Subiecte Rezolvate categoria de autorizare B

1.Imobilul. Cuprinsul Cărții Funciare

Prin imobil, se întelege terenul format din una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fără
construcții, de pe teritoriul unei unități administrartiv-teritoriale, indiferent de categoria de
folosinta, cu unul sau mai mulți proprietari, care se identifica printr-un număr cadastral
unic.(Conform Legii cadastrului si publicității imobiliare 7/1996* - Cap.I, Art.1, Alin (5)).

Cuprinsul Cărții Funciare – Cartea Funciară este un ansamblu de documente care descriu
bunurile imobile si determina situatia lor juridica.
Cartea Funciara este alcătuită din titlu, indicând numărul ei și numele localității în care este
situat imobilul, precum și din 3 părți :
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde :
a. Numărul de ordine și cel cadastral al imobilului ;
b. Suprafața imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de
folosință și după caz construcțiile. Scoaterea definitivă și temporară din circuitul
agricol, a imobilelor situate în intravilanul aprobat potrivit legii se face prin
Autorizație de construire. Conținutul documentațiilor de scoatere
definitivă/temporară din circuitul agricol, precum și schimarea categoriei de
folosință a imobilelor situate in intravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin
ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenție Naționale, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Scoaterea definitivă/temporară
din circuitul agricol și schimbarea categoriei de folosință a imobilelor situate in
extravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale și al directorului general al Agenției Naționale,
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I ;
c. Planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la Partea I a Cărții
Funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter
normativ al directorului general al Agenție Naționale, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate și alte drepturi

reale, care cuprinde :
a. Numele proprietarului;
b. Actul sau faptul jurdic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum
și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
c. Strămutările proprietății;
d. Dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu
gratuit, corespunzătoare proprietății publice;
e. Servituțile constituite in folosul imobilelor;
f. Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și
acțiunile privitoare la proprietate;
g. Recepția propunerii de dezmembrare sau de comasare și respingerea acesteia,
respingerea cererii de recepție sau înscriere, în cazul imobilelor cu carte
 

1 
 funciară deschisă;
h. Obligații de a nu face. Interdicțiile de înstrainare, grevare, închiriere,
dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare;
i. Clauza de inalienabilitate a imobilului potrivt art. 628 alin.(2) din Codul Civil
și clauza de insesizabilitate, potrivit art. 2329 alin (2) din Codul Civil;
j. Orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I
sau a II-a a cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute.

C. Partea a III-a , referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate,

drepturile reale de garanție și sracini, care va cuprinde :
a. Dreptul de superficie, usufruct, uz, abitație, servituțile in sarcina fondului
aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locaținea și cesiunea de
creanță;
b. Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice precum și
acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceasta parte;
c. Sechestrul urmărirea imobilului sau veniturilor sale;
d. Orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile
făcute in această parte.(Conform Legii cadastrului si publicității imobiliare
7/1996* - Cap.I, Art.23)

Mai multe corpuri de proprietate de pe teritoriul aceluiasi UAT, apartinand aceluiasi proprietar,
formeaza partida cadastrala a acestuia, care se inscrie in aceeasi carte funciara.

2. Lucrari tehnice de cadastru la nivelul unei unitati administrativ- teritoriale.

Capitolul 3
Art. 10
(1) Funcţia tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei
limitelor dintre imobilele învecinate. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică,
numerică, fotogrammetrică sau combinate.
(2) Documentaţiile cadastrale determină suprafaţa terenurilor şi construcţiilor, rezultată din măsurători.
(3) În cadrul funcţiei economice a cadastrului se evidenţiază elementele tehnice necesare stabilirii
valorilor impozabile ale imobilelor sau, după caz, a impozitelor sau taxelor pentru aceste imobile.
(4) Funcţia juridică a cadastrului se realizează prin identificarea proprietarilor, respectiv a posesorilor
imobilelor şi prin înscrierea acestora în evidenţele cadastrale, în scopul înscrierii în cartea funciară.
Art. 11
(1) Începerea lucrărilor de înregistrare sistematică se stabileşte prin ordinul directorului general al
Agenţiei Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde identificarea unităţii
administrativ-teritoriale şi a sectorului sau, după caz, a sectoarelor cadastrale în care se vor desfăşura
lucrările.
(2) Procedura detaliată de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea
funciară se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, în principal, următoarele etape:
a) înştiinţarea proprietarilor, respectiv a posesorilor şi a altor deţinători, după caz, privind începerea
lucrărilor, prin intermediul campaniei de informare publică, organizată şi desfăşurată la nivel naţional şi
local;

2 
b) identificarea limitelor unităţii administrativ-teritoriale;
c) stabilirea sectoarelor cadastrale;
d) integrarea de către persoana autorizată să execute lucrările de cadastru a tuturor informaţiilor tehnice
şi juridice preluate de la oficiul teritorial, autorităţile şi instituţiile publice sau de la alte persoane fizice şi
juridice;
e) identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale;
f) identificarea titularilor drepturilor reale, a posesorilor şi a altor deţinători, precum şi preluarea actelor în
original sau în copie legalizată a acestora;
g) sesizarea camerei notarilor publici de către oficiul teritorial, în cazul succesiunilor nedezbătute, în
vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent;
h) actualizarea informaţiilor culese din teren cu cele din înregistrarea sporadică şi întocmirea
documentelor tehnice cadastrale;
i) recepţia documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale;
j) publicarea şi afişarea, în condiţiile legii, a documentelor tehnice cadastrale;
k) înregistrarea şi soluţionarea contestaţiilor privind calitatea de posesor sau a cererilor de rectificare a
documentelor tehnice ale cadastrului, publicate şi afişate;
l) modificarea conţinutului documentelor tehnice cadastrale, în urma soluţionării cererilor de rectificare, şi
actualizarea evidenţei conform lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la
cerere, în perioada de afişare;
m) eliberarea de către notarul public a certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca
proprietari;
n) închiderea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară;
o) deschiderea noilor cărţi funciare;
p) închiderea vechilor evidenţe, prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
r) comunicarea încheierii de înscriere, a extrasului de carte funciară pentru informare,
precum şi a extrasului din noul plan cadastral;
s) arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru şi înscriere în cartea funciară.
(3) Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând reprezentarea grafică a limitelor unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi a limitelor intravilanelor, deţinute de oficiile teritoriale. Hotarele
unităţilor administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită în
acest scop prin ordin al prefectului. Delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se face prin
materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condiţiile legii. Regulamentul de
organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare se aprobă prin ordin cu caracter normativ al
directorului general al Agenţiei
Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Hotarele menţionate în procesele-verbale de delimitare semnate de membrii comisiei
prevăzute la alin. (3) şi recunoscute reciproc de către reprezentanţii unităţilor administrativteritoriale
devin oficiale şi sunt utilizate în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.
(5) În cazul în care limitele unităţilor administrativ-teritoriale sunt contestate, până la soluţionarea
definitivă şi irevocabilă a litigiilor care sunt deduse judecăţii, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi
locale vor folosi limitele unităţilor administrativ-teritoriale utilizate de oficiile teritoriale în activitatea de
recepţie a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară.
(6) În cazul în care limitele unităţilor administrativ-teritoriale sunt necontestate, acestea rămân definitive
şi reprezintă limitele oficiale ale respectivei unităţi administrativ-teritoriale.
(7) Modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativteritoriale priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea
sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, care se organizează potrivit legii.
(8) Lucrările de specialitate stabilite prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei
Naţionale pot fi executate şi de către persoanele autorizate în acest scop:
a) din aparatul de specialitate al primarului;
b) de la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale, recunoscute ca fiind de utilitate publică;
c) din cadrul Centrului Naţional de Cartografie.
(9) În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru şi cartea funciară, reprezentarea grafică a
imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic şi în cartea funciară poate fi corectată
fără acordul proprietarilor, în situaţia în care aceasta nu coincide cu situaţia reală constatată la teren.
(10) Cu ocazia realizării lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor pentru care au fost emise titluri
de proprietate potrivit legilor de restituire a proprietăţilor funciare, dacă la nivelul unei tarlale se constată,
în urma realizării măsurătorilor, un deficit de suprafaţă, diferenţa de teren dintre suprafaţa înscrisă în
 

3 
actul de proprietate şi cea existentă în teren în acea tarla poate fi alocată în altă tarla din cadrul unităţii
administrativ-teritoriale, cu acordul proprietarului în cauză, exprimat prin înscris încheiat în formă
autentică notarială, ţinând seama de situaţia de fapt şi pe baza planului parcelar modificat de persoana
autorizată să execute lucrări de cadastru.
(11) Planul parcelar astfel modificat se aprobă prin hotărâre a comisiei locale pentru stabilirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor, după soluţionarea contestaţiilor. În cazul în care imobilul a fost
înstrăinat, la înscrierea în documentele tehnice cadastrale şi în cartea funciară va fi suficientă
prezentarea ultimului act doveditor al drepturilor reale privitoare la imobilul în cauză.
(12) În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cartea funciară se înscriu suprafeţele rezultate din
măsurători.
Art. 12
(1) Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc pentru fiecare sector cadastral şi evidenţiază
situaţia de fapt constatată de comisia care a desfăşurat lucrările de cadastru şi constituie temeiul
înregistrării din oficiu a imobilelor în evidenţele de cadastru şi în cartea funciară. Documentele tehnice
sunt:
a) planul cadastral;
b) registrul cadastral al imobilelor;
c) opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor şi al altor deţinători.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale au obligaţia de a pune la dispoziţia Agenţiei
Naţionale, gratuit, datele, informaţiile şi copiile certificate ale documentelor referitoare la sistemele
informaţionale specifice domeniilor proprii de activitate, pentru lucrările sistematice de cadastru în
vederea înscrierii în cartea funciară.
(3) Primarul unităţii administrativ-teritoriale în care se desfăşoară lucrările de cadastru are obligaţia să
înştiinţeze deţinătorii imobilelor, prin afişare şi prin alte mijloace de publicitate, cu privire la obligaţia
acestora, respectiv:
a) de a permite accesul specialiştilor să execute măsurătorile;
b) de a prezenta actele juridice referitoare la imobile;
c) de a identifica limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de
specialitate;
d) de a verifica informaţiile privitoare la imobilele pe care le deţin, în etapa de publicare a
documentelor tehnice cadastrale.
(4) În vederea realizării lucrărilor de înregistrare sistematică de cadastru, secretarul unităţii administrativ-
teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor
publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul şi-a avut ultimul domiciliu o sesizare pentru
deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde:
a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data naşterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul
agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea.
(5) Atribuţia prevăzută la alin. (4) poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofiţerii de
stare civilă.
(6) Primarul va urmări îndeplinirea acestor atribuţii de către secretarul primăriei sau, după caz, ofiţerul de
stare civilă delegat şi va aplica sancţiunile disciplinare corespunzătoare.
(7) Neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4) atrage sancţionarea disciplinară şi contravenţională a
persoanei responsabile.
(8) Dacă proprietarii, posesorii sau alţi deţinători nu se prezintă, identificarea limitelor
imobilelor se va face în lipsa acestora. Primarul unităţii administrativ-teritoriale, prin
compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, eliberează
certificate şi furnizează gratuit echipelor de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru date şi informaţii
cuprinse în:
a) registrul agricol;
b) registrul de rol nominal unic;
c) nomenclatura stradală;
d) listele cuprinzând următoarele date: numele, prenumele, codul numeric personal sau, după caz,
numărul de identificare fiscală, adresa domiciliului pentru persoanele fizice, respectiv denumirea, adresa
 

4 
sediului şi codul de înregistrare fiscală sau, după caz, codul unic de înregistrare, în cazul persoanelor
juridice;
e) orice alte informaţii şi evidenţe care ar putea fi necesare realizării lucrării sistematice de
în vederea înscrierii în cartea funciară.
(9) Comisia care efectuează lucrările de cadastru şi identifică proprietarii, posesorii sau alţi
deţinători este formată din reprezentanţi ai persoanei autorizate să execute lucrări de
cadastru şi cel puţin un reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale. Recepţia tehnică se
realizează de către specialişti ai oficiului teritorial. Comisia de recepţie va fi numită prin ordin
al directorului general al Agenţiei Naţionale şi va verifica lucrările sistematice de cadastru
executate. Această verificare se va putea face şi în etape, pe sectoare cadastrale, înainte de
terminarea lucrărilor cadastrale la nivelul unităţii administrativteritoriale, în măsura în care
persoana autorizată a finalizat lucrările în unitatea administrativ-teritorială sau într-o parte a
acesteia. După recepţia documentelor tehnice cadastrale, oficiul teritorial le va transmite
autorităţii administraţiei publice locale în vederea publicării, pentru a fi făcute cunoscute
persoanelor interesate să solicite eventuale rectificări sau contestări ale acestora.
(10) Reprezentanţii persoanei autorizate efectuează lucrarea de cadastru, care constă în
identificarea şi măsurarea imobilelor, preiau o copie legalizată a documentelor, prelucrează
datele obţinute şi întocmesc documentele tehnice cadastrale pentru fiecare sector cadastral
în parte. Copiile legalizate ale documentelor se vor prelua numai dacă acestea nu există în
arhiva oficiului teritorial sau a primăriei.
(11) Reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai regiilor autonome şi ai societăţilor
comerciale cu capital parţial de stat, precum şi ai altor entităţi care deţin terenuri în
administrare, aflate în proprietatea statului român sau a unităţilor administrativ-teritoriale, au
obligaţia de a participa la identificarea şi măsurarea imobilelor în cauză.
(12) Primarul unităţii administrativ-teritoriale, prin compartimentele de resort din cadrul
aparatului de specialitate al acestuia, identifică proprietarii, posesorii sau alţi deţinători ai
imobilelor şi pune la dispoziţie informaţiile şi evidenţele necesare deţinute de primărie, prin
eliberarea de certificate sau orice alte documente necesare lucrării sistematice de cadastru.
(13) Primarul va contrasemna documentele tehnice cadastrale, anterior recepţionării de către
oficiul teritorial, în vederea certificării veridicităţii informaţiilor privitoare la imobile şi la
proprietari, posesori, respectiv alţi deţinători, care au fost furnizate de către acesta.
Contrasemnarea documentelor tehnice cadastrale are drept consecinţă însuşirea tuturor
datelor cu privire la terenuri şi construcţii, precum şi eliminarea procedurilor administrative de
emitere a unor certificate confirmative, cum ar fi: certificatul de atestare fiscală, certificatul de
atestare a existenţei construcţiilor şi altele asemenea.
(14) Eliberarea tuturor actelor necesare şi contrasemnarea documentelor tehnice cadastrale
de către primar, prin compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate, se fac în termen de
30 de zile de la înregistrarea solicitării.
(15) Inspectorul de cadastru verifică lucrările la teren executate de către persoanele
autorizate.
(16) Pentru persoanele fizice, listele prevăzute la alin. (8) lit. d) se asigură de către serviciile
publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, la solicitarea primarilor.
Art. 13
(1) Persoana care posedă un imobil ca proprietar necontestat va fi înscrisă în
cartea funciară pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de notarul public, procedură
prin care se constată că posesorul este considerat proprietar.
(2) Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei
exercitate sub nume de proprietar necontestat, se îndeplineşte de către notarul public, la
sesizarea oficiului teritorial, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a
posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.
(3) În cazul în care în perioada de afişare s-a formulat contestaţie cu privire la calitatea de
posesor, iar aceasta este însoţită de dovada sesizării instanţei de judecată, cu privire la
obiectul contestaţiei, oficiul nu va mai solicita notarului public eliberarea certificatului
prevăzut la alin. (2), registratorul procedând în condiţiile alin. (4). Contestaţia se poate
formula numai cu privire la calitatea de posesor, iar lipsa dovezii contestatarului că s-a
adresat instanţei de judecată atrage respingerea contestaţiei de către oficiul teritorial şi
solicitarea de către acesta a eliberării certificatului. Eliberarea certificatului de către notarul
public se face după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor cu privire la posesor
 

