunt
adevrate:
a. crete prin depulpare
b. scade prin practicarea tehnicilor de adiie
c. crete prin practicarea regenerrii tisulare ghidate
d. scade prin realizare transfixaiilor
e. ocluziile disfuncionale necesit utilizarea unui numr mai mare de stlpi
1116. Se d urmtoarea formul dentar. Care din afirmaiile de mai jos sunt adevrate:
1.8 1.7 15 14 1.3 x x 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28
1119. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevrate n ceea ce privete biomecanica unei
RPF:
a. nlimea coronar, lungimea extensiilor protetice i lungimea meziodistal a suprafeelor
ocluzale sunt cele 3 brae care pot determina momente de for ale RPF
b. momentul de rotaie n jurul axei meziodistale poate fi redus prin ngustarea tablei ocluzale
i/sau prin echilibrarea ocluzal foarte riguroas
c. este de dorit solidarizarea a doi dini stlpi cu mobiliti mult diferite ntr-o RPF
d. n cazul unei RPF cu extensie dinii stlpi situai mai aproape de extensie sunt supui unei
fore de traciune
e. n cazul unei RPF cu extensie dinii stlpi situai mai departe de extensie sunt supui unei
fore de compresiune
1120. Care din urmtaorele afirmaii sunt adevrate n ceea ce privete conservarea
structurilor dure dentare:
a. este necesar prepararea uniform a suprafeelor dentare utiliznd anuri de orientare
b. suprafaa ocluzal va fi preparat plan
c. zona terminal a coroanelor de nveli poate intra n contact cu suprafeele unor obturaii
fr risc de fractur sau carie secundar
d.chanfreinul conserv esuturile dentare mai bine dect pragul
e.de cte ori este posibil se prefer marginile coroanelor plasate subgingival
1122. Care afirmaii sunt adevrate referitor la preparaia zonei terminale a bonturilor:
a. o dehiscen marginal de 500m poate fi coinsiderat acceptabil din punct de vedere
clinic
b. pentru o adaptare corect limitele preparaiei trebuie s fie precise, reproductibile i vizibile
clar pe modelul de lucru
c. prepararea tangenial se indic n cazul dinilor basculai sau a incisivilor inferiori
d. chanfreinul este indicat ca zon terminal pentru coproanele turnate i pentru zona lingual
a CMMC
e. chanfreinul lat se prepar cu un instrument diamantat cilindroconic cu vrf rotunjit
1130. Pentru prevenirea fracturarii pereiilor canalului n timpul cimentrii sau a neadaptrii
corecte a DCR n canal se fac urmtoarele recomandri:
a. consistena cimentului s fie fluid, pentru a reduce la minimum presiunea hidraulic din
timpul cimentrii;
b. consistena cimentului s fie ct mai ridicat, pentru a reduce riscul descimentrii;
c. s se asigure un an pentru refluarea cimentului;
d. s se acopere restaurarea corono-radicular, imediat dup cimentare, cu o RPF provizorie;
e. meninerea pasiv a dispozitivului dup cimentare.
1131. Principiile de baz ale iluziilor care se refer la form i contururi sunt:
a. liniile verticale accentueaz nlimea i diminueaz limea;
b. liniile orizontale diminueaz limea i accentueaz nlimea;
c. umbrele adaug profunzime;
d. liniile verticale diminueaz nlimea i accentueaz limea;
e. unghiurile influeneaz perceperea liniilor care se intersecteaz.
1132. * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de:
a. injectare (presare);
b. strunjire (frezaj);
c. electroeroziune;
d. tehnicile CAD/CAM;
e. sonoeroziune.
1133. *Sistemul CEREC permite obinerea de restaurri protetice fixe integral ceramice prin:
a. injectare (presare);
b. turnare;
c. electroeroziune;
d. tehnologie CAD/CAM;
e. sonoeroziune.
1136. Pentru inserarea unei restaurri protetice adezive statusul parodontal trebuie s
ndeplineasc urmtoarele cerine:
a. adncimea anuui gingival de 2 mm;
b. mobilitate dentar de maximum gradul 2;
c. absena rizalizei;
d. mobilitate dentar de maximum gradul 1;
e. absena atofiei orizontale i verticale.
