Alg 9 PDF

Prefaţă ...........................................................................................................................
3
Capitolul I. Recapitulare şi completări ..................................................................... 4
1. Mulţimea numerelor reale ................................................................................... 9
2. Operaţii cu numere reale ................................................................................... 12
Capitolul II. Puteri cu exponent raţional ............................................................... 18
1. Radicali de ordinul n ......................................................................................... 20
2. Puteri cu exponent raţional ............................................................................... 25
Capitolul III. Funcţii ................................................................................................ 31
1. Noţiunea de funcţie ........................................................................................... 36
2. Funcţii numerice ................................................................................................ 42
3. Funcţia de gradul II ........................................................................................... 47
4. Funcţia putere ................................................................................................... 55
Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice ........................................................... 58
1. Recapitulare şi completări ................................................................................. 62
2. Împărţirea polinoamelor ................................................................................... 68
3. Divizibilitatea polinoamelor ............................................................................. 71
4. Fracţii algebrice ................................................................................................ 76
Capitolul V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ............................................... 83
1. Ecuaţii de forma ax + b = 0, a ∈ R, b ∈ R ...................................................... 88
2. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută ............................................................... 93
3. Ecuaţii raţionale ................................................................................................ 98
4. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ......................................................................... 102
Capitolul VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii ..................................... 111
1. Inecuaţii de gradul I. Recapitulare şi completări ............................................ 114
2. Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută. Metoda intervalelor.......................... 123
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri .......................................................................... 129
Capitolul I ............................................................................................................ 129
Capitolul II .......................................................................................................... 131
Capitolul III ........................................................................................................ 132
Capitolul IV ........................................................................................................ 138
Capitolul V .......................................................................................................... 141
Capitolul VI ........................................................................................................ 149
To my grandchildren, Maria, Anna, Thomas and Sarah Copeland
Cartea de faţă continuă seria de culegeri de exerciţii şi

probleme concepute şi publicate de acelaşi autor pentru clasele V,
VI, VII, VIII. Conţinutul ei corespunde părţii destinate algebrei de
noul manual pentru clasa a 9-a, „Matematică. Manual pentru clasa
a IX-a“, Editura Prut Internaţional, 2003: I. Recapitulare şi com-
pletări, II. Puteri cu exponent raţional, III. Funcţii, IV. Polinoame
şi fracţii algebrice, V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii,
VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii.
Cele peste 860 de exerciţii şi probleme sunt distribuite pe trei
niveluri şi fiecare paragraf se termină cu evaluări (30 de teste).
Fiecare capitol conţine un rezumat teoretic în care se regăsesc
atât elementele teoretice prezentate în manual, cât şi alte rezultate
matematice suplimentare sau facultative, marcate ca atare. Exerci-
ţiile ce se referă la elementele teoretice suplimentare sau facultati-
ve sunt marcate cu semnul „*“.
Cartea se termină cu Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri. În
această parte sunt prezentate rezolvările exerciţiilor de nivelul I şi
se oferă indicaţii sau sugestii de rezolvare pentru exerciţiile şi pro-
blemele de nivelurile II şi III.
Victor Raischi
3 octombrie 2004
3
Înainte de a fi un instrument de lucru, matematica repre-
zintă un mod de gândire care ne poate ajuta în orice activi-
tate.
Solomon Marcus
C A P I T O L U L
Recapitulare şi completări
I
Mulţimea numerelor naturale este N = { 0, 1, 2, 3, ...}.
Mulţimea numerelor naturale nenule este N* = {1, 2, 3, ...}.
Mulţimea numerelor întregi este Z = {..., –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, ...}.
Mulţimea numerelor întregi nenule este Z* = {..., –3, –2, –1, 1, 2, 3, ...}.
a a
Fracţie. Dacă a ∈ Z şi b ∈ N*, atunci a : b = . , a ∈ Z şi b ∈ N*, este fracţia
b b
cu numărătorul a şi numitorul b.
Mulţimea numerelor raţionale. Q = { x | x este un număr ce poate fi scris sub
formă de fracţie} = { x | x este câtul împărţirii unui număr întreg la un număr natural
nenul}.
Scrierea unui număr raţional. Un număr raţional poate fi scris în două variante:
fracţie (scriere fracţionară); număr zecimal (scriere poziţională în baza 10).
Recunoaşterea numerelor zecimale raţionale. Numerele zecimale cu un număr
finit de zecimale (de exemplu, −12,154) sunt numere raţionale. Numerele zecimale
periodice (de exemplu, −13,(291) sau −81,35(47)) sunt numere raţionale. Convertirea
într-o fracţie a unui număr raţional zecimal se face conform exemplelor:
375 413 231 − 2 229
37,5 = ; 4, (413) = 4 ; 5,2(31) = 5 + =5 .
10 999 990 990
Numere zecimale iraţionale. Exemple: −15,0369… (după virgulă sunt scrise, la
rând, toate numerele naturale, multipli ai lui 3); rădăcina pătrată a unui număr raţional
ce nu este pătrat perfect ( 2 , 3 , 5 , 0,1); numărul π = 3,141592653589793238…
(raportul dintre lungimea unui cerc şi diametrul lui); numărul e = 2,7182818... = 1 +
1 1
+ + ..., unde n! = 1⋅2⋅3⋅...⋅n. Un număr zecimal care nu are un număr finit de
2! 3!
zecimale şi care nu este număr zecimal periodic, este un număr iraţional.
Pentru reprezentarea pe axă geometrică a numerelor iraţionale ce sunt rădăcini
pătrate ale unor numere naturale ce nu sunt pătrate perfecte se aplică teorema lui
Pitagora. De exemplu: 2 este lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ale că-
rui catete au lungimile 1; 3 este lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ale
cărui catete au lungimile 2 şi 1; 5 este lungimea ipotenuzei unui triunghi drept-
unghic ale cărui catete au lungimile 2 şi 1 etc.
Mulţimea numerelor reale este reuniunea mulţimii numerelor raţionale cu
mulţimea numerelor iraţionale.
Intervale de numere reale. Fie numerele reale diferite a şi b, a < b. 1) Mulţimea
{x ∈ R | a ≤ x ≤ b} = [a, b] este un interval închis. 2) Mulţimea {x ∈ R | a < x < b} =
4 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

(a, b) este un interval deschis. 3) Mul-
ţimea {x ∈ R | a < x ≤ b} = (a, b] este un
interval deschis la stânga şi închis la
dreapta. 4) Mulţimea {x ∈ R | a ≤ x < b}
= [a, b) este un interval închis la stânga
şi deschis la dreapta. 5) Mulţimea {x ∈
R | x ≤ a} = (−∞, a] este un interval ne-
mărginit închis la dreapta. 6) Mulţimea
{x ∈ R | x < a} = (−∞, a) este un interval
nemărginit deschis la dreapta. 7) Mul-
ţimea {x ∈ R | x ≥ a} = [a, ∞) este un
interval nemărginit închis la stânga.
8) Mulţimea {x ∈ R | x > a} = (a, ∞) este
un interval nemărginit deschis la stânga.
(Simbolul „∞“ se citeşte „infinit“.)
Suplimentar. Fracţii continue. Fie
9 1 1
numărul 4,9. Atunci 4,9 = 4 + =4+ =4+ = [4; 1, 9]. [4; 1, 9] este
10 10 1
1+
9 9
scrierea sub formă de fracţie continuă a numărului 4,9. Procedând la fel cu 3 , ob-
ţinem:
2 2
3 = 1 + ( 3 − 1) = 1 + =1+ =
1+ 3 2 + ( 3 − 1)
1 1 1 1
1+ =1+ =1+ =1+
3 −1 1 1 1
1+ 1+ 1+ 1+
2 2 + ( 3 − 1) 2 1
2+ 2+
2 + ( 3 − 1) 3 −1
1+
2
1 1
1+ =1+ = [1; 1, 2, 1, 2, ...] = [1; (1, 2)]. De-
1 1
1+ 1+
1 1
2+ 2+
1 1
1+ 1+
1+ 3 2 + ( 3 − 1)
oarece 1, 2 se repetă de un număr nelimitat de ori, apare între paranteze ca la scrierea
perioadei numerelor zecimale periodice.
5 +1
Numărul de aur ϕ = se scrie ca fracţie continuă [1; (1)].
2
Scrierea ca fracţie continuă a unui număr real este unică.
Numerele reale care sunt rădăcini ale unor polinoame cu coeficienţi întregi se nu-
mesc numere algebrice. Celelalte numere reale se numesc transcendente.
În 1767 Lambert a demonstrat că numărul π este un număr iraţional, iar în 1882
Capitolul 1. Recapitulare şi completări 5

Lindemann a demonstrat că π este un număr transcendent.
Numărul transcendent e = 2,7182818... se scrie ca fracţie continuă [2; 1, 2, 1, 1, 4,
1, 1, 6, 1, 1, 8, ...].
În general, scrierea ca fracţie continuă a unui număr algebric aminteşte de scrierea
zecimală a numerelor raţionale, iar scrierea ca fracţie continuă a unui număr transcen-
dent aminteşte de scrierea zecimală a unui număr iraţional. Prin urmare, scrierea ca
fracţie continuă a unui număr real permite identificarea numerelor transcendente.
Submulţimi importante ale mulţimii numerelor reale (R). Mulţimea numerelor
reale strict pozitive se notează R*+ ; mulţimea numerelor reale strict negative se notea-
ză R*− ; mulţimea numerelor reale negative (nepozitive) se notează R − , iar mulţimea
numerelor reale pozitive (nenegative) se notează R + . Numerele reale pozitive se
scriu, în general, fără semn.
Modulul sau valoarea absolută a unui număr real. Modulul sau valoarea abso-
lută a unui număr real este distanţa de la punctul de pe axa numerelor, care îi cores-
punde numărului, până la origine. Notaţii: | x | este modulul lui x; max {a, b} este cel
mai mare dintre numerele a şi b.
⎧− x, dacă x < 0
⎪ ⎧− x, dacă x < 0
Dacă x ∈ R, atunci | x | = max {− x, x} = ⎨ 0, dacă x = 0 = ⎨
⎪ x, dacă x > 0 ⎩ x, dacă x ≥ 0.
⎩
Numere opuse. Numerele care au acelaşi modul se numesc numere opuse.
Proprietăţi ale modulului: 1) pentru orice x ∈ R, | x | ∈ R + (modulul oricărui nu-
măr real este un număr real pozitiv); 2) pentru orice x ∈ R*, | x | ∈ R*+ (modulul ori-
cărui număr real nenul este un număr real strict pozitiv); 3) | x | = 0 numai pentru x = 0
(singurul număr real cu modulul 0 este 0); 4) pentru orice x ∈ R*, | x | = | −x |
(numerele reale opuse au acelaşi modul); 5) pentru x ∈ R, a ∈ R, | x | ≤ a, a > 0 ⇔ x
∈ [− a, a]; 6) pentru x ∈ R, a ∈ R*+ , | x | ≥ a ⇔ x ∈ (–', − a] ∪ [a, '); 7) pentru x ∈
R, a ∈ R, | x | = a, a > 0 ⇔ x = a sau x = − a; 8) | a | ≥ a, a ∈ R; 9) | ab | = | a |⋅| b |, a ∈
a |a|
R, b ∈ R; 10) = , a ∈ R, b ∈ R*; 11) | a + b | ≤ | a | + | b |, a ∈ R, b ∈ R; 12)
b |b|
|| a | – | b || ≤ | a + b | ≤ | a | + | b |, a ∈ R, b ∈ R.
Adunarea numerelor reale. Adunarea numerelor reale se efectuează, în prin-
cipiu, ca şi adunarea numerelor raţionale. Adunarea numerelor reale are proprietăţile
adunării numerelor raţionale.
Scăderea. Diferenţa a două numere reale este suma dintre descăzut şi opusul scă-
zătorului.
Desfacerea parantezelor. 1) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „+“,
atunci, după desfacerea parantezelor, numerele din paranteze se scriu cu semnele lor:
a + (−b + c − d) = a − b + c − d.
2) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „−“, atunci, după desfacerea parante-
zelor, expresia se înlocuieşte cu opusa ei: a − (−b + c − d) = a + b − c + d.
Suplimentar. Partea întreagă. Partea neîntreagă. Partea întreagă a numărului

raţional a este [a] = n, n ∈ Z, dacă n ≤ a < n + 1. Se numeşte parte neîntreagă a
numărului real a numărul {a} = a − [a]. Constatăm fără dificultate că 0 ≤ {a} < 1.
⎧− 1, dacă a < 0
⎪
Signum. Pentru orice număr real a se defineşte sgn a = ⎨ 0, dacă a = 0
⎪ 1, dacă a > 0.
⎩
Proprietăţile înmulţirii numerelor raţionale:
1) asociativitatea: (ab)c = a(bc); 2) 1 este element neutru: 1⋅a = a;
3) comutativitatea: ab = ba; 4) −1⋅a = − a; 5) 0⋅ a = 0;
6) distributivitatea înmulţirii faţă de adunare: a(b + c) = ab + ac;
7) distributivitatea înmulţirii faţă de scădere: a(b − c) = ab − ac;
1
8) dacă a ∈ R*, atunci există numărul ∈ R*, numit inversul numărului a,
a
1
astfel încât a ⋅ = 1.
a
Factor comun: ab + ac = a(b + c).
Un produs de numere raţionale este un număr strict negativ dacă şi numai dacă are
un număr impar de factori strict negativi.
Proprietăţi ale puterilor numerelor reale cu exponent natural:
1) a n ⋅ a p = a n + p , pentru orice n şi p numere naturale, a ∈ R*;
2) a n : a p = a n − p , n şi p sunt numere naturale, n ≥ p, a ∈ R*;
3) a 0 = 1, pentru orice a ≠ 0; 4) a n ⋅ b n = (ab) n , pentru a şi b numere raţionale
nenule şi n ∈ N; 5) a n : b n = (a : b) n , pentru a, b numere raţionale nenule şi n ∈ N;
6) (a n ) p = a np , pentru a ∈ R, iar n, p numere naturale nenule;
⎧− 1, dacă n este impar 0
7) (−1) n = ⎨ 0 nu are sens.
⎩ 1, dacă n este par.
a+b
Medii. Media aritmetică a numerelor reale a şi b este marit = . Media geome-
2
trică a numerelor reale strict pozitive a şi b este ab . Media armonică a numerelor
2ab
reale a şi b este marm = . Inegalitatea mediilor: marm ≤ mg ≤ marit.
a+b
Formule de calcul prescurtat. 1) Formula pătratului sumei cu doi termeni:
(a + b) 2 = a 2 + 2ab + b 2 . 1′) ( a + b ) 2 = a + 2 ab + b. 2) Formula diferenţei pă-
tratului: (a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2 . 2′) ( a − b ) 2 = a − 2 ab + b. 3) Formula pro-
dusului sumei cu diferenţa: (a + b)(a − b) = a 2 − b 2 . 3′) ( a + b )( a − b ) = a − b.
4) Pătratul sumei de trei termeni: (a + b + c) 2 = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac.
5) Cubul sumei cu doi termeni: (a + b)3 = a 3 + 3a 2b + 3ab 2 + b 3 . 6) Cubul diferenţei:
(a − b)3 = a 3 − 3a 2b + 3ab 2 − b3 . 7) (a + b)(a 2 − ab + b 2 ) = a 3 + b 3 . 8) (a − b) (a 2 +

ab + b 2 ) = a 3 + b 3 . 9) (Facultativ) Cubul sumei de trei termeni (a + b + c)3 =
a 3 + b3 + c 3 + 3(a + b)(b + c)(a + c) = a 3 + b3 + c 3 + 3(a + b + c)(ab + bc + ac) −
3abc. 10) (Facultativ) (a − b)(a n + a n−1b + a n−2b 2 + a n−3b 3 + ... + ab n−1 + b n ) = a n +1 −
b n +1. 11) (Facultativ) (a + b)(a 2 n − a 2 n−1b + a 2 n−2b 2 + a 2 n−3b 3 + ... − ab 2 n−1 + b 2 n ) =
a 2 n +1 + b 2 n + 1 .
Relaţia de ordine pe R. Relaţia „≤“ (mai mic sau egal) are proprietăţile:
1) reflexivitatea (a ≤ a pentru orice a ∈ R);
2) antisimetria (a ≤ b şi b ≤ a implică a = b);
3) tranzitivitatea (a ≤ b şi b ≤ c implică b ≤ c, dacă a, b, c sunt numere reale).
Relaţia „≤“ şi operaţiile aritmetice (adunarea şi înmulţirea):
1) a ≤ b ⇒ a + c ≤ b + c pentru a, b, m ∈ R;
2) a ≤ b şi c ≤ d ⇒ a + c ≤ b + d pentru a, b, c, d ∈ R;
3) a ≤ b şi m > 0 ⇒ am ≤ bm pentru a, b, m ∈ R;
4) a ≤ b şi m < 0 ⇒ am ≥ bm pentru a, b, m ∈ R;
a b
5) a ≤ b şi c ≤ d ⇒ ac ≤ bd şi ≤ pentru a, b, c, d ∈ R*+ .
d c
Rotunjirea numerelor reale. Exemple. 1) Rotunjind la zeci numerele din interva-
lul [35, 45) se obţine 40. 2) Rotunjind la zeci numerele din intervalul (–45, –35] se
obţine –40. 2) Rotunjind la întregi numerele din intervalul [3,5; 4,5) se obţine 4.
3) Rotunjind la întregi numerele din intervalul (–4,5; –3,5] se obţine –4. 4) Rotunjind
la zecimi numerele din intervalul [2,45; 2,55) se obţine 2,5. 5) Rotunjind la zecimi
numerele din intervalul (–2,55; –2,45] se obţine –2,5. 6) Rotunjind la sutimi numerele
din intervalul [2,355; 2,365) se obţine 2,36. 7) Rotunjind la sutimi numerele din inter-
valul (–2,355; –2,365] se obţine –2,36.
Aproximări. Exemple. 1) 2,5 este aproximarea prin lipsă cu 0,1 (0,1-aproximarea
prin lipsă) a tuturor numerelor reale din intervalul (2,5; 2,6). 2) 2,6 este aproximarea
prin adaos cu 0,1 (0,1-aproximarea prin lipsă) a tuturor numerelor reale din
intervalul (2,5; 2,6).
Trunchieri. Trunchierea de ordinul i a unui număr întreg înlocuieşte cu 0 toate
cifrele numărului, de ordin mai mic decât i, iar trunchierea de ordinul i a unui număr
neîntreg renunţă la toate zecimalele numărului (au ordinele –1, –2, –3, ...), de ordin
mai mic decât i. Trunchierea de ordinul –1 a unei rădăcini pătrate este valoarea ei cu o
zecimală exactă, trunchierea de ordinul i a unui număr de ordinul –2 a unei rădăcini
pătrate este valoarea ei cu două zecimale exacte etc.

1. M u l ţ i m e a n u m e r e l o r r e a l e
1. Decideţi dacă este raţional sau iraţional numărul:

a) –5,0369...; b) –34,563; c) –3,222...;
d) –24,151617...; e) 32,103103103...; f) 78,111367.
2. Convertiţi în fracţie numărul:
a) −23,5(41); b) –501,(34); c) −28,(362);
d) 9,352; e) –26,34(5); f) 75,6(348).
3. Aplicând teorema lui Pitagora, reprezentaţi pe axa numerelor:
a) − 2 ; b) − 3; c) 5 ; d) 6 ; e) 7 ; f) 10 .
4. Enumeraţi numerele întregi din intervalul:
a) (–2,2; 5); b) (–2,6; 3,4); c) (–5,2; –1,5);
d) (–5,3; 1,4); e) (–7,4; –3,2); f) (–1,7; 2,8).
5. Scrieţi ca interval mulţimea numerelor reale x, ce satisfac condiţia:
a) –5 < x < 17; b) –13 < x < 45; c) –26 < x < 31.
a) –11 < x ≤ 24; b) –25 < x ≤ 54; c) –19 < x ≤ 67;
d) –33 ≤ x < 2,3; e) –21,1 ≤ x < 6,1; f) –2,4 ≤ x < 8,2.
a) –2,5 ≤ x ≤ 7,1; b) –9,6 ≤ x ≤ 11,3; c) –22,3 ≤ x ≤ 5,1.
a) x ≤ 15,2; b) x ≤ 24,6; c) x ≤ 44,3; d) x ≤ –31,4;
e) x ≥ 3,12; f) x ≥ –5,21; g) x ≥ 26,2; h) x ≥ –2,19.
9. Scrieţi cu ajutorul modulului mulţimea numerelor reale x, ce satisfac condiţia:
a) –2,9 < x < 2,9; b) –7,6 < x < 7,6; c) –11,3 < x < 11,3.
a) –13,2 ≤ x ≤ 13,2; b) –37,4 ≤ x ≤ 37,4; c) –55,3 ≤ x ≤ 55,3.
a) x < –3,27 sau x > 3,27; b) x < –8,13 sau x > 8,13;
c) x < –11,8 sau x > 11,8; d) x < –15,2 sau x > 15,2;
e) x < –73,1 sau x > 73,1; f) x < –85,6 sau x > 85,6.
a) x ≤ –3,27 sau x ≥ 3,27; b) x ≤ –29,1 sau x ≥ 29,1;
c) x ≤ –14,8 sau x ≥ 14,8; d) x ≤ –39,3 sau x ≥ 39,3;
e) x ≤ –75,3 sau x ≥ 75,3; f) x ≤ –84,9 sau x ≥ 84,9.
13. Încadraţi între două numere întregi consecutive numărul:
a) − 73 ; b) − 11; c) − 15 ; d) 26 ; e) 37 ; f) 52 .
14. Rotunjiţi la întregi numărul:
a) 55 ; b) 12 ; c) 13; d) 14 ; e) 15 ; f) 17 .
15. Rotunjiţi la zecimi numărul:
a) 33; b) 31; c) 34 ; d) 30 ; e) 29 ; f) 28 .