5 
sau a cererilor de rectificare, la solicitarea oficiului teritorial şi pe baza următoarelor
documente ataşate în copie certificată cererii:
a) adeverinţă din care să rezulte că:
(i) s-a îndeplinit procedura de afişare a documentelor tehnice ale cadastrului în care se
înscriu informaţiile cu privire la imobile şi posesorii acestora, precum şi faptul că posesorii nu
au fost contestaţi;
(ii) nu s-au formulat contestaţii sau cereri de rectificare cu privire la posesie;
b) planul cadastral al sectorului cadastral în care este situat imobilul, întocmit de către
persoana autorizată să execute lucrările de cadastru, verificat şi avizat de către oficiul
teritorial;
c) certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să
rezulte că:
(i) posesorul este cunoscut că deţine imobilul sub nume de proprietar;
(ii) imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidenţe ca fiind în
domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) declaraţia pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta
declară că:
(i) posedă imobilul sub nume de proprietar;
(ii) este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza şi regimul matrimonial;
(iii) nu a înstrăinat sau grevat imobilul;
(iv) imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;
(v) imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;
(vi) imobilul este deţinut sau nu pe cote-părţi; în cazul în care imobilul este deţinut pe cote- părţi, toţi
posesorii vor declara întinderea cotelor;
(vii) înscrisul doveditor al posesiei provine de la părţile semnatare ale acestuia; în cazul în
care nu există înscris doveditor, va declara că nu deţine şi nu are cunoştinţă de existenţa
unui astfel de înscris;
e) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când
acesta există;
f) copie de pe actele de identitate şi stare civilă.
(4) Dacă dreptul posesorului este contestat sau notarul public refuză emiterea certificatului
prevăzut la alin. (2), se va proceda la notarea posesiei faptice în favoarea posesorului, în
conformitate cu documentele prevăzute la alin. (3), precum şi la notarea contestaţiei şi a
acţiunii civile înregistrate la instanţa competentă sau, după caz, a încheierii notariale de
respingere. În acest caz, oficiul teritorial va înainta instanţei documentele tehnice privitoare la
imobilul în cauză.
(5) În cazul prevăzut la alin. (4) dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, în
următoarele condiţii:
a) din oficiu, la împlinirea unui termen de 5 ani de la momentul notării în cartea funciară,
dacă nu a fost notat niciun litigiu prin care se contestă înscrierile din cartea funciară;
b) la cerere, în baza actului de proprietate, a certificatului prevăzut la alin. (2) sau în temeiul
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(6) Răspunderea pentru autenticitatea şi veridicitatea actelor şi procedurilor care stau la
baza emiterii certificatului de înscriere în cartea funciară a posesorului ca proprietar revine
oficiului şi, după caz, persoanei autorizate să execute lucrările de cadastru sau primarului.
(7) Procedura prin care se constată că posesorul este considerat proprietar se stabileşte prin
protocol încheiat între Agenţia Naţională şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din
România. Protocolul se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general al
Agenţiei Naţionale şi hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România
şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) Dispoziţiile alin. (1)-(6) nu se aplică imobilelor din patrimoniul statului sau al unităţii
administrativ-teritoriale, care se înscriu în baza actelor juridice prevăzute de lege.
(9) Dispoziţiile alin. (1)-(6) nu se aplică imobilelor neîmprejmuite situate în extravilan care au
făcut obiectul legilor fondului funciar. În acest caz, surplusul de teren rămâne la dispoziţia
comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care poate opta
pentru constituirea rezervei sau poate atribui diferenţa de teren celor din tarla, în baza
hotărârii comisiei, după soluţionarea eventualelor contestaţii.
(10) În cazul imobilelor ai căror proprietari, posesori sau alţi deţinători nu pot fi identificaţi cu
ocazia efectuării din oficiu a lucrărilor de cadastru, dreptul de proprietate se va înscrie
 

6 
provizoriu în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. În acest caz, dreptul de proprietate va
putea fi intabulat ulterior, la cerere, în baza unei documentaţii care va cuprinde:
a) identificarea imobilului în planul cadastral, în scopul de a certifica faptul că imobilul din
actul de proprietate corespunde cu cel din plan;
b) actul care atestă dreptul de proprietate;
c) certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în evidenţele fiscale sau, după
caz, în registrul agricol, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale unde este
amplasat acest imobil.
Art. 14
(1) Documentele tehnice pentru fiecare sector cadastral se afişează, prin grija
oficiului teritorial, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în cauză. În regiunile de
transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, titularii sarcinilor înscrise în vechile registre de
publicitate imobiliară vor solicita transcrierea acestora în cărţile funciare, în termen de 30 de
zile de la afişare. Prin sarcini se înţelege ipotecile, privilegiile, somaţiile, sechestrele, litigiile
şi orice acte juridice înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.
(2) Cererile de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului se formulează în termen de
30 de zile de la afişare, în scris, şi sunt însoţite de documente doveditoare. Oficiul teritorial
soluţionează cererile de rectificare în termen de 30 de zile de la terminarea perioadei de
afişare, prin proces-verbal care face parte integrantă din încheierea de înscriere din oficiu în
cartea funciară. Pentru soluţionarea cererilor de rectificare, reprezentanţii persoanei
autorizate să execute lucrări de cadastru cooperează cu reprezentanţii unităţii
administrativteritoriale, cu Camera Notarilor Publici şi cu oficiul teritorial.
(3) Încheierea de carte funciară poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la
comunicare. Dispoziţiile art. 31 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(4) Înscrierea în cartea funciară se face din oficiu, după finalizarea lucrărilor de cadastru
pentru fiecare sector cadastral şi după expirarea termenului de soluţionare a cererilor de
rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, conform unui regulament*) aprobat prin
ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale. Directorul general al Agenţiei Naţionale
poate emite instrucţiuni cu privire la modul de lucru în cadrul lucrărilor de cadastru.
(5) Răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului şi
pentru corespondenţa acestora cu realitatea din teren, precum şi pentru identificarea limitelor
imobilelor în concordanţă cu actele juridice puse la dispoziţie de deţinători revine persoanei
autorizate să execute lucrări de specialitate.
Art. 15
(1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu, registrele de transcripţiuni şi
inscripţiuni, cărţile funciare şi orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se vor
înlocui, pentru sectoarele cadastrale respective, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.
Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.
Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza
legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de
publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare îşi
pierd valabilitatea.
(2) Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice alt motiv nu vor mai fi
înscrise în cărţile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor fi radiate la cererea
proprietarului imobilului, a oricărei persoane interesate sau din oficiu.
(3) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de
înregistrare sistematică pe unitatea administrativ-teritorială respectivă, dovada dreptului de proprietate se
face cu extrasul de carte funciară. Dovada delimitării unui imobil faţă de alte
imobile se face numai cu extrasul din planul cadastral.
Art. 16
Registrul cadastral al imobilelor şi planul cadastral stau la baza completării sau,
după caz, a întocmirii din oficiu a cărţilor funciare, la finalizarea măsurătorilor cadastrale la
nivelul sectoarelor cadastrale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite
cu titlu gratuit unităţilor administrativteritoriale.
Art. 17
Agenţia Naţională şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de a furniza, la
cerere, organelor abilitate evidenţele necesare stabilirii valorii de impunere.
 

7 
 Art. 18
Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice
naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hărţilor topografice se
realizează sub coordonarea Agenţiei Naţionale.
Art. 19
Oficiul teritorial controlează, avizează şi recepţionează, după caz, lucrările de
geodezie, topografie, cadastru şi cartografie.
Art. 20
Modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor de specialitate din domeniile
cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin
ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale
înfiinţate prin lege specială.

3. Reţeaua de ridicare (metoda intersecţiilor, metoda drumuirii, metoda radierii).

(Conform manualului „Topografie” Editura MATRIX ROM Bucuresti 2004 – autor Dumitru Onose
(pag.64-67) )
Metoda intersectiilor – este o metoda de determinare a punctelor geodezice de ordin
inferior. Acestea sunt de patru tipuri :
1. Intersectii inainte (directe);
2. Intersectii inapoi (retrointersectii);
3. Intersectii laterale (combinate);
4. Intersectii liniare.

Tipuri si caracteristice ale intersectiilor

1. Intersectii inainte – cand se stationeaza numai in punctele vechi A, B, C (fig. 3.2) si se dau
vize din ele spre punctul nou P, determinandu-se unghiurile α, β, γ. (alfa, beta, gamma).

8 
2. Intersectii inapoi – daca s-a stationat numai in punctul nou P (fig.3.3) din care s-au
masurat directiile spre punctele vechi A, B, C determinandu-se unghiurile α, β, γ.

3. Intersectii laterale – daca a fost stationat punctul nou P (fig.3.4) si inca cel putin unul
dintre punctele vechi, de pilda B, masurandu-se unghiurile α, β, γ si unghiul δ (delta).

4. Intersectia liniara – daca nu s-au masurat elementele unghiulare avand la dispozitie doar
un instrument de masurare a lungimilor cu care se determina distanele de la punctul vechi
A, respectiv B pana la punctul nou P (fig.3.5).

9 
 Metoda drumuirii - este un proces de îndesire a reţelei geodezice în vederea ridicării
detaliilor topografice din teren. Drumuirea - este o linie poligonala frântă, în care poziţia
reciprocă a punctelor este determinată prin măsurători de distanţe intre punctele de frângere şi
măsurători unghiulare în punctele de frângere ale traseului poligonal.

Când în teren s-au efectuat doar măsurători pentru stabilirea poziţiei reciproce a punctelor din
traseul poligonal, vorbim despre drumuire liberă. De cele mai multe ori însă, traseul poligonal se
sprijină la capete pe puncte de coordonate cunoscute – drumuiri constrânse sau drumuiri
sprijinite – care permit ca punctele de drumuire să fie determinate într-un anumit sistem de
coordonate. În această situaţie, ultima latură a traseului poligonal reprezintă o supradeterminare,
care permite un control al elementelor măsurate în teren. Controlul elementelor măsurate devine
şi mai concludent dacă în punctele de coordonate cunoscute pe care se sprijină drumuirea, se
măsoară suplimentar direcţia spre alte puncte de coordonate cunoscute, fiecare direcţie măsurata
reprezintă un alt element de control.

În funcţie de elementele de constrângere de care se dispune în teren, dar şi de obiectivele

topografice care trebuie ridicate, exista mai multe tipuri de clasificări ale drumuirilor :

1. Clasificarea drumuirilor în funcţie de elementele de sprijin:

a) drumuirea liberă (neconstrânsă) (fig.6.1);

b) drumuirea sprijinită la capete numai pe puncte de coordonate cunoscute (fig. 6.2);

10 
 c) drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi laturi cu orientări
cunoscute (fig. 6.3);

d) drumuirea cu punct nodal (fig. 6.4).

e) În multe situaţii, drumuirile se pot sprijini la capete pe puncte din alte drumuiri,
constituindu-se în aşa-numitele reţele poligonale. În această situaţie este justificată
introducerea de “ordinul drumuirii” şi anume (fig. 6.5):
i. traseul A-201-…-206-B - drumuire principală;
ii. traseul 202-301-…-304-C - drumuire secundară;
iii. traseul 205-401-…-403-303 – drumuire terţiara.
Ordine inferioare drumuirii terţiare nu sunt admise.

11 
 2. Clasificarea drumuirilor dupa forma traseului poligonal:
a) drumuiri întinse (fig. 6.6);

b) drumuiri închise (fig. 6.7).

După modul de constituire a traseelor poligonale, se remarca faptul că metoda drumuirii

este o metodă deosebit de flexibilă în determinarea poziţiilor puntelor din teren,fără să necesite
cheltuieli mari pentru marcarea şi semnalizarea punctelor.

(Conform manualului „Topografie” Editura MATRIX ROM Bucuresti 2004 – autor Dumitru Onose
(pag.250-252) )

 
 

12 
  
 
Metoda Radierii 
 

13 
(Conform manualului „Topografie” Editura MATRIX ROM Bucuresti 2004 – autor Dumitru Onose
(pag.310-311) )

14 
 4. Masurarea indirecta a distantelor (metode, precizie, tolerante, erori).
(Conform manualului ,Topografie"Editura CONSPRESS 2011 autor l\1anuela Nicolae Posescu
(pag.75-80))

15 
 Masurarea Paralactica a distantelor

Principiul de determinare paralactica a distantelor consta in masurarea unghiului orizontal sub

care se vede o mira orizontala de lungime constanta, cu un teodolit de precizie.

21
22
23
24
5. Procedee pentru calculul suprafetelor (detasari, parcelari).

 
25
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
  

 
6. Proiecția Stereografică 1970
In luna Septembrie anul 1971, prin Decretul Nr. 305, se stabilea că “ lucrările geodezice
topo-fotogrametrice și cartografice necesare economiei naționale se execută in proiecția
stereografică 1970 și sistemul de referinta pentru cote la Marea Neagra 1975”.

Date referitoare la Proiecția Stereografică 1970 :

a. Este o proiecție azimutală oblică, cvasistereografică, conformă

b. Menține elipsoidul de referință Krasovski 1940, orientat la Pulkovo. El are parametrii :
Semiaxa mare : a = 6 378 245.000 m
Turtirea geometrică : f = 1 / 298.3
c. Polul proiecției, Q0 numit și “Centrul Proiecției” are următoarele coordonate geografice :
φ0 = 46° [ Latitudine Nord (fi)] și λ0 = 25° [ Longitudine Est Greenwich(lamdha) ] și
coordonatele rectangulare plane x = 500000 m și y = 500000 m .
d. Reprezentarea întregii țări se face pe un singur plan de proiecție secant, care are un cerc
de deformație nulă, cu raza = 201.718 km
e. Deformația liniară variază funcție de departarea de Polul proiecției Q0, de la -25.0 cm/km
la +65 cm/km la distanța de 380 km față de acest punct, iar deformația areolară variază
în funcție de depărtarea față de Polul proiecției Q0 , de la -5 m²/ha în polul proiecției și
+12.76 m²/ha la distanța de 380 km față de acest punct :

f. Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane are ca origine imaginea plană a

punctului central , axa Ox are sensul pozitiv spre Nord , iar axa Oy are sensul pozitiv spre
Est. Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent in Polul proiecției Q0, într-un
plan secant paralel cu acesta, se utilizează coeficientul :
 g. Coeficientul de revenire la scara normală, de la planul secant la cel tangent este :

Proiectia Stereo 1970 deformeaza ariile si distantele, functie de departarea acestora de polul proiectiei,
nu si unghiurile.

7. Aparatura GPS. Notiuni generale

I. STRUCTURA SISTEMULUI GPS

Satelitul artificial este un corp creat de ştiinţa şi tehnologia umană, care este lansat pe o
orbită în jurul unui corp ceresc şi evoluează pe această orbită conform legilor mecanicii cereşti.

Sistemul GPS este conceput din 3 segmente principale

I. segmentul spaţial:
o sateliţii sistemului;
o semnalul transmis de sateliţi;
II. segmentul de control:
o staţiile de control
o staţiile master;
III. segmentul utilizator:
o aparatura utilizată.

Primele două segmente se află în exclusivitate sub controlul realizatorului sistemului

(DoD-Departament of Defense - Departamentul Apărării - USA)
 II. SISTEME DE TIMP

Procesul periodic Sistemul de timp

Rotatia Pamantului
Revolutia pamantului
Oscilatii atomice
Calendare : Calendarul Julian si Calendarul Gregorian
Timp Universal [TU]
Timp Sideral Greenwich [GMST]
Timp Dinamic Baricentric [TDB]
Timp Dinamic Terestru [TDT]
Timp Atomic International [TAI]
Timp Universal Coordonat [UTC]
Timp GPS [GPST]

III. SISTEME DE REFERINTA UTILIZTE

Sisteme de referinţă inerţiale şi sisteme de referinţă neinerţiale

Sistemele de referinţă inerţiale

- originea: baricentru;
- sunt in repaos in raport cu Soarele;
- se supun mecanicii newtoniene;
- descrierea miscarii satel. cu orbite inalte.

Sistemele de referinţă neinerţiale

- originea: geocentru;
- sunt in repaos in raport cu Pamantul;
- se supun mecanicii relativiste;
- descrierea miscarii satel. cu orbite joase . Exemple : WGS84 (World Geodedic System-1984;
ITRF(Internation Terrestrial Reference Frame ); ETRS89 (European Terrestrial Reference
Frame-1989)

IV. CLASIFICAREA SATELITILOR ARTIFICILI

1. Funcţie de destinaţie
a) sateliţi cu destinaţie ştiinţifică (meteo, teledetecţie, ş.a.);
b) sateliţi de comunicaţie;
c) sateliţi de navigaţie;
d) sateliţi geodezici;
e) sateliţi militari.
2. Funcţie de direcţia de mişcare în raport cu sensul de rotaţie a Pământului
a) sateliţi cu mişcare directă;
b) sateliţi cu mişcare retrogradă.
3. Funcţie de poziţia orbitei în raport cu axa de rotaţie a Pământului
a) sateliţi cu orbită polară;
b) sateliţi cu orbită ecuatorială;
c) sateliţi cu orbită înclinată.
4. Funcţie de perioada de rotatie a satelitilor
a) sateliţi sincroni (geostaţionari): T=24h;
b) sateliţi subsincroni: T ≠ 24h.
5. Funcţie de altitudinea orbitei
a) sateliţi cu orbită foarte joasă: 100 ÷ 1000 Km;
b) sateliţi cu orbită joasă: 1000 ÷ 5000 Km;
c) sateliţi cu orbită medie: 5000 ÷ 20000 Km;
d) sateliţi cu orbită înaltă: 20000 ÷ 36000 Km.

