Proiect 2

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PRACTICĂ LA STATISTICĂ
ANALIZĂ DESCRIPTIVĂ PIVIND DISTRIBUŢIA JUDETELOR

ROMÂNIEI PE MACROREGIUNI DUPĂ FORŢA DE MUNCĂ
FEMININĂ
Coordonator:
STUDENT:
GRUPA:
1. Introducere
Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și

procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ în scopul
descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.
Statistica se ocupă de obținerea de informații relevante din datele disponibile într-un
volum suficient de mare. Informațiile pot fi folosite pentru a înțelege datele disponibile (statistică
descriptivă) sau pentru a descoperi noi informații despre evenimente și relațiile dintre ele
(statistică inferențială).
Principalul obiectiv urmărit în cadrul acestui proiect este redarea anumitor informaţii
privind forţa de muncă feminina, din anii 2008-2014, respectiv din anul 2014, cu scopul
evidenţierii legăturilor statistice între variabile , acestea din urmă reprezentând însuşiri, trăsături
esenţiale purtate de unităţile statistice ale unei colectivităţi.
Scopul acestei lucrări este de a realiza o cercetare asupra fortei de muncă feminina din
fiecare judeţ. Rezultatul numeric al numărării, al măsurării statistice a fenomenelor şi proceselor
de masă sau al calculelor asupra datelor obţinute prin înregistrarea statistică poartă denumirea de
indicator statistic.
Forța de muncă a populației economic active include persoanele angajate și șomerii.
Ancheta asupra forţei de muncă a Uniunii Europene definește persoanele angajate ca fiind cele
cu vârsta de cel puțin 15 ani și care, în cursul săptămânii de referință, au desfășurat o activitate,
chiar și numai timp de o oră pe săptămână, în schimbul unei remunerații, al unui beneficiu sau al
unui câștig familial. Forța de muncă include, de asemenea, persoanele care nu erau la locul de
muncă, dar care aveau un loc de muncă sau o activitate de la care acestea erau temporar absente,
de exemplu, pe motiv de boală, concediu, conflict social, educație sau formare.
2. Alegerea variabilelor statistice
2.1. Alegerea variabilelor statistice
În cadrul acestui proiect, vom studia județele României, la nivelul macroregiunilor după
două variabile statistice, reprezentate de: variabila cantitativă :“Forta de munca” și variabila
calitativă: “dupa sex-feminin” în anul 2014.
Datele au fost preluate de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, baza de date TEMPO-
Online și sistematizarea lor sub formă tabelară și grafică prin analiza univariată și bivariate, atât
a variabilei cantitative cât și a celei calitative va fi realizată cu ajutorul programului Microsoft
Excel 2010. Următoarea etapă constă în estimarea prin interval de încredere a mediei şi a
propoerţiei, apoi vom realiza testarea ipotezelor atâat asupra unui eşantion, cât şi asupra a două
eşantioane independente şi deasemenea asupra a trei şi mai multe. O ultimă etapă în cadrul
acestui proiect constă în analiza unei serii de timp, respectin anii 2008-2014 prin calcularea
indicilor absoluţi, relativi şi medii.
2.2. Analiza statistică univariată a variabilelor statistice
2.2.1. Analiza statistică univariată a variabilei cantitative
În acest subcapitol se urmăreşte analiza statistică descriptivă a distribuţiei judeţelor României

pe macroregiuni, după forţa de muncă, în anul 2014. Pentru această distribuţiei variabila forţa de
muncă este o variabilă cantitativă.
Tabelul nr.1 Distribuţia judeţelor României pe macroregiuni după forţa de muncă feminină, în
anul 2014
Macroregiune Judete Numar persoane

