3.

DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE

N RETELE DE MEDIE
TENSIUNE

Retelele de medie tensiune, avnd tensiuni nominale de 6-20 kV, functioneaza actualmente cu
mai multe moduri de tratare a neutrului:

retele de medie tensiune avnd neutrul izolat;

retele de medie tensiune avnd neutrul tratat prin bobina de stingere;

retele de medie tensiune avnd neutrul tratat prin rezistenta ohmica;

retele de medie tensiune avnd neutrul tratat prin bobina de stingere si rezistenta ohmica;
De modul de tratare a neutrului retelei de medie tensiune depind decisiv valorile tensiunilor si
ale intensitatii curentilor n cazul unui defect. Acest capitol face o prezentare a problematicii
defectelor din retelele de medie tensiune, functie de modul de tratare a neutrului, si se stabilesc
metodele de calcul ale curentilor si tensiunilor de defect.

3.1. Punerea la pamnt n retele cu neutrul izolat sau tratat prin

bobina de stingere
Punerea la pamnt n retelele de medie tensiune este un defect care consta n aparitia unei
legaturi accidentale cu rezistenta nula sau de valoare finita ntre pamnt si o faza a retelei avnd
neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere. n cazul retelelor de medie tensiune avnd
neutrul tratat prin rezistenta ohmica acest defect reprezinta n fapt un scurtcircuit monofazat cu
curent de scurtcircuit limitat de rezistenta de tratare.

Aparitia unei puneri la pa-mnt conduce la modificarea valorii tensiu-nilor de faza si a

curentilor datorita capaci-tatilor faza-pamnt si chiar al rezistentelor faza-pamnt existente,
cum se prezinta in Fig. 3.1 Fig. 3.3
Fig. 3.1 Circulatia curentilor
capacitivi n cazul unei puneri la
pamnt ntr-o retea cu neutrul
izolat
12
oa
se
Cfa
uta
mde
pa
sm
en
t
ose
bm
sod
eifi
rca
vtr
aec
n
dd
ila
nva
lo
Far
iea
gte
.ns
iu
3ni
.lo
2r
,de
li
tni
ee,
nia
sr
ipu
unc
ntu
il
lne
eut
ru
fsu
apo
zrt
ea
lo
odi
rfe
re
snt
aa
nde
apo
tte
nct
te
isi
ade
lse
ns
fco
ant
tra
ar.
A
dce
eas
ta
pte
ans
miu
ne
na
tpu
nc
etu
glu
ai
lne
aut
ru
cfa
uta
de
tpa
em
nn
st
ico
uns
ntit
eui
ae
de
dpl
eas
ar
fea
apu
znc
atu
lu
ai
ne
fut
aru
zsa
eu
ite
ns
diu
ene
fa
ede
dDi
eag
pra
lm
a
afa
szo
aria
rla
ea
te
sns
iiu
nil
or
sn
eca
zu
nl
opu
tne
erii
ala
pa
zm
an
t
cne
ute
pe
Ufa
za
0S

D
i
U
nR
O
F
i
=
gU
.R

3S
.=
2U
R
r
eN
z-
uU
l
tS
aN
=
F
i
U
gR
.
N
3+
.U
2
0
=
U
U
STS
=
O
U
=
T
N
U
-
U
S
S
S
N
=
=
U
T
U
N
+
S
U
N
0

-
n
ca
U
zu
l
pu
Sne
Nrii
la
pa
+
m
n
Ut
n
re
N
tel
Sel
e
=cu
ne
ut
0ru
l
(iz
3ol
.at,
1pr
)in
ca
Upa
cit
ati
Tle
Ofa
ta
de
p
ade
mte
ns
niu
tni
le
afa
lta
ede
pa
fm
an
zt.
eS
lu
om
ra
ve
sct
aor
nial
a
ta
oac
aes
sto
er
cu
vre
ont
ri
fo
cr
im
rea
cza
ucu
lre
ant
ul
cca
upa
rcit
eiv
nre
tzu
ilta
nt
dca
ere
tci
erc
rul
ma
ipr
nin
apa
tm
in
tfe
ct,
sca
in
Fi
tg.
r3.
e1.
cL
a
nde
dte
r
pm
rin
iar
nea
va
llo
orii
cac
ues
lto
r
ccu
ure
nt
di
ese
fpo
et
cne
tgl
ija
sca
ede
ril
e
nde
cte
hns
iiu
dne
epe
ca
pre
rle
ipr
nov
oa
fca
a(v
zal
aoa
re
ca
uac
es
dto
er
c
u
r
e
n
t
i

f
i
i
n
d

m
i
Z
cC
a
)

s
i

dZ
e
C
c
i
:
I
Z
R
=
C
U

R
O
;
I
S
=
U
C
ur
en
S
O
tu
;l
Ide
Tpu
=ne
re
Ula
pa
Tm
On
(t
3(c
.ar
2e
)ci
rc
ul
aO

p
rI
i0
n=

fI
aR
z+
aI
T

s=
a
n
a(3
t.3
o)
a
s
a

s
i

p
rZ
iC
n

p
a
m

n
t
)

v
a

f
i
:

U
Tr
Reb
O
ui
e
+ob
se
Urv
at
ca
T
on
nce
nt
Fra
ite
gn
.av
al
3de
.lo
1cu
l
cde
ade
pfe
act.
c
iDi
tag
ara
tm
ia
lfa
ezo
ri
fal
aa
za
em
lar
oi
rm
il
sor
aca
nre
ain
tte
orv
ain
sn
eca
zu
sl
-de
afe
uct
ul
cui
oco
nns
sid
ier
dat
ese
rpr
aez
tin
ta
cn
Flat
iia
g(3
..3
)
3si
.di
3n
.Fi
g.
D3.
i3
nre
zu
rlta
e:
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE

13

U RO + U TO = 2 U RO cos30o
=

3
2
U RS = 3 3 U S =

3 U 0
= 3 U f
si ca urmare:

I0 =-
3 U S
=
3 U
0 =
U0
(3..4)

ZC

ZC

ZC

3
Curentul
I 0 este defazat capacitiv
cu
90

fata de tensiunea
U 0 si
este
identic
cu

curentul care s-ar

obtine
daca tensiunea

U 0 ar debita asupra celor trei capacitati ale

fazelor retelei legate in paralel.

Schema echivalenta a retelei cu defectul

considerat este prezentata in Fig. 3.4.

Prezenta arcului electric n cazul punerii la

pamnt determina aparitia unei caderi de

tensiune pe arc, ceea ce face ca potentialul

fazei defecte sa difere de potentialul

Fig. 3.3 Diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor

pamntului,
astfel
nct
diagrama

tensiunilor din Fig. 3.2 se modifica si este

n cazul punerii la pamnt nete

prezentata n Fig. 3.5.

n acest caz tensiunea U0 nu mai este egala

si de sens contrar cu tensiunea pe faza a fazei cu defect ci va fi ntotdeauna mai mica.