16. Rotunjiţi la sutimi numărul:
a) 48 ; b) 47 ; c) 46 ; d) 47 ; e) 46 ; f) 45 .
17. Rotunjiţi la întregi numărul:
a) − 51; b) − 52 ; c) − 53; d) − 54 ; e) − 55 ; f) − 56 .
18. Rotunjiţi la zecimi numărul:
a) − 68 ; b) − 67 ; c) − 61; d) − 62 ; e) − 63 ; f) − 65 .
19. Rotunjiţi la sutimi numărul:
a) − 78 ; b) − 70 ; c) − 71; d) − 72 ; e) − 73 ; f) 74 .
20. Aflaţi 0,1-aproximarea prin adaos a numărului:
a) 18 ; b) 10 ; c) 8 ; d) 7 ; e) 6; f) 5.
21. Aflaţi 0,1-aproximarea prin lipsă a numărului:
a) 19 ; b) 12 ; c) 13; d) 14 ; e) 15 ; f) 17 .
22. Aflaţi 0,1-aproximarea prin adaos a numărului:
a) − 19 ; b) − 18 ; c) − 17 ; d) − 14 ; e) − 13 ; f) − 12 .
23. Aflaţi 0,1-aproximarea prin lipsă a numărului:
a) − 27 ; b) − 26 ; c) − 24 ; d) − 23; e) − 22 ; f) − 21.
24. Aflaţi numerele întregi x pentru care este întreg numărul:

5 7 11 13 23 29
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
x+2 x + 10 x+3 x + 11 x + 17 x + 23
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
25. Fără să calculaţi, decideţi în ce număr zecimal se converteşte fracţia:
7 13 23 17 11 19
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
12 25 32 20 15 24
x 5 y 13 − x 4 y 17
26. Decideţi dacă pentru orice numere întregi x şi y fracţia este re-
2004
ductibilă.
27. Aflaţi în ce număr zecimal se converteşte suma inverselor a trei numere întregi
consecutive.
28. Decideţi dacă valoarea raportului este o fracţie reductibilă:
15 24
a) ; b) .
abc + 11(a + b + c) abcd + 2(a + b + c + d )
29. Fie numărul zecimal 0,2468... Aflaţi zecimala de rang 500.
30. Fie numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5, ..., 2005. Micşoraţi 4 termeni ai şirului cu 1.
Procedând în acest mod de un număr suficient de ori, se poate obţine un şir cu toţi

termenii egali cu 0?
31. Fie numărul zecimal 0,1112111123112211213... Decideţi dacă numărul este sau
nu periodic.
32*. Scrieţi sub formă de fracţie continuă numărul 11.
33*. Precizaţi ce tip de număr (raţional, iraţional algebric, transcendent) este numă-
rul ce se scrie sub formă de fracţie continuă:
a) [5; 3, 7, 1]; b) [5; 2, (4, 7)]; c) [5; 2, 4, 6, 8, 10, ...].
Evaluare formativă
1. Convertiţi în fracţie –5,42. 1. Convertiţi în fracţie –3,26.
2. Convertiţi în fracţie: 2. Convertiţi în fracţie:
a) –7,(261); a) –8,(162);
b) –10,4(457). b) –12,3(375).
3. Scrieţi ca interval mulţimea nu- 3. Scrieţi ca interval mulţimea nume-
merelor reale x, ce satisfac condiţia: relor reale x, ce satisfac condiţia:
a) –14 < x ≤ 31; a) –21 < x ≤ 29;
b) x ≤ –16,5. b) x ≤ –15,6.
4. Scrieţi cu ajutorul modulului 4. Scrieţi cu ajutorul modulului mul-
mulţimea numerelor reale x, ce satisfac ţimea numerelor reale x, ce satisfac
condiţia: condiţia:
a) –5,4 < x < 5,4; a) –3,9 < x < 3,9;
b) x ≤ –9,32 sau x ≥ 9,32. b) x ≤ –8,23 sau x ≥ 8,23.
5. Rotunjiţi la sutimi numărul: 5. Rotunjiţi la sutimi numărul:
a) 7,265; a) –2,213. a) 8,356; a) –3,318.
6. Aflaţi 0,01-aproximarea prin 6. Aflaţi 0,01-aproximarea prin lipsă a
lipsă a numărului: numărului:
a) –12,428; a) –15,374;
b) 5. b) 6 .
7. Aflaţi numerele întregi m pentru 7. Aflaţi numerele întregi m pentru
31 17
care fracţia . care fracţia .
x − 10 x − 15
8. Fie numărul 4,111213... Aflaţi 8. Fie numărul 4,891011... Aflaţi
zecimala de rang 350. zecimala de rang 350.
9. Fie a = 3,023456..., b = 9. Fie a = 2,23456..., b = 3,2456...
3,02456... Aflaţi un raţional din inter- Aflaţi un raţional din intervalul (a, b).
valul (a, b).
Barem. Start: 1 punct. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct.
Timp de lucru efectiv: 50 minute.

2. O p e r a ţ i i c u n u m e r e r e a l e
1. Aduceţi la forma cea mai simplă:

a) (2 x − 5) 2 ; b) (2 − 3x) 2 ; c) (3x − 1) 2 ;
d) (2 x − 1) 2 ; e) (4 x − 1) 2 ; f) ( x − 5) 2 .
a) ( 3 − 5 )2 ; b) ( 2 − 3 )2 ; c) ( 3 − 6 )2 ;
d) ( 7 − 8 ) 2 ; e) ( 8 − 10 ) 2 ; f) ( 10 − 11) 2 .
a) 3 ( 5 − 7 ); b) 5 ( 3 − 10 ); c) 10 ( 7 − 3 );
d) 2 ( 5 − 3 ); e) 7 ( 5 − 6 ); f) 2 ( 11 − 13 ).
a) ( 21 + 11)( 21 − 11); b) ( 11 + 2 )( 11 − 2 );
c) ( 11 + 3 )( 11 − 3 ); d) ( 21 + 5 )( 21 − 5 );
e) ( 21 + 19 )( 21 − 19 ); f) ( 21 + 17 )( 21 − 17 ).
a) ( 31 + 2) 2 ; b) ( 17 + 3) 2 ; c) ( 15 + 2) 2 ;
d) ( 14 + 3) 2 ; e) ( 13 + 2) 2 ; f) ( 11 + 7) 2 .
a) ( 41 − 3) 2 ; b) ( 39 − 1) 2 ; c) ( 38 − 2) 2 ;
d) ( 37 − 2) 2 ; e) ( 35 − 5) 2 ; f) ( 33 − 6) 2 .
a) 2 17 − 5 17 + 7 17 ; b) 7 15 − 11 15 + 9 15 ;
c) 12 14 − 19 14 + 6 14 ; d) 31 13 − 45 13 + 17 13;
d) 27 11 − 49 11 + 8 11; e) 51 7 − 78 7 + 16 7 .
8. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01:
a) 13 + 15 ; b) 11 + 15 ; c) 11 + 13 ;
d) 11 + 14 ; e) 11 + 17 ; f) 13 + 14 .
9. Aproximaţi prin adaos cu 0,01:
a) 29 − 11; b) 26 − 11; c) 26 − 13;
d) 22 − 15 ; e) 23 − 14 ; f) 23 − 15 .
10. Scoateţi factori de sub radical:
a) 680 ; b) 725 ; c) 980 ; d) 824 ;
e) 768 ; f) 864 ; g) 344 ; h) 608 .

11. Introduceţi factori de sub radical:
a) 12 15 ; b) 11 23 ; c) 13 26 ; d) 14 21;
e) 15 11; f) 16 10 ; g) 17 12 ; h) 18 10 .
12. Aplicând o formulă de calcul, dezvoltaţi:
a) (7 a + 4)3 ; b) (5a + 4)3 ; c) (5a + 3)3 ;
d) (5a + 2) 3 ; e) (6a + 1)3 ; f) (3a + 4)3 .
13. Aplicând o formulă de calcul, dezvoltaţi:
a) (7a − 6)3 ; b) (5a − 1)3 ; c) (5a − 2)3 ;
d) (5a − 3)3 ; e) (5a − 4) 3 ; f) (4a − 5)3 .
14. Aplicând o formulă de calcul, efectuaţi:
a) (9x + 8)(81x2 – 72x + 64); b) (3x + 5)(9x2 – 15x + 25);
2
c) (4x + 5)(16x – 20x + 25); d) (5x + 2)(25x2 – 10x + 4);
2
e) (7x + 2)(49x – 14x + 4); f) (3x + 7)(9x2 – 21x + 49).
15. Aplicând o formulă de calcul, efectuaţi:
a) (9x – 7)(81x2 + 63x + 49); b) (9x – 1)(81x2 + 9x + 1);
c) (7x – 2)(49x2 + 14x + 4); d) (7x – 3)(49x2 + 21x + 9);
2
e) (7x – 4)(49x + 28x + 16); f) (7x – 5)(49x2 + 35x + 25).
16. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) 3x – 11 = 16; b) 2x – 9 = 15; c) 4x – 11 = 15;
d) 2x – 11 = 17; e) 5x – 11 = 13; f) 5x – 9 = 11.
a) 7x – 8 = 3x + 6; b) 6x – 7 = 5x + 3; c) 7x – 8 = 3x + 6;
d) 5x – 4 = 7x + 9; e) 3x – 9 = 8x + 5; f) 4x – 11 = 7x + 12.
a) | 4x + 11 | = 25; b) | 2x + 11 | = 8; c) | 5x + 8 | = 12;
d) | 6x + 7 | = 15; e) | 8x + 13 | = 13; f) | 3x + 5 | = 9.
19. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) | 4x | ≤ 13; b) | 5x | ≤ 14; c) | 6x | ≤ 18; d) | 7x | ≤ 16.
a) | x – 9 | ≤ 2; b) | x – 8 | ≤ 4; c) | x – 7 | ≤ 3; d) | x – 6 | ≤ 5;
e) | x – 5 | ≤ 7; f) | x – 1 | ≤ 8; g) | x – 2 | ≤ 11; h) | x – 3 | ≤ 14.
a) | 9x | ≥ 28; b) | 8x | ≥ 35; c) | 4x | ≥ 37; d) | 6x | ≤ 95.
a) | x – 9 | ≥ 12; b) | x – 7 | ≥ 13; c) | x – 5 | ≥ 21; d) | x – 6 | ≥ 5;
e) | x – 3 | ≥ 15; f) | x – 2 | ≥ 23; g) | x – 8 | ≥ 11; h) | x – 4 | ≥ 16.
a) x2 – 15 = 0; b) x2 – 14 = 0; c) x2 – 13 = 0;
2 2
d) x – 12 = 0; e) x – 11 = 0; f) x2 – 10 = 0.
a) x2 – 34x = 0; b) x2 – 21x = 0; c) x2 – 22x = 0;
2 2
d) x – 23x = 0; e) x – 24x = 0; f) x2 – 25x = 0.

a) x2 – 19x – 20 = 0; b) x2 – 20x – 21 = 0; c) x2 – 21x – 22 = 0;
2 2
d) x – 22x – 23 = 0; e) x – 23x – 24 = 0; f) x2 – 24x – 25 = 0.
a) x2 – 12x + 36 = 0; b) x2 – 20x + 101 = 0; c) x2 – 21x + 442 = 0;
2 2
d) x – 22x + 122 = 0; e) x – 23x + 530 = 0; f) x2 – 24x + 577 = 0.
27. Fără să rezolvaţi ecuaţia, aflaţi suma şi produsul soluţiilor ei:
a) x2 – 12x + 34 = 0; b) x2 – 20x + 99 = 0; c) x2 – 21x + 442 = 0;
2 2
d) x – 22x + 122 = 0; e) x – 23x + 520 = 0; f) x2 – 24x + 540 = 0.
28. Scrieţi ecuaţia redusă cu soluţiile:
a) x1 = 5, x2 = –1,5; b) x1 = 2, x2 = –2,4; c) x1 = 3, x2 = –1,6;
d) x1 = 8, x2 = –2,5; e) x1 = 7, x2 = –3,2; f) x1 = 6, x2 = –3,5.
29. Scrieţi polinomul cu coeficientul dominant 1, ale cărui rădăcini sunt:
a) x1 = –3,1, x2 = 2,4; b) x1 = –2,1, x2 = 4; c) x1 = –2,3, x2 = 2,6;
d) x1 = –4,5, x2 = 3,5; e) x1 = –1,4, x2 = 5,6; f) x1 = –6,2, x2 = 3,1.
30. Descompuneţi în factori polinomul:
a) X 2 + 11X + 30; b) X 2 + 13X + 42; c) X 2 + 16X + 63;
2 2
d) X + 12X + 35; e) X + 14X + 45; f) X 2 + 15X + 45.
31. Descompuneţi în produs de factori raţionali:
a) x2 – 23; b) x2 – 13; c) x2 – 14; d) x2 – 15.
32. Descompuneţi în produs de factori raţionali:
a) x2 – 6x – 112; b) x2 – 6x – 16; c) x2 – 6x – 27;
2 2
d) x – 6x – 40; e) x – 6x – 55; f) x2 – 6x – 72.
33. Simplificaţi raportul:
x 2 − 11x x2 − 2x x 2 − 3x x2 − 4x
a) 2 ; b) 2 ; c) 2 ; d) 2 ;
x − 121 x −4 x −9 x − 16
x2 + 5x x2 + 6x x2 + 7 x x2 + 8x
e) 2 ; f) 2 ; g) 2 ; h) 2 .
x − 25 x − 36 x − 49 x − 64
34. Descompuneţi în factori raţionali:

a) x2 + 50x + 625; b) x2 – 30x + 225.
a) 8x3 + 60x2 + 150x + 125; b) 64x3 – 154x2 + 108x – 27.
a) 343x9 + 125y3; b) 216x3 – 343y6.
x 2 + 8 x + 16 9x2 − 6x + 1
a) ; b) .
x 3 + 6 x 2 + 12 x + 8 27 x 3 − 27 x 2 + 9 x − 1

x 3 + 64 x 3 − 1000
a) ; b) .
x 3 + 12 x 2 + 48 x + 64 x 3 − 30 x 2 + 300 x − 1000
x 2 + 18 x + 80 x 2 − 16 x + 60
a) 3 2
; b) 3 .
x + 24 x + 192 x + 512 x − 18 x 2 + 108 x − 216
39. Raţionalizaţi numitorul raportului:
3 4
a) ; b) .
2+ 5 3− 5
a) x4 – 5x2 + 6 = 0; b) x4 + 7x2 + 12 = 0.
x 1− x
41. Rezolvaţi în R ecuaţia + − 2 = 0.
1− x x
42. Rezolvaţi în R ecuaţia x − 4 x − 2 + 1 = 0.
43. Rezolvaţi în R ecuaţia (2 x − 5) 2 − 3 (2 x − 5) 2 − 10 = 0.

44. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 + x4 + x6 + ... = 5, | x | < 1.
45. Rezolvaţi în R ecuaţia x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + ... = 3, x < 1.
2
⎛ x ⎞ 3x x 2 − 3x x2 + 1
a) ⎜ 2 ⎟ − 2 + 2 = 0; b) + 3 ⋅ − 4 = 0.
⎝ x − 3x + 2 ⎠ x − 3x + 2 x2 + 1 x 2 − 3x
47. Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 4 x + 4 + x 2 − 4 x + 4 = 4.
2 4 6 2004 1
48. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ < .
3 5 7 2005 1003
49. Cercetaţi dacă există numere întregi care verifică ecuaţia
(2x + 3)4568 + (5x – 1)5316 = 15023661.

50. Aflaţi numărul raţional e pentru care x ⊕ e = x, dacă pentru orice numere raţio-
nale x şi y este adevărată relaţia:
a) x ⊕ y = x + y + 11; b) x ⊕ y = x + y − 15.
51. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R, f(x) = | 3x – 5 |.
52. Aflaţi câte numere naturale mai mici sau egale cu 2005 nu se divid cu 2, 5, 7.
53. Cercetaţi dacă există numere întregi x, y, z pentru care x2 + x – 3y5 – 3y + 4z10 –
2
4z = 2 005.
54. Fără să executaţi toate calculele, aflaţi coeficientul lui X 8 din forma canonică a
polinomului (1 + X)(1 + X 2)(1 + X 3)(1 + X 4)(1 + X 5)(1 + X 6)(1 + X 7)(1 + X 8).
55. Aflaţi forma canonică a polinomului P(X), dacă P(2 – X) = 3X 2 – 4X – 5.
2004
56. Fie P(X) = 7X – 5. Calculaţi ∑ P(i) = P(1) + P(2) + P(3) + ... + P(2004).
i =1

a) 6 − 15 + 30 ⋅ 6 + 15 + 30 ⋅ 21 + 30 ;
2001
b) ⎛⎜ 8 + 6 + 7 − 2 6 − 6 ⎞⎟ .
⎝ ⎠
58*. Simplificaţi:
z −1 z +1
a) 10 ; b) .
z −1 z + 13
n
1
59*. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei ∑ (−1) ⋅ 7i
i =1
i
∈ Z.

MA AB
60*. (Numărul de aur) Punctul M ∈ (AB), astfel încât = (împarte segmen-
MB AM
MA
tul AB în medie şi extremă raţie). Aflaţi (numărul de aur);
MB
61*. (Numărul de aur) Scrieţi numărul de aur sub formă de fracţie continuă.
62*. (Numărul de aur) Comparaţi numărul 1 + 1 + 1 + ... cu numărul de aur.
63*. Aflaţi numărul n pentru care n + n + n + ... = 1.

Evaluare formativă
1. Aduceţi la forma cea mai simplă: 1. Aduceţi la forma cea mai simplă:
2
a) ( 2 x − 7) ; a) ( 4 x − 9) 2 ;
b) ( 5 − 7 )2 . b) ( 7 − 11) 2 .
a) 5 ( 3 − 7 ); a) 6 ( 5 − 7 );
b) 3 11 − 9 11 + 12 11. b) 5 13 − 7 13 + 8 13.
a) ( 7 + 13 ) 2 ; a) ( 6 + 11) 2 ;
b) ( 29 + 21)( 29 − 21). b) ( 23 + 17 )( 23 − 17 ).
4. Dezvoltaţi: 4. Dezvoltaţi:
a) (2x + 7y)3; a) (4x + 5y)3;
3
b) (3x – 5y) . b) (5x – 6y)3.
5. Efectuaţi: 5. Efectuaţi:
a) (3x – 8y)(9x2 + 24xy + 64y2); a) (4x – 7y)(16x2 + 28xy + 49y2);
2 2
b) (4x + 7y)(16x – 28xy + 49y ). b) (4x + 5y)(16x2 – 20xy + 25y2).
6. Aflaţi 0,01-aproximarea prin lip- 6. Aflaţi 0,01-aproximarea prin lipsă a
să a numărului: numărului:
a) 19 + 17 ; a) 15 + 21;
b) 21 − 15 . b) 22 − 17 .
7. Rezolvaţi în R: 7. Rezolvaţi în R:
a) | 4x + 35 | = 28; a) | 5x + 32 | = 27;
b) | x – 13 | ≤ 19. b) | x – 12 | ≤ 17.
8. Rezolvaţi în R ecuaţia 8. Rezolvaţi în R ecuaţia
3x 3 − 2x 2x 2 − 3x
+ 4⋅ + 3 = 0. + 4⋅ + 3 = 0.
3 − 2x 3x 2 − 3x 3x
9. Fie P(X) = 9X – 4. Calculaţi 9. Fie P(X) = 8X – 5. Calculaţi
2000 2000
∑
i =1
P (i ) = P(1) + P(2) + P(3) + ... + ∑ P(i) = P(1) + P(2) + P(3) + ... +
i =1
P(1000). P(1000).

C A P I T O L U L Puteri cu exponent
II raţional
Rădăcina pătrată a unui număr real nenegativ. Dacă a este un număr real pozi-
tiv, atunci numărul pozitiv b este rădăcina pătrată a numărului a sau radicalul de ordi-
nul 2 din a, dacă b2 = a. Rădăcina pătrată a numărului a este a .
Proprietăţi ale rădăcinii pătrate: 1) dacă a ∈ R, atunci a 2 = | a |; 2) dacă
a ∈ R+, atunci ( a ) 2 = a ; 3) dacă a ∈ R + , b ∈ R + , atunci a ⋅ b = ab ; 2) dacă
a
ab ∈ R + , atunci ab = | a | ⋅ | b | ; 3) dacă a ∈ R + , b ∈ R*+ , atunci a: b= ;
b
a |a|
4) dacă ab ∈ R + , b ≠ 0, atunci = ; 5) a b = sgn a a 2 b ;
b |b|
6) a 2b = | a | b.
Suplimentar. Formulele radicalilor compuşi. Dacă a 2 − b = c 2 , a ∈ R + , b ∈
R + , atunci
a + a2 − b a − a2 − b
a+ b = + , iar
2 2
a + a2 − b a − a2 − b
a− b = − .
2 2
Radicali de ordinul n. 1) Fie n = 2k, k ∈ N* şi a ∈ R+. Soluţia pozitivă a ecuaţiei
n
x = a se numeşte radicalul de ordinul n din a şi se notează n a .
2) Fie n = 2k + 1, k ∈ N* şi b ∈ R. Soluţia ecuaţiei xn = b se numeşte radicalul de
ordinul n din b şi se notează n b .
Observaţii. 1) Dacă n ∈ N* este număr par, a ∈ R+, atunci n
a ≥ 0. Dacă n ∈ N*
n
este număr par şi a < 0, atunci nu există a.
2) Dacă n = 2k + 1, k ∈ N* şi b ∈ R, atunci sgn n b = sgn b.
Proprietăţi ale radicalilor de ordinul n. 1) ( n a ) n = a, dacă n este număr natural
n
par şi a ∈ R+ sau n este număr natural impar şi a ∈ R. 2) a n = | a |, dacă n este nu-
n
măr natural par sau a n = a, dacă n este număr natural impar şi a ∈ R. 3) Dacă n
a na a n |a|
este impar şi b ≠ 0, atunci n = . 4) Dacă n este par şi b ≠ 0, atunci n = .
b nb b n |b|
5) Dacă n este par şi a ∈ R+, atunci ( n a ) k = n a k . 6) Dacă n este impar, atunci
18 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

( n a ) k = n a k . 7) Dacă a ∈ R*+ , atunci n m
a = mn a . (Se aplică la înmulţirea radica-
mk
lilor.) 8) Dacă a ∈ R*+ , k ∈ N*+ , k > 1, atunci a k = m a . 9) Dacă a ∈ R+, b ∈ R+,
atunci a < b implică n a < n b .
Raţionalizarea numitorilor unor rapoarte. Dacă numitorul unui raport este de
forma: 1) a − b , atunci după amplificarea lui cu a + b se obţine un raport egal
cu el, al cărui numitor este a − b; 2) a + b , atunci după amplificarea lui cu
a − b se obţine un raport egal cu el, al cărui numitor este a − b; 3) 3
a + 3 b,
3
atunci după amplificarea cu a 2 − 3 ab + 3 b 2 se obţine un raport egal cu el, al cărui
3
numitor este a + b; 4) a 2 − 3 ab + 3 b 2 atunci după amplificarea cu 3
a + 3 b se
obţine un raport egal cu el, al cărui numitor este a + b; 5) 3
a − 3 b , atunci după am-
3
plificarea cu a 2 + 3 ab + 3 b 2 se obţine un raport egal cu el, al cărui numitor este a
3
– b; 6) a 2 + 3 ab + 3 b 2 , atunci după amplificarea cu 3
a − 3 b , se obţine un raport
2 n +1
egal cu el, al cărui numitor este a – b; 7) (Facultativ) a + 2 n +1 b , atunci după
2 n +1
amplificarea cu a 2 n − 2 n +1 a 2 n b + 2 n +1 a 2 n −1b 2 − ... + 2 n +1 b 2 n se obţine un raport
2 n +1
egal cu el, al cărui numitor este a + b; 8) (Facultativ) a 2 n − 2n +1 a 2n b + 2n +1 a 2n −1b 2
− ... + 2 n +1 b 2 n atunci după amplificarea cu 2 n +1
a + 2 n +1 b , se obţine un raport egal cu
el, al cărui numitor este a + b; 9) (Facultativ) n
a − n b , atunci după amplificarea cu
n
a n −1 + n a n − 2 b + n a n −3 b 2 + ... + n b n −1 se obţine un raport egal cu el, al cărui nu-
mitor este a – b; 10) (Facultativ) n
a n −1 + n a n − 2 b + n a n −3 b 2 + ... + n b n −1 atunci după
amplificarea cu n
a − n b , se obţine un raport egal cu el, al cărui numitor este a – b.
Puteri întregi ale numerelor reale. 1) 1m = 1 pentru orice număr întreg m. 2) 0 m
⎧− 1, dacă m este număr impar
= 0 pentru orice m ∈ Z*+ . 3) (−1) m = ⎨ 4) Dacă a ∈ R*,
⎩ 1, dacă m este număr par.
k ∈ Z şi m ∈ Z, atunci a k⋅a m = a k + m. 5) Dacă a ∈ R*, k ∈ Z şi m ∈ Z, atunci a k : a m
= a k – m. În particular, a 0 = 1. 6) Dacă a ∈ R*, b ∈ R* şi m ∈ Z, atunci (ab) m =
1
a mb m . 7) Dacă a ∈ R*, b ∈ R* şi m ∈ Z, atunci (a : b) m = a m : b m . 8) n = a − n
a
pentru orice număr întreg n, a ∈ R*.
Atenţie! 00 nu are sens.
Puteri raţionale ale numerelor reale. Pentru orice a ∈ R*+ , n ∈ N*, n > 1, m ∈
m m
Z, a n = n a m . a n cu exponenţi neîntregi are sens numai pentru a > 0. 0m nu are sens
m
m
pentru m ∈ Q– . Pentru > 0, 0 n = 0.
n
Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 19

