Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi 2013

Varianta D

Intrebari complement simplu:

1. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa urmatoarele spatii, cu

EXCEPTIA:

 A Bucal
 B Maseterin
 C Submandibular
 D Laterofaringian
 E Temporal

2. In parodontitele marginale, este patogen parodontal al complexului rosu:

 A Fusobacterium nucleatum
 B Prevotella intermedia
 C Porphyromonas gingivalis
 D Campilobacter rectus
 E Eikenella corrodens

3. Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns fals pozitiv la testele de vitalitate
elecrica este:

 A Dinte tanar, cu apex deschis

 B Dinte cu traumatism recent
 C Greseli in izolarea si uscarea dintelui
 D Consumul de alcool
 E Celcificari inracanalare

4. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire este:

 A Canale foarte subtiri

 B Canale cu curbura accentuata
 C Constrictie apicala largita
 D Rezorbtie radiculara interna
 E Rezorbtie radiculara externa

5. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele

particularitati, cu EXCEPTIA:

 A Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic
 B Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimeodatantul cuspizilor linguali de
ghidaj
 C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor convex
 D Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri si individualizarea
intermediarilor
 E Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mare

6. Formarea cementului acelular are loc:

 A Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune adupra arcadelor dentare

 B Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen
 C Sub forma de depozite stratificate succesiv care nu inglobeaza insa celule
formatoare
 D Din epidermul adamantin unit
 E Sub forma de depozite lacunare care inglobeaza celule formatoare

7. Extractia alveoloplastica reprezinta:

 A O interventie chirurgicala care se realizeaza concomitent cu extractiile dentare prin

care se obtine conservarea osului alveolar
 B O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular
neutru
 C O interventie chirurgicala realizatat in scopul inbunatatirii inchiderii marginale
posterioare la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat
 D O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular
 E Tehnica de indepartare a mucoasei balante de-a lungul crestei alveolare, respectand
periostul

8. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata uneori:

 A O largire a spatiului periapical

 B O imagine radiotransparenta difuza apical
 C O imagine radiotransparenta circumscrisa apical
 D O transparenta crescuta a canalului radicular si eventula stramtorarea lumenului
radicular
 E Rizaliza

9. Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara sunt afectiunile

dento-parodontale ale dintilor sinuzali, cu EXCEPTIA:

 A Parodontita apizala acuta sau cronica a dintilor sinuzali

 B Chisturile radiculare suprainfectate
 C Osteita procesului alveolar
 D Perforarea septului subantral prin chiuretaj intempestiv

10. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronice sau a insuccesului

tratamentului endodontic se face prin examinarea, in paralel, a radiografiei
realizate dupa obturarea canalelor radiculare cu radiografii efectuate:

 A La o saptamana de la terminarea tratamentului

 B La trei saptamani de la terminarea tratamentului
 C La o luna de la terminarea tratamentului
 D La 3-6 luni de la terminarea tratamentului
 E Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

11. Obturatiile preventive cu rasina tip C (clasificate de SIMONSEN), se face cand

leziunea de carie are urmatoarele caracteristici:

 A Leziunea este minima localizata in sant si foseta

 B Leziunea este minima cantonata numai in smalt
 C Leziunea are o extindere mai mare in dentina
 D Leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica
 E Leziunea de carie se afla la limita smalt-dentina

12. Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie reprezinta:

 A Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale

 B Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
 C Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar maxilar
 D Punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
 E Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazo-frontale

13. Inaltimea spatiului protetic potential este marita in:

 A Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei edentate

 B Ocluzia deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)
 C Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
 D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
 E Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate

14. Dintre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa NU face parte:

 A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza

 B Parodontita apicala cronica din TBC
 C Parodontita apicala cronica condensata
 D Osteita paradentara a lui Merkior
 E Abcesul apical cronic

15. Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate este:

 A Transmit paraaxial presiunile ocluzale solicitand nefiziologic parodontiul

 B Favorizeaza acumularea placii bacteriene si impiedica igiena orala
 C Nu se pot aplica pe dintii tinerilor chiar daca situatia clinica o cere
 D Expun substructurile organice la leziuni carioase
 E Nu sunt fizionomice

16. Simptomatologia subiectiva in abcesul parodontal marginal este reprezentata de:

 A Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile

 B Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
 C Mucosa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
 D Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este dureroasa
 E Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
17. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei purulente totale este:

 A Calmarea temporala a durerii prin lichide reci

 B Cedarea durerii la calmante locale de tip Dentocalmin
 C Cedarea durerii la analgezice
 D Calmarea temporala a durerii prin lichide calde
 E Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei purulente prin deschiderea camerei
pulpare

18. Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relatiei centrice:

 A Consta in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea pe menton

 B Urmareste conducerea mandibulei in relatie centrica prin compresiunea realizata de
partile moi prevertebrale asupra mandibulei
 C Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
 D Se bazeaza pe faptul ca reflexul deglutiei se produce cu mandibula centrata
 E Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu scopul obtinerii de contractii
echilibrate

19. Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului edentat total, au ca

dezavantaj:

 A Sunt greu de manevrat

 B Portamprenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12 minute pana la priza finala
 C Nu reproduce cu acuratete tesuturile dentare dure
 D Afecteaza duritatea de suprafata a gipsului
 E Au miros si gust neplacut

20. Anodontia este denumita in literatura de specialitate prin urmatorul termen:

 A Poliodontie
 B Pleodontie
 C Agenezie
 D Hiperdentie
 E Poligenezie dentara

21. Conform principiilor biomecanice ale realizarii arcadelor artificiale ale protezei
partiale mobilizabile acrilice ( Ackermann), heteropozitia urmareste:

 A Modificarea morfologiei dintilor artificiali prin reducerea suprafetelor ocluzale

 B Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii cu suprafata ocluzala mai
mare sa fie plasti catre centrul geometric al seii
 C Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii cu suprafata ocluzala mai
mare sa fie plasati spre zona cea mai distala a seii
 D Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in special la nivelul seilor
terminale
 E Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale alea dintilor artificiali
 22. Atela STEIGER consta din o parte fixa si una mobilizabila, prevazuta cu
elemente diferite de agregare ca:

 A Culise
 B Coroane telescopate
 C Coroane ¾ fixate intr-o sina orala cu pivoturi
 D Pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
 E Doi conectori dentari reuniti prin bare subtiri

23. In transpozitia completa intre canin si primul premolar pot sa apara

urmatoarele:

 A Migrari patologice
 B Incluzii dentare
 C Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature generate de cuspidul palatinal al
premolarului
 D Eroziuni ale premolarilor
 E Distrofii si displazii dentare

24. In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit clasificarii Clinicii de

Protetica Dentara din Bucuresti, sunt reactii imediate bazale:

 A Hipertrofii si hiperplazii
 B Eroziuni in situ
 C Eroziuni la insertia protezei
 D Ulceratii de decubit
 E Leziuni eritemato-congestive

25. Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile secretiei salivare stimulate
scad sub:

 A 0,7 ml/min
 B 3 ml/ min
 C 1 ml/min
 D 3,25 ml/min
 E 1,5 ml/min

26. Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de electie:

 A Pe dintii suport cu camera pulpara voluminoasa

 B Atunci cand dimensiunea mezio-distala a dintelui suport este redusa
 C Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie
 D La pacientii cu dexteritate manuala limitata
 E In edentatii frontale
27. NU constituie simptomatologie in gingivita alergica:

 A Gingia are culoare rosie intensa, care cuprinde papilele interdentare, marginea
gingivala libera si gingia fixa, si dispare brusc la nivelul jonctiunii muco-gingivale
 B Tumefactia gingivala are un aspect usor granular
 C Aspectul papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
 D Volumul gingiei este crescut

28. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:

 A Aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa, care
se mentine circa 24 ore
 B Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
 C Extractia molarului semiinclus
 D Decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplet erupt
 E Spalaturi antiseptice abundente si dese

29. Din testele lui Franz Herbst de amprentare functionala a maxilarului pentru
proteze partial mobilizabile scheletate, NU face parte:

 A Suras fortat
 B Sugere, sulfat, fluierat
 C Test fonetic “a”; “ah”
 D Deschidere larga a gurii
 E Deglutitia

30. Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

 A Dintii fara valoare protetica

 B Fractura radiculara verticala
 C Corticala vestibulara groasa – asa cum se intampla in cazul molarilor inferiori
 D Pacientii cu imunosupresie
 E Parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)

31. Detartrajul:

 A Reprezinta actiunea de indeparteare a placii bacteriene si a produsilor de

metabolism
 B Este o manopera sangeranda
 C Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru inclavate in cementul radicular
 D Este o manopera folosita pentru indepartarea cementului necrotic
 E Are caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular

32. Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, este gingivita

indusa de placa bacteriana specifica:

 A Gingivita din diabet

 B Gingivita din carenta vitaminei C
 C Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
 D Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin placa bacteriana)
 E Gingivita din sarcoidoza

33. Conform metodei Willis de determinare a relatiei centrice, segmentul etalon este:

 A Distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

 B Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura deschisa
 C Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura inchisa
 D Distanta intercomisurala
 E Distanta interpupilara

34. Din punct de vedere al compozitiei chimice a substantelor anestezice utilizate in

anestezia locala, se descrie ca ester al acidului benzoic:

 A Cocaina
 B Lidocaina
 C Articaina
 D Cincocaina
 E Propoxicaina

35. In parodontitele marginale, severitatea este apreciata in functie de:

 A Numarul de milimetri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-

cement si nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale
 B Cresterile de volum ale gingiei
 C Mobilitatea dentara
 D Modificari de consistenta ale gingiei
 E Modificari de culoare si aspect ale gingiei

36. Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie:

 A Infundat subgingival in zona vestibulara, din motive estetice ( 0,3-0,5 mm)

 B Preparat juxtagingival
 C Preparat supragingival la 1 mm de jonctiunea smalt cement
 D Infundat 1-1,5 mm
 E Sa aiba o latime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de grade

37. Sunt tumori ale epiteliului odontogen cu ectomezenchim odontogen, cu sau fara
formare de tesut dentar dur, cu EXCEPTIA:

 A Fibromului ameloblastic
 B Fibro-odontonul ameloblastic
 C Ameloblastomul
 D Odontoameloblastomul
 E Tumora odontogena adenomatoida

38. Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza dintele in timpul perioadei de
dezvoltare in grosimea osului sunt:
 A Malpozitii ale dintilor vecini
 B Fibromucoasa densa si renitenta, hiperplazii gingivale
 C Pozitia ectopica a germenului dentar
 D Tendinta filogenica de reducere dimensionala a structurii oasease scheletate
 E Sindromul compresiei de maxilar

39. Osteotomia ramului mandibular in “L inversat ” ( Danillo):

 A Este o interventie frecventa

 B Este indicata in general in situatiile in care exista o divergenta marcata spre
posterior a ramurilor mandibulare
 C Interventia se practica doar pe cale orala
 D Interventia se practica doar pe cale cutanata
 E Repozitionarea libera a fragmentelor permite corectarea anomaliilor transversale

40. In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata a celor doua maxilare
determina:

 A Prognatie maxilara
 B Progenie
 C Retrognatie mandibulara
 D Retrognatie maxilara
 E Biprognatie

41. In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa stabilitatii datorate plasarii
incorecte a planului de ocluzie are drept tratament:

 A Echilibrarea ocluzala
 B Remontarea dintilor
 C Tatonare cu Kerr verde
 D Captusire marginala
 E Refacerea protezei

42. Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si inflamatorii tip “epulis- like”

enumeram, cu EXCEPTIA:

 A Granulomul piogen
 B Fibromul osifiat periferic
 C Papilomul
 D Granulomul periferic cu celule gigante
 E Granulomul congenital

43. In chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui defect operator sunt, cu

EXCEPTIA:

 A Inchiderea primara
 B Grefa de piele
 C Atela din titan
 D Constructia cu lambouri
 E Vindecarea dirijeaza per secundam
44. Care dintre urmatoarele este metoda complexa de determinare a relatiei centrice
la edentatul total:

 A Metoda “homotropismului lingo-mandibular”

 B Metoda compresiunii pe menton
 C Manevra temporala Green
 D Metoda Patterson
 E Centrocordul Optow

45. In cazul despicaturii palatine, la nivelul valului palatin:

 A Exista o discontinuitate a “aponevrozei velare”

 B Muschii peristafilini externi fuzioneaza pe linia mediana
 C Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate pe “aponevroza velara”
 D “Aponevroza velara” este fixata atat pe apofiza pterigoida cat si pe marginea
posterioara a lamei orizontale a oaselor palatine
 E Muschii palatostafilini nu fuzioneaza paramedian

46. Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic, pot fi, cu

EXCEPTIA:

 A Unice
 B Fracturile disjunctie
 C Duble
 D Triple
 E Cominutive

47. Gradul de dificultate al unei extractii dentare depinde de o serie de factori locali,
cu EXCEPTIA:

 A Accesul chirurgical
 B Mobilitatea dintilor
 C Gradul de distructie coronara
 D Relatia cu structurile vecine
 E Bolile cardiovasculare

48. Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are urmatoarele caracteristici:

 A Este un lambou rezultat prin incizia la nivelul santului parodontal si incizii de

descarcare
 B Este folosit doar in cazurile in care este necesara separarea radacinilor
 C Este folosit in special la resturile radiculare mici situate profund in alveola
 D Este indicat in anchiloze dento-alveolare
 E In general nu asigura o vizibilitate suficienta a osului pentru alveolotomii mai
laborioase

49. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, instrumentarea

canalului se practica pana la:

 A Foramenul apical
  B Apexul radicular, evidentiat radiologic
 C 1-1,5 mm de apex
 D 2-2,5 mm de apex
 E Spatiul periapical

Intrebari complement multiplu:

50. Dupa GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea fortei ce o determina muchiul

temporal este:

 A 32,5 Kg
 B 28,5 Kg
 C 35 Kg
 D 16 Kg
 E 26 Kg

51. Anomalia dentomaxilara de clasa a II/2 se caracterizeaza prin:

 A Micsorarea lungimii molare

 B Reducerea diametrelor premolare si molare
 C Retrodentie cu supraacoperirea grupului inciziv
 D Raporturi molare mezializate
 E Diferite grade de inghesuire dentara

52. Din categoria articlatoarelor semi-adaptabile fac parte:

 A Articulatorul tip Arcon

 B Articulatoare Non-Arcon
 C Sistemul N.O.R. ( New Oral Relator)
 D Sitemul T.Scan
 E Ocluzorul

53. In terapia prin proteze totale, retentia amprentei preliminare este influentata de:

 A Malrelatiile mandibulo-craniene
 B Musculatura periferica si toleranta pacientului
 C Adeziune
 D Retentivitati anatomice
 E Presiunea atmosferica

54. Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata de existenta urmatorilor

factori:

 A Factorul timp
 B Factorul calitativ
 C Factorul forta
 D Factorul continuitatii suprafetelor ocluzale
 E Factorul de miscare
55. Dezvoltarea bazelor scheletate in anomalia dentomaxilara de clasa II/2 se
caracterizeaza prin:

 A Inaltimea anterioara a fetei este mai mare

 B Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
 C Unghiul SNB mult marit
 D Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
 E Unghiul goniac este mai mic dar poate fi si normal

