Curs Ecologie PDF

ConstantinMunteanuMioaraDumitrascuAlexandruIliuta
ECOLOGIEIPROTECIACALITII
MEDIULUI
Suport curs: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului
Editura Balneara
2011
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
MUNTEANU, CONSTANTIN
Ecologie i protecia calitii mediului / Constantin
Munteanu, Mioara Dumitracu, Romeo-Alexandru Iliu.
Bucureti : Editura Balnear, 2011
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-92826-9-4
I. Dumitracu, Mioara
II. Iliua, Romeo-Alexandru
574
504.054
Published by
Editura Balnear - http://bioclima.ro
E-mail: secretar@bioclima.ro
B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania
CUPRINS
INTRODUCERE............................................3
I.POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI....................................4
1.Poluareaapei.............................................................................................................................4
2.Poluareaaerului.........................................................................................................................8
3.Poluareasolului........................................................................................................................12
4.Msurideprotecieacalitiiapelor.......................................................................................14
5.Msurideprotecieacalitiaerului.......................................................................................16
6.Msurideprotecieacalitiisolului.......................................................................................18
II.CONSERVAREABIODIVERSITII........................................................................................22
1.Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale..........................................................................22
2.Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii...................................................26
3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional.........................................................27
4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice..................................29
5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel
mondial........................................................................................................................................30

III.CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE..........................................................................31
1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale.....................................................................31
2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale...........................34
3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale....................................................................................36
4.Protejareacalitiiapelornaturale..........................................................................................37
5.Msurtoriiobservaiihidrometrice..........................................................40
IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE

ANTROPIZATE..........................................................................................................................42
1.Implementareaconceptuluidedezvoltaredurabiliagriculturecologic..........................42
2.Monitorizareaefectelorantropizriiasupraecosistemelornaturale......................................43
3.Evaluareaimpactuluiecologicalantropizrii..........................................................................45
V.GESTIONAREADEEURILOR................................................................................................47
1.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulgospodrescipublic...................................47
2.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulindustrial.....................................................49
3.Monitorizarearegimuluideeurilorpericuloase......................................................................50
4.Evaluareaimpactuluidepozitelordedeeuriasupramediului.................................................52
VI.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORNATURALE.....................................53
1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice....................53
2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale.................................................................55
3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale.............................................................56
4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale..............................................................................57
5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale.................................................58
VII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI.....................................................60
1.Recoltareaprobelordeaer......................................................................................................60
2.Monitorizareacalitiiaerului.................................................................................................61
3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici..........62
VIII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI....................................................63
1.Interpretareacaracteristicilorsolului......................................................................................63
2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului.......................................................................64
3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului..........................................................65
4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului................................................................66
5.Determinarearadioactivitiisolului.......................................................................................67
IX.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE............................................68
1.Interpretareaschemelordealimentarecuap.......................................................................68
2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei...........................................70
3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic..............................................71
X.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE.............................................72
1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate................................................................72
2. Urmrirea indicatorilor fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului
tehnologic....................................................................................................................................73
3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare............74
4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor...........................................75
5. Aplicarea msurilornecesarepentrumbuntireaproceselordeautoepurarepecursurile
deap..........................................................................................................................................75
XI.INSTRUMENTESIINSTALATIIDELABORATOR..................................................................77
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................80
Listafiguri
Figura1.Smogul..................................................................................................................................10
Figura2.Poluareasolului......................................................................................................................13
Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere....................................................................14
Figura4.Efectuldesera.......................................................................................................................19
Figura5.Formareaploiloracide............................................................................................................19
Figura6.Structuraatmosferei...............................................................................................................20
Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate..................................................................23
Figura8.Categoriiledebioforme(dupaRaunkiaer).....................................................................25
Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania........................................................................................27
Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii.............................................................................28
Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului.......................................................................32
Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp.......................................................................36
Figura13.Stareaecologicaaapei....................................................................................................38
Figura14.Stareachimicaaapei....................................................................................................39
Figura15.Sondamecanic........................................................................................................41
Figura16.Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului................................................44
Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor..............................................................................48
Figura18.Recipientepentruincinerareidepozitareadeseurimedicale............................................49
Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol.................................................................77
Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius...............................................78
Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare.......................................................................................79

Listatabele
Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN..........................................................................30
Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale.....................................................................................37
Tabel3.Deseuripericuloase..............................................................................................................51
Tabel4.Principaleliiionidinapelenaturale..........................................................................................57
2
INTRODUCERE

Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele Terrei sunt
limitate,darmaialescaaceastaplanetfunctioneazacaunsistemicdereglarileproduse
ntrun compartiment se transmit n ntreg circuitul, a crescut interesul i preocuparea
pentruproteciamediuluiinconjuratorlatoatenivelurilesociettiiumane.
Incepnddinanii'70,auaparutprimelesemnale,totmaivizibile,aledereglariloraprutela
nivelglobal:subtiereastratuluideozon,modificarileclimatice,ploileacide,poluareaapelor,
aaeruluisiasolului.
In acest context, pregatirea de specialisti cu inaltacalificareindomeniulProtectiei
calitatiimediuluiesteesentialainvedereaidentificarii,nelegeriiigestionariisustenabilea
problemelordemediucucareneconfruntam.
Tehnicianulecologdesfasoaraactivitatide:recoltareadeprobe(desol,apa,aerialte
materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor de teren si laborator specifice,
participa la sau deruleaza activitati experimentale, incercari sau analize, urmareste si
supravegheazaaparateledemonitorizareaafactorilordemediu,aaparatelordemasurarea
poluariiaerului,apei,soluluisiefectueazadiagramedetranscrierearezultatelor,intretinesi
repararaaparatelesiinstrumentelenecesarecercetariloretc.
Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de pregtire profesional
"TehnicianecologsiProteciacalitiimediului",2005,nivel3,esteutilcelorcarevorsase
instruiasca si sa aprofundeze cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul
Protectiei mediului. In urma parcurgerii modulelor prevzute n standardul de pregatire
profesionalsuntdobnditeurmatoarelecompetente:
COMPETENETEHNICEGENERALE:
IGIENAIPOTECIAMUNCIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI
MANAGEMENTULCALITIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI
OPERAIIDEBAZNLABORATOR
ANALIZACHIMICCALITATIVICANTITATIV
ANALIZAINSTRUMENTAL
COMPETENETEHNICESPECIALIZATE:
POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI
CONSERVAREABIODIVERSITII
SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE
ANTROPIZATE
CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE
GESTIONAREA DEEURILOR, SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR
NATURALE
SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI
SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI
SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE
SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE

3

I. POLUAREA I PROTECIA MEDIULUI

1.Poluareaapei
CriteriidePerforman:
Identificareasurselordepoluareaapelor
Identificareaagenilorpoluaniaiapelor
Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorapelor
Evaluareaimpactuluipoluriiapelorasupramediului

Obiective:
sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare
sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani
sevaluezeimpactulpoluriiaeruluiasupraorganismuluiumaniasupramediului

Poluareareprezinttotalitateaproceselorprincareseintroducnmediu,directsauindirect,
materie sau energie cu efecte duntoare sau nocive, care altereaz ecosistemele,
diminueazresurselebiologiceipunnpericolsntateaomului
[latinesculpolluere=amurdriapngri,apolua]
Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat unorprocese
naturale, a crui prezen n mediu ntro cantitate care depete o limit care poate fi
toleratdeunasaumaimultespeciidevieuitoare,saudectreom,mpiedicdezvoltarea
normalaacestora.
Poluarea apei orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei, peste o
limit admisibil, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau
indirectdeactivitatileumane,careofacimpropriepentrufolosireanormal,inscopurilein
care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr.
107/1996).
Apa este un element fundamental i indispensabil organismului uman i vieii pe Pmnt.
Apa reprezint o resurs natural regenerabil, vulnerabil, fiind un factor determinant n
meninerea echilibrului ecologic. Apa este una din substanele cele mai rspndite pe
planetaPmnt(7/10dinsuprafatatotalaglobului)formandunuldinnveliurileacesteia,
hidrosfera.
PePmnt,apaexistnmaimulteforme:
apsratnoceaneimri.
apdulce
o n stare solid, se gsete ncalotele polare, gheari, aisberguri, zpad,
daricaprecipitaiisolide,sauninsoare.
o n starelichid, se gsete nape curgtoare,stttoare, precipitaii
lichide,ploi,iapefreaticesausubterane.
apgazoasalctuindnoriisaufindifuzatnaer
4
Contientizarea crizei n ceea ce privete rezervele de ap, a condus la elaborarea unor
strategii de gospodrire durabil: Directiva Cadru pentru Apa (DCA) 2000/60/EC a
Parlamentului si Consiliului European, care stabileste cadrul pentru politica comunitara in
domeniulapeioabordarenoundomeniulgospodririiapelor.
Aceast directiv presupune gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, avand ca scop
atingerea starii bune a apelor pana inanul2015sidefinindapacapeunpatrimoniuce
trebuieprotejat,tratatsiconservatcaatare.
Tipuridepoluareaapei:
1. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma
interaciei apei cu atmosfera (cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta), cu
litosfera(cndseproducedizolvarearocilorsolubile)icuorganismeleviidinap.
2. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice,
nmolurilor,reziduurilor,navigaieietc.
nfunciedenaturapoluantului:
1.poluarefizic
1.1 termic deversarea n apele naturale a unor lichide calde utilizate ca
refrigeratoarendiferiteindustrii(nuclear,metalurgie,siderurgie,centraletermice)
sauaapelormenajere.
1.2 cu substane radioactive deeuri provenite din industria nuclear sau din
depozitelederociradioactive

2.poluarechimicceamaifrecventformdepoluare;seproducecuomarevarietate
desubstane,unelebiodegradabile,altelecugradridicatdepersisteninivelridicatde
toxicitate.
2.1poluareacucompuiaiazotului(azotai,azotii,amoniac)
2.2poluareacucompuiaifosforului
2.3poluareacupesticide
2.4poluareacuprodusepetroliere
2.5poluareacuprodusetensioactive
3. poluare biologic cu microorganisme patogene de origine uman sau animal

(bacterii,virui)sauaunorsubstaneorganicecarepotfermenta.

Principalelemateriipoluante
substanele organice de origine natural sau artificial, reprezint principalul
poluant. Materiile organiceconsumoxigenuldinap,ntimpuldescompuneriilor,
ntromsurmaimaresaumaimic,nfunciedecantitateadesubstanorganic
evacuat,afectandorganismeleacvatice.Oxigenulestenecesaribacteriiloraerobe
careprinreactiideoxidareasubstanelorrealizeazaautoepurareaapei.
o substaneorganicedeoriginenaturalsuntieiul,taninul,lignina,hidraiide
carbon,biotoxinelemarineetc.
o poluaniiartificiali,careprovindinprelucrareadiferitelorsubstanencadrul
rafinriilor (benzin, motorin, uleiuri, solveni organici etc.), industriei
chimice organice i industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi
halogenate,detergenietc.).
5
substanele anorganice (n suspensie sau dizolvate) sunt mai frecvent ntlnite n
apele uzate industriale. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfaii etc.; pot
determina creterea salinitii apelor, iar unele dintre ele creterea duritii. Prin
bioacumularemetalelegreleauefectetoxiceasupraorganismeloracvatice.
Principalelesursedepoluare
1.Sursedepoluarenaturale
Surselenaturaledepoluarealeapelorprovoacmodificriimportantealecaracteristicilor
calitativealeapelor,influenndnegativfolosirealor.Termenuldepoluareaapeiserefera
la ptrunderea n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele
respective improprii folosirii. Sursele de poluare accidental naturale sunt n general rare,
eledatorndusenspecialunorfenomenecucaractergeologic.
Principalelecondiiincareseproducepoluareanaturalaapelorsunt:
trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) sau
radioactive
trecereaapelordesuprafaprinzonecufenomenedeeroziuneasolului
prin intermediul vegetaiei de pe maluri, care produce o impurificare prin cderea
frunzelorsauplantelorntreginap.
2.Sursedepoluareartificial
2.1Apeleuzateconstituieprincipalasursdepoluarepermanent.Dupprovenienalor,
existurmtoarelecategoriideapeuzate:
o ape uzate oreneti, care reprezint un amestec de ape menajere i industriale,
provenite de la gospodriile centrelor populate, precum i de la diferitele uniti
industriale;
o apeuzateindustriale,rezultatedinapelefolositenprocesultehnologicindustrial;
o apeuzatedelafermedeanimaleipsricare,aungeneralcaracteristicileapelor
uzate oreneti, poluanii principali fiind substanele organice n cantitate mare i
materialelensuspensie;
o ape uzate meteorice, care naintedeaajungepesol,spaldin atmosferpoluanii
existeni n aceasta. Aceste ape de precipitaii care vin n contact cu terenul unor
zone sau incinte amenajate sau al unor centre populate, n procesul scurgerii,
antreneaz att ape uzate de diferte tipuri, ct i deeuri, ngrminte chimice,
pesticide,astfelnctnmomentulajungeriinreceptorpotconineunnumrmare
depoluani.
o ape uzate radioactive, care conin ca poluant principal substanele radioactive
rezultatedelaprelucrarea,transportuliutilizareaacestora;
o apeleuzateprovenitedelanavelemaritimesaufluviale,coninimpuritideosebit
denocivecumarfi:reziduurilichideisolide,pierderidecombustibil,lubrifianietc;
2.2 Depozite de deeuri sau reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde
neraional amplasate i organizate: depozite de gunoaie oreneti i de deeuri solide
industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri
metalurgice,sterildelapreparaiileminiere,rumeguideeurilemnoasedelafabricilede
cherestea,depoziteledenmoluriprovenitedelafabriciledezahr,deproduseclorosodice
saudelaalteindustriichimice,precumiceledelastaiiledeepurareaapeloruzate.
6
1. Surse punctiforme (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de drenaj)
suntcelecolectateintrunsistemdecanalizaresievacuateinreceptornaturalprinconducte
saucanaledeevacuare.
Apeledinsurseledeemisiepunctiformesepreteazaepurariisipot,deaceea,safieanalizate
statistic. Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in
receptor.Urmarireastatisticaasurselorpunctiformeintampinamaiputineproblemefatade
ceaasurselordifuze.
2. Surse difuze de poluarereprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu
descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte
localizate):
Agriculturaprinngrasamintelechimiceutilizate.

Agricultura,alturideindustriereprezintprincipalelesursedepoluareasoluluii
apei prin utilizarea excesiv a ngramintelor, a pesticidelor, a apei de irigaie
necorespunztoarecalitativicantitativetc.

Ferme.Inmediulruralcelemaiimportantesursedepoluaredifuzasuntsituatein
perimetrelelocalitatilordinzonelevulnerabile;
Depunerileatmosferice;
Materialeledeconstructii;
Industria;
Traficulauto;
Asezarileumanedinmediulruralsimediulurban,avandinvedereprocentelemici
deracordareapopulatieilareteauadecanalizaresilastatiiledeepurare.Gradulde
racordarealocuitorilorechivalentilastatiiledeepurareinanul2005afostde34,9%,
unuldincelemaimicicomparativcutarilecareauaderatlaUniuneaEuropeana.
Dinpunctdevederealmoduluidepropagare,indiferentdegenezaacestora,sedifereniaz
douacategoriidesursedifuze:
Surselocalecorelatecusolulsiscurgerileprinantrenarecuprecipitatii,inapele
de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si
ingrasaminteminerale.
Surselelocaledepoluareaucaprovenientaurmatoarelegrupetinta:
Populatiaceaneracordatalaunsistemcentralizatdecanalizare;
Industria;
Agricultura.
Surse regionale si transfrontiere in aceasta categorie sunt incluse poluarile
difuzetransmiseladistantafatadeloculdegeneza,prinaer,respectivdepunerile
atmosfericelichidesisolide.
Legislatia
Legeaapelornr.107din25septembrie1996
Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr.
107/1996
7
2.Poluareaaerului


Identificareasurselordepoluareaaerului
Identificarea agenilor poluani ai aerului n funcie de sursele de
poluare
Interpretareamoduluidedispersieapoluaniloraerului
Evaluarea impactului polurii aerului asupra organismelor vii si asupra
mediului

Obiective:

sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare

s evalueze impactul polurii aerului asupra organismului uman i asupra
mediului
Aerul reprezint componenta de baz a atmosferei, nveli gazos ce nconjoar Pmntul

pnlaaltitudineamediede3.000km.Gazelecareformeazaerulatmosfericsunt:azotul
nproporiede79,2%,oxigenulcu20,8%siintroproportieneinsemnatadioxiddecarbon,
amoniacivaporideap.
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de
compoziianormalaacestuia,carenfunciedeconcentraieitimpuldeaciuneprovoac
tulburrinechilibrulnatural,afectndsntateaicomfortulomuluisaumediuldeviaal
floreiifaunei.
Sursele de poluare reprezint locul de producere i de evacuare n mediul nconjurtor a
unoremisiipoluante.
Dupnaturapoluanilor,emisiilepoluanteacesteapotfisubformdepulberiigaze,emisii
radioactiveiemisiisonore.
Dupprovenienapoluanilorsursedepoluaresuntnaturaleiartificiale
1.Surselenaturaleproducopoluareaccidental;suntsituateladistanemaridecentrele
populate.
1.1 Vulcanii pot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze i vapori, substane toxice
datorit coninutul lor mare de compui ai sulfului, ce rezult n urma erupiei i a
pulverizrii lavei vulcanice n aer. Vulcanii activi polueaz continuu prin produse
gazoaseemiseprincratericrpturi,numitefumarole.
1.2 Furtunile de praf provocate de uragane, cicloane etc. asociate cu eroziunea
soluluiproducpoluareatmosfericpemarintinderi,cepotcuprindemaimulteri
sau pot chiar trece de pe un continent pe altul. Pulberea poate fi ridicat pn la
mare nlime i odat ajuns ntro zon anticiclonic, ncepe s se depun. Se
estimeaz c n fiecare an atmosfera poart peste 30 de milioane de tone de praf.
Circulaiaprafuluinatmosfer poatedurazecidezile.
1.3Ceaaestefrecventnzonelesituatenvecintateaoceaneloriamrilor,care
aducnatmosferacontinentalcristaledesarececonstituienucleedecondensarea
vaporilordeap.
8
2.Surseleartificialesuntmainumeroaseicuemisiimultmaiduntoare,totodatfiindi
ntrodezvoltarecontinudatoratextinderiitehnologieiiaproceselorpecareacesteale
genereaz.Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri.
Principalelesurseantropicesunt:
arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport,
industrieigospodrii
proceseleindustrialeiutilizareasolvenilor,deexemplunindustriilechimicei
celeextractive
agricultura
tratareadeeurilor

Poluaniicuimpactulcelmaiputenicasuprasntiisuntconsiderai:pulberilefine
nsuspensieiozonul(lanivelulsolului)(eea.europa.eu).
Tipuridepoluareaaerului
1. Poluareafizic
1.1poluareafonicestedatoratemisiilordesunete(oscilaiiarmonice)izgomote
(oscilaii nearmonice sau amestec de sunete discordante). Principalele surse de
poluare fonic sunt: transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii,
complexeleiplatformeleindustrialeetc.
Efecte: disconfort psihic sau tulburri neurovegetative, degradarea auzului i
pierdereaauzuluinevroze,hipertensiune,tulburriendocrine.
1.2poluarearadioactivestedatoratproceselordeemisieipropagarenspaiua
unorunde electromagnetice (razele X i radiaia gama) i radiaii corpusculare
(radiaiialfa,beta,pozitroniineutroni),nsoitedetransportdeenergieprovenite
dinsursenaturale(radiaiacosmic,rociiaperadioactive)sauarticilale(extragerea
i prelucrarea minereurilor radioactive, combustibilii nucleari, centralele nuclearo
electrice,reactoareleiacceleratoareledeparticule,etc).
Efecte:modificridenaturgenetic,afectndcromozomiiicodulgeneticetc.
2. Poluareachimic
Principaliicompuipoluaniaiatmosferei:
Compuii organici volatili: benzina, eterii de petrol, benzen, aceton, cloroform, esteri,
fenoli,sulfuradecarbonetc.)rezultdinprelucrareaieiuluiiaproduselorpetroliere,din
composturile menajere, agricole sau industriale i din emisiile vehiculelor care folosesc
motoarecuexplozie.
Oxiziidecarbon:
monoxidul decarbonprovinedinsursenaturale:erupiivulcanice,incendii,descrcri
electriceifermentaiileanaerobesauartificiale:ardereacombustibililorfosiliiarderile
incomplete ale carburanilor n motoarele cu explozie. Efecte: afeciuni cerebrale,
dereglri de sarcin, malformatii sau chiar decesul. Cele mai mari valori medii zilnice
admisesuntde2mg/m3.
dioxidul de carboneste principalul gaz care determin efectul de ser. Rezult din
procesedecombustie79%,respiraiaplantelor17,8%,surseindustriale3%,alteprocese
9
naturale 0,2 %. Cantitatea totala de CO2 din atmosfera a crescut de la 1,29 ppm n
perioada19651985,la1,5ppmntre1985i1995.
Efecte:devinetoxicpentruomnconcentraiidepeste23%inocivlaconcentraiide
peste2530%.