Macroregiunea unu Bihor 171,3
Macroregiunea unu Bistrita-Nasaud 83,1
Macroregiunea unu Cluj 227,6
Macroregiunea unu Maramures 142,2
Macroregiunea unu Satu Mare 104,6
Macroregiunea unu Salaj 62,4
Macroregiunea unu Alba 97,2
Macroregiunea unu Brasov 170,3
Macroregiunea unu Covasna 61,7
Macroregiunea unu Harghita 91,8
Macroregiunea unu Mures 163,1
Macroregiunea unu Sibiu 122,7
Macroregiunea doi Bacau 173,6
Macroregiunea doi Botosani 110
Macroregiunea doi Iasi 243,2
Macroregiunea doi Neamt 126,7
Macroregiunea doi Suceava 179,8
Macroregiunea doi Vaslui 104,2
Macroregiunea doi Braila 88,3
Macroregiunea doi Buzau 122,2
Macroregiunea doi Constanta 215
Macroregiunea doi Galati 157
Macroregiunea doi Tulcea 59,5
Macroregiunea doi Vrancea 94,1
Macroregiunea trei Arges 180,6
Macroregiunea trei Calarasi 85,5
Macroregiunea trei Dambovita 152,6
Macroregiunea trei Giurgiu 79,7
Macroregiunea trei Ialomita 75,2
Macroregiunea trei Prahova 222,5
Macroregiunea trei Teleorman 96,1
Macroregiunea trei Ilfov 140,3
Macroregiunea trei Municipiul Bucuresti 633,3
Macroregiunea patru Dolj 194,6
Macroregiunea patru Gorj 101,2
Macroregiunea patru Mehedinti 74,7
Macroregiunea patru Olt 121
Macroregiunea patru Valcea 101,9
Macroregiunea patru Arad 129,6
Macroregiunea patru Caras-Severin 83,9
Macroregiunea patru Hunedoara 120,1
Macroregiunea patru Timis 229,9
Sursa:www.insse.ro
În urma prelucrării datelor cu ajutorul programului Microsoft Excel, s-au obținut urmatoarele
rezultate:
bin Frequency
150 27
300 14
640 1
More 0
1. Reprezentare grafică
Histogram
30
Frequency
20
10
Frequency
0
150 300 640 More
bin
Figura 1. Distribuţia judeţelor României pe macroregiuni, după forţa de muncă, în anul 2014
Interpretare grafic:
Din histograma alăturată se poate observa că distribuţia analizată este asimetrică la dreapta, iar
cele mai multe juteţe au valori în intervalul [59,5-150), în timp ce intervalul [300-640) cuprinde
cele mai puţine judeţe.
Indicatori ai statisticii descriptive
Prelucrarea datelor s-a realizat folosind programul MICROSOFT EXCEL.

În tabelul numărul 2 sunt prezentate rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor.
Tabelul nr.2 Indicatori ai statisticii descriptive privind forta de munca, in anul 2014
Numar persoane
Mean 142,7214
Standard Error 14,27897
Median 121,6
Mode #N/A
Standard
Deviation 92,53831
Sample Variance 8563,339
Kurtosis 19,28608
Skewness 3,798402
Range 573,8
Minimum 59,5
Maximum 633,3
Sum 5994,3
Count 42
𝑥ᵢ
Mean ,media aritmetică, notată cu simbolul “x”=∑ arată că în medie într-un județ al României, totalul
𝑛ᵢ
resurselor de muncă este de 142,72 mii persoane.
𝑛+1
Median,notată „Me”= indică faptul că jumătate din judeţele României au resurse de muncă
2
mai mici decât 121,6 mii persoane, iar jumătate din județe au resurse de muncă mai mari de 121,6
mii persoane.
Mode,notat „Mo”, observă că valoarea cea mai frecventă dintre resursele de muncă pe judeţe .
Standard Deviation indicator al dispersiei ,find notat cu „s”=√𝑠 2 ,ce arată că resursele de
muncă se abat în medie cu 92,53 in plus sau în minus faţă de medie.
Sample variance este indicator al dispersie dar nu se interpreteaza,fiind mereu pozitiva si

neavand unitate de masura.
Minimum(𝑥𝑚𝑖𝑛 ) și Maximum(𝑥𝑚𝑎𝑥 ) sunt indicatori ai dispersiei prin intermediul cărora se

poate observa că județul cu cea mai mică resursă de muncă înregistreaza valoarea de 59,5 mii de
persoane, în timp ce cea mai mare valoare atinsă într-un judeţ este de 633,3 mii de persoane.
Range(indicator al dispersiei notat „ 𝐴𝑥 ”) reprezintă amplitudinea variaţiei, marime calculată ca

diferenţa dintre cea mai mare resursă de muncă și cea mai mică valoare pe care aceasta o înregistrează
( 𝑥𝑚𝑎𝑥 -𝑥𝑚𝑖𝑛 ),aceasta fiind de 573,8 mii persoane.
Kurtosis( 𝜸𝟐 ) este coeficientul de boltire, înregistrând valoarea de 19,8 mii persoane valoare mai
mare decât 0, ceea ce trimite la faptul că distribuţia judeţelor după resurse de muncă este o distributie
leptocurtică.
Skewness (𝜸𝟏 ) este coeficientul de asimetrie, având valoarea de 3,79 mii de persoane, valoare
mai mare decât 0, deci distribuţia analizată este asimetrică la dreapta.
Sum realizeaza suma tuturor resurselor de munca din judetele Romaniei,aceasta fiind de 5994,3
mii de persoane.
Count Numara judetele pentru care se realizeaza analiza,in cazul nostrum facandu-se pentru 42
judete
2.2.2. Analiza statistică univariată a variabilei calitatie
În acest subcapitol se urmăreşte analiza statistică descriptivă a distribuţiei judeţelor României

pe macroregiuni după forţa de muncă feminină , în anul 2014. Pentru această distribuţiei
variabila nivelul forţei de muncă a fost stabilit prin compararea valorii dintr-un judeţ cu media
forţei de muncă de la nivelul judeţelor României, aceasta fiind de 142,72 mii persoane.
Tabelul nr.3 Distribuţia judeţelor României după nivelul forţei de muncă, în anul 2014
Macroregiune Judete Numar persoane Nivelul forţei de mună