V. DIFUZAREA ORBITELOR SATELITILOR

Efemeridele – elemente care definesc orbita perturbata a unui satelit.

1.) Almanah;
2.) Efemeride actuale (difuzate); “broadcast ephemeris”
3.) Efemeride precise (post-calculate). “precise ephemeris”

VI. METODE DE DETERMINARE A POZITIEI

Introducere
• Determinarea poziţiei;
• Observaţiile satelitare > semnale satelitare din domeniul microundelor;
• Extragerea informaţiilor;
• Sateliţii au un rol activ;
• Receptoarele – receptioneaza/decodifica; extragerea informaţiilor – prin corelare semnal
satelitar cu semnalul-replica propriu.

6.1. Structura de principiu a semnalului satelitar

• Semnalul satelitar : este compus în general dintr-o undă purtătoare pe care sunt mixate
(modulate) alte componente. Acest semnal este transmis pe una sau mai multe frecvenţe (lungimi
de undă). In figura de mai jos este prezentat un astfel de semnal tipic sateliţilor de navigaţie
transmis pe două frecvenţe.
- Componente:
- undele purtătoare;
-două tipuri de coduri modulate pe undele purtatoare;
-mesajul de navigaţie transmis de satelitul respectiv.
• Codurile transmise de satelit servesc la extragerea cu o acurateţe ridicată (funcţie de
tipul de cod disponibil în receptorul de la sol) a informaţiilor modulate pe unda
purtătoare. Această operaţie are loc prin corelarea codurilor recepţionate cu cele
generate de către receptorul satelitar.

6.2. Clasificarea metodelor de determinare a poziţiei

1. Funcţie de originea sistemului de axe de coordonate ales:
• poziţionare absolută ("point positioning" - engl.)- originea este în geocentru; In acest caz se
obţine vectorul de poziţie în raport cu geocentrul.
• poziţionare relativă - originea aleasă arbitrar, în unul din punctele de determinat. In acest caz se
obţine vectorul relativ de poziţie în raport cu originea aleasă.
• poziţionare diferenţială - o metodă ce combină poziţionarea absolută şi relativă.
2. Funcţie de tipul observaţiilor extrase din semnalul satelitar şi utilizate în poziţionare:
• poziţionare cu coduri - folosind corelarea semnalului recepţionat cu codul propriu generat de
receptor;
• poziţionare cu faza purtătoarei - folosind măsurători ale fazei purtătoarei ("cycles");
• poziţionare Doppler - folosind măsurători ale variaţiei fazei purtătoarei.
3. Funcţie de momentul în care se determină poziţia:
o poziţionare în timp real - poziţia este determinată în momentul
efectuării observaţiilor satelitare;
o poziţionare în mod post-procesare - poziţia este determinată la un anumit interval
de timp după momentul efectuării observaţiilor
satelitare.
4. Funcţie de starea de mişcare a receptorului:
o poziţionare statică - receptorul se află în repaos;
o poziţionare cinematică - receptorul se află în mişcare;
o poziţionare combinată - poziţia receptorului alternează de la starea de repaos la
starea de mişcare şi invers.
6.3. Poziţionare absolută
6.3.1 Poziţionare absolută cu ajutorul codurilor
6.3.1.1 Modelul nelinear al poziţionării cu ajutorul codurilor
Pe baza codurilor (de exemplu C/A, P,sau Y, în cap.5) se poate determina ca
“observaţie” (măsurătoare) distanţa satelit-receptor, denumită şi pseudo-distanţă (PRj
Acest lucru se realizează prin corelarea codului transmis de satelit cu replica sa
generată de receptorul de la sol.
Realizarea corelării codurilor este afectată de erorile ceasurilor satelitului (Δj) şi
receptorului ( Δ In capitolul precedent s-a prezentat modul de determinare a corecţiei ceasului
satelitului pe baza mesajului de navigaţie.
VII. SEGMENTUL UTILIZATOR
 VIII. COEFICIENTII DE PRECIZIE

PDOP se numeşte Coeficient de Precizie a Poziţiei 3D (Position Dilution Of Precision).

HDOP - Horizontal DOP - Coeficientul de Precizie a Poziţiei Orizontale;
VDOP - Vertical DOP - Coeficient de Precizie a Poziţiei Verticale;
TDOP - Time DOP - Coeficient de Precizie a determinării Timpului
Efectul cumulat în determinarea pozitiei 3D şi a timpului se numeşte
GDOP – Geometry Dilution of Precision - Coeficient Geometric de Precizie :
GDOP = [(PDOP)2 + (TDOP)2] 1/2 (7.17)
sau în general,
GDOP = [urma(ATA)-1]1/2
In mod analog valorii ce caracterizează precizia poziţiei absolute a fost introdus un
indicator ce caracterizează precizia de poziţionare relativă, funcţie de geometria constelaţiei de
sateliţi. Acest indicator a fost denumit RDOP - Relative Dilution of Precision = Coeficient de
precizie relativă [Goad 1988]:
RDOP = [urma(A*TA*)-1]1/2

IX. Măsurători diferenţiale (DGNSS) şi RTK (Real Time Kinematic)

O determinare cinematică îmbunătăţită pentru un singur punct şi în timp real se obţine

prin măsurători diferenţiale. La această metodă sunt folosite două receptoare, unul care este ţinut
fix într-o staţie de referinţă cu coordonate cunoscute şi al doilea este mobil, efectuîndu-se
concomitent măsurători de distanţe spre minimum 4 sateliţi identici.
În concepţia iniţială, erau calculate poziţiile punctelor atât în staţia de referinţă, cât şi
pentru receptorul mobil. În staţia de referinţă se comparau rezultatele obţinute, cu cele cunoscute
şi se determinau corecţii, care apoi erau transmise spre receptorul mobil. Pentru creşterea
potenţialului de precizie, astăzi, în staţia de referinţă sunt calculate distanţele din coordonate
cunoscute ale staţiei şi coordonatele sateliţilor, care apoi sunt comparate cu cele măsurate.
Corecţiile deduse, sunt transmise în timp real spre receptorul mobil, unde sunt corelate
corespunzător măsurătorile de distanţe efectuate cu coduri. Precizia de poziţionare este de câţiva
metri/decimetri. Pentru a asigura accesul unui număr căt mai mare de utilizatori, la aceste
corecţii, era necesară o standardizare a unui format unic pentru transmiterea datelor. În acest
context s-a impus Formatul – RTCM (Radio Technical Commission for Maritim Services
Format) sub diferite versiuni.

Principiile poziţionării D-GNSS şi RTK

Poziţionarea absolută diferenţială este o tehnică de poziţionare prin care se determină
poziţia unui receptor, de regulă mobil (B), pe baza observaţiilor directe spre sateliţi şi a unor
corecţii (diferenţiale) transmise (în timp real) de la un alt receptor (A) fix, numit şi receptor-bază.
Pseudodistanţele măsurate de receptorul mobil (B) sunt corectate pe baza
corecţiilor diferenţiale obţinute de la receptorul bază, iar apoi are loc o poziţionare absolută
(punctuală). Aceste corecţii diferenţiale îmbunatăţesc precizia de poziţionare.
Corecţiile transmise de receptorul-bază pot fi:
a) corecţii de pseudodistanţe (PRC-Pseudo-Range-Corrections, engl.);
b) corecţii de variaţie a pseudodistanţelor (RRC-Range Rate Corrections, engl.).
Metoda DGPS (Differential GPS) este larg aplicată azi în special în aplicaţii
negeodezice (transporturi, navigaţie, turism, ş.a.). Există sisteme DGPS cu diverse precizii
de poziţionare între care şi sisteme DGPS cu precizie de poziţionare centimetrică.
Sistemul de navigaţie diferenţială(D-GNSS) şi/sau cinematică în timp real (RTKReal Time
Kinematic) îndeplineşte următoarele funcţii principale:
- colectarea corecţiilor diferenţiale sau/şi RTK de la unul sau mai multe receptoare GNSS
(de regulă, staţii permanente);
- realizarea legăturilor de comunicaţie de la receptor la calculator şi invers;
- procesarea datelor primare – generarea corecţiilor diferenţiale şi/sau RTK, cu ajutorul
sistemului de calcul;
- transmiterea corecţiilor diferenţiale generate folosind internetul (protocol TCP/IP,
HTTP);
- recepţia corecţiilor diferenţiale de către receptoarele GNSS mobile folosind internetul
(protocol TCP/IP, HTTP) şi alte sisteme de comunicaţie în timp real (GSM, GPRS etc.);
- administrarea datelor transmise/recepţionate la/dinspre difuzorul de servicii DGNSS şi
RTK.

8. Destinaţiile şi categoriile de folosinţă ale terenurilor, destinaţiile

construcţiilor şi tipurile de proprietate.(Conform Cadastru General si Cadastrele de
specialiatate, Editura MATRIX ROM Bucuresti 2005, Autori Gheorghe Tamaioaga si Daniela
Tamaioaga)

Destinatiile terenurilor :

1. Terenuri cu Destinatie Agricola TDA

2. Terenuri cu Destinatie Forestiera TDF
3. Terenuri aflate permanent sub ape TDH
4. Terenuri aflate in Intravilane TDI
5. Terenuri cu Destinatii Speciale TDS
6. Terenuri Neprodutive TDN
 Categorii de folosinta a terenurilor :

1. Arabil A
2. Pasuni P
3. Fanete F
4. Vii V
5. Livezi L
6. Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD
7. Terenuri cu ape si ape cu stuf H si Hs
8. Neproductiv N
9. Drumuri si Cai Ferate DR si CF
10. Constructii si alte terenuri C si Cat
 

Nr. Simbol
Categoria de folosinţă Subcategoria de folosinţă
crt. (cod)
1 Terenuri cu construcţii construcţii C
curţi şi construcţii CC
diguri CD
cariere CA
parcuri CP
cimitire CI
terenuri de sport CS
pieţe şi târguri CT
pajişti şi ştranduri CPJ
taluzuri pietruite CTZ
fâşie de frontieră CFF
exploatări miniere şi petroliere CMP
alte terenuri cu construcţii CAT
2 Arabil arabil propriu-zis A
pajişti cultivate AP
grădini de legume AG
orezării AO
sere AS
solarii şi răsadniţe ASO
căpşunării AC
alte culturi perene AD
3 Păşuni păşuni curate P
păşuni împădurite PP
păşuni cu pomi fructiferi PL
păşuni cu tufărişuri şi mărăciniş PT
4 Fâneţe fâneţe curate F
fâneţe cu pomi fructiferi FL
fâneţe împădurite FPF
fâneţe cu tufărişuri şi mărăciniş T
5 Vii vii V
vii nobile VN
vii hibride VH
plantaţii hamei VHA
pepiniere viticole P
 6 Livezi livezi clasice L
livezi intensive şi superintensive LI
livezi plantaţii arbuşti LF
plantaţii dud LD
pepiniere pomicole LP
Păduri şi alte terenuri de vegetaţie
7 păduri PD
forestieră
perdele de protecţie PDP
tufărişuri şi mărăcinişuri PDT
răchitării PDR
pepiniere silvice PDPS
8 Terenuri cu ape ape curgătoare HR
lacuri şi bălţi naturale HB
lacuri de acumulare HA
amenajări piscicole HP
ape cu stuf HS
canaluri HC
marea teritorială HM
9 Drumuri şi căi ferate autostrăzi DA
drumuri naţionale DN
drumuri judeţene DJ
drumuri comunale DC
străzi şi uliţe DS
drumuri de exploatare (agricole, silvice, petroliere,
DE
industriale etc.)
drumuri şi poteci turistice DT
căi ferate DF
10 Terenuri neproductive nisipuri zburătoare NN
bolovănişuri, stâncării, pietrişuri NB
râpe, ravene, torenţi NR
sărături cu crustă NS
mocirle şi smârcuri NM
gropi împrumut, deponii NG
halde NH

Destinatiile constructiilor :

1. Locuinte CL
2. Constructii Administrative si Social-culturale CAS
3. Constructii Industriale si Edilitare CIE
4. Constructii Anexa CA

Nr. crt. Destinaţia clădirii Simbol (cod)

1 Construcţii de locuinţe CL
2 Construcţii administrative CADM
3 Construcţii financiar bancare CFB
4 Construcţii comerciale CCOM
5 Construcţii pentru cult CCLT
6 Construcţii pentru cultură CCUL
7 Construcţii pentru învăţământ CINV
8 Construcţii pentru sănătate CSAN
9 Construcţii şi amenajări sportive CSPO
10 Construcţii pentru agrement CAGR
11 Construcţii sociale CSOC
12 Construcţii industriale CIND
13 Construcţii de monumente, ansambluri istorice CMASI
14 Construcţii turistice CTUR
15 Construcţii metrou CMET
16 Construcţii edilitare CEDIL
17 Construcţii anexe CA
18 Construcţii industriale şi edilitare CIE
19 Construcţii administrative şi sociale CAS
9. Întocmirea documentaţiilor cadastrale care stau la baza Înscrierii În cartea
funciară a actelor şi faptelor juridice. (Conform Ordinlui 634/2006, Cap.I si II )

Art. 2. - (1) Documentaţiile cadastrale, denumite în continuare documentaţii, stau la baza

înscrierii în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la:
a) imobile care necesită documentaţie pentru prima înscriere;
b) imobile care necesită documentaţie pentru dezlipire;
c) imobile care necesită documentaţie pentru alipire;
d) imobile care necesită documentaţie pentru înscrierea unei construcţii definitive,
pe un teren înscrisă în cartea funciară;
e) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea limitei de proprietate;
f) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea suprafeţei;
g) imobile care necesită documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor
dreptului de proprietate;
h) imobile care necesită documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare
pierdute, distruse sau sustrase;
(2) Prin documentaţii se realizează identificarea, măsurarea şi descrierea imobilelor, la data
întocmirii lor şi se asigură înregistrarea actelor şi faptelor juridice referitoare la acestea.

CAPITOLUL 2

Dispoziţii cu privire la întocmirea documentaţiilor

Art. 3. - (1) Documentaţiile se întocmesc într-un dosar unic, ce include atât partea tehnică
necesară recepţiei cadastrale cât şi actele juridice necesare înscrierii în cartea funciară.
(2) După recepţia cadastrală şi înscrierea documentaţiilor în cartea funciară beneficiarului i se
eliberează încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare şi planul de
amplasament şi delimitare a imobilului.
Art. 4. - (1) Realizarea documentaţiilor necesare înscrierii în cartea funciară a actelor şi/sau
faptelor juridice referitoare la imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) literele a), d), e), f), g) şi h)
din prezentul regulament presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) stabilirea amplasamentului imobilului;
b) realizarea lucrării de către persoană autorizată, care
presupune documentarea tehnică, execuţia lucrărilor de teren
şi birou, elaborarea documentaţiilor;
c) depunerea documentaţiilor, la oficiul de cadastru şi publicitate
imobiliară (denumit în continuare oficiu teritorial) sau la biroul de
cadastru şi publicitate imobiliară (denumit în continuare birou
teritorial) şi înregistrarea în Registrul General de Intrare;
d) recepţia documentaţiilor, cu înregistrarea în registrul cadastral al
imobilelor, denumit în continuare index cadastral, recepţia
cadastrală, transmiterea documentaţiei asistentului-registrator;
e) înscrierea în cartea funciară.
(2) Întocmirea şi înscrierea documentaţiilor în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice
prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) presupune parcurgerea etapelor prevăzute la art. 4 alin. (1),
cu precizarea că recepţia documentaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) se finalizează cu
transmiterea acestora persoanei autorizate sau beneficiarului urmând ca înscrierea în cartea
funciară a dezlipirii sau alipirii să se efectueze după întocmirea actului autentic.