1) 1m = 1 pentru orice număr raţional m. 2) 0 m = 0 pentru orice m ∈ Q*+ . 3) Dacă
a ∈ R*+ , k ∈ Q şi m ∈ Q, atunci a k⋅a m = a k + m. 4) Dacă a ∈ R*+ , k ∈ Q şi m ∈ Q,
atunci a k : a m = a k – m. În particular, a 0 = 1. 5) Dacă a ∈ R*+ , b ∈ R*+ şi m ∈ Q,
atunci (ab) m = a mb m . 6) Dacă a ∈ R*+ , b ∈ R*+ şi m ∈ Q, atunci (a : b) m = a m : b m .
7) Dacă a ∈ R*+ , m ∈ Q şi n ∈ Q, atunci (a m ) n = a mn .
1. R a d i c a l i d e o r d i n u l n
1. Utilizând descompunerea în factori, calculaţi:

a) 4 ; b) 0 ; c) 16 ; d) 9 ; e) 81; f) 49 .
a) 3 8 ; b) 3 27 ; c) 3 64 ; d) 3 125 ; e) 3
216 ; f) 3
343.
a) 3 − 8 ; b) 3 − 27 ; c) 3 − 64 ; d) 3 − 125 ; e) 3
− 216 ; f) 3
− 343.
a) 4 16 ; b) 4 81; c) 4 256 ; d) 4 625 ; e) 4 1296 ; f) 4
2401.
a) 5 32 ; b) 5 243 ; c) 5 1024 ; d) 5 3125 ; e) 5
7776 ; f) 5 16807 .
a) 5 − 32 ; b) 5 − 243; c) 5
− 1024 ;
d) − 3125 ;
5
e) 5
− 7776 ; f) 5
− 16807 .
7. Scrieţi cât mai simplu:
a) (−2) 2 ; b) (−3) 2 ; c) (−4) 2 ; d) (−3) 2 ; e) (−7) 2 ; f) (−8) 2 .
a) 4 (−2) 4 ; b) 4 (−3) 4 ; c) 4 (−4) 4 ; d) 4
(−5) 4 ; e) 4
(−6) 4 ; f) 4
(−7) 4 .
9. Aflaţi numerele reale pentru care:
3 4
a) a 2 = − a; b) a 3 = a; c) a 4 = a;
d) 5 a 5 = a; e) 6 a 6 = − a; f) 7
a 7 = a.
10. Introduceţi factori sub radical:
a) 3 4 5 ; b) 2 5 3; c) 2 3 4 ; d) 5 6 4 ;
e) 77 2 ; f) 4 8 5 ; g) 6 9 7 ; h) 8 10 3.
a) − 5 4 7 ; b) − 2 5 − 3; c) − 3 3 4 ; d) − 7 6 4 ;
e) − 77 2 ; f) − 4 8 5 ; g) − 6 9 7 ; h) − 8 10 3.
4 5 6 7
a) 611 ; b) 213 ; c) 315 ; d) 5 25 ;

e) 8 339 ; f) 9 435 ; g) 10
551 ; h) 11
637 .
a) 4
(−7)14 ; b) 5
(−4)12 ; c) 6 (−3)16 ; d) 7
(−8) 22 ;
e) 8
(−2) 20 ; f) 9
(−5) 25 ; g) 10
(−6)32 ; h) 11
(−9)35 .
14. Comparaţi numerele:
a) 5 şi 2; b) 7 şi 3; c) 17 şi 4;
d) 11 şi 3; e) 21 şi 4; f) 19 şi 5.
a) (1 − 2 )8 3; b) ( 2 − 3 ) 4 2 ; c) (1 − 3 )6 5 ;
d) ( 3 − 5 )10 2 ; e) ( 5 − 6 )12 3; f) ( 2 − 6)14 6 .
a) (2 − 5 )7 3; b) ( 2 − 5 )5 7 ; c) (4 − 17 )9 8 ;
d) ( 6 − 7 )11 2 ; e) (3 − 9 )13 6 ; f) ( 10 − 4)15 7 .
17. Comparaţi numerele:
a) 4 15 şi 2; b) 3 3 şi 1; c) 5
33 şi 2;
3 4
d) 6 65 şi 2; e) 120 şi 5; f) 82 şi 3.
a) (1 − 5 2 )16 3; b) (2 − 3 9 ) 4 2 ; c) (3 − 3 28 )6 4 ;
d) (2 − 3 10 )8 5 ; e) (2 − 4 17 )10 4 ; f) (2 − 3 11)12 6 .
19. Scoateţi factori sub radical:
a) 16 (3 − 5 244 )18 ; b) 4
(2 − 3 12 ) 6 ; c) 6
(4 − 3 65 )8 ;
d) 8
(5 − 3 126 )10 ; e) 10
(3 − 4 83 )12 ; f) 12
(2 − 6 67 )14 .
a) (3 7 2 )5 ; b) ( 4 32 )5 ; c) (5 23 ) 6 ; d) (6 5 ) 7 ;
e) (7 63 ) 4 ; f) (8 113 )9 ; g) (9 132 )11; h) (11 17 3 )9 .
7 4 7 17 5
a) x; b) 3 5 y; c) x; d) x;
11 8 9 8 6 10 5 12
e) x; f) z; g) t; h) u.
22. Simplificaţi radicalul:
6 8 10 12
a) 34 ; b) 26 ; c) 54 ; d) 79 ;
e) 14 114 ; f) 15 1310 ; g) 16
17 6 ; h) 20
1910 .
23. Simplificaţi radicalul:
a) 12
(−2) 4 ; b) 14
( −3)10 ; c) 6
(−5) 2 ; d) 24
( −2) 6 ;

e) 20
(−7) 4 ; f) 22
(−9) 2 ; g) 26
(−6) 2 ; h) 24
(−4)8 .
a) 3 5 ⋅ 4 7 ; b) 3 6 ⋅ 5 2 ; c) 4
7 ⋅ 5 3;
d) 5 4 ⋅ 6 5 ; e) 3 9 ⋅ 7 2 ; f) 4 10 ⋅ 7 2 .
1 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) ;
3− 2 5+ 3 7− 3 10 − 7
1 1 1 1
e) ; f) ; g) ; h) .
11 − 3 13 + 10 15 − 5 17 − 3
1 1 1 1 1 1
a) 7 ; b) ; c) 4 ; d) ; e) ; f) .
11 2 9 4
3 5 7 6 4
8 5 3 8
25
27. Aflaţi pentru ce valori ale numărului x are sens expresia:
x −11
a) x − 6 7 ; b) 3 − x 11; c) x − 5 17 ; d) x − 7 19 ; e) x −12 15 ; f) 21.

a) 5 (2 x − 3)5 ; b) 8
(3x − 2)8 .
29. Aflaţi numerele reale x pentru care:
a) 8 (5 x − 3)8 = 5 x − 3; b) 10
(7 x − 6)10 = 6 − 7 x.
a) (2 − x) 4 x − 2 ; b) (3 − 2 x)7 (2 x − 3) 2 .
31. Comparaţi numerele 3 5 şi 5 15 .
a) ( 4 7 − 3 5 ) 4 3; b) ( 7 − 3 4 )5 2 .
a) 11 (7 10 − 4 3 )13 ; b) 6
(5 9 − 4 10 )8 .
a) 5 8 + 32 ⋅ 5 8 − 32 ; b) 2004 2 − 2 + 3 ⋅ 2004 2 + 2 + 3 ⋅ 2004 2 + 3 .

35. Aduceţi la forma cea mai simplă ( 2 + 1)(4 2 + 1)(8 2 + 1)(16 2 − 1)(16 2 + 1).
4 4 4 4 4 4
36. Aduceţi la forma cea mai simplă 163 .
37. Aduceţi la forma cea mai simplă 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 ⋅ 32 4 .
38. Aduceţi la forma cea mai simplă 3 2 ⋅ 6 2 ⋅ ... ⋅ 48 2 ⋅ 96 4 .
6 5
a) 3 ; b) 3 .
5 +1 6 −1
40. Aduceţi la forma cea mai simplă ( 3 + 2 )(4 3 + 4 2 )...(32 3 + 32 2 )(32 3 − 32 2 ).
41. Construiţi o ecuaţie de grad minim cu coeficienţi raţionali cu una dintre soluţii
1 + 3 3.
42. Aduceţi la forma cea mai simplă 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 ⋅ ... ⋅ 1024 2 ⋅ 2048 2 .

43. Raţionalizaţi numitorul raportului
2 12
a) 3 ; b) 3 .
49 + 14 + 4
3 3
49 − 35 + 3 25
3

44. Demonstraţi că 13 + 133 − 13 − 133 = 14 .
45. Demonstraţi că 3 9 + 4 5 + 3 9 − 4 5 = 3.
46. Construiţi o ecuaţie de grad minim cu coeficienţi raţionali cu una dintre soluţii
3
2 + 3 3.
47. Calculaţi 1 1 1 1... , unde „ ...“ indică faptul că expresia nu se termină.
3
48. Calculaţi 10 3 10 3 10 3 10 ... , unde „ ...“ indică faptul că expresia nu se
termină, iar n ∈ N*.

49. Calculaţi n n n n ... , unde „ ...“ indică faptul că expresia nu se termină, iar
n ∈ N*.
50. Aduceţi la forma cea mai simplă (radicalii se repetă de 2004 ori)
5 + 4 5 + 3 3 + ... 5 + 3 3 + 5 + 3 3 + 7 + 4 3 −
5 + 4 5 − 3 3 + ... 5 − 3 3 + 5 − 3 3 + 7 − 4 3 .
51. Eliminaţi radicalii compuşi şi aduceţi la forma cea mai simplă:
a) 9 − 4 5 ; b) 13 − 133 .
1 1 1 1
+ + + ... + .
3+ 2 2 5+ 2 6 7 + 2 12 199 + 2 9900
Evaluare formativă
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
a) 3 − 1000 ; b) 6 729 . a) 3 − 1000000 ; b) 4 256 .
2. Aflaţi numerele reale pentru care: 2. Aflaţi numerele reale pentru care:
a) 7 a 7 = a; b) 12 a12 = − a. a) 8 a 8 = − a; b) 11 a11 = a.
3. Introduceţi factori sub radical: 3. Introduceţi factori sub radical:
a) 43 3; b) − 34 4 . a) 25 5 ; b) − 26 3.
4. Scoateţi factori de sub radical: 4. Scoateţi factori de sub radical:
a) 3
(3 − 3 35 )5 ; a) 5
(2 − 3 9 )7 ;
b) 6 ( 24 − 5)8 . b) 4 (5 − 26 ) 6 .
a) (7 112 ) 4 ; b) ( 20 133 ) 7 . a) (11 103 ) 4 ; b) ( 24 75 )5 .
a) 3 6
(3 3 − 4 5 ) 26 ; a) 5 4
( 4 3 − 5 5 ) 22 ;
b) 8
(−11)10 . b) 10
(−13)12 .
7. a) Aduceţi la forma cea mai sim- 7. a) Aduceţi la forma cea mai simplă
3
plă 2 4
x ⋅ x . 3 4
x ⋅ 3 x2 .
5
b) Raţionalizaţi numitorul rapor- b) Raţionalizaţi numitorul rapor-

4 6 4
tului . tului . .
11 − 7 13 − 7 11 − 7
8. Raţionalizaţi raportul: 8. Raţionalizaţi raportul:
3 5
a) 3 ; a) 3 .
13 − 3 10 15 − 3 10
14 15
b) . b) .
121 − 3 33 + 3 9
3
169 − 3 26 + 3 4
3
(3 9 + 3 6 + 3 4 )(6 3 + 6 2 )(12 3 + 12 2 ) (3 16 + 3 12 + 3 9 )(6 4 + 6 3 )(12 4 + 12 3 )
...( 48 3 + 48 2 ). ...(96 4 + 96 3 ).
2. P u t e r i c u e x p o n e n t r a ţ i o n a l
1. Scrieţi folosind puteri întregi:

3 5 12 24 41 53
a) 8 ; b) 17 ; c) 24 ; d) 36 ; e) 31 ; f) 46 .
x z y x y t
2. Scrieţi cât mai simplu folosind puterile cu exponent întreg:
a) x–3y7x15y–17; b) x–27y39x49y–81; c) x–47y57x63y–32;
–55 28 81 –17 –47 23 68 –13
d) x y x y ; e) x y x y ; f) x–75y64x94y–53.
3. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale:
17
a) 5 37 ; b) 6 39 ; c) 7 59 ; d) 10 811 ; e) 13
911 ; f) 129 .
4. Scrieţi 3 fracţii cu numitorii pari, echivalente cu:
3 7 8 11 12 13
a) ; b) ; c) d) ; e) ; f) .
5 9 11 13 17 19
a) 12 9213 ; b) 14 1611 ; c) 16 8233 ; d) 20 7319 ; e) 24
5417 ; f) 28
5525 .
6. Aflaţi numerele reale pentru care are sens:
3 7 3
a) ( x − 2) ;
9 b) ( x + 5) ;
11 c) ( x − 7) ;
7
9 3 5
d) ( x + 11)17 ;
e) ( x + f) ( x − 23) 21 .
21)19 ;
7 9 11
− − −
a) ( x − 24) 15 ; b) ( x + 17) 19 ; c) ( x − 26) 35 ;
17 11 13
− − −
d) ( x + 29) 35 ; e) ( x − 22) 39 ; f) ( x + 22) 23 .

11 13 41
− − −
a) ( x + 46) 20 ; b) ( x − 49) 18 ; c) ( x + 38) 32 ;
33 35 17
− − −
d) ( x − 76) e) ( x + 35) 34 ; 36 ; f) ( x − 77) 40 .
9. Convertiţi în radical:
3 5 7
− − −
a) 13 28 ; b) 17 22 ; c) 16 64 ;
5 9 15
− − −
d) 15 32 ; e) 12 f) 20 38 ; 40 .

29
a) 11 − 39 ; b) 21 − 731 ; c) 25 − 1211 ; d) 23
− 915 ; e) 17
− 95 ; f) − 14 25 .
3 4 8 2 2 3 5 7 11
a) 2 7 ⋅ 4 3 ⋅ 814 ; b) 3 5 ⋅ 915 ⋅ 27 20 ; c) 5 6 ⋅ 2512 ⋅12518 ;
4 5 7 5 7 11 3 7 5
d) 6 9 ⋅ 3612 ⋅ 21618 ; e) 7 8 ⋅ 4912 ⋅ 343 36 ; f) 911 ⋅ 8122 ⋅ 729 33.
5 11 13 14 15 7
a) 9 8 : 81 ;
12 b) 7 15 : 49 20 ; c) 616 : 36 8 ;
17 17 9 16 17 23
d) 3 20 : 9 30 ; e) 4 14 : 16 35 ; f) 10 13 : 100 .
26

7 8 11
a) 311 : 5 97 ; b) 415 : 6 85 ; c) 513 : 39 254 ;
3 7 5
d) 6 7 : 14 365 ; e) 9 9 : 27 818 ; f) 7 6 : 18 4915 .
3 5 4 2 11 10 13 12 9 5 11 9
a) (5 7 ) 9 ; b) (3 9 ) 8 ; c) (7 15 ) 13 ; d) (618 ) 17 ; e) (819 )18 ; f) (912 ) 13 .
2 3 7 5 7 4 6 5 7
a) (3 9 ⋅ 5 4 ) 18 ; b) (312 ⋅ 518 ) 35 ; c) (7 11 ⋅ 812 ) 30 ;
3 11 5 11 4 6 9 4 7
d) (118 ⋅ 9 20 ) 22 ; e) (1314 ⋅1215 ) 11 ; f) (311 ⋅ 513 ) 36 .
3 3 5
5
a) x 5 = x ; 3
b) x 7 = x ;
7 3
c) x 9 = 9 x5 ;
7 11 7
d) x 11 = 11 x 7 ; e) x 13 = 13 x11 ; f) x 15 = 15 x 7 .
3 7 11
a) ( x 2 ) 14 + 7 x 3 = 0; b) ( x 2 ) 22 + 11 x 7 = 0; c) ( x 2 ) 30 + 15 x11 = 0;
7 5 21
d) ( x 2 ) 38 + 19 x 7 = 0; e) ( x 2 ) 46 + 23 x 5 = 0; f) ( x 2 ) 50 + 25 x 21 = 0.

18. Construiţi ecuaţia de grad minim, cu coeficienţi raţionali şi cu soluţia reală:
a) 7 5 ; b) 5 9 ; c) 11 16 ; d) 13 11; e) 15 21; f) 19 32 .
19. Construiţi ecuaţia de grad minim, cu coeficienţi raţionali şi cu soluţia reală:
1 1 1 1 1 1
a) 17 9 ; b) c) 319 ; 29 ;
15 d) 54 ;
29 e) 43 ;
23 f) 75 .
39

1 1 1 1 1 1 1 1
a) (3x 2 + y 2 )(3 x 2 − y 2 ); b) (5 x 2 + 2 2 )(5 x 2 − 2 2 );
1 1 1 1 1 1 1 1
c) ( x 2 + 7 2 )( x 2 − 7 2 ); d) (2 x 2 + 3 2 )(2 x 2 − 3 2 );
1 1 1 1 1 1 1 1
e) ( x 2 + 6 2 )( x 2 − 6 2 ); f) (7 x 2 + 3 2 )(7 x 2 − 3 2 ).
1 2 1 1 2 1
a) (5 x 3 − 1)(25 x 3 + 5x 3 + 1); b) (x 3 − 2)( x 3 + 2x 3 + 4);
1 2 1 1 2 1
c) (x 3 − 3)( x 3 + 3x 3 + 9); d) (x 3 − 4)( x 3 + 4x 3 + 16);
1 2 1 1 2 1
e) (x 3 − 5)( x 3
+ 25); + 5x 3 f) (x 3 − 6)( x 3 + 6x 3 + 36).
1 2 1 1 2 1
a) (3x 3 + 4)(9 x 3 − 12 x 3 + 16); b) (5 x 3 + 2)(25 x 3 − 10 x 3 + 4);
1 2 1 1 2 1
c) (2 x 3 + 3)(4 x 3 − 6x 3 + 9); d) (5 x 3 + 4)(5 x 3 − 20 x 3 + 16);
1 2 1 1 2 1
e) (3x 3 + 5)(9 x 3 − 15 x 3 + 25); f) (5 x 3 + 6)(5 x 3 − 30 x 3 + 216).
23. Scrieţi ca putere cu exponent raţional:

a) 19 ( x − 1)9 , x < 1; b) 11
(3x − 8)5 , x ∈ R.
24. Stabiliţi dacă sunt raţionale numerele:
1
3
a) 1030301; b) 10040060040014 .
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
5 13
a) (2 x − 1)11 = 11 ( 2 x − 1)11 ; b) [(3 − 5 x) 2 ] 30 − 15 (5 x − 3)13 = 0.
26. Dezvoltaţi:
1 1 1 1
a) (3 x 2 + 5 y 2 ) 2 ; b) (7 x 2 − 6 y 2 ) 2 .

27. Aflaţi numerele raţionale a pentru care este număr raţional:
1 1
a) 3 135 + a 3 40 + 5,1; b) 250 3 − a ⋅ 54 3 − 6,2.
1 1 1 1 1 1
(5 256 − 1)(5128 − 1)(5 64 − 1)...(5 8 − 1)(5 4 − 1)(5 2 − 1).
29. Scrieţi cu ajutorul puterilor cu exponent raţional 12
− (7 x − 8 y )5 (12 x + 5 z )8 .
1 5 4 3 2 1
30. Aduceţi la forma cea mai simplă (x 6 − 1)( x 6 + x 6 + x 6 + x 6 + x6 + 1).
1 6 5 4 3 2 1
31. Aduceţi la forma cea mai simplă ( x 7 + 1)( x 7 − x 7 + x 7 − x 7 + x 7 − x 7 + 1).
32. Decideţi dacă există numere întregi x pentru care:
1
3x + 11 ⎛ 7 x + 30 ⎞ 4
a) 3 ∈ N; b) ⎜ ⎟ ∈ N.
x+2 ⎝ x+3 ⎠
7 x +5 8 x −3
a) are sens x + 2 5 ; b) 13 x + 4 are exponentul întreg.
34. Rezolvaţi în R inecuaţia
[(5x − 8) ] [ ]
1 1
2 − −
+8 3 + (9 y − 5) 2 + 256 4 ≥ 0,75.
1 1 1 1 1
35. Aduceţi la forma cea mai simplă x⋅ x2 ⋅ x4 ⋅ x8 ⋅x 16 ⋅ ... ⋅ x .
512
1 1 1 1
36. Aduceţi la forma cea mai simplă x ⋅ x 3 ⋅ x 9 ⋅ x 27 ⋅ x 81 ⋅ ...
1 1 1
37. Fie numerele 6, 28 şi 496. Aflaţi valoarea de adevăr a relaţiei 2 2 ⋅ 2 3 ⋅ 2 6 = 2 şi
construiţi două relaţii asemănătoare.

38. Dezvoltaţi:
1 1 1 1
a) (2 x 2 + y 3 )3 ; b) (3x 3 − y 2 )3 .
1
x −x 2
⎛ x2 − 4x + 4 ⎞ 4
a) 3 ∈ N; b) ⎜⎜ ⎟ ∈ N.
⎟
x−2 ⎝ x−3 ⎠
4x2 +4x 6x2 −2x
2 x +1
a) are sens 19 ; b) 73 3 x −1 are exponentul întreg.
41. Rezolvaţi în R inecuaţia
[(7 x + 4) ] [ ] [ ]
1 1 1
2 − − −
+ 216 3 + (3 y − 11) 2 + 81 4 + (5 z − 7) 4 + 64 6 ≥ 1.
42. Aflaţi numerele reale a pentru care este număr raţional:
1 1
2 2
a) 4
405 + (a + 5a − 4) 80 − 5,2; 4
b) 375 3 + (a − 7a − 3) ⋅ 192 3 − 8,13.
43. Aflaţi un număr întreg x pentru care:
x x x
3
a) x
3 +2 = x
5 ;
2 b) 3 + x
4 3 +5 3 = 3 6x .
Evaluare formativă
1. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţio- 1. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţio-
nale: nale:
a) 7 163 ; b) 8 215 . a) 9 154 ; b) 10 223 .
2. Aflaţi numerele reale pentru care 2. Aflaţi numerele reale pentru care
are sens: are sens:
3 5 9 11
a) ( x − 15) 7 ; b) ( x + 9)11 . a) ( x − 34) 11 ; b) ( x + 73) 15 .
3. Aflaţi numerele reale pentru care 3. Aflaţi numerele reale pentru care
are sens: are sens:
3 9
− −
a) 8
x − 8 ; b) (2 − x) 7 . a) 12
x − 12 ; b) (9 − x) 25 .