Macroregiunea unu Bihor 171,3 Peste medie
Macroregiunea unu Bistrita-Nasaud 83,1 Sub medie
Macroregiunea unu Cluj 227,6 Peste medie
Macroregiunea unu Maramures 142,2 Sub medie
Macroregiunea unu Satu Mare 104,6 Sub medie
Macroregiunea unu Salaj 62,4 Sub medie
Macroregiunea unu Alba 97,2 Sub medie
Macroregiunea unu Brasov 170,3 Peste medie
Macroregiunea unu Covasna 61,7 Sub medie
Macroregiunea unu Harghita 91,8 Sub medie
Macroregiunea unu Mures 163,1 Peste medie
Macroregiunea unu Sibiu 122,7 Sub medie
Macroregiunea doi Bacau 173,6 Peste medie
Macroregiunea doi Botosani 110 Sub medie
Macroregiunea doi Iasi 243,2 Peste medie
Macroregiunea doi Neamt 126,7 Sub medie
Macroregiunea doi Suceava 179,8 Peste medie
Macroregiunea doi Vaslui 104,2 Sub medie
Macroregiunea doi Braila 88,3 Sub medie
Macroregiunea doi Buzau 122,2 Sub medie
Macroregiunea doi Constanta 215 Peste medie
Macroregiunea doi Galati 157 Peste medie
Macroregiunea doi Tulcea 59,5 Sub medie
Macroregiunea doi Vrancea 94,1 Sub medie
Macroregiunea trei Arges 180,6 Peste medie
Macroregiunea trei Calarasi 85,5 Sub medie
Macroregiunea trei Dambovita 152,6 Peste medie
Macroregiunea trei Giurgiu 79,7 Sub medie
Macroregiunea trei Ialomita 75,2 Sub medie
Macroregiunea trei Prahova 222,5 Peste medie
Macroregiunea trei Teleorman 96,1 Sub medie
Macroregiunea trei Ilfov 140,3 Sub medie
Macroregiunea trei Municipiul Bucuresti 633,3 Peste medie
Macroregiunea patru Dolj 194,6 Peste medie
Macroregiunea patru Gorj 101,2 Sub medie
Macroregiunea patru Mehedinti 74,7 Sub medie
Macroregiunea patru Olt 121 Sub medie
Macroregiunea patru Valcea 101,9 Sub medie
Macroregiunea patru Arad 129,6 Sub mdie
Macroregiunea patru Caras-Severin 83,9 Sub medie
Macroregiunea patru Hunedoara 120,1 Sub medie
Macroregiunea patru Timis 229,9 Peste medie
Tabelul nr.4 Distribuţia judeţelor României după nivelul fortei de mnca feminina, în anul 2014
Judete Nivelul forţei de muncă

27 Sub medie
15 Peste medie
15, 36%
Peste medie
Sub medie
27, 64%
Figura 2. Distribuţia judeţelor României după nivelul forţei de muncă feminina, în anul 2014
Din figura nr. 2 se poate observa că din totalul judetelor României distribuite după forţa de
muncă feminină un număr de 27 judeţe au valori sub medie, respectiv un procent de %,64 iar
restul judetelor, respectiv 15 au un nivel al forţei de muncă peste medie.
2.3. Analiza statistică bivariată a variabilelor statistice
În cadrul acestui subcapitol vom analiza distribuţia judeţelor după forta de munca feminina în
anul 2014 şi după rmacroregiunea din care fac parte .
Tabelul nr.5 Distribuţia judeţelor României după forţa de muncă feminină din macroregiunea 1,
în anul 2014

Tabelul nr.6 Indicatori ai statisticii descriptive privind forţa de muncă feminină din
macroregiunea 1, in anul 2014
Numar persoane
Mean 124,8333
Median 113,65
Mode #N/A
Standard 50,85402
Deviation
Kurtosis -0,29283
Skewness 0,587103
Range 165,9
Minimum 61,7
Maximum 227,6
Sum 1498
Count 12
 În medie foţa de muncă feminină din macroregiunea 1 a României, în anul 2014 a fost de
124,83 mii persoane.
 La nivelul judeţelor României din macroregiunea 1 forta de munca feminina se abate cu
plus-minus 50,85 mii persoane faţă de medie
 Jumătate din judeţele din macroregiunea 1 au o forţă de muncă feminină de până la
113,65 mii persoane, iar jumătate din judeţe au o forţă de muncă feminină peste 113,65
mii persoane.
în anul 2014
Macoregiunea Judeţe Numar persoane