A. Sodiul
B. Calciul
C. Fierul
D. Dioxidul de carbon
E. Fluorul
1143. Dintre teoriile mecanismelor interne n geneza cariei dentare fac parte:
A. teoria proteolitic
B. teoria chimico-parazitar
C. teoria enzimatic
D. teoria reflex
E. teoria biochimic
1144. Care sunt zonele coroanei dentare mai puin cariorezistente, din cauza coninutului
redus de fluor:
A. suprafeele ocluzale
B. coletul
C. suprafeele proximale
D. fosele i fosetele
E. anurile ocluzal
A. vrsta dintelui
B. intensitatea excitanilor
C. viteza de progresie a cariei
D. igiena bucal
E. volumul salivar
1153. n cadrul planului de tratament al cariei simple, tratamentul profilactic se refer la:
A. rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul feelor palatinale ale frontalilor
superiori
B. rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul marginilor incizale ale
frontalilor inferiori
C. existent n nomenclatura propus de Black
D. rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format n vrful cuspizilor premolarilor
E. presupune destrucia unghiului incizal al frontalilor afectai
1155. Ameloplastia:
A. reprezint pierderea prin aciune mecanic a marginilor incizale sau feele ocluzale ca
rezultat al micrilor funcionale i parafuncionale
B. reprezint bizotarea conturului marginal de smal la 45
C. reprezint un procedeu de modelare a suprafeelor smalului cu instrumentar rotativ
D. presupune remodelarea fisurilor ce nu penetreaz mai mult de 1/2 din grosimea
smalului
E. se face i la dinii susceptibili de carie, la care nu este anticipat prepararea unei
caviti
1161. Poziia de lucru din dreapta pacientului (ora 9) se folosete n urmtoarele situaii:
A. nu sngereaz
B. este un esut vascularizat
C. nu are capacitatea de reparaie prin cicatrizare
D. nu este expus factorilor din mediul bucal
E. este o plag infectat
1178. Condiiile n care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt:
1183. Care din urmtoarele afirmaii despre pinurile de retenie sunt adevrate:
1187. Etapa iniial a preparrii unei caviti clasa I pentru amalgam presupune:
1191. Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor
pulpare favoriznd:
A. procesele de liza celulara
B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie
C. scade permeabilitatea pereilor vasculari
D. diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
1197. Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai multe
caliti pentru reuita tratamentului si anume:
A. insolubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie
E. selectivitate de percepie
1201. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa
coronara dup
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii:
A. la adolesceni pe molari si premolari
B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dini parodontotici
D. la copii
E. molarii persoanelor in vrsta
1213. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:
A. simplitatea si rapiditatea execuiei
B. insolubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare
dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1217. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt
reprezentate de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mica a obturatiei
1218. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt
reprezentate de:
A. nu asigura obturatie omogena a canalelor
B. necesita o largire excesiva a canalului
C. necesita mult timp
D. este laborioasa
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
1225. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot
fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Cimenturile ionomere de sticl
E. Amalgamul de cupru
1228. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
A. Topografia edentaiei
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1234. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea
gutapercii ramolite prin incalzire:
A. Condensarea laterala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Sistemul Ultrapack
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
1249. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:
A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus
1259. *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de
pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
1311. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde
de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei n agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
1337. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspecie
D. radiografie
E. testri bacteriologice
1355. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care
asigura protectia pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
1361. *Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti :
A. Indeprtarea complet a smalului subminat
B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite
C. Indeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezisten
E. Respectarea regulilor de retenie
1379. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la
obtinerea unei consistente vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la
obtinerea unei consistente cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15
secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
1387. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau
fisuri pentru a putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
1388. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
1394. Compomerii:
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului
rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare
acida conventionala prealabila aplicarii primerului
1396. Linerii:
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
1408. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la
obinerea unei consistene vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la
obinerea unei consistene cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
1419. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
1428. Care este scopul i indicaia procedurii terapeutice numit controlul cariei?
A. n caviti profunde
B. n caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase
C. stopatea progresiei cariei cu mpiedicarea afectrii tuturor dinilor
D. la dini cu leziune carioas minim
E. n caviti punctiforme
1457. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces
carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
1477. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
1483. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera
unde se utilizeaz:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
1486. Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
1493. Diga:
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracia parilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
1521. *Care este numrul minim de lame tietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
1529. Dalta:
A. se folosete pentru planarea smalului si a dentinei
B. se folosete pentru clivarea smalului si a dentinei
C. marginea tietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. acioneaz printr-o micare de apsare
E. acioneaz printr-o micare de raclare
1542. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa
este reprezentata de:
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
1544. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este
dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala
a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1551. Ameloplastia:
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
1555. *In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal
a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1559. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam
este de minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
1567. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
1568. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral
D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
1571. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale
dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
1572. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de
clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii:
A. existenta unei rate crescute a cariei
B. eroziuni profunde
C. abrazii superficiale
D. abrazii suficient de profunde
E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement
1573. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de
urmatorii factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic
1575. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor
avansate si extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
1576. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:
A. 90
B. 100
C. de maxim 110
D. de minim 90
E. de minim 80
1579. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se
completeaza cu:
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite
1582. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari
ce vor fi obturate cu amalgam se face cu:
A. frezele trepan
B. frezele 245
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
1583. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul:
A. de a proteja pulpa
B. de a pastra dintele puternic
C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
D. de a reduce pretul de cost a manoperei
E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam
1594. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se
fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul
in continuare celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al
coroanei
1595. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in
unghiurile mezio-axiale si
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe
cuspidul distopalatinal
1601. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de
clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1602. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine
cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
1605. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor
mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
1608. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are
urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
1616. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce
adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1621. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie pentru peretele gingival al cavitii de clasa
a ll-a?
A. freza sferica
B. freza nr. 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr. 1169
E. feza nr.
1622. Care este lungimea anurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavitii
de clasa a ll-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
1623. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este
dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a
fetei aproximate?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1625. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,
care este limea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1626. Care este adincimea puurilor de retentie din peretele gingival al cavitii de
clasa a ll-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1629. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin fr retentie
in coada de rindunica in vederea obturrii cu amalgam?