2 4 4 13 4 5 5 11
a) 57 ⋅ 5 21 ;
b) 75 : 7 20 . a) 6 9 ⋅ 613 ; b) 119 : 1127 .
3 6 5 6 7 11
a) (5 ) 6 ;
5 b) (11 ) 8 .
13 a) (7 ) 4 ;
11 b) (15 ) 14 .
15
6. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6. Rezolvaţi în R ecuaţia:

3 5
a) x 25 = 25 x 3 ; a) x 17 = 17 x 5 ;
13 15
b) ( x 2 ) 30 + 15 x13 = 0. b) ( x 2 ) 38 + 19 x15 = 0.
7. Dezvoltaţi: 7. Dezvoltaţi:
1 1
2
a) (5 3 − 3) ; a) (3 3 − 4) 2 ;
1 1
3
b) + 5) .
(7 3 b) + 5)3 . (6 3
8. Decideţi dacă există numere în- 8. Decideţi dacă există numere întregi
tregi x pentru care: x pentru care:
5 x 2 −6 x 7 x 2 −5 x
5 x +1 7 x +1
a) are sens 11; a) are sens 13;
9 x −1 12 x −1
b) 56 3 x + 2
are exponent întreg. b) 37 4 x + 3
are exponent întreg.
9. Aduceţi la forma cea mai simplă 9. Aduceţi la forma cea mai simplă
1 1 1 1 1 1
(5 x − 3) (5 x − 3) (5 x − 3) (5 x − 3)...
5 25 125 (7 x − 2) (7 x − 2) (7 x − 2) ...
4 16 64

C A P I T O L U L
III Funcţii
Corespondenţă între mulţimi. Fie mulţimile nevide A şi B. O corespondenţă
între mulţimile A şi B este o submulţime (parte) nevidă a produsului cartezian A × B
în care apar toate elementele mulţimii A.
Noţiunea de funcţie. Fie mulţimile nevide A şi B. Se numeşte corespondenţă
între mulţimile A şi B o submulţime nevidă a produsului cartezian A × B. O funcţie f
definită pe mulţimea A cu valori în mulţimea B este o corespondenţă între cele două
mulţimi, care asociază fiecărui element al mulţimii A un singur element al mulţimii B.
Funcţia f definită pe A cu valori în B se notează f : A → B. Dacă f asociază lui x ∈ A
elementul y ∈ B, atunci f(x) = y şi imaginea lui x prin funcţia f este y; x este variabilă
independentă, iar y este variabilă dependentă. Elementele unei funcţii sunt: domeniul
de definiţie (funcţia f : A → B are domeniul de definiţie A); domeniul valorilor (func-
ţia f : A → B are domeniul valorilor B); legea de corespondenţă sau regula de asociere
(funcţia f : A → B are legea de corespondenţă f). Mulţimea valorilor funcţiei f este
Im f = E(f) = {y ∈ B | y = f(x)}. Graficul funcţiei f este G f = {(x, y) | y = f(x), x ∈ A}
sau reprezentarea acestei mulţimi într-un sistem de axe ortogonale. O funcţie numeri-
că are domeniul de definiţie şi domeniul valorilor mulţimi de numere.
Moduri de definire a unei funcţii. O funcţie poate fi definită: sintetic (printr-o
diagramă, un tabel, un grafic); analitic (o formulă, o regulă etc.).
⎧− x, dacă x < 0
⎪
Funcţii speciale. 1) Funcţia modul f(x) = | x | = ⎨ 0, dacă x = 0 2) Funcţia semn
⎪ x, dacă x > 0.
⎩
⎧− 1, dacă x < 0
⎪
(signum) f(x) = sgn x = ⎨ 0, dacă x = 0 3) Funcţia parte întreagă f(x) = [x], x ∈ R.
⎪ 1, dacă x > 0.
⎩
4) Partea neîntreagă sau zecimală f(x) = {x}.
Zeroul unei funcţii. Funcţia f are zeroul m, dacă f(m) = 0.
Funcţii monotone. Fie funcţia f : A → B. 1) f este crescătoare pe submulţimea C
a mulţimii A, dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) ≤ f ( x2 ), pentru orice elemente x1 şi x2
ale mulţimii C; 2) f este strict crescătoare pe submulţimea C a mulţimii A, dacă x1 <
x2 implică f ( x1 ) < f ( x2 ), pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C; 3) f este
descrescătoare pe submulţimea C a mulţimii A, dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) ≥ f ( x2 ),
pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C; 4) f este strict descrescătoare pe sub-
mulţimea C a mulţimii A, dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) > f ( x2 ), pentru orice elemen-
te x1 şi x2 ale mulţimii C; 5) f este monotonă pe submulţimea C a mulţimii A, dacă
este sau crescătoare sau descrescătoarea pe C; 6) f este monotonă dacă C = A.
Teoremă. Fie funcţia f : A → R şi B ⊆ A. 1) Funcţia f este crescătoare (descrescă-
Capitolul III. Funcţii 31

f ( x 2 ) − f ( x1 ) ⎛ f ( x 2 ) − f ( x1 ) ⎞
toare) pe mulţimea C dacă şi numai dacă ≥0 ⎜⎜ ≤ 0 ⎟⎟
x 2 − x1 ⎝ x 2 − x1 ⎠
pentru orice x1 ∈ B, x2 ∈ B, x1 < x2.
2) Funcţia f este strict crescătoare (strict descrescătoare) pe mulţimea C dacă şi
f ( x 2 ) − f ( x1 ) ⎛ f ( x 2 ) − f ( x1 ) ⎞
numai dacă > 0 ⎜⎜ < 0 ⎟⎟ pentru orice x1 ∈ B, x2 ∈ B,
x 2 − x1 ⎝ x 2 − x1 ⎠
x1 < x2.
Funcţii afine. Funcţiile f : R → R, f(x) = ax + b, a şi b numere reale, se numesc
funcţii afine. Funcţiile f : R → R, f(x) = b, b număr real, sunt funcţii constante. Func-
ţiile f : R → R, f(x) = ax, a număr real nenul, sunt funcţii liniare. O relaţie de forma
y = ax defineşte proporţionalitatea directă cu coeficientul a. Funcţiile f : R → R, f(x)
= ax + b, a şi b numere reale, a ≠ 0, sunt funcţii ataşate polinoamelor de gradul I şi se
numesc funcţii de gradul I. y = ax + b este ecuaţia unei drepte; a se numeşte coefici-
entul unghiular al dreptei.
Funcţia de gradul I. Fie funcţia de gradul I f : R → R, f(x) = ax + b. Atunci: 1) f
este strict descrescătoare, dacă a < 0; 2) f este strict crescătoare, dacă a > 0. Semnul
funcţiei f este înregistrat în tabelul:
a<0 a>0
b b
x −∞ − ∞ x −∞ − ∞
a a
f(x) + + + 0 − − − f(x) − − − 0 + + +
Graficul funcţiei afine. Fie funcţia afină f : A → R, A ⊆ R, f(x) = ax + b, a şi b
numere reale. Reprezentarea graficului funcţiei f într-un sistem de axe ortogonale este
o mulţime de puncte: 1) conţinută de o dreaptă paralelă cu axa Ox, dacă a = 0; 2) con-
ţinută de o dreaptă concurentă
cu axa Ox în origine dacă a ≠ 0
şi b = 0; 3) conţinută de o
dreaptă concurentă cu axa Ox
într-un punct diferit de origine
dacă a ≠ 0 şi b ≠ 0.
y = ax + b este ecuaţia
dreptei de pantă a.
Funcţii f : R* → R, f(x) =
k
, k ∈ R*. Graficul funcţiei f
x
este o hiperbolă (vezi desenul din dreapta). 1) Pentru k < 0 funcţia f este strict crescă-
toare pe intervalele (−∞, 0) şi (0, ∞). 2) Pentru k > 0 funcţia f este strict descrescătoare
k
pe intervalele (−∞, 0) şi (0, ∞). Relaţia y = defineşte proporţionalitatea directă cu
x
coeficientul k.
Funcţia radical f : [0, ∞) → R, f(x) = x . Funcţia f este strict crescătoare. Gra-
32 Capitolul III. Funcţii

ficul (vezi desenul din dreapta) funcţiei f este simetric graficului funcţiei g : [0, ∞) →
R, g(x) = x 2 .
Paritatea funcţiilor. Funcţia f este pară, dacă f(x) = f(–x). Funcţia f este impară,
dacă f(–x) = –f(x).
Funcţia de gradul II. Funcţia ataşată polinomului de gradul II P(X) = aX2 + bX +
c, f(x) = ax2 + bx + c se numeşte funcţie de gradul II.
1) Funcţia de gradul II f(x) = ax2 este pară.
a) a < 0.
x –' 0 '
f(x) –' % 0 & –'
crescătoare max descrescătoare
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în origine şi ramurile orientate în jos
(∩).Punctul x = 0 este punctul de maxim al funcţiei f şi fmax = 0. f(x) ∈ (–', 0].
b) a > 0.
x –' 0 '
f(x) ' & 0 % '
descrescătoare min crescătoare
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în origine şi ramurile orientate în sus
(∪). Punctul x = 0 este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = 0. f(x) ∈ [0, ').
2) Funcţia de gradul II f(x) = ax2 + bx + c are forma canonică
2
⎛ b ⎞ −∆
f ( x) = a ⎜ x + ⎟ + .
⎝ 2a ⎠ 4a
a) a < 0, ∆ > 0.
b
x –' x1 − x2 '
2a
∆
f(x) –' % 0 % − & 0 & –'
4a
⎛ b ∆ ⎞
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful V ⎜ − ,− ⎟ şi ramurile orientate
⎝ 2a 4a ⎠
în jos (∩). Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (x1, 0) şi (x2, 0). Punctul x =
b ∆ ⎛ ∆⎤
− este punctul de maxim al funcţiei f şi fmax = − (> 0). E(f) = ⎜ − ' , − ⎥ .
2a 4a ⎝ 4 a⎦
b) a < 0, ∆ = 0.
b
x –' x1 = − = x2 '
2a
f(x) –' % 0 & –'
Graficul funcţiei f este o parabolă tangentă axei Ox în vârful ei, punctul

⎛ b ⎞ b
V ⎜ − , 0 ⎟ , şi ramurile orientate în jos (∩). Punctul x = − este punctul de
⎝ 2a ⎠ 2a
maxim al funcţiei f şi fmax = 0. f(x) ∈ (–', 0] sau Im f = E(f) = (–', 0].
c) a < 0, ∆ < 0.
b
x –' − '
2a
∆
f(x) –' % − & –'
4a
Graficul funcţiei f este o parabolă ce nu intersectează axa Ox (situată sub axa Ox),
⎛ b ⎞ b
cu vârful V ⎜ − , 0 ⎟ şi ramurile orientate în jos (∩). Punctul x = − este punctul
⎝ 2a ⎠ 2a
∆ ⎛ ∆⎤
de maxim al funcţiei f şi fmax = − (< 0). f(x) ∈ ⎜ − ' , − ⎥ sau Im f = E(f) =
4a ⎝ 4a ⎦
⎛ ∆⎤
⎜ −' , − ⎥ .
⎝ 4a ⎦
d) a > 0, ∆ > 0.
b
x –' x1 − x2 '
2a
∆
f(x) ' & 0 & − % 0 % '
4a
⎛ b ∆ ⎞
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în V ⎜ − ,− ⎟ şi ramurile orien-
⎝ 2a 4a ⎠
tate în sus (∪). Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (x1, 0) şi (x2, 0). Punctul
b ∆ ⎡ ∆ ⎞
x= − este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = − (< 0). f(x) ∈ ⎢− , '⎟
2a 4a ⎣ 4a ⎠
⎡ ∆ ⎞
sau Im f = E(f) = ⎢− , '⎟ .
⎣ 4a ⎠
e) a > 0, ∆ = 0.
b
x –' x1 = − = x2 '
2a
f(x) ' & 0 % '
Graficul funcţiei f este o parabolă tangentă axei Ox în vârful ei, punctul
⎛ b ⎞ b
V ⎜ − , 0 ⎟ , şi ramurile orientate în sus (∪). Punctul x = − este punctul de
⎝ 2a ⎠ 2a
minim al funcţiei f şi fmin = 0. f(x) ∈ [0, ') sau Im f = E(f) = [0, ').

e) a > 0, ∆ < 0.
b
x –' x1 − x2 '
2a
∆
f(x) ' & − % '
4a
⎛ b ∆ ⎞
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful V ⎜ − ,− ⎟ şi ramurile orientate
⎝ 2a 4a ⎠
în sus (∪). Graficul lui f nu intersectează axa Ox (se află deasupra axei Ox). Punctul x
b ∆ ⎡ ∆ ⎞
= − este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = − (> 0). f(x) ∈ ⎢− , '⎟ .
2a 4a ⎣ 4a ⎠
Semnul funcţiei de gradul II. Fie funcţia de gradul II f(x) = ax2 + bx + c.
a) ∆ > 0.
x –' x1 x2 '
f(x) semn a 0 semn (–a) 0 semn a
b) ∆ = 0.
x –' x1 = x2 '
f(x) semn a 0 semn a
c) ∆ < 0.
x –' '
f(x) semn a
Translaţia unei parabole. Prin translaţia de vector (m, n) a parabolei y = ax2 + bx
+ c se obţine parabola y = a(x – m)2 + b(x – m) + c + n etc.
Funcţia putere. Fie polinomul de gradul III P(X) = aX3 + bX2 +
cX + d. Funcţia f(x) = ax3 + bx2 + cx + d ataşată polinomului de
gradul III este funcţia de gradul III. Analog se defineşte funcţia de
gradul IV.
a) Funcţia f : R → R, f(x) = x3.
x –' –2 –1 0 1 2 '
f(x) –' % –8 % –1
% 0 % 1 % 8 % '
Funcţia f este strict crescătoare. Graficul ei intersectează axa Ox
în origine. Deoarece f este funcţie impară, graficul ei este simetric
faţă de originea sistemului de coordonate.
b) Funcţia f : R → R, f(x) = x4.
x –' –2 –1 0 1 2 '
f(x) –' & 16 & 1 & 0 % 1 % 16 % '
Funcţia f este strict descrescătoare pe (–', 0) şi este crescătoare pe (0, '). Graficul
ei intersectează axa Ox în origine. Deoarece f este funcţie pară, graficul ei este
simetric faţă de axa Oy.

1. N o ţ i u n e a d e f u n c ţ i e
1. Enumeraţi domeniul de definiţie şi mulţimea valorilor funcţiei care asociază fie-

cărui număr natural cifra:
a) miilor lui; b) unităţilor lui; c) sutelor lui;
d) zecilor de mii; e) sutelor de mii; f) milioanelor lui.
2. Enumeraţi domeniul de definiţie şi mulţimea valorilor funcţiei care asociază fie-
cărui număr real cifra:
a) zecimilor lui; b) sutimilor lui; c) miimilor lui;
d) zecimilor de miimi; e) sutimilor de miimi; f) milionimilor de miimi.
3. Precizaţi domeniul maxim de definiţie al unei funcţii (polinomiale) de gradul:
a) VI; b) I; c) II; d) III; e) IV; f) V.
4. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
5 3,9 7,1
a) f(x) = ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;
7x −1 6x + 5 8x − 1
8,3 13,6 21,7
d) f(x) = ; e) f(x) = ; f) f(x) = .
4 x − 11 9x + 7 11x + 3
3 5 8
a) f(x) = 2
; b) f(x) = 2
; c) f(x) = 2
;
6 x − 5x + 1 12 x + 7 x + 1 3x − 4 x + 1
11 12 13
d) f(x) = 2
; e) f(x) = 2
; f) f(x) = 2
.
8x − 6 x + 1 10 x − 7 x + 1 6x − 7x + 1
a) f(x) = 7 5 − 7 x ; b) f(x) = 13 12 x + 5 ; c) f(x) = 11 31x − 1;
d) f(x) = 17 21 − 5 x ; e) f(x) = 23 19 x − 1; f) f(x) = 25 4 x + 51.
5,9 17,3 6,5
a) f(x) = 31 ; b) f(x) = 3 ; c) f(x) = 5 ;
4 x − 13 13 x − 4 14 x − 3
18,4 5,12 35,2
d) f(x) = 9 ; e) f(x) = 11 ; f) f(x) = 13 .
11x + 21 24 x − 5 16 x − 9
3 12 5
a) f(x) = ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;
51 2 11 2
8x − 7 x − 1 3 2
18 x − 7 x − 1 10 x − 7 x − 1
3 45 3
d) f(x) = ; e) f(x) = ; f) f(x) = .
21 2 19 2 17 2
44 x − 7 x − 1 60 x − 7 x − 1 42 x − 7 x − 1
a) f(x) = 16 6 − 11x ; b) f(x) = 6 13 x − 3; c) f(x) = 8 19 − 6 x ;
d) f(x) = 10
14 x − 9 ; e) f(x) = 12
9 − 23 x ; f) f(x) = 14
22 − 5 x .

13 32 54
a) f(x) = 20 ; b) f(x) = 4 ; c) f(x) = 6 ;
12 − 11x 15 − 2 x 5 x + 16
13 13 14
d) f(x) = 8 ; e) f(x) = 10 ; f) f(x) = 18 .
9 − 14 x 26 x − 3 33 x − 4
a) f(x) = 12 − 7 x 21; b) f(x) = 3 x +19 34 ; c) f(x) = 5 x +13 46 ;
d) f(x) = 9 x −13 78 ; e) f(x) = 31x − 2 52 ; f) f(x) = 24 − 5 x 16 .
3 7 11
a) f(x) = (9 − 82 x) 19 ; b) f(x) = (2 x − 83) 31 ; c) f(x) = (15 x − 37) 31 ;
15 31 37
d) f(x) = (5 x − 14) 29 ;
e) f(x) = (27 − 4 x) ;
f) f(x) = 33 (11 − 34 x) 41 .
3 11 37
− − −
a) f(x) = (4 − 27 x) 53 ; b) f(x) = (12 − 5 x) 47 ; c) f(x) = (61x − 2) 43 ;
73 21 29
− − −
d) f(x) = (91 − 3x) 77 ; e) f(x) = (45 − 8 x) 51 ; f) f(x) = (65 − 6 x) 35 .

11 25 39
− − −
a) f(x) = [(2 x − 15) 2 ] 13 ; b) f(x) = [(21 − 4 x) 2 ] 27 ; c) f(x) = [(37 − 5 x) 2 ] 41 ;
51 53 19
− − −
d) f(x) = [(11x − 7) 2 ] 57 ; e) f(x) = [(19 x − 5) 2 ] 61 ; f) f(x) = [(29 x − 3) 2 ] 33 .
15. Recunoaşteţi care dintre diagrame definesc funcţii.

a 1 a 1 a 1 a 1 a 1 a 1
b 3 b 3 b 3 b 3 b 3 b 3
9 9 9 9 9
c c c c c 9 c
a) b) c) d) e) f)
16. Examinaţi graficele şi recunoaşteţi care dintre ele definesc funcţii.
a) b) c) d) e)
17. Recunoaşteţi care dintre graficele de mai jos definesc funcţii.
y y y y y
x
x O
O x O O x O x
a) b) c) d) e)

18. Examinaţi desenul şi identificaţi o funcţie: constantă, nemonotonă, monoton
descrescătoare, strict crescătoare.
y y y
i
f g
O x O x x O x
O
h
a) b) c) d)
19. Reproduceţi tabelul de valori şi completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că func-
ţia este strict crescătoare sau strict descrescătoare pe un interval.
x −5 2 9 x −8 2 10
f(x) 8 14 21 g(x) −1 −2 –4
x −10 –2 3 x −9 −5 9
h(x) –4 5 1 i(x) −2 −1 3
x −7 0 1 x −9 −5 9
j(x) 4 2 −1 k(x) −2 −1 3
x −∞ 3 16 x −∞ 6 22
f(x) −∞ −1 25 g(x) −∞ −9 −38
x −∞ 0 56 x −∞ 10 74
h(x) ∞ –2 8 i(x) ∞ −21 11
x −∞ 0 42 x −∞ –5 32
h(x) –∞ 11 –3 i(x) 1 11 '
x −∞ 18 ' x −∞ 3 '
f(x) −∞ 3 ' g(x) −∞ 9 −'
x −∞ 6 ' x −∞ 29 '
h(x) ∞ 32 –' i(x) ∞ −8 –'
x −∞ 1 ' x −∞ 16 '
h(x) –∞ 13 ' i(x) –' 11 –'
22. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi intersecţiile cu axa Ox (zerourile) funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 2 – 12x; b) f(x) = 11 – 33x; c) f(x) = 8 – 24x;
d) f(x) = 13 – 39x; e) f(x) = 15 – 45x; f) f(x) = 18 – 5x.
a) f(x) = x2 – 12x + 20; b) f(x) = x2 – 9x + 20; c) f(x) = x2 – 11x + 28;

d) f(x) = x2 – 11x + 30; e) f(x) = x2 – 13x + 42; f) f(x) = x2 – 13x + 30.
24. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi zerourile funcţiei f, dacă:
a) f(x) = | 6x – 15 |; b) f(x) = | 7x – 14 |; c) f(x) = | 8x – 16 |;
d) f(x) = | 9x – 27 |; e) f(x) = | 5x – 35 |; f) f(x) = | 6x – 62 |.
a) f(x) = | x2 – 14x – 40 |; b) f(x) = | x2 – 14x – 51 |; c) f(x) = | x2 – 14x – 72 |;
d) f(x) = | x2 – 14x – 95 |; e) f(x) = | x2 – 14x – 32 |; f) f(x) = | x2 – 14x – 120 |.
26. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi intersecţia cu axa Oy a graficului funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 24 – 12x; b) f(x) = 19 – 57x; c) f(x) = 14 – 42x;
d) f(x) = 56 – 28x; e) f(x) = 21 – 63x; f) f(x) = 16 – 48x.
27. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi intersecţia cu axa Oy a graficului funcţiei f, dacă:
a) f(x) = x2 – 3x – 70; b) f(x) = x2 – 4x – 96; c) f(x) = x2 – 5x + 84;
2 2
d) f(x) = x – 6x – 55; e) f(x) = x – 7x – 42; f) f(x) = x2 – 8x – 33.
28. Fie funcţia f : R → R. Stabiliţi semnul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 12x + 3; b) f(x) = 15x – 3; c) f(x) = 18x + 3;
d) f(x) = 9x – 54; e) f(x) = 4x + 16; f) f(x) = 5x + 25.
a) f(x) = –3x + 27; b) f(x) = –2x – 8; c) f(x) = –4x + 12;
d) f(x) = –5x – 20; e) f(x) = –6x + 24; f) f(x) = –7x – 28.
30. Fie funcţia f : R → R. Stabiliţi paritatea funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 8,2x; b) f(x) = 1,3x; c) f(x) = 2,5x;
d) f(x) = 7,3x; e) f(x) = 9,3x; f) f(x) = 10,4x.
a) f(x) = –2,6x; b) f(x) = –5,2x; c) f(x) = –3,7x;
d) f(x) = –4,1x; e) f(x) = –6,4x; f) f(x) = –8,5x.
a) f(x) = 2x2 – 3x; b) f(x) = 3x2 – 7x; c) f(x) = 4x2 – 9x;
2 2
d) f(x) = 7x – 11x; e) f(x) = 13x – 8x; f) f(x) = 15x2 – 13x.
33. Aflaţi panta dreptei de ecuaţia:
a) y = 3x – 11; b) y = –13x – 2; c) y = 4x + 17;
d) y = –8x – 9; e) y = –19x + 8; f) y = –6x – 15.
34. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei, dacă există, care asociază numărului 152n,
n ∈ N, ultima sa cifră.
37. Aflaţi mulţimea numerelor reale ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu:
a) f(x) = (3m – 2)x + 6 este crescătoare;

b) f(x) = (7m – 3)x – 4 este strict descrescătoare.
38. Aflaţi mulţimea numerelor reale ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu:
a) f(x) = (4m2 – 3m – 1)x + 2 este constantă;
b) f(x) = (2m – 7)x – 4 este constantă.
39. Aflaţi numărul real m pentru care funcţia f : R → R cu:
a) f(x) = 2x + 3m2 – 2m + 1 are zeroul 1;
b) f(x) = 5x + 4m2 – 3m + 6, dacă graficul ei intersectează Oy în (0, 7).
40. Aflaţi numărul funcţiilor f : A → B, dacă:

a) card A = 3 şi card B = 2; b) card A = 2 şi card B = 3.
41. Examinând rezultatele exerciţiului anterior, aflaţi numărul funcţiilor f : A → B,
dacă:
a) card A = 2 şi card B = 5; b) card A = n şi card B = k.
42. Fie funcţia f : N* → N, f(n) este restul împărţirii numărului 232n la 100. Aflaţi
Im f = E(f).
43. Fie funcţia f : N* → N, f(n) este restul împărţirii numărului 51763n la 1000.
Aflaţi numărul maxim de elemente al mulţimii Im f = E(f).
44. Fie funcţia f : Z → N, f(n) este restul împărţirii numărului n la 9. Aflaţi numărul
de elemente al mulţimii Im f = E(f) şi aflaţi f(–378), f(–4629), f(–38932).
45. Fie corespondenţa între mulţimea R şi ea însăşi, definită de regula f(x) + f(2 − x)
= 2x2 – 1. Decideţi dacă f este o funcţie.
Evaluare formativă
1. Aflaţi domeniul maxim de defini- 1. Aflaţi domeniul maxim de definiţie

ţie în R al funcţiei f : D → R, cu în R al funcţiei f : D → R, cu
4 3
f(x) = 2 . f(x) = 2 .
x − 9 x + 14 x − 11x + 24
2,7 1,6
f(x) = . f(x) = .
11 2 13 2
27 x − 6 x − 1 30 x − 7 x − 1
f(x) = 22 15 − 7 x . f(x) = 26 13 − 9 x .