Numar persoane
Mean 139,4667
Median 124,45
Mode #N/A
Standard 54,94555
Deviation
Kurtosis -0,45741
Skewness 0,554118
Range 183,7
Minimum 59,5
Maximum 243,2
Sum 1673,6
Count 12
 În medie forţa de muncă feminină pentru judeţele din macroregiunea 2 a României, în

anul 2014 a fost de 139,46 mii persoane.
124,45, iar jumătate din judeţe au o forţă de muncă feminină peste 124,45 mii persoane
Tabelul nr.9 Distribuţia judeţelor României după forţa de muncă feminine din macroregiunea 3,
în anul 2014
Macroregiunea Judeţe Număr persoane

Macroregiunea trei Arges 180,6
Macroregiunea trei Calarasi 85,5
Macroregiunea trei Dambovita 152,6
Macroregiunea trei Giurgiu 79,7
Macroregiunea trei Ialomita 75,2
Macroregiunea trei Prahova 222,5
Macroregiunea trei Teleorman 96,1
Macroregiunea trei Ilfov 140,3
Macroregiunea trei Muncipiul Bucureşti 633,3
Număr persoane
Mean 185,0889
Median 140,3
Mode #N/A
Standard 175,4971
Deviation
Kurtosis 6,948107
Skewness 2,550554
Range 558,1
Minimum 75,2
Maximum 633,3
Sum 1665,8
Count 9
140,3 mii persoane, iar jumătate din judeţe au forţă de muncă feminină peste 140,3 mii
pesoane.
în anul 2014
Macroregiunea Judeţe Număr persoane

Macroregiunea patru Dolj 194,6
Macroregiunea patru Gorj 101,2
Macroregiunea patru Mehedinti 74,7
Macroregiunea patru Olt 121
Macroregiunea patru Valcea 101,9
Macroregiunea patru Arad 129,6
Macroregiunea patru Caras-Severin 83,9
Macroregiunea patru Hunedoara 120,1
Macroregiunea patru Timis 229,9
Număr persoane
Mean 128,5444
Median 120,1
Mode #N/A
Standard 51,3756
Deviation
Kurtosis 0,735248
Skewness 1,237281
Range 155,2
Minimum 74,7
Maximum 229,9
Sum 1156,9
Count 9

120,1 mii peroane, iar jumătate din judeţe au o forţă de muncă feminine de peste 120,1
mii persoane.
2.3. Estimarea prin interval de încredere a mediei și a proporției
În acest subcapitol se urmărește estimarea prin intervalul de încrederea mediei şi a

proporţiei forţei de muncă feminină la nivelul judetelor României, pe baza prelucrării datelor la
nivelul unui eșantion format din 10 unități.
Tabelul 12. Distribuţia judeţelor din eşantionul extras dupa forţa de muncă feminină, in anul
2014
Macroregiunea Judete Numar persoane

3 ilfov 140,3
2 Galati 157
1 Harghita 91,8
4 Olt 121
4 Mehedinti 74,7
2 Galati 157
4 Timis 229,9
1 Brasov 170,3
1 Bistrita-Nasaud 83,1
2 Vrancea 94,1
Tabelul 13. Indicatori ai statisticii descriptive după forţa de muncă feminină, în anul 2014 din
eşantionul extras.
Numar persoane
Mean 131,92
Median 130,65
Mode 157
Standard 48,55475
Deviation
Kurtosis 0,222795
Skewness 0,734795
Range 155,2
Minimum 74,7
Maximum 229,9
Sum 1319,2
Count 10
2.3.1 Estimarea prin interval de încredere a mediei
Pe baza tabelului cu indicatori statistici şi descriptivi calculaţi pentru eşantionul extras s-a
estimat prin interval de încredere forţa de muncă feminină la nivelul întregii populaţiii, cu un risc
de 5%.
I.C .: 95%
1-α=95%→ α=5%
unde:
1-α – probabilitatea cu care se garantează că intervalul acoperă valoarea reală a

parametrului µ
α – riscul asumat sau probabilitatea că intervalul nu conţine valoarea căutată a

parametrului µ
Limitele de încredere cuprind valoarea parametrului µ pt un coeficient de încredere