A. freza sferica nr.
B. freza sferica n r.
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
1630. *Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin pentru
realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturrii cu amalgam?
A. freza sferica nr.
B. freza sferica nr.
C. freza nr. 245
D. freza nr. 256
E. freza nr. 169L
1664. Saliva:
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare
decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda
submandibulara
D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea
redusa de saliva care ajunge in acea zona
1686. Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
1688. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
1691. Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
1699. * Microcirculatia pulpara este mai rapida dect in multe alte regiuni ale
corpului, nregistrnd la nivelul arteriolelor valori de :
A. 0,08 mm/sec
B. 0,20 mm/sec
C. 0,3-1 mm/sec
D. 0,15 mm/sec
E. 0,10 mm/sec
1705. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin:
A. lipsa hematiilor
B. prezenta limfocitelor
C. discontinuitate
D. caracterul pasiv
E. funcionare intermitenta
1712. *Cum sunt pereii, duri integrii care acoper pulpa, fata de agenii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociai
E. impermeabili
1726. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa
coronara dup anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in
urmtoarele condiii:
A. la copii si adolesceni pe molari si premolari
B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dini mobili parodontotici
D. dini cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in vrsta
1730. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet
clinic, in care modificrile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
1733. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificrile vasculare
B. modificrile chimice
C. modificrile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
1734. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaie a gangrenei pulpare
sunt prezente si urmtoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secreii seroase pe canal
C. rspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percuia in ax
E. sangerare in camera pulpara
1737. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluia sa urmtoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
1738. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evoluie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona
respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numrul de rdcini ale dintelui
E. vrsta pacientului
1739. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre:
A. resorbie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
1744. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
1746. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afeciune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaie si produsele de lichefactie colectate
in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a esutului pulpar
1747. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport
cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evoluie
C. condiiile topografice locale
D. condiiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
1752. Care sunt situaiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturaii coronare de amalgam
B. dini acoperii de coroane
C. lucrri protetice cu ancoraj in canal
D. corpi strini in canal
E. rdcini curbe
1753. Extracia dinilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in:
A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale
B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcionala
C. cazurile care nu rspund la medicatia antibiotica
D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul
E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar
1758. Daca secreia este seroasa si moderata se pot aplica urmtoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extracia dintelui
1777. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:
A. simplitatea si rapiditatea execuiei
B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al
instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1781. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de lrgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 numr mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numr mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
1787. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul
supranclzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al nclzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
1788. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze
la distanta urmtoare de constricia apicala:
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
1789. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:
A. lrgirea canalului prin telescopare regresiva step -back
B. crearea unui stop apical corect in dentina
C. lrgirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si
trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex
D. canale nguste
E. canale curbe
1794. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda
introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
1797. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie:
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
1807. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii
de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
1824. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt
reprezentate de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mare a obturatiei
1839. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
1846. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1854. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse
firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla
1860. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic,
calibrat la apex, sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici
D. Dezobturare dificila n caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
1861. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica
cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate n portiunea apicala
D. Canalele n forma literei "C"
E. Canalele ovalare n portiunea apicala
1869. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
1884. Linerii:
A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect
B. nu realizeaz o bun izolare termic
C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici
1887. Compomerii:
A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului
rinilor convenionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani
C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab
E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare
acid convenional prealabil aplicrii primerului
1898. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea
gutapercii ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
1910. Forcepsul:
A. deriv din forcepsul ginecologic
B. se numeste i poanson
C. servete la perforarea cauciucului de dig
D. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig
E. are pe braul superior un ic perforator
1912. * Factorul c:
A. mai este denumit i factor de conformare a cavitii
B. exprim raportul dintre suprafeele cariate i sntoase ale unui dinte
C. poart numele de factor de configuraie
D. reprezint raportul dintre numrul de perei ai unei caviti de care se cupleaz compozitul
i numrul de suprafee libere ale dintelui
E. este un indicator valoros al prevalenei cariei dentare
1913. *O hibridizare optim a dentinei presupune:
A. rina adeziv trebuie aplicat n strat ct mai subire
B. primerii autogravani se aplic dup gravajul acid global
C. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce
contracia de polimerizare
D. primerul se aplic doar pe dentina uscat
E. gravare global (aplicarea acidului att pe smal ct i pe dentin) timp de 15 secunde
1940. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece:
A. este dozat
B. nu difuzeaz n afara cavitii
C. uor de aplicat
D. se prepar extemporaneu
E. se ndeprteaz greu
1944. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Solutie de clorura de sodiu 7%
1962. *Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluie de clorur de sodiu 7%
1972. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt:
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la
dentina sanatoasa
C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul
medicamentos si cu agenti fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si
gangrena)
E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1977. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu
necroza sau gangrena pulpara se inscriu:
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
1982. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara:
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de
agresiv
D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea presiunii,
tierea intermitent i
E. folosirea rcirii dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este
prompt i intens
2057. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica,
NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2063. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in
cazul depasirii apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
2068. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire
efectuate cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N 2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
2072. *n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic,
NU se indic:
A. Drenaj endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2073. *n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic:
A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimic
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electric
E. Paste cu antibiotice
2075. *Ameloplastia:
A. este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur
B. trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului
D. nu este indicat dac implic un contact centric
E. este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a
2089. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre
forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
2094. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice
se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2095. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
2104. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
2105. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. topografia loco-regionala
E. starea tesutului pulpar
2106. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
2114. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie
abundenta si persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
2115. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuretaj apical prin fistula
C. Cauterizare electrica
D. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
E. Rezectie apicala
2122. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice,
se indic:
A. Drenajul endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic
2125. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimic
D. Cauterizarea electric
E. Realizarea unui abces medicamentos
2131. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute,
se trateaz prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub
pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament
ocluziv.