Art. 5. - (1) Identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuţiei lucrărilor

şi constă în:
 a) pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice aflate la prima înscriere,
proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului
imobilului pe limite naturale sau convenţionale, în vederea efectuării măsurătorilor, înainte de
efectuarea măsurătorilor este obligatorie materializarea punctelor ce definesc limitele imobilului
de către persoana autorizată în prezenţa proprietarului, cu picheţi de metal, ţăruşi de lemn sau
prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se efectuează doar la solicitarea
proprietarului.
b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice ulterioare primei înscrieri
ce necesită întocmirea unei documentaţii, proprietarul împreună cu persoana autorizată, pe baza
documentelor existente precum documentaţii cadastrale, extrase de carte funciară pentru
informare, planuri de amplasament şi delimitare, verifică şi validează amplasamentul conform
datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele imobilului se efectuează doar la
solicitarea proprietarului.
(2) În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza
identificarea amplasamentului şi limitele acestuia, în conformitate cu elementele tehnice
conţinute în actele de proprietate, puse la dispoziţie de proprietar, persoana autorizată, nu
realizează documentaţia.
(3) Proprietarul suportă costurile aferente materialului şi manoperei operaţiunilor de
materializare a limitelor imobilului.
(4) Materializarea limitelor bunului imobil, conform actelor de proprietate prezentate de
proprietar, este în responsabilitatea persoanei autorizate care execută lucrarea.

Art. 6. - Documentarea tehnică constă în:

a) analizarea situaţiei existente, conform datelor şi documentelor deţinute de proprietar;
b) solicitarea de informaţii aflate în baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial
conform anexei nr. 1 (inventare de coordonate, planuri de încadrare în zonă, plan parcelar,
ortofotoplan, coordonatele punctelor de vecinătate, extras de carte funciară pentru informare,
copii ale proceselor verbale de punere în posesie şi schiţele anexe ale acestora în cazul imobilelor
dobândite în baza legilor proprietăţii);
c) stabilirea termenului de realizare a lucrărilor.

Art. 7. - (1) Execuţia lucrărilor constă în:

a) măsurători pentru realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi ridicare în sistem
naţional de proiecţie Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe
limita şi în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări şi validări ale datelor existente.
Punctele reţelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general, prin ţăruşi metalici în intravilan şi ţăruşi de lemn în extravilan, a căror
descriere topografică trebuie să se regăsească în documentaţie. Acestea vor fi vopsite cu vopsea
roşie.
b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea în vedere:
- limitele imobilelor să se determine la jumătatea grosimii gardului, cu excepţia cazurilor
în care cei doi proprietari vecini indică altceva; în anexa nr. 11 la rubrica menţiuni, punctul "A.
Date referitoare la teren", se va nota dacă imobilul este sau nu împrejmuit;
- pentru construcţiile situate în interiorul imobilelor să se determine limitele construcţiilor
permanente la nivelul solului.
Se va calcula suprafaţa construită desfăşurată, stabilită conform prevederilor Codului
fiscal, prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca
locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite. Această suprafaţă se va nota în anexa nr.
11 la rubrica menţiuni, punctul "B. Date referitoare la construcţii".
 c) prelucrarea datelor.
d) elaborarea documentaţiilor, prin redactarea şi întocmirea dosarului lucrării în
format analogic şi digital.
(2) Erorile admise sunt:
Eroarea de identificare a punctului de contur:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 10 cm
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 30 cm.
Eroarea poziţiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm.
(3) Eroarea de poziţie absolută a punctelor, incluzând erorile menţionate la aliniatul (2)
şi erorile punctelor reţelei geodezice de sprijin, nu va depăşi:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 20 cm
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 40 cm.
(4) În cazul realizării măsurătorilor într-un sistem local de coordonate, cu integrarea în
sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970 cu ajutorul unor puncte determinate grafic,
conform articolului 23 aliniatul (2), eroarea de poziţie absolută a punctelor nu va depăşi ± 1,50
m.

Art. 8. - (1) Depunerea documentaţiei la oficiile teritoriale/birourile teritoriale se face de către

proprietar sau de persoana autorizată în numele proprietarului, în cazurile prevăzute la art. 2 lit.
a), d), e), f), g) şi h), conform cererii de înscriere prevăzută în anexa nr. 2.
(2) În cazurile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din prezentul regulament, se transmite
oficiilor teritoriale/birourilor teritoriale cererea de înscriere, de către biroul notarului public, în
numele proprietarului şi a persoanelor interesate, pe baza documentaţiei recepţionate potrivit
cererii întocmite conform anexei nr. 3.
(3) Depunerea documentaţiei se face direct la sediul oficiului teritorial/biroului teritorial,
prin poştă sau prin alte mijloace electronice (Internet), ataşându-se dovada plăţii tarifului.
(4) Înregistrarea cererii se realizează la compartimentul registratură din cadrul oficiului
teritorial/biroului teritorial şi constă în:
a) preluarea documentaţiei, verificarea existenţei documentelor menţionate în cerere şi
înregistrarea în Registrul General de Intrare;
b) verificarea tarifelor de recepţie şi înscriere în cartea funciară a documentaţiei achitate
şi transmiterea documentaţiei compartimentului de cadastru şi publicitate imobiliară.
(5) Tariful de recepţie şi/sau de înscriere în cartea funciară se achită la depunerea cererii
de recepţie/înscriere.
(6) Dacă la verificarea pieselor din dosar sau la verificarea tarifului se constată lipsa unor
piese sau unele neconcordanţe, cererea nu se înregistrează în Registrul General de Intrare şi se
returnează solicitantului, în vederea completării.

Art. 9. - Preluarea şi înregistrarea documentaţiilor în indexul cadastral, întocmit conform anexei

nr. 4, se realizează de angajatul căruia i s-a repartizat lucrarea.

Art. 10. - (1) Recepţia cadastrală constă în:

a) verificarea conţinutului documentaţiei;
b) verificarea existenţei în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit
documentaţia şi valabilitatea autorizaţiei;
c) verificarea concordanţei între persoana autorizată care a întocmit documentaţia, cea
care solicită recepţia şi cea menţionată în declaraţia pe proprie răspundere întocmită conform
anexei nr. 5;
d) localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, cu verificarea
corectitudinii încadrării limitelor acestuia;
 e) verificarea modului de calcul al suprafeţelor;
f) corespondenţa între atributele descriptive şi elementele grafice;
g) alocarea numărului cadastral în indexul cadastral, dacă documentaţia este corectă.
În cazul în care se consideră necesar, OCPI/ANCPI poate efectua verificări pe teren, cu privire la
corectitudinea întocmirii documentaţiei de către persoana autorizată.
După alocarea numărului cadastral, consemnarea recepţiei documentaţiei cadastrale va consta în
aplicarea parafei OCPI, conform anexei nr. 6.
(2) În cazul în care documentaţia este incompletă, se întocmeşte referatul de
completare cu toate datele, documentele sau informaţiile care lipsesc sau care necesită
refacere/modificare, împreună cu motivaţiile corespunzătoare, conform anexei nr. 7. Nu pot fi
folosite ca motivaţii documente, date şi informaţii care nu au fost furnizate la cererea persoanei
autorizate, de oficiul sau biroul teritorial. Referatul de completare se înaintează
compartimentului de registratură din biroul teritorial în vederea transmiterii persoanei autorizate
pentru rezolvare şi spre ştiinţă proprietarului, în termenul specificat expres în referat, cu adresă
de înaintare conform anexei nr. 8. Acesta se va emite o singură dată pentru un dosar depus spre
recepţie sau înscriere în cartea funciară.
(3) Documentaţia recepţionată se transmite de către angajatul căruia i s-a repartizat
lucrarea, asistentuluiregistrator, iar în cazul dezlipirilor sau alipirilor persoanei autorizate
sau beneficiarului.
(4) Dacă documentaţia nu a fost recepţionată datorită nerespectării prevederilor cu
privire la convocarea pentru lămuriri sau depăşirii termenului stabilit prin referatul de
completare, sau a fost întocmită incorect persoana care a verificat documentaţia completează
nota de respingere din referatul de completare şi o transmite împreună cu documentaţia,
asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere.
Prin documentaţie întocmită incorect se înţelege:
a) integrarea imobilului în sistemul reţelei geodezice de referinţă şi ridicarea punctelor de
detaliu pe bază de măsurători greşite;
b) calcule efectuate greşit;
c) neconcordanţe între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi
delimitare şi cele existente pe teren.
(5) Angajatul oficiului teritorial nu poate recepţiona documentaţiile al căror beneficiar
este el sau soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul III inclusiv, persoanele juridice la care el
sau una din persoanele menţionate anterior deţin calitatea de
Acţionari/asociaţi/directori/administratori, precum şi documentaţiile întocmite de el anterior
dobândirii calităţii de salariat al instituţiei, de persoane fizice autorizate cu care este soţ/soţie,
rudă sau afin până la gradul III inclusiv, sau de persoane juridice autorizate la care el sau una din
persoanele menţionate anterior deţin calitatea de acţionari/asociaţi/directori/administratori.
(6) În cazul în care se află în una din situaţiile menţionate la alin. (5) angajatul oficiului
teritorial este obligat să se abţină şi să înştiinţeze de îndată, în scris, conducerea instituţiei, pentru
repartizarea lucrării unei alte persoane.
(7) Angajaţilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ai oficiilor
teritoriale, precum şi ai Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi
Teledetecţie le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate, documentaţii
cadastrale sau să deţină calitatea de acţionari/asociaţi/directori/administratori la persoane juridice
autorizate în domeniu.
 10. Categoriile de lucrări pentru care se execută recepţia de către oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară. (Conform ORDINUL 108 din 29.03.2010, Art.13 )
(3) Categoriile de lucrări de specialitate care se recepţionează de oficiile teritoriale sunt:
a) reţele de sprijin şi de îndesire, care se execută pe teritoriul unui singur judeţ;
b) planurile şi hărţile analogice sau digitale la scări mai mari sau egale cu 1:5000;
c) planurile şi hărţile analogice sau digitale la scări mai mici decât 1:5000, care se
execută pe teritoriul unui singur judeţ;
d) documentaţiile topografice, conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu
modificările şi completările ulterioare;
e) elementele de geodezie, de cartografie şi de cadastru general din lucrările de
specialitate pentru realizarea sistemelor informaţionale specifice domeniului de activitate;
f) planurile topografice, suport al documentaţiilor planurilor urbanistice generale, al
planurilor urbanistice zonale, al planurilor urbanistice de detaliu;
g) planurile topografice necesare întocmirii documentaţiei de autorizare a lucrărilor de
construire şi de desfiinţare, precum şi a altor planuri cu suprafaţa mai mică de 100 ha în
extravilan şi 10 ha în intravilan;
h) conţinutul topografic al expertizelor judiciare în specialitatea topografie, geodezie
şi cadastru, la solicitarea instanţelor de judecată;
i) documentaţiile tehnice rezultate în urma execuţiei lucrărilor de cadastru general,
conform prevederilor art. 22.
(4) Recepţia este obligatorie pentru toate categoriile de lucrări de specialitate cuprinse
la art. 9 alin. (2) şi (3), indiferent de sursa lor de finanţare.
ART. 22
(1) Recepţia documentaţiilor tehnice rezultate în urma execuţiei lucrărilor de cadastru
general se realizează de o comisie de recepţie numită prin ordin al directorului general al
Agenţiei Naţionale.
(2) În scopul realizării recepţiei documentaţiei tehnice rezultate în urma execuţiei
lucrărilor de cadastru general, executantul predă la oficiul teritorial documentaţiile
cadastrale care compun lucrarea întocmită conform prevederilor specificaţiilor tehnice din
caietele de sarcini ale lucrărilor pentru introducerea cadastrului general.
(3) Recepţia cantitativă şi calitativă a lucrărilor de cadastru general se finalizează
prin procesul-verbal de recepţie şi un raport al comisiei de recepţie.

11. Conditii de autorizare pentru persoane fizice. (Conform Ordinlui 107/2010)

Art. 5. - Pot solicita autorizarea persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de studii şi de
vechime stabilite pentru una dintre categoriile A, B, C, D sau E, prevăzute în anexa nr. 1.
ANEXA Nr. 1 la regulament
Conditii minime de autorizare pentru persoane fizice

Categoria Studii Domeniul Vechimea

de minimă în
autorizare specialitate
(ani)

D Studii universitare de SUL Geodezie, cadastru, topografie, 7

licenţă cartografie, topografie minieră
A Studii universitare de SUL Geodezie, cadastru, topografie, 3
licenţă/Studii cartografie, topografie minieră
superioare de scurtă SSSD Geodezie, cadastru, topografie, 5
durată cartografie, topografie minieră sau
studii echivalente

B Studii universitare de SUL Geodezie, cadastru, topografie, 2

licenţă/Studii cartografie, topografie minieră
superioare de scurtă SSSD Geodezie, cadastru, topografie, 3
durată cartografie, topografie minieră sau
studii echivalente

Studii postliceale - Cadastru, topografie, cartografie, 4

topografie minieră

Studii medii de - Cadastru, topografie, cartografie, 4

specialitate topografie minieră

Studii de reconversie SUL, Cadastru, topografie, cartografie, 3

profesională SSSD topografie minieră

C Studii universitare de SUL Cadastru, topografie, cartografie, 1

licenţă/Studii topografie minieră
superioare de scurtă Alte specialităţi + 3 semestre în 2
durată specialităţile cadastru, topografie,
cartografie

SSSD Cadastru, topografie, cartografie, 1

topografie minieră sau studii
echivalente

Studii postliceale - Cadastru, topografie, cartografie, 2

topografie minieră

Alte specialităţi + cursuri de 3

reconversie profesională

Studii medii de - Cadastru, topografie, cartografie, 3

specialitate topografie minieră

Studii de reconversie SUL, Cadastru, topografie, cartografie, 2

profesională SSSD topografie minieră

E Minimum studii medii - Cursuri de pregătire profesională

organizate/recunoscute de
ANCPI/OCPI

SUL - studii universitare de licenţă

SSSD - studii superioare de scurtă durată
12. Tipuri de lucrări ce pot fi executate de către persoanele autorizate. (Conform
Ordinlui 107/2010, Cap. II, Art.4 )

(2) Persoanele fizice autorizate în categoria A pot executa următoarele tipuri de lucrări de
specialitate:
b. cele prevăzute la alin. (3) si (4);
c. proiectarea si realizarea retelelor de sprijin pentru lucrările de specialitate;
d. proiectarea si realizarea lucrărilor de cadastru general;
e. realizarea si actualizarea hărtilor.

(3) Persoanele fizice autorizate în categoria B pot executa următoarele tipuri de lucrări de
specialitate:
1) cele prevăzute la alin. (4);
2) întocmirea planurilor de situatie necesare studiilor si proiectelor din
domeniul constructiilor, al urbanismului, al amenajării teritoriului, delimitarea unitătilor-
administrativ teritoriale;
3) executarea măsurătorilor necesare realizării sau actualizării sistemelor informationale
specifice domeniului de activitate;
4) întocmirea documentatiilor topografice privind stabilirea si evaluarea
terenurilor aflate în patrimoniul societătilor comerciale cu capital de stat, potrivit legii;
f. executarea măsurătorilor si a lucrărilor tehnice necesare întocmirii
documentatiilor privind exproprierea pentru utilitate publică;
g. proiectarea si realizarea retelelor de îndesire pentru lucrări de specialitate;
h. trasarea si materializarea pe teren a limitelor imobilelor si a
constructiilor.

(4) Persoanele fizice autorizate în categoria C pot executa următoarele tipuri de lucrări de
specialitate:
1) întocmirea planurilor de amplasament si delimitare;
2) întocmirea planurilor de situaŃie necesare studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate
de interes local;
3) întocmirea planurilor parcelare;
4) întocmirea documentatiilor de scoatere sau reintroducere din circuitul agricol a
terenurilor;
5) executarea lucrărilor topografice necesare punerii în posesie a titularilor prevăzuti de
legile fondului funciar.

(5) Persoanele fizice autorizate în categoria D pot executa următoarele tipuri de lucrări de
specialitate:
1) executarea si verificarea, în cadrul procesului de control intern al calitătii, a lucrărilor
din categoria A;
2) proiectarea, executarea si completarea retelelor geodezice de referintă;
3) proiectarea si realizarea lucrărilor de fotogrammetrie.