P(Li≤ ∆𝜇̂ ≤Ls)=1- α, adică I.C.: ̅̅̅
(𝑥 − ∆𝜇̂ ; 𝑥̅ + ∆𝜇̂ ).
 𝑥̅ -media eşantionului
 ∆𝜇̂ -marja de eroare.
𝑠
 ∆𝜇̂ = 𝑡𝛼⁄2 ∗
√𝑛
 𝑡𝛼⁄2 − coeficientul riscului asumat preluat din Distribuţia Student
 s-abaterea standard a eşantionului

 n-volumul eşantionului
𝑠
µ= 𝑥̅ ±𝑡𝛼⁄2 ∗
√𝑛
𝑡𝛼⁄2,𝑛−1 =t0,05/2,10-1=t0,025,9
Se citeşte valoarea coeficientului de încredere din tabelul Student astfel : 𝛼⁄2 − 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙,
n-1 grade de libertate ( 16-1 )
𝑠′ 48,55
 Li = 𝑥̅ −𝑡𝛼⁄2,𝑛−1 ∗ =131,92 - t0.025,9 ∗ = 131,92 - 2.262∗ 15,36= 131,92 –
√𝑛 √10
34,74=97,18
𝑠′ 48,55
 Ls= µ= 𝑥̅ +𝑡𝛼⁄2 ∗ = 131,92+ t0.025,9 ∗ = 131,92+2.262*15,36=131,92 + 34,74=166,66
√𝑛 √10
Cu o probabilitate de 95% putem afirma că în medie, un judeţ din populaţia totală are un
nivel al forţei de muncă feminină cuprins între 97,18 mii persoane şi 166,6 mii persoane.
2.3.2 Estimarea prin interval de încredere a proporției
Pentru estimarea proporţiei se revine la tebelul 2 (eşantionul extras) şi se completează cu

o coloană în care se consideră două categorii: nivelul forţei de muncă feminină peste media şi
sub media întregii populaţii(142,72).
Dacă forţa de muncă feminină>media populaţiei – peste medie
Dacă forţa de muncă feminină<media populaţiei – sub medie
Tabelul 14. Distribuţia judeţelor din eşantionul extras pe nivele
Macroregiunea Judete Numar persoane Nivelul

populaţiei
3 ilfov 140,3 Sub medie
2 Galati 157 Peste medie
1 Harghita 91,8 Sub medie
4 Olt 121 Sub medie
4 Mehedinti 74,7 Sub medie
2 Galati 157 Peste medie
4 Timis 229,9 Peste medie
1 Brasov 170,3 Peste medie
1 Bistrita-Nasaud 83,1 Sub medie
2 Vrancea 94,1 Sub medie
În tema realizată am ales estimarea prin interval de încredere a proporţiei judeţelor cu

valori sub medie.
Primul pas este reprezentat de calculul proporţiei categoriei sub medie în totalul
eşantionului extras.
𝑚
p= 𝑛
unde: m-numarul de judeţe sub medie=4 judete
n-volumul eşantionului extras
p=6/10=0,6(60%)
Din totalul eşantionului extras 60% din judeţe au valori sub media populaţiei.
Estimarea prin interval de încredere a proporţiei cu un risc de 5%.
I.C. : 95%
1-α=95%→ α=5%
unde:
1-α –probabilitatea cu care se garantează că intervalul acoperă valoarea reală a

parametrului µ
α –riscul asumat sau probabilitatea că intervalul nu conţine valoarea căutată a

parametrului µ
IC 95% : π=p±Δπ
Unde:
π-proporţia judeţelor în categoria cu numarul populaţiei active feminine sub medie din
totalul judeţelor din Romania
p-estimaţia
Δπ-marja de eroare
Δπ= 𝑡𝛼⁄2 ±sπ
√𝑠2 √𝑝(1−𝑝)
s π= =
√𝑛 √𝑛
√p(1−p)
-abaterea standard la nivelul populaţiei
√n
𝑡𝛼⁄2 - t0,05/2=t0,025
Se citeşte valoarea coeficientului de încredere din tabelul Student astfel : 𝛼⁄2 − 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙,
n-1 grade de libertate;
Calculul limitelor pentru intervalul de încredere:
√p(1−p) √0,6(1−0,6)
=p-𝑡𝛼⁄ * =0,6-2,262* =0,6-2,262*0,24=0,6-0,33=0,27
2 √n √10
√p(1−p) √0,6(1−0,6)
Ls= p+𝑡𝛼⁄ * =0,6+2,262* =0,6+2,262*0,24=0,6+0,33=0.93
2 √n √10
π ∈ [0,27;0,93]
Interpretare: Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia judeţelor cu nivelul

fortei de munca feminina peste medie este acoperită de intervalul [0,27;0,93].
2.5. Testarea statistică
2.4.1. Testarea ipotezelor asupra unui eşantion
Ne propunem să aflăm, la nivelul aceluiași eșantion , dacă rata medie a resurselor de muncă
feminine este egală cu valoarea ratei medie a resurselor de muncă feminine din totalul județelor
României. µ0=142,72 şi reprezintă media resurselor de muncă feminine la nivelul judeţelor
României
Formularea ipotezelor
H0: µ= µ0
H1: µ≠ µ0 (diferit)
2.Alegerea pragului de semnificatie;α=5%;
α=0,05 =>tα/2;n-1=t0,025;9=2,262
3.Alegerea si calcularea statisticii test
𝑥̅ −µ0 131,92 −142,72 −10,8