Tensiunile pe cele trei faze vor fi:

U RO = U SO + U RS ;

U =U +U ;
TO SO TS

(3.5)

U RS + U TS = - 3 U S
 tensiunilor n cazul
Fig. 3.5 punerii la pamnt
Diagrama prin arc electric
Fig. 3.4 Schema echivalenta a retelei n cazul simplei
puneri la pamnt fazoriala a
14
TO
i=
a
rU
SO
c+
u
r
U
eRS
n+
tU
uSO
l
+
d
eU

p
SO
u
n+
e
rU
eTS
=
l
a

p
a
m

n
t
:
I

0
=

U
R
O

+
U
S
O

U
S
+
U
TS
+
3
U
SO
=
-
3
U
S
+
3

U
S
O

Z
C

C
Z
C
Z

C
=
ad
er
U
ea
de
Rte
n0
s
i
u
n
e

p(3
e.6
)
a
rsi
ccu
re
vnt
aul
de
fpu
ine
re
la
npa
m
an
ct:
e
s
t

c
a
z
:

S
O

-
I
R
0
=
a
r
c

-
3
IU
SC
+
+
3R

arc
U

S
O

(
3
.
7
)

Z
Di
n
Fi
g.
3.
5
re
zu
lta
U
0
=
U
3SO
-
U
S
s:
i
U
t
i0
n=
-
n
d
R
c
arc
o
n
t
I
d
0
e
-
rU
eS
l
a
=
t-
i
i1
l
e

(I
30
.
6
)Z

sC
isa
u
(
3
I
.0
7=
)
U
sS
e

o
b
t
i
n
e

r3
e
l
a
t
i
a
Z

3
 li u
ad l
pA
a
m
s

n
t
Fp
ir
gi
.n
r
3e
.z
6i
s
St
ce
hn
et
ma
ad
e
ea
cr
hc
i
v
a
ld
ee
n-
ta
al
u
a
n
rg
eu
tl
el
li
en
ii
e

i
n
,
ci
aa
zr
ur
le
l
ua
n
e
t
ii
a
p:
u
n
e
r
i
r. 6
ub
a
sz
ia
r
de
el
a
ct
ai
pi
al
co
ir
t(
a3
t.
i6
l)
es
i
f(
a3
t.
a7
)
ds
e
o
pb
at
mi
n
ne
ts
c
ah
le
em
a
ce
ec
lh
oi
rv
a
tl
re
en
it
a
fd
ai
zn
eF
.i
g
P.
e3
 a
r
np
o
rt
ef
ai
lc
io
tn
as
ti
ed
e
cr
a
pt
ae
cu
in
ti
af
to
ir
lm
e
d
fi
as
zt
ar
-i
pb
au
mi
t
ne
t

n
u

s
u
n
t

c
o
n
c
e
n
t
r
a
t
e

d
ao
zn
uDl
li
un
ni
ee
i
lf
ia
nr
ia
i
fd
ae
rf
ae
c
dt
es
fe
e
cp
tr
, e
cz
i
tn
st
ia

n
n
c
aF
zi
ug
l.
l3
i.
n7
i,
ei
ia
cr
up
e
pn
ut
nr
eu
r
eo

ll
ai
n
pi
ae
m
ac
u
f
a
z
e
l
o
r
f
a
t
a

d
e

p
a
m

n
t
n
u

e
s
t
e

p
e
r
f
e
c
t
a
,
a
s
t
f
e
l

n
c

t
p
e

n
g
a
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
15
I 0 = I R0 + I SO + I TO = 0

Fig. 3.7 Distributia curentilor capacitivi ntr-o linie la functionare normala

Fig. 3.8 Distributia curentilor capacitivi si prin

pamnt n cazul unei puneri la pamnt
16
fe
Oct
e
mes
ete
tut
oili
dza
are
a
eco
fm
ipe
cns
iar
eii
nne
tut
aru
lu
di
ere
tel
eei
lde
im
med
iie
nte
ans
riu
ene
pr
ain
bo
abi
cna
ede
ssti
tng
oer
re.
A
tce
ias
pta
um
ret
iod
a
dse
eut
ili
dze
eaz
atr
a,
pav
en
d
sn
cve
ade
rre
aav
an
ltaj
aul
rm
gaj
aor
:
eli
nm
in
rar
eea
tde
efe
lct
eel
lor
etr
ec
dat
eoa
re
mfa
era
da
ine
ece
sit
ta
ein
nte
srv
ien
utia
nin
est
al
dati
iil
nor
de
tpr
aot
rec
atie
si
nde
oci
afa
sra
dor
eil
cor
l.
a
nn
sca
azu
rl
eap
aar
iti
ei
nun
tei
rpu
ene
rri
ula
ppa
tm
on
rt
un
ltr-
uo
ire
te
sa
iav
n
td
rne
eut
cru
el
rtr
eat
aat
pr
pin
rbo
ibi
nna
de
zsti
eng
rer
oe,
te
ans
iu
cne
oa
nde
sde
upl
mas
aar
te
are
co
nm
epe
uns
tea
rza
ucu
lre
unt
iul
ca
ppa
rcit
oiv
vde
ode
afe
cct,
adu
pa
ucu
nm
re
czu
ulta
rdi
en
nFi
tg.
3.
i9
n
d
u
c
t
i
v

p
r
i
n

b
o
b
i
n
a
,

c
aFi
g.
3a
.cu
9ne
utr
Cul
ico
rm
cpe
uns
lat
a
t
i
a

c
u
r
e
n
t
i
l
o
r

d
e

d
e
f
e
c
t
Fi
lg.
a3.
10
pSc
uhe
nm
ea
rec
ehi
va
lle
ant
a
pa
aun
mei
ret
nel
te
cu
ne
nutr
tul
rtra
-tat
opri
n
rbo
ebi
tna
ede
sa
to
ipu
nne
gre
ela
rpa
em
n
lt.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
17

Deci prin locul de defect trece suma celor doi curenti capacitiv si inductiv, suma care este nula
daca cei doi curenti sunt egali ca modul.

n acest fel schema echivalenta a retelei cu punere la pamnt se modifica fata de Fig. 3.4 si
devine cea din Fig. 3.10.