(6) Persoanele fizice autorizate în categoria E pot executa lucrări de specialitate numai la
nivelul unitătilor administrativ-teritoriale la care sunt angajate. Lucrările pe care le pot executa
sunt:
1) planuri parcelare,
2) planuri de situatie pentru studii de prefezabilitate si/sau fezabilitate si pentru retele
edilitare locale.
13. Drepturile si obligatiile persoanelor fizice autorizate. (Conform Ordinlui 107/2010,
Art.23-24 )

ART. 23
(1) Persoanele fizice autorizate au următoarele drepturi : DREPTURI
a) să desfăsoare activitatii în domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei si al
cartografiei;
b) să acorde asistentă tehnică în cadrul categoriilor de lucrări în care au primit
autorizarea;
c) să perceapă onorarii pentru activitătile de specialitate desfăsurate;
d) să îsi sustină la receptie lucrările de specialitate executate;
e) să depună si să ridice în numele beneficiarului lucrării de specialitate documentatiile
înregistrate la OCPI/ANCPI, în vederea avizării/receptiei;
f) să participe la licitatii;
g) să detină si să folosească stampila;
h) să se constituie în asociatii profesionale, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
i) să solicite si să primească date si informatii din arhiva OCPI/ANCPI, necesare
executării lucrărilor de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
j) să acorde asistentă tehnică, consultantă si să verifice lucrările realizate de persoane
autorizate pentru categoriile A, B sau C, în cazul persoanelor fizice autorizate în categoria D;
k) să ceară în numele beneficiarului lucrării de specialitate efectuarea oricărui serviciu de
către ANCPI/OCPI, dacă este împuternicit de acesta;
l) să refuze motivat realizarea unor lucrări de specialitate, ca urmare a solicitării în scris a
beneficiarului. Refuzul se formulează în scris, se înregistrează în registrul de evidentă a lucrărilor
realizate/refuzate si se transmite solicitantului.
(2) Persoanele fizice autorizate în categoria E nu beneficiază de drepturile
prevăzute la alin. (1) lit. c), f), k) si l).
ART. 24
(1) Persoanele fizice autorizate au următoarele obligatii : OBLIGATII
a) să respecte standardele, metodologiile, normele, regulamentele si instructiunile
elaborate de ANCPI, precum si celelalte dispozitii legale în vigoare;
b) să încheie conventie cu beneficiarul pentru executarea lucrărilor de specialitate,
conform prevederilor legale în vigoare;
c) să întocmească si să tină la zi un registru de evidentă a lucrărilor de
specialitate realizate/refuzate si un registru de evidentă a lucrărilor verificate, după caz, conform
anexei nr. 7;
d) să anunte în scris, în termen de 15 zile, ANCPI/OCPI despre orice modificare a
domiciliului fiscal si a datelor de contact înscrise în evidentele acestora;
e) să pună la dispozitia persoanelor împuternicite de ANCPI sau OCPI datele necesare
pentru verificarea activitătii la categoriile de lucrări în care au fost autorizate, precum si
registrele de evidentă a lucrărilor realizate/verificate;
f) să realizeze numai lucrări de specialitate din domeniile în care sunt autorizate;
g) să nu pretindă sau să nu încaseze alte onorarii decât cele stabilite potrivit legii si
regulamentelor ANCPI;
h) să păstreze minimum 3 ani lucrările de specialitate avizate/receptionate de către
OCPI/ANCPI, pe care să fie mentionate numărul de înregistrare la OCPI/ANCPI si numărul de
ordine din registrul propriu de evidentă a lucrărilor si adresele de motivare pentru lucrările
refuzate;
i) să se prezinte, în urma convocării, la sediul ANCPI/OCPI, la data si ora stabilite.
 Persoana convocată, aflată în imposibilitate de a se prezenta, comunică OCPI în scris, în timp
util, motivul neprezentării, astfel ca întâlnirea să poată fi reprogramată;
j) să refacă lucrările de specialitate executate, la solicitarea ANCPI/OCPI în termenul
stabilit;
k) să execute lucrări de specialitate cu aviz de executie si pe bază de documente si date
provenite din surse autorizate;
l) să nu aducă atingere probitătii si prestigiului profesional;
m) să nu refuze repetat si nejustificat executarea de lucrări de specialitate si să nu
conditioneze încheierea conventiilor pentru executarea lucrărilor de specialitate de stipularea
unor clauze inechitabile;
n) să detină certificat metrologic valabil pentru aparatura de măsurat utilizată, licente
pentru sistemul de programe pentru computere si procedurile de aplicare a lor furnizate odată cu
computerul sau separat;
o) să folosească stampila numai pentru lucrările de specialitate executate în
nume propriu.
(2) Persoanele fizice autorizate în categoria E nu au obligatiile prevăzute la alin. (1) lit. b),
c), g), m) si o).
(3) Persoanele fizice autorizate nu pot executa lucrări de specialitate pe
seama si în numele persoanei juridice neautorizate, cu exceptia persoanelor
fizice autorizate în categoria E, care pot executa lucrări de specialitate pentru
unitatea administrativ-teritorială angajatoare - primăria/consiliul local -, unde
sunt angajate.
(4) Persoanele fizice autorizate angajate în cadrul persoanelor juridice
autorizate completează în registrul de evidentă a lucrărilor realizate/refuzate
si în registrul de evidentă a lucrărilor verificate atât lucrările de specialitate executate în nume
propriu, cât si lucrările executate în numele persoanei juridice.
(5) Persoanele fizice autorizate sunt supuse controlului de către ANCPI/OCPI
o dată la 3 ani sau ori de câte ori este nevoie.

14. Răspunderea juridică şi sancţionarea persoanelor fizice autorizate. (Conform

Ordinlui 107/2010, Cap. IV )

CAP. IV
Răspunderea juridică si sancŃionarea persoanelor fizice si juridice
autorizate
ART. 39
(1) Persoanele fizice si juridice autorizate răspund civil, disciplinar, penal, după caz,
pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaŃiilor ce le revin, conform prezentului
regulament si legilor în vigoare.
(2) Răspunderea disciplinară a persoanei fizice sau juridice autorizate nu exclude
celelalte forme de răspundere juridică.
(3) Răspunderea disciplinară a persoanelor fizice sau juridice autorizate poate fi angajată
în următoarele cazuri:
a) nerespectarea dispoziŃiilor legale, a metodologiilor, a normelor tehnice, a
regulamentelor si a instrucŃiunilor elaborate sau avizate de ANCPI;
b) executarea lucrărilor de specialitate fără aviz de execuŃie sau pe bază de documente si
date provenite din surse neautorizate;
c) refuzul nejustificat de a executa lucrări de specialitate si/sau
condiŃionarea încheierii convenŃiilor de stipularea unor clauze inechitabile;
 d) condiŃionarea încheierii convenŃiilor cu beneficiarii lucrărilor de specialitate prin
clauze care stipulează prestaŃii suplimentare, care nu au legătură cu obiectul acestora sau care,
desi au legătură, în alte condiŃii, nu ar fi solicitate de beneficiar;
e) perceperea unor onorarii care depăsesc onorariile stabilite în conditiile Legii nr.
217/2007 pentru stabilirea criteriilor de bază a taxelor si tarifelor aferente elaborării, analizei si
verificării documentatiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole;
f) săvârsirea oricăror fapte de natură să aducă atingere onoarei, probităŃii si prestigiului
profesional;
g) neînregistrarea lucrărilor de specialitate/a solicitărilor în registrul de evidentă a
lucrărilor realizate/refuzate.
ART. 40
(1) Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate persoanele fizice si juridice sunt:
a) avertisment;
b) amendă de la 50 lei la 1.000 lei inclusiv;
c) suspendarea certificatului de autorizare pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
d) retragerea certificatului de autorizare.

(2) Punerea în aplicare a sancŃiunilor prevăzute la alin. (1) se face conform prevederilor
prezentului regulament, precum si altor prevederi legale în materie.
(3) Suma provenită din amenzile prevăzute la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul de
stat/bugetul local, potrivit prevederilor OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările si completările ulterioare.
ART. 41
Persoanele fizice si juridice autorizate sunt sancŃionate cu avertisment în
cazul primei abateri, în situaŃia în care nu se aplică sancŃiunea suspendării sau
a retragerii certificatului de autorizare.
ART. 42
(1) Persoana fizică autorizată este sancŃionată cu amendă de la 50 lei la 500 lei inclusiv, în
următoarele cazuri:
a) după primul avertisment;
b) pentru neîndeplinirea oricărei obligaŃii prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), d), g), j), l),
m) si n).
(2) Persoana fizică autorizată este sancŃionată cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei inclusiv, după
aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) sau pentru încălcări ale oricăror obligaŃii prevăzute la
art. 24 alin. (1) lit. c), e), h), k) si o).
ART. 44
Plata amenzilor care se cuvin bugetului de stat se face la CEC BANK - S.A ori la unităŃile
Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită la CEC BANK - S.A. sau la
casieriile autorităŃilor administraŃiei publice locale ori ale altor instituŃii publice abilitate să
administreze veniturile bugetelor locale.
ART. 45
(1) Dreptul persoanelor fizice sau juridice de a realiza lucrări de specialitate se suspendă în
următoarele cazuri:
a) când împotriva persoanei fizice sau juridice autorizate s-a dispus sancŃiunea
disciplinară de suspendare a dreptului de a realiza lucrări de specialitate, pe o perioadă de la o
lună la 3 luni;
b) în caz de pierdere sau distrugere a certificatului de autorizare si/sau a stampilei, până
la refacerea acestora;
c) în caz de incapacitate temporară de muncă, constatată în condiŃiile legii, pe durata
existenŃei acesteia;
 d) pe o perioadă de o lună, în caz de neplată a amenzii, după 30 de zile de la data
comunicării procesului-verbal de constatare;
e) pe o perioadă de la o lună la 3 luni, în cazul neprezentării nemotivate la convocarea
OCPI;
f) pe o perioadă de o lună de la data constatării, în cazul nerespectării prevederilor art. 39
alin. (3) lit. d);
g) pe o perioadă de 3 luni de la data constatării, pentru nerespectarea prevederilor art. 24
alin. (1) lit. o).
(2) Suspendarea durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.
(3) Prevederile alin. (1) lit. e) se aplică si persoanelor juridice autorizate, care au angajate
persoane fizice sancŃionate pentru lucrările de specialitate executate în numele persoanei
juridice autorizate.
(4) La identificarea unor modificări efectuate de persoana fizică sau juridică autorizată în
documentele recepŃionate de OCPI/ANCPI, ulterior recepŃiei, se aplică sancŃiunea suspendării
certificatului pe o perioadă de 3 luni, indiferent de data constatării faptei.
(5) Întocmirea documentaŃiilor fără executarea măsurătorilor la teren se sancŃionează cu
suspendarea certificatului de autorizare pe o perioadă de 3 luni, indiferent de data constatării
faptei.
(6) În cazul executării lucrărilor de specialitate fără încheierea convenŃiei de prestări de servicii
se aplică sancŃiunea suspendării certificatului de autorizare pe o perioadă de o lună, indiferent
de data constatării faptei.
(7) În cazul neprezentării, fără motiv, la convocarea OCPI în legătură cu lucrările executate,
OCPI aplică sancŃiunea suspendării certificatului pe o perioadă de la o lună la 3 luni.
ART. 47
(1) Dreptul de a realiza lucrări de specialitate se retrage în următoarele
cazuri:
a) când împotriva persoanei autorizate se dispune sancŃiunea disciplinară de retragere a
certificatului de autorizare;
b) când se constată că sunt îndeplinite condiŃiile pentru a treia suspendare a dreptului de
a realiza lucrări de specialitate în ultimii 3 ani;
c) când persoana autorizată execută lucrări de specialitate pentru categoriile de lucrări
pentru care nu este autorizată sau în perioada în care autorizarea este suspendată.
(2) Persoanele ale căror certificate de autorizare sunt retrase pot solicita o nouă
autorizare după 3 ani de la data retragerii acestora.
ART. 48
(1) Certificatul de autorizare îsi încetează valabilitatea în următoarele cazuri:
a) la cererea persoanei autorizate;
b) în cazul depăsirii nejustificate a termenului de ridicare a certificatului
de autorizare sau a termenului de înaintare a specimenului de stampilă, prevăzute
în prezentul regulament;
c) la decesul sau la declararea judecătorească a morŃii;
d) când persoana autorizată este condamnată printr-o hotărâre judecătorească
rămasă definitivă si irevocabilă în legătură cu activitatea sa;
e) în cazul punerii sub interdicŃie a persoanei autorizate prin hotărâre
judecătorească definitivă si irevocabilă;
f) în cazul încetării calităŃii de persoană juridică.
(2) Certificatul de autorizare în categoria E este valabil pe perioada în care persoana fizică este
angajată, în baza unui contract de muncă/raport de serviciu, de către unitatea administrativ
teritorială.
ART. 49
Abaterile disciplinare săvârsite de persoanele fizice si juridice autorizate se constată de
către persoanele împuternicite prin ordin al directorului general al ANCPI sau al directorului
OCPI, după caz, care întocmesc un proces-verbal de constatare, conform anexei nr. 12.
ART. 50
(1) Aplicarea sancŃiunilor disciplinare se face astfel:
a) amenda si avertismentul se aplică prin procesul-verbal de constatare a abaterii
disciplinare încheiat de către persoanele împuternicite;
b) suspendarea dreptului de realizare a lucrărilor de specialitate se aplică
la propunerea persoanelor împuternicite care au constatat abaterea, avizată de inginerul-sef al
OCPI/directorul DirecŃiei de cadastru, prin decizie a directorului OCPI sau prin ordin al
directorului general al ANCPI, după caz.
(2) SancŃiunea se aplică de OCPI în cazul în care abaterea disciplinară se realizează pe raza
teritorială de competenŃă a acestuia, indiferent de emitentul certificatului de autorizare.
(3) Retragerea certificatului de autorizare se face la propunerea directorului OCPI prin ordin al
directorului general al ANCPI.

ART. 51
Împotriva ordinului sau a deciziei de sancŃionare partea nemulŃumită poate face
contestaŃie în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanŃa de contencios administrativ
competentă, potrivit legii.
ART. 52
Pe durata suspendării dreptului de executare a lucrărilor de specialitate sau a retragerii
certificatului de autorizare persoanele fizice si juridice autorizate nu au dreptul să facă uz de
certificatul de autorizare si de stampilă, acordate de ANCPI, respectiv de OCPI. Încălcarea
prevederilor acestui articol constituie infracŃiune si se pedepseste conform legilor în vigoare.

15. Punerea în posesie a proprietarilor şi emiterea titlurilor de proprietate

(Conform Hotararea de Guvern nr.890 din 2005 Capitolul 5 )