tcalc= 𝑠′ = 48,55 = =│-0,70│
15,36
√𝑛 √10
4.Regula de decizie
Daca tcalc > tα /2;n-1 se respinge ipoteza H0
Daca tcalc < tα /2;n-1 se accepta ipoteza H0
5.Decizia statistica
tcalc=0,70 < tα /2;n-1 =2,262 se accepta ipoteza H0.
Intrepretare: Pentru un risc asumat de 5% putem afirma ca media resurselor de muncă

feminine din esantionul studiat nu diferă semnificativ din punct de vedere statistic de media
resurselor de muncă de la nivelul intregii ţări.
2.4.2. Testarea ipotezelor asupra a două eşantioane independente
În cadrul acestui subcapitol vom testa impotezele asupra a două eşantioane, respectiv asupra
eşantionului format din judeţele ce aparţin de macroregiunea unui şi asupra celor care fac parte
din macroregiunea doi.
în anul 2014

în anul 2014
Macoregiunea Judeţe Numar persoane

Tabelul nr.17 Indicatorii statistici ai celor două eşantioane
Numar persoane Numar persoane

Mean 124,8333333 139,4666667
Variance 2586,131515 3019,013333
Observations 12 12
Hypothesized Mean
Difference 0
df 22
t Stat -0,677080753
P(T<=t) one-tail 0,252706349
t Critical one-tail 1,717144374
P(T<=t) two-tail 0,505412697
t Critical two-tail 2,073873068
1. Formularea ipotezelor
H0: µ1- µ2=0
H1: µ1-µ2≠0
2. Alegerea pragului de semnificatie;α=5%;
α=0,05 =>tα/2;n1+n2-2=t0,025;12+12-2=2,074
3. Alegerea si calcularea statisticii test
̅̅̅̅
𝑥1−𝑥2 124,83−139,46 −14,63
tcalc= = = =2.43
2586,133019,13 −6
𝑠2 𝑠2 √ −
√ 1+ 2 12 12
𝑛1 𝑛2
4. Regula de decizie
Daca tcalc > tα /2;n1+n2-2 se respinge ipoteza H0
Daca tcalc < tα /2;n1+n2-2 se accepta ipoteza H0
5. Decizia statistica
tcalc=2,43 > tα /2;n1+n2-2 =2,074 se accepta ipoteza H0.
Intrepretare: Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza H0 şi se acceptă ipoteza H1.Deci,

există diferenţe din punct de vedere statistic între forţa de muncă feminină medie a celor două
eşantioane.
2.4.3. Testarea ipotezelor asupra a trei şi mai multe eşantioane independente.
SUMMARY
Groups Count Sum Average Variance
Macroregiunea 1 12 1498 124,8333333 2586,131515
Macroregiunea 2 12 1673,6 139,4666667 3019,013333
Macroregiunea 3 9 1665,8 185,0888889 30799,23361
ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups 19628,61 2 9814,306465 0,955782348 0,395910786 3,315829501
Within Groups 308050,5 30 10268,34874
Total 327679,1 32
1. Formularea ipotezelor
H0: µ1=µ2= µ3
H1: : µ1≠µ2≠ µ3≠ ( medii al cel putin doua esantioane sunt diferite)
2. Alegerea pragului de semnificatie;α=5%;
α=0,05 =>Fα;k-1.n-k=F0,05;3-1,33-3=F0,05;2;30=3,316
3. Alegerea si calcularea statisticii test
𝐸𝑆𝑆 𝑛−𝑘 19628,61− 33−3

Fcalc= ∗ = ∗ =0,06*15=0,95
𝑅𝑆𝑆 𝑘−1 308050,5 3−1
4. Regula de decizie
Daca Fcalc > Fα ;k-1;n-k se respinge ipoteza H0
Daca Fcalc < Fα ;k-1;n-k se accepta ipoteza H0
5. Decizia statistica
Fcalc=0,95 < F0,05;2;30=3,316 se respinge respinge ipoteza H0
Cu o probabilitate de 0,95 estimam ca intre resursele de munca feminina a celor trei esantioane
nu exista diferente semnificative din punct de vedere statistic
3. Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp
Se va alege o variabilă cantitativă, pentru care se vor înregistra valorile pentru 7 perioade de timp (ani,
semestre, trimestre, luni sau zile).
De pe site-ul www.insse.ro au fost extrase date cu privire la forţa de muncă feminină, pe o perioada de
7 ani. Seriile de timp de intervale descriu nivelul unui fenomen în diferite intervale de timp, cum este şi
cazul distribuţiei ratelor de activitate a resurselor de muncă la nivelul ţării, pe o perioadă de 7 ani
Forţa de muncă feminină în intervalul 2008-2014
Anul Nmar
persoane
2008 6644,1
2009 6724,5
2010 6824,9
2011 6814,7
2012 6799,8
2013 6774,8
2014 5994,3
7000
6800
6600
6400
6200
Series1
6000
5800
5600
5400
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
3.2. Analiza statistică, folosind indici statistici simpli
Indicele reprezintă un indicator obţinut ca raport între nivelul fenomenului la un moment dat şi
nivelul aceluiaşi fenomen pentru o altă perioadă.
3.2.1. Indici absoluţi
Indicatorii absoluţi exprimă în unităţi concrete de măsură, nivelul sau modificările de nivel ale
unui fenomen privit în evoluţia sa în timp.
Nivelul absolut reprezintă valoarea 𝑦𝑖 a fiecărui termen al seriei cronologice.
Nivelul absolut
6644,1
6724,5
6824,9
6814,7
6799,8
6774,8
5994,3
Forţa de muncă feminină în anul 2008 era de 6644,1 mii persoane.