Avnd n vedere ca impedanta bobinei este de fapt o reactanta, ZL

= jw L si cu

notatia
X Ce =

XC
se deduce pentru compensarea totala:

1
X L = XC adica w L =

(3.9)

wCe

3wC

care este de fapt

o conditie de rezonanta. Daca aceasta conditie
este satisfacuta

atunci
I
L

=-IC
, curentul de punere la pamnt este compensat si la locul defectului curentul
este nul, desi exista curent n fazele sanatoase si prin bobina de stingere. Relatiile de mai sus,
stabilite pentru cazul considerarii capacitatilor retelei ca fiind concentrate, ramn valabile si n
cazul distributiei reale a acestora.

Compensarea curentului capacitiv la locul de defect provoaca stingerea curentului de defect si

deci izolarea defectului (pentru defecte trecatoare) fara a fi necesara functionarea unor instalatii
de protectie si fara ntreruperea alimentarii consumatorilor. Acest fapt constituie avantajul major
n cazul retelelor tratate prin bobina de stingere. Pe de alta parte, solicitarile suplimentare ale
fazelor sanatoase (de la tensiunea de faza la cea de linie) n regim stabilizat si n regim
tranzitoriu reprezinta un dezavantaj al acestui mod de tratare a neutrului.

Detectarea selectiva a punerilor la pamnt n retelele de medie tensiune cu neutrul izolat sau
tratat prin bobina de stingere implica utilizarea unor metode specifice tinnd seama n primul
rnd de valorile mici (mult mai mici dect curentii de scurtcircuit) ale curentilor de punere la
pamnt. Aceste metode se prezinta n cap. 3.

3.2. Dubla punere la pamnt n retele de medie tensiune cu

neutrul compensat
Dubla punere la pamnt este un defect asemanator scurtcircuitului bifazat si consta n punerea la
pamnt - neta sau prin arc - a doua faze diferite, n doua puncte diferite ale unei retele de medie
tensiune avnd neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere.
Desi asemanator cu scurtcircuitul bifazat, dubla punere la pamnt difera de acesta prin
diagramele fazoriale de tensiune si n special prin aparitia deplasarii punctului neutru.

Fie o retea de medie tensiune cu o dubla punere la pamnt pe fazele S si T ca n Fig. 3.11.
Tensiunea care da nastere curentului de defect I S este U ST , iar cea care da nastere

curentului de defect I T este U TS , evident egala si de sens contrar cu U ST . Impedantele Z1 si

Z 2 sunt portiuni din impedantele liniei, avnd valori diferite, determinate de pozitiile celor doua
defecte, dar practic acelasi unghi.
18
e
fa
ze
le
S
si
T

n
Fi
g.
3.
12
se
pr
ez
in
ta
di
ag
ra
m
Fel
ie
gfa
.zo
ri
3
.al
1e
1al
e
Dte
uns
biu
l
ni
a
lo
pr
ula
nsu
ers
ra,
ela
lo
l
cu
a
l
ppr
ai
mm
ul
nui
tde
fe
p
ci
tla
pa
sm
in
t
lne
ate.

l
o
c
u
l

c
e
l
u
i

d
e
-
Fi
ag.
l3.
12
dDi
oag
ira
lm
eel
e
afa
zo
dria
ele
fal
e
cte
tns
iu
nil
or
nla
su
crs
aa,
zla
ulo
lcu
l
pri
um
nei
ore
rsp
ec
ptiv
uce
nlei
de
ea
rdo
ulo
ar
de
pfe
u
n
ct
ee
rva
iri
az
la
ade
-a
p
lu
a
mng
ul
nli
tni
ei,
aj
Sun
eg
nd
oeg
bal
se
esi
rde
vse
ans
co
cnt
ara
r
tcu
ete
nns
siu
ine
ua
nde
ide
lpl
eas
ar
de
ela
lo
fcu
al
zce
alei
de
a-a
ldo
eua
pu
fne
ari
zla
epa
m
m
nar
te
.de
c
Vt
ava
llo
oar
aea
rcu
ere
ant
ul
cui
ude
rde
efe
nct
tla
uo
lsi
um
ipl
a
dpu
ene
re
dla
upa
bm
ln
at
si
pn
uge
nne
era
rl
em
ai
lm
aic
a
pde
ac
mt
va
nlo
tar
ea
ecu
sre
tnt
eul
ui
mde
asc
iur
tui
cde
isc
rur
ctci
urc
iui
t
bi
bfa
iza
ft,
adu
zbl
a
tpu
.ne
re
Dla
apa
tm
on
rt
ipo
tat
ae
sa
vnu
afi
le
ose
rsi
iza
ita
de
mpr
aot
iec
tia
m
iax
ci
im
al
da
ede
ccu
re
tnt
,
aas
tf
cel
un
rc
et
nes
tte
une
lce
sri
ala
rpa
m
an
t,
scu
eat
t
pm
rai
em
vul
et
dcu
ec
at
as
pa
rcu
om
tse
eva
cve
tde
ia
in
co
snt
pin
eua
cre
i,
aac
les
et
ti
p
mde
pde
ofe
tct
rda
ina
vst
aer
e
dla
ulo
bcu
lril
e
lde
ode
rfe
ct
pla
ute
nns
eiu
ncu
ire
nt
dul
eui
de
pdu
abl
sa
pu
sne
ire
la
dpa
em
n
at
tn
ire
ngi
gm
epe
r
em
an
pen
et
rse
ica
clc
uul
lea
oza
an
sac
eel
.as
i
Vm
aod
lcu
oce
al
rfo
elo
asit
la
ica
nlc
tul
eul
ncu
sre
int
til
aor
tde
isc
iur
tci
rtr
cu
uo
idu
tbl
a
tpu
rne
ire
fla
apa
zm
an
t
,pe
ac
ee
nas
i
bli
ani
ze,
ava
lo
mar
eea
tin
ote
dns
eita
itii
cu
cre
ont
mul
pui
opr
nin
epa
nm
tn
et
lse
ode
rte
r
sm
iin
ma
epr
tin
rre
ilat
cia
e(3
..1
0)
P,
eia
nr
ppe
eli
nni
ti
rdi
ufe
rit
oe
se
dde
ute
br
lm
ain
a
ppr
uin
nre
elat
ria
e(3
.1
l1)
aco
re
plat
acu
mFi
g.
n3.
t13
.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
19

j3
3E
(3.10)