D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului.
E. Toate de mai sus.
2144. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
2149. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica
2170. n mod clasic timpul de demineralizare n cazul folosirii rinilor compozite pentru
sigilri este de:
A. 60 secunde pentru dinii permaneni
B. 120 secunde pentru dinii permaneni
C. 60 secunde pentru dinii temporari
D. 120 secunde pentru dinii temporari
E. nu necesit demineralizare
2171. Incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz interaciunii mai multor factori:
A. capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n fosetele i anurile
adnci
B. existena unei cantiti mai mari de smal ntre suprafaa dintelui i jonciunea smalt-
dentin la nivelul anurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizrii unei curiri foarte bune
D. existena unor anuri ocluzale largi n form de"V"
E. concentraia mai mica de fluor n smalul ocluzal dect n cel proximal
2192. Debutul cariilor ocluzale din anuri i fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene
B. bazei anurilor ocluzale
C. orificiului i pereilor verticali ai anurilor
D. pereilor vestibulari ai anurilor
E. pereilor orali ai anurilor.
2204. * Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la dinii temporari este:
A. 2-3 ani
B. 3-4 ani
C. 4-5 ani
D. 5-6 ani
E. 6 ani.
2205. *Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la molarii de 12 ani i premolari
este:
A. 9-10 ani
B. 10-11 ani
C. 11-12 ani
D. 11-13 ani
E. 12-14 ani.
2212. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt
corecte:
A. sunt rini schimbtoare de ioni
B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
E. nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material
utilizat
2213. *Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este
adevarat:
A. sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
B. au aceeai rezisten de legatur ca i sigilanii granulari
C. au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
D. au aceea i rat de retenie ca sigilanii granulari
E. conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
2214. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu
un ciment glass ionomer:
A. izolarea cmpului operator
B. aplicarea agentului de demineralizare.
C. splarea zonei demineralizate sub izolare
D. uscarea i aplicarea glass ionomerului
E. controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
2215. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
B. izolarea i uscarea cmpului operator
C. demineralizarea anurilor i fosetelor
D. splarea cu jet continu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolarii
cmpului operator
E. aplicarea materialului de sigilare
2219. *La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai
slab:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji lonomer Type III
E. Visio-Seal
2221. *La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri
largi, coala Scandinav recomand:
A. sigilare
B.. sigilare largit
C. expectativ
D. aplicaii de lacuri fluorate
E. nici una dintre acestea
2228. Care din urmtoarele tipuri de fibre gingivale se gsesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
2232. * Parodontometria
A. este o metoda de nregistrare grafic a mbolnvirilor parodoniului marginal
B. Reprezint o diagram a feelor vestibulare i orale a arcadelor dentare
C. Reprezint o metoda clinic de masurare i evaluare nainte i n cursul tratamentului
a retraciei gingivale, a adncimii pungilor parodontale i a gradului de mobilitate
D. Intervalul ntre doua linii orizontale corespunde unei distane de 2 mm
E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinire liniile ngroate situate n
zona ocluzal este de 1 mm
2233. Anamneza
A. Este prima etap de examinare
B. Stabilete un diagnostic de certitudine sau prezumtiv
C. Cuprinde o examinare clinica obiectiv
D. Se bazeaz pe ntrebri i interpretarea rspunsurilor date de bolnav
E. Se realizeaz printr-o interogare i discuie, prin examinarea modului de rspuns a
pacientului
2234. Anamneza
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor poteniale mbolnviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Oblig la o examinare de specialiate prin ndrumarea spre medicul specialist n boli
interne
E. Se realizeaz prin inspecie i palpare
2253. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoin, ciclosporin,
antagoniti de calciu este:
A. o gingivit hiperplazic idiopatic
B. o gingivit alergic
C. o gingivit hiperplazic
D. o gingivit hipertrofic descuamativ
E. o gingivit iritativ sau de iritaie
2256. Gingivitele simptomatice se gsesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcin
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficiena renal cronic
2291. *Cte zone distincte afectate se descriu histopatologic n gingivita acuta ulcero-
necrotic?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
2305. *Gingivo-stomatita aftoas are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici
au dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
2327. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula
contine:
a) glicoproteine
b) carbohidrati
c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii
d) celule fagocitare
e) celule epiteliale descuamate
2332. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri
de :
a) Mg
b) Al
c) Ca
d) Fe
e) Li
2333. *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice
:
a) fosfat de Na
b) carbonat de Mg
c) fosfat de Zn
d) carbonat de Ca
e) sulfat de Ca
2340. Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita
terapeutica:
a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
b) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
c) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
d) clasa I - igiena bucala, detartraj
e) clasa III - I+II si tratament complex parodontal
2341. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte :
a) mezio-vestibular
b) disto-vestibular
c) mezial si distal
d) mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
e) disto-palatinal (sau disto-lingual)
2342. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate :
a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
b) suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori
c) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
d) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
e) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
2345. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante :
a) fuxina bazica 2-3%
b) albastru de metil 5%
c) violet de gentiana 2%
d) albastru de toluidina 1%
e) fluoresceina
2370. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) fisuri STILLMAN
b) feston McCALL
c) atrofie osoasa predominant verticala
d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
e) hiperestezia
2371. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale :
a) molarilor secunzi si incisivilor
b) molarilor primi si caninilor
c) molarilor primi si incisivilor
d) molarilor secunzi si caninilor
e) premolarilor
2372. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la
nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la
adult
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7 grade de afectare.