Compuiisulfului:
dioxiduldesulfprovinedinardereacombustibililorfosiliiuneleprocesemetalurgice.
Efecte : >1,0 ppm, moartea tuturor plantelor, iar la om provoac iritaii ale aparatului
respirator; n concentraii de 4 5 mg/m3, intoxicaii si decese la mamifere i om. n
prezenavaporilordeapformeazacidulsulfuricdeterminndploileacide.
acidul sulfhidric (hidrogen sulfurat) provine din surse naturale i anrtificiale (nspecialdin
industriapetrolier,petrochimic,etc).
Efecte:aciunetoxicasupraomuluiianimalelor

Compuiiazotului:
oxiziideazot, celmaicunoscutesteNO2,careprovinedinardereacombustibililorfosilii
emisiilemotoarelorcuexplozie.Contribuielaformareasmogului(Figura1).
Smogul este un amestec de cea solid sau lichid i particule solide rezultate din poluarea
industrial,inspecialoxizideazoticompuiiorganicivolatili.Acestamestecseformeazcnd
umiditatea este crescut, iar condiiile atmosferice nu mprtie emanaiile poluante, ci din
contr, permit acumularea lor lng surse. Smogul reduce vizibilitatea natural i adesea irit
ochiiicilerespiratorii.
Figura1.Smogul
peroxiacetinitraii (PAN) se formeaz sub influena radiaiei solare i accelereaz

procesuldeformareaozonuluintroposfer.
Derivaiihalogenilorrezultdinactivitileindustriale.
10
clorulrezultdinelectrolizacloruriloralcaline,lichefiereaclorului,produciadeceluloz,
hrtieisolveniorganiciiapesticidelororganoclorurate.Estemaigreudectaeruli
solubilnapiseconcentreazcuuurinnapropiereasolului
Efecte: > 15 20 ppm, disfuncii ale aparatului respirator i iritaii severe ale mucoasei
globuluiocular,etc.
fluorulestefolositnindustriaaluminiului.
Efecte: produce necroze foliare, defoliere, iar n concentraii de 60 100 ppb, moartea
plantelor.
3. Poluarea biologic este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a

unor germeni microbieni.In prezent, poluarea biologica bacteriologica, virusologica si
parazitologica,areofrecventafoarteredusa.
Moduldedispersiealpoluanilor
Substantele poluante nu rmn la locurile unde sunt produse, ci, prin intermediul unor
factori,suntdeplasatepedistantemaiscurtesaumailungi.Aflatenconcentraiemarela
sursa emitent, pe msur ce se deprteaz se mprtie i datorit unor fenomene fizice
sau chimice, n anumite zone sau regiuni ele cad pe pmnt sau se descompun. Principalii
factorimeteorologicicarecontribuielamicareapoluanilornatmosfersunt:temperatura,
umiditatea,vntul,turbulenaifenomenelemeteorologice
Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri:
organizat, prin canale i guri deevacuarecudebiteiconcentraiideimpuriti
cunoscuteicalculate
neorganizat, prin emiterea poluanilor direct n atmosfer discontinuu i n
cantitipuinsauchiardeloccunoscute.
Vitezadedispersiedepindede:
1. caracteristicile fizice ale sursei (viteza i temperatura gazelor, nlimea coului de
emisieidiametrulacestuia,caracterulstabilsaumobilalsursei,duratadeemisie);
2. caracteristicilechimicealeemisiei(concentraiapoluantuluiiniveluldetoxicitate);
3. factorinaturali:parametriimeteorologici(vitezaiduratavntului,umezealaaerului,
precipitaiile atmosferice, presiunea aerului), relief (culoare de vale, zone
depresionare,bariereleorografice)ideprezenaunorsuprafeempduritecapabile
sreinparticuleisaneutralizezeunelegaze.
Directiveeuropenedindomeniulcalitiiaerului
Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului
nconjurtor(Directivacadru);
DirectivaConsiliuluinr.1999/30/ECprivindvalorilelimitpentrudioxiduldesulf,dioxidul
deazotioxiziideazot,pulberilensuspensieiplumbuldinaerulnconjurtor;
Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxidul de carbon din
aerulnconjurtor;
Directiva2002/3/ECprivindozonuldinaerulnconjurtor;
Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile
aromaticepoliciclicenaerulnconjurtor;
11
3.Poluareasolului
Identificareasurselordepoluareasolului
Identificareaagenilorpoluaniaisolului
Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorsolului
Evaluareaimpactuluipoluriisoluluiasupramediului
Obiective:
sidentificeageniipoluaniaisoluluinfunciedesurseledepoluare
sevaluezeimpactulpoluriisoluluiasupraorganismuluiumaniasupra
mediului
Solul este reprezentat de stratul de la suprafaa scoarei terestre format din particule
minerale, materii organice, ap, aer i organisme vii. Procesul de formare al solului
(PEDOGENEZA)arelocsubinfluentafactorilorpedogenici:clim,microorganisme,vegetaie
irelief.
Poluarea solului orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului ca
suportsimediudeviataincadruleosistemelornaturalesauantropizate.
Principalelefunctiialesolului:
producereadehran/biomas
depozitarea,filtrareaitransformareamultorsubstane
sursdebiodiversitate,habitate,speciiigene.
servetedreptplatform/mediufizicpentruoameniiactivitileumane
sursdemateriiprime,bazincarbonifer
patrimoniugeologiciarheologic
Solulesteloculundeseintalnesctotipoluantii,pulberiledinaer,gazeletoxicetransformate
de ploaie in atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor negative ale acestor
substante. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandui spre adancime,
raurilepoluateinfecteazasuprafeteleinundatesauirigate,aproapetoatereziduurilesolide
suntdepozitateprinaglomeraresaunumaiaruncatelaintamplarepesol.
Solulpoatefipoluat:
direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i
pesticidearuncatepeterenurileagricole
indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor
contaminate cu agenti poluani "splai" din atmosfera contaminat, transportul
agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor
contaminate.
Poluarea soluluieste strns legat de: poluarea atmosferei, hidrosferei, datorit circulaiei
naturale a materiei n ecosfer. Metodele irationale de administrare a solului au degradat
serioscalitatealui,aucauzatpoluarealuisiauaccelerateroziunea(Figura2).
Principaleleprocesededegradareasoluluisunt:
eroziunea
12
degradareamaterieiorganice
contaminarea
salinizarea
compactizarea
pierdereabiodiversitiisolului
scoatereadincircuitulagricol
alunecriledetereniinundaiile

Figura2.Poluareasolului
Tipuridepoluareasolului,dupanaturapoluantilor:
biologiccuorganisme(bacterii,virusi,paraziti),eliminatedeomsideanimale,
fiind in cea mai mare parte patogene. Ele sunt parte integranta din diferite
reziduuri(menajere,animaliere,industriale);
chimiccupoluantiinceamaimarepartedenaturaorganica.Importantaloreste
multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare,
suferaprocesededescompunerecueliberaredegazetoxicesipotfiantrenatein
surseledeapa,pecareledegradeaza;
fizic care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide,
defrisarimasive.
Eroziuneasoluluiesteunprocesgeologiccomplexprincareparticuleledesolsuntdislocate
indeprtatesubaciuneaunorfactoriexterni,dintrecareceimaiactivisuntapaivntul,
ajungndnmarepartenresurseledeapdesuprafa.
Legislaie
HotrredeGuvernnr.1408/23.11.2007privindmodalitiledeinvestigareievaluare
apoluriisoluluiisubsolului;
HotrredeGuvernnr.1403/26.11.2007privindrefacereazonelorncaresolul,subsolul
siecosistemeleterestreaufostafectate;
13
4.Msurideprotecieacalitiiapelor
Criteriideperforman:
Supraveghereaprocesuluideepuraremecanicaapeloruzate
Supraveghereaprocesuluideepurarechimicaapeloruzate
Supraveghereaprocesuluideepurarebiologicaapeloruzate
Urmrireaaplicriilegislaieiinvigoareprivindproteciaapelor

Obiective:
sidentificeetapeleepurriimecanice
sexplicerolulepurriichimice
sdescrieprocesuldeepurarebiologic
scunoascconinutullegislaiei

Epurarea reprezint procesul complex de reinere i neutralizare a substantelor
daunatoare dizolvate, n suspensie sau coloidale prezente n apele uzate industriale sau
menajere n staii epurare pentru redarea lor n circuitul apelor de suprafaa la parametrii
avizaidenormelenvigoare.
Staiilor de epurare a apelor uzate au o schem de organizare asemanatoare, majoritatea
fiind construite pe orizontal. Procesul de epurarea este realizat prin trei faze de epurare,
mecanic,chimicibiologicnvedereaobineriiunuirandamentridicatdendeprtarea
impuritilorexistentenapelerezidualebrute.Sedistingdoutreaptedeepurare:primar,
mecanic, o treapt secundar, biologic i la unele staii i o treapta teriar biologic,
mecanicsauchimic(Figura3).
Epurareamecanicareroluldeareinesubstanelegrosierecarearputeanfundacanalele
conductelor i bazinele existente sau care prin aciunea abraziva ar avea efecte negative
asuprauvrajelor.

Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere(duphttp://www.ecomagazin.ro)
Prin epurarea chimic sunt ndeprtate o parte din coninutul impurificator al apelor
reziduale.Epurareachimicprincoagularefloculareconducelaoreducereaconinutului
14
de substane organice exprimate n CBO5 (consum biochimic de oxigen) de cca. 20 30 %
permindevitareancrcriiexcesiveanmoluluiactivcusubstanorganic.Procesulde
coagularefloculareconstntratareaapelorrezidualecureactivichimici,ncazuldefa,
sulfatferoscloruratiapdevar,careauproprietateadeaformaionicomunicusubstana
organica existent n ap i de a se aglomera n flocoane mari capabile s decanteze sub
formdeprecipitat.
Epurarea biologic const n degradarea compuilor chimici organici sub aciunea
microorganismelor n prezena oxigenului dizolvat i transformarea acestor produi n
substanenenocive.
Instalaiideepuraremecanic:
Grtarelerein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile,
plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre
lamele.Curareamateriilorreinutesefacemecanic.
Siteleaurolidenticgrtarelor,darauochiuridese,reinndsolidecudiametrumai
mic.
Deznisipatoarelesau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe
fundulbazinelorloranisipuluiipietriuluifinialtorparticuleceautrecutdesite
dar care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se
colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu
celerezultatedinetapeleanterioare,deoarececoninemulteimpuritiorganice.
Decantoareleprimaresuntlongitudinalesaucirculareiasigurstaionareaapeitimp
maindelungat,astfelcsedepunisuspensiilefine.Sepotaduganapeidiverse
substane chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i
filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane
petroliere etc.) se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se
colecteazinlturdinbazin(deexempluculameracloaresusinutedepodrulant)
isetrimitelametantancuri.
Aerotancurilesunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine
microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce continuu
aerpentruaacceleraproceselebiochimice.
Decantoarele secundaresunt bazine n care se sedimenteaz materialele de
suspensie formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nmol este
trimislametantancuriiargazele(ceconinmultmetan)sefolosesccaicombustibil
deexemplulacentralatermic.
Instalaiideepurarechimic:
Gospodriadereactivi,cameradeamestec,cameradereacie,bazinelededecantare
Instalaiideepurarebiologic:
Peliculbiologicdinbiofiltre
Biofiltrecufuncionarecontinusidiscontinu
Epurarea cu nmol activ, bazine de aerare (aerotancuri), metode de aerare
pneumatice,mecanicesimixte
Legislaie
Legea137/1995cap.III,seciuneaI
15
5.Msurideprotecieacalitiaerului

Identificareametodelorimijloacelordepurificareaaerului
Supraveghereametodelordereinereasuspensiilorsolidedin
gazeledeardere
Supraveghereaprocedeelordereducereaoxizilordeazotdingazele
deardere
Supraveghereametodelorpentrudesulfurareagazelordeardere
Urmrireaaplicriilegislaieinvigoareprivindproteciaatmosferei.

Obiective:

sidentificemetodelesimijloaceledepurificareaaerului
sexpliceprincipiulmetodelorfolosite
Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub

limitelelegale,stabiliteprinstandard.Seutilizeaza2procedeedepurificareaaerului:
- fizice,pecaleuscatsauumed
- procedeechimice.
1. Prin procedeele fizice sunt ndeprtate substantele solide de diferite dimensiuni,
substantele lichide si unele gaze continute n aer. Acest tip utilizeaza ca principiu de
functionare: sedimentarea, schimbarea directiei gazelor, filtrarea si electrofiltrarea,
aglomerareasisedimentarea,adsorbtiasiabsorbtia.
2. Procedee chimice: prin spalare, prin reducere, prin separare, prin
absorbtieiprinadsorbtie.
Instalatiilesiaparateledeepuraresepotgrupaastfel:
Instalaiidepurificaredirect
Instalatii sau aparate de purificare care necesita un tratament al
agentilornocivinaintedeepurare;
Instalatiisauaparatecareutilizeazaambeleprincipiinacelasitimp.
Dinpunctdevederealmediuluincarelucreazapotfi:
Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiumede;
Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiuscate.
Dupamoduldeactionarepotfiaparatecarefolosesc:
pentrumediiuscate:principiuldetentei,principiuldeimpact,socsiinertie,principiul
centrifugal,mediifiltrante,principiielectrostatice
pentru medii umede: spalatoare, filtreumede, epuratoare cu spuma, separatoare
dinamice.
Principaleleprocedeedepurificareaaeruluiaplicateindustrial
Denoxareasaudenitrificarea,constainreducereaoxizilordeazot(NOsiNO2)
Desulfurareapresupunecombinareadetehnicichimiceseparative(neutralizare)sau
fizice(adsorbtiacucarbonactiv),pentruafixasauaizolaSO2,combinatecutehnici
separativemecanice,electrice,instratporossauhidraulice,pentruarecuperaintro
formamanipulabilachiarsipoluantiimaiizolat.
16
Purificarea uscata se bazeaza pe generarea si utilizarea unor forte speciale active
mari,careactionandasupraparticulelor,provoacadecantarea(separarea)acestora din
curentuldeaersaugaz
Decantareabazata peutilizarea fortei gravitationale constituie principiul de
functionare al camerelor si conductelor de desprafuire folosite, la procesarea
emisiilorpoluantecarecontinparticulesolidemari(100200m).
Decantareabazatapeutilizareaforteicentrifuge.Subactiuneaacesteia,particuladin
praftindesaparaseascacurentulinitialdepoluant.
Purificarea umed. Principiul acestei metode se bazeaza pe faptul ca, la contactul
dintreparticula de poluant si picaturi sau suprafete de apa, sub actiunea unuia sau mai
multorfactorifizici(socuridatedeforteleinertiale,miscareabrowniana,difuziaturbulenta
etc.),particulele se umecteaza, "se scufunda" prin absorbtie in masa lichida si impreuna
cuaceastasesepara/decanteazadincurentulgazosinitial.Acestmecanismsedesfasoarain
instalatiiconventionale,laepurareaumedaaparticulelorrelativmari(peste3m).
Metodeiutilajedereinereasuspensiilorsolidedingazeledeardere
Camerele de linitire gravitaionale care funcioneaz pe pricipiul trecerii gazelor
printrocamercuseciunefoartemare,cuvitezfoartesczut,unde,subaciunea
gravitaiei,particulelededimensiunimaimarisesepardingaz.
Cicloanele. Prin introducerea gazelor cu o vitez mare, acestea capt o micare
elicoidal,iarparticulele,subaciuneaforeicentrifuge,suntseparatelangperetele
ciclonului,dupcarecadnparteainferioarconicaacestuiadeundeseelimin.
Filtreledinmaterialesemiporos(semipermeabile),dinmaterialeesutesaupaslprin
care sunt trecute gazele ncrcate cu praf rein particulele de praf, gazul epurat
trecand mai departe. Eficiena de reinere a acestor filtre este foarte ridicat, ns
utilizarealorestelimitatlatemperaturiiunitireduse.
Scruberelereinparticuleleprinsplareacuunlichid,apoiacesteasuntseparaten
decantoaresauseparatoarecentrifugale.
Filtreleelectrostaticesuntprobabilcelemaipotrivitepentrureinereaprafului,fiind
utilizateatatpentruparticulemicronice,catipentrucelemaimariatatlapresiuni,
umiditiitemperaturisczute,catipentruvaloriridicatealeacestora.
Procedeedereducereaoxizilordeazotdingazeledeardere
Tehnicile care mpiedic formarea de NOx n cantiti mari, au ca principiu arderea cu
coeficieni de exces de aer foarte sczui. Una dintre metode const n montarea
arztoarelorncolurilefocarelorastfelncataerulsecundardeardereicombustibilulsnu
fieconinutenacelaijet.Jeturiledecombustibilsentalnesctangenialncentrulfocarului,
formandozondearderecircular.
Metodepentrudesulfurare:
Compuii cu sulf existeni n atmosfer cuprind n principal H2S, SO2, SO3 i sulfai Pentru
respectareavaloriiadmiseaemisieideSO2estenecesarimplementareauneitehnologiide
reineredingazeledeardereaSO2cuoratdedesulfuraredeminim94%.Tehnologiilede
ndeprtareabioxiduluidesulfcelemaimoderneieficienteseaplicnzonadearderei
depostardereacombustibililorfosilincazaneleenergetice.
17
Reducerea emisiilor de SO2 n zona de preardere constau n metode convenionale de
curirefizicichimicacombustibilului.Sevormontainstalaiidedesulfurarenzonade
postarderefolosindprocedeulumed.AcestprocedeupermiteSO2formatnzonadeardere
sparcurgtoateschimbtoareledeclduralecazanelorinumaidupaceeasfiereinut.
El se poate combina cu diveri compui din cenu formnd depuneri sulfatice compacte
carenrutescschimbuldecldur,provoaccoroziuneeviloriuneoriduclaspargerea
evilor.
Legislaie
Legea137/1995cap.III,seciuneaa2a
Activitatepractica
Sarcinidelucru:
Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer
Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice
Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate
Etichetaiflacoanelecuprobe
Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer
6.Msurideprotecieacalitiisolului

Identificarea distrugerilor provocate de ape i vnt i a celor
biochimice.
Supraveghereamsurilordeprevenireapoluriisolului.
Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind protecia solului, a
subsoluluiiaecosistemelorterestre.
Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind regimul
ngrmintelorchimiceialpesticidelor

Obiective:
sidentificedistrugerilesolului
sdescriemsuriledeprevenireapoluriisolului

Elementelepoluantealesoluluipotfidenatur:
biologic, reprezentate de organisme (bacterii, virui, parazii), eliminate de om i de
animale,fiindnceamaimarepartepatogene
chimic,nceamaimarepartedenaturorganic
fizic care provoac dezechilibrul compoziiei solului: inundaii, ploi acide, defriri
masive
Efectemajorealepoluriisolului:
efectuldeser
18
ploileacide
degradareastratuluideozon
Efectuldeser
Efectul de ser este procesul de incalzire suplimentara a suprafetei terestre si atmosferei,
datoratfaptuluicaaceastadin
urma e transparenta pentru
radiatia solara de unda scurta
(vizibila) si, in mare masura,
opaca pentru radiatia terestra
de unda lunga (infrarosie).
Atmosfera lasa radiatia
luminoasaaSoareluisaajunga
pe suprafata terestra, dar
retine in mare parte radiatia
calorica emisa de aceasta din
urma, nelasando sa se piarda
inspatialcosmic.
Figura4.Efectuldesera.
Cresterea efectului de sera al atmosferei rupe echilibrul schimbarilor de caldura, aceasta

acumulanduseincantitatidinceincemaimariinatmosferasigenerandschimbareaclimei.
Principalelegazecareproducefectuldesersunt:dioxiduldecarbon(CO2),metanul(CH4),
oxidul de azot (N2O), ozonul troposferic (O3), clorofluorocarburile (CFC). Creterea
concentraieiacetorcomponentenatmosferducelacretereatemperaturiiterestre.
Ploileacide
Procesul de formare a ploilor
acide ncepe cu emisia n
atmosfer a poluanilor pe baza
de azot i sulf (prin arderea
combustibililor fosili (crbuni,
benzin sau petrol etc) care,
ajungnd n atmosfer se
combin cu vaporii de ap i
formeaz acizi: acid sulfuric
(H2SO4), acid carbonic(H2CO3) i
acidazotic(HNO3).
Prin antrenarea particulelor pe
baz de azot, acetia precipi
odat cu ploaia i ajung s
polueze nu numai aerul, dar i
soluliapa(Figura5).