P
3Z
da
+Z
ia )
+Z
db
+Z
ib
+Z
hb
+ 3Z
1

+ 3Z
2
(

I
 =
P

j3

3
E

(3.11)
3Z
da

+Z
ia )
+Z
db
+Z
ib
+Z
hb
+Z
dc
+Z
ic
+Z
hc
+ 3Z
1

+ 3Z
2
(
unde: Z d , Z i , Z h
sunt impedantele directa, inversa si homopolara ale liniei pna la locul de

defect, Z1 , Z 2 sunt impedantele de trecere la locul de defect iar

I
P este curentul prin pamnt,

j0
tensiunea de referinta este E = E e .
Fig. 3.13 Explicativa la calculul curentului de dubla punere la pamnt
20
a
3ti
.n
3g
.e
r
Ce
al
la
cd
u
lb
ul
le
p
tu
en
ne
sr
i
ul
na
ip
la
om
r
n
dt
ei
n
pr
ae
st
e
sl
ie
c
du
en
e
um
ca
tre
rse
de
upl
las
ea
za
cn
olu
ng
mul
pli
eni
ei
nde
sc
am
p
tel
ec
Ttri
ec
npo
sar
ita
ude
nnu
em
air
ea
de
nte
tns
riu
ene
de
tpa
as
lU
pP.
iTe
lns
eiu
ne
pa
ade
spa
is
lst
oab
rile
st
ue
npr
uin
ico
rp
oul
ua
mcu
are
nlat
,ia
(3
d.1
e2)
:
rI
e
zC
i=
s
tU
e
nP
t(3
a.1
2)
R
C
,

uR
n
C
c
u
r
e
n
t

I
C
R
cez
aul
rta
eca
va
slo
ear
ea
pcu
ore
ant
tul
eui
IC
des
ete
tcu
eat
rt
mm
iai
nm
ani
rm
ea
a
cin
ute
ns
cita
tii
tac
es
etu
si
tcu
ere
nt
m(I
aC
i
m)
ca
m
re
a
po
r
at
e
e
pr
t
ov
e
oc
n
a
s
m
i
oa
u
rt
n
ea
e
se
a
po
at
d
e
e
de
du
p
ce
a
di
s
n
va
U
lo
Par
ea
im
aax
ri
m
va
aa
lte
ons
aiu
rni
ei
ade
pa
ms:
i
I
de
cpa
mm
=
n
Ut
es
Pta
m
zo
ana
x
(la
3su
.pr
1af
3at
)a
pa
m
n
tu
Rlu
i
C
n
ca
re
pe
nt
ru
un
cu
re
Znt
opr
nin
apr
iz
pa
em
rai
iin
cte
uns
lde
oc
at
sce
al
pe
ari
cu
ulo
ns,
eex
iist
a
ppe
rri
ico
zlu
el
dri
eoa
ra
ma
ore
azi
rst
ten
etei
R
pC
ea
nci
trc
rui
utu
lu
vi
ifo
ar
tm
aat
de
opa
am
mn
et
nsi
ico
lrp
oul
ru
m
san
a,
uco
ns
aid
ner
iat
mpe
arf
lec
et
lco
ond
ruc
.to
r,
Lse
ica
mlc
iul
tea
aza
ac
ice
npt
fn
ed
ca
aun
or
tdi
asc
lur
pi
ici
lrc
eul
ar
pe
ide
cra
ize
oa
a=
r0,
e1
lm
o(F
rig
.
a3.
l14
c),
aav
tn
ud
ifi
eec
sar
ce
re
pzi
rst
ien
zta
eR
d:
d
e
R
s=
ur
p(3
r.1
a4)
f
a
t
a

d
ed

f4
oa
r
m
ne
a
de
pa
s

un
de
r
es
Rte
=re
0zi
sti
Rvi
=tat
0ea
so
lu
lu
i.
aR
pez
aist
en
tel
e
tal
pi
lo
r
Fsi
ipr
giz
.el
or
3
fii
.
1nd
4co
ne
Ect
xat
pe
ln
ise
c
ri
a
te,
iva
vlo
aar
ea
lre
azi
st
t
e
en
ntei
sR
iC
uar
epr
es
eia:
x
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
21

R =
r1 + r2

(3.15)

C
4a

Rezistenta minima, RC min, se obtine n cazul n care se calca cu un picior pe priza ( r1 = 0 ) si

cu celalalt picior pe sol ( r2 = r ) si este data de relatia:

R=
r
(3.16)

C min 4a
Rezistenta maxima se obtine atunci cnd se calca cu ambele picioare pe sol ( r1 = r2 = r )
si are valoarea data de relatia:

R
=

(3.17)
C max

2a

Cu o valoare medie a rezistivitatii solului r @102 Wm

si a=0,1m se obtine RCmin=250W

respectiv RCmax= 500W. Intensitatea curentului minim mortal fiind Icm= 50mA, tensiunea
periculoasa de pas este:
UP max= RC max ICm= 5000.05= 25 V.

r
r0

Fig. 3.15 Priza de pamnt de suprafata emisferica

Considernd o priza de suprafata emisferica si acceptnd ipoteza simplificatoare, privind

conductivitatea pamntului mult mai mica dect a metalelor, aceasta din urma se poate
considera n calcule infinita. Prin urmare liniile de cmp electric si ale densitatii de curent sunt
normale pe suprafata prizei. Liniile densitatii de curent ale prizei fiind radiale (Fig. 3.15), din
fluxul densitatii de curent prin suprafata emisferei de raza r, egal cu intensitatea curentului I prin
priza:
J ndA = 2pr 2 J = I
(3.18)

se deduce intensitatea cmpului electric stationar

E
n sol:

E=-
(3.19)

2pr 2s

Integrnd produsul scalar

Edr n lungul unei linii de
cmp situata
la suprafata solului se

obtine tensiunea prizei fata de sfera de la infinit. Notnd cu p lungimea pasului, UP tensiunea de
pas, ntr-un punct pe suprafata solului la distanta r, se calculeaza cu relatia:
22

pU
/P
=
2
-
r

E
dr
I=

1-

1
=

(3
.2
0)
2
p

si
es
te
m
pax
i
/m
a
c
2nd
se
ca
2lc
a
p
cu
un
rpi
2
ci
-or
ppe
2
m
/ar
gi
4ne
a
pr
riz
ei:
-

U
p
/

2P
ma
x

=
rr

-
I
p

/
p
2

r
(3
.2
+
1)