56. In remodelarea procesului alveolar orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte

urmatoarele principii:

 A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima

 B Inciziile se realizeaza pe coama crestei, fara incizii de descarcare
 C Daca inciziile de descarcare nu pot si evitate , baza lamboului trebuie sa fie mai
mica decat celelalte lanturi
 D Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
 E Cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie )

57. 57. Anomalii frecvente de canale prezinta:

 A Incisivii inferiori: doua canale ( V si L )

 B Molarul prim superior: radacina palatinala poate avea doua canale
 C Primul si al doilea molar inferior: doua canale pe radacina distala
 D Caninul superior: doua canale ( M si D )
 E Premolarul 2 inferior: doua canale ( M si D )

58. In etapa de control estetic al machetelor protezelor totale, examinarea

pacientului cu gura inchisa si de fata, urmareste:

 A Marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul

marinar, realizand o treapta
 B Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa prezinte adancituri mai sterse decat
inainte, dar corespunzatoare varstei pacientului
 C Buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara
 D Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plentitudinea ei
 E Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa nu mai fie vizibile

59. Diferentele semnificative intre parodontita marginala cronica si parodontita

agresiva sunt date de:

 A Ritmul de evolutie
 B Localizarea tartrului
 C Varsta
 D Sex
 E Dispozitia pe arcadele dentare a distructiilor

60. Situatiile in care tratamentul endodontic preoperator nu este posibil dar se

realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea apexului / procesului periapical
si cub control vizual direct sunt:
 A Formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic care nu permite obturatia
corecta
 B Corp strain pe canal
 C Reconstituiri corono-radiculare
 D Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea apicala
 E Canale cu secretie persistenta care nu permit efectuarea obturatiei de canal

61. Nevralgia glosofaringiana:

 A Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de trigemen

 B Durerea este intensa si paroxistica
 C Originea este la nivelul varfului limbii
 D Este singura nevralgie care poate fi acompaniata de bradicardie
 E Este provocata cel mai frecvent de deglutie

62. Chisturile de canal tireoglos:

 A Apar prin activarea transformarii chistice a unor incluzii epiteliale embrionare

restante la nivelul canalului tireoglos
 B Sunt localizate pe traiectul canalului tireoglos
 C Apar cel mai frecvent suprahioidian
 D Apar cel mai frecvent suprasternal
 E Sunt la distanta de corpul hioidului

63. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este

indicata in urmatoarele situatii:

 A La dintii pluriradiculari cu trunchi radicular scurt

 B La dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate
 C La dintii cu pungi parodontale medii si chiar superficiale
 D La dintii cu pungi parodontale foarte profunde
 E La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale

64. Extractia molarului de minte mandibular erupt cu clestele are urmatoarele

indicatii:

 A Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte – paralele

 B Radacinile molarului de minte inferior sunt usor divergente
 C Integritatea coroanei dentare permite priza cu clestele
 D Coroana subminata de un proces carios extins
 E O singura radacina recurbata spre distal

65. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe elemente

rezultate din interogatoriu si pe constatarile examinului clinic si amune:

 A Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare

 B Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai in
indepartarea straturilormai mai profunde
 C Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
 D Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitatii crescute ale
excitantului
 E Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui

66. Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor malformatii cranio-faciale cum
sunt:

 A Sindromul Pierre-Robin
 B Sindromul Patau ( trisomia 13-15 )
 C Sindromul Gorlin
 D Sindromul Klippel-Feil
 E Sindromul Turner

67. Materialul organic cuprins intre microorganismele palcii poarta denumirea de

matrice intermicrobiana. Dintre constituienti fac parte:

 A Lycasinul
 B Dextranul
 C Levanul
 D Amidonul
 E Fibronectina

68. Priza cimentului fosfat de zinc ( 5-9 minute ) poate fi accelerata prin:

 A Folosirea unei pulberi cu particole de dimensiuni crescute

 B Incorporarea mai lenta a pulberii in lichid
 C Prelungirea timpului de spatulare
 D Raport marit pulbere-lichid
 E Incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza

69. Intre consideratiile generale care trebuie respectate in sutura plagilor oro-
maxilo-faciale, enumeram:

 A Structurile lezate vor fi repozitionate cat mai aproape de pozitia lor anatomica
 B In reconstructia defectelor post-traumatice se vor utiliza numai lambouri libere
vascularizate
 C In reconstructia defectelor post-traumatice se pot folosi lambouri locale
 D Drenajul plagilor post-traumatice nu este necesar
 E Se va avea in vedere refacerea continuitatii ducturilor salivare principale

70. Evidarea cervicala radicala ( modificata ) extinsa, include in piesa operatorie

structuri cervicale suplimentare:

 A Structuri nervoase
 B Structuri vasculare
 C Structuri osoase
 D Structuri musculare
 E Alte grupe ganglionare ( ganglioni retrofaringiei, ganglioni dispusi de-a lungul
nervului recurent )
71. In disfunctia temporo-mandibulara durerea miofaciala are urmatoarele
caracteristici:

 A Localizarea durerii este de obicei preauriculara dar poate iradia spre craniu
 B Poate fi uni sau bilaterala
 C Durerea este mai puternica dimineata
 D Durerea creste in intensitate pe parcursul zilei fiind mai puternica seara
 E Poate fi mult mai puternica in timpul perioadelor de stress crescut

72. In cazul anomaliilor in plan vertical prin deficit maxilar, planificarea

preoperatorie de repozitionare inferioara a maxilarului implica:

 A Realizarea unei scheme de predictie pe baza unei cefalometrii

 B Planificarea interventiei chirurgicale pe metodele de studiu
 C Realizarea unui sistem de imobilizare daca este necesar
 D Planificarea se face doar cu ajutorul orotpantomografiei
 E Reperele cefalometrice preoperatorii si de predictie se bazeaza pe pozitia de repaus
a mandibulei

73. In principiile de tratement in restaurarile unidentare si prin punti dentare,

profilaxia locala primara cuprinde:

 A Alimentatia rationala
 B Fluorizarea prin mijloace locale
 C Protectia cu lacuri si sigilarea santurilor si fisurilor dentare
 D Fluorizarea prin mijloace generale

74. Cuspizii de sprijin se impart in urmatoarele grupe:

 A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari

 B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
 C Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
 D Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari
 E Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

75. Constituie elemente de aparare ale epiteliului jonctional:

 A Lipsa digitatiilor epiteliale

 B Incarcarea cu glicogen a tesuturilor afectate
 C Reducerea sau absenta keratinizarii
 D Celule LANGERHANS
 E Infiltrat leucocitar format din neutrofile si polimorfonucleare

76. Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete:

 A Gingivostomatita ulcero-necrotica, pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari

de tartru
 B Hiperestezia dentinara accentuata
 C La bolnavii hemofilici
 D Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
 E In fazele incipiente de imbolnavire: gingivala cronica si parodontita marginala
cronica superficiala

77. Analiza teleradiografiei dupa tehnica RICKETTS ofera relatii despre:

 A Adancimea fetei ( N- Pg – HF )
 B Afectarea ATM
 C Inaltimea anterioara a fetei
 D Inaltimea posterioara a fetei
 E Pozitia si orientarea simfizei mentoniere

78. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea

canalului in urmatoarele situatii:

 A Pulpite acute purulente partiale sau totale

 B Canale curbate
 C Pulpite cronice
 D Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva
 E Cand nu putem opri hemoragia

79. Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoarele forme anatomo-patologice ale

incluziei dentare:

 A Incluzii dentare intraosoase

 B Incluzii ale dintilor permanenti, temporari sau supranumerari
 C Incluzii dentare simetrice sau asimetrice
 D Anchiloze dentare ale dintilor neerupti
 E Incluzii dentare submucoase