Figura5.Formareaploiloracide
19
Ploaiaacidreacioneazchimiccuoriceobiectcucareintrncontact.Aciziisuntsubstane
chimice corozive. Aciditatea unei substane provine din abundena de atomi de hidrogen
liberi n momentul n care substana este dizolvat n ap. Dac pHul scade sub 5,3 este
consideratploaieacid.Ploaiaacidaafecteazatoateformeledeviata,calitateasoluluiia
materialelor.
Degradareastratuluideozon
Ozonul se gaseste n partea
superioara a atmosferei (in
stratosfera) la o altitudine de
1050 km i actioneaza ca un
scut, absorbiind radiaia
ultraviolet culungimideund
ntre 290320 nm (Figura 6).
Aceste lungimi de und sunt
d un toarevieiipentruc ele
pot fi absorbite de acidul
nucleicdincelule.
Ozonul se formeaz prin
actiunea razelor solare asupra
oxigenului.
Figura6.Structuraatmosferei
n anii 70 a fost decoperit n Antarctica o pierdere periodic a stratului de ozon din
atmosfera i o gaur format deasupra acestei zone. Subtierea stratului de ozon pune in
pericolexistentavieiipePmnt.
Principaliiindicatoriaipoluariisoluluisunt:
coninutuldeelemente,substane,microorganisme;
depreciereacalitativicantitativarecoltelor;
creterea cheltuielilor pentru meninerea recoltelor la parametrii
anterioripolurii;
cheltuielipentrulucrridedrenaj,antierozionaleetc.;
restriciilaexportulunorproduse(legume,fructesaucerealecuuncontinutprea
maredenitrati);
restriciinutilizareafurajelordinterenurilecontaminatecuplumbetc.
nfunciedeprocentuldereducereaproducieiagricole,solurileseclasificastfel:
graddepoluare0
solpracticnepoluat(reducereaproducieisub5%);
slabpoluat(reducereacu610%)
mediupoluat(reducereacu1125%)
puternicpoluat(reducereacu2650%)
foarteputernicpoluat(reducereacu5175%)
excesivpoluat(reducereapeste75%).
ngrmintelefolositenagricultursuntamestecuridesubstanesimplei/saucompuse,
denaturorganicsaumineral,careseaplicsubformlichid,semifluidsausolidnsol,
lasuprafa,saufoliarnscopulcreteriifertilitiisoluluiiaproducieivegetale.
20
Din punct de vedere al originii, ngrmintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu,
microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) i organice (ex.
ureaiderivaiiei),organicenaturale(careprovindinsectorulzootehnic),organicevegetale
(care provin de la plante verzi: lupin, mazariche, latir, sulfina etc.; i plante uscate),
bacteriene(nitragin,azotobacterin,fosfobacterinetc.).
Organizaii:
o naionaleAPM(AgeniaNaionalpentruProteciaMediului),MAPAM
o internaionale UNESCO (United Nations Educational, Scinetific and Cultural
Organization),FAO(FoodandAgricultureOrganization),AIEA(Associationof
International Education Administrators), OMS (World Health Organization),
UICN(InternationalUnionforConservationofNature).
Conveniiinternaionale
o ConferinadelaStockholm1972
o ConveniadelaViena
o ProtocoluldelaMontreal
o ConveniaCadrupentruSchimbriclimatice1992,
o ConferinadelaRiodeJaneiro1992
o ProtocoluldelaKyoto1997
Protocolul de la Montreal, este primul acord internaional din istorie pentru

reglementarea regimului substanelor care diminueaz stratul de ozon; a fost semnat n
1987. De atunci, el a fost ratificat de 196 de ri. Obiectivul su este acela de a elimina
treptatdiversesubstanecupotenialdediminuareastratuluideozon(ODP),inclusivCFC
urile(clorofluorocarburile)iHCFCurile(hidroclorofluorocarburile).Acesteaaufostfolosite
nmodobinuitcaaerosolisaunaplicaiiderefrigerare,declimatizareideexpandarea
spumei.
Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice- Comisia
Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice stabilita in anul 1988 de Organizatia
MeteorologicaMondialaimpreunacuProgramuldeMediualNatiunilorUnite.
ProtocoluldelaKyoto
Esteunacordinternaionalprivindreducereaemisiilorgazelorcuefectdeser.Semnatn
1997 de ctre160 de ri. Unul dintre scopurile protocoluluieste ca statele semnatare
sajungmpreun,pnn2012,launniveldeemisiideGEFcu5,2%maimicdectceldin
1990.
Concentrareaasupraemisiilorpoluantecareprovoacefectuldeserestedeterminatde
faptulc,dinconsiderentedefizicacirculaieifluidelor,elenumaisuntoproblemlocal,
nici mcar naional, ci afecteaz teritorii foarte ndeprtate geografic. Romnia, prin
semnarea acestui protocol sa angajat voluntar s reduc emisiile la nivel naional care
provoacefectuldesercu8%fadeemisiiledeacesttipcorespunztoareanului1990.
AgeniaNaionalpentruProteciaMediuluiesteoinstituieaadministraieipublice
centrale, aflat n subordinea Ministerului Mediului i Pdurilorcu competene n
implementarea politicilor i legislaiei dindomeniul proteciei mediului, conferite n baza
Hotrrii de Guvern Nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea i funcionarea
Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului i a instituiilor publice aflate n subordinea
acesteia.
21

II. CONSERVAREA BIODIVERSITII
1. Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale
Studiereaconceptuluidebiodiversitate
Comparareatipurilordebiodiversitateiacaracteristiciloracestora
Aplicareametodelordestudiuabiodiversitii
Utilizareadeterminatoareloritruselordeteren
Executareareleveelor
Prelucrareadatelorobinute,nlaborator

Obiective:
scunoascnoiuneadebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateiametodelorde
studiuabiodiversitii
demonstreazcunoatereanoiuniidebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateia
metodelordestudiuabiodiversitii
sutilizezedeterminatoareleitruseledeteren,sexecutereleveeisprelucreze
datelenlaborator
Biodiversitatea [gr. bios = via; lat. diversitasatis= diversitate]. Aceste termen a fost folosit
pentru prima dat n SUA, la primul forum american Forumul Naional de Biodiversitate
(1986),termenatribuitluiE.O.Wilson,printelesociobiologiei.
Biodiversitatea biologic [Convenia asupra Diversitii Biologice (CBD 1992)]
reprezint variabilitatea organismelor vii, de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre,
marineialteecosistemeacvaticeicomplexeleecologicedincarefaceleparte.
Factoricareduclapierdereabiodiversitiisuntcomplexe:distrugereahabitatelor,poluarea,
supraexploatarearesurselor,despaduririle,eroziuneasoluluietc.
Oabordareholistaaconceptuluibiodiversitatiipresupune(Figura7):
1.diversitateasistemelorecologiceladiferitescaridespatiusitimp,careintegreaza
componentelefizicesibiologicealenaturii
2.diversitateaspeciilor(taxonomica)
3.diversitateageneticaincadrulpopulatiei/specieisiceainterspecifica
diverisitateaorganizariisocialeapopulatiilorumaneprecumsidiversitateaetnica,
lingvisticasiculturala
Deoarecenupotfimsuratetoateaspectelebiodiversitii,suntutilizatiindicatori,care
sintetizeazseturidedatetiinificecomplexeiadeseadisparatentrunmodsimplui
clar. Astfel, indicatorii biodiversitii constituie un instrument rapid i uor de utilizat
pentru evidenierea i prezentarea tendinelor generale n ceea ce privete situaia
biodiversitii.
Indicidecaracterizareabiodiversitii
22
Numruldespecii(bogiadespecii)estecelmaisimpluindicatoralbiodiversitii,
reprezentndnumruldespeciiidentificatnariastudiat.Acestindicatornureuetens
ssurprindmoduldedistribuiealdiversitii.
BIODIVERSITATEA
b.DIVERISTATEATAXONIMICA
b'DIVERSITATEA

SPECIILOR
b'.Speciib''Taxonisuperiori

a'DIVERISTATEAFORMELORDE
ORGANIZARE
SUPRAINDIVIDUALAAVIETII
aDIVERSITATEASISTEMELOR
ECOLOGICE

a'Diversitateaformelordeorganizare
supraindividualaavietii

a''Diversitateahabitatelor

bDIVERSITATEATAXONOMICA

cDIVERSITATEAGENETICA

dDIVERSITATEAETNOCULTURALA
Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate(dupVdineanuetal.,2004)
Indicele Simpson este un indice care ine cont nu doar de numrul speciilor ci i de
proporiafiecreia.AfostprezentatdeSimpsonnanul1949,npublicaiiledespecialitate
se prezint n general trei variante ale acestui indice: Indicele Simpson (D), Indicele de
diversitateSimpson(1D),IndicelereciprocSimpson(1/D).
IndiceleShannonWeaveresteunuldintreceimaiutilizaiindici,avndorigineanteoria
informaiei(deaceea,uneoriestecitatdreptindiceleShannonWiener).Msoargradulde
organizare/dezorganizarealunuisistemdat.
Echitatea arat relaiile dintre abundenele speciilor n cazul unor abundene relative
similareechitateavaaveaovaloareunitariarncazulncaremajoritateaindiviziloraparin
uneisingurespeciieatindesprevaloareazero.
IndiceleBrillouin
IndiceleBergerParker
IndiceleMcIntosh
IndiceleMargalef
IndiceleMenhinick
CoeficientulGlisson
23
ncepnddin2005,ComisiaEuropeancolaboreazcuAgeniaEuropeandeMediupentru
dezvoltareaunorindicatorieuropeniaibiodiversitiicunoscuicaindicatoriSEBI2010
pentru msurarea progreselor nregistrate n atingerea obiectivului de stopare a pierderii
biodiversitiinEuropapnn2010.
Cei 26 de indicatori SEBI au fost atent selecionai pentru a oferi o serie de informaii
interconectate referitoare la diverse caracteristici ale biodiversitii. Unii indicatori
urmresc direct impactul asupra unei componente a biodiversitii (de exemplu,
abundenaidistribuiaanumitorspecii),ntimpcealiireflectprincipaleleameninrila
adresabiodiversitii(deexemplu,tendinelespeciiloralogeneinvazive),autilizriidurabile
aacesteia(deexemplu,cantitateadelemnmortdinpdure)sauaintegritiiecosistemelor.
Indicatorii europeni ai biodiversitii (Monitorizarea impactului politicii UE n materie de
biodiversitate)
Situaiaitendinelecomponentelorbiodiversitii
1.Abundenaidistribuiaanumitorspecii(deexemplu,psri,fluturi)
2.Evoluiasituaieispeciilorameninate
3.Evoluiasituaieispeciilorprotejatedeintereseuropean
4.Tendinealearieideacoperireaecosistemelor
5.Tendinealehabitatelordeintereseuropean
6.Tendinealediversitiigeneticeaspeciilordomestice(animale,culturi)
7.Ariiledeacoperirealezonelorprotejatedesemnatelanivelnaional
8.AriiledeacoperirealesiturilorNatura2000
Ameninrilaadresabiodiversitii
9.Niveluricriticealedepozitelordeazotexcedentare
10.EvoluiaspeciiloralogeneinvazivedinEuropa
11.Impactulschimbrilorclimaticeasupraspeciilorsensibilelatemperatur
Integritatea,bunurileiserviciileecosistemelor
12.Indiceletroficmarinalapeloreuropene
13.Fragmentareazonelornaturaleiseminaturale
14.Fragmentareasistemelorfluviale
15.Nivelulnutrienilordinapeledetranziie,decoastimarine
16.Calitateaapelordulci
Utilizareadurabil
17.Zoneforestierecarebeneficiazdemanagementsustenabil
18.Cantitateadelemnmortdinpduri
19.Bilanulazotuluinagricultur
20.Zonegestionatentrunmodcarepoatemeninebiodiversitatea
21.SituaiastocurilorcomercialedepetealeEuropei
22.Calitateaefluentuluiproveninddinfermelepiscicole
23.Amprentaecologicariloreuropeneasuprarestuluilumii
Altele
24.Cereridebrevetbazateperesursegenetice
25.Finanareamanagementuluibiodiversitii
26.Sensibilizareaiparticipareapublicului
Caracterizareastructuriihabitatelorsevafacecuajutorulreleveuluifitosociologiccarepoate
fi definit ca metod de baz in studiul calitativ i cantitaiv al vegetaiei, constnd ntro
succesiunedeobservaiiideterminri(mareamajoritateefectuatepeteren),finalizateprin
24
transpunerea grafic a ambianei ecocenotice dintro suprafa de prob (fragment)
delimitatninteriorulindividuluideasociaie(fitocenozei)(Cristeaetal.,2004).
n studiul i monitorizarea structurii calitative a habitatelor se va urmri evidenierea
complexuluidespeciiiadiferitelorgrupefuncionalecarecaracterizeazfiecarehabitatn
parte. Analiza structurii calitative se va face din prisma compoziiei floristice, a grupelor
cenotice,astructuriindiferitecategoriidebioforme,degeoelemente,categoriiecologicei
economice.
Bioformelereunesccategoriiledeplantecaredeiaparinlaunititaxonomicediferite,
ca rezultat al evoluiei convergente n condiii de mediu aproximativ identice, au
dobndit o serie de caractere i adaptri morfologice, anatomice i fiziologice
asemntoare,careleoferavantajecompetitivenluptainterspecificinvalorificarea
optimacondiiilorstaionale(Cristea1993;Cristeaetal.,2004)(Figura8).
Figura8.Categoriiledebioforme(dupaRaunkiaer):1fanerofite;2,3chamefite;4hemicriptofite;5,6
geofite;7,8,9hidrofite
Geoelementele reprezint categorii de specii vegetale, mai mult sau mai puin
ndeprtatefilogenetic,carendecursulprocesuluidespeciaieauocupataceairegiune
geografic (mai mult sau mai puin extins), urmnd apoi ci specifice de migraie i
integrarecenoticnspredesvrireaarealeloractuale(Cristea1993).
Releveul este metoda de baza in studiul vegetatiei si consta intrun inventar floristic
(structura calitativa) al suprafetei de proba (al fitocenozei) completat cu informatii de
ordincantitativ(abundentadominanta,frecventa),topografic,geomorfologic,pedologic,
climatologic,economic,etc.
Releveulfitocenologicreprezintaolistafloristica,realizatapeosuprafatadeprobacare
oscileaza ca marime mai ales in functie de tipul fitocenozei (vegetatiei). Astfel in cazul
stancariilor si gruparilor acvatice aceasta este de 1 25 m 2 (1x1 pana la 5x5 m), in
studiulmlastinilorde925m2(3x3mpanala5x5m(incazulmlastiniloreutrofe,mai
ales stufarisuri, papurisuri putand creste la 50m 2 ), iar al buruienisurilor de 6 25m 2
(2x3panala5x5m>pentruburuienisurilesegetalemarindusechiarla100m2).
25
Legislatie
Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a
habitatelornaturaledinEuropa.MonitorulOficialalRomnieinr.627/25.03.2003
Legeanr.58/1994pentruratificareaConvenieiprivindDiversitateaBiologic;Monitorul
OficialalRomnieinr.199/02.08.1999;
Legea 137/1995 privind Protecia mediului (Legea mediului) Monitorul Oficial al
Romnieinr.465/28.06.2002;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional,
seciuneaIIIa,zoneprotejate.MonitorulOficialalRomnieinr.152/12.04.2000;
Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului (OUG) nr.
236/2000 privind regimulariilornaturaleprotejate,conservareahabitatelornaturale,a
floreiifauneislbatice.
MonitorulOficialalRomnieinr.433/02.08.2001;
Legeanr.451/2002
2. Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii
Evideniereafactorilorcareproducmodificrialebiodiversitii
Compararea influenei diverilor factori asupra gradientului de
biodiversitatealdiverselorzone
Analizareaunorrezultateobinutepeteren
Executareadereprezentrigrafice
Obiective:
cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea
cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea
s determine factorii care modific biodiversitatea n diverse ecosisteme i s
prelucrezedateleobinute
Cauzeleprincipalealepierderiibiodiversitiisuntdenaturaantropica:schimbareautilizrii
terenurilor,fragmentareaidistrugereahabitatelor,schimbrileclimatice,speciilestrinei
invazive, poluarea, globalizarea, comerul i consumul nedurabil, creterea demografic,
conflictelesociale,rzboaieleetc.(Gilberticolab.,2006).
Biodiversitateaesteesenialpentruserviciilepecareleofernatura:reglareaclimei,apai
aerul,fertilitateasoluluiiproduciadealimente,combustibil,fibreimedicamente.
Meninereabiodiversitiiestenecesar,nunumaipentruasigurareavieiinprezent,dari
pentru generaiile viitoare, deoarece ea pstreaz echilibrul ecologic regional i global,
garanteazregenerarearesurselorbiologiceimeninereauneicalitiamediuluinecesare
societii.
Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului:
Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Biodiversitateauneizonedestudiu:ecosistemdecmpie,pdure,lac,ru
26
3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional
Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea
biodiversitiiiregimuluiariilorizonelorprotejate
Studiereazoneloriariilorprotejatelanivellocalizonal
Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelnaional
Cunoaterearezervaiiloriariilorprotejatenaionale

Obiective:
cunoatereanoiuniideprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare
cunoatereaformelordeprotecieabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional
RomaniadeineceamaimarediversitatebiogeograficdintretoatestatelemembrealeU.E:
5regiunibiogeograficedincele11europene,aceastaaflanduseinmajoritateintrostare
favorabiladeconservare.
Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania(http://rezervatiinaturale.host56.com)
Suprafata totala a ariilor protejate in Romania este de cca. 1.866.705 ha si acopera

aproximativ7,83%dinsuprafatatarii:
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 576.216 ha, Rezervatie a Biosferei (Comitetul
UNESCO MAB Omul si Biosfera), Zona Umeda de Importanta Internationala
(SecretariatulConventieiRamsar)siSitalPatrimoniuluiNaturalUniversal(UNESCO);
13 Parcuri Nationale 318.116 ha (e.g. Parcul National Retezat Rezervatie a
Biosferei(ComitetulUNESCOMABOmulsiBiosfera);
27
Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO
MABOmulsiBiosfera);
Parcul National Balta Mica a Brailei Zona Umeda de Importanta
Internationala(SecretariatulConventieiRamsar).
13ParcuriNaturale772.128ha,
981RezervatiiNaturale179.193ha
28AriiSpecialedeProtectieAvifaunistica21.052ha.
Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii
OmarepartedinteritoriulRomanieiesteacoperitdereteauacomunitaradeariiprotejate
Natura 2000: din cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in
28
Romaniaseregasesc94tipuridehabitatedintrecare23suntprioritarelanivelcomunitarsi
acarorconservareimpunedesemnareaunorAriiSpecialedeConservare(SAC).
AufostdesemnatesituriNatura2000unnumarde:
108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand aproximativ
11,89%dinteritoriulRomaniei;
273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand
aproximativ13,21%dinteritoriulRomaniei.
Pentruastopapierdereabiodiversitii,trebuieredusenmodsemnificativemisiileglobale
degazecuefectdeser.Principalelesursealegazelorcuefectdeser:
ardereacombustibililorfosilipentruproducereadeelectricitate,transport,industrie
igospodrii;
schimbriprivitoarelaagriculturilautilizareaterenurilor,cumarfidefriarea;
depozitareadeeurilor;
utilizareagazelorindustrialefluorurate.
Legislaie
Legea nr. 137/1995, cap. III, seciunea 4 Regimul ariilor protejate si al monumentelor
naturii
Legea106/1996,Legea26/1996
4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice
Evideniereacauzelorcareauconduslaaccidenteleecologice
Analizareaefecteloraccidentelorecologiceasuprabiodiversitii
Aplicareamsurilorconcretenecesarenvederearestabilirii
biodiversitiinzoneleafectatedeaccidenteecologice
Monitorizareazoneincaresaprodusunaccidentecologic

Obiective:
scunoasccauzelorcareauduslaproducereaaccidentelorecologiceia
msurilorcaretrebuiescluatepentrurestabilireabiodiversitiiecosistemelor
afectate
sntocmeascoanalizaaefectelorprodusedeaccidenteleecologiceasupra
biodiversitiiicunoatemetodedemonitorizareaunorzonencaresa
petrecutunaccidentecologic
Msurideprotecie:
interzicereapunrii
oprireadefririlor
respectarearegimuluiderezervaietiinificiariestrictprotejat
rempduriri
repopulareaariilorafectatecuspeciiledisprute
29

Fisadelucru
Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Identificareacauzelorpierderiibiodiversitatii
Efectele
Instruciunipentrucursant:
Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena
echipamentuluispecificdeproteciamuncii
Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat
5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel

mondial
Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea
biodiversitiiiaregimuluiariilorizonelorprotejate
Studiereazoneloriariilorprotejatelanivelmondial
Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelmondial

Obiective:
scunoascnoiuneadeprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare
scunoascformeledeprotecieabiodiversitiilanivelmondial

Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN
Pondere Pondere Pondere ntotal
Totalsuprafata Suprafatamedie
Categorii UICN Numar suprafataterestra
(kmp) (kmp)
(%) (%) (%)
la. Rezervatie naturala 4.395 14 982.487 7 224 0,66

l.b.Salbaticie 806 3 940.344 7 1.167 0,63
2. Parc national 3.386 11 4.000.825 30 1.182 2,67
3. Monument natural 2.122 7 193.022 1 91 0,13
4. Arie de gestionare 11.171 37 2.460.283 19 220 1,64
a habitatelor
5. Peisaj 5.584 18 1.067.118 8 191 0,71
terestru/marin protejat
6. Arie protejata 2.897 10 3.601.447 27 1.243 2,4
curesurse
gestionate
TOTAL 30.361 100 13.245.528 100 436 8,84
30
Activitate
Timpdelucru:

ConveniadelaRiodeJaneiro
ConveniadelaKyoto
ConveniadelaRamsar
Zoneprotejate:UICN,rezervaiifloristice,faunistice,peisagistice,geologice,mixte
Instruciunipentrucursant:
Citiicuateniesarciniledelucru;
Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru
Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii
sarcinilordelucru
Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena
Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat
III. CHIMIA I BIOLOGIA APELOR NATURALE
1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale
Comparareatipurilordeapenaturale
Identificareafloreiapelorstttoareicurgtoare
Identificareafauneiapelorstttoareicurgtoare
Utilizareadeterminatoarelor

Obiective:
sidentificefloraifaunaapelorstttoareicurgtoare
scomparetipuriledeapenaturale
sutilizezedeterminatoarelepentruidentificarea
floreiifauneiapelorstttoareicurgtoare
Resurseledeaplanivelglobalsuntde1,37miliardekm3,dincare97,2%suntlocalizaten
mari si oceane si 2,7 % n apele subterane si de suprafata. Resursele de ap pe glob sunt
limitateidistribuiteneuniform,iarprinpoluarevolumullorsereduce(Figura11).
31

Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului
Apainnaturexistsubformade:
apedesuprafatacurgatoare(fluvii,rauri,pruri,etc)
statatoare(mriioceane,lacuri,balti,mlatini)
apasubterana(straturiacviferesiizvoare)
A.Apeledesuprafa
A.1 Apele curgtoare au caracter permanent i se deplaseaz de la de la izvor spre
vrsareprintrodepresiunenumitalbie,subinfluenagravitaiei,caurmareadiferenei
dealtitudinefadenivelulmrii.Caracteristicaprincipalacursurilordeapoprezint
ncrcareavariabilcumateriinsuspensieisubstaneorganice,ncrcarelegatdirect
proporionaldecondiiilemeteorologiceiclimatice.
Pricipalii poluani ai apelor curgtoare: substane organice greu degradabile, compui ai
azotului, fosforului, sulfului, microelemente (cupru, zinc, plumb), pesticide, insecticide
organoclorurate,detergeni,compuidenaturbacteriologic,etc.
Cursurile de ap (ruri, pruri, fluvii), sunt caracterizate, n general, printro mineralizare
maisczut,sumasrurilormineraledizolvatefiindsub400mg/l:carbonai,cloruriisulfai
desodiu,potasiu,calciuimagneziu.Concentraiaionilordehidrogen(pHul)sesitueazn
jurulvaloriineutre,fiindcuunpH=6,87,8.
Disciplina care se ocup cu studiul apelor curgtoare se numete potamologie.
Caracteristicile hidobiologice ale acetor ape sunt: adncimea, limea, debitul, viteza
curentului,transportuldemateriale,repartizareazonalaunororganismeacvaticeetc.
Organismeledinapelecurgtoareautendinadeaurcacontracurentuluicompensndastfel
puterea desplare a apei n micare. Viteza curentului de ap influeneaz forma corpului
organismeloracvatice.
A 1.1 Rurile. Abundena organismelor este n strns dependen de viteza de
curgere apei, temperatura apei i natura substratului; numrul de specii scade cu
cretereavitezeiapei.Temperaturaapelorcurgtoarecretedelaizvorsprevrsare.
32
n cursul unui ru se difereniaz trei sectoare n funcie de viteza de curgere:
superior,mijlociuiinferior.
nfunciedecaracteristicilehidromorfologicealeapei,ndistribuiaorganismelorse
distingdouzoneecologicedistincte(Papadopol,1978):
zon cu ape mici i curent puternic, unde albia este format din

rocidureiarbentalulestelipsitdemlpopulatcu organisme sesile, fixate pe
substrat(biotectonizoobentos)icuspeciinectonicebunenottoare

o zon cu ape mai adnci, curent mai slab, substrat bentonic moale i mobil
format din nisip, unde se ntlnesc hidrobioni endobentonici,
iarnpelagialsedezvoltorganismeplanctonice (productori, consumatori i
reductori)alturidecelenectonice.