5 7
f(x) = (11 − 14 x) .
13 f(x) = (17 − 12 x) .
15

19 21
− −
f(x) = (3 − 25 x) 53 . f(x) = (6 − 23 x) 55 .

31 33
− −
2
2
f(x) = [(12 − 5 x) ] 35 . f(x) = [(13 − 6 x) ] 37 .
7. Reproduceţi tabelul de valori şi 7. Reproduceţi tabelul de valori şi

completaţi-l cu săgeţi care indică faptul completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că
că funcţia este strict crescătoare sau funcţia este strict crescătoare sau strict
strict descrescătoare pe un interval. descrescătoare pe un interval.
x –' 2 ' x –' 1 '
f(x) ' –5 ' f(x) –' 11 –'
8. Aflaţi mulţimea numerelor reale 8. Aflaţi mulţimea numerelor reale
ale lui m pentru care funcţia f : R → R ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu:
cu: a) f(x) = (8m – 13)x + 9 este crescă-
a) f(x) = (5m – 9)x + 11 este cres- toare;
cătoare; b) f(x) = (11m – 13)x – 5 este strict
b) f(x) = (9m – 11)x – 3 este strict descrescătoare.
descrescătoare. 9. Fie corespondenţa între mulţimea R
9. Fie corespondenţa între mulţimea şi ea însăşi, definită de regula f(x) +
R şi ea însăşi, definită de regula f(x) + f(5 − x) = 2x2 – 1. Decideţi dacă f este o
f(3 − x) = 4x2 – 1. Decideţi dacă f este o funcţie.
funcţie.
Test de capacităţi
1. Reprezentaţi prin diagrame toate funcţiile f : {0, 1, 3} → {4, 8}.
2. Decideţi dacă există funcţii f : R → R, cu proprietatea f(x) + 2f(1− x) = 5x – 2.
3. Fie funcţia f : R → R, f(x) = sgn (3 – 4x). Explicitaţi expresia funcţiei f.
4. Fie funcţia f : N* → N, f(n) este restul împărţirii numărului 62347n la 1000.
Aflaţi numărul maxim de elemente al mulţimii Im f = E(f).
Barem. Start: 1 punct. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 2,25 puncte.

2. F u n c ţ i i n u m e r i c e
1. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei:

a) f : {2, 4, 6} → R, f(x) = –2; b) f : {1, 4, 7} → R, f(x) = 1;
c) f : {–6, –4, –2} → R, f(x) = –3; d) f : {–5, –3, –1} → R, f(x) = –4.
2. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei:
a) f : {0, 2, 4} → R, f(x) = 0,5x; b) f : {0, 4, 8} → R, f(x) = –0,25x;
c) f : {–5, –3, –1} → R, f(x) = 2x; d) f : {–8, –6, –4} → R, f(x) = 0,5x.
a) f(x) = 3x − 2; b) f(x) = 5x – 3; c) f(x) = 3x – 6;
d) f(x) = 2x – 4; e) f(x) = 4x – 2; f) f(x) = 2x – 7.
a) f(x) = –2x + 5; b) f(x) = –3x – 9; c) f(x) = –5x + 4;
d) f(x) = –5x – 5; e) f(x) = –4x – 6; f) f(x) = –2x – 9.
5. Fie funcţia f : R → R. Stabiliţi monotonia funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 0,4x − 11; b) f(x) = 2,5x – 7; c) f(x) = 3,1x – 8;
d) f(x) = 4,6x – 12; e) f(x) = 0,3x – 13; f) f(x) = 0,8x – 13.
6. Fie funcţia f : R → R. Stabiliţi monotonia funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –0,2x + 3; b) f(x) = –0,5x – 8; c) f(x) = –2,9x + 5;
d) f(x) = –3,4x – 23; e) f(x) = –6,7x + 3,4; f) f(x) = –5,8x + 7,3.
7. Fie funcţia f : R → R. Construiţi tabelul de valori (intersecţiile cu axele, monoto-
nia) şi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 0,25x + 1; b) f(x) = 0,5x – 2; c) f(x) = 0,2x + 1;
d) f(x) = 0,4x – 2; e) f(x) = 0,75x + 3; f) f(x) = 0,8x – 4.
8. Fie funcţia f : (–1, ') → R. Construiţi tabelul de valori (intersecţiile cu axele,
monotonia) şi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –0,2x + 1; b) f(x) = –0,5x – 1; c) f(x) = –0,4x + 2;
d) f(x) = –0,25x – 1; e) f(x) = –0,8x + 4; f) f(x) = –0,75x – 3.
9. Fie funcţia f : (–1, 6] → R. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –x + 1; b) f(x) = x – 2; c) f(x) = –x + 2;
d) f(x) = x – 3; e) f(x) = –x + 3; f) f(x) = x – 4.
10. Fie funcţia f : D → R, D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. Con-
struiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f, dacă:
1 1 1
a) f(x) = ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;
x−2 x −1 x +1
1 1 1
d) f(x) = ; e) f(x) = ; f) f(x) = .
x+2 x−3 x+3
1 1 1
a) f(x) = − ; b) f(x) = − ; c) f(x) = − ;
x−3 x +1 x −1

1 1 1
d) f(x) = − ; e) f(x) = − ; f) f(x) = − .
x+2 x−2 x+3
1 1 1
a) f(x) = ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;
| x + 3| | x +1| | x+2|
1 1 1
d) f(x) = ; e) f(x) = ; f) f(x) = .
| x −1| | x−2| | x −3|
1 1 1
a) f(x) = − ; b) f(x) = − ; c) f(x) = − ;
| x −3| | x −2| | x −1|
1 1 1
d) f(x) = − ; e) f(x) = − ; f) f(x) = − .
| x + 3| | x+ 2| | x +1|
a) f(x) = x − 3; b) f(x) = x + 1; c) f(x) = x + 2 ;
d) f(x) = x + 3; e) f(x) = x − 2 ; f) f(x) = x − 1.
a) f(x) = 3 − x ; b) f(x) = 1 − x ; c) f(x) = 2 − x ;
d) f(x) = − 3 − x ; e) f(x) = − 2 − x ; f) f(x) = − 1 − x .
a) f(x) = | x − 3 | ; b) f(x) = | x − 1| ; c) f(x) = | x − 2 | ;
d) f(x) = | x + 3 |; e) f(x) = | x + 2 |; f) f(x) = | x + 1|.
17. Fie funcţia f : R → R. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a))
şi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = | 3x |; b) f(x) = | x |; c) f(x) = | 2x |;
d) f(x) = | 0,5x |; e) f(x) = | 0,25x |; f) f(x) = | 0,2x |.
a) f(x) = | x – 3 |; b) f(x) = | x + 1 |; c) f(x) = | x – 1 |;
d) f(x) = | x – 2 |; e) f(x) = | x + 3 |; f) f(x) = | x + 2 |.
a) f(x) = – | x + 3 |; b) f(x) = – | x – 1 |; c) f(x) = – | x – 1 |;
d) f(x) = – | x + 2 |; e) f(x) = – | x – 3 |; f) f(x) = – | x + 2 |.

⎧ 1, dacă x ∈ (−' , 2] ⎧ 3, dacă x ∈ ( −' , 1]
a) f(x) = ⎨ b) f(x) = ⎨
⎩− 3, dacă x ∈ ( 2, ' ); ⎩− 1, dacă x ∈ (1, ' );
⎧ 1, dacă x ∈ (−' , 3] ⎧ 2, dacă x ∈ (−' , 4]
c) f(x) = ⎨ d) f(x) = ⎨
⎩− 2, dacă x ∈ (3, ' ); ⎩− 1, dacă x ∈ (4, ' );
⎧ 4, dacă x ∈ (−' , 5] ⎧ 1, dacă x ∈ (−' , 6]
e) f(x) = ⎨ f) f(x) = ⎨
⎩− 2, dacă x ∈ (5, ' ); ⎩− 4, dacă x ∈ (6, ' ).
⎧ x, dacă x ∈ (− ' , − 1] ⎧ x, dacă x ∈ (−' , 1]
a) f(x) = ⎨ b) f(x) = ⎨
⎩− 1, dacă x ∈ (−1, ' ); ⎩ 1, dacă x ∈ (1, ' );
⎧ x, dacă x ∈ (−' , − 2] ⎧ x, dacă x ∈ (− ' , 2]
c) f(x) = ⎨ d) f(x) = ⎨
⎩− 2, dacă x ∈ (−2, ' ); ⎩ 2, dacă x ∈ (2, ' );
⎧ x, dacă x ∈ (−' , − 3] ⎧ x, dacă x ∈ (−' , − 4]
e) f(x) = ⎨ f) f(x) = ⎨
⎩− 3, dacă x ∈ (−3, ' ); ⎩− 4, dacă x ∈ (−4, ' ).
⎧ 2 − x, dacă x ∈ (−' , 3] ⎧ 1 − x, dacă x ∈ (−' , − 1]
a) f(x) = ⎨ b) f(x) = ⎨
⎩3, dacă x ∈ (3, ' ); ⎩2, dacă x ∈ (−1, ' );
⎧ 3 − x, dacă x ∈ (−' , 2] ⎧ 4 − x, dacă x ∈ (−' , 3]
c) f(x) = ⎨ d) f(x) = ⎨
⎩1, dacă x ∈ ( 2, ' ); ⎩1, dacă x ∈ (3, ' );
⎧ 5 − x, dacă x ∈ (− ' , 3] ⎧ 6 − x, dacă x ∈ (−' , 1]
e) f(x) = ⎨ f) f(x) = ⎨
⎩2, dacă x ∈ (3, ' ); ⎩5, dacă x ∈ (1, ' ).
23. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi:

a) f(x + 5), dacă f(x) = 3x + 1; b) f(x), f(x – 7) = 2x2 – 1.
⎧ x + 2, dacă x ∈ (−' , − 1)
24. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R, f ( x) = ⎨
⎩2 x + 3, dacă x ∈ [ −1, ' ).
struiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f, dacă:
1 1 1
a) f(x) = ; b) f(x) = − ; c) f(x) = .
2x − 4 3x − 6 | 4x − 8 |

a) f(x) = 2 x − 4 ; b) f(x) = 6 − 3 x ; c) f(x) = | 4 x − 12 |.
a) f(x) = | 3x – 6 |; b) f(x) = | –5x – 10 |.
28. Construiţi funcţia al cărui grafic este:
a) segmentul închis AB cu A(–3, 5) şi B(4, –3);
b) (AB] cu A(–4, –3) şi B(7, 5).
a) [AB cu A(–6, 3) şi B(10, –5);
b) (AB cu A(9, 5) şi B(–2, –7).
a) [AB ∪ (AC cu A(–2, 1), B(–10, 1) şi C(3, 2);
b) [AB ∪ (CD cu A(–1, 5), B(–8, 2), C(–1, 2) şi D(4, 5).
31. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → Z:
a) f(x) = sgn (3x − 6); b) f(x) = sgn (–2x + 4).
32. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi:

a) f(2x – 3), dacă f(x) = 5x + 2; b) f(x), f(4x – 3) = 3x2 – 2.
33. Reprezentaţi grafic funcţia f : D → N, (D domeniul maxim de definiţie în R al
funcţiei f):
4x − 3 6x2 − 7 x − 3
a) f(x) = (−2x + 5)⋅sgn (3x − 9); b) f(x) = . f(x) = .
| 3 − 4x | | 2x − 3 |
34. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi f(x), dacă:
a) f(x) + 2f(3 – x) = 3x + 1; b) f(x) + 3f(1 – x) = 2x2 + 1.
35. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x)
= x 2 − 8x + 3.
= x 2 − 14x + 64.

2
= x − 14x + 64.
= x4 − 26x2 + 98.
= x4 − 28x2 + 200.
40. Explicitaţi funcţia f : R → R, f(x) = max {8x – 11, 2 – 9x}.
41. Explicitaţi funcţia f : R → R, f(x) = min {9x − 5, 7 – 11x}.
42. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei definită pe R de formula f(x) = | x4 – 8x + 10 |.
43. Aflaţi numărul real m pentru care graficul funcţiei f : R → R definită de formula
⎧5 x − 3, dacă x ∈ (− ' , 2]
f(x) = ⎨ are graficul un unghi.
⎩3m − 2 x, dacă x ∈ (2, ' )
44. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care graficul funcţiei f : R → R definită de
⎧5 x − 3, dacă x ∈ (−' , − 3]
⎪
formula f(x) = ⎨mx − n, dacă x ∈ (−3, 1] are graficul o linie poligonală.
⎪4 − 2 x, dacă x ∈ (1, ' )
⎩
Evaluare formativă
1. Reprezentaţi grafic funcţia 1. Reprezentaţi grafic funcţia
f : (−', 2] → R, f(x) = 3x – 6. f : (−', 1] → R, f(x) = 2x – 6.
f : R → R, f(x) = –2x + 6. f : R → R, f(x) = –4x + 8.
f : [− 4, 2) → R, f(x) = 0,5x − 3. f : (−2, 4] → R, f(x) = 0,5x + 2.
4. Reprezentaţi grafic pe domeniul 4. Reprezentaţi grafic pe domeniul său
său maxim de definiţie în R funcţia maxim de definiţie în R funcţia
5 4
f(x) = . f(x) = .
x−4 x−5
5. Reprezentaţi grafic pe domeniul 5. Reprezentaţi grafic pe domeniul său
său maxim de definiţie în R funcţia: maxim de definiţie în R funcţia:
f(x) = x − 5. f(x) = x − 6 .
f : R → R, f(x) = | 6x |. f : R → R, f(x) = | 5x |.

7. Reprezentaţi grafic funcţia f : 7. Reprezentaţi grafic funcţia f : R →
⎧ 6 − x, dacă x ∈ (−' , 4] ⎧ 7 − x, dacă x ∈ (−' , 5]
R → R, f(x) = ⎨ R, f(x) = ⎨
⎩2, dacă x ∈ (4, ' ). ⎩2, dacă x ∈ (5, ' ).
8. Construiţi funcţia al cărui grafic 8. Construiţi funcţia al cărui grafic
este [AB ∪ (CD cu A(–2, 4), B(–5, 3), este (AB ∪ [CD cu A(–3, 2), B(–6, 1), C(–
C(–2, 1) şi D(3, 1). 3, 4) şi D(4, 2).
9. Aflaţi numerele reale m şi n 9. Aflaţi numerele reale m şi n pentru
pentru care graficul funcţiei f : R → R care graficul funcţiei f : R → R definită
definită de formula de formula
⎧3 x − 1, dacă x ∈ (− ' , − 1] ⎧2 x + 1, dacă x ∈ (−' , − 2]
⎪ ⎪
f(x) = ⎨mx − n, dacă x ∈ (−1, 3] f(x) = ⎨mx − n, dacă x ∈ (−2, 2] are
⎪5 − x, dacă x ∈ (3, ' ) ⎪1 − 4 x, dacă x ∈ (2, ' )
⎩ ⎩
are graficul o linie poligonală. graficul o linie poligonală.
3. F u n c ţ i a d e g r a d u l I I
1. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate,

dacă:
a) f(x) = –3x2; b) f(x) = –7x2; c) f(x) = –8x2; d) f(x) = –6x2;
2 2 2
e) f(x) = 10x ; f) f(x) = 12x ; g) f(x) = 15x ; h) f(x) = 12x2.
2. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –9x2; b) f(x) = –13x2; c) f(x) = –17x2; d) f(x) = –19x2;
2 2 2
e) f(x) = 23x ; f) f(x) = 25x ; g) f(x) = 26x ; h) f(x) = 31x2.
dacă:
a) f(x) = –5x2 + 2; b) f(x) = –3x2 + 8; c) f(x) = –6x2 + 11;
2 2
d) f(x) = –7x + 3; e) f(x) = –8x + 3; f) f(x) = –10x2 + 7.
a) f(x) = x2 – 9; b) f(x) = x2 – 1; c) f(x) = x2 – 4;
d) f(x) = x2 – 16; e) f(x) = x2 – 36; f) f(x) = x2 – 49.
a) f(x) = –9x2 + 4; b) f(x) = –4x2 + 1; c) f(x) = –9x2 + 1;
2 2
d) f(x) = –16x + 1; e) f(x) = –x + 25; f) f(x) = –25x2 + 1.
dacă:
a) f(x) = 3x2 + 7; b) f(x) = 8x2 + 5; c) f(x) = 6x2 + 13;
2 2
d) f(x) = –12x – 1; e) f(x) = –14x – 1; f) f(x) = –17x2 – 1.
a) f(x) = 3x2 + 5; b) f(x) = 5x2 + 4; c) f(x) = 7x2 + 3;

d) f(x) = 9x2 + 1; e) f(x) = 12x2 + 5; f) f(x) = 13x2 + 2.
dacă:
a) f(x) = 5x2 + 4x; b) f(x) = 6x2 + 7x; c) f(x) = 8x2 + 3x;
2 2
d) f(x) = 9x + 5x; e) f(x) = 8x + 4x; f) f(x) = 12x2 + 3x.
dacă:
a) f(x) = –2x2 + 9x; b) f(x) = –8x2 + 4x; c) f(x) = –5x2 + 15x;
2 2
d) f(x) = –12x + 8x; e) f(x) = –9x + 3x; f) f(x) = –7x2 + 14x.
10. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 4x2; b) f(x) = 2x2; c) f(x) = 3x2; d) f(x) = 5x2;
2 2 2
e) f(x) = 0,5x ; f) f(x) = 0,25x ; g) f(x) = 0,2x ; h) f(x) = 0,4x2.
a) f(x) = –2x2; b) f(x) = –0,6x2; c) f(x) = –0,8x2; d) f(x) = –0,2x2;
2 2 2
e) f(x) = –0,4x ; f) f(x) = –0,16x ; g) f(x) = –2,4x ; h) f(x) = –0,32x2.
12. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f, dacă:
2 2
a) f(x) = –21x2 + 5x; b) f(x) = –14x2 – 9x; c) f(x) = –15x2 – 4x;
d) f(x) = –3x2 – 10x; e) f(x) = –12x2 – 5x; f) f(x) = –8x2 – 7x.
2 2
a) f(x) = –3x2 – 8x; b) f(x) = –5x2 – 6x; c) f(x) = –9x2 – 7x;
2 2
d) f(x) = –8x – 3x; e) f(x) = –6x – 5x; f) f(x) = –10x2 – 3x.
d) f(x) = x2 + 3x; e) f(x) = x2 – 4x; f) f(x) = 2x2 – 3x.
a) f(x) = –2x2 + 8x; b) f(x) = –3x2 – 9x; c) f(x) = –5x2 – 10x;
2 2
d) f(x) = –4x + 4x; e) f(x) = –x – 4x; f) f(x) = –2x2 – 6x.
a) f(x) = 4x2 – 7x + 1; b) f(x) = 6x2 – 9x + 1; c) f(x) = 8x2 – 5x – 1;
d) f(x) = 9x2 – 7x + 1; e) f(x) = 12x2 – 7x + 1; f) f(x) = 14x2 – 5x – 1.
a) f(x) = –6x2 + 5x + 1; b) f(x) = –8x2 – 9x + 1; c) f(x) = –7x2 – 4x + 2;
2 2
d) f(x) = –3x – 9x + 2; e) f(x) = –3x – 4x + 1; f) f(x) = –4x2 – 7x + 3.
a) f(x) = 6x2 + 7x + 3; b) f(x) = 8x2 – 9x + 3; c) f(x) = 6x2 – 5x + 2;
2 2
d) f(x) = 4x – 6x + 3; e) f(x) = 5x – 4x + 1; f) f(x) = 4x2 – 7x + 5.
a) f(x) = –6x2 + 5x – 3; b) f(x) = –7x2 + 9x – 3; c) f(x) = –6x2 + 5x – 3;

d) f(x) = –2x2 + 5x – 6; e) f(x) = –5x2 + 3x – 1; f) f(x) = –4x2 + 7x – 5.
a) f(x) = x2 – 7x + 12; b) f(x) = x2 – 7x + 10; c) f(x) = x2 – 5x + 6;
2 2
d) f(x) = x – 6x + 5; e) f(x) = x – 8x + 15; f) f(x) = x2 – 9x + 20.
a) f(x) = –x2 – 3x + 10; b) f(x) = –x2 – 3x + 18; c) f(x) = –x2 – 2x + 15;
2 2
d) f(x) = –x – 2x + 8; e) f(x) = –x – x + 6; f) f(x) = –x2 – 2x + 24.
a) f(x) = 2x2 – 3x + 2; b) f(x) = x2 – 3x + 3; c) f(x) = x2 – 2x + 3;
2 2
d) f(x) = x – 2x + 4; e) f(x) = x – x + 3; f) f(x) = x2 – 3x + 4.
a) f(x) = –3x2 + 3x – 2; b) f(x) = –x2 + 3x – 4; c) f(x) = –x2 – 2x – 5;
2 2
d) f(x) = –x – 2x – 6; e) f(x) = –x + x – 4; f) f(x) = –x2 + 4x – 5.
26. Aflaţi coordonatele vârfului parabolei:
a) y = x2 – 6x + 4; b) y = x2 – 7x + 5; c) y = x2 – 5x + 3;
2 2
d) y = x – 8x + 5; e) y = x – 3x + 5; f) y = x2 – 9x + 21.
a) y = –2x2 + 5x + 1; b) y = –x2 – 7x + 2; c) y = –x2 – 3x + 3;
2 2
d) y = –x – 9x + 2; e) y = –x – 3x + 4; f) y = –x2 – 10x + 2.
a) y = 3x2 – 7x + 5; b) y = 2x2 – 6x + 5; c) y = 2x2 – 5x + 4;
2 2
d) y = 4x – 8x + 5; e) y = 5x – 3x + 1; f) y = 2x2 – 8x + 9.
a) y = –3x2 + 6x – 5; b) y = –2x2 + 6x – 5; c) y = 2x2 – 5x + 4;
2 2
d) y = –5x + 8x – 4; e) y = –3x + 3x – 1; f) y = –3x2 + 8x – 7.
a) f(x) = 2x2 – 5x + 1; b) f(x) = 3x2 – 6x + 1; c) f(x) = 4x2 – 5x + 1;
2 2
d) f(x) = 3x – 7x + 4; e) f(x) = 5x – x – 1; f) f(x) = 6x2 – 5x + 1.
a) f(x) = –2x2 – 3x + 1; b) f(x) = –2x2 – 5x + 3; c) f(x) = –3x2 – 4x + 1;
2 2
d) f(x) = –3x – 6x + 2; e) f(x) = –5x – 4x + 1; f) f(x) = –6x2 – 5x + 1.
2 2
d) f(x) = 4x – 6x + 3 e) f(x) = 5x – 4x + 1; f) f(x) = 3x2 – 5x + 3.
a) f(x) = –2x2 + 3x –3; b) f(x) = –3x2 + 5x – 3; c) f(x) = –3x2 + 4x – 2;
d) f(x) = –5x2 – 6x – 2 e) f(x) = –5x2 + 5x – 2; f) f(x) = –4x2 + 5x – 3.
2
d) f(x) = 4x – 20x + 25 e) f(x) = 4x – 28x + 49; f) f(x) = 4x2 – 40x + 25.
2

a) f(x) = –9x2 + 42x – 49; b) f(x) = –9x2 + 30x – 25;
2
c) f(x) = –25x + 30x – 9; d) f(x) = –4x2 + 28x – 49;
e) f(x) = –25x2 + 70x – 49; f) f(x) = –25x2 + 60x – 36.

