Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL EDUCAIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT
DISCIPLINA : DREPT PENAL

Referat
Concurs de infraciuni

A elaborat
Studenta grupei 212
Bandalac Laura

A verificat
Prof. Universitar
Ulianovschi Gheorghe

Chiinu 2015
Cuprins :
I Notiunea si conditiile generale de existenta ale concursului de infractiuni
II Formele concursului de infractiuni
Concluzie
Bibliografie
I Notiunea si conditiile generale de existenta ale concursului de infractiuni
In cadrul legal al pluralitatii de infractiuni se pot delimita doua forme de baza: potrivit art. 32
Cod Penal, pluralitatea de infractiuni constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau recidiva. Acest
enunt este criticabil, deoarece formele pluralitatii de infractiuni nu se limiteaza n realitate la
concurs si recidiva. Astfel, chiar Codul Penal reglementeaza n art. 40 o alta forma a pluralitatii
care nu e nici concurs si nici recidiva si pe care doctrina a numit-o pluralitate intermediara.
Exista si alte forme de pluralitate nereglementate expres n Codul Penal si care nu constituie
nici concurs, nici recidiva si nici pluralitate intermediara. De exemplu, cnd un infractor, dupa
executarea pedepsei pentru o infractiune comisa din culpa, savrseste o alta infractiune din culpa.
n acest caz nu avem nici una din cele trei pluralitati mentionate mai sus.
In literatura de specialitate cat si in legislatia penala in vigoare si anume art.33 C.P
, concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multe
infractiuni daca persoana nu a fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele si daca nu a
expirat termenul de prescriptie de tragere la raspundere penala , cu exceptia cazurilor cind
savirsirea a doua sau mai multe infractiuni este prevazuta in articolele partii speciale ale
prezentului cod este prevazuta ca circumstana care agraveaza pedeapsa
Concursul de infractiuni exprima, de regula, un grad marit de pericol social al infractiunii, acest
grad fiind mai ridicat pe masura cresterii numarului infractiunilor concurente.
Conditiile generale de existenta ale concursului de infractiuni:
1 )savarsirea a doua sau mai multe infractiuni. Concursul de infractiuni presupune, in primul
rind, savarsirea a doua sau mai multe infractiuni. Aceasta conditie poate fi inteleasa numai prin
raportare la definitia materiala a infractiunii si la conceptul de continut al infractiunii. Prin urmare,
faptele trebuie sa intruneasca trasaturile esentiale si elementele constitutive ale infractiunii. Nu are
relevanta natura si gravitatea infractiunilor savarsite, ele putand fi de aceeasi natura (furt + furt),
de natura diferita (omor + viol) sau cu un grad de pericol social diferit (atentat care pune in pericol
securitatea nationala + furt simplu).
Cind faptele au aceeasi natura (mai multe infractiuni de de furt) concursul este denumit omogen, iar
cand natura faptelor este diferita (in concurs se reunesc trei infractiuni care apartin unor grupe
diferite: fals, violare de domiciliu, ultraj), poarta denumirea de concurs eterogen.
Concursul omogen nu trebuie confundat cu infractiunea continuata, cu care se aseamana sub
aspectul materialitatii faptelor. Deosebirea dintre acestea apare in planul subiectiv al activitatii
desfasurate. In cazul infractiunii continuate actiunile succesive, identice sau similare, sunt comise
in baza aceleiasi rezolutii infractionale in timp ce in ipoteza concursului fiecare infractiune are la
baza o hotarare infractionala proprie.
Infractiunile in cazul concursului pot fi savarsite atit in forma consumata, cat si a tentativei
pedepsibile. De asemenea, ele pot fi comise unele cu intentie, altele din culpa sau cu intentie
depasita.
2)infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana. Identitatea subiectului activ al infractiunilor
comise este o conditie fara de care concursul de infractiuni este de neconceput. Nu are relevanta
daca faptuitorul a savarsit cele doua sau mai multe infractiuni in calitate de autor, instigator sau
complice, daca a actionat singur sau impreuna cu alte persoane.
3) infractiunile sa fie comise inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna
dintre ele. Aceasta conditie ceruta pentru existenta concursului de infractiuni constituie trasatura
esentiala care deosebeste concursul de infractiuni de celelalte forme ale pluralitatii de infractiuni
(recidiva sau pluralitatea intermediara).
Exista concurs numai daca se va stabili ca faptele au fost comise inainte de a se fi pronuntat o
hotarare definitiva de condamnare, indiferent de momentul urmaririi lor.
Hotararea de condamnare se considera definitiva cand, potrivit legii, nu mai poate fi atacata cu apel
sau recurs. De aceea, infractiunea comisa in intervalul de timp de la pronuntarea hotararii de
condamnare de catre instanta de fond si pana la expirarea termenului de apel sau de recurs este
concurenta cu infractiunea pentru care s-a pronuntat acea condamnare.
Prin exceptie, exista concurs de infractiuni si atunci cand o infractiune a fost savarsita ulterior
ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare, daca hotararea respectiva a fost desfiintata prin
exercitarea unei cai extraordinare de atac (recurs in anulare, revizuire, contestatie in anulare),
deoarece in asemenea caz, neexistand hotararea de condamnare, conditiile concursului sunt