80. Din punct de vedere al interactiunilor medicamentoase efectul vosoconstrictor al

adrenalinei din substantele anestezice locale, poate si redus sau anulat de catre:

 A Fenotiazine
 B Butirofenone
 C Antidepresive triciclice
 D Medicatia ocitocica ergotaminica
 E IMAO

81. Cauzele infundarii seilor protezelor scheletate sunt:

 A Fortele de masticatie
 B Bruxismul
 C Echilibrarea incorecta a ocluziei
 D Dimensiunea verticala a etajului inferior marita
 E Dimensiunea verticala e etajului inferior micsorata 

82. Dupa clasificarea scolii germane, sindromul progenic poate fi:

 A Cu protuzie fara spatiere

 B Cu inghesuire
 C Fals ( retrognatism maxilar )
 D Adevarat
 E De conducere fortata

83. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal:

 A Cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de insertie

 B Pe 1/3 – ½ din grosimea smaltului
 C La 30 de grade, caci marginile subtiri s-ar fractura
 D Pe toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar cu o inclinare de 45 de grade,
dupa Mouren
 E Cu freze cilindrice din oteluri extradure

84. Anodontia mai poate fi definita astfel:

 A Atelectodontie
 B Ateleodontie
 C Pleiodontie
 D Aplazie
 E Oligodontie

85. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei partial scheletate are
urmatoarele caracteristici:

 A Are latimea de 6-7 mm

 B Are grosimea de 3 mm
 C Pe sectiune are forma ovalara, rotunda sau semiovala
 D Este intotdeauna in contact cu parodontiul marginal
 E Are un grad de elasticitate mare si nu modifica deloc relieful boltii palatine

86. Tratamentul bruxismului este complex si se realizeaza prin:

 A Reducerea tensiunii psihice

 B Ameliorarea simptomlor si efectelor
 C Inlaturarea interferentelor ocluzale
 D Indepartarea mecanismului neuromuscular patologic de reactie inversa
 E Tratament chirurgical asupra ganglionului Gasser

87. Consecintele tractionarii reciproce a dintilor cu inele de cauciuc in tratamentul

diastemei sunt:

 A Anchiloza dentara
 B Fractura dentara
 C Mobilitatea dintilor
 D Pierderea ( avulsia ) dintilor
 E Osteomielita

88. Tulburarile parodontale care apar in sindromul de ocluzie deschisa sunt:

 A Largirea spatiului parodontal

 B Defecte osoase cu trei pereti
 C Resorbtia limbusului alveolar
 D Atrofia osoasa orizontala
 E Dehiscenta si fenestratie osoasa

89. Clasificarea despicaturilor labiale ( dupa Veau ) cuprinde:

 A Despicatura labiale “cicatriciala”

 B Despicatura labiala unilaterala simpla
 C Despicatura labiala unilaterala dubla
 D Despicatura labiala unilaterala asimetrica
 E Despicatura labiala centrala

90. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

 A Reologia bucala
 B Ritmul secretiei salivare
 C Valoarea initiala a pH-ului bucal
 D Graviditate
 E Alaptare

91. Metoda structurala a lui Bjork de predictie a rotatiilor mandibulare propune

anumite caracteristici morfologice si anume:

 A Inclinarea capului condilian

 B Forma bazei mandibulare
 C Inaltimea faciala posterioara
 D Unghiul goniac
 E Inclinarea si forma simfizei

92. Pierderea prematura a dintilor temporari ca factori locali in etiologia anomaliilor

denot-maxilare determina:

 A Afectarea starii de sanatate a mugurilor subiacenti

 B Migrarea dintilor permanenti
 C Anchiloze osoase
 D Incongruenta dento-alveolara
 E Angrenaje inverse, concate si interferente ocluzale

93. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de firma producatoare, se enumera:

 A Timp de lucru si priza convenabila

 B Adeziune slaba
 C Hidrofilie redusa
 D Contractie mica la polimerizare
 E Rezistenta scazuta
94. Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia reincluziei dentare sugereaza ca
posibile cauze ale acesteia:

 A Prezenta unei aritmii de metabolism

 B Prezenta unei solutii de continuitate genetica la nivelul membranei parodontale
 C Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare
 D Prezenta unei solutii de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale
 E Presiune masticatorie excesiva

95. Lipsa mentinerii protezelor totale are drept posibile cauze:

 A Baza perforata
 B Margini prea scurte
 C Supraextinderea marginilor protezei
 D Plasarea incorecta a planului de ocluzie
 E Inchidere periferica inadecvata

96. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe seama urmatoarelor criterii:

 A Modificarea de culoare a dintelui

 B Fetiditate accentuata
 C Teste de vitalitate negativa
 D Sensibilitate la percutia in ax
 E Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara

97. Violetul de gentiana 1 % se utilizeaza in:

 A Paste de dinti
 B Hiperesteziile radiculare
 C Leziunile herpetice infectate
 D Gingivostomatite micotice
 E Infectii si ulceratii ale mucoasei bucale

98. Dezavantajele tehnicii Endotec de obturare radiculara prin condensare a

gutapercii, sunt:

 A Incompabilitatea cu utilizarea cimenturilor de sigilare

 B Densitatea scazuta a obturatiei
 C Presiune de condensare foarte crescuta care creste riscurile de fractura radiculara
 D Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale osului alveolar in cazul
supraincalzirii gutapercii prin activarea prelungita
 E Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu cele din condensarea
conventionala la rece, in cazul nerespectarii tehnicii corecte

99. Pseudochisturile oaselor maxilare sunt:

 A Cavitatea osoasa idiopatica

 B Chistul folicular
 C Chistul nazo-palatin
 D Chistul osos anevrismal
 E Defectul osos Stafine

100. Reglarea relatiilor inermaxilare si ocluzale in plan segital si vertical in

perioada 3- 5-6 ani, se manifesta prin:

 A Reducerea spatiului de inocluzie sagitala

 B A doua mezializare a mandibulei
 C Reducerea gradului de supraacoperire
 D Prima mezializare a mandibulei
 E Prima inaltare de ocluzie

101. Constituie manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA:

 A Angiomatoza bacilara cu manifestari distructive ale desmodontiului si osului

alveolar
 B Eritemul gingival linear
 C Coloratiile anormale, hiperpigmentatiile mucoasei bucale
 D Osteite ale corticalei externe a crestei alveolare
 E Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

102. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:

 A Aplicarea de corane de invelis metalice

 B Chiuretaj radicular
 C Terapia de bioreactivare
 D Interventii chirurgicale, in special gingivectomie
 E Retractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala

103. Prostaglandinele:

 A Sunt muco-polizaharide provenite din sursa endogena

 B Au un marcat efect proinflamator
 C Au un marcat efect antiinflamator
 D Sunt compusi lipidici provenind din metabolismul acidului arahidonic membranar
 E Nivelul lor este de 5-6 ori mai mare in tesutul conjunctiv si lichidul santului gingival
in parodontopatii

104. Fortier si Ch. Demars- Fremault enumera cateva situatii in care sigilarea
nu se poate aplica:

 A Copii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub

anestezie generala
 B Copii cu policarii care au o igiena orala proasta
 C Sonda “agata”, dar nu sunt semne de carie dentara
 D Existenta unor dubii in legatura cu prezneta sau absenta unei carii
 E Dintii sunt erupti suficient pentru a obtine o suprafata uscata

105. Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori, Kalvelis considera

ca exista urmatoarele forme:
 A Treme intre grupul dintilor frontali si laterali
 B Diastema patologica
 C Diastema secundara sau falsa
 D Diastema laterala

106. Reprezinta contraindicatii pentru captusirea protezelor partiale acrilice

cu materiale rigide:

 A Proteze cu reparatii multiple si dinti degradati anatomic si cromatic

 B Inflamatia parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
 C Atrofia avansata a zonei de sprijin osteomucoas produsa intr-un timp mai indelungat
de la aplicarea protezei
 D Dintii laterali montati in afara crestei
 E In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii rapide alea proceselor alveolare

107. Inghesuirea dentara in anomalia dento-maxilara de clasa a II/2 prezinta

un aspect tipic:

 A Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori existand o palatopozitie

marcata
 B Caninii in platopozitie
 C Incizivii laterali superiori sunt in vestibuloversie cu rotatia meziala peste coroana
centralilor
 D Diferite grade de abraziune pe fata palatinala a incisivilor superiori si pe cea
vestibulara a incisivilor inferiori
 E Incisivii centrali superiori in vestibuloversie pronuntata

108. Protezarea partial mobilizabila flexibila vine in sprijinul:

 A Pacientilor alergici la acrilate

 B Aspectelor clinice particulare caracteristice de totusuri sau tuberozitati voluminoase
 C Pacientilor cu stare de igiena precara
 D Pacientilor cu spatiu protetic superior mai mic de 46mm
 E Evitarii stresului pe unitatile odonto-parodontale restante

109. In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul diferential se face cu:

 A Chistul de maxilar in faza de exteriorizare

 B Infectia de spatiu bucal
 C Abcesul spatiului submandibular
 D Chistul de maxilar suprainfectat
 E Abcesul spatiului paramandibular

110. Lipoamele solitare cervico-faciala, trebuie diferentiate de:

 A Entitatile chistice ale regiunii cervicale

 B Entitatile tumorale benigne ale regiunii cervicale
 C Adenopatiile cervicale
 D Supuratii ale regiunii cervicale
 E Sechelele post-traumatice din regiunea cervicala
111. Obiectivele protezarii in anodontia totala la copil sunt:

 A Prevenirea mezioversiilor
 B Stimularea dezvoltarii osoase
 C Obtinerea unei eficiente masticatorii
 D Dirijarea eruptiei dentare
 E Obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior

112. Sindromul Frey:

 A Reprezinta o complicatie a parotidectomiei

 B Reprezinta o complicatie a submaxilectomiei
 C Este caracterizat de aparitia unei hipersudoratii
 D In timpul stimularii salivare ( in timpul meselor )
 E Este consecinta conectarii aberante a filetelor nervoase vegetative la glandele
sudoripare tegumentare

113. Ca si forme clinice, abcesul parodontal merginal poate fi:

 A Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe doua fete adiacente ale dintelui
 B Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala
 C Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi dinti vecini
 D Serpiginos, cand exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine
aparent pe alta
 E Complex, cand tumefactia intereseaza si furcatia

114. Diastema mai este denumita in literatuta de specialitate astfel:

 A Diastema adevarata
 B Bresa dentara
 C Diastema interincisiva
 D Diastema vera, primara
 E Diastema patologica

115. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:

 A Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant

 B Intareste structura corionului gingival
 C Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra
marginii gingivale libere si in santul gingival
 D Formeaza o bariera biologica rezistenta in timo fata de agresiunea microbiana
 E Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

116. Tulburarile musculare care apar in sindromul de ocluzie deschisa sunt

mai frecvente la urmatorii muschi:

 A Muschiul buccinator
 B Fascicolul anterior al muschiului temporal
 C Muschiul pterigoidian extern (lateral)
 D Muschiul sternocleidomastoidian
 E Muschiul limbii

117. La nivelul procesului alveolar superior in anomalia dentomaxilara de

clasa a III a se intalnesc de obcei modificari compensatorii caracterizare prin:

 A Micsorarea distantei Nsa-Nsp

 B Unghiul Pr. A-F mai mare de 110 grade
 C Inclinarea accentuata a planului de ocluzie
 D Unghiul I-F mai mare de 107 grade
 E Proalveolie si prodentie

118. Sunt metode antropometrice fara repere preexistenta de determinare a

dimensiunii verticale a etajului inferior:

 A Metoda Boianov
 B Metoda Wright
 C Metoda Landa
 D Metoda Willis
 E Metoda profilometrului Sears

119. Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite in literatura de specialitate

astfel:

 A Entopic
 B Ectopie vestibulara
 C Pleodontie
 D Ectopie palatinala
 E Distopie

120. Prima etapa in planul general de tratament asociat ortodontic si

chirurgical ortognat al anomaliilor dento-maxilare scheletate severe, consta in:

 A Descompensarea ocluzala in cele trei planuri

 B Compensarea ocluzala in cele trei planuri
 C Corectia arcadelor dentare
 D Pozitionarea dintilor in functie de baza osoasa
 E Pozitionarea dintilor nu tine cont de baza osoasa

121. La edentatul total total protezat, leziunile de decubit se diferentiaza de

leziunile maligne prin urmatoarele semne clinice ( BURKET ):

 A Fara miros fetid

 B Halena fetida prezenta
 C Frecvent diskeratoza
 D Absenta diskeratozei
 E Flora microbiana moderna

122. Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:

 A Incisivul lateral suerior

  B Molarii de minte inferiori si superiori
 C Caninul temporal
 D Premolarul doi inferior
 E Incisivul central temporal

123. Cea ce deosebeste durerea din pulpita purulenta de cea din pulpita seroasa
este:

 A Caracterul lancinant care a dus la clasificarea ei sub numele de “turbarea dintilor”

 B Caracterul ei pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare
 C Exacerbarea ai de orice cauza care provoaca cresterea afluxului sanguin spre
extremitatea cefalica
 D Reducerea ei la race, prin vasoconstrictia provocata
 E Calmarea ei la cald

124. Exista cateva reguli care trebuie sa fie respectate la folosirea elevatorului
drept, intre consideratiile generale privind extractia cu elevatorul:

 A Intotdeauna se aplica mai intai palatinal

 B Aplicarea elevatorului la nivelul dintilor superiori si posteriori trebuie sa fie
perpendicular pe axul dintelui
 C In timpul luxatiei nu trebuie sa folosim ca sprijin dintii adiacenti
 D Intotdeauna se aplica vertibular, niciodata lingual sau palatinal
 E Suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele care urmeaza a
fi extras

125. In relatiile dento-alveolare, in malocluzia de clasa II/1, unghiurile axelor

dentare si alveolare la planurile de referinta, sunt modificate astfel:

 A Unghiul IF scade sub 107 grade

 B Unghiul If creste peste 107 grade
 C Unghiul SNA mult micsorat
 D A-F este mai mare de 115 grede
 E Unghiul IM este mai mare sau mai mic de 90 de grade

126. In sens sagital portamprenta astandard utilizata in amprentarea

preliminara pentru proteze partiale mobilizatbile scheletate trebuie:

 A Sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala

 B Se depaseasca distal cu 2 mm santurile retrotuberozitare
 C Sa depaseacsa distal cu 4 mm foveele palatinale
 D Sa fie la maxim 1 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
 E Sa se opreasca la nivelul convexitatii maxime a tuberozitatii

127. Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala, lamboul Ochsenbein-

Luebke are urmatoarele dezavantaje:

 A Colturile lamboului se pot necroza

  B Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
 C Accesul este favorabil doar dupa decolarea lamboului
 D Decolarea lamboului este dificila la inceput
 E Poate duce la deficit fizionomic

128. Pentru amprentarea campului protetic edentat total, criteriile de selectare

a unei linguri standard adecvate sunt:

 A In regiunea centrala sa permita contractia genioglosului

 B In regiunea linguala laterala sa nu jeneze contractia milohioidianului
 C Inaltimea jgheabului sa fie identica cu inaltimea crestei edentate, in contact intim cu
aceasta
 D Forma jgheabului portamprentei sa fie mai scurta cu 1-2 mm in zona distala
 E Manerul lingurii sa nu jeneze pozitia normala a buzei si contractia orbicularilor

129. In retractiile gingivale constitutionale, de cauza mecanica, prin trauma

ocluzala sau dupa unele interventii chirurgicale, atitudini si practici
conservatoare constau in:

 A Folosirea produselor de bioreactivare tisulara

 B Grefa de tesut conjunctiv
 C Evitarea unor proceduri neconventionale preluate din experienta populara ca
periajul cu sare
 D Lambou mucogingival deplasat spre coronar
 E Folosirea unor proceduri terapeutice de stimulare metabolica si a dinamicii
vasculare

130. Din particularitatile hibridizarii dentinei umede fac parte:

 A Dificultatea determinarii cu precizie a gradului de umiditate care trebuie mentinut

dupa gravare acida
 B Primerii aposi nu sunt influentati de gradul de umiditate al dentinei
 C Primerii ca acetona sunt cei mai putin sensibili la variatiile continutului hidric al
plagii dentinare
 D Modalitatea clinica optima de eliminare a apei din plaga dentinara demineralizata
consta in uscarea cu jet de aer prelungit
 E Marja foarte mica de toleranta tehnica

131. Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite forme:

 A Fatete netede, subtiri, cu suprafata lipsita de neregularitati

 B Formatiuni nodulare
 C Depozite spinoase, ca acoperite cu gimpi
 D Depozit organo-mineral, de culoare alb-galbena, moale, friabil
 E Crusta cu suprafata aspra, rugoasa

132. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:

  A Necroza pulpara
 B Parodontita apicala cronica
 C Pulpita acuta hiperemica
 D Pulpite cronice
 E Caria dentara

133. Care din urmatoarele sunt semne obiective in gingivita si gingivostomatita

de menopauza:

 A Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polpoidal

 B Usoara mobilitate prin edem inflamator
 C Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori mai
rosie cand gingia sangereaza usor
 D Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale
 E Pungi false

134. Din punct de vedere ergonomic zona III reprezinta:

 A O zona circulara cu o raza de 50 cm

 B Zona libera de orice instrument
 C Zona in acre se plaseaza dulapuri cu materiale utilizare in cazul unor interventii
neprevazute
 D Zona in care se poate ajunge fara ca medicul sau asistenta sa se ridice de pe scaun
 E Zona in care se plaseaza unitul dentar

135. Sunt factori locali care ar putea contribui la aparitia unei stomatopatii
protetice la edentatul total:

 A Diabetul zaharat
 B Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare
 C Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
 D Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
 E Reactivitatea locala scazuta datorata varstei

136. Peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex alcatuit din

elemente de provenienta diferita din care fac parte:

 A Peroxidaza salivara
 B Fibronectina
 C Peroxid de hidrogen
 D Tiocianat
 E Leucotaxina salivara

137. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer consoanele

pot fi impartite in :

 A Mijlocii ( e, o )
 B Fricative ( f, v)
 C Rulate sau vibrate (r)
 D Nazale ( m,n)
 E Laterale(l)

138. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de

amprenta in protezarea fixa sunt:

 A Plasticitatea
 B Fidelitatea
 C Rigiditatea
 D Rezistenta mecanica buna
 E Incompatibilitatea cu materialele din care se confectioneaza modelele

139. In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU se administreaza:

 A La pacientii cu antecedente de tulbulari gastrointestinale

 B In parodontita juvenila
 C In bolile parodontiului marginal refractare la tratament
 D La diabeticii tratati cu insulina
 E La copii

140. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza pe bordura de

ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare astfel:

 A Nivelul planului de ocluzie in zona frontala, in functie de particularitatile

constitutionale ale bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioara a buzei
superioare
 B La edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de ocluzie in zona frontala, va fi
plasata la 2,5-3 mm sub marginea inferioara a buzei superioare
 C Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei
dintre cele doua creste edentate
 D In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se
va apropia de campulprotetic deficitar
 E In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se
va indeparta de campul protetic deficitar

141. Consecintele reincluziei sunt:

 A Hiperestezia si hipersensibilitatea, parodontopatia marginala cronica prin denudarea

dintilor vecini
 B Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale
 C Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus
 D Activarea anormala a folicului dentar
 E Pierderea prematura a dintilor temporari

142. Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta urmatoarele avantaje fata

de hand spreadere:

 A Sunt mai flexibile

 B Confera operatorului o mare sensibilitate tactila
 C Pot fi folosite pentru condensarea verticala in canale subtiri
 D Permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele
sensuri
 E Permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

143. Pentru realizarea protezelor finite, laboratorului i se transmit urmatoarele

date pe model:

 A Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei

 B Materialul din care se va realiza baza protezei
 C Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
 D Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
 E Zonele de despovare

144. Delimitarea spatiului bucal este:

 A Medial: m. buccinator
 B Superior: corpul osului maxilar
 C Inferior: spatiul corpului mandibulei si spatiul submandibular
 D Anterior cu m. zigomatic mare, m. coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital
 E Posterior rafeului pterigomandibular si spatiul maseterin

145. Tratamentul definitiv al abcesului paradontal marginal consta in:

 A Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari

 B Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta
 C Atingeri cu glicerina calda
 D Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
 E Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

146. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute seroase difuze sunt:

 A Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii

 B Congestia mucoasei in dreptul radacinii
 C Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
 D Fistula prin care se elimina o secretie seroasa sanguinolenta
 E Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum

147. Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, NU

constituie gingivite neinduse de placa bacteriana nespecifica:

 A Gingivita alergica
 B Gingivita si gingivo-stomatita micotica
 C Gingivita de sarcina
 D Gingivitele din boli hematologice
 E Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necrotica

148. Caria aproximala ca factor local in etiopatologia anomaliilor dento-

maxilare determina:
 A Scurtarea arcadei dentare
 B Tulburari ale relatiilor verticale interarcade
 C Pierdera spatiului de rezerva
 D Dificultati in eruptia caninului si a premolarului doi
 E Alungirea arcadei dentare

149. Etiopatologia retrodiscitei este:

 A Traumatismul articular acut

 B Tulburari de ocluzie instalate brusc
 C Tulburari de ocluzie instalate insidios
 D Deplasari anterioare exagerate lente sau bruste ale discului
 E Deplasari posterioare exagerate, lente sau bruste ale discului

150. In rezectia modelanta a crestei oblice interne ( milohiodiene) ascutite:

 A Nu se recomanda realizarea unei incizii de descarcare linguale datorita pericolului

lezarii nervului lingual
 B Nu se recomanda realizarea unei incizii de descarcare vestibulare datorita
pericolului lezarii nervului mentonier
 C Mucoperiostul se decoleaza cu atentie pana se evidentiaza creasta oblica interna si
insertia muschiului milohiodian
 D Dupa evidentierea si regularizararea exostozelor se reaplica lamboul si se sutureaza
plaga
 E Postoperator, aplicarea imediata a protezei este obligatorie

151. Printre avantajele lacurilor dentare (varnish-urile) se numara:

 A Adera chimic la tesuturile dure dentare

 B Izolare termic corespunzator (grosime adecvata)
 C Reduc dar nu impiedica, penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga
dentinara
 D Favorizeaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
 E Incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai
amalgamului de argint

152. Teleradiografia in anomalia dentomaxilara clasa a III-a releva

modificarea urmatoarelor unghiuri:

 A Unghiul Tweed marit

 B Unghiul ANB negativ
 C Unghiul Margolis marit
 D Distanta Nsa-Nsp marita
 E Unghiul SNA mai mare de 80 de grade