36. Fie funcţia f : R → R. Explicitaţi:
a) f(x) = | 5x2 – 8x + 1 |; b) f(x) = | 2x2 – 8x + 1 |; c) f(x) = | 3x2 – 8x + 1 |;
d) f(x) = | 4x2 – 8x + 1 |; e) f(x) = | x2 – 7x + 1 |; f) f(x) = | 2x2 – 7x + 1 |.
a) f(x) = | –2x2 – 3x + 1 |; b) f(x) = | –2x2 – 4x + 1 |;
2
c) f(x) = | –3x – 4x + 1 |; d) f(x) = | –4x2 – 3x + 1 |;
e) f(x) = | –3x2 – 5x + 1 |; f) f(x) = | –5x2 – 5x + 1 |.
a) f(x) = | 9x2 + 12x + 4 |; b) f(x) = | 4x2 + 12x + 9 |;
2
c) f(x) = | 4x + 20x + 25 |; d) f(x) = | 4x2 + 28x + 49 |;
e) f(x) = | 25x2 + 20x + 4 |; f) f(x) = | 49x2 + 20x + 4 |.
a) f(x) = | –3x2 + 2x – 1 |; b) f(x) = | –4x2 + 5x – 2 |;
2
c) f(x) = | –3x + 3x – 2 |; d) f(x) = | –3x2 + 4x – 3 |;
e) f(x) = | –5x2 + 6x – 2 |; f) f(x) = | –4x2 + 5x – 3 |.
40. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este pozitivă, dacă:
a) f(x) = 3x2 + 8x – m; b) f(x) = 4x2 + 6x + m;
2
c) f(x) = 5x + 7x – m; d) f(x) = 3x2 + 6x + m;
e) f(x) = 2x2 + 5x – m; f) f(x) = 4x2 + 3x + m.
41. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict pozitivă,
dacă:
a) f(x) = 4x2 + 8x – m; b) f(x) = 3x2 + 6x + m;
2
c) f(x) = 9x + 2x – m; d) f(x) = 5x2 + 6x + m;
e) f(x) = 5x2 + 8x – m; f) f(x) = 6x2 + 6x + m.
42. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este negativă, dacă:
a) f(x) = –4x2 + 3x – 2m; b) f(x) = –4x2 + 9x + 5m;
2
c) f(x) = –6x + 5x – 3m; d) f(x) = –3x2 + 7x + 6m;
e) f(x) = –8x2 + 7x – 4m; f) f(x) = –4x2 + 5x + 3m.
43. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict negativă,
dacă:
a) f(x) = –3x2 + 8x – 5m; b) f(x) = –3x2 + 10x + m;
2
c) f(x) = –6x + 8x – 4m; d) f(x) = –5x2 + 10x + m;
e) f(x) = –9x2 + 8x – 3m; f) f(x) = –6x2 + 10x + m.
44. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f are semn constant
pe R, dacă:
a) f(x) = 3mx2 + 12x – 4; b) f(x) = 2mx2 + 8x + 5;
2
c) f(x) = 2mx + 8x – 5; d) f(x) = 5mx2 + 4x + 6;
e) f(x) = 4mx2 + 10x – 3; f) f(x) = 8mx2 + 6x + 3.
45. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f nu are acelaşi semn
pe R, dacă:
a) f(x) = 11mx2 + 12x – 4; b) f(x) = 3mx2 + 10x + 3;
2
c) f(x) = 3mx + 8x – 5; d) f(x) = 7mx2 + 12x + 2;
e) f(x) = 5mx2 + 10x – 3; f) f(x) = 9mx2 + 14x + 1.

46. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este
situat deasupra axei Ox, dacă:
a) f(x) = 9x2 + 8x – (m – 3); b) f(x) = 5x2 + 10x + m – 2;
2
c) f(x) = 7x + 8x – (m – 1); d) f(x) = 5x2 + 12x + m – 3;
2
e) f(x) = 5x + 8x – (m – 2); f) f(x) = 3x2 + 10x + m – 1.
47. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care graficul lui f este
situat sub axa Ox, dacă:
a) f(x) = –9x2 + 12x – (3m –1); b) f(x) = –5x2 + 4x + 3m – 1;
2
c) f(x) = –2x + 8x – (2m – 1); d) f(x) = –5x2 + 6x + 2m – 1;
e) f(x) = –3x2 + 6x – (2m – 1); f) f(x) = –3x2 + 2x + 3m – 1.
tangent axei Ox, dacă:
a) f(x) = 11x2 + 14x – (m – 4); b) f(x) = 3x2 + 4x + m – 2;
2
c) f(x) = 2x + 4x – (m – 3); d) f(x) = 7x2 + 4x + m – 3;
2
e) f(x) = 3x + 2x – (m – 2); f) f(x) = 9x2 + 2x + m – 4.
secant axei Ox, dacă:
a) f(x) = 11x2 + 14x – (m – 5); b) f(x) = 8x2 + 6x + m – 4;
2
c) f(x) = 3x + 6x – (m – 4); d) f(x) = 6x2 + 4x + m – 3;
e) f(x) = 5x2 + 8x – (m – 3); f) f(x) = 4x2 + 2x + m – 2.
o parabolă cu vârful „în jos“ (sau ramurile orientate „în sus“), dacă:
a) f(x) = (3m – 5)x2 + 16x – 9; b) f(x) = (2m – 3)x2 + 13x + 9;
2
c) f(x) = (2m – 1)x + 11x – 2; d) f(x) = (3m – 4)x2 + 14x + 11;
e) f(x) = (3m – 2)x2 + 28x – 5; f) f(x) = (4m – 5)x2 + 15x + 13.
o parabolă cu vârful „în sus“ (sau ramurile orientate „în jos“), dacă:
a) f(x) = (5m – 4)x2 + 74x – 15; b) f(x) = (2m – 5)x2 + 55x + 1;
2
c) f(x) = (4m – 3)x + 34x – 21; d) f(x) = (3m – 6)x2 + 27x + 3;
e) f(x) = (2m – 5)x2 + 40x – 33; f) f(x) = (4m – 8)x2 + 33x + 6.
52. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care intersecţia graficului
funcţiei f cu axa Oy are ordonata nenegativă, dacă:
a) f(x) = 15x2 + 9x – (6m – 5); b) f(x) = 2x2 + 5x + 4m – 5;
2
c) f(x) = 14x + 8x – (2m – 7); d) f(x) = 3x2 + 6x + 8m – 3;
e) f(x) = 13x2 + 7x – (3m – 8); f) f(x) = 4x2 + 7x + 10m – 7.
53. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care intersecţia graficului
funcţiei f cu axa Oy are ordonata nepozitivă, dacă:
a) f(x) = 16x2 + 13x – (16m – 9); b) f(x) = 11x2 + 7x + 8m – 25;
2
c) f(x) = 22x + 9x – (2m – 11); d) f(x) = 12x2 + 3x + 4m – 13;
e) f(x) = 25x2 + 10x – (3m – 12); f) f(x) = 13x2 + 9x + 2m – 19.
54. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află deasupra axei Ox:
a) y = 5x2 + 14x – 9m; b) y = 3x2 + 4x + 3m;
2
c) y = 4x + 8x – 3m; d) y = 5x2 + 6x + 4m;

e) y = 9x2 + 4x – 5m; f) y = 6x2 + 2x + 7m.
55. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află sub axa Ox:
a) y = 6x2 + 18x – 7m; b) y = 5x2 + 10x + 6m;
2
c) y = 7x + 8x – 4m; d) y = 7x2 + 12x + 3m;
e) y = 11x2 + 6x – 6m; f) y = 9x2 + 6x + 5m.
56. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află deasupra axei Ox:
a) y = –10x2 + 12x – 5m; b) y = –13x2 + 2x + 5m;
2
c) y = –9x + 10x – 2m; d) y = –11x2 + 4x + 6m;
2
e) y = –8x + 2x – 3m; f) y = –7x2 + 6x + 8m.
57. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află sub axa Ox:
a) y = –11x2 + 16x – 9m; b) y = –8x2 + 2x + 11m;
2
c) y = –9x + 4x – 8m; d) y = –6x2 + 4x + 10m;
e) y = –7x2 + 8x – 2m; f) y = –4x2 + 8x + 9m.
58. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei:
a) y = 4x2 + 3x – 8 de vector (0, –3); b) y = 3x2 + 2x – 1 de vector (0, 4);
c) y = 5x2 – 3x + 1 de vector (0, –5); d) y = –6x2 + 2x + 1 de vector (0, 5);
e) y = –3x2 + 7x – 2 de vector (0, –9); f) y = 9x2 + 11x – 2 de vector (0, 8).
59. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei:
a) y = 8x2 + 5x – 1 de vector (3, 0); b) y = 2x2 + 5x – 1 de vector (–2, 0);
2
c) y = 2x – 6x + 1 de vector (1, 0); d) y = –9x2 + 5x + 1 de vector (–1, 0);
e) y = –3x + 8x – 1 de vector (2, 0); f) y = 3x2 + 5x – 1 de vector (–3, 0).
2
60. Rezolvaţi ecuaţia:

a) | 9x2 + 12x + 1 | = 3; b) f(x) = | 4x2 + 12x – 1 | = 7;
2
c) | 2x + 20x + 3 | = 6; d) f(x) = | 4x2 + 28x + 3 | = 8;
2
e) | 5x + 20x – 4 | = 11; f) f(x) = | 9x2 + 10x + 2 | = 3.
61. Aduceţi la forma canonică funcţia f : R → R, dacă:

a) f(x) = 2x2 + 3x –3; b) f(x) = –4x2 + 5x + 3; c) f(x) = 5x2 + 4x + 2.
62. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict pozitivă,
dacă:
a) f(x) = 4x2 + 2(m – 2)x – 3; b) f(x) = 3x2 + (2m – 1)x + m + 1.
63. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este negativă, dacă:
a) f(x) = 4x2 + 2(m + 3)x – 5m; b) f(x) = 3x2 + 2(2m + 1)x + 4m.
64. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f are semn constant,
dacă:
a) f(x) = 3x2 + 4(m – 4)x – 4m; b) f(x) = –5x2 + 2(3m – 2)x + 3m.
65. Fie funcţia f : R → R, f(x) = (2m + 1)x2 + 2(m – 3)x + 2m. Aflaţi numerele
reale m pentru care graficul funcţiei f nu are puncte comune cu axa Ox.

66. Construiţi funcţia de gradul II al cărui grafic intersectează axele de coordonate
în punctele (–18, 0), (–3, 0) şi (0, 6).
67. Construiţi funcţia de gradul II cu un zerou –2 şi cu graficul o parabolă de vârf
(2, –16).
68. Explicitaţi funcţia f : R → R, f(x) = | 4x2 – 12x + 3 | .
69. Construiţi funcţia de gradul II, dacă graficul ei intersectează axa Oy în (0, 6) şi
punctul de extrem x = 2,5.
70. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei y = 6x2 + 9x – 5 de
vector (2, –3).
71. Aflaţi ecuaţia parabolei din care se obţine prin translaţia de vector (–3, 2) para-
bola y = 4x2 + 8x – 3.
72. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia de vector (m, n) a parabolei
y = ax2 + bx + c.
73. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care y = 2x2 + 9x – 5 este ecuaţia parabolei
ce se obţine prin translaţia de vector (m, n) a parabolei y = 7x2 – 9.
74. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R, f(x) = | x2 – 8x + 12 |.
75. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 6x + 8 | ≥ 5.
76. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 2x – 15 | ≥ 3 – x.
77. Fie mulţimea parabolelor (fascicolul de parabole) y = 3(m – 1)x2 + 2(m + 3)x –
1, m ∈ R. Aflaţi m pentru care parabolele fascicolului au ramurile orientate în sus şi au
vârfurile situate deasupra dreptei y = –2.
78. Fie fascicolul de parabole y = 2x2 + 3(m – 1)x + 3m – 1, m ∈ R. Arătaţi că toate
parabolele au un punct comun (punct fix).
79. Fie fascicolul de parabole y = 3x2 + (m – 2)x + m + 1, m ∈ R. Arătaţi că toate
vârfurile parabolelor fascicolului sunt conţinute de o parabolă.
80. Fie ecuaţia (m – 1)x2 + 2(m – 3)x – 1 = 0, m ∈ R. Aflaţi valoarea minimă a su-
mei pătratelor soluţiilor ecuaţiei.
81. Rezolvaţi grafic în R ecuaţia || x2 – x | – 2 | = x + 3.

2x2 + 2x
82. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei f : R → R, f(x) = .
x2 +1
Evaluare formativă
1. Studiaţi monotonia funcţiei f : 1. Studiaţi monotonia funcţiei f : R →
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = 5x2; b) f(x) = –2x2. a) f(x) = 5x2; b) f(x) = –2x2.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = 6x2 + 7x; a) f(x) = 6x2 + 7x;
b) f(x) = –9x2 – 23x. b) f(x) = –9x2 – 23x.
3. Construiţi graficul funcţiei f : 3. Construiţi graficul funcţiei f : R →
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = 4x2; b) f(x) = –5x2. a) f(x) = 5x2; b) f(x) = –4x2.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = 13x2 – 3x; a) f(x) = 15x2 – 4x;
2
b) f(x) = –15x + 11x. b) f(x) = –13x2 + 2x.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = x2 – 3x; a) f(x) = x2 – 2x;
2
b) f(x) = –x + 4x. b) f(x) = –x2 + 5x.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = x2 – 2x – 3; a) f(x) = x2 – 3x + 2;
2
b) f(x) = –x + 4x + 3. b) f(x) = –x2 + 3x – 4.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = x2 – 2x + 3; a) f(x) = x2 – 2x + 4;
b) f(x) = –x2 + 4x – 5. b) f(x) = –x2 + 4x – 6.
8. Aflaţi numerele reale m pentru 8. Aflaţi numerele reale m pentru care
care (m + 1)x2 – 2(2m – 1)x + 3 este (m – 1)x2 – 2(2m + 1)x – 3 este negativă.
negativă. 9. a) Aflaţi ecuaţia unei parabole cu
9. a) Aflaţi ecuaţia unei parabole cu vârful V(3,5; –0,25) şi unul dintre
vârful V(3,5; –2,25) şi unul dintre punctele ei de intersecţie cu axa Ox are
punctele ei de intersecţie cu axa Ox are abscisa 3.
abscisa 3. b) Rezolvaţi grafic în R inecuaţia
b) Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 7x + 10 | ≥ 3 – x.
2
| x – 7x + 12 | ≥ 2 – x.

4. F u n c ţ i a p u t e r e
1. Fie funcţia f : R → R. Ordonaţi valorile funcţiei f, dacă:

a) f(x) = –8x3 pentru –6, –5, –1, 0, 1, 5, 6;
b) f(x) = –2x3 pentru –10, –2, –1, 0, 1, 2, 10;
c) f(x) = –3x3 pentru –100, –4, –1, 0, 1, 4, 100;
d) f(x) = –4x3 pentru –7, –3, –1, 0, 1, 3, 7;
e) f(x) = –10x3 pentru –10, –5, –1, 0, 1, 5, 10;
f) f(x) = –5x3 pentru –10, –2, –1, 0, 1, 2, 10.
2. Fie funcţia f : R → R. Ordonaţi valorile funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 12x3 pentru –4, –3, –1, 0, 1, 3, 4;
b) f(x) = 2x3 pentru –10, –5, –1, 0, 1, 5, 10;
c) f(x) = 3x3 pentru –100, –2, –1, 0, 1, 2, 100;
d) f(x) = 4x3 pentru –4, –3, –1, 0, 1, 3, 4;
e) f(x) = 10x3 pentru –6, –2, –1, 0, 1, 2, 6;
f) f(x) = 5x3 pentru –7, –5, –1, 0, 1, 5, 7.
3. Fie funcţia f : R → R. Decideţi paritatea funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 16x3; b) f(x) = 7x3; c) f(x) = 13x3;
3 3
d) f(x) = 4x ; e) f(x) = 9x ; f) f(x) = 5x3.
4. Fie funcţia f : R → R. Decideţi paritatea funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –28x4; b) f(x) = –19x4; c) f(x) = –27x5;
4
d) f(x) = –15x ; e) f(x) = –25x4; f) f(x) = –14x4.
5. Fie funcţia pară f : R → R. Aflaţi fără calcul încă trei valori ale lui f, dacă:
a) f(–17) = –56, f(5) = –15, f(–7) = 13;
b) f(–25) = 81, f(11) = –31, f(–3) = 10;
c) f(31) = –100, f(–15) = 51, f(20) = –75;
d) f(–42) = –37, f(35) = –31, f(–13) = 24;
e) f(–28) = 76, f(–23) = –27, f(15) = –109;
f) f(98) = –65, f(–71) = –48, f(22) = –36.
6. Fie funcţia impară f : R → R. Aflaţi fără calcul încă trei valori ale lui f, dacă:
a) f(–82) = 12, f(10) = –37, f(–11) = –6;
b) f(–8) = 26, f(5) = –42, f(–2) = –32;
c) f(14) = –83, f(–16) = 93, f(28) = –63;
d) f(–3) = 55, f(19) = –21, f(–34) = 44;
e) f(–38) = 84, f(31) = –69, f(8) = 26;
f) f(2) = –28, f(–39) = 123, f(–38) = 49.
a) f(x) = 4x3; b) f(x) = 3x3; c) f(x) = 2x3; d) f(x) = 5x3.
8. Fie funcţia f : R → R. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 2x3 – 3; b) f(x) = 3x3 + 2; c) f(x) = 2x3 – 1; d) f(x) = 4x3 – 3.
a) f(x) = –3x3; b) f(x) = –4x3; c) f(x) = –5x3; d) f(x) = –2x3.

a) f(x) = –2x3 + 1; b) f(x) = –3x3 + 2; c) f(x) = –4x3 – 2; d) f(x) = –5x3 – 1.
a) f(x) = 4x4; b) f(x) = 3x4; c) f(x) = 2x4; d) f(x) = 5x4.
a) f(x) = 2x4 – 3; b) f(x) = 3x4 + 2; c) f(x) = 2x4 – 1; d) f(x) = 4x4 – 3.
a) f(x) = –3x4; b) f(x) = –4x4; c) f(x) = –5x4; d) f(x) = –2x4.
a) f(x) = –2x4 + 1; b) f(x) = –3x4 + 2; c) f(x) = –4x4 – 2; d) f(x) = –5x4 – 1.
15. Fie funcţia f : R → R, f(x) = | 2x3 – 3 |. Reprezentaţi grafic, cât mai simplu, func-
ţia f.
⎧3 x 3 − 1, dacă x ≤ 1
16. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨
⎩3 − x, dacă x > 1.
⎧⎪ x 3 − 2, dacă x ≤ 1
⎪⎩3 − x 2 , dacă x > 1.
⎪⎧ x + 3, dacă x ≤ −1
4
⎪⎩3 − x 3 , dacă x > −1.
19. Construiţi graficul funcţiei f : D → R, D domeniul maxim de definiţie în R,
2
f ( x) = ⋅ 3 x .
x3

2
f ( x) = (3 x − 2) 3 ⋅ 3 3x − 2 .
1
f ( x) = [(3 − 4 x) 2 ] 3 ⋅ 3 3 − 4 x .
22. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia x3 – 2 > –x2 + 3x.
23. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f(x) = sgn (x2 – 5x + 6).

⎧2 x + 1, dacă x ∈ (− ' , − 1)
⎪
24. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨2 x 3 + 1, dacă x ∈ [−1, 1]
⎪ 2
⎩ x + 2, dacă x ∈ (1, −' ).
Evaluare formativă
1. Funcţia f : R → R este pară şi f(5) 1. Funcţia f : R → R este pară şi f(6) =
= –5, f(9) = –8, f(–5) = 9. Aflaţi alte trei –8, f(11) = –2, f(–9) = 3. Aflaţi alte trei
valori ale funcţiei f. valori ale funcţiei f.
2. Funcţia f : R → R este impară şi 2. Funcţia f : R → R este impară şi
f(–8) = 13, f(4) = –8, f(6) = 16. Aflaţi f(–10) = 10, f(2) = –19, f(5) = 21. Aflaţi
alte trei valori ale funcţiei f. alte trei valori ale funcţiei f.
R → R, f(x) = 1,5x3. R, f(x) = 0,5x3.
R → R, f(x) = –0,2x3. R, f(x) = –0,6x3.
R → R, cu: R, cu:
a) f(x) = 0,25x4; a) f(x) = 0,2x4;
b) f(x) = –1,5x4. b) f(x) = –0,5x4.
6. Construiţi, cât mai simplu, grafi- 6. Construiţi, cât mai simplu, graficul
cul funcţiei f : R → R, cu: funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,6x3 – 2; a) f(x) = 0,4x3 – 1;
b) f(x) = –0,4x3 + 3. b) f(x) = –0,25x3 + 2.
cul funcţiei f : R → R, cu: funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,5x4 – 2; a) f(x) = 0,4x4 – 3;
b) f(x) = –0,6x4 + 3. b) f(x) = –0,2x4 + 1.
cul funcţiei f : R → R, funcţiei f : R → R,
⎧⎪− 2 x 3 , dacă x ∈ (− ' , 1) ⎧⎪− 3x 3 , dacă x ∈ (− ' , 1)
f(x) = ⎨ 4 f(x) = ⎨ 4
⎪⎩ x − 3, dacă x ∈ [1, ' ). ⎪⎩ x − 4, dacă x ∈ [1, ' ).
9. Construiţi graficul funcţiei f : D 9. Construiţi graficul funcţiei f : D →
→ R, D domeniul maxim de definiţie în R, D domeniul maxim de definiţie în R,
4 8
R, a) f ( x) = (4 x − 1) 5 ⋅ 5 1 − 4 x ; a) f ( x) = (5 x − 1) 9 ⋅ 9 1 − 5 x ;
2 4
b) f ( x) = [(2 − x) 2 ] 7 ⋅ 7 (2 − x)3 . b) f ( x) = [(3 − x) 2 ]11 ⋅ 11 (3 − x)3 .