Forţa de muncă feminină în anul 2014 era de 5994,3 mii persoane.
Din tabelul nr. se poate observa că în anul 2014 forţa de muncă feminine a scăzut cu 649,8 mii persoane
comparative cu anul 2008.
3.2.2. Indici relative
Indicii relative exprimă variaţia relative a nivelului unei vaariabile y pe parcursul unei perioade
de timp şi arată de câte ori s-a modificat neivelul unei variabile într-un moment faţă de unu
moment de referinţă.
Ritmul variaţiei cu bază fixă se calculează ca raport între oricare termen al seriei şi termenul
iniţial.
y yt y yt
it/0 = sau it/0 = *100
y0 y0
Nivelul relativ fix

1
1,0121
1,02721
1,02568
1,02343
1,01967
0,9022
Forţa de muncă feminină în anul 2009, a crescut de 1,0121 ori faţă de anul 2008
Forţa de muncă feminină în anul 2014, a crescut de 1,02568 ori faţă de anul 2008.
Ritmul variaţiei cu bază mobilă se calculează ca raport între doi termeni consecutivi.
y yt y yt
it/t−1 = sau it/t−1 = *100
yt−1 yt−1
Nivelul relativ mobil

-
1,0121
1,01493
0,99851
0,99781
0,99632
0,88479
Forţa de muncă feminine în anul 2011, reprezintă 99,85% din anul 2008
Forţa de muncă feminină în anul 2014, reprezintă 88,47% din anul 2008.
3.2.3. Indici medii
 Nivelul mediu
În cazul seriilor de timp de intervale, nivelul mediu este calculat ca medie aritmetică a
termenilor seriei.
∑n
i=1 yi 46577,1
y= = =6653,87
n 7
 Sporul mediu
Sporul mediu reflectă modificarea medie pe unitate de timp înregistrată de un fenomen,

într-o perioadă. El se calculează ca medie aritmetică a sporului cu baza mobilă.
Δn/0 yn −y0 5994,3−6644,1

Δ= = = =-108,3
n−1 n−1 6
Forţa de muncă feminină în perioada 2008-2014, a scăzut în medie cu 108,3% pe an.
 Rata medie de variaţiei
Rata medie arată de câte ori s-a modificat în medie pe o perioadă de timp, nivelul unui
fenomen. El se calculeazî ca medie geometrică a indicilor de variaţie cu baza mobilă.
n−1 y
n
i= √y * 100
0
6 5994,3
 𝑖 = √6644,1 * 100 ≈ 15,66%
Rata de activitate a resurselor de muncă în perioada 2008-2014, a crescut în medie de 15,66 de

ori faţă de anul precedent.
 Rata medie a sporului
𝑟 = 𝑖 ∗ 100 – 100
 𝑟 = 100,6 – 100 = 1566-100=1466
Rata de activitate a resurselor de muncă din România, din perioada 2005 – 2011, a crescut în
medie cu 1466 mii persoane pe an.
4.Concluzii
Scopul acestei lucrări practice a fost cel de realizare a unei cercetări asupra resurselor de munca
in fiecare judeţ din România, din anul 2014 pe macroregiuni de pe întreg teritoriul ţării.
În urma prelucrării datelor de pe site-ul www.insse.ro , s-a ajuns la concluzia că
macroregiunea din care fac parte judeţele influenţează forta de munca feminina.
În medie forta de munca feminina la nivelul judeţelor României, în anul 2014 a fost de
142,72 mii persoane.
Distribuţia judeţelor după forta de munca feminina este leptocurtica şi asimetrică la
dreapta. Valoarea minimă a fortei de munca feminina este 59,5 mii persoane, în timp ce valoarea
maximă este de 633,3 mii persoane, iar valoarea totală este de 5994,3 mii persoane.
În ceea ce priveşte media, putem afirma cu o încredere de 95%, că rata medie a
fortei de munca feminina la nivelul tuturor judeţelor României este acoperită de intervalul µ ∈
[97,18; 166,6].
Cu o încredere de 95%, se poate afirma că nu există diferenţe semnificative între forta de

munca feminina de la nivelul eşantionului şi forta de munca feminina de la nivelul întregii.
Majoritatea calculelor şi analizelor au fost realizate cu ajutorul programului de calcul

tabelar Excel din pachetul Microsoft Office, folosindu-se chiar programul de completare “Pachet
de instrumente pentru analiză - VBA”, în scopul finalizării cu uşurinţă a acestui proiect.
5.Bibliografie
 Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
 Institutul National de Statistica.