Fitoplanctonulruriliorestereprezentatprindiatomeecareconstituiepeste50%
din fitoplancton, cloroficee,cianoficee,conjugateheterocontei dinoflagelate. n
perioadele reci ale anului domin diatomeele dar odat cu creterea
temperaturilorpredomin cloroficeeleicianoficeele.
Dintre diatomee suntfrecventntlnitespeciialegenurilorMelosira, Asterionella,
Cyclotella. Cloroficeele sunt reprezentate prin specii ale genurilor Pediastrum,
Scenedesmus,Eudorina, iar cianoficeele prin specii de Microcystis,
Anabaena,Aphanizomenon.
Zooplanctonul din ruri este format din specii de rotifere din genurile Keratella,
Poliarthra, Brachionus, cladocere din genurile Daphnia, Bosmina, Leptodora i
copepodedingenurileEucyclops,Dioptomus,Mesocyclops.
Petii din apele curgtoare au fostincluin5grupeecologice(dupHuet(1946),
citatdePricope,2000):
1. salmonidetipicreofile,precumpstrvulilipanul
2. ciprinidereofiledeaperepeziprecumcleanul,scobarulimreana;
3. ciprinidedensoire:porcuorul,morunaul,roioara;
4. ciprinidedeapecalme,decmpie,cumsuntcrapul,pltica,linul;
5. rpitoridensoireaiacestora:bibanul,tiuca,ghiborul
A 1.2 Prurile au ape limpezi, transparente, bine oxigenate care se caracterizeaz
prinvitezmaredecurgere(56m/s),dardebitredus.
A.2 Apele stttoare sunt localizate n depresiuni ale scoarei ce au luat natere sub
aciuneaunorfactoriinternisauexterni.
Lacurile se pot clasificadup criterii mai multe criterii: origine, regimul hidrologic,
zongeografic,graduldemineralizare,graduldetrofie,graduldecolmatare.
Dupgraduldemineralizarelacurilepotfi:
dulci(salinitateasub0,5)
salmastre(salinitateantre0,5i30),
srate(salinitateantre30i40)
hipersaline(salinitatepeste40)
Factori care condiioneazviaa n ecosistemele lacustre sunt: rgimul hidrologic,
dinamica apelor, regimul termic, lumina, chimismul apeii natura substratului
bentonic.
33
Fitoplanctonul din lacuri este format din alge microscopice din ncrengturile
Chlorophyta, Cyanophyta,Bacillariophyta i Pyrophyta. Fitoplanctonul din lacuri
prezint o dinamic sezonier att ca numr de specii ct i ca abunden. Iarna
datorittemperaturilorsczuteitranspareneiredusesenregistreazunminimn
dezvoltarea fitoplanctonului, n timp ce n perioada cald maximum de dezvoltare
depinde de grupul sistematic: diatomeele primvara i toamna, iar cloroficeele i
cianoficeelevara.
Zooplanctonul din lacuri este format din protozoare (ciliate), viermi (rotiferi)
sicrustacee (copepode si cladocere) a populaiile de zooplancton din lacuri se
observ o dinamic sezonier evident. Ating maximum de dezvoltare vara si
minimumiarna.
Plantele superioare din lacuri: papur (Typha sp.), stuf (Phragmites sp.), pipirig
(Scirpus lacustris), rogozul (Carex riparia), iarba mlatinii (Juncus effusus), mana
apei(Glyceriaaquatica)etc.
B.Apelesubterane
Apelesubteranesuntcaracterizate,ngeneral,printromineralizaremairidicat,coninutul
nsrurimineraledizolvatefiindpeste400mg/liformatdin:dicarbonai,cloruriisulfai
desodiu,potasiu,calciuimagneziu.
Concentraiaionilordehidrogensesitueaznjurulvaloriineutre,corespunzndunuipH=
6,57.Dintregazeledizolvatepredomindioxiduldecarbonliber,coninutulnoxigenfiind
foarte sczut sub 3 mg O2/l. n funcie de compoziia mineralogic a zonelor strbtute,
apelesubteranepotconinecantitinsemnatedefier,mangan,hidrogensulfuratisulfuri,
compuiaiazotuluietc.
2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale
Interpretarea unor rezultate privind compoziia chimic a apelor
stttoareicurgtoare
Executarea unor analize comparative a nsuirilor organoleptice a
diverselortipurideapenaturale
Executarea unor analize comparative a proprietilor fizice a
diverselortipurideapenaturale
Obiective:
sinterpretezerezultateprivindcompoziiachimicadiverselortipurideape
naturale
s execute analize comparative ale proprietilor fizice i nsuirilor
organoleptice
Proprietile apelor naturale sunt determinate n primul rnd de substanele minerale,

lichide,gazoaseiorganicensuspensiesaudizolvatecareprovindininteraciuneacomplex
hidrosferatmosferlitosferorganismevii.
34
Srurile dizolvate. Apele naturale conin cationi i anioni, din care 6 sunt elemente
fundamentale care aparin tuturor apelor naturale: molecula de H2CO3 i ionii de HCO3,
CO32,H+,OH,Ca2+,iarrestulcaracteristicefiecruitipdeap:ioniideSO42,Cl,Mg2+,Na+,
K+etc.Acesteelementenfunciedeconcentraialorconferapeiunanumitcaracter.
Dintregazelesolubilenap,prezintimportanpentruproceseledetratareicondiionare
aapelorindustriale:oxigenul,dioxiduldecarbon,amoniacul,hidrogenulsulfurat.Altegaze,
cum ar fi: oxizii de sulf (SO2 i SO3), oxizii azotului (NO i NO2 n special), HCl, HCN sunt
specifice anumitor activiti industriale (energetic, siderurgie, metalurgie, industrie
chimic).
n apa subteran,dintregazeledizolvatepredomindioxiduldecarbonliber,coninutuln
oxigenfiindfoartesczutsub3mgO2/l.
napaderu,dintregazeledizolvatesuntprezenteoxigenuldizolvat,cusaturaientre65
95%ibioxiduldecarbonliber,ngeneralsub10mg/l.
pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8, abaterea de la aceste valori dnd indicaii
asuprapoluriicucompuianorganici.
Proprietifizicealeapei:
Temperaturaapeivariaznfunciedeprovenienideanotimp.Temperaturanormal
a apei este cuprins ntre 0 i 350C. Majoritatea proprietilor fizice ale apei variaz n
funciedetemperatur.Temperaturavariazanfunctiedeconditiiletermodinamiceale
regiunii in care are loc circulatia apelor subterane, de la 0 C, in regiunile cu zapezi
persistente,la100Cnregiunilevulcanicesaucugheizerisiintre520Cinconditiile
climaticealelatitudinilormedii.
Densitateaapeiestemasacuprinsnunitateadevolum.Cretedela00C(d=0,99987
g/cm3)la4oC(d=1g/cm3),apoiscade(ajungndla25oClad=0,99701g/cm3).Datorit
acesteivariaiiadensitii,apaprezintproprietimecaniceunicefadealtesubstane
ifavorizeazdesfurareavieiipefundulapelorchiariiarna.
Transparena apelor n general depinde de cantitatea, natura i dimensiunea
substanelor minerale aflate n suspensie sau dizolvate i este influenat mult de
prezena vegetaiei acvatice. Apele naturale nepoluate snt aproape lipsite de culoare.
Determinarea culorii apei ce conine o cantitate mare de substane suspendate se
efectuieazdupceprobasefiltreazsaustnrepaosnumaimultde2ore.
Viscozitateaapeiareunminimumlapresiuninalte,faptcareseinterpreteaznsensul
capaareoorganizarevoluminoasculegturiinternemobilecarecedeazeforturilor
mecanice,dndunlichidmaimobil.
nsuirileorganolepticealeapei:
Culoarea apei se determin n comparaie cu etaloane preparate n laborator. Teoretic
apanaturalntrunstratcuogrosimesub5cmesteincolor,pesteaceastgrosimei
dacnapsuntsubstanesolidedizolvatesaunsuspensie,apapoatesaibdiferite
culorincepnddelaalbastrulaverdesaudelagalbenlacafeniu.
Mirosul apei este clasificat n ase categorii, dup intensitate: fr miros , cu miros
neperceptibil,cumirosperceptibilunuispecialist,cumirosperceptibilunuiconsumator,
cumirosputernicicumirosfoarteputernic.
35
Gustulapeidepindedeprezenaunorsubstanemineralenap,aunorsuspensiisaua
unor gaze dizolvate. Se poate aprecia astfel: fr gust, gust foarte slab, gust slab, gust
perceptibil, gust puternic, gust foarte puternic. Spre exemplu: daca apa are un gust
dulceag nseamn ca ea conine substane organice i foarte puine sruri, cnd este
srat nseamn c ea conine mult clorur de sodiu, cnd apa are un gust amar
nseamnaceaconinesulfatdemagneziusauclorurdemagneziu.
3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale
DeterminareaindicatorilorbiologicipentruFe,Ca,H2S,NaCl
Determinareaindicatorilorbiologiciaiimpurificriiorganice
Corelarea indicatorilor biologici cu compoziia chimic a apelor
naturale
Determinareagraduluideeutrofizareaapelornaturale

Obiective:
scorelezeindicatoriibiologicicucompoziiachimicaapelornaturale
sdetermineindicatoriibiologiciigraduldeeutrofizarealapelornaturale
Calitatea apei i modificrile datorate diverselor forme de poluareinfluenteazcompoziia

biocenozeloracvatice(tipinumrdeorganisme),iaracesteapotreprezentaunmijlocdea
diagnosticacalitateaapei.Stabilireagraduluidepoluareauneiapesefaceprincompararea
organismelor existente cu tabele standard cuprinznd grupe faunistice i numr de uniti
sistematicedeorganismeindicatoaredeapcuratsaumurdar.
Indicatoriibiologicireflectgraduldesaprobitateaapei,prinanalizaspeciilordeorganisme
carepopuleazmediulacvatic.
Indicatoribiologiciaiapelornaturale:
pentruFe:Crenothrixpolyspora,Leptotrixochracea,Anthophysavegetans
pentruCa:Elodeasp.,Myriophillumsp.
pentruH2S:Beggiatoaalba,Metopussp.
pentruNaCl:Naviculasp.,Nitzschiasp.,Artemiasalina
pentru impurificarea organic specii ale genurilor: Paramoecium, Tubifex,
Oscillatoria,Vorticella,Stentor,Cladophora,Elodea,Planaria,Perla,Rhyacophila

Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp.
36
Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale

Indicatorbiologic Valori Metodede
admise analiz
STAS
Volumul estonului obinut prin filtrare prin fileu 110
planctonic,cm3/m3
Organismeanimale,vegetaleiparticulevizibile lipsa
cuochiullibe
Organismeanimalemicroscopice,numr/dm3 20
Organismecareprinnmulireanmasmodific lips;seadmit 632990
proprietileorganolepticesaufizicealeapei/100 exemplare
dm3 izolaten
funciede
specie
Organismeindicatoaredepoluare lipsa
Organisme duntoare sntii: ou de geohelmini, lipsa
chisturidegiardia,protozoareintestinalepatogene
4.Protejareacalitiiapelornaturale
Implementareanoilorreglementriprivindcalitateaapelornaturale
Gestionareazoneloracvaticeprotejate
Monitorizareaspeciilorocrotitedinzoneleacvaticeprotejate
Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea
influeneipesticidelorasupraorganismeloracvatice

Obiective:
s demonstreze c are cunotine referitoare la gestionarea i monitorizarea
zoneloracvaticeprotejateiaspeciilorprotejate
simplementezenoilereglementriprivindcalitateaapelornaturale
s efectueze teste simple de ecotoxicolgie pentru de determinarea influenei
pesticidelorasupraorganismeloracvatice
Politicaeuropeanadeprotectieacalitatiiapeidateazadinanii'70.PrimulProgramEuropean
pentruProtectiaMediuluiafostlansatinanul1973,urmatdeunsetdereglementariprivind
calitateaapei,respectivDirectivaApelordeSuprafata,din1975,sicontinuandcuDirectiva
Apei Potabile, din 1980. In 1997, Comisia Europeana propune Directiva Cadru pentru Apa,
careintroduceonouaformulamanagerialadecontrolalcalitatiiapei.
Calitateaapeisepoatedefinicaunansambluconvenionaldecaracteristicifizice,chimice,
biologice i bacteriologice, exprimate valoric, care permit ncadrareaprobeintroanumit
categorie.
37
Caraterizareastariiapelor
DirectivaCadruApdefinesteinArt.2stareaapelordesuprafatprin:
stareaecologica
stareachimica
Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind
definitainconformitatecuprevederileAnexeiVaDirectiveiCadruApa,prinelementele
decalitatebiologice,elementehidromorfologicesifizico;chimicegeneralecufunctiede
suportpentrucelebiologice,precumsiprinpoluantiispecifici(sinteticisinesintetici).
Caracterizarea starii ecologice (Figura 13) in conformitate cu cerintele Directivei Cadru
Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si
completeazaLegeaApelor107/1996),sebazeazapeunsistemdeclasificarein5clase,
respectiv:foartebuna,buna,moderata,slaba,proasta.
Figura13.Stareaecologicaaapei

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata, ca fiind starea
chimicaatinsadeuncorpdeapalanivelulcaruiaconcentratiiledepoluantinudepasesc
standardele de calitate pentru mediu, stabilite in anexa IX si sub Art. 16(7), precum si
subalteactelegislativeComunitarecestabilescastfeldestandarde.
38
Standardeledecalitatepentrumediu(EQS)suntdefinitedreptconcentratiiledepoluanti
cenutrebuiedepasite,pentruaseasiguraoprotectieasanatatiiumanesiamediului.
Figura14.Stareachimicaaapei

Incazulcorpurilordeapasubterana,DirectivaCadrudefinestestareacantitativa,precumsi
starea calitativa. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana sau
utilizatRecomandarileghiduluiEuropeanindomeniu,elaboratincadrulStrategieiComune
de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile urmatoare: bilantul
hidric conexiunea cu apele de suprafata influenta asupra ecosistemelor terestre
dependentedeapasubteranintruziuneaapeisalinesauaaltorintruziuni.
DeltaDunarii,cuosuprafatade2.681km2,esteceamaimarerezervatiedetinuturiumede
dinEuropa.DeltaDunriiaintratnpatrimoniulmondialalUNESCOn1991siesteclasificat
ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i caparc naionaln taxonomia
internaionalaIUCN.
FLORA:1.839specii
FAUNA:3.541specii
Zona cu valoare avifaunistic ridicat (colonii mono, polispecifice i individuale, locuri de
aglomeraiepentruhrnireipopas,zonedecuibritaleunorspeciirare).Din331despecii
de psri semnalate pe teritoriul RBDD, 320 sunt incluse n Convenia privind conservarea
vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa adoptat la Berna (n 19 septembrie
1979),dincare229nAnexaII(animaleeuropenestrictprotejate),respectiv91nAnexaIII
(animaleeuropeneprotejate).
ParculNaturalLuncaMuresuluiestesituatnvestulRomniei,njudeeleAradiTimi.Are
o suprafa de 17.455 ha i include zona ndiguit a Mureului; este o zon inundabil (o
inundaielafiecaretreiani)situatntredigurileconstruitepefiecarepartearuluiintre
terasele nalte ale aceluiai ru.Lunca Mureului Inferior este un ecosistem tipic de zon
umedcuapecurgtoareistttoare,cupdurialuviale,galeriideslciiiplopi,precumi
zvoaieileauridecmpie,importantlocdecuibrireipasajpentrucca.200despeciide
pasri,multedintreelefiindsubunregimstrictdeproteciepeplaninternaional.
ncadrulParculuiNaturalLuncaMureuluiexistpatruzonedeprotecieintegral:Prundul
Mare(717,9ha),PdureaCenad(310,5ha),InsulaMareCenad(2,1ha)iInsuleleIgri(7,0
ha). Aceste zone sunt strict protejate, fiind interzise activitile de exploatare a resurselor
naturale(http://www.luncamuresului.ro).
Testeletoxicologiceinstrumenteprincaresepotidentificasiestimaefecteleprovocatede
substante periculoase si prioritare/prioritar periculoase asupra organismelor acvatice; in
functiededuratasiconcentratieseclasificain:
1. Testeledetoxicitateacutadauinformatii,petermenscurt,de4,8,12,24,48,72,96h,
despre toxicitatea substantelor, in caz de poluare accidentala sau evacuare continua,
asupra componentelor biologice acvatice afectate si contribuie la luarea unor masuri
39
imediatedeprotectie;Intoxicarileacuteaparcandconcentratiasubstanteitoxiceeste
maresisimptomeleapardupauntimpdecontactscurt;
2. Testele subcronice evidentiaza efectele substantelor asupra componentelor biologice
acvaticepeuntimpmailung,respectiv7si10zile;
3. Testele cronice evidentiaza efectul ecotoxicologic de lunga durata, intre 30 de zile si
150dezile,alsubstanteiurmaritesiaflatainconcentratiisubletale,asupracomponentei
biologiceinfunctiedecaracteristicilesubstanteiinvestigate;
Metodologia de evaluare a impactului substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra
mediului acvatic stabileste efectul toxic al acestor substante asupra sistemelor biologice
acvaticealgeverzi,dafnia,pestiicontine:
A.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraalgelorverzi;
B.MetodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraDafniilor;
C.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasuprapestilor;
D.Metodologiadedeterminareatoxicitatiicroniceasuprapestilor.
Speciile precizate pentru testele de toxicitate sunt specii comune sistemelor ecologice
acvaticedinRomania,astfel:algeverzidetipulScenedesmusquadricuada,Chlorellavulgaris.
Reglementri:standardeISO,Legea107/1996
5.Msurtoriiobservaiihidrometrice
Determinareavitezeidecurgereauneiapecurgtoare
Determinareaadncimiiuneiapecurgtoare
Determinareadebituluiuneiapecurgtoare