153. Eruptia molarului doi permanent (M2) in cazul dezvoltarii echilibratepe

planul relatiilor dento-alveolare si dento-dentare determinate:

 A A doua inaltare de ocluzia

 B A doua mezializare a mandibulei
 C Echilibrul deplin al arcadei dentare prin inchiderea spatiilor inca exista
 D In absenta molarului (M3), molarul doi permanent incheie fenomenele dezvoltarii
dentinei
 E A treia inaltare de ocluzie

154. In sinuzita maxilara acuta sunt semne clinice majore ca:

 A Durerea unilaterala exarcerbata de pozitia decliva a capului

 B Halitoza
 C Tuse
 D Obstructie nazala
 E Rinoree purulenta, anterioara sau posterioara, unilaterala

155. Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a ATM consta in

urmatoarele manevre:

 A Se aplica policele bilateral pe canin

 B Cu celelalte degete (exceptand policele ) se prinde marginea bazilara si unghiul
mandibulei
 C Se imprima initial o miscare de ridicare efectuata treptat pentru depasirea
obstacolului reprezentat de tuberculul articular
 D Se trage spre anterior mandibula asociind si o rotatie a mentonului
 E Cand condilul ajunge in cavitatea glenoida se aude un craement si gura se inchide
brusc

156. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor

dintilor laterali de gradul III si IV consta in:

 A Gingivectomie
 B Extractie
 C Debridare gingivala, detartraj
 D Premolarizare
 E Amputatie radiculara

157. Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial fac parte:

 A Constituirea intr-un focar de infectie in boala de focar

 B Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase, date de dezvoltarea
voluminoasa a granulomulu
 C Actinomicoza cervico-faciala
 D Parodontita apicala cronica fibroasa
 E Sinuzita “odontogena” daca este un dinte sinusal

158. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale bilaterale dupa Max

Muller este:

 A Pentru incisivi – 32 kg
 B Pentru molarii III – 65,5 kg
 C Pentru canini – 35 kg
 D Pentru incisivii laterali – 42,5 kg
 E Pentru premolarii II 44 – kg

159. Cauzele bascularii in plan sagital prin desprinderea extremitatilor distale

ale seilor protezei scheletate sunt:

 A Alimente adezive
 B Plasarea elementelor antibasculante cat mai departe de axa de basculare
 C Sei supraextinse
 D Sei subdimensionate
 E Utilizarea gherutelor incizale

160. In tratamentul luxatiei dentare cu intruzie se pot adopta urmatoarele

atitudini terapeutice:

 A Favorizarea eruptiei dentare daca dintele este imatur

 B Repozitionarea imediata, chirurgicala a dintelui in pozitia corecta, fara fixarea lui la
dintii vecini
 C Aplicarea de fibre ortodontice mici pentru repozitionarea dintelui intruzat
 D La 2-3 saptamani de la repozitionarea dintelui se realizeaza tratamentul endodontic
 E Slefuiri selctive in servicii de stomatologie pentru a scoate dintele din ocluzie

161. Dezavantajele sistemelor pericoronare de imobilizare constau in:

 A Inflamatii gingivale produse de marginile coronare retentive

 B Rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
 C Acoperirea integrala a dintilor imobilizati
 D Imposibilitatea inlocuirii dintilor lipsa
 E Imposibilitatea restaurarii de rapoarte ocluzale functionale

162. In scopul franarii deplasarii distale ale protezelor partial mobilizabile

scheletate se folosesc:

 A Curba de ocluzie sagitala usor accentuata

 B Curba de ocluzie sagitala inversa
 C Pinteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
 D Coroane telescopate
 E Culise intra si extracoronare

163. In ceea ce priveste relatiile dento-dentare interarcade, tabla ocluzala este:

 A Aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor

posteriori
 B Cea care suporta majoritatea fortelor de masticatie
 C Reprezinta 50-60% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
 D Reprezinta 10-20% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
 E Cea care modifica relatia de postura

164. Dupa MOYERS, reactia la tratament in anomalia dento-maxilara de clasa

II/1 tipul D este caracterizata de:
 A Insuficienta dezvoltarea mandibulei
 B Incisivii superior sunt in labioversie
 C Ramul ascendent al mandibulei scurt
 D Buza inferioara hipertona
 E Raspuns bun la terapia functionala

165. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge urmatoarele etape:

 A O faza de subocluzie
 B O faza de orientare prejuxtaocluzala ( MARTINET)
 C O faza juxtaocluzala ( Dubecq)
 D O faza de ocluzie
 E O faza subpalatala

166. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen se fac cu:

 A Nevralgia nervului facial

 B Nevralgia nervului intermediar Wrisberg
 C Nevralgia de nerv accesoriu
 D Nevralgia nazociliara ( Sindromul Charlin)
 E Nevralgia de nerv glosofaringian

167. Cauzele bascularii transversale a protezei totale pot fi:

 A Erori de amprentare
 B Atrofia exagerata a crestei alveolara
 C Folierea torusului palatin
 D Montarea dintilor laterali in afara crestei
 E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

168. Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale fixe pot fi obtinute prin:

 A Turnate
 B Frezate
 C Polimerizare
 D Electroeroziune
 E Ambutisare

169. In anomalia dento-maxilara de clasa a III-a examenul teleradiografic

releva:

 A Unghiul SNA mai mare de 80 de grade

 B Unghiul SNB mai mic de 78 de grade
 C Unghiul SNB mai mare de 78 de grade
 D Distanta Nsa-Nsp micsorata
 E Unghiul SNA mai mic de 80 de grade

170. Intre factorii de risc locali asociati unei incidente crescute a tumorilor
maligne, candidoza orala:
 A Se asociaza adesori pe fondul de lichen plan
 B Are potentialul de a cataliza producerea agentilor carcinogeni
 C Contribuie la producerea unor modificari displazice la nivelul mucoasei orale
 D Prin eliberarea de nitrozamine endogene este inhibata aparitia modificarilor
displazice ale mucoasei orale
 E Nitrozaminele produse constituie un risc major in transformarea maligna a mucoasei
orale

171. In cazul tratamentului chisturilor de mari dimensiuni se va practica:

 A Chistectomia prin abord vestibular

 B Frecvent, chistectomia prin abord palatinal – la maxilar
 C Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii cu interesare chistica
 D Intotdeauna extractia dentara
 E Atitudinea fata de dinti poate fi radicala sau conservatoare

172. Unele substante, in mod prioritar, pot declansa o necroza datorita

caracterului chimic mai agresiv si anume:

 A Acidului tricloracetic
 B Fenolul
 C Hipocloritul de sodiu
 D Clorura de sodiu
 E Trioximetilenul

173. Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate

de:

 A Vasoconstrictie si celule odontoblastice cu volum micsorat

 B Celulele odontoblastice si in parte fibroblastii cu volum marit
 C Invazie microbiana in pulpa dentara
 D Indivizi microbieni care pot reflecta o activitate metabolica redusa
 E Modificari celulare care reflecta o activitate metabolica redusa

174. Solutia Chlumsky contine:

 A Fenol
 B Camfor
 C Timol
 D Alcool
 E Iodoform

175. Privit prin prisma ortodontica, fenomenul incluziei dentare se intalneste

cel mai frecvent la urmatorii dinti:

 A Canini
 B Premolarul unu superior
 C Premolarul doi inferior
 D Incisivul lateral inferior
 E Incisivul central superior
176. Constituie complicatii loco-regionale ale bolii parodontale:

 A Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

 B Septicemie
 C Tromboflebita sinusului cavernos
 D Sinuzita maxilara
 E Colecistita prin piofagie