Art. 33. - (1) Delimitarea şi parcelarea pe proprietari se fac pe baza hărţilor şi planurilor de
situaţie la zi din cadrul actualei unităţi administrativ-teritoriale.
(2) La parcelarea terenului în sisteme de irigaţii se va ţine seama de metoda de udare cu
echipamentele existente şi de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corectă
şi raţională a acestora.
(3) Astfel, în cazul irigaţiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare
manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafaţă deservită de
un hidrant.
(4) La stabilirea limitelor loturilor se recomandă ca latura mică să fie pe antenă, latura mare să
fie egală cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafaţa parcelei să coincidă cu suprafaţa deservită de
o aripă de ploaie sau cu un multiplu al acestei suprafeţe.
(5) Pentru proprietăţile de mici dimensiuni utilizarea raţională a sistemului de irigaţii, respectiv a
suprafeţei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de
apă.
(6) Pentru suprafeţele prevăzute să fie irigate prin scurgere la suprafaţă (brazde, fâşii) se vor avea
în vedere orografia terenului, posibilitatea aplicării udării pe întreaga suprafaţă şi, respectiv,
modalităţile de evacuare a apei în exces.
(7) Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăţilor se vor lua în
considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atât exploatarea
agricolă, cât şi întreţinerea lucrărilor hidroameliorative.
(8) Pe terenurile în pantă, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a
eroziunii solului existente (terase, banchetă, benzi înierbate, reţeaua de regularizare a scurgerii
apei de pe versanţi, drumuri agricole şi alte lucrări).
(9) Când nu sunt executate lucrări de combatere a eroziunii solului delimitarea parcelelor se va
face, pe cât posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel încât să permită executarea
lucrărilor de pregătire a solului pentru însămânţări, precum şi întreţinerea culturilor prăşitoare pe
direcţia curbelor de nivel, în scopul prevenirii şi combaterii eroziunii solului.
(10) Delimitarea zonelor de protecţie aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inclusiv celor
de gospodărire a apelor, se va face cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform normelor legale în vigoare.
Art. 34. - (1) Punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite, pe bază de
măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către specialişti în măsurători
topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general.
În situaţia în care volumul lucrărilor depăşeşte posibilităţile de lucru ale comisiei, acestea se pot
executa prin prestări de servicii de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol,
organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general ai agenţilor economici.
Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse de către comisii, în posesie,
provizoriu, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene, până la pronunţarea
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
După pronunţarea hotărârii judecătoreşti, punerea în posesie se va face ţinându-se seama de
dispoziţiile acesteia.
(2) În cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente ale
proprietarilor deposedaţi, iar proprietarii vecini recunosc limitele acestor proprietăţii pe toate
laturile, comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii, formulată în
scris, întocmeşte planurile parcelare şi înaintează în termen de 10 zile documentaţia comisiei
judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, pentru eliberarea titlurilor de proprietate.
(3) Din rezerva constituită potrivit legii comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor putea
atribui în completare terenuri, dacă din hotărârea judecătorească rezultă aceasta.
(4) Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute
în anexa nr. 19, şi prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează
proprietarului împreună cu schiţa terenului.
(5) În acest scop autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor
încunoştinţa în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau în
alte localităţi şi cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc
punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în localitate autorităţile
comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor afişa la sediul lor data punerii în
posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare.
(6) Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitate de a se prezenta la data punerii în
posesie pot împuternici prin procură specială şi autentică, cu menţiunea expresă "Pentru punere
în posesie", alte persoane, care vor semna procesul-verbal de luare în primire a terenului.
(7) La înmânarea titlurilor de proprietate cheltuielile ocazionate de expedierea încunoştinţărilor
vor fi achitate, pe bază de chitanţă, de persoanele care primesc titlurile.
(8) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de fiecare proprietar.
1
Art. 35. - (1) În temeiul art. III alin. (1 ) din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, comisiile locale, în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentului
regulament, vor sesiza comisiile judeţene asupra cazurilor de acte administrative prin care au fost
trecute în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale terenuri
pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în termen legal.
(2) Comisia judeţeană reanalizează aceste cereri şi în cazul în care hotărăşte reconstituirea
dreptului de proprietate fostului proprietar eliberează acestuia titlul de proprietate.
Art. 36. - (1) Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele
validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor,
comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se depozitează la arhiva
oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Formularele cuprinzând titlul de proprietate se
tipăresc pe hârtie specială format A3, ca imprimat cu regim special, în carnete a câte 100 de file.
Acestea se vor tipări prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se vor difuza
comisiilor judeţene în funcţie de necesităţi. Titlul de proprietate pentru cetăţenii în viaţă se emite
persoanelor îndreptăţite (soţ, soţie), iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate
pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor, în care se nominalizează toţi solicitanţii
îndreptăţiţi, urmând ca pentru ieşirea din indiviziune, ulterior, aceştia să procedeze potrivit
dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tuş negru şi se numerotează începând de
la nr. 1 în fiecare judeţ. În titlu se vor înscrie numele şi prenumele titularului, precum şi iniţiala
tatălui. În cazul în care alături de soţul supravieţuitor vin la moştenire şi alţi moştenitori, potrivit
celor prevăzute la art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, la rubrica "Prin reconstituirea dreptului de proprietate" se înscrie
suprafaţa atribuită persoanelor care au deţinut terenuri în proprietate sau, după caz,
moştenitorilor acestora, precum şi în cazurile prevăzute la art. 22 din aceeaşi lege.
(2) Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituţiei prefectului, ca
secretar, şi de directorul general al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Părţile
detaşabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orăşeneşti sau
municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna sub semnătură
titularilor, iar partea nedetaşabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reţine şi se depozitează la
arhiva oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară.
(3) În acest sens comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele şi prenumele
titularului, numărul titlului de proprietate şi semnătura primitorului.
(4) Formularele de titluri de proprietate existente se vor adapta în mod corespunzător.
(5) Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie în baza
prevederilor legilor fondului funciar se vor completa şi se vor elibera după pronunţarea hotărârii
judecătoreşti irevocabile.
(6) Procedura privind delimitarea, întocmirea planului parcelar, punerea în posesie şi emiterea
titlului de proprietate pentru terenurile forestiere solicitate în baza prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.
1/2000, cu modificările ulterioare, se face conform dispoziţiilor cap. VIII.
(7) În cazul pierderii sau distrugerii titlului de proprietate se pot elibera duplicate, sub condiţia
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a declaraţiei de pierdere sau
distrugere, şi purtării menţiunii "duplicat", după încunoştinţarea scrisă a comisiei judeţene.
(8) Titlurile de proprietate se vor emite şi în favoarea proprietarilor care nu s-au înscris în
cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte
1
translative de proprietate, conform art. 27, alin. (2 ) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Celelalte dispoziţii din prezentul regulament se vor aplica
în mod corespunzător.
Art. 37. - În situaţia în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul
cadastral şi dacă nu vor fi solicitate de către alte comisii locale în baza art. 10 din Regulament, le
va preda consiliului local în administrare, urmând să fie folosite în conformitate cu prevederile
legii. Înscrierea acestor suprafeţe se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita şi va
marca pe plan şi în teritoriu terenurile societăţilor comerciale, ale asociaţiilor de tip privat,
izlazurile comunale şi terenurile cu vegetaţie forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat
restituirea acestora în condiţiile prevăzute de lege. Totodată va delimita şi va marca pe plan şi în
teritoriu suprafaţa ce se va atribui în folosinţă, care se predă consiliului local.
 Art. 38. - După punerea în posesie a tuturor proprietarilor oficiul judeţean de cadastru şi
publicitate imobiliară va redacta un plan de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu
numerotarea topografică corespunzătoare, în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la
acesta, iar unul se predă cu proces-verbal consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului.

16. Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor. (Conform Hotararea

de Guvern nr.890 din 2005 Capitolul 4 )

Art. 9. - (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii membri ai
cooperativelor agricole de producţie şi pentru celelalte persoane prevăzute de lege se desfăşoară
de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafaţa
terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, sau în orice alt
mod de la membrii cooperatori. Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din actele de
proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la
data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii
ale martorilor.
(2) În baza prevederilor art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, terenurile atribuite din intravilanul localităţilor pentru construcţia de
locuinţe şi anexe gospodăreşti, se înscriu în proprietatea deţinătorilor actuali, în limita
suprafeţelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producţie sau de la fostele
consilii populare.
(3) Foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren
echivalentă valoric din terenurile intravilane sau, în lipsă, extravilane, ce au aparţinut
deţinătorilor prevăzuţi la alin. (1) sau ascendenţilor acestora, din rezerva comisiei locale sau,
după caz, din terenul proprietate privată a comunei, oraşului sau a municipiului, acceptată de
foştii proprietari sau de moştenitorii acestora.
Art. 10. - (1) În situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului
proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeaşi localitate
sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptăţite prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu
poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care
fostul proprietar sau moştenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va
trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptăţite nu optează
pentru primirea de despăgubiri.
(2) În situaţia în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de
fond funciar care să fie atribuit în proprietate foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorilor
acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localităţi care
vor pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile.
Art. 11. - (1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la
cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai
mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi
ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit,
precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.
(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească,
dacă există; în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul
moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului
solicitat.
(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depune la consiliul local în a cărui rază
teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege.

(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în
original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile
acestora.
(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru
conformitate pe propria răspundere de către solicitant.
(8) În cazul în care după înregistrarea cererii, fostul proprietar prezintă probe doveditoare înainte
de punerea în posesie, pentru suprafeţe mai mari avute în proprietate, reconstituirea se face
pentru întreaga suprafaţă dovedită.
(9) În toate cazurile cererea poate fi soluţionată şi fără prezenţa solicitantului, dacă acesta nu şi-a
exprimat în scris dorinţa de a participa la soluţionare. Prezenţa solicitantului este obligatorie la
primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, precum şi la punerea în posesie.
(10) Cererile depuse potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cele depuse în baza Legii nr. 1/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura prevăzută de acestea.
Art. 12. - Stabilirea suprafeţei de teren din intravilan şi extravilan, adusă în cooperativă de
membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativă în orice mod, se face conform
prevederilor art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Suprafeţele de teren se înscriu în anexa nr. 1.
Art. 13. - (1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul
intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii
decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea dreptului de
proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor.
(2) În situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai
multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin
excludere, în următoarea ordine de preferinţă:
a) cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul
supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe
strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul
părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;
b) cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora - copiii şi nepoţii
acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în concurs
cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat; fraţii şi
surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul tatălui sau al
mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului succesiunii, prin
reprezentare legală;
c) cele ale ascendenţilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor;
d) cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad
mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor;
e) cele ale moştenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocaţie succesorală,
singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor.
(3) Soţul supravieţuitor vine singur la moştenire dacă nu există nici unul dintre gradele de
moştenitor prevăzute mai sus.
(4) În cazul în care există moştenitori testamentari care formulează cereri, ei vor fi trecuţi, de
asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au vocaţie, potrivit
documentelor prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate potrivit dreptului
comun.
(5) Foştii membri cooperatori, în viaţă, fie că au adus sau nu au adus terenuri în cooperativă, sunt
înscrişi cu suprafaţa stabilită de comisie în tabelele cuprinse în anexele nr. 2a) şi 2b), iar
moştenitorii cooperatorilor decedaţi sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită în tabelul prevăzut în
anexa nr. 3.
1
Art. 14. - La cererea proprietarilor sau moştenitorilor prevăzuţi la art. 27 alin. (2 ) din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale înaintează
prefectului în termen de 15 de la înregistrarea cererii, planurile parcelare şi fişa de punere în
posesie pentru eliberarea titlului de proprietate.
Art. 15. - În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate altor persoane pe vechile
amplasamente ale foştilor proprietari, care, anterior emiterii acestor titluri, au primit adeverinţe
2
de proprietate şi se află în posesia terenurilor, în condiţiile art. 27 alin. (2 ) din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia judeţeană va revoca
titlurile de proprietate emise abuziv şi va elibera titluri de proprietate persoanelor îndreptăţite.
Pentru a proceda la aceasta comisia va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară
informaţii cu privire la actele juridice înregistrate în cartea funciară cu privire la acel teren.
Birourile de cadastru şi publicitate imobiliară vor furniza aceste informaţii în maxim 10 zile.
Cererile celor în drept vor fi soluţionate de către comisia judeţeană în termen de 30 de zile de la
înregistrare.
Art. 16. - Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" şi "Mihai
Viteazul cu Spade", care au optat şi li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum şi,
după caz, moştenitorii lor, cu excepţia celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafaţa stabilită
de comisie în tabelul prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 17. - Veteranilor de război prevăzuţi în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război,
precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi categoriilor de persoane prevăzute la art. 15 alin. (5) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, li se atribuie,
în condiţiile legii, în proprietate terenuri din extravilan sau, după caz, în intravilan, aflate la
dispoziţia comisiei locale şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 5.
Art. 18. - Persoanelor fizice cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele
agricole de producţie sau, după caz, moştenitorilor acestora, ale căror terenuri sunt comasate în
actualul perimetru al cooperativei şi nu au fost compensate cu alte terenuri, li se restituie la
cerere terenurile pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane
şi vor fi înscrise în tabelul prevăzut în anexa nr. 6. Dacă terenurile au fost atribuite în mod legal
acestea vor putea primi teren pe alt amplasament sau despăgubiri.
Art. 19. - În localităţile cu cetăţeni români aparţinând minorităţii germane sau în cele în care
locuiesc persoane care au fost deportate ori strămutate, deposedate de terenuri, se vor atribui în
proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor lor, terenuri, în condiţiile
prevăzute la art. 17 din Legea nr. 18/1991. republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 7.
Art. 20. - (1) Persoanelor care nu au calitatea de cooperator, dar care au lucrat ca angajaţi în
ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producţie sau în asociaţii cooperatiste, la cerere, li se va
stabili suprafaţa de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fac dovada că sunt stabilite
în localitate sau dacă declară în scris că nu deţin în proprietate alte terenuri. Aceste persoane vor
primi terenuri după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate dacă mai există terenuri
disponibile; persoanele şi suprafaţa stabilită de comisie se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr.
8a).
(2) În acelaşi mod se procedează şi în cazul persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază
de dispoziţiile art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 8b).
Art. 21. - (1) Pentru determinarea suprafeţelor necesare stabilirii dreptului de proprietate
conform prevederilor art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, comisia va însuma suprafeţele propuse a se atribui, înscrise în tabelele
prevăzute în anexele nr. 2a), 2b), 3, 4, 5, 6, 8b), iar suprafaţa rezultată va fi echivalată cu
suprafaţa cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.
(2) În situaţia în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în
proprietatea persoanelor îndreptăţite prevăzute de lege, care nu au primit teren pe amplasamentul
iniţial, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. După validarea cererii de reconstituire de către
comisia competentă, terenurile acestea vor fi puse la dispoziţia comisiei care efectuează punerea
în posesie.
Art. 22. - Personalul de specialitate care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole
cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, prevăzute la art. 118 din Legea
nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căruia i se atribuie teren cu
prioritate în proprietate, conform art. 19 alin. (1) ori art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, se înscrie în tabelul prevăzut în anexa nr. 9.
Art. 23. - (1) Familiile cărora urmează să li se atribuie teren în localităţile cu excedent de
suprafaţă agricolă şi cu deficit de forţă de muncă, conform art. 21 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificări şi completări, după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate
pentru persoanele îndreptăţite, se înscriu cu suprafeţele stabilite în tabelul prevăzut în anexa nr.
10a).
(2) Familiile din alte localităţi din cadrul judeţului ori din alte judeţe, cărora urmează să li se
atribuie teren în condiţiile art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 10b).
(3) În acest scop comisiile judeţene vor aduce la cunoştinţă prin mass-media suprafeţele de teren
agricol ce constituie excedent.
Art. 24. - Suprafeţele de teren stabilite conform art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru parohiile, schiturile şi mânăstirile din mediul rural
se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 11.
Art. 25. - (1) Terenurile proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat cu personalitate
juridică, cu excepţia asociaţiilor cu profil zootehnic care se vor înfiinţa, conform art. 29 din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în tabelul
prevăzut în anexa nr. 12a). După stabilirea suprafeţei ce revine fiecărui titular şi validarea de
către comisiile judeţene a opţiunii lor potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi puşi în posesia terenurilor, grupat în
cadrul asociaţiei.
(2) Pentru asociaţiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se înfiinţează
conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12b), urmând ca la
punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Terenurile care devin proprietatea societăţilor comerciale pe acţiuni înfiinţate conform
prevederilor art. 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
prin reorganizarea asociaţiilor intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste, se înscriu în tabelul
prevăzut în anexa nr. 12c).
Art. 26. - (1) Terenurile cu vegetaţie forestieră - păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni împădurite -
care au aparţinut persoanelor fizice se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor
acestora, într-o suprafaţă egală cu cea trecută în proprietatea statului, şi se înscriu în tabelul
prevăzut în anexa nr. 13.
(2) Aceste terenuri vor fi puse la dispoziţie de unităţile silvice care le deţin.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere solicitate în baza Legii nr.
18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi a Legii nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, se face în conformitate cu prevederile cap. VIII.
Art. 27. - (1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 şi după aprobarea lor
prin proces-verbal de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, acestea vor fi afişate
în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei interesaţi. Fiecare
tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu menţiunea datei afişării.
(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înştiinţate de către comisia
locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către
comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare,
contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale,
orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la
secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.
(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de
contestaţie se socoteşte de la primirea înştiinţării de către comisia locală prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.
(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute
mai sus, vor înainta documentaţia comisiilor judeţene.
(6) Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau
municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de
proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a
dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală.
(7) După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida sau va
invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, şi le va transmite prin delegat, în termen
de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica
sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii hotărârea comisiei judeţene.
(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva
hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Art. 28. - (1) În paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege
comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor stabili suprafaţa izlazurilor comunale care se
formează din suprafaţa izlazului aflat în prezent în administrarea consiliilor locale, din suprafaţa
provenită din izlazul care a fost dat în folosinţă unor cooperative agricole de producţie prevăzute
la art. 33 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
din suprafaţa provenită din izlazurile comunale, care a fost transmisă unor unităţi de stat
prevăzute la art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În comunele compuse din mai multe localităţi suprafaţa de izlaz va fi defalcată pe sate.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1), la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau
municipale, prin ordin al prefectului trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după
caz, a municipiilor şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 14.
Art. 29. - (1) Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 43 din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la consiliile locale se
va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la
ocolul agricol, delegatul comisiei judeţene pentru zona montană şi 5 - 10 gospodari şi intelectuali
care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) analizează în plen cererile primite şi va stabili familiile
îndreptăţite să primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune
prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.
(3) În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se
întocmeşte o documentaţie care conţine hotărârea comisiei comunale, consemnată într-un proces-
verbal, schiţa topografică a terenului propus pentru împroprietărire, cu menţionarea suprafeţei
totale şi pe categorii de folosinţă, precum şi cererea celui în cauză. Suprafeţele atribuite în
proprietate se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 15. Pe baza titlului de proprietate
proprietarul are obligaţia să se înscrie cu suprafaţa respectivă în cadastrul funciar, în registrul
agricol şi, după caz, în cartea funciară şi la organul financiar local.
Art. 30. - (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect
al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor
agricole de stat sau, după caz, moştenitorii acestora, în conformitate cu art. 37 din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devin, la cerere, acţionari la
societăţile comerciale înfiinţate conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor
economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare din fostele
unităţi agricole de stat. Aceste persoane pot primi în condiţiile art. 42 din Legea nr. 18/1991,
republicată, la cerere, o suprafaţă de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile
proprietatea statului. Atribuirea suprafeţei de 5.000 mp de familie se face în situaţia în care
proprietarilor sau moştenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafaţa minimă din alte suprafeţe de
teren, potrivit legii. Numărul de acţiuni primite împreună cu suprafaţa atribuită nu va putea
depăşi valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în
această categorie se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 16.
(2) Suprafaţa de teren până la 10 ha de familie, transformată în acţiuni proporţional, în echivalent
arabil, stabilită în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, va fi
retrocedată în natură conform Legii nr. 1/2000. În cazul în care proprietarii deposedaţi au deţinut
suprafeţe mai mari, acestora li se vor retroceda terenuri până la limita a 50 ha.
Art. 31. - (1) Persoanelor sau, după caz, moştenitorilor acestora, al căror teren agricol, până la
intrarea în vigoare a legii fondului funciar, era în proprietatea statului şi administrarea consiliilor
locale, la cerere, li se vor restitui terenurile prevăzute la art. 41 din Legea nr. 18/1991,
republicată. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul prevăzut în
anexa nr. 17.
(2) Pentru suprafaţa de peste 10 ha de familie, în echivalent arabil, conform Legii nr. 1/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, poate fi restituită în natură diferenţa până la 50 ha de
proprietar deposedat.
Art. 32. - (1) Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă în echivalent arabil, este
prevăzută în anexa nr. 18.
(2) Echivalentul arabil se aplică şi deţinătorului terenului din perimetrul căruia se reconstituie
proprietatea.
(3) În cazurile în care echivalarea prevăzută la alin. (2) nu s-a realizat comisiile de fond funciar
vor stabili diferenţele de suprafaţă pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar
acestea se vor retroceda în condiţiile legilor fondului funciar.
17. PRINCIPALELE DOCUMENTATII DE URBANISM.CONDOMINIUL.
(Conform Legii 350 din 2001de la Art.45 )