2
p
r
ra
0
po
rt
(cu
r2
rre
0lat
+ia
pde
vi
)ne
:
U

p
i(3
a.2
r2)

p
eP
ma
nx
t
r
2
u
p
rr
2
>
>

p
,

n
e
g
l
ica
jre
es
nte
dcu
at
pt
2m

/ai
4m
ar
e
ncu
c
tdu
bl
ea
spu
tne
ere
la
mpa
am
in
t
mde
aI=
r25
e0

I30
.0
A,
Lte
ans
iu
vne
a
lde
opa
rs
iati
ng
ce
hva
ilo
ari
rpe
ri
mcu
ilo
nas
ie.
mA
ece
st
a
les
ete
m
cot
uiv
rul
epr
nin
tci
upa
l
upe
int
ru
dca
ere
du
bin
lst
aal
ati
pile
ude
npr
eot
rec
etie
.
l
a

pS
ac
m

u
nr
tt

tc
rir
e
b
c
uu
iit
e
u
sl
e
s
t
ir
zif
a
ta
az

s
a
it

e
ln
ir
me
i
nt
ae
t
al
e
rd
a
pe
im
d
e
dd
ei
et
si
m
tet
eric
nde
sos
eb
iit
ude
se
nve
er
n
ca
dr
S
ul
c
re
u
tel
r
ei
t
de
c
m
i
ed
r
ie
c
te
u
ns
i
iu
t
ne
u
.
l
Se
ca
t
ra
r
ct
i
er
f
iz
a
ea
z
za
a
pr
t
in
tr-
r
o
e
sc
p
ad
r
er
e
e
z
pr
i
of
n
un
t
da
a
a
te
u
ns
n
iu
ni
d
i,
e
da
f
r
e
cu
c
pa
sin
tte
rns
aita
rtil
e
acu
re
snt
iil
mor
ecr
tes
rc
iac
ece
int
,ua
t
da
nr
pa
tstr
in
md
psi
m
cet
eri
a.
u
rn
e
t
eI
l=
eU
i=
s
i
d
U Z
i
a
g 3
r
a U
m n
Fa
if
ga
.z
o
3r
.i
1a
6l
a
Sa
ct
he
en
s
m X
ai +
 .t c
X 1
6
e
ls
t
e
j p
r
S
C e
= z
e
n
at
ra
ct
ta
gsc
h
e
m
a
r
e
t
e
R l
e
ei
+
d
e
R m
l
e
d
i
e
t
e
n
s
i
u
n
e

n
c
a
z
u
l
nu
n
F u
i
gs
.c
u
3r
iur 3
rne
ci
ul
io3
tr .
s
ti
rc (
iu
fr
ae
zn
at
ti
l
mo
er
t.
a
lV
ia
cl
o
pa
rr
ee
ca
ue
mf
e
sc
it
i
dv
ia
aa
gc
ro
am
mp
ao
n
fe
an
zt
oe
ri
ip
ae
lr
ai
o
ad
i
tc
ee
na
sc
iu
.
2
4
)
cl c
hu
il
vd
ae
l
ed
ne
tf
ae
c
at
.
s
i
s
t
e
m
u
l
u
i
l
a

l
o
c
u
l
d
e

m
o
n
t
a
r
e

a
l
p
r
o
t
e
c
t
i
e
i
;
X
l
,
R
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
23

Valorile unghiului de scurtcircuit depind de tipul si parametrii liniei, astfel n cazul LEA acest
unghi este cuprins ntre 20- 60iar pentru LES de medie tensiune ntre 10- 20.
Scurtcircuitele trifazate sunt defecte deosebit de severe avnd n vedere valorile mari ale
curentilor (mult mai mari dect n cazul unor puneri la pamnt simple sau duble) si tensiunile
scazute, determinate de impedanta pna la locul de defect, afecteaza major consumatorii (n
special motoarele electrice). Acesta este motivul pentru care se impune sesizarea si eliminarea
ntr-un timp ct mai scurt a defectului.

Scurtcircuit bifazat n retele de medie tensiune

n acest caz de defect se pierde simetria ntre curenti si tensiuni. Curentii de scurtcircuit circula
prin bucla formata de cele doua faze afectate de defect, ca n Fig. 3.17.

Valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit bifazat se calculeaza cu relatia:

ISC(2) =

U
(3.25)
Zd

2
Fig. 3.17 Schema retelei si diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor la scurtcircuit bifazat

Asa cum rezulta din Fig. 3.17, la locul de defect, tensiunea ntre fazele de defect S-T este zero
(la scurtcircuit metalic). Curentii de scurtcircuit n cele doua conductoare sunt egali n valoare
absoluta, nsa de sensuri opuse si defazati fata de tensiunea U care-i genereaza, cu unghiul de
scurtcircuit definit n relatia (3.24). Valoarea intensitatii curentului de scurtcircuit bifazat se
poate calcula n baza coordonatelor simetrice. Astfel, se descompune reteaua reala n trei retele
elementare, de succesiune directa, inversa si homopolara, fiecare din acestea fiind strabatuta de
curenti simetrici si echilibrati, corespunznd componentelor simetrice ale sistemului de curenti
reali dati. La locul de defect se ramifica trei conductoare fictive de impedanta nula (Fig. 3.18).

Prin aceste conductoare trec curentii de defect, notati I x , I y , I z , derivati din fazele 1,2,3 ale
retelei. Aceste conductoare au anumite potentiale fata de pamnt, notate E x , E y , E z

Pentru studierea diferitelor tipuri de scurtcircuit se stabilesc conditiile defectului n acest punct
si apoi prin aplicarea teoriei coordonatelor simetrice se determina modul de cuplare a diverselor
retele fictive si se calculeaza componentele fictive. Marimile reale ale curentilor si tensiunilor se
determina n baza componentelor simetrice.
24

2
3

IFi
g.
3.
y18
Sc
urt
cir
cu
it
Ibif
az
at
zcu
ar
c
da
r
iz
ol
at
fat
a
Zde
pa
m
n
t

E
Pe
nt
xru
Eca
zu
l
ysc
ur
tci
Erc
ui
ztu
l0
u,
iI

by
i+
f
a
z
aI
tz
=
i
z
0
o,
lE
ay
t
,=
Z
c
oI
n
dy
i+
tE
i
iz
(3
l
.2
e
6)
d
e
f
e
c
t
u
l
u
i

s
u
n
t
:

C
o
Im
po
xne
nt
=el
e

s
i
m
e
t
r
i
c
e

a
l
e

c
uI
rh
e=
n
t1
i
(
l
o
rI
x
s+
e
I
cy
a+
lI
c
uz

)
l
e
a=
z
0,
a

d
u
p
a

c
u
m

u
r
m
e
a
z
a
:
I
d
=
1

I
x
+

a
Iy
+

a2
I

(a
2
I
z ,
(3
.2
37)

z
3

)
=
-

+
x
+
a
2

I
y
+
a
I
z

)
=
a
-
a
2

I
z

I
i

=
1

(
I
 .
D
ar,
I
h
=
0
si
de
ci
E
h
=
-
Z
h
I
h
=
0
.
3Pr
in
ur
m
ar
se
in

r
e
z
u
l
t
a

i
m
e
d
isc
ahe
tm
Ia
dec
hi
+va
le
Int
a
nu
iin
=te
rv
in
0
elo
ri
ral
e
tte
ens
uiu
ani
lo
fr
ide
cco
tm
ipo
vne
ant
a
ddi
ere
ct
sa,
ere
csp
vec
eti
nv
tin
ave
rs
ha
ose
mob
oti
pn
our
lm
aat
roa
are
.le
re
Plat
eii:
n
t
r
E
ud
=
c
e1
l
(
e
l
aE
lx
t
e
-
E
vz
a-
aE

Zi
I=
z1

)(E
x
-
E
z
-
a
2

Z
I
z

)
(3.
28
)
3

ia
r
di
fe
re
nt
a
es
te:
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
25

-
E

=
1
(
a2 -
a Z I

(3.29)

i
3

)
z

nlocuind valoarea curentului, n baza relatiei (3.27), se obtine:

Ed =Ei +
Z
I
d

(3.30)

relatie n baza careia cele doua retele fictive se conecteaza n paralel, ca n Fig. 3.19.