177. Forma citokeratinelor difera dupa dispozitia stratificata a epiteliului oral:

 A In stratul cornos sunt de forma cuboidala

 B In stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor alungite
 C In stratul cornos au forma stelata
 D In stratul spinos au forma poligonala
 E In stratul spinos sunt aplatizate

178. Majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent

vasoconstrinctor care permite:

 A O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie

 B Un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescuta
 C Un risc mai scazut de toxicitate sistemica
 D Diminuarea sangerarii locale
 E Un risc mai crescut de toxicitate sistemica

179. Semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si care indica o rotatie de

tip anterior ( dupa Bjork), sunt:

 A Unghiul mandibular accentuat

 B Latimea ramurii orizontale micsorata
 C Canalul dentar angulat
 D Ramura ascendenta lunga
 E Curbura preangulara accentuata

180. Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin si diltiazem presinta:

 A Aparitia unor fribloblasti cu aspect de miofibroblasti

 B Material extracelular asemanator laminei bazale si structuri hemodesmozomiale
 C Flora bacteriana particulara
 D O matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de benzi groase
de fibre de colagen
 E “Noduli” papilari de consistenta ferma, localizati preferential in zonele laterale

181. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe ortopantomografie, ofera relatii

despre:

 A Nivelul de insertie a frenurilor si plicilor alveolo-jugale

 B Existenta unei formatiuni supranumerare deviante pentru eruptia dintelui permanent
 C Structura osului
 D Existenta sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopie
  E Raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini

182. In conceptul ocluzal neuro-muscular medicina dentara neuro-musculara

apeleaza la o serie de mijloace specifice, pe langa cele traditionale dintre care
amintim:

 A Analiza computerizata a ocluziei statice si dinamice – Dispozitivul T-SCAN III

 B Electromiografie – BioEMG
 C TENS ( stimulare electrica transcutanata)
 D Ultrasonografie
 E Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)

183. Dezavantajele primerilor gravanti utilizati in sistemele adezive actuale,

sunt:

 A Structura compacta si capacitatea de tampon a DDR ( detritusului dentinar remanent

) poate constitui o adevarata bariera de fuziune impiedicand penetrarea monomerului
acid
 B Aplicarea repetata ( de doua ori) la sistemele monoflacon
 C Prelungirea timpului de lucru prin introducerea etapei lavajului
 D Cresterea riscului de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina
 E Cresterea riscului colabarii fibrelor de colagen

184. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice, difuze Partsch se

face cu:

 A Parodontita apicala cronica condensata

 B Parodontita apicala cronica fibroasa
 C Osteomielita
 D Adenopatii supurate
 E Actinomicoza

185. Diagnosticul diferential in reincluziile totale se face cu:

 A Incluziile dentare
 B Intruzia post-treumatica partiala
 C Anodontia ( prin examen radiologic si clinic)
 D Extractia ( prin anamneza si examenul clinic)
 E Intruzia post-traumatica totala

186. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire are urmatoarele
caracteristici tehnice:

 A Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius

 B Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule de calibrul 22
 C Injectarea in canale cu canule de calibrul 20/23 sau chiar 25
 D Termostat portabil pentru capsule de gutaperca
 E Ramolirea gutapercii la 70 de grade Celsius
187. 187. Dupa ARMITAGE (1999), NU sunt leziuni gingivale induse de placa
bacteriana:

 A Gingivita asociata de leucemie

 B Gingivite asociate de contraceptive orale
 C Manifestarile gingivale in eritemul multiform
 D Gingivostomatita herpetica primara
 E Angiomatoza bacilara

188. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:

 A Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare

 B Poate aparea la orice varsta
 C Apare rar la copii
 D Apare frecvent la adolescenti
 E Afecteaza ceva mai frecvent sexul feminin

189. Amplituridea apatiului protetic potential este marita in:

 A Migrari sau versii ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini sau alte spatii
edentate
 B Modificari de volum ale substructurilor odontale prin prepararea sau distrucite
coronara
 C Versii sau migrari corporale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
 D Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante
 E Atrofii accentuate ale crestei alveolare

190. Amprentarea ca etapa a terapiei prin punti dentare prin tehnica dublului
amestec:

 A Este o amprenta globala intr-un singur timp

 B Utilizeaza elastomeri in consistente diferite
 C Vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade intregi
 D Nu se preteaza pentru siliconii, tiocoli, polieteri cat si hidrocoloizi reversibili
 E Nu utilizeaza elastomeri in consistente diferite

191. Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza in functie de forma

radacinii (LISTGARTEN):

 A Acolo unde suprafata radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este plat
 B Este, in general, paralel cu jonctiunea smalt-cement
 C Acolo unde suprafata radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este
convex, arcuat ascendent
 D In cazul radacinilor subtiri are un traiect rectiliniu
 E In zona convexitatilor radacinii, marginea crestei alveolare prezinta un traiect
rotunjit spre apical

192. Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor gingivo-paradontale

exista sonde ADN capabile sa detecteze specii ca:
 A Staphylococcus aureus
 B Treponema pallidum
 C Treponema denticola
 D Aggregatibacter actinomycetemcomitans
 E Porphyromonas gingivalis

193. Versantul oral al seii protezei pertial mobilizabile:

 A Trebuie sa aiba o inaltime egala cu versantul vestibular

 B La contactul sau cu dintele limitrof seaua trebuie sa nu patrunda in zonele retentive
de sub ecuatorul protetic
 C La contactul sau cu dintele limitrof seaua trebuie sa patrunda in zonele retentive de
sub ecuatorul protetic
 D Trebuie sa protejeze papila interdentara si parodontiul merginal
 E Poate lipsi din seaua protezei atunci cand creeaza disconfort pentru pacient

194. Tulburari ale functiilor gonadelor se caracterizeaza prin aparitia de:

 A Gingivita de pubertate
 B Gingivita asociata administrarii de ciclosporina A
 C Gingivita de sarcina
 D Gingivite alergice
 E Gingivita atrofica de menopauza

195. In principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare

profilaxia locala tertiara cuprinde:

 A Refacerea corecta a morfologiei

 B Prevenirea migrarilor dentare
 C Prevenirea parodontopatiei
 D Fluorizari locale si sitemice
 E Prevenirea sindromului disfunctional

196. Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai poate fi denumita si:

 A Retentie dentara primara

 B Retentie dentara secundara
 C “dinte inclavat”
 D Anchiloza dentara
 E Scufundarea dentara

197. Obiectivele terapeutice in transpozitia completa de canin – incisiv lateral

vor viza:

 A Deplasarea dentara
 B Slefuirea modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
 C Ameloplastia modelanta a caninului
 D Cosmetizarea prin aditia a incisivului lateral
 E Transformarea transpozitiei complete in transpozitie
 

198. In abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent evacuarea exudatului

purulent este impiedicata de:

 A Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in zona palatinala

 B Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli continutul pungilor prin intepare si
exprimare
 C Blocuri masive de tartru si placa bacteriana supraadaugata
 D Edemul merginii gingivale, produs prin impact alimentar
 E Prezenta unor sisteme de imobilizare

199. Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie diagnosticata pe baza

urmatoarelor criterii:

 A Sangerarea mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat

 B Proba Valsalva pozitiva
 C Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece largeste solutia de continuitate a
mucoasei sinusale si faciliteaza drenajul sinusului maxilar
 D Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere
in gol”
 E Examinarea dintelui extras releva prezenta unui fragment osos atasat la apex

200. Explorarea grupelor musculare in anomalia dento-maxilara de clasa II/1

releva:

 A Hipotonia muschiului orbicular al buzei superior

 B Hipertonia muschiului orbicular al buzei superioare
 C Hipertonia buzei inferioare
 D Hipertonia muschiului mentalis
 E Hipotonia muschiului mentalis