2389. Clorhexidina :
a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore
d) in concentratie de 1g/ml are actiune bacteriostatica
e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare
2390. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum
sunt :
a) depunerea crescuta de tartru subgingival
b) coloratii galben-maronii ale dintilor
c) gust amar
d) iritatii masive ale mucoasei bucale
e) tulburari digestive
2391. Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt :
a) fluorura de sodiu
b) fluorura de potasiu
c) fluorura de staniu
d) silicatul de zirconiu
e) clorura de cetilpiridinium
2393. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta
Gracey
a) 5/6
b) 7/8
c) 9/10
d) 11/12
e) 13/14
2400. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt :
a) streptomicina
b) ampicilina
c) penicilina
d) eritromicina
e) cefalosporine
2403. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara :
a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea
b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare
d) starea pulpei dentare
e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
2417. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi:
A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan
B.senzatie de tensiune in oasele maxilare
C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere
D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp
E.mobilitate dentara anormala
2421. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului
marginal:
A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
2434. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita
corect si efectuata complet, in:
A. 2-3 min
B. 4-6 min
C. 1-2 min
D. 5-7 min
E. 3-5 min
2445. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat :
A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel
B. extract de placenta
C. extract total de ochi sau de corp vitros
D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina
E. extract de namol sapropelic
2446. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat :
A. extract de musetel
B. extract de germeni de grau
C. extract de germeni de porumb
D. extract de Aloe
E produsul Insadol
2465. Clorhexidina:
A. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivo-dentar
B. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale
C. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive
D. previne depunerea placii bacteriene
E. toate afirmatiile sunt adevarate
2472. Electrocauterizarea:
A. reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale
B. utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa
C. utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu
suprafata neteda
D. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare
E. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic
2481. Examenul limbii, ca parte integrant a examenului endobucal, va cuprinde date legate
de:
a. Mrime, de exemplu microglosie n caz de hipotiroidism
b. Mobilitate i poziia n repaus
c. Culoare, de exemplu rou intens n cazul deficitului de vitamina B
d. Papilele gustative
e. Depozitele linguale
2483. Care din urmtoarele afirmaii sunt false n legtur cu testele de vitalitate:
a. Testul anestezic se folosete preponderent n cazul hiperemiei pulpare
b. Testul termic la cald este cel mai utilizat test de vitalitate
c. Rspunsuri eronate n cazul testrii electrice a pulpei pot s apar la dini cu apexul
incomplet format
d. Testul masticator se realizeaz atunci cnd din interogatoriul pacientului se
desprind afirmaii legate de durerea la masticaie
e. Teste termice au relevan n cazul afeciunilor pulpare reversibile i ireversibile
2486. n cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur n PIM poate fi descoperit
prin:
a. Obiectivarea inocluziei n poziia de intercuspidare
b. Observarea alunecrii mandibulei
c. Descoperirea mobilitii
d. Zgomot ocluzal
e. Nu exist mijloace clinice fr examene complementare specific
2487. n cadrul examenului clinic obiectiv faetele de uzur apar de cele mai multe ori n
urmtoarele situaii:
a. n retropulsie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
b. n retropulsie pe panta mezial a versantului extern al cuspizilor palatinali
superiori
c. n laterotruzie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor vestibulari
superiori
d. n meziotruzie pe panta distal a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
e. Nu exist regul general de apariie a faetelor de uzur
2488. Care din urmtoarele afirmaii privind examenul funciilor ADM sunt false:
a. Sunt indispensabile testele clinice care evideniaz permeabilitatea n respiraia
nazal
b. Debutul examinrii fonaiei poate fi considerat n timpul conversaiei cu pacientul,
ncepnd cu anamneza
c. Funcia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul
d. Examenul funciilor ADM poate orienta spre existena anumitor patologii de
origine dento-parodontal
e. Examenul funciei fizionomice nu este inclus n cadrul examenul clinic
2489. Care din urmtoarele afirmaii privind examenul funciilor ADM sunt adevrate:
a. Pot exista defecte de vorbire chiar dac aparatul dento-maxilar este normal
dezvoltat
b. Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza direct a defectelor de vorbire
c. Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normal din
punct de vedere acustic
d. Tulburrile de vorbire pot avea consecine nefavorabile asupra sntii psihice a
pacientului
e. Examenul funciilor ADM nu poate aduce informaii asupra anomaliilor dento-
maxilare
2490. Urmtoare teste clinice fac parte din examenul funciei respiratorii:
a. Testul perimetrului de aburire a oglinzii
b. Testul firului de vat
c. Testul strnutului
d. Testul Gudin
e. Testul pensrii narinelor
2501. Semnele premonitorii care apar cu cteva ore naintea declanrii crizei epileptice
sunt:
a. Letargie
b. Cefalee
c. Convulsii paralitice
d. Dezorientare
e. Tulburri auditive
2524. Anomalii de rspuns n cazul testrii electrice a pulpei pot s apar n urmtoarele
cazuri:
a. Rspuns (+) la toi dinii imediat dup erupie
b. Rspuns (+) la dinii mbtrnii
c. Rspuns (+) la dinii imobilizai cu atele sau acoperii de lucrri protetice
d. Testarea electric a pulpei nu poate duce la anomalii de rspuns
e. Rspuns (+) la dinii cu necroz pulpar
2525. n funcie de perspectiva intraoral folosit radiografiile pot furniza informaii despre:
a. Lungimea total a dintelui, cu exactitate
b. Limea vestibule-oral a canalului radicular
c. Afectarea pulpar
d. Existena radioopacitii apicale ce rezult din lezarea pulpei i/sau dup tratament
e. Defecte periodontale
2541. Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte:
a. Gustul metalic
b. Senzaia de dinte de lemn
c. Limfadenopatie
d. Durere acut i arsur la nivelul gingiilor
e. Senzaie de grea
2543. Tabloul clinic al foliculitei expulsive Cap de Pont este reprezentat de:
a. Coroane malformate i nemineralizate
b. Dinii apar la nivelul cavitii bucale naintea perioadei normale de erupie
c. Dinii se pierd tardiv de pe arcad
d. Dinii temporari sunt incomplet formai
e. Anomalii de poziie
2545. Cele mai frecvente comoplicaii legate de erupia molarului de minte superior sunt:
a. Gingivostomatita cronic
b. Ulceraia mucoasei obrazului
c. Stomatita odontiazic
d. Accidente nervoase de tipul algiilor
e. Complicaii septice locale i la distan
2546. Componenta ceramic fracturat, n cadrul coroanelor mixte ceramo-metalice,are
urmatorii factori etiologici indirecti:
a. Accidente sportive.
b. Agresiuni cu corpuri contondente.
c. Hiperoluzia.
d. Prezena retentiilor pe faa oral a suprafeei metalului.
e. Prezena esutului dentar descoperit.
2547. Tratamentul dintilor stlpi compromii fracturai de la nivelul unei proteze fixe se face
prin:
a. ndepartarea protezei fixe i temporizarea dinilor stlpi restani cu extracia
dintelui fracturat.
b. Se realizeaza tratamentul cariei dinilor stlpi compromii.
c. Se restaureaza coroana compromis a dintelui stlp prin adiionarea liber a rainii
compzite autopolimerizabile.
d. Pentru a pastra dintii stlpi neafectai i intermediari se secioneaz proteza fix la
nivelul elemetului de legatur implicat si se indeparteaz prin extracie.
e. Daca dintele fracturat este un stlp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul
radicular,iar sprafaa gingival rezultata va fi suturat i acoperit cu o folie subire
de plastic.
2559. Pentru optimizarea masticaiei cu protezele total se actioneaz in mai multe direcii:
a. Se decondiioneaza pacienii vechi protezai de parafematii.
b. Se aplica principiul fonetic la dinii artificiali ai zonei laterale.
c. Rugile palatine i papila incisiv se modeleaz pe faa extern a bazei protezei.
d. Se marete inlimea bazei protezei prin rebazare.
e. Se stabilesc rapoarte interarcadice cap la cap.
2570. Care din urmatoarele afirmaii referitoare la procesul de submarginatie sunt adevarate?
a. n timpul polimerizarii apare o dilatare a stratului de RDC care poate fii de 3 ori
egal cu contracia liniar normal
b. Vascozitatea crescut a RDC-urilor pentru cimentare poate fi un factor decisiv n
scderea rezistentei la abrazie
c. Dizolvarea matricei rainii n fluidele orale
d. Nu ezist posibilitatea producerii procesului de submarginatie
e. Nici un rspuns nu este corect
2575. Care sunt din punct de vedere al esteticii de urgen, opiunile protetice
postchirurgicale pentru dinii ce nu pot fii scurtai:
a. Lingualizarea feelor meziale ale lateralilor pentru a da impresia de lime mai
mare a centralilor
b. Acoperirea lateralilor de ctre centrali
c. Distalizarea axului incisivilor laterali
d. Aprofundarea i deschiderea ambrazurilor meziale ale caninilor
e. Vestibularizarea feelor distale ale lateralilor i caninilor
2576. Care sunt avantajele utilizrii rinilor diacrilice compozite in restaurarea estetic a
zonei frontale:
a. Tesuturile dentare sntoase nu sunt ndeprtate
b. Necesit mai puin de doua sedine
c. Este o medod ieftin
d. Metod neindicat n cazul pacienilor care fumeaz sau consum lichide colorate
e. Aspectele estetice sunt rare
2578. Pentru a putea diagnostica i trata corect un pacient vrstic, medicul dentist trebuie s
in seama de urmtoarele necesiti i caracteristici ale acestei categorii de pacieni:
a. Intolerana unui tratament forat sau n grab;
b. Atitudinea rigid i memoria deficitar;
c. Prezentarea incomplet sau cu ntrziere a unei simptomatologii particulare;
d. Ora la care se prezint pacientul la tratament;
e. Prejudecile i nelinitile medicului.
