Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
TIMP.
Timpul de lucru este nelimitat, fr presiuni, fr constrngeri. n linii mari,
timpul de lucru variaz ntre 30 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioad
a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricnd, numai dac subiectul nu se afl
ntr-o stare de oboseal, tensiune sau grab; acestea falsific rspunsurile.
CORECTARE.
Pentru facilitarea realizrii acestei secvene, redm mai nti, dup
H.Schmieschek, n tabelul de mai jos, cheia rspunsurilor simptomatice
pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se refer la numrul
ntrebrilor din chestionar.
I. Demonstrativ
VI. Distimic
DA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73,
DA: 9, 21, 43, 75, 87.
85, 88.
Nu: 31, 53, 65.
NU: 51.
(* 3)
(* 2)
II. Hiperexact
VII. Ciclotim
DA: 4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70,
DA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84.
80, 83.
Nu: -
NU: 36.
(* 3)
(* 2)
III. Hiperperseverent VIII. Exaltat
Da: 2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, DA: 10, 32, 54, 76.
Nu: 12, 46, 59. Nu: -
(* 2) (* 6)
IV. Nestpnit
IX. Anxios
DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
NU. -
Nu: 5. -
(* 3) (* 3)
V. Hipertim X. Emotiv
DA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. DA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.
Nu: - Nu: 25.
(* 3) (* 3)
Aadar, dac la ntrebrile 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 i 65
subiectul subliniaz NU, rspunsul este simptomatic i va fi socotit drept
DA.
Corectarea propriu-zis a chestionarului se opereaz prin examinarea cu
atenie a rspunsurilor DA n care se nglobeaz i NU urile socotite
drept DA.
INTERPRETARE FACTORI
I. FIREA DEMONSTRATIV
capacitate normal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu
uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.
II. FIREA HIPEREXACT
III. FIREA HIPERPERSEVERENT
perseverare anormal a afectului;
susceptibilitate;
se simte uor jignit;
nu accept critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
ndrtnic;
dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec.
IV. FIREA NESTPNIT
reacioneaz impulsiv;
conformaie atletic prefer activitatea fizic;
schimbri dese de serviciu;
nu le plac investigaiile medicale;
nu au scrupule morale;
mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i
prostituate);
la adolescen fug de acas;
gndire lent, greoaie;
povestesc detalii;
pedani;
pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid.
V. FIREA HIPERTIMIC
veselie continu;
nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai);
digresiuni n gndire (fug de idei);
stabilesc uor relaii;
nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura
demonstrativ).
VI. FIREA DISTIMIC (TEMPERAMENT DEPRESIV)
serios;
contiincios;
meditativ;
afectat de evenimentele triste ale vieii;
imbold spre aciune diminuat;
gndire lent.
VII. FIREA CICLOTIMIC
alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de
ambian i teme de discuie);
calomniaz;
falsific;
neal.
VIII. FIREA EXALTAT
se entuziasmeaz i disper uor;
dragoste pentru muzic, natur, religie, filozofie;
un eec i face nefericii;
grij excesiv pentru propria persoan;
sentimente nobile.
IX. FIREA ANXIOAS
A. La copii:
fric de: ntuneric, furtun, cini i injecii.
B. La aduli:
nu se pot apra (afirma) n cadrul unei dispute;
docili, uneori apare o supracompensaie;
tendine la spaime;
tendine la ipohondrie.
I. FIREA DEMONSTRATIVA
Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.
Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de
accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.
Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare
capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,
in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :
minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.
capacitate normal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu
uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.
Mod de manifestare:
Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:
hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale
personanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica
viata, are sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i
bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin :
evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.
Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare,
psihopatica) prezinta dezavantaje:
a. Capacitaea de decizie este prejudiciata
b. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari
permanente, ramaneri in urma)
c. Ii vine greu sa plece de la lucru
d. Intoarceri pentru verificari
e. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)
f. Minutiozitate exagerata
g. Grija excesiva de a evita accidentele
h. Pierde mult timp
i. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama.
Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva.
Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin:
Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului.
Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente
asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poli
ai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pe
care ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.
Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltarii
afectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiar
lupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica.
Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi
necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sa
creasca inhibitia mult peste punctual de plecare.
Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal
(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebui
sa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevroza
obsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu
(individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).
HIPOMANIACII:
Combinatie intre veselie care constituie in acest caz o primejdie, caci
lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul
datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.
Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala.
Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune in
masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii sunt
imprastiati.
Digresiune in gandire care conduce la fantezi cu idei nerealiste.
ESENTA:
Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele
imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc la
disperare
MANIFESTARE:
Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu
altruismul
Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea
lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile.
Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii inclinatii
(dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Se
emotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte in
mare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi si
arta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firile
artistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmate
pentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.
Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profund
nefericiti din cauza unor banalitati. Frica si frica pentru propria
persoana pot deveni excesive. Teama este deosebit de
susceptibila de accentuare devenind coplesitoare, pentru
sentimente egoiste acest lucru nu este valabil.
Disperarea profunda poate duce la sinucidere.
MANIFESTARE:
LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga
personalitate. Copiilor anxiosi :
Le este frica seara singuri in pat
Le este frica de intuneric
Le este frica de caini
Le este frica de furtuna
Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia
Le este frica de profesori.
FIREA EMOTIVA
MANIFESTARI:
Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de
cele grosolane
Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid
ca la exaltati.
Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental
Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai
puternice decat cele egoiste
Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai
accesibile bucuriile produse de arta si natura
Mimica lor tradeaza firea afectiva
Le dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile
de bucurie sau induiosare