Obiective:
sdescrieinstrumenteleimoduldelucrupentruefectuareamsurtorilori
observaiilorhidrometrice
A.Vitezadecurgereapei estevariabila,fiindinfluentatadenumerosifactoriprecum:forta
gravitationala, cantitatea de apa care se scurge, de latimea si adancimile albiei, de panta
acesteia,derugozitateapatului.
Viteza apei poate fi definit ca distana parcurs de masa de ap n unitatea de timp, sau
vectorulcareindicintensitateaidireciadedeplasareaparticulelorlichidenmicare.n
seciunea transversal ea difer de la un punct la altul, n funcie de natura fundului, de
configuraiairugozitateaalbiei,deadncimeamaseideapetc.
Viteza curentului de apa se determina cu diferite dispozitive: prajina hidrometrica, tubul
hidrometric,bastonulluiJens,moriscahidrometrica.
In ultimii ani, in Europa Occidentala si S.U.A. sau dezvoltat dispozitive si metodologii
perfectionatedemasurareavitezeiapeiraurilor:metodaADCP(bazatapeutilizareaenergiei
acustice),sondeleelectromagnetice,aparateleacustice.
Determinarea debitelor lichide ale raurilor se poate realize prin metode indirecte sau
directe, in functie de precizia dorita, de caracteristicile scurgerii, de mijloacele tehnice.
40
Metodele directe permit determinarea debitului cu ajutorul unor dispozitive si instalatii
speciale, in functie de care se disting: metoda volumetrica, metoda chimica, metoda
deversorilorhidrometrici.
Moricahidrometriesteinstrumentulcucaresemsoarvitezapunctualacurentului
de ap. O moric se compune din palet, corpul moritii i coada. Moritile pot
nregistra viteze de la 0,05 la4 m/s. De obicei, fiecare moric are dou palete, cu
sensibilitidiferite,unapentruvitezemiciialta,maipuinsensibil,pentruvitezemari.
Msurareacuflotorisauplutitoriesteceamaisimplinupresupunedectdotareacu
unceascucronometrusausecundarcentral,posibilitateadeamsuraodistan ntre
dou repere de pemaliciva plutitori. Pentru msurare se alege un sector de albie
rectiliniepeodistancaresdepeascdecelpuin35orilimeacursului.
Deversori hidrometrici parte a unei construcii hidrotehnice care asigur scurgerea
dirijat a surplusului de ap dintro amenajare hidrotehnic. Nivelul apei reprezint
poziiasuprafeeilibereaapeiruluiraportatlaplanulzeroalmirei(planulcaretrece
prinlimitainferioaramirei).
B.Adncimeaapeintroverticalreprezintdistanapeverticaldelasuprafaaapeipn
la fundul rului. Pentru msurarea adncimilor se folosesc diferite utilaje n funcie de
mrimeaadncimiloridelimeacursuluideap:
Tijahidrometric,formatdintroeavmetaliccudiametrulde23cm,gradatdincm
n cm, se folosete la efectuarea sondajelorhidrometrice, la rurile mici care nu au
adncimi mai mari de 34m, la viteze care nu depesc 1,5 m/s. De regul, tija
hidrometricgradatarelaparteainferioaroplcude10x10cmpentruaseaeza
binepefundianuintranml.
La efectuarea citirilor, tija se ine vertical, iar nivelul suprafeei se apreciaz ct mai
exact.ncazulncarelasuprafaaapeiseproducvaluri,sefaceocitirelacreastavalului,
unandepresiunealuiiapoisefacemediacitirilor.Tijahidrometricpoatefiformat
dintrunsingursegment de1,5msaudinmaimultesegmentecaresenurubeazunul
naltulcndestenevoie.
Sondamecanicestealctuitdintruntroliu,
cablu i greutate de testare. Troliul este
compusdintruntamburpecaresenfoar
cablul, un cadru de lemn cu un scripete fix
aezat la captul unui bra i un contor
pentru msurarea lungimii de cablu
desfurat. Se folosete pentru adncimi i
vitezemari(Figura15).
Figura15.Sondamecanic;1greutatedelestare;2
tambur;3cadrudelemn,4scripetefix;5contor;6manet.
C. Debitul de apa sau debitul lichid este parametrul hidrologic cel mai utilizat pentru a
exprima scurgerea sistemelor fluviatile. El reprezinta cantitatea de apa care se scurge prin
sectiuneaactiveaunuirauinunitateadetimp.
41

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N
ECOSISTEMELE ANTROPIZATE
1.Implementeazconceptuldedezvoltaredurabiliagriculturecologic
Cunoaterea necesitii aplicrii agriculturii ecologice i a
conceptuluidedezvoltaredurabil
Studiereaoriginiiidezvoltriiagriculturiiecologice
Cunoatereaprincipiiloripracticiloragriculturiiecologice
Contientizareaavantajeloragriculturiiecologice
Cunoatereaposibilitilordeviitoraleagriculturiiecologice

Obiective:
s defineasc conceptele de dezvoltare durabil, agricultur ecologic i a
originii
sdemonstrezeccontientizeazavantajeleiviitorulagriculturiiecologice
Necesitatea agriculturii ecologice: eecul agriculturii industriale, degradarea solurilor,

poluareaapelor,contaminareacupesticide,contaminareacureziduuriagrochimice
Practici pentru agricultura ecologica: sisteme de rotaie de lung durat, lucrri puin
profunde,cultivareadevarietiisoiurilocale,restaurareavechilorpracticiantierozive,
fertilizareaorganic,luptanaturalmpotrivaparaziilor
Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor, stabilitatea
produciei,eliminareapoluriigeneralizate
Dezvoltareadurabilasiguranevoileprezentului,faraacompromitecapacitateageneratiilor
viitoare de asi asigura propiile nevoi; este un proces in care exploatarea resurselor,
directionarea investitiilor, orientarea dezvoltarii tehnologice si schimburile internationale
suntinarmoniepentruaasiguranevoilesiaspiratiileomului;unniveloptimal interactiunii
sistemelorbiologic,ecologicsisocial,realizatprintrunprocesdnamicsiadaptivalcereriisi
ofertei.
Agricultura durabil:producie intensiv de produse competitive prin utilizarea tiinific,
armonioas a tuturor componentelor tehnologice: de lucrrile solului, rotaia culturilor,
fertilizare, irigare, combaterea bolilor i duntorilor inclusiv prin metode biologice, la
cretereaanimalelor,stocarea,prelucrareaiutilizareareziduurilorrezultatedinactivitile
agricole etc., pentru realizrea unor producii ridicate i stabile n uniti multiltisectoriale
(vegetaleizootehnice)(icpa.ro).
Agricultura biologic:mediu intensiv i astfel mai puin agresiv n raport cu factorii de
mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puin competitive din punct de vedere
economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere
calitativ.nraportcumediulnconjurtoracestsistemestemaibinearmonizat,tratamentele
aplicate pentru combaterea bolilor i duntorilor sunt de preferin biologice, totui sunt
acceptateidozeredusedengrmintemineraleipesticide(icpa.ro).
42
Agricultura biologic (ecolgic, organic, bioorganic, biodinamic) este considerat o
soluie viabil, care rezolv impactul negativ al agriculturii asupra mediului i a calitii
produselor.nacestsistemaltesubstaneorganiceimineralenaturalenlocuiescfertilizanii
minerali,pesticidele,medicamenteleistimulatoriidecretere.
Agricultura organic:se deosebete de cea biologic prin utilizarea exclusiv a
ngrmintelor organice n doze relativ ridicate, aplicate n funcie de specificul local, cu
predilecie n scopul fertilizrii culturilor i refacerii pe termen lung a strii structurale a
solurilor,degradatprinactivitiantropiceintensivei/saudatoritunorprocesenaturale
(icpa.ro).
Masuridecombatareapoluariisolului
Prevenirea i combaterea polurii solului presupune desfurarea lucrrilor i practicilor
curente din agricultur i silvicultur n conformitate cu o serie de norme tehnice de
protecieacalitiisolului.Lucrrileipracticilecurentedinagriculturisilviculturtrebuie
ssedesfoarenconformitatecuoseriedenormetehnicedeprotecieacalitiisolului.
Legislaieindomeniu
HotrredeGuvernnr.1408/23.11.2007privindmodalitiledeinvestigareievaluare
apoluriisoluluiisubsolului;
Hotrre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor n care
solul,subsolulsiecosistemeleterestreaufostafectate;
Ordonandeurgennr.6828/06/2007privindrspundereademediucureferirela
prevenireaireparareaprejudiciuluiasupramediului
Originiidezvoltare:"AgriculturalTestament"A.Howard,politicaUE
2.Monitorizeazefecteleantropizriiasupraecosistemelornaturale
Comparareamodificrilorclimaticelanivelmondial
Studiereafenomenuluidenclzireglobal
Studiereadistrugeriibiodiversitiilanivelmondial
Studiereaefectuluizgomotelorivibraiilorasupraorganismuluiuman

Obiective:
sdemonstrezecestecapabilsexplicecauzelecareduc lanclzireaglobal,i
scompareefectelemodificrilorclimatice
sdemonstrezeccontientizeazefectelenegativealedistrugeriibiodiversitii
ialezgomotelorivibraiilor
Schimbarileclimaticeaucauzenaturale,dintrecarecelemaidesintalnitesunt:modificarile
activitatiisolaresaualevitezeiderotatieaPamantului,schimbareaaxelorpolaresausunt
atribuitedirect sauindirectuneiactivitatiloromenesticarealtereazacompozitiaatmosferei
la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului: cresterea concetratiei
gazelorcuabsorbtiemareindomeniulinfrarosualspectruluiradiativ.
Schimbarea climei presupune orice modificare a climei n timp, datorat atat variabilittii
naturalesaucarezultatalactivittiiumane.
43
Impactul schimbrilor climatice sunt reflectate in cresterea global a valorilor medii ale
temperaturii aerului si apei oceanelor, topirea zpezii, gheturilor marine si ghetarilor
continentali si cresterea global a nivelului mediu al mrii (IPCC Synthesis Report: Climate
Change2007).
Potrivit celui deal Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental
privind Schimbarile Climatice IPCC elaborat in anul 2007, activitatile umane ca arderea
combustibililor fosili, schimbarea folosintei terenurilor, etc., contribuie semnificativ la
crestereaconcentratiiloremisiilordegazecuefectdeserainatmosfera(dioxiddecarbon,
metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf),
determinandschimbareacompozitieiacesteiasiincalzireaclimei.
Studiile mai recente confirm tendinta de crestere a temperaturii aerului la suprafata
Globului cu 0.6C in ultimii 100 de ani (TAR Third Assessment Report, IPCC). Temperatura
crestemairepedelapolidectlaEcuatorsimaimultnemisferanordicadectnceasudica;
Crestereaniveluluimriiestecorelatcunclzireaglobal,avndoratmediede1.8mm
(dela1.3la2.3)mmpeanntreanii1961si2003sioratmediedecresterede3.1mm(de
la2.4la3.8mm)peanntre1993si2003.
Diminuareasuprafeteloracoperitecuzpezisigheturiestedeasemenealegatdenclzirea
global. Datele provenite de la satelitii meteorologici ncepnd cu anul 1978 arat c
suprafatamedieacoperitdegheataOceanuluinghetatdeNordsadiminuatcu2.7%n
timpde10ani,ritmuldescderefiindmaiacceleratntimpulverii,respectivde7.4%per
decad.
Schimbriimportanteaufostnregistratesincantittiledeprecipitatiiczutenintervalul
19002005: cantittile de precipitatii czute au crescut semnificativ n prtile estice ale
AmericiideNordsideSud,nnordulEuropeisinnordulsicentrulAsiei,ntimpcescderea
lorafostresimtitnSahel,bazinulmriiMediterane,Africadesudsiuneleregiunidinsudul
Asiei.Global,suprafeteleafectatedesecetseextindcontinuuncepnddin1970.
Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului
44
n decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8C la nivel
global (Figura 16) i cu aproximativ 1C n Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani
(19952006)senumrprintrecei12anicuceamaimarecldurnregistrat instrumental
la suprafaa globului (din 1850). Fr o aciune global de limitare a emisiilor,IPCCse
ateapt catemperaturileglobalesmaicreasccu1,8pnla4,0Cpnn2100.Aceasta
nseamn c creterea temperaturii ncepnd cu perioada preindustrial ar fi peste 2C.
Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil s aib loc schimbri ireversibile i
posibilcatastrofice.
nceeaceprivestefenomeneleextremedevreme,existcertitudiniprivind intensificarea
activittii ciclonilortropicalinAtlanticuldeNordncepndcu1970sitemeric acestlucru
sentmplsinalteregiunioceanicepentrucarenuexistnsdatemeteorologicefiabile.
nclzirea climei influeneaz fiziologia plantelor i animalelor, distribuia lor, fenologia i
mecanismeledeadaptare.Tendinadenclzireimplicoextindereaarealului sprepolii
spre altitudini maimari. Spre exemplu,o eventual nclzire a climei cu 3C determin o
modificareaizotermelorcu300400kmnlatitudinenzonatemperatiourcarealorcu
500mnspaiulmontan.
Conform evalurilordeimpactefectuatentroseriederieuropene,precumicercetrii
finanate de UE i de OMSEURO, se prevede c schimbrile climatice vor influena
epidemiologiamultorboliicondiiidesntate.
Schimbrile climatice afecteaza sntatea uman n mod direct n relaie cu efectele
fiziologice ale cldurii i frigului si indirect prin modificarea comportamentelor umane
(migraie forat, mai mult timp petrecut n exterior), creterea transmisibilitii bolilor cu
transmitereprinalimentesauprinvectorisaualteefectealeschimbrilorclimatice,precum
inundaiile.
3.Evalueazimpactulecologicalantropizrii
Realizareaunuistudiudeimpact
Cunoatereanoiuniideauditdemediu
Efectuareaunoranalizederiscindustrialiurgenedemediu
Urmreteaplicarealegislaieinvigoarereferitorlaproteciaaezrilor
umane

Obiective:
s demonstreze c este capabil s realizeze un studiu de impact i o analiz de
riscindustrialsauurgendemediu
srealizezeunstudiudeimpactsauunauditdemediu
Studiile de impact asupra mediului(SI)sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in

Romania si au structura definita de OM nr. 860/2002. SI au ca scop estimarea impactului
asupra mediului generat de noi investitii si de modernizarea / retehnologizarea
intreprinderilor/extinderea/dezafectareaunoractivitatiexistente.
45
Evaluarea impactului asupra mediului, finalizata prin elaborarea Raportului la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului, se efectueaza in faza de pregatire a studiului de
fezabilitate a proiectului. In prezent, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediuluiserealizeazaconformcerintelordinAnexa2,ParteaaIIa,aOrdinuluiMAPMnr.
863/2002.
Evaluareaimpactuluiasupramediuluiidentifica,descriesievalueaza,inmodcorespunzator
sipentrufiecarecaz,efecteledirectesiindirectealeunuiproiectasupraurmatorilorfactori:
o fiinteumane,faunasiflora;
o sol,apa,aer,climasipeisaj;
o bunurimaterialesipatrimoniucultural;
o interactiuneadintreacestifactori
Etapelesiproceduraevaluariiimpactuluiasupramediului(EIM)suntstabiliteprinhotararea
nr.445din8aprilie2009privindevaluareaimpactuluianumitorproiectepublicesiprivate
asupramediului.Proceduradeevaluareaimpactuluiasupramediuluiserealizeazainetape,
dupacumurmeaza:
etapadeincadrareaproiectuluiinproceduradeevaluareaimpactuluiasupramediului;
etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul
asupramediului;
etapadeanalizaacalitatiiraportuluiprivindimpactulasupramediului.
Procedura este precedata de oevaluareinitialaaproiectuluirealizatadecatreautoritatile
publicepentruprotectiamediuluiincareesteidentificatalocalizareaproiectuluiinraportcu
ariilenaturaleprotejatedeinterescomunitar.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusa de catre autoritatile
publice centrale sau teritoriale pentru protectia mediului, cu participarea autoritatilor
publice centrale sau locale, dupa caz, care au atributii si raspunderi specifice in domeniul
protectieimediului.
Auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematic, documentat,

periodic i obiectiv a performanei organizaiei, a sistemului de management i a
proceselorelaboratepentruproteciamediului,cuscopulde:
(i)afacilitacontrolulmanagerialalpracticilorcuposibilimpactasupramediului;
(ii) a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor i intelor de
mediualeorganizaiei,conformanexeinr.
Cadefiniie,conformISO14010:
Auditulde mediuesteunprocesmetodicidocumentatdeverificareadovezilor
de audit obinute i evaluate n mod obiectiv n vederea stabilirii dac activitile,
evenimentele, condiiile, sistemul de management de mediu sau informaiile aferente
acestorproblemesuntnconformitatecucriteriiledeaudit,rezultateleacestuiprocesfiind
comunicateclientului.
Legislaie
Legea137/1995,cap.III,seciunea5
46

V. GESTIONAREA DEEURILOR

1.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulgospodrescipublic
Identificareadeeurilorprovenitedinsectorulgospodrescipublic
Controlulmoduluidecolectare,transportsidepozitare
Supravegherea procesului de valorificare a deeurilor din sectorul
gospodrescipublic

Obiective:
s identifice conform criteriilor de performan deeurile din sectorul
gospodrescipublic
saapreciezeconformcriteriilordeperformanmoduldecolectare,transportsi
depozitareadeeurilor
s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor
deeuri
Deeuri:alimentare,combustibile,necombustibile,dindemolri,voluminoase
Colectare:sortarea,stocareanpubele
Transport:autogunoiere,vidanjoare
Depozitare:pesol,rampeecologice,laagentuleconomic
Valorificare: incinerare, compostare, producere de biogaz, reciclare hrtie, textile,
metale,sticla
Deeuleste definitnanexanr.1aOrdonaneideUrgenaGuvernuluinr.78/2000privind
regimuldeeurilor,aprobatcumodificriprinLegeanr.426/2001:cafiindoricesubstan,
un material sau obiect aprut n urma unuiproces biologic (defecaie, excreie, respiraie,
cderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a
negrului de fum, splarea crbunilor etc.), care prin el nsui, fr a fi supus unei
transformri,numaipoatefiutilizatcaatare.
Gestionareadeeurilorconstaincolectarea,transportul,tratarea,reciclareaidepozitarea
deeurilor.Dupprovenien,potfideosebiteurmtoareletipuridedeeuri:
1.Deeurimunicipaleiasimilabile,caresuntdeeurigeneratenmediulurbanirural.Ele
suntgrupaten:
1.1 Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri,
restaurante,instituiipublice.
1.2Deeuristradale,specificefluxurilorstradale(hrtii,maseplastice,frunze,praf).
1.3 Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i
modernizareaintreinereastrzilor
1.4Nmolorenesc,rezultatdinstaiiledetratareaapeloruzateimenajere.
2.Deeurisanitareprovenitedinspitale,dispensareicabinetemedicale.
47
3.Deeurideproducierezultatedinproceseletehnologiceindustrialesauagricole.
Deeuriindustrialestocabile,pecarenormeleeuropeneleclasificn:
Clasa1Deeuriindustrialepericuloase,darnetoxice,deexempluazbest.
Clasa2Deeuriindustrialenepericuloaseinetoxice.
Clasa3Deeuriinerte,deexempluceleprovenitedinconstrucii.
Clasa4Deeuritoxice,deexemplucelemedicale,radioactive.
Clasa 5Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu
cenuileprodusedetermocentralelecarefuncioneazpecrbune.

Deeuriagrozootehnice,provenitedinagriculturi,nspecial,dinzootehnie
Deeurispeciale,categoriencareintrexplozibiliiisubstaneleradioactive.
Precolectareadeeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente:couri de

gunoi,pubele(pentru deeurile menajere) icontainere(pentru deeurile stradale i cele
produsedeageniieconomici)
Transportul deseurilor. Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care
incepdupacolectareadeseurilorsiseincheiecupredareaacestoralainstalatiiledereciclare,
trataresisaueliminareaacestora.
Transportuldeseurilorestededouafeluri:transportladistantamicasitransportladistanta
mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza
transportulladistantamicalainstalatiadereciclaretrataresi/saueliminareadeseurilorcare
se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung
printransportulladistantamarelaoinstalatiecentraladereciclare,trataresi/saueliminare.
Dinpunctdevederealoriginiiialadministrriideeurilepotfi:urbanesiindustriale.
Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor
Activitileeconomicemarigeneratoarededeeurisunturmtoarele:
industriaextractiv
producereaenergiei
metalurgie
rafinareaieiului
industriachimic
industriademaini,
produsemetalice
agricultur,zootehnie
48
industriaalimentar
Figura18.Recipientepentruincinerareaidepozitareadeseurimedicale
2.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulindustrial
Identificareadeeurilorprovenitedinindustrie
Controlulmoduluidecolectare,transportsidepozitare
Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorindustriale

Obiective:
sidentificeconformcriteriilordeperformandeeuriledinsectorulindustrial
sapreciezeconformcriteriilor de performanmoduldecolectare,transporti
depozitareadeeurilor
s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor
deeuri
Fisadelucru
Timpdelucru:

Sarcinadelucru:

Realizati un proiect pe tema Monitorizarea regimului deeurilor din sectorul
industrialX(industrie:extractiv,energetic,metalurgic,rafinareaieiului,chimic,
auto,alimentar,agricultur,zootehnie),tinandcontdeurmartoarelecoordonate:

Moduldecolectare:laagenieconomici
Modalitateadetransport:auto,feroviar,navalsitransfrontalier
Moduldedepozitare:pesol,laagentuleconomic
Modul de valorificare: imprtiere pe sol, recuperare metale din zgur, pan, recuperare
substane organice textile si hrtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in
vedereareciclrii
49
3.Monitorizeazregimuldeeurilorpericuloase
Identificareadeeurilorpericuloase
Controlulmoduluidecolectare,transportidepozitare
Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorpericuloase
Urmreteaplicarealegislaieinvigoareprivindregimulsubstanelori
deeurilorpericuloaseprecumiaaltordeeuri