2584. Particularitile leziunilor carioase radiculare ale pacienilor de vrsta a III-a sunt
urmtoarele:
a. Profunde i prezint dentin ramolit n cantitate mare;
b. Foarte dureroase;
c. Leziunea carioas cuprinde deseori i zona cervical, asociindu-se i o afectare
parodontal;
d. Puin profunde i nedureroase;
e. De culoare brun-negru, netede la sondaj.
2594. n cadrul greelilor care in de aspectul prelucrrii informaiilor, cele mai grave erori
ale aspectului decizional se refer la:
a. O prelucrare incomplet
b. O prelucrare incorect
c. O comunicare ineficient ntre medic i pacient
d. Interpretare nejudicioas a rezultatelor
e. Lipsa de prelucrare a informaiilor
PEDODONIE
2596. Erupia dinilor permaneni care nlocuiesc temporarii pierdui precoce poate
evolua n dou direcii:
a. Incetinirea erupiei dinilor permaneni, fenomen observat n special la
premolari, datorit proceselor de osteit periapical.
b. accelerarea erupiei dinilor permaneni, fenomen observat n special la
premolari, datorit proceselor de osteit periapical.
c. prin formarea unui capac conjunctiv care blocheaz deplasarea dintelui
permanent, fenomen mai rar ntlnit;
d. prin formarea unui capac fibros care blocheaz deplasarea dintelui permanent,
fenomen mai rar ntlnit;
e. prin formarea unui capac fibros care blocheaz deplasarea dintelui permanent,
fenomen mai des ntlnit.
caracterizat prin:
2609. Dintre factorii generali care influeneaz erupia dentar fac parte
a. ereditatea
b. factorii de mediu
c. glandele endocrine
d. extracia prematur
e. traumatismele
2636. Dinii temporari cei mai frecvent afectai de anchiloz dento-alveolar sunt:
a. primul molar temporar inferior;
b.al doilea molar temporar inferior;
c. primul molar temporar superior;
d.al doilea molar temporar superior;
e. caninul inferior.
2649. Apexificarea
a. MTA al firmei DENTSPLY DE TREY este materialul de elecie pentru realizarea
unei bariere apicale
b. restaurarea coronar dup apexificare se poate face cu CIS
c. utilizarea pentru restaurarea radicular a unui compozit autopulimerizabil nu
ridic nici o problem
d. restaurarea coronar dup axpexificare poate face cu compozit fotopolimerizabil
dar numai n asociere cu dispozitive radiculare transparente
e. hidroxidul de calciu n amestec cu monoparaclorfenol
camforat i acetate de metacresil este de asemenea utilizat
2671. Dup numrul dinilor lips putem avea urmtoarele situaii clinice:
a. Agenezia parial redus: se manifest prin lipsa a 2 4 dini de pe arcad.
b. Agenezia parial redus: se manifest prin lipsa a 1 2 dini de pe arcad.
c. Agenezia parial ntins: cnd numrul dinilor lips este mai mare. De obicei se
constituie ca simptom asociat n cadrul sindroamelor cu tulburri de dezvoltare
ectodermal.
d. Agenezia total: rar ntlnit. Se manifest prin existena pe arcade a dinilor sau chiar
a celor permaneni.
e. Agenezia total: rar ntlnit. Se manifest prin inexistena pe arcade a dinilor sau
chiar a celor permaneni.
2674. Gingivita cataral poate mbrca diverse forme clinice legat de vrste:
a. gingivit odontiazic apare odat cu erupia dinilor temporari, de caracter trector,
frecvente ntre 0 3 ani;
b. gingivit odontiazic apare odat cu erupia dinilor permaneni, de caracter trector,
frecvente ntre 0 3 ani;
c. gingivita de activitate la copiii cu carii aproximale ale dinilor temporari, frecvente
ntre 3 7 ani;
d. gingivita de inactivitate la copiii cu carii aproximale ale dinilor temporari, frecvente
ntre 3 7 ani;
e. gingivitele legate de erupia M6 i M12 precum i cele ce acompaniaz bolile infecto-
contagioase specifice acestei vrste (scarlatin, varicel, rujeol).
c) boala debuteaz la baza limbii, printr-o formaiune rotund de culoare rou intens
d) suprafaa limbii este acoperit de un depozit albicios, net, compact, greu de detaat.
b) stadiul macular
c) stadiul congestiv
d) stadiul ulcerativ
e) stadiul de epitelizare
d) clorhexidin
e) propolis
d) apar mai frecvent n dentiia temporar, mai des la maxilar dect la mandibul
2687. Agenezia :
a) corespunde cu absena unei uniti dentare, dat de absena germenului dentar
2689. Macrodonia
a) este o distrofie primar evolutiv sau activ
b) apare la nivelul mucoasei orale pe gingii, bolta palatin, baza limbii, laringelui i luetei
2693. Hemangiomul :
a) este o tumor avascular
b) este o tumor granulomatoas
c) are culoarea roie deschis, de consisten moale, pulsatil
d) este o tumor cu baz larg n suprafa sau poate avea o form peduncular
e) se poate localiza oriunde n cavitatea bucal.