Proiect 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ANALIZĂ DESCRIPTIVĂ PIVIND DISTRIBUŢIA JUDETELOR

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și

2. Alegerea variabilelor statistice

2.1. Alegerea variabilelor statistice

2.2. Analiza statistică univariată a variabilelor statistice

2.2.1. Analiza statistică univariată a variabilei cantitative

În acest subcapitol se urmăreşte analiza statistică descriptivă a distribuţiei judeţelor României

Macroregiune Judete Numar persoane

Indicatori ai statisticii descriptive

Prelucrarea datelor s-a realizat folosind programul MICROSOFT EXCEL.

Sample variance este indicator al dispersie dar nu se interpreteaza,fiind mereu pozitiva si

Minimum(𝑥𝑚𝑖𝑛 ) și Maximum(𝑥𝑚𝑎𝑥 ) sunt indicatori ai dispersiei prin intermediul cărora se

Range(indicator al dispersiei notat „ 𝐴𝑥 ”) reprezintă amplitudinea variaţiei, marime calculată ca

2.2.2. Analiza statistică univariată a variabilei calitatie

În acest subcapitol se urmăreşte analiza statistică descriptivă a distribuţiei judeţelor României

Macroregiune Judete Numar persoane Nivelul forţei de mună

Judete Nivelul forţei de muncă

2.3. Analiza statistică bivariată a variabilelor statistice

Macroregiune Judete Numar persoane

Macoregiunea Judeţe Numar persoane

 În medie forţa de muncă feminină pentru judeţele din macroregiunea 2 a României, în

Macroregiunea Judeţe Număr persoane

Macroregiunea Judeţe Număr persoane

 În medie forţa de muncă feminină pentru judeţele din macroregiunea 4 a României, în

În acest subcapitol se urmărește estimarea prin intervalul de încrederea mediei şi a

Macroregiunea Judete Numar persoane

2.3.1 Estimarea prin interval de încredere a mediei

1-α – probabilitatea cu care se garantează că intervalul acoperă valoarea reală a

α – riscul asumat sau probabilitatea că intervalul nu conţine valoarea căutată a

Limitele de încredere cuprind valoarea parametrului µ pt un coeficient de încredere

 𝑡𝛼⁄2 − coeficientul riscului asumat preluat din Distribuţia Student

 s-abaterea standard a eşantionului

Pentru estimarea proporţiei se revine la tebelul 2 (eşantionul extras) şi se completează cu

Dacă forţa de muncă feminină>media populaţiei – peste medie

Dacă forţa de muncă feminină<media populaţiei – sub medie

Tabelul 14. Distribuţia judeţelor din eşantionul extras pe nivele

Macroregiunea Judete Numar persoane Nivelul

În tema realizată am ales estimarea prin interval de încredere a proporţiei judeţelor cu

n-volumul eşantionului extras

Estimarea prin interval de încredere a proporţiei cu un risc de 5%.

1-α –probabilitatea cu care se garantează că intervalul acoperă valoarea reală a

α –riscul asumat sau probabilitatea că intervalul nu conţine valoarea căutată a

Δπ= 𝑡𝛼⁄2 ±sπ

Calculul limitelor pentru intervalul de încredere:

Interpretare: Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia judeţelor cu nivelul

2.5. Testarea statistică

2.4.1. Testarea ipotezelor asupra unui eşantion

2.Alegerea pragului de semnificatie;α=5%;

3.Alegerea si calcularea statisticii test

𝑥̅ −µ0 131,92 −142,72 −10,8

Daca tcalc > tα /2;n-1 se respinge ipoteza H0

Daca tcalc < tα /2;n-1 se accepta ipoteza H0

Intrepretare: Pentru un risc asumat de 5% putem afirma ca media resurselor de muncă

2.4.2. Testarea ipotezelor asupra a două eşantioane independente

Macroregiune Judete Numar persoane

Macoregiunea Judeţe Numar persoane

Tabelul nr.17 Indicatorii statistici ai celor două eşantioane

Numar persoane Numar persoane

H0: µ1- µ2=0

2. Alegerea pragului de semnificatie;α=5%;

3. Alegerea si calcularea statisticii test