Din schema echivalenta se deduc

imediat relatiile:
 Z

E=Zd Id +ZId +ZiId Ii

I
Z
=

Cunoscnd
valorile
E
compo-
nentelor
(3.31) simetrice se
pot calcula
valorile reale
d ale curentilor
la locul de
defect:

E
Zi

Zd
+ Zd
Zi +

Fig. 3.19 Schema

echivalenta pentru
Id scurtcircuitul bifazat
izolat

h = (a d =-
I 2 j
-
y =a2Id +aIi + 3E
I a)I
 Pentru atii
retelele curentului Utilizarea bobinelor de stingere
de de n retelele de medie tensiune
medie scurtcircuit prezinta pe lnga avantajele
tensiun bifazat este mentionate si anumite
e cea dezavantaje si anume:
(omog prezentata
ene) n relatia imposibilitatea practica de a
valoril (3.25). compensa retele extinse de
e LES, avnd deci curenti mari de
impeda
ntelor
3.6. punere la pamnt;

Zd +Zi +Z directa Defecte supratensiunile tranzitorii, care

apar pe fazele fara defect, pot
si faza atinge valori periculoase pentru
inversa
sunt pamnt izolatia echipamentelor de
medie tensiune;
egale, n
iar
pentru
retele O alternativa pentru eliminarea
un de acestor dezavantaje o constituie
utilizarea rezistentei
scurtci medie ohmice pentru tratarea retelelor
rcuit
metalic tensiun de medie tensiune avnd curenti
capacitivi mari (> 200 300
net, e cu A).
relatia
de
neutrul
(3.32)
calcul tratat Din punct de vedere al
instalatiilor de protectie, acest
si I z =-Iy,Ix =0.
a prin mod de tratare al neutrului
modul
ului rezisten retelelor de medie tensiune
intensit ta prezinta cteva particularitati
care trebuie retinute si anume:
26
t)
vsu
ant
lm
oul
rt
im
lai
em
ar
ii
nde
tc
et
nn
sca
izu
tl
are
ttel
iel
ior
tr
cat
uat
re
epr
nin
tbo
ubi
lna
ude
isti
ng
der
ee,
cu
dco
ens
fec
ein
cte
tse
ve
(re
fas
aup
zra
ate
ns
piu
ani
mlo
r
nde
pa
apa
sm
n
st
isu
nt
dm
eai
bu
ane
t,
iav
nn
gd
en
rve
ede
;re
va
lo
car
oea
nm
dai
im
tar
ie
ia
lcu
ere
nt
dul
eui
ho
dm
eop
tol
ear
c;
ti
im
epl
ic
aa
co
dnd
eiti
fi
ede
cra
tpi
edi
ltat
oe
rm
ai
fse
ave
zre
,
pr
tin
ipa
nm
n
nt,
dn
ca
cz
ode
nde
tfe
ct,
d;
en
ge
vne
ara
ll,
oin
rst
ial
lati
eile
de
ipr
mot
pec
otie
rcl
tas
aic
ne
tde
evi
n
am
lai
eco
m
cpl
uex
re.
e
nC
tal
ucu
llu
ul
iin
te
ins
nita
jtii
ecu
cre
tnt
ail
tor
dtu
el
3.
d5,
epo
frn
ein
cd
tde
la
ssc
ehe
m
pa
om
aon
tof
eila
ra
fsi
am
cpl
eifi
ca
sta,
ipr
mez
ien
ltat
a
rn
Fi
cg.
u3.
20
c.
a
l
c
u
l
u
l

pC
rur
een
ztu
el
nde
tde
afe
tct
fa
lza
a-
p
uE
nZd
c
 ea
pre
atel
m ei
si
n
taZdE
2

e
s
i
t
m
e
pe
da
d
nt
e
el
t
e
e
in
r
du
m
cti
i
ve
n
al
a
e
t

p
e

d
e
re
tel
ei,
ia
r
pe
de
alt
a
pa
rt
e
de
oaE
Zd

p
a
rci
trc
eul
ati
da
ecu
re
tnt
eil
nor
sca
ipa
uci
n-
 ne
ut
ru
l
iz
tol
iat.
v
i
,
Ix

nC
ton
odi
ctii
mle
ala
ilo
cu
cl
ade
de
fe
nct,

c
aEx
zIy
Iz
u
l

pe
nt
ru
de
fe
ct
e
fa
rza
e-
tpa
em
ln
et,
l
oZNul

r=R
+jX
Tnul

aZ
v

n
d
I
z
=
0
s
u
n
t
:

(3
.3
2a
)

si
de
te
r
m
in
n
d
Eco
m
po
xne
nt
=el
e
Z
Fi
g.
3.
20
Re
Ite
a
cu
xne
utr
,ul
tra
tat
Ipri
n
re
yzis
tor
=si
m
et
r
i
c
e
a
llo
ecu
cl
ude
rde
efe
nct
tse
uob
lti
une
i:
l
a

SI h
c
h(
e3
mP
a eE
e
Z
Nc
uh (
l
i3
v
a
A
ln
E
eD
n iI
Z
t
da
p=
e=
nI
t
Zr=
i
u
d
e
f
Ze
hc
t Z
u d
l
ZE +
f
a Z i
z
Fa +
i- Z
gp h
.a +
m
3 d N
3
.n u
2t +
1
1
)
 E d

s
i
r
e
s
p
e
c
t
i
v
:

d
=

I
d
,
E

i
=

I
i
,
(
=
3
.
3
E
5
)
-

ZC
u
dr
e
n
t
Ii
i
d
r
e
,a
l
Ei
l
a
i
l
o
=
c
u
-l
d
Ze
d
ie

f
e
c
It
v
io
r
,f
i
E:

h
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
27

I
=
x

I
+
d

I
+
i

3E

,
I

=Iz =0
(3.36)

h
y

Z
d
+

Z
i
+
Z
h
+

3Z+

Z
Nul )
(

iar tensiunile la locul de defect:

Ex

=E

3Z
Z
d
+

Z
i
+

Z
h

3Z+

Z
Nul )
(

E
Zh

+ aZ i

-
e
0
j150

3
y

+
Z

Z
+

3Z+
Z
Nul )
d

h
-

Z
h
a
2
Z
i

e+
0
E
z

3E

j150
(3.37)

Z
d
+
Z
i

+
Z
h
+
3Z+

Z
Nul )
(

Prin Z d s-a notat impedanta de secventa directa totala, ca suma a impedantelor directe ale:

sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;

transformatorului de forta 110 kV / m.t.;

liniei de medie tensiune pna la locul de defect.