Arta. 45. - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Arta. 46. - (1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât şi de reglementare şi
reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind bază legală pentru
realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ teritorială are
obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează
periodic la cel mult 10 ani.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi
administrativ teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţi;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servicii publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnicalitate;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice
reperate;
fă) zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi
plantate;
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile
specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea
construcţiilor în aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţi;
b) durerile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a
teritoriului naţional, zonal şi judeţean;
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile
specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea
construcţiilor în aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. (4)
Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se
corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţi, în vederea implementării
prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu
pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu
se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de
urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim
special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţii
de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic
general şi regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la
scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al
planului de ansamblu al unităţii administrativ teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către
autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile
de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza orto fotoplanurilor.
Arta. 47. - (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de
reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone
din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană
accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată
a zonei cu Planul urbanistic general.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea reţelei stradale;
b) organizarea arhitectural urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice şi serviţi în zonele de protecţie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localităţilor;
b) zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă şi agrement, a
parcurilor industriale, a parcelărilor;
c) altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localitate, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de
regulă în Planul urbanistic general.
(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate decât în integralitatea
lor, cu excepţia modificărilor făcute în conformitate cu prevederile arta. 32 alin. (5) lit. b) şi alin.
(6) şi care nu alterează caracterul general al zonei.
Arta. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin
care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau
mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătăţile
imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:
a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;
b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;
c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;
d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi planetelor;
e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a
prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea
condiţiilor de construire.
(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se
corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării
prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu
pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu
se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de
urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim
special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele sau parcelele
cu coeficienţii de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin
Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la
scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al
planului de ansamblu al unităţii administrativ teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către
autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile
de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza orto fotoplanurilor.

Condominiu
Imobilul format din teren cu una sau mai multe constructii, dintre care unele proprietati sunt
comune, iar restul sunt proprietati individuale, pentru care se intocmesc o carte funciara colectiva
si cate o carte funciara individuala pentru fiecare unitate individuala aflata in proprietate
exclusiva, care poate fi reprezentata de locuinte si spatii cu alta destinatie, dupa caz.
Constituie condominiu:
- un corp de cladire multietajat sau, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna,
fiecare tronson cu una sau mai multe scari din cadrul acestuia;
- un ansamblu rezidential format din locuinte si constructii cu alta destinatie, individuale,
amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care proprietatile individuale sunt interdependente printr-
o proprietate comuna fortata si perpetua.

Unitate individuala
Unitate functionala, componenta a unui condominiu, formata din una sau mai multe camere de
locuit si/sau spatii cu alta destinatie situate la acela si nivel al cladirii sau la niveluri diferite, cu
dependintele, dotarile si utilitatile necesare, avand acces direct si intrare separata, si care a fost
construita sau transformata in scopul de a fi folosita, de regula, de o singura gospodarie. In cazul
in care accesul la unitatea functionala sau la condominiu nu se face direct dintr-un drum public,
acesta trebuie sa fie asigurat printr-o cale de acces sau servitute de trecere, mentionate
obligatoriu in actele juridice si inscrise in cartea funciara."

18. Operaţiuni de dezmembrare, alipire, apartamentare. (Conform Ordinului 635)

Art. 133. (1) Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Alipirea și dezlipirea constituie
operațiuni tehnico-materiale a imobilelor înscrise în cartea funciară și nu poate presupune un
transfer al dreptului de proprietate. Modificările care intervin prin operaţiunile de
alipire/dezlipire se fac pe baza unor documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial.
(2) Proprietarii unor imobile alăturate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot solicita
înscrierea comasării în cartea funciară în baza actului de comasare, a unei convenţii privind
stabilirea cotelor-părţi deţinute din imobilul rezultat în urma comasării, încheiată în formă
autentică, şi a unei documentaţii cadastrale.
Alipirea imobilelor alăturate se poate realiza dacă sunt situate în aceeaşi unitate
administrativ - teritorială.

Art. 134. În cazul imobilelor cu carte funciară deschisă potrivit Legii cadastrului și a publicității
imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, la întocmirea documentațiilor
cadastrale de dezmembrare/comasare se va utiliza suprafața imobilului înscrisă în cartea
funciară, rezultată din măsurători, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data
atribuirii numărului cadastral.

Art. 135. (1) Operațiunea de alipire/dezlipire a imobilelor se efectuează numai cu

consimțământul proprietarului ori al coproprietarilor tabulari, exprimat prin înscris în formă
autentică și se finalizează odată cu înscrierea în cartea funciară a acesteia.
(2) În caz de alipire/dezlipire imobilele rezultate vor primi numere cadastrale noi și se vor
transcrie în cărți funciare noi.
Cărţile funciare din care provin imobilele alipite/dezlipite se vor închide, neputând fi
redeschise pentru noi înscrieri.
(3) Modificările săvârşite prin alipire/dezlipire se vor arăta atât în partea A, cât şi în partea B a
cărții funciare.
CAP. 5
Continutul documentatiilor necesare inscrierii dezlipirii unui imobil
ART. 14
(1) Din punct de vedere tehnic, dezlipirea este operatia tehnica de impartire a unei suprafete de
teren inscrisa in cartea funciara in mai multe suprafete egale/inegale.
(2) Toate imobilele rezultate in urma dezlipirii trebuie sa aiba acces la un drum sau sa aiba
indeplinita conditia de servitute, daca este cazul.
ART. 15
(1) Documentatia pentru dezlipire contine:
a) cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1;
b) cerere de receptie a documentatiei pentru dezlipire, conform anexei nr. 3;
c) declaratie pe propria raspundere cu privire la instrainarea si identificarea imobilului masurat,
conform anexei nr. 5;
d) extras de carte funciara pentru informare;
e) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, intocmita conform anexei nr. 10;
f) planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu propunerea de dezlipire
- conform anexei nr. 16, in doua exemplare;
g) planurile de amplasament si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din dezlipire -
conform anexei nr. 11, in doua exemplare;
h) masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice,
pentru fiecare imobil ce rezulta din dezmembrare, prin metode clasice, prezentate conform
anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15;
i) calculul suprafetelor;
j) descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de indesire si ridicare;
k) dovada platii tarifelor pentru receptie si inscriere in cartea funciara.
(2) Operatiunea de dezmembrare a unui imobil este considerata finalizata in momentul in care
persoana care a verificat documentatia valideaza operatiunea in baza de date grafica si textuala
pe baza incheierii de inscriere in cartea funciara.
(3) Documentatia se intocmeste pe suport analogic si pe suport digital, in formate standardizate
care sa permita tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate si in formate care permit
accesul si transferul de date.

CAP. 6
Continutul documentatiilor necesare inscrierii alipirii a doua sau mai multe imobile cu limite
comune
ART. 16
(1) Documentatia pentru alipirea a doua sau mai multe imobile cu limite comune inscrise in
cartea funciara, va cuprinde:
a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1;
b) cerere de receptie a documentatiei pentru alipire, conform anexei nr. 3;
c) extras de carte funciara pentru informare;
d) declaratie pe propria raspundere cu privire la instrainarea si identificarea imobilului masurat,
conform anexei nr. 5;
e) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, intocmita conform anexei nr. 10;
f) planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu propunerea de alipire -
conform anexei nr. 16, in doua exemplare;
g) plan de amplasament si delimitare pentru imobilul rezultat din alipire - conform anexei nr. 11,
in doua exemplare;
h) masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice,
pentru fiecare imobil ce rezulta din alipire, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14
sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15.
i) calculul suprafetelor;
j) descrierile topografice ale punctelor noi;
k) dovada platii tarifelor pentru receptie si inscriere in cartea funciara.
(2) Operatiunea de alipire a imobilelor este considerata finalizata in momentul in care persoana
care a verificat documentatia valideaza operatiunea in baza de date grafica si textuala pe baza
incheierii de inscriere in cartea funciara.
(3) Documentatia se intocmeste, pe suport analogic si pe suport digital, in formate standardizate
care sa permita tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate si in formate care permit
accesul si transferul de date.

Art. 136. (1) Din punct de vedere tehnic:

a) dezlipirea este operaţiunea de împărţire a unui imobil înscris în cartea funciară în mai
multe suprafeţe egale/inegale ce se vor înscrie în cărți funciare distincte,
b) alipirea este operațiunea prin care două sau mai multe imobile înscrise în cărți funciare
distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.

(2) Documentația cadastrala de dezlipire/alipire conține:

a) Borderou
b) Dovada achitării tarifului
c) Cererea de recepţie
d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat
e) Copii ale actelor de identitate la proprietari persoane fizice sau copii ale
certificatelor de înmatriculare, în cazul persoanelor juridice
f) Extras de carte funciară pentru informare
g) Certificat de urbanism, dacă este cazul.
h) Inventar de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate
i) Memoriu tehnic
j) Plan de amplasament şi delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii/alipirii
(PAD vechi)
k) Plan de amplasament și delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire
l) Planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din
dezlipire/planul de amplasament și delimitare al imobilului rezultat din alipire,
m) Plan de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat
 n) Fișierul .cpxml., .dxf, . pdf.

(3) Operaţiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul

înscrierii actului de dezlipire/alipire în cartea funciară.
(4) În cazul imobilelor cu carte funciară deschisă, identificate prin numere cadastrale, la
întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezlipire/alipire, se va utiliza suprafaţa imobilului
înscrisă în cartea funciară, rezultată din măsurători, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare la data atribuirii numărului cadastral.
(5) Referatul de admitere/respingere rezultat din aplicația informatică, emis de inspector, în 3
exemplare, se comunică la registratură, în vederea transmiterii către:
a) serviciul/biroul de carte funciară, în vederea notării în cartea funciară a propunerii de
admitere/respingere;
b) arhivă, împreună cu dosarul unic;
c) beneficiar/autorizat.
(6) Dacă imobilul supus dezlipirii/alipirii implică operațiuni de repoziționare, fără modificarea
suprafeței imobilului/imobilelor ce fac obiectul cererii, atunci prin cererea de dezlipire/alipirea se
soluționează și aceste operațiuni de repoziționare, fără modificarea suprafeței.

Art. 137. Construcțiile nefinalizate, înscrise în cartea funciară, care nu au proces verbal de
recepție la terminarea lucrărilor, se apartamentează după verificarea la teren de către inspectorul
de cadastru a stadiului de execuție.
Art. 138. (1) La efectuarea unei operaţiuni de dezlipire a unui teren şi a unei construcţii situate
pe acel teren, în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, se vor efectua două
operaţiuni cadastrale succesive, respectiv documentaţie cadastrală de dezlipire pentru teren şi
ulterior, o documentaţie cadastrală de apartamentare a construcţiei. Cererea de apartamentare a
construcţiei va fi soluţionată ulterior finalizării înscrierii în cartea funciară a propunerii de
dezmembrare a imobilului – teren. Documentaţia de apartamentare va conţine obligatoriu foaia
colectivă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în baza hotărârilor judecătoreşti definitive sau a altor
acte administrative, respectiv adeverință sau certificat de urbanism prin care se dispune/permite
dezmembrarea imobilului teren şi construcţie, în loturi exclusive, atât pentru teren cât şi pentru
construcţie se vor întocmi documentaţii cadastrale succesive:
a) documentaţie cadastrală de actualizare informaţii tehnice pentru construcţie, în urma
căreia vor rezulta două construcţii distincte. Operaţiune prin care se desfiinţează C1 şi se
înfiinţează C2 şi C3 se va efectua în baza autorizaţiei emise de autoritatea competentă sau
a hotărârii judecătoreşti definitivă;
b) documentaţie cadastrală de dezmembrare a terenului, rezultând două loturi de teren cu
construcţiile aferente, conform dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti sau a actelor
administrative.

Art. 139. (1) Dacă imobilele sunt grevate de drepturi reale sau alte sarcini aparținând unor terți,
operațiunea de alipire/dezlipire nu se poate face decât cu acordul acestor terți, dat în formă
autentică sau sub semnătură privată, după caz. În lipsa unei convenţii contrare, înscrierile privind
drepturile reale, împreună cu sarcinile şi celelalte înscrieri care grevează imobilul, se vor menține
neschimbate în cărțile funciare ale tuturor imobilelor rezultate.
(2) Dacă asupra imobilului supus modificării erau intabulate drepturi reale ale unor terți, în caz
de alipire/dezlipire a imobilului, urmată de transcrierea imobilelor rezultate în noi cărți funciare.
(3) Ipotecile ce grevează imobilele ce se alipesc, se înscriu în cartea funciară a imobilului rezultat
din alipire în ordinea rangurilor inițiale.

4.3.3. Apartamentarea/subapartamentarea/reapartamentarea

4.3.3.1. Documetație de apartamentare a unei construcții – condominiu pentru înființarea

unei unități individuale
Art. 140. (1) Apartamentarea este operaţiunea de împărţire a unei construcţii – condominiu,
înscrisă în cartea funciară, în mai multe unităţi individuale care se înscriu în carţi funciare
individuale. Prin operaţiunea de apartamentare se stabilesc şi se înscriu în cartea funciară
colectivă părţile comune indivize şi cotele din părţile comune, aferente fiecărei UI.
(2) Cotele părți din părțile comune se pot distribui şi conform voinței proprietarului, cu condiția
să nu fie zero cota din părţile de folosință comună, iar din însumarea cotelelor distribuite UI-
urilor să rezulte întregul.

Art. 141. Apartamentarea este o operaţiune pe flux întrerupt şi se realizează cu parcurgerea

următoarelor etape:
a) recepţie documentaţie cadastrală de apartamentare;
b) act de apartamentare în formă autentică, ori hotărîre judecătorească;
c) înscriere act de apartamentare.