Obiective:
sidentificeconformcriteriilordeperformandeeurilepericuloase
sapreciezeconformcriteriilordeperformanmoduldecolectare,transport
idepozitareadeeurilor.
sindiceconformcriteriilordeperformanmetodeledevalorificareaacestor
deeuri
Deeuripericuloase:bifenilpolicloruraii,pesticide,lichiddefrn,nmoluri
Deeurile periculoase conin constitueni cu proprietai explozive, oxidante, inflamabile,
iritante,nocive,toxice,cancerigene,corozive,infecioase,teratogene,mutagene,ecotoxice.
Deseurilesuntpericuloasecaataresauncontactcualtesubstane.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita
continutuluilorinsubstantetoxiceprecummetalegrele(plumb,cadmiu),pesticide,solventi,
uleiuriuzate.
In2003,nRomnia,aufostidentificate145detipuridedeeuripericuloase,dintotalulde
237 nscrise n Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au nsumat o cantitate
generatadepeste2,2milioanetonededeeuri,ceeacereprezint3%dintotaluldeeurilor
produsen2003,inclusivsterilulminier.
Depozitareadeseurilorsepoatefacenumainspatiispeciale.Depozitelededeseuripotfi
clasificatedupamaimultecriterii:
dupatipuldeseului:depozitepentrudeseuriinerte,depozitepentrudeseuri
nepericuloase,depozitepentrudeseuripericuloase,depozitepentrudeseuri
radioactive.
Depozitele pentru deseuri radioactive se executa in conformitate cu normele Comisiei
Europene de control si activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane.
Depozitelesubteraneserealizeazainmineabandonatesiconstauinbetonareamatricilorde
inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor. Straturile de betonpentru inchiderea
galerieisauaputurilorcugrosimede1m.Pentruasemeneadepoziteserecomandafolosirea
betonuluifoartegreu.
LaniveleuropeanexistaoStrategieprivindGestionareaDeseurilor,domeniureglementatde
acquis prin Directiva 12CE din 2006, transpusa n legislatia romneasca.
SistemeledecolectareselectivadiferadelastatlastatnUniuneaEuropeana.
n functie de starea de agregare a deseului la depunerea in depozit: depozite cu
deseurisolide,depozitecudeseuriinsuspensie,deseurilichide.
Legislaie
Legea137/1995Cap.II,seciuneaa2a
50
Tabel3.Deseuripericuloase(wikipedia.org).
Simbol Proprietate
Explozive:substaneipreparatecarepotexplodasubefectuluneiscnteisaucaresunt
H1
maisensibilelaocurisaufrecaredectdinitrobenzenul.
Oxidante:substaneipreparatecareproducreaciiputernicexotermencontactcualte
H2
substane,maialescusubstaneinflamabile.
Foarteinflamabile:
substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprinderesub21C(inclusivlichideextrem
deinflamabile)
substaneipreparatecaresepotnclziiapoisepotaprindencontactcuaerulla
temperaturamediuluiambiantfrenergiesuplimentar
H3A
substanesolideipreparatecaresepotaprindeuordupcontactulrapidcuosursde
aprindereicarecontinusardsausseconsumeidupndeprtareasurseideaprindere
substanegazoaseipreparatecaresuntinflamabilenaerlapresiunenormal
substaneipreparatecarencontactcuapasaucuaerulumed,producgazefoarte
inflamabilencantitipericuloase.
Inflamabile:substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprindereegalsaumaimare
H3B
de21Cimaimicsauegalcu55C.
Iritante:substaneipreparatenecorozivecare,princontactimediat,prelungitsaurepetat
H4
cupieleasaumucoasele,potcauzainflamaii.
Nocive:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudacpenetreaz
H5
pielea,potconstituiriscurilimitatepentrusntate.
Toxice:substaneipreparate(inclusivsubstaneipreparatefoartetoxice)care,dacsunt
H6 inhalatesauingeratesaudacpenetreazpielea,potproducevtmriserioase,acutesau
cronicepentrusntateipotfichiarletale.
Cancerigene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac
H7
penetreazpielea,potinducecancerulsaucretereaincideneilui.
H8 Corosive:substaneipreparatecarepotdistrugeesuturileviilacontactulcuele.
Infecioase:substanecuconinutdemicroorganismeviabilesautoxineleacestoracare
H9
suntcunoscutecaproducndbolipentruomsaualtororganismevii.
Teratogene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac
H10 penetreazpielea,potinducemalformaiicongenitaleneereditaresaucretereaincidenei
acestora.
Mutagene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac
H11
penetreazpielea,potproducedefectegeneticeereditaresaucretereaincideneiacestora.
Substaneipreparatecareproducgazetoxicesaufoartetoxicencontactcuapa,aerulsau
H12
unacid.
Substaneipreparatecapabileprinoricemijloace,dupdepozitare,sproducalt
H13
substan,careposedoricaredincaracteristicileprezentatemaisus.
Ecotoxice:substaneipreparatecareprezintsaupotprezentariscuriimediatesau
H14
ntrziatepentruunulsaumaimultesectoarealemediuluinconjurtor.
51
4.Evalueazimpactuldepozitelordedeeuriasupramediului
Identificareamodificrilordepeisajidisconfortvizual
Controlulgraduluidepoluarealaerului
Controlulgraduluidepoluarealapelordesuprafaisubterane
Controlulmodificrilordefertilitateasolului
Evaluareamodificrilordebiodiversitate
Obiective:
sidentificemodificriledepeisaj
s interpreteze gradul de poluare al aerului folosind indicatorii de calitate i
buletinuldeanaliz
s interpreteze gradul de poluare al apelor de suprafa i subterane folosind
indicatoriidecalitateibuletinuldeanaliz
s interpreteze fertilitatea solului folosind indicatorii de calitate i buletinul de
analiz
sapreciezeconformcriteriilordeperformanmodificriledebiodiversitate
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si

industriale,sunt:
modificaridepeisajsidisconfortvizual;
poluareaaerului;
poluareaapelordesuprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
invecinate.
Proiectareadepozitelortrebuiesincontdecategoriaicantitateadedeeuricevorfi
depozitate, de caracteristicile spaiului i de posibilitile de reconstrucie i utilizare a
terenurilorpecareaufostamplasatedepozitele.Alegereaamplasriidepozitelorsefacepe
baza unei analize ce cuprinde: criterii geologice, pedologice i hidrogeologice, climatice,
economiceiunelecriteriisuplimentare,criteriiimportantedinpunctdevederealreducerii
impactuluiasupramediului
Conform EEA (European Environment Agency), impactul depozitelor asupra mediului este
reprezentatde:
poluarea solurilor prinemisiidenutrieni,metalegrele,compuitoxicirezultaidin
levigatuldepozitelordedeeuri;
reducereasuprafeelordeterendincauzaconstruciilordepozitelor;
poluare prin emisiile de gaze cu efect de ser datorate att tratrii deeurilor din
depozitcatirezultatedindiferitetehnicineconforme;
poluareaapelorsubteranedatoratescurgerilordindepozitelededeeurilacarese
adaugpoluareaterenurilorinvecinate;
intensificareautilizriivehiculelormaripentrutransportuldeeurilor.
Depozitareadeeuriloresteceamaipoluantmetoddegestionareadeeurilor,inceeace
privete potenialul de nclzire globalGWP, potenialul de acidifierePA i potenialul de
eutrofizare, att la nivel local, ct i la nivel global, deoarece genereaz emisii de diferite
tipuri(CH4,H2S,HCl,NiPidiferiicompuianorganici)(Cherubinietal.,2008).
52
VI. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR NATURALE

1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice.
Alegereadispozitivelordeprelevareaprobelordeap
Pregtireadispozitivelordeprelevarepentruanalizamicrobiologic
Recoltarea probelor de ap pentru analiza fizicochimic i
microbiologic
Conservarea,marcareaitransportulprobelordeap
ntocmireabuletinuluideprelevare

Obiective:
spregteascdispozitiveledeprelevareaprobelordeap
srecoltezeprobeledeap

sconserve,smarchezeistransporteprobeledeap

sntocmeascbuletinuldeprelevarepentruprobeledeap

Dispozitive de prelevare: recipiente de sticl, polietilen, pompe, aparat de prelevare
automat,recipientpentrurecoltarealaadncime.
Probedeap:probesimple,probemedii,probedesuprafa,probedeadncime,probe
pentrudeterminareaoxigenului
Conservarea,marcarea,transportulreactivideconservareundeestecazul,pstrareala
temperaturisczute,etichete;transportlzifrigorifice,auto.
Buletin de prelevare: nume ap, zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora,
modul de recoltare, aspectul probei in momentul recoltrii, condiii meteorologice,
moduldeconservare,numelepersoaneicareafcutrecoltarea.
Recoltareaprobelordeapapentruanalizafizicochimicaaapei,trebuierealizataastfelincat
snumodificecompoziiaicalitileapei.
Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizicochimic se face n flacoane de sticl sau
polietilenprevzutecudoprodatsaunchiseermetic.Vaselederecoltaretrebuiesplate
foarte bine pentruandeprtaoriceurmdesubstaneorganicesaualteimpuriticarear
putea denatura compoziia probei. Splarea se face cu amestec sulfocromic i detergeni,
apoiseclatescbinecuapadelarobinet,cuapadistilataibidistilatinfinalseusuc.
Tehnica recoltriiprobelordeapa.nmomentulrecoltrii,flaconulsevaclatide23oricu
apace urmeazsfierecoltat,apoiseumplecuapadeanalizatpanalarefuz,iardopulse
vafixanaafelnctsnurmnbuledeaerninteriorulvasului.
Modulcumsefacerecoltareaestenfunciedesursadeapa,astfel:
din reeaua de distribuie apa se recolteaz dup ce sa curatat robinetul cu un
tampon curat, att pe dinafara cat i pe dinuntru i apoi sa lsat s curg
aproximativ5minapastagnatpeconduct;
53
ncazuldistribuieiintermitente,oprobsevarecoltalaprimuljetdeap,pentrua
aveaprimaapcarecirculprinrobinetiadouaprobsevaluadupdouaorede
curgerecontinu;
dinrezervoareledenmagazinare,probelesevorrecoltadelapuncteledeieire;
din fntni cu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaz dup o
pomparedeminim10min;
din fntni cu gleata, recoltarea se face introducnduse gleata la 1030 cm sub
oglindaapeiiapoisetoarnapanflaconulderecoltare;
dinapeledesuprafa,recoltareasefacefixndflaconulpeunsuportspecialcarei
confer greutatea necesara pentru a ptrunde cu uurina sub nivelul apei.
Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adncime, n amonte de
oriceinfluenavreunuiefluentinaval,undeserealizeazamesteculcompletal
apelreceptoruluicuefluentul;
pentruapelerezidualeserecolteazprobeunice,mediiimediiproporionale.
Transportul probelor de ap se va realiza n ambalaj izoterm careslefereascdesocuri

mecanice.
Probelerecoltatevorfinsoitedeofiderecoltarecaretrebuiescuprind:
Informaiigenerale:
numeleiprenumelepersoaneicareafcutrecoltarea;
localitateaidenumireasurseideap;
data,orailoculundesafcutrecoltarea;
scopulanalizei;
pentruaparecoltatdinfntni:
caracterulfntnii(publice,particulare,dacdeservetesaunumaimulte
gospodrii);
adncimeapnlaoglindaapeiigrosimeastratuluideappnlafundulfntnii;
felulconstrucieiistareapereilorfntnii;
dispozitivuldescoatereaapei(cumpna,roata,pompaetc.);
distanafadesurseledeimpurificareposibile(grajduri,latrine,depozitedegunoi
etc.)icumesteamplasatfntnafadesurseledeimpurificare(amontesauaval);
dacapasetulburdupploi;
pentruapadesuprafa:
distanadelamalpnlaloculdeundesaluatproba;
adncimeaapei;
naturageologicaterenului;
condiiilemeteorologicenmomentulrecoltriiicu5zilenainte;
dac locul recoltrii este n amonte sau n aval de punctul de deversare a vreunui
client;

pentruapereziduale:
sevaspecificafelulprobei(unic,mediesaumedieproporional);
ladenumirealoculuiderecoltareseva indicantreprinderea,secia,efluentulgeneral
sauparial),teritoriultributarcanalizrii.
54
2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale
Caracterizareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale
Determinareaindicatorilorfizici
Interpretarearezultateloranalizelor

Obiective:
scaracterizezeindicatoriifiziciaiapelornaturale
sefectuezedeterminareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale
sinterpretezerezultateleanalizelor
Indicatorifizici aiapelornaturale.
Turbiditatea
Colmatarea
Temperaturaapei
Radioactivitatea
Conductivitatea
Concentraiaionilordehidrogen
Determinarea temperaturii apei. Temperatura apelor de suprafa variaz n funcie de

temperatura aerului, n timp ce temperatura apelor de profunzime este constant. Se
determinacuajutorulunuitermometrugradatnzecimidegraddupintroducerealuinapa
deanalizat.
Materialnecesar:termometrugradatnzecimidegrad,unvasizotermde510litri.
Moduldelucru:seintroducetermometrulnapadecercetaticitireatemperaturiise
face dup 10 min fr al scoate din ap. Dac condiiile nu permit introducerea
directatermometruluilapunctuldeluareaprobeideap,serecolteazunvolum
de510litridinapadeanalizatintrunvascaretrebuieprotejatderazelesolarein
care se introduce direct termometrul, iar dup 10 min se face citirea temperaturii
apei.
Determinareaturbiditiiapei.Turbiditateaapeiestedatdeparticulefoartefineaflaten
suspensie, care nu sedimenteaz n timp. Determinarea turbiditii se poate face calitativ,
semicantitativicantitativ.
Radioactivitateaapei esteproprietateaacesteiadeaemiteradiaiipermanentealfa,
betasaugama.
Concentraia ionilor de hidrogen. pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8.
Concentraia ionilor de hidrogen din ap, reprezint un factor important care determin
capacitatea de reactivitate a apei, agresivitatea acesteia, capacitatea apei de a constitui
mediipentrudezvoltareadiferitelororganismeetc.
Alcalinitateaapeiestedatdeprezenabicarbonailor,carbonailoralcalini,alcalinoteroii
ahidroxizilor.
Aciditateaapeiestedeterminatdeprezenabioxiduluidecarbonliber,aacizilormineralii
asruriloracizilortaricubazeleslabe.Aciditateasurselornaturaledeapestefoartepuin
posibil,prezenaeiindicndopoluarecuapereziduale.
55
3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale
Determinareaalcalinitiisiaciditii
Determinareaindicatorilorregimuluideoxigen
Determinareaindicatorilorregimuluidemineralizare
Determinareaindicatorilorregimuluitoxic
Utilizareatruselordeteren

Obiective:
sdetermineaciditateasialcalinitateaapelor
s efectueze determinarea regimului de oxigen, regimului de mineralizare,
regimuluitoxic
sutilizezetruseledeterenpentruap
sexpliceimportanaindicatoriichimiciisinterpretezerezultateleanalizelor
Indicatorichimiciaiapelornaturale
I.Indicatoriairegimuluideoxigen.Oxigenulesteungazsolubildizolvatnapsubformde
moleculeO2,carecondiioneazaexistenamariimajoritiaorganismeloracvatice.Apacare
se afl n contact cu aerul atmosferic conine oxigen dizolvat, n timp ce apa subterana
conine foarte puin oxigen. Solubilitatea oxigenului n ap depinde de presiunea
atmosferic,temperaturaaerului,temperaturaisalinitateaapei.
Coninutulnoxigenalapeirurilorprovinedin:
reabsorbia oxigenului din atmosfer la suprafaa apei prin difuzie lent sau prin
contactenergic
fotosinteza
consumulbiochimicdeoxigenpentrubiodegradareamateriilororganicepoluante.
Dingrupuldeindicatoriaioxigenuluifacparte:
oxigenuldizolvat(OD);
consumulchimicdeoxigen(CCO);
consumulbiochimicdeoxigen(CBO);
carbonulorganictotal(COT);
Oxigenul dizolvat (OD) este cel mai important parametru de calitate al apei din ruri i
lacuri..Coninutuldeoxigendinapelenaturaletrebuiesfiedecelpuin2mg/l,ntimpce
n lacuri, n special n cele n care funcioneaz cresctorii de pete, coninutul de oxigen
dizolvattrebuiesfiede815mg/l.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) reprezint cantitatea de oxigen, n mg/l, necesar
pentru oxidarea substanelor organice din ape, cu ajutorul bacteriilor. Mineralizarea
biologicasubstanelororganiceesteunprocescomplex,carenapelebogatenoxigense
produce n dou trepte. n prima treapt se oxideaz n special carbonul din substratul
organic (faza de carbon), iar n a doua faz se oxideaz azotul (faza de nitrificare). Din
determinriledelaboratorsaajunslaconcluziacestesuficientssedetermineconsumul
deoxigendupcinciziledeincubareaprobelor(CBO5).
56
Consumul chimic de oxigen (CCO) Deoarece CBO5 necesit un timp de cinci zile pentru
determinare, pentru a depi acest neajuns se utilizeaz metode de oxidare chimic
difereniate dup natura oxidantului i a modului de reacie. Se utilizeaza dou tipuri de
indicatori:
CCOMn care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu KMnO4 n
mediudeH2SO4.AcestindicatorsecoreleazcelmaibinecuCBO5,cuobservaia
csuntoxidatenplusicca3035%dinsubstaneleorganicenebiodegradabile.
CCOCr care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu K2Cr2O7 n
mediu acid. Acest indicator determin n general 6070% din substanele
organice,inclusivcelenebiodegradabile.
Carbonulorganictotal(COT)reprezintcantitateadecarbonlegatnmateriiorganicei
corespundecantitiidedioxiddecarbonobinutprinoxidareatotalaaacesteimaterii
organice. Se utilizeaz pentru determinarea unor compui organici aromatici, a cror
randament de oxidare nu depete 60% cu metodele prezentate anterior. Pentru
determinareaacestoraseutilizeazoxidareacataliticlatemperaturiridicate(80011000C).
II.Sruriledizolvateimprimaprincipalelecaracteristicialeapei.
Tabelul4.Principaleliiionidinapelenaturale
III.Reziduulfix reprezinttotalitateasubstanelordizolvatenap,stabiledupevaporarela
1050C,mareamajoritateaacestorafiinddenaturanorganic.
IV. Indicatori biogeni: compui ai azotului amoniacul, nitriii i nitraii; compui ai
fosforului.
V.Indicatoriaicapacitiidetamponareaiapei
4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale
Caracterizarearadioactivitiiapelornaturale
Utilizareaaparatelorpentrudeterminarearadioactivitiiapelornaturale

Obiective:
scaracterizezeradioactivitateaapelornaturale
sutilizezesondadescintilaiepentrudeterminarearadioactivitii
57
Radioactivitateareprezinttransformareaspontan a nucleelor instabile n alte nuclee, cu
emisiaunorradiatiidetipalfa(),beta()saugama().Acestfenomenesteobservatattla
izotopii instabili care se gasesc nnatur (radioactivitate natural) ct i ncazul ciocnirilor
nucleareprovocate(radioactivitateartificial)
Radioactivitateanaturalaestedeterminatedeprezentainsol,aer,apa,vegetatie,organisme
animalea substantelorradioactivedeorigineterestra,existenteinmodnaturaldincelemai
vechi timpuri. Radiatiilor emise de aceste surse naturale se adauga si radiatia cosmica
extraterestra.
Conform Raportului Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor Radiatiilor
Atomice(UNSCEAR)1993,surselenaturalederadioactivitatesunt:
surse aflate in afara organismului uman: de origine extraterestra (radiatia
cosmica);deorigineterestra(radiatiileemisederadionucliziiexistentiinscoarta
pamantului,inapa,inmaterialeledeconstructie,invegetatie)
surse existente in interiorul organismului, reprezentate de radionuclizii patrunsi
inorganismprininhalare,ingestiesiprinpiele.
Principalelesursedepoluareradioactivartificialasunturmtoarele:
accidenteleideeuriledelareactoarelenucleare;
experieneleiaccidentelecuarmenucleare;
tratamentelemedicaleceutilizeazradiaiisauradionuclizi
diferiteactivitiprofesionale.
Efectele produse de iradierea diferitelor corpuri(inclusiv a sistemelor biologice) pot fi

caracterizate prin investigarea schimbrilor deproprietti (fizice, chimice, etc.) ale
materialelorrespective,produsenurmairadierii.
Principalelemetodededetectiearadioactivitatiipotfigrupatepeurmtoarelecategorii:
Metodebazatepefenomenuldeionizareprodusderadiatiisau deschimbarea
propriettilorelectriceamediuluisupusiradierii
Metode bazate pe fenomenul de luminescent produs de radiatii (detectorul
cuscintilatie)
Metodepentruvizualizareatraiectoriilorparticulelor
Metodefotografice
5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale
Caracterizareaindicatorilormicrobiologici
Determinareaindicatorilormicrobiologici

Obiective:
scaracterizezeindicatoriimicrobiologiciaiapelornaturale
sefectuezedeterminareaindicatorilormicrobiologiciaiapelor
58
ncondiiinaturaleapaconineoseriedemicroorganismecarevariazcanumr,speciei
provenien.Dupsemnificaiaimpurificrii,floramicrobiancaresegsetenappoatefi
clasificatndoucategorii:floramicrobianproprieapei(floranatural)ifloramicrobian
deimpurificare(denaturumansaunatural).
Microfloraproprieesteformatdinmicroorganismecareauhabitatulobinuitnapisol:
coci, sarcine, bacili (Chromobacter sp., Achromobacter sp., B. subtilia, micoides,
megaterium), diferii fungi i specii bacteriene cu rol n procesele naturale de degradare a
substanelororganice.
Indicatoriibacteriologi:
Numrultotaldegermeni/mlapreprezintnumruldebacteriisaprofite,cecrescpe
mediisimple,la37C.Esteunindicatordeorientareglobal,careapreciazdacapa
estepoluat;graduleidepoluare,nepermindevaluriasupraoriginiiimpurificrii.n
scopul obineriiunor informaiimaiprecise,sepotfaceincubriparalele,la37Ci22
C, iar raportul acestora permite orientativ, n funcie de predominan, diferenierea
poluriiapeicumicroorganismesaprofitedeceledenaturumansauanimal.
Germeniicoliformisuntconsiderai,nsensulcelmaigeneralaltermenului,indicatoride
poluarecuflorintestinal.Bacteriilecoliformepotaveantotalitateorigineintestinal
i prezena lor n ap semnific existena posibil i a altor microorganisme intestinale
patogenesaupotenialpatogene,deidupnumeroiautorisemnificaialornapeste
nccontraversat.ncalitatedetestmaisigurdepoluarefecalfrecventseutilizeazE.
Coli,acreiorigineintestinalnupoatefipuslandoial.
Enterocociisuntbacteriideprovenientotintestinal,curezistennapmairedus
dect a coliformilor i cu semnificaie similar. Prezena streptococului fecal confirm
naturafecalapolurii.nanalizelecurentesecalculeazobligatoriunumrultotalde
germeni/mlap(incubaiila37C)inumruldebacteriicoliforme/lap.
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Realizaipreparatedinprobedeappentrudeterminareaindicatorilorbiologiciai
apelornaturaleiagraduluideeutrofizare.

Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdelac
Determinareaindicatorilorbiologici
Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdefantan
Realizareapreparatuluimicroscopicdinapderau
Corelarearezultatelorobinutecutipuldeap
59
VII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII AERULUI

1.Recoltareaprobelordeaer
Alegereainstrumenteloridispozitivelorderecoltare
Determinareavolumelordeaerrecoltate
Aplicareacorecieidevolum
Marcareainregistrareaprobelor
Obiective:
s identifice conform criteriilor de performan caracteristicile tehnice ale
instrumenteloridispozitivelorderecoltare
sefectuezeconformcriteriilordeperformanrecoltareaprobelordeaer
scalculezeconformcriteriilordeperformanvolumuluneiprobede
snregistrezeconformcriteriilordeperformanoprobdeaer
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
1.Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer
2Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice
3Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate
4Etichetaiflacoanelecuprobe
5Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer

Instrumente,dispozitive:flacoanenchise,aspirator,conimetrulZeiss,vasedesticli
dematerialplastic
Determinare:reometre,rotametre,gazometre
Coreciedevolum:formuledecalcul

Instruciunipentrucandidat:
sarcinilordelucru
Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena
Rezolvaitoatesarciniledelucruprevzuteintabelinlimitatimpuluidelucruprecizat
60
2.Monitorizareacalitiiaerului
Determinareapoluanilorcuaciuneiritant
Determinareapoluanilorcuaciuneasfixiant
Determinareapoluailorcuaciunesistemic
Determinareapoluanilorcuaciunecancerigen

Obiective:
sdetermineconformcriteriilordeperformandiferiipoluanidinatmosfer
s explice conform criteriilor de performan principiile teoretice i practice care
staulabazametodelordeanaliz
sinterpretezeconformcriteriilordeperformanrezultateleanalizelor
Poluanticuactiune:
iritantanta are efecte iritative asupra mucoasei oculare si mai ales asupra aparatului
respirator.Inaceastagrupaintrapulberilenetoxice,osumadegazesivaporicabioxidul
desulf,bioxiduldeazot,ozonulsisubstanteleoxidante,clorul,amoniaculetc.
toxici cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Principalul
poluant este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil
(carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen
catretesuturi.
alergenicinaturali(polen,fungi,insecte)precumsiaprafuluidincasa,responsabilide
unnumarfoartemaredealergiirespiratoriisaucutanate
cancerigeni.Existafoartedificultatiinestimarearoluluipoluantiloratmosfericicafactori
etiologiciaicancerului.
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
RealizareaunuiproiectpetemeIdentificareapoluanilorcuaciuneiritant,poluanilorcu
aciuneasfixiant,poluailorcuaciunesistemic,poluanilorcuaciunecancerigen

Poluani cu aciune iritant: bioxid de sulf metoda nefelometric, bioxid de azot
metoda spectrofotometric, amoniacul metoda spectrofotometric, pulberi
sedimentabileiinsuspensie
Poluanicuaciuneasfixiant:hidrogensulfuratspectrofotometric
Poluanicuaciunesistemic:Pb,Hgmetodaspectrofotometriecuabsorbieatomic
Poluanicuaciunecancerigen
Interpretare
Hidrocarburipoliciclicemetodacromatografic,arsenmetodaspectrofotometric
Fiaderecoltare
Indicatoridecalitateaaerului
61
3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici
Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de
micrileaerului
Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de
fenomenemeteorologice
Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea
poluanilornatmosfer

Obiective:
sstabileascconformcriteriilordeperforman,moduldedispersieapoluanilor
sexpliceconformcriteriilordeperforman fenomenelemeteorologicecarestau
labazaprocesuluidedispersieapoluanilor
s recunoasc conform criteriilor de performan fenomenele care produc
stagnareapoluanilor
Factoriimeteorologicicareinfluenteazadispersiapoluanilornaersunt:
Vantul este principalul factor care contribuie la dispersarea poluantilor inatmosfera.
Difuziuneapoluantilorinatmosferaestedirectproportionalacuvitezavantului.
Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea
aerului,deoarecepemasuraproduceriidepoluantidecatrediverselesurse,acestiase
acumuleazainvecinatatealoculuideeliminaresiconcentratialorcrestecontinu.
Turbulentaaeruluiesteunfenomencomplexcerezultadindiferenteledetemperatura,
miscare si frecare dintre straturile in miscare, a unor portiuni mici ale maselor de aer,
caredeterminaocontinuastaredeagitatieinterna.
Umiditateaaerului
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
RealizareaunuiproiectpetemaDeterminareamoduluidedispersieapoluanilorn
aertinandcontdeurmatoareleelemente:

Micrideaer:vnt,cureniascendeniidescendeni,instabilitateaatmosferic
Fenomenemeteorologice:precipitaii,viscol,vijelie
Fenomene ce produc stagnarea: cea, inversiuni termice in straturile inferioare ale
atmosferei
62
VIII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL
CALITII SOLULUI

1.Interpretareacaracteristicilorsolului

Interpretareafenomenuluideformareapriimineraleasolului
Interpretareafenomenuluideformareapriiorganiceasolului
Identificareaprincipalelortipuridesol
Corelareantreorganismeleviidinsoliproprietileacestuia

Obiective:
sinterpretezefenomenuldeformareapriimineraleasoluluiconformcriteriului
deperforman
sinterpretezefenomenuldeformareapriiorganiceasoluluiconformcriteriului
deperforman

sidentificeprincipaleletipuridesol,conformcriteriuluideperforman
scorelezeproprietilesoluluicuorganismeleviicaretriescnacesta

Tipuridesol:cernoziom,brunrocat,brun,podzol,solonceac,solone,solaluvial,sol
turbos
Parte mineral: procese de dezagregare i alterare compoziie mineralogic roci
magmatice,metamorfice,sedimentare
Parte organic: descompunerea resturilor organice prin hidroliz, oxidoreducere i
mineralizaretotaliformareahumusului
Solul este reprezentat printro succesiune de strate (orizonturi) care sau format si se
formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea
conjugataafactorilorfizici,chimicisibiologici,inzonadecontactaatmosfereiculitosfera.
Solulesteunsistemheterogen,multifazicconstituitdintrofazasolida,scheletulmineral,o
fazalichida,apasolutiiapoasealediferitelorsubstanteanorganicesidiversilorcomponenti
biologicisiofazagazoasa,aerul.
Solulreprezintaunamestecneomogendesubstantemineraleprovenitedindezagregarea
rocilorsioraganicerezultateinurmadescompuneriisubstanteiorganicemoarte.
Clasificareasolurilor:
TipulgeneticdesolunitateprincipalaintaxonomiasolurilordinRomania
Taxoni
SuperiorClasadesolInferiorVarietateadesol
TipdesolSpeciadesol
SubtipdesolFamiliadesol
Variantadesol
63
Tipuridesoluri:
Cernoziomuri;
Soluri brun roscate si brune de padure (tipice sau podzolite, inclusiv podzoluri
secundare);
Soluri brune acide tipice sau podzolite (inclusiv podzolurile primare si solurile
pajistiloralpine);
Rendzinelepecalcaresipseudorendzinelepemarne;
Solurilealcalinesisaline;
Soluriledemlastina
Ord.519 8 Aug. 2003 Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului SISTEMUL

ROMANDETAXONOMIEASOLURILOR(SRTSICPABucuresti).
2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului
Determinareaumiditiisolului
Determinareacompoziieigranulometriceiatexturiisolului
Determinareacapilaritiisolului
Determinareadensitiiiadensitiiaparenteasolului

Obiective:
sdetermineumiditateasolului,conformcriteriuluideperforman
sdeterminecompoziiagranulometricitexturasolului
sdeterminecapilaritateasolului,conformcriteriuluideperforman
sdeterminedensitateaidensitateaaparentasolului
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
1.Determinaiumiditateasolului(probedesol,creuzetdeporelan,spatul,balan,etuv,
cletedelaborator)
Aducereacreuzetuluilamasconstant
Cantrireaprobeidesolumed
Uscareaprobeidesolpanlamasconstant
Cantrireaprobeidesoluscat
Calcululumiditii

2. Determinarea compoziiei granulometrice i a texturii solului (prob de sol uscat, set de
site,spatul,sticldeceas,balan)
Cntrireaprobeidesol
Cernereaprobeidesolprinsitecuochiuridincencemaimici
Cntrirefraciunilordesol
Calcululcompoziieigranulometrice
64
3.Determinareacapilaritiisolului(desol,tuburidesticl,spatul,stativ,vascuap)
Umplereatuburilorcudiferitetipuridesol
Fixareatuburilorinstativ,cucaptulinferiorinvasulcuap
Msurareainlimiipanlacareseridicapainfiecaretub
Apreciereacapilaritiifiecruitipdesol

4. Determinarea densitii i densitii aparente a solului (proba de sol, picnometru,
cilindrugradat,balan,spatul)
Cntrireaprobeidesol
Msurareavolumuluiprobeidesol
Calcululdensitii

3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului
Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice
ntocmireafieiderecoltareaprobelor
Determinareareacieisolului
Determinareagraduluidesaturaieasoluluicungrmintechimice
Determinareagraduluideinfestareasoluluicupesticide
Determinarea cantitativ a microelementelor i elementelor de ordin
secundardinsol
Interpretarearezultatelor

Obiective:
srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman
sntocmeascfiaderecoltareaprobelor
sdeterminereaciasolului
sdeterminegraduldesaturaieasoluluicungrmintechimice
sdeterminegraduldeinfestareasoluluicupesticide
sdeterminecantitativmicroelementeleielementeledeordinsecundardinsol
sinterpretezerezultateledeterminrilor
Fisadelucru

Timpdelucru:
Sarcinidelucru:
Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului
Probedesol:simple,medii,deadncime,desuprafa
Fi de recoltare: numele i prenumele celui care recolteaz probele, data i ora
recoltrii probelor, locul recoltrii probelor, tipul probei, condiii meteo n momentul
recoltrii, scopul recoltrii
Instrumente:sondaagrochimic
Reaciasolului:pH,alcalinitate,aciditate
ngrmintechimice:azot,fosfortotal,potasiu
Microelemente:Mn
Elementedeordinsecundar:Ca,Mg,Fe
Interpretare:indicatoridecalitate
65
4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului
Pregtireainstrumenteloriechipamentelorspecificenvederearecoltrii
probelorianalizeimicrobiologice
Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice
ntocmireafieiderecoltareaprobelor
Determinareamicroorganismelor
Interpretarearezultatelor

Obiective:
s pregteasc instrumentele i echipamentele specifice n vederea recoltrii
probelorianalizeimicrobiologice
sntocmeascfiaderecoltareaprobelordesol
sdeterminemicroorganismeledinsol,conformcriteriilordeperforman
sinterpretezerezultateleanalizelormicrobiologice
Indicatoriimicrobiologiciaisolului:
o numrultotaldegermeni
o numrulbacteriilorcoliforme
o numrulbacteriilorsulfitoreductoare
o numrulbacteriilortermofileetc.
Serecomandcainterpretareavaloriinumruluitotaldegermeni:
o solcurat<10000germeni/gsol;
o solslabpoluat>10000germeni/gsol;
o solpoluat100000germeni/gsol;
o solfoartepoluat1000000/gsol
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului

Pregtete:sterilizarecusoluii,prinflambare,nclzirelarou,nautoclav
Probe:simple,medii,desuprafa,deadncime
Instrumente:sondaagrochimic
Fi derecoltare:numeleiprenumeleceluicarerecolteazproba,dataiora
recoltrii,locul
recoltrii,tipulprobei,condiiimeteonmomentulrecoltrii,scopulrecoltrii
Microorganisme:bacterii,ciuperci
Interpretare:indicatoridecalitateasolului

66
5.Determinarearadioactivitiisolului
Recolteazprobedesol
Msoarradioactivitateasoluluicuaparatespeciale
Monitorizeaziinterpreteazrezultateledeterminrilor

Obiective:
smsoareradioactivitateasolului,conformcriteriuluideperforman
smonitorizezeiinterpretezerezultateledeterminrilor
Radioactivitatea (lat. radius = raz, radiaie) reprezint fenomenul de emisie spontan de

particule subatomice i/sau radiaii electromagnetice (fascicole de fotoni) de ctre
radionuclizi(atomicunucleuinstabil,careauproprietateadeasedezintegra).
Probeledesolsuntrecoltatedinzonenecultivatedecelpuin10ani.Prelevareaprobelorde
sol se efectueaz saptmnal, iar msurarea beta global a probelor se face dup 5 zile.
Recoltarea probelor se execut cu sonde agrochimice. Sonda propriuzis este format
dintro tij metalic prevzut, pe adncimea de 020 i 2040 cm, cu un canal n care se
colecteazprobaodatcuintroducereasondeinsol.
Adncimea de recoltare este diferit: 010 cm pentru puni i fnee, 020 cm pentru
terenurilearabile,sereisolariii020cmi2040cmnplantaiiledepomiividevie.
Poluarearadioactivaasoluluiestedeterminatadedepunerileradioactivesidepozitelepesol
a reziduurilor cu continut bogat in izotopi. Cei mai preiculosi radionuclizi sunt cei cu viata
lunga ca: strontiu 90 (26 de ani) si cesiu 137 (30 de ani), dar importanta au si iodul 131,
ruteniu160sialtiiemisidereactoarelenuclearesicarecontribuilaradiatiagamaglobala.
Strontiuradioactivseconcentreazainsolincantitatemaimare,caurmareaprecipitatiilor
abundente. El este mentinut in straturile superioare prin forte electrostatice de unde este
antrenatprinproceseledeeroziune.
Recoltareaprobelordesolserealizeazacusondaagrochimica.Aceastaesteformatdintro
tijmetalicprevzut,peadncimeade020i2040cm,cuuncanalncaresecolecteaz
probaodatcuintroducereasondeinsol.
Detectarea radiaiilor prin mijloace fizice este bazat pe efectele produse la interacia
radiaiilorcusubstana,efectecarepotfi:electrice(ex.ionizareamediilorstrbtute),optice
(scintilaii, luminiscena), chimice (influena cineticii reaciilor, radiocatalizarea lor),
fotochimice(impresionareaemulsiilorfotografice)etc.
Aparatespeciale:
Contorul Geiger Muller este format dintrun cilindru din sticla (cu un strat conductor pe
interior)sau metal(subtire) ncentrul caruia se un electron central (anod) din tungsten n
interiorulcaruiaseaflaungazcumoleculecareauoafinitateslabapentruelectroni(heliu,
neon,argonsiunamestecargon90%si10%alcooletilic).
Detectorul cu scintilaie are la baz fenomenul de scintilaie a unui cristal sub aciunea
radiaiilor.
67
IX. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APEI POTABILE

1.Interpretareaschemelordealimentarecuap
Identificareamodalitilordecaptareaapelornfunciedesursadeap
Identificareamodalitilordestocareaapei
Comparareadiferitelortipuridereelededistribuie

Obiective:
sidentificemodalitidecaptareistocareaapei
scomparediferitetipuridereelededistribuieaapei
A.Captareaapeidesuprafata
Pentru captarea apei constructiile si instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de
asezarile omenesti, evitanduse pe cat posibil sursele de poluare. In functie de adancimea
raului,captareasepoateface:inalbiarauluisauinmalulraului.
Instalatiadecaptareaapeiinmalulrauluicuprindemaimulteelemente:priza,statii
depompareapabruta,conducte.Prizelesuntconstructiiprevazutecu:
ferestreptpatrundereaapei,cugrataredeprotectie,pentruaimpiedica
patrundereacorpuriloradusedeapa;
2compartimenteunuldeprizaincareintraapasiunuldincareeaspirata
apadepompe.Intreceledouacomponenteesteositaprincareapatrecein
compartimentuldincareeaspirata.
Instalatia de captare a apei in albia raului cuprinde: crib din beton, ferestre
(barbacane),sorb,conductadeaspiratierocipentrufixare.
B.Captareaapeideadancime
Captari orizontale drenuri. Drenul este tub din beton prevazut cu gauri
=barbacane.Deasupradrenuluiseasezafiltredinnisip,pietrisargilabatutapentru
aimpiedicapatrundereaapeidesuprafata.
Captari verticale puturi sapate sau forate , infipte. Puturile sapate cu sectiune
circulara,13m,diametru,cugauri(barbacane)pentrupatrundereaapei.Lapartea
superioara se construieste camin de vizitare. Puturile infipte tuburi din metal, cu
diametrumic.
Rezervoarele pentru inmagazinarea apei asigura o rezerva de apa pentru compensatia
variatiei de consum, pentru cazuri de avarii sipentrustingereaincendiilorPotfidinbeton
armat,cilindrice,cu1sau2compartimente,cucameradevane.
Instalatiidealimentarecuapaelementelecomponenete:
Sursadealimentare
Sistemuldecaptareaaapei
Statiidepompare
Statiidetratare
Rezervoaredeinmagazinareaapei
Retelededistributie
68
Schemageneralaauneialimentaricuapapotabila:
sursadeapa
Instalatiidecaptare
instalatiidetratare
apeducte
statiidepompare
rezervoaredeinmagazinare
retelededistributie
Rezervoaredeinaltime
Casteluldeaparezervadeapa,asiguradebitulsipresiuneainreteauapublica.Este
format din: instalatie de alimentare, de preaplin, golire, distributie, incendiu,
instalatiedeiluminat,scarideacces,paratraznet,cuvadin beton,turndinbeton.Se
amlaseazadeobiceiinzoneindustriale.
Schemededistributiearetelelordeapa
Dupaformainplansedisting:
reteleramificateprincareapacirculaintrosinguradirectie
reteleinelarealcatuitedinbuclesauochiuriinchise,lacareapapoateajungedin
celputindouadirectii
retelemixtecuportiuniinelaresiportiuniramificate
Amplasarearetelelorexterioaredealimentarecuapa
Ingropate in sol sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva,
distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de amplasare la
traversarisiincrucisaricualteretelesauobstacole.
conductelesevormontacupantade0,1%0,2%
conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu un
stratdenisipde15cm
dupapozareaconducteispatilelibereramaseintretubsiperetelesantului
vorfiumplutecupamantselectionat,apoiseadaugaunstratdenisipde15cm
se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de proba si
montariulterioare.
Ingropateincanaledeprotectie
cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate distantele impuse fata de
fundatiilecladiriilor(conformNormativuluiP777)
candconducteledeapatrebuieprotejateimpotrivaactiunilormecaniceexterioare
seevitaamplasareaconductelordealimentarecuapareceincanaleincaresemonteazasi
conductedeapacalda;
seadoptasolutiadeseparareadouacompartimente.
Insubsolurilecladirilor
candcladirilesuntprevazutecusubsolurisaucucanalemedianecirculabile.
laadaptareaacesteisolutiiconducteleseizoleazatermicpentruaseevitaincalzireaapeireci
latraversarearosturilordetasareaperetilorsauafundatiilorcladirilorgolurilesuntmaimari
decatdiametreleexterioarealeconductelorcu1015cm;etansareagolurilorsevafacecu
materialelastic.
sevaasiguraaccesibilitateaconductelorpentruintretineresireparatiiintimpulexploatarii
Ingaleriisubteranevizitabile
in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de teren foarte dificile nevoie de
supravegherefrecventasaudeinterventierapida.
Aerian pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie sa
aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare.
69
2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei
Caracterizareaindicatorilordecalitateaapeipotabile
Interpretareaschemelortehnologicedetratareaapelor
Identificareaprocedeeloriinstalaiilordetratareaapei

Obiective:
scaracterizezeindicatoriidecalitateaiapeipotabile
sinterpretezeschemeletehnologic
sidentificeprocedeeleiinstalaiile
Indicatori de calitate: proprieti organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice
Procedeedetratareaapeifizicochimicesibiologice:
Sedimentareadepunereasuspensiilormaimaride0,2mmindeznisipatoare
Decantareadepunereasuspensiilormaimicide0,2mmindecantoare.
TratareacucoagulantneutralizareaunorsubstantecusulfatdeAl.
Filtrareainbazineinchisesaudeschisecustratde filtraredinnisip.Apacirculadesus
injos.Dupavitezadefiltraresuntfiltrelentesifiltrerapide.Pentrucuratareafiltrelorse
introduceapacuratadejosinsus.
Dezinfectarea cu clor gazos, dioxid de carbon (CO2) si diversi compusi care pun in
libertate clor in contact cu apa (substante clorigene) la care este absolut necesara
cunoastereacantitatiidecloreliberata(cloractiv)pentruaputeafifolosita.Cantitatea
necesarasestabilsteprindeterminareacloruluirezidual(careramnedupauncontact
de30minutecuapa)sialcaruilimitatrebuiesafiecuprinsaintre0,050,5mg/l.
Reducerea duritatii apei precipitarea chimica: eliminarea din apa a unor substante
dizolvatecafierul,manganul.
Corectareaproprietatilororganoleptice.
Moduldealcatuirealstatieidetrartareaapeidepindedetipuldesursadeapa,denaturasi
concentratiaimpuritatilorceurmeazaafiinlaturate.
Instalaiifolositelatratareaapei:
deznisipatoare;
decantoare;
filtre
Deznisipatoarele si decantoarele sunt bazine formate din mai multe compartimente:
compartimentpentru intrarea apei, compartiment compartiment pentru linistirea apei si
depunerea suspensiilor, compartiment pentru colectarea apeicurate. Depunerea
suspensiilorsefaceprincaderelibera.
Deznisipatororizontal:cameradelinistiresidistributieaapeibrute,baredelinistire,
camera de depunere a nisipului, stavila la intrare, camera de colectare a apei
deznisipate,stavilalaiesire,canaldegolire,stavilalagolire,gratar.
70
3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic
Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic
Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile
Obiective:
srecoltezeprobeledeapaacumprecizeazcriteriuldeperforman
sdetermineindicatoriidecalitateaiapeipotabile
sinterpretezerezultatulanalizelor
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Urmretecalitateaapeipotabilelaintrareainstaierespectanturmtoareleetape:
Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic
Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile

Faze:intrare,ieirestaie,peparcursulprocesuluitehnologic,
Indicatori:fizicochimici:pH,reziduufix,conductivitate,alcalinitateduritatetotal,
calciu,magneziu,substaneorganiceoxidabile
microbiologici:numrtotaldegermenila37C,numrprobabilde
coliformitotali
Interpretare:normeledecalitateinvigoare

sarcinilordelucru
71
X. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR UZATE

1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate
Interpretareauneischemedecanalizare
Supraveghereacalitiiapeloruzateintrodusenreeauadecanalizare
Determinareadebituluiapeloruzateimeteorice
Supravegherea modului de exploatare i ntreinere a reelelor de
canalizare
Obiective:
sinterpretezeoschemadecanalizare
sapreciezeindicatoriidecalitatepentruapeuzate
scalculezediferitedebite
s demonstreze c poate aprecia modul in care sa realizat exploatarea i
ntreinereareelelordecanalizare

Apele uzate oreneti (STAS 184690) reprezint amestecul dintre apele uzate menajere,
apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu api de canalizare i apele
uzateindustriale,respectivagrozootehnicepreepuratesaunu,astfelnctcaracteristicilelor
fizice,chimice,biologiceibacteriologicesrespectevalorileindicatenNTPA002/2002
(STAS184690).