Prin Z i s-a notat impedanta de secventa inversa totala, ca suma a impedantelor inverse ale:

sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;

transformatorului de forta 110 kV / m.t.;

liniei de medie tensiune pna la locul de defect.

Prin Z h s-a notat impedanta de secventa homopolara totala a liniei de medie tensiune pna la
locul de defect.

Prin Z Nul = R + jX Nul s-a notat impedanta totala a circuitului de creare a nulului artificial, ca
suma dintre:
reactanta trafo de servicii interne (sau bobina de nul);
rezistenta rezistorului de tratarea neutrului.

Re

Re

U
I(1)def
[Re]
U
I(1)def[Im]

(1)def

I(1)def[Re]

(1)def

[Im]

I
Im

Im

Fig. 3.22 Calculul curentului de defect rezultant

28
re
Clat
uiei
(3
v.3
a6)
l,
oti
an
rnd
eco
ant
de
ici
nrc
tul
eati
na
scu
ire
tnt
aul
tui
ica
ipa
cit
civ
ual
rre
etel
nei
t(F
uig
l.
u3.
i22
)
csi
ade
lin
cte
uns
lita
ate
ta
aac
es
ctu
oia
nda
fta
ode
rre
mlat
ia
(ul
3ta
.nt
4de
)de
,fe
ct:
sI( )
1
eef d
R
pe
o=
a3
tE
e

c
a
l
c
u
[
l]
a

v
a
l
o
a
r
e
a

i
n
t
e
n
s
i
t
a
t
i
i

c
u
r
e
n
t
u
(
l
uS
i
X
rto
etd
z+
Sm
X=
t3
o
tU
i0

+w
S
XC
t(3
o.3
t8)
h

+def

3
X

I
N
(1)
udef
l=
I
(
)1
2)
de

+R
e
(+
3I
R(1

))
2
def

I
m

I
(
1
)
I
 e
d
e
m
e
d
i
e
3t
.e
7n
.si
u
Dn
ee
fc
eu
cn
te
eu
t
fr
au
zl
at
r
a
t
pa
at
mc
o
nm
tb
i
n
na
t
r
eTr
tat
ar
eea
lco
m
bna
ide
nsti
ang
ter
ae
ca
ael
e
nm
een
ut
tde
rre
ute
la
uco
ine
ct
rat
en
tpe
er
lm
ean
ien
ta
dla
eba
ra
mde
enu
dl
isi
eun
re
tzi
est
nor
sco
ine
uct
nat
en
pa
ura
tlel
ipr
lin
iin
zte
er
am
zed
aiu
l
bun
oui
bn
itr
era
Nu
rl
u
p
t
o
r
(B
PN
m)
o
n
oI
p
o
lBS
aR
r

(
Fi
F
g.
i3.
g23
.Sc
he
3m
.a
2de
3pri
nc
)ipi
.u
a
tra
tar
ii
T
rco
am
fbi
ona
te
1
1
0
n
k
tr
V
er
/up
to
M
ru
T
l
Bes
a
r
te
aco
m
M
an
T
da
t
pr
in
Ttr-
S
Io
Bau
a
tn
ot
mpe
ar
tm
ian
cen
ate,
ne
aeli
dm
ein
cat
ve
ade
tbo
abi
na
sde
isti
ng
ser
ee.
O
cda
ota
nco
ene
cct
tat
ere
azi
zst
aor
ul
n
nci
rc
cui
at,
ztr
uat
lar
ea
pne
uut
nru
elu
ri
ide
lvi
one
rpr
ac
ltic
ao
tr
pat
aar
me
prit
re
ide
nbo
bi
rna
ede
zsti
ing
ser
te
eda
nr
tad
auc
.e
si
Mav
ean
ttaj
oul
dre
azi
st
cor
oul
mui
-n
bce
iea
nce
apr
tiv
aes
te
pse
asi
sza
tre
ra
ede
afe
zct
ael
or
afa
vza
a-
npa
tm
an
-t
jcu
ere
lzi
est
en
ota
fm
ear
etel
el
de
em
ix
tte,
rcu
epo
cnd
eer
ri
epr
.ati
c
Eeg
sal
te
en
tr
oe
re
ste
oau
la
un
tca
ibl
eu
si
cce
a
rae
eri
an
aa.
rTr
eeb
ui
e
fsu
ibl
cin
iiat
eca
nac
tes
at
m
mod
ade
xtr
iat
mar
ae
pa
str
nea
za
rn
esa
sin
iei
de
dsti
eng
zer
ae
vpr
aez
nen
ttat
ae
jla
epu
lnc
etu
l
b3.
o1.
b
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
29

Functionarea se poate analiza n baza Fig. 3.23. Astfel, la o punere la pamnt aparuta la
momentul t0, bobina va genera un curent inductiv de valoare egala si de sens contrar curentului
capacitiv al retelei. Daca defectul este trecator, acesta se autoelimina urmare a curentului
rezultant de valoare redusa. Daca defectul este persistent, atunci dupa un interval de timp t 1, se
va comanda conectarea ntreruptorului monopolar al rezistorului. n acest fel punerea la pamnt
se transforma ntr-un scurtcircuit monofazat limitat de impedanta de nul si sunt create conditii
pentru actionarea protectiilor de curent homopolar. Dupa un interval de timp t2 suficient de
mare, pentru a permite actionarea protectiei pe linia cu defect, automatica tratarii va emite
impuls de deconectare a ntreruptorului rezistorului, schema revenind la normal si pregatita
pentru o noua actionare.

Calculul valorii curentilor de defect se poate face similar cu calculul prezentat la punctul 2.6,
pornind de la schema monofilara simplificata din Fig. 3.20.