realizate.
4) infractiunea savarsita sau cel putin doua dintre ele sa fie supuse judecarii. Pentru a fi in
prezenta concursului de infractiuni este necesar ca doua dintre infractiunile savarsite de aceeasi
persoana sa-si pastreze caracterul penal si sa poata atrage raspunderea penala a faptuitorului. Astfel
daca in legatura cu o fapta, dintre cele doua savarsite de faptuitor, se constata existenta unor cauze
care inlatura caracterul penal (legitima aparare, cazul fortuit, eroarea de fapt etc.) sau daca intervine
ulterior o cauza care inlatura raspunderea penala (amnistia, prescriptia, lipsa plangerii etc.), nu
exista concurs de infractiuni intrucat, a ramas o singura infractiune susceptibila de a fi supusa
judecatii. Acelasi efect il produce si interventia unor cauze de nepedepsire generale (desistarea sau
impiedicarea rezultatului) sau speciale).
II Formele concursului de infractiuni
Concursul de infractiuni se prezinta sub doua forme, in raport cu modul in care se savarsesc
infractiunile concurente si anume: concursul real si concursul ideal sau formal de infractiuni.
Concursul real de infractiuni. Potrivit dispozitiilor art. 33 alin (3) C. P., exista concurs real de
infractiuni cand persoana prin doua sau mai multe actiuni ( inactiuni) savirseste doua sau
mai multe infractiuni.
Aceasta forma a concursului se caracterizeaza prin imprejurarea ca cele doua sau mai multe
infractiuni care il alcatuiesc sunt savarsite prin doua sau mai multe actiuni sau inactiuni distincte,
adica prin tot atatea actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni
de sine statatoare.
Infractiunile ce constituie un concurs real se savarsesc de obicei in locuri diferite datorita
actiunilor deosebite nefiind exclusa si posibilitatea savarsirii lor in acelasi loc.
Modul specific de constituire a concursului real ofera posibilitatea ca unele infractiuni sa apara in
forma consumata, altele in forma tentativei sau sub forma unor acte diferite de participatie
(complicitate, instigare), raportate la fapte distincte.
De principiu, infractiunile, in cazul concursului real, pot fi comise cu orice forma de vinovatie.
Dupa cum exista ori nu o legatura intre infractiunile concurente, concursul real se prezinta sub doua
modalitati si anume: concursul simplu si concursul de conexitate.
Exista concurs real simplu cand intre infractiunile care il compun nu se identifica o legatura
obiectiva. De pilda, faptuitorul comite o infractiune de furt iar ulterior savarseste o ucidere din
culpa.
Suntem in prezenta unui concurs real de conexitate in toate imprejurarile in care intre infractiunile
concurente exista o legatura, o conexitate.
Concursul ideal de infractiuni. Exista concurs ideal de infractiuni, candpersoana savirseste
o actiunie( inactiune) care intruneste elementele mai multor infractiuni . Concursul ideal este
reglementat in art. 33 alin(4) C. P.
Ceea ce caracterizeaza si diferentiaza concursul ideal de concursul real este faptul ca in cazul
concursului ideal, cele doua sau mai multe infractiuni care il compun se realizeaza prin savarsirea
unei actiuni sau inactiuni unice care, conjugata cu diverse imprejurari in care are loc si cu diferite
consecinte pe care le produce, constituie elemente caracteristice obiective si subiective ale mai
multor infractiuni (de exemplu o persoana da foc la o locuinta in care se afla mai multe persoane;
prin aceasta actiune unica pot fi intrunite elementele constitutive a mai multor infractiuni aflate in
concurs ideal distrugere, omor, eventual tentativa de omor).
Infractiunile ce compun concursul ideal pot fi de natura diferita sau de aceeasi natura.
Interesul deosebirii concursului ideal de cel real, nu se manifesta sub aspectul aplicarii pedepsei
(tratamentul juridic fiind acelasi), ci al competentei si al autoritatii lucrului judecat. Infractiunile
ce intra in compunerea concursului ideal fiind indivizibile, trebuie urmarite deodata, iar instanta
competenta sa le judece este aceea in a carei competenta revine infractiunea cea mai grava.
Infractiunile ce formeaza concursul ideal pot fi comise cu intentie ori din culpa.
Concluzie
Concursul de infractiuni este o forma a pluralitatii de infractiuni si consta in existenta a
doua sau mai multe infractiuni, savarsite de aceeasi persoana, mai inainte de a fi intervenit o
condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele. Concursul de infractiuni este o institutie importanta
a dreptului penal, strans legata atat de teoria infractiunii, cat si de raspunderea penala. Stabilirea
existentei concursului de infractiuni inseamna o caracterizare exacta a infractiunilor savarsite de
acelasi autor si deci justa lor calificare ca infractiuni distincte. Prin aceasta stabilire se face
deosebirea intre concursul de infractiuni si formele unitatii de infractiune, respectiv infractiunea
complexa si cea continuata, si se asigura evaluarea justa a gradului de pericol social pe care il
reprezinta infractorul.Exista doua tipuri de concurs , ambele fiind reglementate de legislatia in
vigoare in complexitatea si sistematirazrea pe care o expune clar si abstract.
Bibliografie :
1 Codul Penal al Republicii Moldova
2 Drept penal partea general , Marina Grama, Stela Botnaru (pag.316)
3 Drept penal , Gheorghe Ivan
4 Legeaz.net
5 Scribd.md

S-ar putea să vă placă și