2700. Microorganismele care formeaz placa supragingival difer de cele din zona
subgingival:
a. n cea supragingival predomin germenii G pozitivi
b. n cea subgingival predomin gremenii G negativi
c. n cea supragingival predomin germenii G negativi
d. n cea subgingival predomin gremenii G pozitivi
e. n cea supragingival predomin germenii anaerobi.
2707. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explic reactivitatea sa
chimic foarte mare. Datorit acestui fapt el nu exist liber n natur, doar sub form
de fluoruri. Acestea se gsesc n:
a. apa de mare
b. alimente
c. apa de fntn n soluri bogate n fluoruri
d. anumite zcminte
e. unele surse de ap potabil.
2716. Manifestrile generale ale unei intoxicaii cronice cu fluor sunt urmtoarele:
A. alteraii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroz
B. tulburri nervoase prin compresiuni ale rdcinilor nervoase care se manifest
prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebral
C. alterri ale funciei renale
D. demineralizri ale smalului
E. dizolvarea hidroxiapatitei.
2719. anurile de pe suprafaa ocluzal pot avea mai multe forme; cea mai
predispus pentru apariia cariilor este:
A. form de V mai puin adnci
B. form de I strangulat asemeni unui gt de sticl
C. form tears supus autocuririi
D. form de M
E. form de trapez.
2721. Dintre cauzele generale ale pierderii precoce ale dinilor temporari amintim:
A. aplicarea menintoarelor de spaiu
B. sigilarea molarului prim temporar
C. hipodezvoltarea tuberozitii maxilarului superior cu poziie nalt a molarului
prim permanent
D. dezvoltarea precoce a molarului secund permanent i a celui de minte,
mezializnd molarul prim permanent i determinnd rizaliza celor temporari
E. administrarea fluorului n cantiti exagerate.
2728. Cele mai importante mijloace auxiliare pentru curirea mecanic a dinilor i
parodoniului sunt:
A. revelatorii de plac
B. firul dentar
C. periuele interdentare
D. stimulatoarele interdentare
E. nici unul din cele de mai sus.
2731. Primele etape ale leziunii carioase iniiale sunt marcate de:
A. ngustarea spaiilor intercristaline
B. disoluia cristalelor de hidroxiapatit
C. lrgirea spaiilor intercristaline
D. creterea dozei de fluor
E. nici una din cele de mai sus.
2743. Filmul salivar este format din elemente organice i minerale din saliv:
A. glucide
B. proteine
C. mucine
D. aminoacizi
E. colesterol.
2756. Criteriile dup care se face evaluarea vindecrii dup 1-2 sptmni sunt:
a. dispariia edemului gingival
b. coloraia normal a gingiei
c. prezena secreiilor la nivelul anului gingival
d. absena tartrului
e. igiena bucal bun.
2781. Toate glucidele alimentare micoreaz n mai puin de 10 minute ph-ul plcii
bacteriene astfel :
a. sub 5,7 i chiar dincolo de 4
b. sub 7
c. sub 10
d. sub 8
e. nici o varianta nu este corecta.
2789. Factorii fiziologici, anatomici i iatrogeni care contribuie la retenia plcii sunt:
a. alinirea necorespunztoare a dinilor contribuie la retenionarea plcii
bacteriene
b. respiraia bucal produce uscciune, fcnd placa aderent
c. tartrul supra i subgingival nu este patogen n sine
d. forma i structura dintelui precum i restaurrile incorect adaptate favorizeaz
retenia plcii
e. toate variantele sunt corecte.
2801. Proprietile ideale ale unui sigilant dup Dental Advisor includ:
a. penetran sczut
b. expansiune termic crescut
c. rezisten nalt la uzur
d. timp de priz scurt
e. penetran nalt.
2808. Excavatorul:
a. este un instrument pereche
b. se folosete pentru ndeprtarea crestelor mari de tartru
c. se folosete pentru ndeprtarea depozitelor mici de tartru
d. are 2 lame active
e. are o singur lam activ.
2809. Detartrajul ultrasonic:
a. se bazeaz pe principiul vibraiilor energetice de joas frecven
b. se bazeaz pe principiul vibraiilor energetice de nalt frecven
c. depozitele de tartru se ndeprteaz prin freturarea acestora
d. reprezint un mijloc important de ndeprtare a depozitelor masive de tartru
coronar
e. nu este util n ndeprtarea agenilor iritativi locali n pericoronarite i abcese
parodontale.