Conditiile la locul de defect, pentru defecte faza-pamnt, sunt:

=
1
ZNul
I

(3.40
)
E
Pentru tensiuni se obtine
Zd relatia:

i
Zi

3
Zh

x
Ex =Eh +

Ex =ZIx,Iy =Iz =0 Ed +
(3.39)
Ei
si determinnd componentele simetrice ale curentului
la locul de defect se obtine:
=Z
I
x

I = 3Z
I
=I (3.41)
d

=I
 Analiznd relatiile (3.39) si
(3.41) rezulta o schema
echivalenta serie pentru
defectul faza-pamnt (Fig.
3.24). Din schema rezulta
imediat:

Fig. 3.24 Schema echivalenta pentru

Z
d
defectul faza-pamnt.
d +
Z
i
+
Curentii reali la locul de defect vor h Z
fi: h
+
3Z
Nul
I +Z

=Ii )
=
I (

si

Ed =E-Zd Id
,Ei =-ZiIi,
Eh =-ZhIh

E
(3.42)

3Z+
x
Z
I
d
Nul )
=
I
3
+ E Z
I h d
+
+ Z
i
i
I +
, Z
= h
+
 I
y

=Iz
=0

(3.43)

(
30

i
a3
r

tZ
e
n
s
i
u
n
i
l
e

l
a

l
o
c
u
l

d
e

d
e
f
e
c
t
:

x
=

E
Z
d
+
Z
i
+

Z
h
+
3

Z
N
u
l

)
(

Z
h
+
y

a
Z

i
Z
+

Z
+

Z
e
-+
j
3
1Z
5
0+

0
Z
Nu

l )

3
(

=
d

Z
h
-
a
2

Z
i

0
e+
j15
0
(3
.4
4)

Z
d
+

Z
i
+

Z
h
E+

z
3
Z
+
3Z
Nu

El )
 de
se
cv
en
ta
di
re
ct
a,
ca
su
(m
a
a
i
m
pe
da
nt
el
or
di
re
Pct
re
ial
ne:

si
Z
st
e
dm
ul
sui
-11
a0
k
nV,
ora
tpo
art
tat
a
ila
mte
pns
eiu
dne
aa
nba
tre
ai
de
tm
oed
tie
ate
lns
aiu
ne
;e
te
ns
tiu
rne
ap
nna
sla
flo
ocu
rl
mde
ade
tfe
oct.
r
uPr
lin
uZ
i
i
ds-
ea
no
ftat
oi
rm
tpe
ada
nt
1a
1to
0tal
a
kde
Vse
cv
/en
ta
min
.ve
trs
.a,
;ca
su
m
a
la
ii
nm
ipe
eda
int
el
dor
ein
ve
mrs
ee
dal
i
ete
:ns
iu
sne
i;
s
ttr
ean
msf
uor
lm
uat
ior
ul
1ui
1de
0fo
rt
ka
V11
,0
k
rV
a/
pm
o.t.
r;
t
ali
tni
aei
de
lm
aed
ie
tte
ens
niu
sne
ip
una
nla
elo
acu
l
bde
ade
rfe
ect.
i
Pr
din
e
Z
mh
es-
da
ino
etat
i
msi
pun
e
dp
ana
nla
tlo
acu
l
tde
ode
tfe
act.
l
aPr
in
dZ
e
N
sul
e=
c
vR
eN
n
ul
t
a+
j
hX
o
N
m
oul
ps-
oa
lno
atat
ri
am
pe
ada
nt
la
ito
ntal
ia
ea
ici
rc
dui
etu
lu
mi
ede
dnu
il,
eca
su
tm
ea
ndi
n);
t
ri
em
:pe
da
rnt
ea
aec
chi
tva
ale
nnt
ta
a
ci
trc
rui
atu
flu
oi
pa
dra
elel
fo
sr
em
rat
vdi
in
cre
iac
ita
nt
ia
nbo
tbi
ene
ri
nde
esti
ng
(er
se
asi
ure
zi
bst
oen
bta
ire
nzi
ast
or
dul
eui
de
ntr
uat
lar
ea:
a

n
e
R
uj
tX
r
B
u
l
uR
iX
;2
B

IR
2
m
p
e
d
X
aB
n
t
a

eZ
c
hech
i=
v
a
l
e=
n
t+
aj

e
s=
t
eR

dec
eh
f+
i
n
ij
t
aX

d
eec
h
(3
r.4
e5)
l
a
t
iR
+
re
zi
jst
Xen
ta
re
B
zi
st
Ror
ul
2ui
X
B
+-
re
Xac
ta
nt
Ba
2
bo
bi
ne
i
Rde
sti
2
ng
er
e
+
Ti
Xn
nd
se
B
2a
m
a
de
re
ulat
nia
d(3
e.4
5)
s,
-i
am
upe
da
nnt
oa
tde
anu
tl
:se
ca
Rlc
ul
-ea
zh
a
:+
X
ec
Zh
N
u
)
l(3
.4
=
6)
R
h

+
TS
I
ec
R
h
TS
+
I

j
(

X
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
31

nlocuind valoarea impedantei de nul n relatia (3.43) si admitnd la locul de defect Z=0, se
obtine:

3E

(3.47)

Zd
+
Zi +
Zh +

3Z Nul

Cu valoarea intensitatii curentului calculata conform relatiei (3.47), tinnd cont si de circulatia
curentului capacitiv al retelei, respectiv de circulatia curentului inductiv al bobinei de stingere
(Fig. 3.25), se poate calcula valoarea intensitatii curentului rezultant de defect:

()
I 1 def
Re =
(X totd

3E
(Rtotd +

3RNul )2

[]
+ X toti
+ X toth
+
3X Nul )2
+

Rtoti
+
Rtoth
+

I
(1)
Im = 3 U

w C

-
U
0

(3.48)

def

[]
0

tot
wL
 ( 1)
I def
(1 )
=I def

Re] +
(1 )
I def

Im]

Re

Re

I(1)def[Re]

E
I(1)def[Im]

I(1)def
I(1)def[Re]

I(1)def[Im]

Im
ICtot

IB

Im
Fig. 3.25 Calculul curentului de defect rezultant

La bornele filtrului de curent homopolar se obtine un curent rezultant dat de relatiile:

()
I 1 def
Re =

3E
(X totd +

3X Nul )2
+ (Rtotd

3RNul )2

[]

X toti
+
X toth +

+ Rtoti + Rtoth +

()
I 1 def
Im
= 3 U
0
w (C
-C
prop
)-
U0

(3.49)
[]

tot

wL
 (1)
I def
(1 )
=I def
(1)
Re] + I def

Im]
32
m
at
noa
re
rle
en
lot
aat
tii:
iCt
iot
l-
eca
pa
(ci
3ta
.te
4a
8to
)ta
la
ra
ere
ste
ple
ei;
c
t
iCp
vrop
-
(ca
3pa
.cit
4at
9ea
pr
)
op
ri
se
-a
ali
uni
ei
ucu
tde
ife
lct;
iL
z-
ain
tdu
cti
uvi
rtat
e
a

b
o
b
i
n
e
i

d
e

s
t
i
n
g
e
r
e
;