Sunteți pe pagina 1din 1

Platon este primul filosof de la care au rămas scrieri complete: 35 de dialoguri și 13

scrisori (dintre care doar una, a șaptea, pare a fi autentică). El este cel care a creat specia
literară a dialogului.
Dialoguri din tinrete – Apărarea lui Socrate, Protagoras, Lysis, Charmides, Republica
- cartea I. perioada de tranziţie a filosofului, timp în care a scris opere precum Menon,
Euthydemus, Menexenus, Cratylus, Repuglic, Phaedrus, Syposium and Phaedo (prezintă
pentru prima dată teoria formelor). În anii următori, Platon se distanţează simţitor de filosofia
lui Socrate, expunându-şi propria sa filosofie, personajul central este chiar Platon înşuşi.
Aceste lucrări îmbină cunoştinţe din etică, politică, filosofie, epistemologie, metafizică, etc.
Una dintre cele mai renumite şi importante opere ale sale a fost elaborată în această perioadă,
Republica. Acest dialog acoperă aproape în întregime gândirea lui Platon, în sensul că sunt
abordate temele principale, constând într-o discuţie despre cele mai importante virtuţi în
viziunea filosofului – dreptate, curaj, înţelepciune, moderaţie - măsură, dar şi despre individ şi
societatea. Principalele întrebări pe care Platon le adresează în acest dialog privesc modul în
care trebuie trăită viaţa, cum ar arăta Statul ideal şi care sunt elementele care definesc un om
drept. Aceste întrebări dau neştere altor întrebări despre educaţia cetăţenilor, formele de
guvernământ, esenţa sufletului şi viaţa după moarte. În finalul Dialogului Platon descrie statul
ideal, în care filosofii sunt cei mai potriviţi să conducă. Parmenides, Theatetus, Omul Sofist,
Statesmas, Timaeus, Critias, Philebus, si Legile. Şi în aceste dialoguri, Socrate are un rol, însă
unul minor. Principala temă abordată este arta, în varietatea ei: dansul, muzica, poezia,
arhitectura, teatrul, etc. Formele sunt considerate universalia ante rem – g,.eneralul sau Ideea,
ca model sau paradigmă a tuturor lucrurilor individuale.
Teoria formelor – in Phaedo prima data. Astfel, conform acestei teorii, exista două
lumi: una vizibilă, lumea substanţei, materiala, accesibilă prin simţuri, percepţii şi lumea
formelor. Platon sustinea ca Lumea Formelor e separata de lumea noastra (lumea
substantei), si ca totodata e lumea care sta la baza realitatii noastre. Formele/Ideile sunt
singurele si care ne pot furniza adevarata cunoastere. Conform lui Platon, formele pe care le
vedem nu sunt reale, ci doar copii ale Formelor reale. lucrurile percepute, in mod normal, in
lume, sunt caracterizate ca fiind drept umbre ale lucrurilor reale, pe care nu le percepem in
mod direct. Pentru a descrie alegoric situatia noastra în aceasta lume, întinsul dialog
Republica, cartea a VII–a povesteste "mitul pesterii".
Un alt mit important este Mitul reamintirii – anamnesis, ca teorie a cunoaşterii. Nu
poţi căuta ceea ce nu ştii, deci ceea ce cauţi ştii dinainte. Gratie reamintirii putem regasi, în
conditia noastra actuala, Ideile si sa tindem spre ele.
Dreptatea – virtute exclusiv sociala – „Indiferent dacă ne aşteaptă o soartă mai rea sau
una mai bună, a acţiona nedrept este întotdeauna o greşeală şi o ruşine”.
Dualitate drept scris – drept nescris = existenta unei norme eterne si imuabile (Ideea de
Dreptate). În limba greacă există un singur termen, dikaion, care desemnează atât termenul de
drept, cât şi cel de justiţie.