Art. 142. Documentaţia cadastrală de apartamentare conţine:

1) Borderou
2) Dovada achitării tarifului
3) Cererea de recepţie
4) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la înstrăinarea şi identificarea imobilului
măsurat
5) Copii ale actelor de identitate la proprietari persoane fizice sau copii ale certificatelor
de înmatriculare, în cazul persoanelor juridice
6) Copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative
7) Memoriu tehnic
8) Relevee cu propunerea de apartamentare, pe fiecare nivel
9) Foaia colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile
comune și cotele din părţile comune;
10) Relevee pentru fiecare UI rezultat din apartamentare,
11) Extras de carte funciară pentru teren cu construcție
12) Plan de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat
13) Fișierul .cpxml, .dxf, .pdf.

19. Continutul documentatiei pentru obtinerea aprobarii de scoatere din circuitul

agricol a terenurilor situate in extravilan/intravilan.
EXTRAVILAN

1. cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, după caz;
2. extrasul de carte funciară pentru informare;
 3. copia actului de proprietate sau a altui act de deţinere valabil încheiat (de exemplu:
contract de concesiune, arendă, închiriere), însoţit de acordul proprietarului;
4. documentaţia cadastrală;
5. certificatul de urbanism, însoţit de planul de situaţie şi de planul de încadrare în zonă;
planul de situaţie va evindenţia suprafaţa propusă pentru scoaterea din circuitul agricol;
6. documentaţia pentru încadrarea terenului în clase de calitate;
7. expertiza de evaluare a terenurilor efectuată de evaluatori atestaţi de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
8. copii ale documentelor de plată a taxelor de protecţie la Fondul de ameliorare a fondului
funciar, virate în conturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
9. avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului
10. avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare;
11. avizul Direcţiei consolidarea proprietăţii, reforma structurilor de exploatare şi
conservarea solurilor şi/sau al Direcţiei generale implementare politici sectoriale şi de
piaţă
12. memoriul tehnic al lucrării, în care se descrie obiectivul de investiţii.

INTRAVILAN

1. cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, după caz;
2. extrasul de carte funciară pentru informare;
3. copia actului de proprietate sau alt act de deţinere valabil încheiat (de exemplu: contract
de concesiune, arendă, închiriere), însoţit de acordul proprietarului;
4. documentaţia cadastrală;
5. certificatul de urbanism, însoţit de planul de încadrare în zonă şi de planul de situaţie în
care se evidenţiază suprafeţele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;
6. avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare.

20. Serviciile furnizate de ANCPI si unitatile sale subordonate si tarifele

aferente. .(Conform Ordinului 39/2009 )
Art. 1. (6) Furnizarea serviciilor în regim de urgenţă presupune, pe lângă plata tarifelor pentru
furnizarea serviciilor la termen, şi plata unui tarif suplimentar, al cărui cuantum este de 4 ori
valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5000 lei.
(7) Soluţionarea cererilor de înscriere în cartea funciară în regim de urgenţă nu poate deroga de la
principiul priorităţii înscrierilor în cartea funciară, în cazul existenţei unor cereri multiple cu privire
la acelaşi imobil. În cazul în care respectarea principiului de mai sus nu permite soluţionarea cererii
în regim de urgenţă, tariful de urgenţă va fi restituit solicitantului.
(8) În situaţia în care serviciul solicitat nu poate fi furnizat în regim de urgenţă din cauza lipsei
unor documente necesare soluţionării cererii, termenul de soluţionare se prelungeşte cu termenul
acordat prin nota de completare a dosarului.
Art. 2. (4) 1 Tarifele plătite pentru cererile respinse nu se restituie. Cererile respinse pot fi
redepuse, în limita cererii iniţiale, fără plata unui tarif suplimentar, în termen de maximum 30 de
zile calendaristice de la data comunicării încheierii. Ulterior împlinirii acestui termen, redepunerea
cererii se tarifează cu 60 lei. În situaţia în care la redepunerea cererii respinse se solicită furnizarea
serviciului în regim de urgenţă, se va proceda în felul următor:
a) dacă, în vederea soluţionării cererii respinse, s-a achitat tariful de urgenţă, nu se va mai achita un
nou tarif de urgenţă;
b) dacă, în vederea soluţionării cererii respinse, nu s-a achitat tariful de urgenţă, se va achita un
tarif suplimentar al cărui cuantum este de 4 ori valoarea tarifului normal perceput în vederea
soluţionării cererii respinse.
(5) Când printr-o singură cerere se solicită furnizarea mai multor servicii diferite, tariful se
datorează pentru fiecare serviciu solicitat, după natura lui.
(6) 1 Împotriva modului de stabilire a tarifului se poate face cerere de reexaminare la oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară. Directorul oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, în urma
analizei cererii de reexaminare, poate dispune restituirea totală sau parţială a tarifului contestat.
Art. 3. (1) Sunt scutite de la plata tarifelor serviciile prevăzute la nr. crt. 2.1 din anexa nr. 1, în
cazul primei înregistrări în cadastru şi cartea funciară a terenurilor agricole situate în extravilanul
localităţilor, dobândite prin titlurile de proprietate emise în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările
ulterioare. Furnizarea în regim de urgenţă a acestor servicii presupune plata unui tarif de urgenţă în
cuantum de 480 lei.
(2) Serviciile prevăzute la nr. crt. 2.3 codurile 2.3.1 şi 2.3.2 din anexa nr. 1, în cazul intabulării în
cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor dobândite în baza Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se tarifează cu 60 lei.
(3) 1 Sunt scutite de plata tarifelor prevăzute la nr. crt. 2.1 din anexa nr. 1 serviciile de primă
înregistrare în cadastru şi cartea funciară a imobilelor aflate în patrimoniul statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale. Serviciul prevăzut la nr. crt. 2.3 codul 2.3.1 din anexa nr. 1 se tarifează cu
60 lei. Serviciul prevăzut la nr. crt. 2.1 codul 2.1.2 din anexa nr. 1 se tarifează cu 10 lei în cazul
recepţiei tehnice pentru exproprieri.
(4) Sunt scutite de la plata tarifelor serviciile de recepţie a lucrărilor de cadastru şi cele de
publicitate imobiliară solicitate în regim normal sau de urgenţă de Agenţia Naţională de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară, de unităţile sale subordonate şi de persoanele care au calitatea de angajat al
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ori al unităţilor subordonate, în cazul în
care acestea sunt titulari ai unui drept real asupra imobilului ce face obiectul cererii.
(5) Sunt scutite de la plata tarifelor serviciile de recepţie a lucrărilor de cadastru şi cele de
publicitate imobiliară cu privire la imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2005 privind desemnarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe să realizeze lucrări de construire
şi/sau de reabilitare a caselor de locuit din zonele calamitate, aprobată cu modificări prin Legea nr.
211/2005, cu modificările ulterioare.
(6) Sunt scutite de la plata tarifelor prevăzute de prezentul ordin serviciile de cadastru şi publicitate
imobiliară solicitate de instanţele de judecată, organele de cercetare şi de urmărire penală,
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,
cu excepţia serviciilor prevăzute la nr. crt. 2.1 codurile 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3, la nr. crt. 2.3 codurile
2.3.1 şi 2.3.2 din anexa nr. 1.
(7) Sunt scutite de la plata tarifelor serviciile de recepţie a lucrărilor de cadastru şi cele de
publicitate imobiliară realizate în cadrul lucrărilor de cadastru general.
(8) Sunt scutite de la plata tarifelor datele furnizate contractorilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară şi ai unităţilor subordonate pentru lucrările realizate la solicitarea acestor
instituţii.
(9) 1 Este scutit de la plata tarifelor serviciul prevăzut la nr. crt. 1.2 codul 1.2.13 din anexa nr. 1,
furnizat instituţiilor publice în îndeplinirea atribuţiilor specifice.
(10) 1 Sunt scutite de plata tarifului prevăzut la nr. crt. 2.1 codul 2.1.2 din anexa nr. 1 serviciile de
recepţie a expertizelor judiciare în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru, cu privire la
corectitudinea datelor topografice utilizate.
Art. 4.
Se aprobă nivelul taxei de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din
domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 7.
(2) Orice taxă de autorizare se achită de solicitant odată cu depunerea dosarului de autorizare sau
reautorizare la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau la oficiul de cadastru şi
publicitate imobiliară, după caz."

ANEXA Nr. 1
LISTA
cuprinzând tarifele pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară şi de unităţile sale subordonate

Tariful
Nr. Codul
Grupe de servicii Denumirea serviciului Unitatea de măsură (lei/unitate de
crt. serviciului
măsură)
1. Avize, recepţii şi furnizare date
1.1. Avize şi recepţii 1.1.1. Aviz începere lucrări lucrare 100
Recepţie tehnică pentru ha 200, dar nu
1.1.2. lucrări de măsurători terestre mai mult de
1.500
ha 10, dar nu
Recepţie lucrări
1.1.3. mai mult de
fotogrammetrice
2.000
1.2. Furnizare date de Înregistrări GNSS de la o oră
1.2.1. 15
cadastru, staţie permanentă, cu anunţ
 geodezie şi prealabil cu 24 de ore
cartografie
Servicii poziţionare GNSS în oră
1.2.2. 0
timp real - ROMPOS
Hărţi şi planuri cadastrale şi foaie de hartă
1.2.3. 40
topografice tipărite
Hărţi şi planuri cadastrale şi foaie de hartă
1.2.4. 30
topografice digitale - raster
Hărţi şi planuri cadastrale şi strat pe foaie de
1.2.5. topografice digitale - hartă 120
vectorial
Coordonate planimetrice, punct
1.2.6. 15
altimetrice şi 3D
Copii certificate ale foaie de plan/hartă
1.2.7. 30
planurilor şi hărţilor
Plan parcelar în format ha
1.2.8. 5
digital
1.2.9. Plan parcelar analogic plan 20
2
Ortofotoplan rezoluţie 0,5-2 km
1.2.10. 20
m
Ortofotoplan rezoluţie 0,1- km2
1.2.11. 100
0,4 m
1.2.12. Aerofotograme fotogramă 150
2
Mozaic ortofotoplan rezoluţie km
1.2.13. 10
0,5-10 m
Model numeric al terenului km2
1.2.14. cu densitatea punctelor 50
cuprinsă între 1-20 m
Model numeric al terenului km2
1.2.15. cu densitatea punctelor mai 15
mică de 20 m
2. Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară
2.1. Prima Recepţie şi înfiinţare carte imobil/u.i.
2.1.1. 120
înregistrare a funciară
imobilelor/ 2.1.2. Recepţie (nr. cadastral) imobil/u.i. 60
unităţilor
individuale Înfiinţare carte funciară imobil/u.i.
2.1.3. 60
(u.i.)1)
2.2. Dezmembrare/ Recepţie imobil rezultat/u.i.
2.2.1. 60
Comasare2) dezmembrare/comasare rezultată
Înscriere imobil rezultat/u.i.
2.2.2. dezmembrare/comasare în rezultată 60
cartea funciară
Dezmembrare pentru imobil rezultat/u.i.
2.2.3. 10
exproprieri rezultată
2.3. Intabulare sau Drept de proprietate sau valoarea din act
înscriere 2.3.1. dezmembrăminte în favoarea 0,5%3)
provizorie persoanelor juridice
Drept de proprietate sau valoarea din act
dezmembrăminte în favoarea
2.3.2. persoanelor fizice şi a 0,15%3)
cultelor religioase
recunoscute în condiţiile legii
Ipotecă/Privilegiu4) operaţiune 100/imobil +
0,1% din
2.3.3. valoarea
creanţei
garantate
2.3.4. Imobile expropriate5) imobil 50
2.4. Notare 2.4.1. Fuziune/Divizare imobil 0,5%3)
2.4.2. Alte notări (inclusiv radierea) operaţiune6) 60
2.5. Rectificare Îndreptare eroare materială şi imobil
2.5.1. 0
repoziţionare imobil
Rectificare limite imobil şi imobil
2.5.2. 120
modificare suprafaţă
2.5.3. Reconstituire carte funciară carte funciară 0
2.6. Actualizare Înscriere construcţii imobil 60 + 0,05%
informaţii din valoarea
2.6.1.
tehnice de impozitare
a construcţiei
Extindere sau desfiinţare imobil
construcţii şi actualizare
2.6.2. categorie de folosinţă, 60
destinaţie sau alte informaţii
tehnice
2.7. Consultare/ Consultare documente din 15 minute
2.7.1. 10
Informare arhivă7)
Extras de carte funciară imobil
2.7.2. 20
pentru informare
Extras de carte funciară imobil
2.7.3. 40
pentru autentificare
2.7.4. Certificat de sarcini certificat 100
Copii certificate din mapa de filă
2.7.5. 5
acte şi cărţi funciare
Certificat privind proprietar/birou de
identificarea numărului cadastru şi
topografic/cadastral şi de publicitate
2.7.6. carte funciară după imobiliară sau 100
numele/denumirea sector al
proprietarului8) municipiului
Bucureşti
 Extras din planul cadastral, imobil
2.7.7. 15
pe ortofotoplan
1
) Tarifele includ furnizarea la cerere a:
- coordonatelor punctelor de detaliu şi a coordonatelor punctelor din reţelele de ridicare din
documentaţiile cadastrale existente în arhivă şi din reţelele de îndesire;
- coordonatelor punctelor din reţeaua geodezică de stat în plan de proiecţie Stereografic 1970;
- planului cadastral actualizat (format A4);
- hărţilor şi planurilor cadastrale şi topografice, indiferent de scară şi ediţie (format A4);
- datelor de publicitate imobiliară necesare realizării lucrării (consultare carte funciară şi copii de
pe planul topografic de carte funciară).
2
) Inclusiv operaţiunile de apartamentare, respectiv înscriere condominiu.
3
) Din valoarea din act, dar nu mai puţin de 60 lei pentru fiecare imobil; dacă valoarea din act este
mai mică decât valoarea de circulaţie a bunurilor imobile stabilită prin expertiză de camerele
notarilor publici sau nu este disponibilă, procentul se aplică la aceasta din urmă. Dacă valoarea nu
poate fi determinată, tariful minim este de 60 lei pentru fiecare imobil. La serviciile de la nr. crt.
2.3 codurile 2.3.1 şi 2.3.2, după caz, se va încadra şi înfiinţarea cărţii funciare a
imobilelor/unităţilor individuale, dobândite în baza actelor juridice încheiate după data intrării în
vigoare a prezentului ordin, iar pentru recepţia documentaţiilor cadastrale se va percepe tariful
prevăzut la serviciul de la nr. crt. 2.1 codul 2.1.2.
La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, tariful se determină
la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin
expertiza întocmită de camera notarilor publici. La transmiterea nudei proprietăţi, tariful se
determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită
prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. În ambele situaţii tariful minim nu poate fi mai
mic de 60 lei pentru fiecare imobil.
4
) Include şi notarea interdicţiilor. Intabularea ipotecii în baza actelor adiţionale la contractul de
ipotecă, precum şi a privilegiului imobiliar în favoarea asociaţiilor de proprietari se încadrează la
acest serviciu. Nu se percepe tarif pentru înscrierea dreptului de ipotecă legală sau privilegiul
pentru rest de plată. Nu se percepe tarif pentru înscrierea privilegiului finanţatorului constituit prin
contractul de ipotecă.
5
) Recepţia documentaţiei cadastrale pentru întregul imobil din care se dezmembrează suprafaţa
supusă exproprierii, recepţia propunerii de dezmembrare, intabularea dreptului de proprietate
asupra întregului imobil, înfiinţare carte funciară pentru imobilele rezultate din dezmembrare,
intabularea dreptului de proprietate al statului dobândit prin expropriere şi a dreptului de
administrare.
6
) Notarea sau radierea unei înscrieri efectuată într-o carte funciară, în baza unei singure încheieri,
reprezintă o operaţiune. Radierea ipotecii include şi radierea interdicţiilor.
7
) Serviciul se aplică şi datelor de cadastru, geodezie şi cartografie prevăzute la nr. crt. 1.2.
8
) Serviciul include eliberarea unui certificat cu privire la identificarea numărului
cadastral/topografic şi a numărului de carte funciară ale imobilelor după numele/denumirea
proprietarului şi a altor date de identificare, la cererea persoanelor abilitate prin legi speciale să
solicite aceste informaţii. Cererile prin care se solicită serviciul se depun la biroul de cadastru şi
publicitate imobiliară.
Taxa de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de
specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei

Nr. crt. Denumirea Unitatea de măsură Taxă lei/unitate (de măsură)

1. Autorizare
1.1. Autorizarea persoanelor fizice persoană 400
1.2. Autorizarea persoanelor juridice persoană 2.000