Fisadelucru


Timpdelucru:

Sarcinidelucru:

Interpretareauneischemedecanalizareutilizandurmatoareleelemente:

Schemedecanalizare:Colectoareprincipaleisecundaredeapeuzate,colectoaredeape

meteorice,gurdescurgere,gurdeevacuare,curbedenivel

Sistemunitar,separativimixt

Calitatea:
Valori admise pentru temperatur, pH, cianuri, clor liber, hidrogen sulfurat i
sulfuri,produsepetroliere

Debite:Debitulorarmaximalapelormenajere,industriale

Can titateadeprecipitaiiatmosferice
Expl
oatarea: Controlul periodic calitativ i cantitativ al apelor uzate, Controlul exterior i
interior
alreelelordecanalizare
ntrein
erea: splarea, curirea canelor vizibile i nevizibile, desfundarea i repararea
reelelo
rdecanalizare

Instruciunipent
rucandidat:

sarcinilordelucru


echipamentu luispecificdeproteciamuncii
72
2.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateaapeloruzatepeparcursulprocesului
tehnologic
Interpretareauneischemedecanalizare
Recoltareaprobelordeapdepeparcursulprocesuluitehnologic
Conservarea,marcareainregistrareaprobelor
Analizachimicaapeloruzate
Obiective:
srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate
sexecuteoperaiiledeconservareimarcareaprobelor
scalculezediferitedebite
sexecuteanalizele

La trecerea apelor uzate prin staii de epurare rezult: ape epurate si nmoluri.
Nmolurile provenite din epurarea apelor uzate sunt sisteme coloidale complexe, cu
aspectgelatinos,cucompoziieeterogen,careconin:
particulecoloidale(d<1m)
particuledispersate(d<1100m)
materiinsuspensie
polimeriorganicideoriginebiologic
ap

Clasificareanmolurilor
Dupproceseledeepurareaapeloruzate:
nmolprimardintreaptadeepuraremecanic;
nmolsecundardintreaptadeepurarebiologic;
nmolmixtdinamesteculdenmolprimaridupdecantareasecundar;
nmoldeprecipitare(chimic)dinepurareafizicochimicprinadaosdeagenide
neutralizare,precipitare,coagularefloculare.
Dupstadiullordeprelucrarencadrulgestiuniinmolurilor,acesteasepotclasifican
urmtoarelegrupe:
nmolbrut(neprelucrat);
nmolstabilizat(aerobsauanaerob);
nmoldeshidratat(naturalsauartificial);
nmoligienizat(pasteurizare,tratarechimicsaucompostare);
nmolfixatprinsolidificarenscopulimobilizriicompuilortoxici;
cenudinincinerareanmolului.
Activitatepractica

Recoltarea

probelordenmol
Marcarea
inregistrareaprobelor
Analizachi
micaaapeloruzatesinm olurilor

1. Recoltare manual folosind flacoane, cupa cu mner
2. Loc de recoltare: instalaii de fermentare.
3. Marcarea si nregistrarea: Fia de recoltare

73
3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare
Recoltareaprobelordenmol
Marcareainregistrareaprobelor
Analizachimicaanmolurilor
Obiective:
sexecuteoperaiiledemarcareinregistrareaprobelor
sexecuteanalizele
Indicatorifizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare:
indicatorilor generali (umiditate, greutate specific, pH, raport mineralvolatil,
puterecaloricetc.)
indicatorilor specifici (substane fertilizante, detergeni, metale grele, uleiuri i
grsimietc.)
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare

Recoltareaprobelor:Probesimpleimedii
Recoltaremanualfolosindflacoane,cupacumner
Locderecoltare:instalaiidefermentare.
Marcareasinregistrarea:Fiaderecoltare
A nalizachimicaapeloruzateinmolurilor
Aciditateai alcalinitatea,acizivolatili,coninutuldesubstaneuleioaseigrsimi,azotul,
CBO5,pH,reziduu,umiditate,greutatespecific,substaneorganice,activitateanmolului,
hidrogenulsulfurat.

sarcinilordelucru

74
4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor
Recoltareaprobelordeap
Conservarea,fixareainregistrareaprobelor
Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor
biologici
Obiective:
sdescrieoperaiiledeconservare,fixarein registrareaprobelor
sexecuteanalizele
Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare
Recoltareaprobelor:Probecalitativeicantitative
Recoltarecufileuplanctonic,dragadebuzunariapuctoare,racloare
Locderecoltare:deladeznisipatoare,separatoaredegrsimi,decantoare,biofiltre,bazine
deaerare,platformedefiltrare,staiideclorinare,deversoare,canaleiconducte.
Conservarea,fixarea,nregistrarea:
Conservareachimiccualcooletiliciformol
Fiaderecoltare
Indicatori biologici Pentru fier i mangan, calciu, de salinitate, hidrogen sulfurat, de
substaneorganice

sarcinilordelucru
5. Aplicarea msurilor necesare pentru mbuntirea proceselor de autoepurare pe cursurile de

ap
Recoltareaprobelordeap
Caracterizareafenomenuldeautoepurare
Identificarea factorilor principali care influeneaz capacitatea de
autoepurare
Aplicareametodelordembuntireacapacitiideautoepurare
Obiective:
scaracterizezemecanismelecestaulabazafenomenelor
sinterpretezefactoriicareinflueneazautoepurarea
sdescriemetodeledembuntireacapacitiideautoepurare
75
Autoepurareaesteunprocesnaturalcomplex(fizicochimic,biologicsibacteriologic)prin
careimpurificareaunuirau,saucursdeapaingeneral,sereducetreptatinavaldesursa
deimpurificare
Autoepurareaserealizeazaprinindepartareadinmasaapeiamateriilorsolideinstarede
suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica sub
influentafactorilorfizici,chimicisibiologici.
Factoriifizici.Principaliifactorifizicisunt:procesuldesedimentareasuspensiilor,lumina,
temperaturasimiscareaapei.
Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a
apelor,contribuinddirectsiindirectlacreareaconditiilordeviataaleorganismelor.
Oxigenulesteelementulcuceamaimareimportantainprocesulautoepurarii.De
concentratiaacestuiadepindintensitateaproceselordedescompunerebiochimica
a materialelor organice, a oxidarii unor substante minerale si popularea cu
organismeasistemeloracvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de
respiratie a organismelor acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a
materialelororganicesicarezultataloxidariiunorcompusichimici,ca:hidrogenul
sulfurat,clorurasisulfatulferos,sulfitiietc.
Bioxiduldecarbonacestgazseaflainapainstareliberasicombinatsubformade
bicarbonat si carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza
sistemetamponcuomarecapacitatedeneutralizareaacizilorsiabazeloradusecu
apeleuzate.
Procesul de autoepurare mai este influentat si de alti componenti chimici ai apei, care
contribuie la crearea conditiilor de viata ale organismelor acvatice sau favorizeaza unele
reactii fizicochimice si biochimice: fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, siliciul,
magneziul,potasiul,aluminiulsiuneleoligoelemente.
Factoriibilogici.Organismeleacvatice,inspecialbacteriileaurolulprincipalinprocesulde
autoepurare a apelor, restul organismelor, cu putine exceptii, continuand transformarile
inceputedebacterii,eventualstimulanduneledintreele.Dinpunctdevederealnutritiei,
bacteriileseimpartinautotrofesiheterotrofe.

Fisadelucru

Timpdelucru:

Sarcinidelucru:
1.Definiiprocesuldeautoepurare.
2.Identificaifactoriiceinflueneazautoepurareadinurmtoarealistigrupaiiin
funciedesurs.
3.Enumeraiprincipalelemetodedeimbuntireacapacitiideautoepurarea
apeloricaracteristicilelor.

76
XI. INSTRUMENTE SI INSTALATII DE LABORATOR
Pentru desfurarea lucrrilor practice n laborator, acesta trebuie dotat corespunztor cu

aparate, instalaii i instrumente (ustensile) de laborator. De asemenea spaiul trebuie
amenajatcumobilieradecvat:
mesedelucru,depreferatacoperitecufaiansaualtematerialerezitente,
prevzutecuinstalaiidegaz,prizedecurent,chiuvete
scaunereglabile
dulapuri
rafturi,
boxseptic,etc
Aparatura
Cuptorulelectric,folositpentrucalcinarenclzetepnla1000C
Termostate,cutemperaturreglabil,pnla100C
Etuvecutemperaturreglabil,pnla200C250C
Autoclavepentrusterilizri
Refrigeratoare
Distilatoare
pHmetru
Aparateiinstrumentepentrumsurareatemperaturilor
Aparateiinstrumentepentrucntrire
Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol
Instalaiilenecesarepentrumajoritatealucrrilordelaborator:
instalaiideapicanalizare
instalaiidenclzire
instalaieelectricpentruiluminatsiprizede220Vi380V
instalaiidegazmetan
instalaiidevid
Instrumente(ustensile)delaborator
1.Vaseiustensiledesticlasuntcelemaipracticeicelmaifrecventfolositenlaboratoare
datoritatranspareneiigreuttiilormici.
77
1.1 Eprubete au forma unor tuburi de sticl (gradate sau negradate) nchise la un
captse folosesc pentru reaciile chimice; se umplu pn la jumatate, se agit prin
scuturaresaucuobagheta,lanclzireseinclinisemanevreazcuajutorulunui
clete de lemn evitanduse orientarea captului deschis catre operator sau
persoaneledinjur.

1.2Pahareledelaboratorcarepotfidediferiteformeicapaciti:
1.2.1 cilindrice, paharele Berzelius, se folosesc pentru prepararea, ncalzirea,

transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, etc. ncalzirea reactivilor se poate
facelaflacarapeositadeazbest.
1.2.2conicepahareleErlenmayer,potfiprevzutecudopdesticl.Sefolosescn
specialpentruoperaiadetitrare.
1.3Baloanedesticlapotficufundrotundsauplat,cugtullungsauscurt,largsau
subtire, de forma sferica sau de par. se folosesc la fierberea soluiilor, colectarea
unor filtrate, determinarea unor constante fizice.Baloanele cu fund rotund, pot
prezentauntublateral,spreexemplubalonulWrtz.

Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius
1.4Pipeteauformdetuburidesticlsicapacitatidiferite,suntefilatelauncapatsi
se folosesc pentru masurarea exacta avolumelor de lichide prin golire. lichidul se
aspira cu ajutorul unei pere de cauciuc i se aspirp pna cnd ajunge deasupra
gradatieidorite.
1.5 Cilindrii gradai sunt vase de form cilindric, gradate cu capacitati diferite
utilizaipentrumasurareaaproximativaavolumelordelichide.
1.6Biuretesuntnistetuburidesticlagradatencm3sisubmultipliilorcareprezinta
la partea inferioara un dispozitiv de reglare a curgerii lichidului, clema,robinet de
sticla sau plastic, sau cu bila.. Biureta se foloseste pentru masurarea exacta a
volumelordesolutiesaupentrutitrare.Sepastreazasiseutilizeazafixatenstative
metalice.
78
1.7 Sticlele de ceas sunt folosite pentru cntarirea substantelor solide stabile n
conditiiatmosferice.
1.8 Baghete de sticlade diferite dimensiuni; se folosesc pentru agitarea si
amestecareasolutiilor,ndepartareaprecipitatelordepeperetiipaharelor.
1.9 Plnii de sticla se folosesc pentru transvazari de lichide si solutii, ca suport
pentruhrtiadefiltrulaoperatiadefiltrare.

Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare
1. 10 Plnii de separare (de picurare) pot avea forme sferice, conice si cilindrice;
suntfolositepentruextractiisiseparari.
1.11Exicatoaresuntrecipientedesticlcucapac,prevazutecuoplacdeportelan
cu orificii, au n partea lor inferioara o substanta higroscopic (CaCl2, silicagel,
H2SO4concentrat,Na2SO4anhidru)isuntfolositelamentinereasubstanelorsolide
nstareuscat.
1.12Sticleledereactivincaresuntdepozitatereactiviialtesubstane.
2.Vaseiustensiledeportelansuntmairezistentelatemperaturinaltedectceledesticla,
dar prezint dezavantajul c sunt mai grele i nu sunt transparente. Cel mai des utilizate
:suntbaghetele,capsulele,creuzetele,mojarele.
2.1Capsulelesefolosescpentruevaporarealichidelorlaunvolumredus
2.2Creuzeteleseutilizeazalacalcinareaprecipitatelor
2.3 Mojarelese folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide cu ajutorul
pistilului
3. Ustensile de laboratordin alte materiale: din metal, din lemn, din cauciuc, etc, care
servesc la fixare, ca suport pentru diferitele instalaii. Cele mai des utilizate sunt: stative
metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic pentru
eprubete,stativepentruuscare,trepiedemetalice,sitedeazbestetc.
79
BIBLIOGRAFIE
1.BERNSTEIetal.(2007).ClimateChange2007:SynthesisReport.IPCCPlenaryXXVII.Spain
2. BERNSTEIL.etal.(2007)."ClimateChange2007:SynthesisReportSummaryforPolicymakers."
Pp.23inIntergovernmentalPanelonClimateChangeFourthAssessmentReport.
3.BRANFlorinaandILDIKOI.(2004).EcologieGenerala,EdituraASE,Bucuresti.
4.CRISTEAV.(1993).FitosociologieivegetaiaRomniei.UniversitateaBabeBolyai,ClujNapoca.
5.CRISTEAV.;GAFTAD.;PEDROTTIF.(2004).Fitosociologie.EdituraPresaUniversitarClujean,Cluj
Napoca.
6.CROITORUV.(1997).ChimieanaliticianalizetehnicemanualclaseleIXXI,EdituraDidactici
Pedagogic.Bucureti.
7.CROITORUV.andCIMAR.(1979).ChimieanaliticmanualclaseleIXX,Manualpentrulicee
de chimie industrial, metalurgie, materile de construcii, industrie alimentar, poligrafie, chimie
biologie,fizicchimie,EdituraDidacticiPedagogic,Bucureti,1979
8.GAVRILESCUElena(2007).Sursedepoluaresiagentipoluantiaimediului.EdituraSitech.Craiova
9.GILBERTK.,RIENTJESS.N.H.(2006).Whyisitimportant?Aguideforpolicymakers,ISBN10:90
7676218X
10. IONAC Nicoleta, Sterie CIULACHE (2001). Evaluarea expunerii umane la aciunea poluanilor
atmosferici, Comunicri de Geografie, vol. V, Editura Universitii din Bucureti, p 249257; ISSN
14535483
11. MANDACHE Andreea (2010). Depozitele de deeuri i impactul lor asupra mediului n Judeul
Botoani.Bucuresti.
12.MOHANGh.andARDELEANA.(1993).Ecologieiproteciamediului,EdituraScaiul,Bucureti.
13.ROJANSCHIV.andOGNEANT.(1989).Carteaoperatoruluidinstaiidetrataresiepurareaapelor.
Ed.Tehnica.Bucuresti.
14.ROJANSCHIV.,BRAN,F.,DIACONU,Gh.ProteciaiIngineriaMediului,EdituraEconomic,1997
15. SANDA V., LLERER Kinga and BURESCU P. (2008). Fitocenozele din Romnia. Ars Docendi.
Bucureti.VADINEANU A. (2004). Managementul dezvoltrii. O abordare ecosistemic. Ars docendi.
Bucureti.
16.URSOIUI.(2004).Analizaapei,EdituraPolitehnicaTimioara.
***GHIDECOLOGICCOLARvolumulI.POLUAREAAERULUI.Braov2005.Coordonatori:DanDINU
VeneiaSANDU.Ghidrealizatncadrulproiectului:PENTRUUNAERMAICURAT.
***LarrouseFenomenealenaturii(2003).EdituraRAO.
*** Standardul de pregtire profesional pentru "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului",
2005
***http://www.madr.ro/pages/cercetare/ps_631_faza_1_2_3.pdf
***http://www.fonduristructuraleeuropene.ro/pndr/conservareabiodiversitatii.html
***http://www.scribd.com/doc/24019564/0HBSCurs341ApeCurgatoare
***http://www.luncamuresului.ro
***http://evaluareimpact.ro/
***http://isb.curs.pub.roSURSEDERADIATIISITEHNICIDEPROTECTIE
***http://www.naturalist.ro/viatasisanatate/omulisidistrugesanatatea/
***http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/09/plouainfernaldeacid/
***http://www.anpm.ro/files2/Capitolul%204%20%20Sol_20071121463562.pdf
***http://www.omg.ugal.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia%20mediului/5%20PROTECTIA
%20SOLULUI.pdf
***http://www.eea.europa.eu
***www.sciencedirect.com
***http://www.mmediu.ro
***http://wikipedia.org
80
Constantin Munteanu Mioara Dumitrascu Alexandru Iliuta
Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele

Terrei sunt limitate, dar mai ales ca aceasta planet functioneaza ca un
sistem i c dereglarile produse ntr-un compartiment se transmit n ntreg
circuitul, a crescut interesul i preocuparea pentru protecia mediului
inconjurator la toate nivelurile societtii umane.
Incepnd din anii '70, au aparut primele semnale, tot mai vizibile, ale
dereglarilor aprute la nivel global: subtierea stratului de ozon,
modificarile climatice, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului.
In acest context, pregatirea de specialisti cu
inalta calificare in domeniul Protectiei calitatii mediului este esentiala in
vederea identificarii, nelegerii i gestionarii sustenabile a problemelor de
mediu cu care ne confruntam.
Tehnicianul ecolog desfasoara activitati de: recoltarea de probe (de
sol, apa, aer i alte materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor
de teren si laborator specifice, participa la sau deruleaza activitati
experimentale, incercari sau analize, urmareste si supravegheaza aparatele
de monitorizarea a factorilor de mediu, a aparatelor de masurare a poluarii
aerului, apei, solului si efectueaza diagrame de transcriere a rezultatelor,
intretine si reparara aparatele si instrumentele necesare cercetarilor etc.
Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de
pregtire profesional "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului",
2005, nivel 3, este util celor care vor sa se instruiasca si sa aprofundeze
cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul Protectiei
mediului.
Editura Balnear
ISBN: 978-606-92826-9-4

Curs Ecologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ecologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ConstantinMunteanuMioaraDumitrascuAlexandruIliuta

Suport curs: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE

3. poluare biologic cu microorganisme patogene de origine uman sau animal

Aerul reprezint componenta de baz a atmosferei, nveli gazos ce nconjoar Pmntul

peroxiacetinitraii (PAN) se formeaz sub influena radiaiei solare i accelereaz

3. Poluarea biologic este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a

Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub

Cresterea efectului de sera al atmosferei rupe echilibrul schimbarilor de caldura, aceasta

Protocolul de la Montreal, este primul acord internaional din istorie pentru

Suprafata totala a ariilor protejate in Romania este de cca. 1.866.705 ha si acopera

5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel

la. Rezervatie naturala 4.395 14 982.487 7 224 0,66

III. CHIMIA I BIOLOGIA APELOR NATURALE

Proprietile apelor naturale sunt determinate n primul rnd de substanele minerale,

Calitatea apei i modificrile datorate diverselor forme de poluareinfluenteazcompoziia

Necesitatea agriculturii ecologice: eecul agriculturii industriale, degradarea solurilor,

Studiile de impact asupra mediului(SI)sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in

Auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematic, documentat,

Precolectareadeeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente:couri de

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si

Transportul probelor de ap se va realiza n ambalaj izoterm careslefereascdesocuri

Determinarea temperaturii apei. Temperatura apelor de suprafa variaz n funcie de

Efectele produse de iradierea diferitelor corpuri(inclusiv a sistemelor biologice) pot fi

s identifice conform criteriilor de performan caracteristicile tehnice ale

Ord.519 8 Aug. 2003 Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului SISTEMUL

Radioactivitatea (lat. radius = raz, radiaie) reprezint fenomenul de emisie spontan de

Indicatori de calitate: proprieti organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice

s demonstreze c poate aprecia modul in care sa realizat exploatarea i

5. Aplicarea msurilor necesare pentru mbuntirea proceselor de autoepurare pe cursurile de

Pentru desfurarea lucrrilor practice n laborator, acesta trebuie dotat corespunztor cu

1.2.1 cilindrice, paharele Berzelius, se folosesc pentru prepararea, ncalzirea,

Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele

S-ar putea să vă placă și