C A P I T O L U L Polinoame şi fracţii
IV algbrice
Expresie algebrică raţională. O expresie algebrică care nu conţine litere (varia-
bile) sub radical este o expresie raţională.
Monom. Un monom este o expresie algebrică formată din numere şi variabile
între care se execută numai înmulţiri şi/sau ridicări la putere cu exponenţi naturali. Un
monom este format din coeficient (un număr) şi parte literală. Variabilele unui
monom se numesc nedeterminate. Pentru a distinge un monom de alte expresii alge-
brice, nedeterminatele se scriu cu majuscule: X, Y, Z etc.
Forma canonică a unui monom. Un monom cu partea literală formată din nede-
terminate diferite (fiecare literă apare o singură dată) este scris în forma canonică.
Gradul unui monom. Exponentul puterii unei nedeterminate a unui monom scris
în forma canonică este gradul monomului în raport cu acea nedeterminată. Gradul
monomului în raport cu toate nedeterminatele este egal cu suma exponenţilor puteri-
lor nedeterminatelor. Numerele se consideră monoame de gradul 0.
Monoame asemenea. Două monoame care au aceeaşi parte literală sunt monoame
asemenea.
Polinom. Un polinom este o sumă algebrică de monoame ce nu sunt toate monoa-
me asemenea.
Forma canonică (standard) a unui polinom. Considerăm polinoamele într-o
singură nedeterminată. Fie un polinom în nedeterminata X cu monoamele scrise în
forma canonică. Polinomul este scris în forma canonică dacă monoamele lui sunt
scrise în ordinea descrescătoare a gradelor lor. Gradul unui polinom este egal cu
exponentul maxim al lui X când polinomul este scris în forma canonică. Gradul
polinomului P(X) se notează grad P(X). Forma canonică a unui polinom de gradul I în
X este P(X) = aX + b; forma canonică a unui polinom de gradul II în X este P(X) =
aX 2 + bX + c; forma canonică a unui polinom de gradul III în X este P(X) = aX 3 +
bX 2 + cX + d. Coeficienţii polinomului P(X) = aX + b sunt, în ordine, numerele a şi
b, adică coeficienţii monoamelor polinomului. În plus, a este coeficientul termenului
de grad maxim (coeficientul dominant); b este termenul liber.
Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea. Reducerea monoamelor (terme-
nilor) asemenea este operaţia prin care doi sau mai multe monoame asemenea se
înlocuiesc cu un singur monom asemenea cu celelalte, a cărui coeficient este egal cu
suma algebrică a coeficienţilor celorlalte monoame. Prin reducerea termenilor aseme-
nea ai unui polinom se obţine forma canonică a acelui polinom.
Binom, trinom. Un polinom în forma canonică cu doi termeni se numeşte binom,
iar unul cu trei termeni se numeşte trinom.
Polinoame în două nedeterminate. Polinoame în X şi Y: P(X, Y) = aX + bY + c,
cu a şi b numere reale nenule, este forma generală a unui polinom de gradul I în X şi
Y; P ( X , Y ) = aX 2 + bXY + cX + d + eY + fY 2 , cu a şi f numere reale nenule, este for-
58 Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice

ma generală a unui polinom de gradul II în X şi Y.
Valoarea numerică a unui polinom. Fie polinomul P(X) = 6X – 5. Valoarea
polinomului P(X) pentru X = 3 (sau în 2) este P(3) = 6⋅3 – 5 = 13, iar pentru X = 1
(sau în 1) este P(1) = 6 – 5 = 1. Valoarea unui polinom în 1 (când nedeterminata sau
nedeterminatele sunt egale cu 1) este egală cu suma coeficienţilor.
Rădăcină a unui polinom. Numărul r este rădăcină a polinomului P(X), dacă
P(X) = 0.
Polinom constant. Un polinom care are coeficienţii nedeterminatelor nuli este un
polinom constant. Polinomul nul (se notează 0) are toţi coeficienţii egali cu 0.
Polinoame egale (identice). Două polinoame sunt egale dacă au aceeaşi formă
canonică. Două polinoame sunt egale dacă au valorile egale pentru aceleaşi valori ale
nedeterminatelor lor.
Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea. Reducerea monoamelor (terme-
nilor) asemenea este operaţia prin care doi sau mai multe monoame asemenea se
înlocuiesc cu un singur monom asemenea cu celelalte, a cărui coeficient este egal cu
suma algebrică a coeficienţilor celorlalte monoame.
Adunarea polinoamelor. Adunarea polinoamelor are proprietăţile adunării nume-
relor întregi: a) asociativitatea; b) comutativitatea; c) polinomul nul (0) este element
neutru la adunarea polinoamelor; d) polinomul −P(X) este opusul polinomului P(X).
Scăderea polinoamelor. Scăderea polinoamelor P(X) şi Q(X) constă în adunarea
lui P(X) cu opusul lui Q(X), adică P(X) – Q(X) = P(X) + (– Q(X)).
Înmulţirea polinoamelor. Înmulţirea polinoamelor se execută ca înmulţirea ex-
presiilor algebrice. Fie polinoamele P(X) şi Q(X) polinoame scrise în forma canonică.
Atunci, grad P(X)⋅Q(X) = grad P(X) + grad Q(X). Înmulţirea polinoamelor are propri-
etăţile înmulţirii numerelor întregi: a) asociativitatea; b) comutativitatea; c) polinomul
1 (de exemplu, P(X) = 1) este element neutru la înmulţirea polinoamelor (în nede-
terminata X); d) înmulţirea polinoamelor este distributivă faţă de adunare şi scădere.
Pentru orice polinom P(X) este adevărată relaţia: −P(X) = −1⋅P(X). Forma canonică a
produsului a două polinoame se obţine aplicând distributivitatea înmulţirii faţă de
adunare şi reducerea termenilor asemenea.
Exemple. 1) (3X – 4)(X2 + 2X – 1) = 3X(X2 + 2X – 1) – 4(X2 + 2X – 1) = 3X3 + 6X2
– 3X – 4X2 – 8X + 4 = 3X3 + 2X2 – 11X + 4.
2) (2X3 – 5X + 4)(2X – 7) = 4X4 – 14X3 – 10X2 + 43X – 28.
2X3 – 5X + 4 ×
2X – 7
4X4 – 10X2 + 8X
–14X3 + 35X – 28
4X –14X3 –10X2+43X – 28
4
Pătratul unui binom. Dezvoltarea unui binom la pătrat se face aplicând una din-
tre formulele: ( X + Y ) 2 = X 2 + 2 XY + Y 2 , ( X − Y ) 2 = X 2 − 2 XY + Y 2 .
Cubul unui binom. Dezvoltarea unui binom la pătrat se face aplicând una dintre
formulele: ( X + Y )3 = X 3 + 3 X 2Y + 3 XY 2 + Y 3 , ( X − Y )3 = X 3 − 3 X 2Y + 3 XY 2 − Y 3 .
Produsul sumei a două monoame cu diferenţa lor. (X + Y)(X – Y) = X2 – Y2.
Alte formule. (X + Y)(X2 – XY + Y2) = X3 + Y3; (X – Y)(X2 + XY + Y2) = X3 – Y3;
(suplimentar) (X + Y + Y)2 = X2 + Y2 + Z2 + 2XY + 2XZ + 2YZ; (X – Y)(Xn–1 + X n–2Y +
... + X Y n–2 + Y n–1) = Xn – Yn; (X + Y)(X2n – X2n–1Y + ... – X Y 2n–1 + Y 2n) = X2n+1 –
Y2n+1; (X + Y + Z)3 = X3 + Y3 + Z3 + 3(X + Y)(X + Z)(Y + Z) = X3 + Y3 + Z3 + 3(X + Y
Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice

59
+ Z)(XY +XZ + YZ) – 3XYZ.
Descompunerea unui polinom. Descompunerea unui polinom constă în scrierea
unui polinom ca produs de polinoame de grad cel puţin egal cu 1. Pentru a descompu-
ne un polinom, se aplică: – metoda factorului comun general; – metoda grupării
termenilor; – formule de calcul prescurtat; – metode combinate şi alte metode bazate
pe proprietăţile polinoamelor.
Teorema împărţirii. Fie polinoamele P1 şi P2, P2 ≠ 0. Atunci există o singură pe-
reche de polinoame Q şi R, astfel încât P1 = P2Q + R şi grad R < grad Q.
Polinoamele din teorema împărţirii se numesc: deîmpărţit (P1), împărţitor (P2), cât
(Q), rest (R); grad P1 = grad P2 + grad Q.
Exemplu. Scrieţi teorema împărţirii pentru polinoamele 4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X
– 25 şi 2X3 – 5X + 4.
4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X – 25 2X3 – 5X + 4 (împărţitorul)
4 2
–4X + 10X – 8X 2X – 7 (câtul)
–14X3 + 37X – 25
14X3 – 35X + 28
2X + 3 (restul)
Conform teoremei împărţirii, 4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X – 25 = (2X3 – 5X + 4)( 2X –
7) + 2X + 3.
Suplimentar. Schema lui Horner. Pentru împărţirea unui polinom la X – a. Fie
P(X) = 4X4 – 5X3 + 7X – 3 şi Q(X) = X + 3. Executăm împărţirea P : Q aplicând sche-
ma lui Horner. Evident, –3 este rădăcina lui Q (împărţitorul).
X4 X3 X2 X1 X0
–3 4 –5 0 7 –3
rădăcina lui Q coeficienţii deîmpărţitului P
4 –3⋅4 + (–5) –3⋅(–17) + –3⋅51 + 7 = –3⋅(–146)
(de sus) = –17 0 = 51 –146 + (–3) =
435
coeficienţii câtului restul
Rezultă 4X4 – 5X3 + 7X – 3 = (X + 3)(4X3 – 17X2 + 51X – 146) + 435.
Divizibilitatea polinoamelor. Polinomul F se divide cu polinomul G (sau G divi-
de F), dacă există polinomul H, astfel încât F = GH. Se notează G | F.
Polinom reductibil. Un polinom care se descompune în produsul a două polinoa-
me de grade cel puţin egale cu 1 se numeşte polinom reductibil. Celelalte polinoame
se numesc ireductibile.
Teoremă. Restul împărţirii polinomului P(X) la X – a este P(a).
Teoremă. Polinomul P(X) se divide cu X – a dacă şi numai dacă P(a) = 0.
Teoremă (Bézout). Numărul r este rădăcină a polinomului P(X) dacă şi numai
dacă P(X) se divide cu X – r.
Suplimentar. Teoremă. Rădăcinile întregi ale unui polinom cu coeficienţi întregi
se află printre divizorii întregi ai termenului liber.
Suplimentar. Exemplu. Descompuneţi, aplicând teorema lui Bézout, polinomul
P(X) = X3 + 3X2 – 2X – 16.
Rezolvare. Rădăcinile întregi ale polinomului se află printre divizorii întregi ai ter-
menului liber. 16 are divizorii întregi: –16, –8, –4, –2, –1, 1, 2, 4, 8, 16. În continuare
se poate înlocui direct sau se poate aplica schema lui Horner. Aplicăm a doua metodă.

X3 X2 X1 X0
–1 1 3 –2 –16
divizor al lui 16 coeficienţii polinomului
1 –1⋅1 + 3 = 2 –1⋅2 – 2 = –4 –1⋅(–4) + (–16) =
(de sus) –12
2 coeficienţii câtului restul
1 2 ⋅1 + 3 = 5 2 ⋅5 – 2 = 8 2⋅8 + (–16) = 0
2 este o rădăcină a polinomului şi P(X) = (X – 2)(X2 + 5X + 8). Polinomul X2 + 5X
+ 8 este ireductibil în R, deoarece are ∆ = –15. Deci P(X) = (X – 2)(X2 + 5X + 8).
Pentru polinoame de grad mai mare se pot continua încercările.
Facultativ. Cel mai mare divizor comun a două polinoame. D este cel mai
mare divizor comun al polinoamelor P şi Q, dacă divide P şi Q, iar orice divizor al
polinoamelor P şi Q divide D. (P, Q) este c.m.m.d.c. al polinoamelor P şi Q.
Facultativ. Polinoame prime între ele (reciproc prime). Dacă grad (P, Q) = 0,
atunci P şi Q sunt polinoame prime între ele.
Facultativ. Algoritmul lui Euclid. Fie polinoamele F şi G, F = GC1 + R1, G =
R1C2 + R2, R1 = R2C3 + R3, ..., Rk = Rk+1Ck+2. Atunci (F, G) = Rk+1.
Facultativ. Cel mai mic multiplu comun a două polinoame. M este cel mai mic
multiplu comun al polinoamelor P şi Q, dacă se divide cu P şi Q, iar orice multiplu
comun al polinoamelor P şi Q se divide cu M. [P, Q] este c.m.m.m.c. al polinoamelor
P şi Q.
PQ
Facultativ. Teoremă. Dacă P şi Q sunt polinoame, atunci [ P, Q] = .
( P, Q )
P
Fracţii algebrice. Raportul polinoamelor P şi Q, Q ≠ 0, este fracţia algebrică .
Q
P( X )
Domeniul valorilor admisibile (DVA). Fie fracţia algebrică . Fie M una
Q( X )
dintre mulţimile N, Z, Q, R. Atunci {a ∈ M | Q(a) ≠ 0} este domeniului valorilor ad-
P( X )
misibile (DVA) în M al fracţiei .
Q( X )
P( X )
Valoarea unei fracţii algebrice. Valoarea în a ∈ DVA a fracţiei algebrice
Q( X )
P(a)
este .
Q(a )
Amplificarea fracţiilor. Amplificarea unei fracţii algebrice constă în înmulţirea
numărătorului şi a numitorului unei fracţii cu un polinom de grad cel puţin egal cu 1.
Simplificarea fracţiilor. Simplificarea unei fracţii algebrice constă în împărţirea
numărătorului şi a numitorului unei fracţii la un polinom de grad cel puţin egal cu 1,
care divide atât numitorul, cât şi numărătorul ei.
Atenţie! Prin amplificarea sau simplificarea unei fracţii algebrice se pot obţine
fracţii algebrice cu alt DVA decât cel al fracţiei iniţiale.
Fracţie algebrică ireductibilă. O fracţie algebrică ireductibilă este o fracţie care

61
nu se poate simplifica cu un polinom de grad mai mare sau egal cu 1.
Adunarea fracţiilor algebrice. Adunarea fracţiilor are proprietăţile adunării nu-
merelor raţionale: a) asociativitatea; b) comutativitatea; c) fracţia nulă (cu numărăto-
rul egal cu polinomul nul şi numitorul diferit de polinomul nul) este element neutru la
adunarea fracţiilor; d) fracţia −F(X) este opusa fracţiei F(X).
Înmulţirea fracţiilor algebrice. Înmulţirea fracţiilor algebrice se execută ca în-
mulţirea fracţiilor; produsul a două fracţii algebrice este fracţia algebrică care are nu-
mărătorul egal cu produsul numărătorilor fracţiilor şi numitorul egal cu produsul nu-
mitorilor fracţiilor. Înmulţirea fracţiilor algebrice are proprietăţile înmulţirii fracţiilor:
a) asociativitatea; b) comutativitatea; c) fracţia 1 (de exemplu, F(X) = 1) este element
neutru la înmulţirea fracţiilor (în nedeterminata X); d) pentru orice fracţie algebrică
P Q
diferită de fracţia nulă, F = , există inversa ei, F′ = , astfel încât FF′ = 1; e) în-
Q P
mulţirea fracţiilor este distributivă faţă de adunare şi scădere.
1. R e c a p i t u l a r e ş i c o m p l e t ă r i
1. Fie monoamele: − 3 X 4Y 2 Z 8 , X 11Y 9 Z 10 , 6, (5) X 3Y 21Z 14 , − 7 5 X 17Y 23Z 35 . Recu-

noaşteţi coeficientul şi partea literală a fiecărui monom.
2. Enumeraţi nedeterminatele fiecăruia dintre monoamele:
3,2 X 9Y , − 4,1Z 11, 6,1X 3Z 5 , 9 5 X 51Y 4 Z 82 , − 3Y 2 Z 21.
3. Fie monoamele: 2 X 4Y 6 Z 24 , − 34 X 12Y 32 Z 45 , − 11,3(21), − 4,9 X 8Y 32 Z 55 . Preci-
zaţi gradul fiecărui monom în raport cu fiecare nedeterminată şi în raport cu toate
nedeterminatele.
4. Scrieţi în forma canonică monomul:
a) –3X 3Z 11X 5Z 8; b) 2,8X 7Z 4X 8X 3Z 2; c) 51,3X 2Y 12Y 11X 22Y 5;
d) 3,1X 26X 7X 13Y 18Y 9; e) 7X 23Z 9X 43X 51Z 31; f) –6Y 49Z 62Y 19Z 5Y 25.
5. Identificaţi monoamele asemenea din lista:
21X 4 , 4, (6) X 7Y , − 3,7 X 4 , 13 X 12Y 2 , − 8,3 X 7Y , 4,2 X 4 , 5,3YX 7 , 5 11X 4 .
6. Scrieţi în forma canonică polinomul:
a) 3X – 2X 3 + 5X 4 – 7X 6 + 11;
b) 12 + 4X 2 – 6X – 11X 5 + 9X 3 – 3X 6;
c) –15 + 8X 3 – 18X – 9X 4 + 14X 5 – 21X 6;
d) –25 + 7X 3 – 23X – 3X 2 + 4X 4 – 32X 5.
7. Scrieţi în forma canonică polinomul:
a) 3X 4 + 8X 3 – (7X 4 – 53X 3 – 3); b) 9X 3 – 3X 2 – (5X 3 – 4X 2 – 8);
2 2
c) –9X + 7X – (13X – 42X – 2); d) 14X 3 + 5X 2 – (12X 3 – 3X 2 – 7);
e) –10X 5 + 14X 3 – (9X 5 – 6X 3 – 24); f) 25X 2 – 4X – (9X 2 – 41X – 19).
9. Aflaţi opusul polinomului:
a) 15X 4 – 13X 3 – 8X 2 + 3X + 11; b) 34X 4 + 2X 3 – 17X 2 + 4X – 28;
4 3 2
c) –16X + 8X – 5X – 9X + 13; d) 24X 4 – 15X 3 – 6X 2 + 9X + 4;
4 3 2
e) 28X – 3X + 42X – 21X – 4; f) –7X 4 + 34X 3 – 19X 2 + 3X – 35.

a) (–3X 12Y 25)(–7X 12Y 14); b) (–2X 4Y 9)(–9X 7Y 17);
6 19 24 25
c) (–5X Y )(–4X Y ); d) (–8X 18Y 25)(–7X 33Y 28).
a) (–132X 45Y 72) : (33X 38Y 69); b) (–78X 43Y 67) : (–39X 31Y 52);
52 36 49 31
c) (–72X Y ) : (36X Y ); d) (–98X 35Y 27) : (49X 29Y 23);
78 51 69 34
e) (–156X Y ) : (52X Y ); f) (–204X 49Y 75) : (–51X 33Y 71).
a) (–4X 29Y 31)5; b) (–3X 11Y 15)4; c) (–2X 13Y 16)6; d) (–5X 14Y 17)3.
a) –5X 9Y 5(3X 3 – 4X 2 + 2X – 6); b) –2X 5Y 3(4X 3 – 5X 2 + 9X – 8);
7 8 3 2
c) –4X Y (5X – 3X + 4X – 2); d) –3X 11Y 2(6X 3 – 8X 2 + 3X – 5);
12 21 3 2
e) –7X Y (7X – 11X + 4X – 9); f) –9X 13Y 15(9X 3 – 5X 2 + 6X – 7).
13. Reproduceţi şi completaţi egalitatea:
a) (2X − 9)(3X − 8) = 2X(…) − 9(…) = … = …;
b) (8X − 3)(7X − 2) = 8X(…) − 3(…) = … = …;
c) (9X − 11)(4X − 7) = 9X(…) − 11(…) = … = …;
d) (12X − 5)(5X − 3) = 12X(…) − 5(…) = … = …;
e) (13X − 6)(2X − 5) = 13X(…) − 6(…) = … = …;
f) (15X − 4)(8X − 3) = 15X(…) − 4(…) = … = …
14. Aplicând o formulă, aduceţi la forma cea mai simplă:
a) (9X + 8Y)(9X − 8Y); b) (3X + 5Y)(3X − 5Y);
c) (7X + 5Y)(7X − 5Y); d) (8X + 5Y)(8X − 5Y);
e) (7X + 9Y)(7X − 9Y); f) (10X + 9Y)(10X − 9Y).
a) (3X + 5Y)(3X − 5Y)(9X 2 − 25Y 2); b) (2X + 3Y)(2X − 3Y)(4X 2 − 9Y 2);
c) (2X + 5Y)(2X − 5Y)(4X 2 − 25Y 2); d) (4X + 5Y)(4X − 5Y)(16X 2 − 25Y 2);
e) (2X + 9Y)(2X − 9Y)(4X 2 − 81Y 2); f) (5X + 7Y)(5X − 7Y)(25X 2 − 49Y 2).
a) (9X + 8Y)2; b) (9X + 5Y)2; c) (9X + 4Y)2;
2 2
d) (9X + 2Y) ; e) (9X + 7Y) ; f) (7X + 5Y)2.
a) (11X − 8Y)2; b) (3X − 7Y)2; c) (3X − 4Y)2;
2 2
d) (9X − 5Y) ; e) (9X − 4Y) ; f) (8X − 5Y)2.
a) (9X + 8Y)3; b) (9X + 5Y)3; c) (9X + 4Y)3;
3 3
d) (9X + 2Y) ; e) (9X + 7Y) ; f) (7X + 5Y)3.
a) (11X − 8Y)3; b) (3X − 7Y)3; c) (3X − 4Y)3;
3 3
d) (9X − 5Y) ; e) (9X − 4Y) ; f) (8X − 5Y)3.
a) (3X + 5Y)(9X 2 − 15XY + 25Y 2); b) (2X + 3Y)(4X 2 − 6XY + 9Y 2);

63
c) (3X + 2Y)(9X 2 − 6XY + 4Y 2); d) (4X + 3Y)(16X 2 − 12XY + 9Y 2);
e) (5X + 2Y)(25X 2 − 10XY + 4Y 2); f) (5X + 3Y)(25X 2 − 15XY + 9Y 2).
a) (4X − 5Y)(16X 2 + 20XY + 25Y 2); b) (5X − 3Y)(25X 2 + 15XY + 9Y 2);
c) (3X − 5Y)(9X 2 + 15XY + 25Y 2); d) (4X − 7Y)(16X 2 + 28XY + 49Y 2);
e) (7X − 2Y)(49X 2 + 14XY + 4Y 2); f) (7X − 3Y)(49X 2 + 21XY + 9Y 2).
a) (30X 12Y 13Z 14 – 12X 9Y 8Z 11) : (–6X 5Y 9Z 10);
b) (24X 19Y 17Z 15 – 18X 11Y 21Z 14) : (–6X 10Y 17Z 14);
c) (32X 21Y 23Z 25 – 24X 19Y 22Z 31) : (–8X 19Y 22Z 25);
d) (36X 33Y 26Z 21 – 20X 18Y 29Z 19) : (–4X 18Y 26Z 19);
e) (48X 29Y 31Z 32 – 12X 22Y 34Z 35) : (–12X 22Y 31Z 32);
f) (45X 34Y 26Z 29 – 15X 31Y 28Z 35) : (–15X 31Y 26Z 29).
a) 3X 6Y 9 – 4X 4Y 10 + 5X 3Y 11; b) 8X 8Y 12 – 3 X 7Y 14 + 7X 5Y 17;
c) 5X 12Y 14 – 7X 11Y 16 + 3X 10Y 17; d) 7X 15Y 25 – 12X 14Y 26 + 8X 13Y 27;
18 15 16 17 14 19
e) 9X Y – 8X Y + 4X Y ; f) 12X 22Y 24 – 5X 21Y 26 – 3X 20Y 29.
a) 2X 2(4X − 7Y) + 5Y 3(4X − 7Y); b) 3X 3(5X − 2Y) + 7Y 4(5X − 2Y);
c) 5X 2(7X − 11Y) + 2Y 3(7X − 11Y); d) 7X(6X − 5Y) + 3Y 4(6X − 5Y).
a) 7X(2X − 3Y + 7) + 9Y(2X − 3Y + 7) − 3(2X − 3Y + 7);
b) 10X(5X − 7Y + 2) − 13Y(5X − 7Y + 2) + 7(5X − 7Y + 2);
c) 3X(9X − 8Y + 5) − 4Y(9X − 8Y + 5) + 8(9X − 8Y + 5);
d) 12X(10X − 9Y + 6) − 7Y(10X − 9Y + 6) + 3(10X − 9Y + 6).
26. Aplicând formula diferenţei pătratelor, descompuneţi în factori polinomul:
a) 9X 2 – Y 2; b) 4X 2 – Y 2; c) 16X 2 – Y 2; d) 25X 2 – Y 2;
2 2 2 2 2 2
e) 49X – Y ; f) 64X – Y ; g) 81X – Y ; h) 121X 2 – Y 2.
a) 2X 2 – 5Y 2; b) 3X 2 – 5Y 2; c) 7X 2 – 5Y 2; d) 11X 2 – 5Y 2;
e) 11X 2 – 3Y 2; f) 11X 2 – 6Y 2; g) 11X 2 – 7Y 2; h) 11X 2 – 13Y 2.
a) (3X + 7Y)2 – 4; b) (7X + 5Y)2 – 9; c) (9X + 5Y)2 – 16;
2 2
d) (11X + 2Y) – 25; e) (11X + 3Y) – 4; f) (11X + 5Y)2 – 9.
a) (7X + 2Y)2 – (3X − 4Y)2; b) (8X + 3Y)2 – (2X − 5Y)2;
c) (9X + 5Y)2 – (8X − 3Y)2; d) (10X + 3Y)2 – (6X − 7Y)2;
2 2
e) (7X + 9Y) – (5X − 2Y) ; f) (11X + 5Y)2 – (2X − 5Y)2.
30. Aplicând de două ori formula diferenţei pătratelor, descompuneţi în factori poli-
nomul:

a) 9X 4 – Y 4; b) 4X 4 – Y 4; c) 16X 4 – Y 4; d) 25X 4 – Y 4;
4 4 4 4 4 4
e) 49X – Y ; f) 64X – Y ; g) 81X – Y ; h) 121X 4 – Y 4.
31. Reproduceţi şi completaţi:
a) 2X 2 + ... + 1 = ( 2 X + ...) 2 , 2X 2 – ... + 1 = ( 2 X − ...) 2 ;
b) 3X 2 + ... + 1 = ( 3 X + ...) 2 , 3X 2 – ... + 1 = ( 3 X − ...) 2 ;
c) 5X 2 + ... + 1 = ( 5 X + ...) 2 , 5X 2 – ... + 1 = ( 5 X − ...) 2 ;
d) 7X 2 + ... + 1 = ( 7 X + ...) 2 , 7X 2 – ... + 1 = ( 7 X − ...) 2 .
32. Descompuneţi prin restrângerea pătratului unui binom:
a) 169X 2 + 26X + 1; b) 81X 2 + 18X + 1; c) 100X 2 + 20X + 1;
d) 64X 2 + 16X + 1; e) 144X 2 + 24X + 1; f) 49X 2 + 14X + 1.
33. Descompuneţi prin restrângerea pătratului unui binom:
a) 81X 2 – 36X + 4; b) 49X 2 – 28X + 4; c) 121X 2 – 44X + 4;
d) 64X 2 – 48X + 9; e) 144X 2 – 120X + 25; f) 81X 2 – 90X + 25.
34. Descompuneţi polinomul de gradul II:
a) X 2 – 12X + 32; b) X 2 – 10X + 9; c) X 2 – 9X + 18;
2 2
d) X – 13X + 30; e) X – 14X + 40; f) X 2 – 15X + 50.
35. Decideţi dacă este reductibil (se descompune în factori) polinomul de gradul II:
a) 4X 2 – 12X + 11; b) 3X 2 – 10X + 9; c) 2X 2 – 9X + 12;
2 2
d) 4X – 13X + 11; e) 5X – 12X + 8; f) 6X 2 – 12X + 7.
36. Reproduceţi şi completaţi egalităţile:
a) X 3 + 15X 2 + 75X + 125 = (... + ...)3, X 3 – 15X 2 + 75X – 125 = (... – ...)3;
b) X 3 + 9X 2 + 27X + 27 = (... + ...)3, X 3 – 9X 2 + 27X – 27 = (... – ...)3;
c) X 3 + 6X 2 + 12X + 8 = (... + ...)3, X 3 – 6X 2 + 12X – 8 = (... – ...)3;
d) X 3 + 12X 2 + 48X + 64 = (... + ...)3, X 3 – 12X 2 + 48X – 64 = (... – ...)3;
e) X 3 + 21X 2 + 147X + 343 = (... + ...)3, X 3 – 21X 2 + 147X – 343 = (... – ...)3;
f) X 3 + 18X 2 + 108X + 216 = (... + ...)3, X 3 – 18X 2 + 108X – 216 = (... – ...)3.
37. Aplicând formula cubului binomului, descompuneţi în factori polinomul:
a) 125X 3 + 75X 2 + 15X + 1; b) 64X 3 + 48X 2 + 12X + 1;
3 2
c) 8X + 12X + 6X + 1; d) 27X 3 + 27X 2 + 9X + 1;
3 2
e) 343X + 147X + 21X + 1; f) 216X 3 + 108X 2 + 18X + 1.
38. Aplicând formula cubului binomului, descompuneţi în factori polinomul:
a) 125X 3 – 300X 2 + 240X – 64; b) 64X 3 – 240X 2 + 300X – 125;
3 2
c) 8X – 36X + 54X – 27; d) 27X 3 – 108X 2 + 48X – 64;
3 2
e) 343X – 294X + 84X – 8; f) 216X 3 – 540X 2 + 450X – 125.
39. Reproduceţi şi completaţi egalităţile:
a) X 3 + 125 = (X + 5)(X 2 – ... + 25), X 3 – 125 = (X – 5)(X 2 + ... + ...);
b) X 3 + 27 = (X + 3)(X 2 – ... + 9), X 3 – 27 = (X – 3)(X 2 + ... + ...);
c) X 3 + 64 = (X + 4)(X 2 – ... + 16), X 3 – 64 = (X – 4)(X 2 + ... + ...);
d) X 3 + 8 = (X + 2)(X 2 – ... + 4), X 3 – 8 = (X – 2)(X 2 + ... + ...);
e) X 3 + 216 = (X + 6)(X 2 – ... + 36), X 3 – 216 = (X – 6)(X 2 + ... + ...);
f) X 3 + 343 = (X + 7)(X 2 – ... + 49), X 3 – 343 = (X – 7)(X 2 + ... + ...).

65
40. Reduceţi termenii asemenea 5X 5 + 10X 5 + ... + 2005X 5.
41. Scrieţi în forma canonică monomul –2XX 3X 5... X 2005.
42. Aduceţi la forma cea mai simplă X 16000 : X 3 : X 6 : ... : X 300.
a) (X + 2Y + 5Z)2; b) (2X – 3Y + 5Z)2.
44. Aduceţi la forma cea mai simplă
a) (X – 1)(X + 1)(X 2 + 1)...(X 1024 + 1);
b) (X 5 – 1)(X 5 + 1)(X 10 + 1)...(X 1280 + 1).
a) (2X – 1)(2X + 1)(4X 2 + 1)...(256X 8 + 1);
b) (3X 5 – 1)(3X 5 + 1)(9X 10 + 1)...(6561X 40 + 1).
a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1); b) (X + 1)(X 4 – X 3 + X 2 – X + 1).
47. Descompuneţi în factori (X + 2)6 – (X – 1)6.
48. Descompuneţi în factori:
a) (X 4 + 1)2 + 2X 2(X 4 + 1) + X 4; b) (X 4 + 1)2 – 2X 2(X 4 + 1) + X 4.
49. Descompuneţi în factori (X 6 + X 2)2 – 2(X 2 – 1)(X 6 + X 2) + (X 2 – 1)2.
a) X 6 + 5X 3 + 6; b) X 6 + 7X 3 – 30.
51. Fie monomul 3X aX b. Aflaţi monomul de forma dată, dacă:

a) a este egal cu numărul divizorilor naturali ai numărului 315 şi b este egal cu
suma divizorilor naturali ai numărului 56;
b) a este egal cu restul împărţirii la 100 a numărului 22553, iar b este restul împăr-
ţirii la 100 a numărului 32773;
c) a = ϕ(36) (numărul de numere prime cu 36 care sunt mai mici decât 36), iar b
este cel mai mic număr natural cu 12 divizori.
a) (2X + Y + 3Z)3; b) (2X – 3Y + Z)3.
a) (X – 1)(X 2 + X + 1)(X 6 + X 3 + 1)(X 18 + X 9 + 1)...(X 1458 + X 729 + 1);

b) (X + 1)(X 2 – X + 1)(X 6 – X 3 + 1)(X 18 – X 9 + 1)...(X 486 – X 243 + 1);.
a) (X – 1)(X 99 + X 98 + ... + X + 1); b) (X + 1)(X 100 – X 99 + ... – X + 1).
a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1)(X 12 + X 8 + X 4 + 1)...(X 768 + X 512 + X 256 + 1);
b) (X + 1) (X 4 – X 3 + X 2 – X + 1)(X 20 – X 15 + X 10 – X 5 + 1)... (X 500 – X 375 + X250
– X 125 + 1).
a) (X – 1)(X 99 + X 98 + ... + X + 1); b) (X + 1)(X 100 – X 99 + ... – X + 1).
57. Aflaţi primii 7 termeni, în ordinea crescătoare a gradelor, ai produsului
(1 + X)(1 + X 2)(1 + X 3)(1 + X 4)(1 + X 5)(1 + X 6)...
58. Descompuneţi în factori (X 16 + X 3)2 – 2(X 3 + 1)(X 16 + X 3) + (X 3 + 1)2.
59. Transcrieţi şi completaţi egalitatea
a) 1 + X + X 2 + X 3 + ... = (1 + X + X 2)(...);
b) 1 – X + X 2 + X 3 – ... = (1 – X + X 2)(...).
60. Descompuneţi în factori polinomul X 9 + 2X 6 + 3X 3 + 1.
61. Descompuneţi în factori polinomul (X + 2Y – 3Z)3 – X 3 – 2Y 3 + 27Z 3.
Evaluare formativă
(3X + 2Y)(4X – 5Y). (4X + 3Y)(5X – 2Y).
2. Aplicând o formulă de calcul, 2. Aplicând o formulă de calcul, adu-
aduceţi la forma cea mai simplă ceţi la forma cea mai simplă
(4X + 7Y)( 4X – 7Y). (5X + 6Y)( 5X – 6Y).
3. Aplicând o formulă de calcul, adu- 3. Aplicând o formulă de calcul, adu-
ceţi la forma cea mai simplă: ceţi la forma cea mai simplă:
a) (3X + 7Y)2; a) (4X + 5Y)2;
b) (5X – 8Y)2. b) (6X – 7Y)2.
a) (4X + 1)3; c) (5Y – 2)3. a) (5X + 1)3; c) (4Y – 3)3.
a) (3X + 1)(9X 2 – 3X + 1); a) (4X + 1)(16X 2 – 4X + 1);
b) (5X – 1)(25X 2 + 5X + 1). b) (3X – 1)(9X 2 + 3X + 1).
6. Descompuneţi în factori polino- 6. Descompuneţi în factori polino-

67
mul: mul:
a) 9X 5Y 7 – 3X 2Y 9; a) 4X 9Y 8 – 8X 6Y 9;
b) 3X 4(6X − 5Y) + 4Y 2(6X − 5Y). b) 4X 6(7X − 3Y) + 3Y 6(7X − 3Y).
7. Descompuneţi în factori polino- 7. Descompuneţi în factori polino-
mul: mul:
a) 9X 4 – 5Y 2; a) 10X 2 – 9Y 4;
b) 5 X 2 − 2 15 X + 3. b) 7 X 2 − 2 14 X + 2 .
8. Descompuneţi în factori polino- 8. Descompuneţi în factori polinomul
4 2 2
mul X – 4X Y + 4Y . 4
X – 6X 2Y 2 + 9Y 4.
4
9. Descompuneţi în factori polino- 9. Descompuneţi în factori polinomul

mul 125X 9 – 150X 6 + 60X 3 – 8. 64X 9 – 144X 6 + 36X 3 – 27.
2. Î m p ă r ţ i r e a p o l i n o a m e l o r
1. Aflaţi gradul produsului polinoamelor P1 şi P2, dacă:

a) grad P1 = 15 şi grad P2 = 13; b) grad P1 = 18 şi grad P2 = 21;
c) grad P1 = 21 şi grad P2 = 8; d) grad P1 = 28 şi grad P2 = 10.
2. Aflaţi gradul câtului împărţirii polinomului P1 la polinomul P2, dacă:
3. Aflaţi gradul maxim al restului împărţirii polinomului P1 la polinomul P2, dacă:
c) grad P1 = 107 şi grad P2 = 76; d) grad P1 = 91 şi grad P2 = 74;
4. Efectuaţi prin descompunere:
a) (X 4 – 4) : (X 2 – 2); b) (X 4 – 9) : (X 2 – 3); c) (X 6 – 16) : (X 3 – 4);
8 4 10 2
d) (X – 9) : (X – 3); e) (X – 36) : (X – 6); f) (X 12 – 49) : (X 6 – 7).
5. Efectuaţi prin descompunere:
a) (4X 2 + 4X + 1) : (2X + 1); b) (X 4 – 4X 2 + 4) : (X 2 – 2);
6 3 3
c) (X – 2X + 1) : (X – 1); d) (X 8 – 6X 4 + 9) : (X 4 – 3);
10 5 5
e) (9X – 6X + 1) : (3X – 1); f) (25X 6 – 10X 3 + 1) : (5X 3 – 1).
6. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (X 4 – 5) : (X 2 – 2); b) (X 4 – 12) : (X 2 – 3); c) (X 6 – 19) : (X 3 – 4);
8 4 10 2
d) (X – 13) : (X – 3); e) (X – 40) : (X – 6); f) (X 12 – 54) : (X 6 – 7).
a) (4X 2 + 4X + 5) : (2X + 1); b) (X 4 – 4X 2 + 7) : (X 2 – 2);
6 3 3
c) (X – 2X + 4) : (X – 1); d) (X 8 – 6X 4 + 12) : (X 4 – 3);
e) (9X 10 – 6X 5 + 5) : (3X 5 – 1); f) (25X 6 – 10X 3 + 7) : (5X 3 – 1).
8. Efectuaţi prin descompunere şi scrieţi teorema împărţirii:
a) (X 6 – 5) : (X 2 – 2); b) (X 3 – 24) : (X – 3); c) (X 6 – 59) : (X 2 – 4);
9 3
d) (X – 22) : (X – 3); e) (X – 123) : (X – 5); f) (X 15 – 210) : (X 5 – 6).
12 4

a) [(2X 2 + 1)3 + 2X + 5] : (2X 2 + 1); b) [(3X 2 – 1)3 + 7X – 1] : (3X 2 – 1);
c) [(4X 3 + 3)3 + 4X – 5] : (4X 3 + 3); d) [(5X 2 + 1)3 + 3X + 4] : (5X 2 + 1);
e) [(7X 2 – 3)3 + 8X – 2] : (7X 2 – 3); f) [(2X 2 + 1)3 + 2X + 5] : (2X 2 + 1).
10. Aflaţi câtul şi restul:
a) (8X 6 + 12X 4 + 6X 2 + 2X – 5) : (2X 2 + 1);
b) (27X 6 + 27X 4 + 9X 2 + 11X + 9) : (3X 2 + 1);
c) (X 9 + 6X 6 + 12X 4 + 7X + 5) : (X 3 + 2);
d) (X 6 + 9X 4 + 27X 2 + 2X – 4) : (X 2 + 3);
e) (64X 6 + 48X 4 + 12X 2 – 8X + 10) : (4X 2 + 1);
f) (125X 9 + 75X 6 + 15X 2 + 8X + 3) : (5X 3 + 1).
11. Fără să aflaţi câtul şi restul scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6) : (X + 3);
b) (8X 4 + 7X 3 – 10X 2 + 6X – 2) : (X + 4);
c) (9X 4 + 2X 3 – 3X 2 + 4X – 7) : (X + 2);
d) (11X 4 + 9X 3 – 2X 2 + 18X – 3) : (X + 5);
e) (12X 4 + 2X 3 – 9X 2 + 3X – 8) : (X + 6);
f) (7X 4 + 5X 3 – 4X 2 + 12X – 1) : (X + 7).
12. Efectuaţi:
a) (7X 4 – 3X 3 – 11X 2 + 8X – 9) : (X – 2);
b) (9X 4 – 8X 3 – 7X 2 + 5X – 3) : (X – 3);
c) (3X 4 – 5X 3 – 2X 2 + 14X – 2) : (X – 5);
d) (2X 4 – 18X 3 – 8X 2 + 5X – 6) : (X – 4);
e) (4X 4 – 15X 3 – 9X 2 + 3X – 1) : (X – 6);
f) (12X 4 – 9X 3 – 5X 2 + 6X – 7) : (X – 7).
13. Efectuaţi prin descompunere şi scrieţi teorema împărţirii:

a) (27X 6 – 4) : (9X 4 + 6X 2 + 4); b) (8X 9 + 22) : (4X 6 – 6X 3 + 9).
14. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la X – 1, dacă suma coeficienţilor lui
este –14.
15. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la X – 3, dacă P(3) = 18.
16. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la 2X – 1, dacă P(0,5) = –7.
17. Aplicând schema lui Horner, aflaţi câtul şi restul împărţirii (12X 4 – 5X 3 – 3X 2 +
4X – 2) : (X + 5).
18. Aplicând schema lui Horner, aflaţi câtul şi restul împărţirii (2X 6 – 7X 4 – 9X 2 +
15X – 8) : (X – 7).

69
19. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la (X – 5)(X + 2), dacă P(–2) = 8 şi
P(5) = –3.
20. Aflaţi câtul şi restul împărţirii polinomului X 9 + 6X 6 + mX 4 + 7X + n la (X –
2)(X + 3), dacă P(–3) = 5 şi P(2) = –8.
21. Aflaţi câtul împărţirii:
a) 1 : (1 + X 2); b) 1 : (1 – X 3).
Evaluare formativă
1. Aflaţi gradul câtului împărţirii po- 1. Aflaţi gradul câtului împărţirii po-
linomului P1 la polinomul P2, dacă linomului P1 la polinomul P2, dacă
grad P1 = 17 şi grad P2 = 8. grad P1 = 14 şi grad P2 = 10.
2. Aflaţi gradul maxim al restului 2. Aflaţi gradul maxim al restului
împărţirii polinomului P1 la polinomul împărţirii polinomului P1 la polinomul
P2, dacă grad P1 = 25 şi grad P2 = 19. P2, dacă grad P1 = 27 şi grad P2 = 25.
3. Efectuaţi prin descompunere: 3. Efectuaţi prin descompunere:
a) (X 16 – 64) : (X 8 – 2); a) (X 14 – 81) : (X 7 – 9);
b) (16X 2 – 8X + 1) : (4X – 1). b) (25X 2 – 10X + 1) : (5X – 1).
4. Scrieţi teorema împărţirii pentru: 4. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (X 20 – 20) : (X 10 – 4); a) (X 18 – 20) : (X 9 – 5);
2
b) (9X – 12X + 9) : (3X – 2). b) (25X 2 – 30X + 12) : (5X – 3).
5. Fie P(X) : (X + 13). Fără să cu- 5. Fie P(X) : (X + 19). Fără să cu-
noaşteţi câtul şi restul, scrieţi teorema noaşteţi câtul şi restul, scrieţi teorema
împărţirii. împărţirii.
6. Scrieţi teorema împărţirii pentru: 6. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (27X 18 – 8) : (3X 6 – 2); a) (8X 21 – 27) : (2X 7 – 3);
3
b) [(2X – 5) + 10] : (2X – 5). b) [(3X – 4)3 + 15] : (3X – 4).
7. Efectuaţi: 7. Efectuaţi:
3 2
a) (X – 3X + 7X – 4) : (X + 2); a) (X 3 – 4X 2 + 6X – 3) : (X + 2);
b) (X 4 – 5X 2 + 9X – 2) : (X – 3). b) (X 4 – 7X 2 + 8X – 4) : (X – 3).
8. Aflaţi restul împărţirii unui po- 8. Aflaţi restul împărţirii unui po-
linom P(X) la X – 9, dacă suma coefi- linom P(X) la X – 11, dacă suma coefi-
cienţilor lui este P(3) = 18. cienţilor lui este P(11) = 23.
9. Aflaţi restul împărţirii unui po- 9. Aflaţi restul împărţirii unui po-
linom P(X) la (X – 4)(X + 3), dacă P(4) linom P(X) la (X – 5)(X + 2), dacă P(5) =
= –9 şi P(–3) = 4. –10 şi P(–2) = 3.

3. D i v i z i b i l i t a t e a p o l i n o a m e l o r
1. Comparaţi restul împărţirii polinomului:

a) P(X) = X 2 – 3X – 10 la X – 5 cu P(5);
b) P(X) = X 2 – 4X – 21 la X – 7 cu P(7);
c) P(X) = X 2 – 6X – 40 la X – 10 cu P(10);
d) P(X) = X 2 – 8X – 20 la X – 10 cu P(10);
e) P(X) = X 2 – 8X – 33 la X – 11 cu P(11);
f) P(X) = X 2 – 7X – 30 la X – 10 cu P(10).
2. Controlaţi dacă polinomul:
a) P(X) = X 2 – 3X + 2 se divide cu X – 2;
b) P(X) = X 2 – 51X + 50 se divide cu X – 50;
c) P(X) = X 2 – 79X + 78 se divide cu X – 78;
d) P(X) = X 2 – 83X + 82 se divide cu X – 82;
e) P(X) = X 2 – 105X + 2 se divide cu X – 104;
f) P(X) = X 2 – 301X + 300 se divide cu X – 300.
3. Controlaţi dacă polinomul:
a) P(X) = X 3 – X 2 + 3X – 3 se divide cu X 2 + 3;
b) P(X) = X 3 – 2X 2 + 4X – 8 se divide cu X 2 + 4;
c) P(X) = X 3 – 3X 2 + 5X – 15 se divide cu X 2 + 5;
d) P(X) = X 3 – 4X 2 + 7X – 28 se divide cu X 2 + 7;
e) P(X) = X 3 – 5X 2 + 11X – 66 se divide cu X 2 + 11.
4. Decideţi dacă polinomul:
a) X 2 – 5X este reductibil; b) X 2 + 7X este reductibil;
2
c) X – 9X este reductibil; d) X 2 – 11X este reductibil;
2
e) X + 5X este reductibil; f) X 2 + 12X este reductibil.
a) X 2 + 5X + 4 este reductibil; b) X 2 + 7X + 12 este reductibil;
2
c) X + 8X + 12 este reductibil; d) X 2 + 6X + 8 este reductibil;
2
e) X + 9X + 20 este reductibil; f) X 2 + 10X + 16 este reductibil.
a) X 2 + 54 este reductibil; b) X 2 + 17 este reductibil;
2
c) X + 12 este reductibil; d) X 2 + 8 este reductibil;
2
e) X + 20 este reductibil; f) X 2 + 16 este reductibil.
a) X 2 + 5X + 7 este reductibil; b) X 2 + 7X + 13 este reductibil;
2
c) X + 8X + 17 este reductibil; d) X 2 + 6X + 10 este reductibil;
2
e) X + 9X + 21 este reductibil; f) X 2 + 10X + 26 este reductibil.
8. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
a) X 2 + 6X + m – 2 este reductibil; b) X 2 + 14X + m – 1 este reductibil;
c) X 2 + 12X + m – 3 este reductibil; d) X 2 + 16X + m – 5 este reductibil;
e) X 2 + 10X + m – 4 este reductibil; f) X 2 + 18X + m – 6 este reductibil.

71
a) X 2 + 20X + m – 6 este ireductibil; b) X 2 + 14X + m – 7 este ireductibil;
c) X 2 + 12X + m – 8 este ireductibil; d) X 2 + 22X + m – 11 este ireductibil;
e) X 2 + 10X + m – 9 este ireductibil; f) X 2 + 18X + m – 6 este ireductibil.
a) X 2 + 4m – 11 este ireductibil; b) X 2 + 5m – 9 este ireductibil;
2
c) X + 2m – 13 este ireductibil; d) X 2 + 7m – 3 este ireductibil;
2
e) X + 10m – 7 este ireductibil; f) X 2 + 18m – 13 este ireductibil.
a) X 3 + 6 este ireductibil; b) X 3 + 13 este ireductibil;
3
c) X + 8 este ireductibil; d) X 3 + 21 este ireductibil;
3
e) X + 14 este ireductibil; f) X 3 + 19 este ireductibil.
5
c) X + 17 este ireductibil; d) X 5 + 56 este ireductibil;
5
a) X 2n+1 + 19 este ireductibil; b) X 2n+3 + 33 este ireductibil;
2n–1
c) X + 17 este ireductibil; d) X 2n–3 + 56 este ireductibil;
2n+5
e) X + 15 este ireductibil; f) X 2n–5 + 35 este ireductibil.
c) X 4 + 3 este ireductibil; d) X 4 + 7 este ireductibil;
4
a) X 4 + 5X 2 – 11 este reductibil; b) X 4 + 9X 2 – 3 este reductibil;
4 2
c) X + 7X – 31 este reductibil; d) X 2 + 6X – 2 este reductibil;
4 2
e) X + 11X + 18 este reductibil; f) X 2 + 10X – 6 este reductibil.
6 3
c) X + 7X – 3 este reductibil; d) X 6 + 4X 3 – 7 este reductibil;
e) X 6 + 11X 3 – 2 este reductibil; f) X 6 + 6X 3 – 13 este reductibil.
c) X 8 + 5X 4 – 3 este reductibil; d) X 8 + 8X 4 – 7 este reductibil;
8 4
e) X + 9X – 6 este reductibil; f) X 8 + 4X 4 – 13 este reductibil.
a) X 10 + 18X 5 + m – 9 este reductibil;
b) X 10 + 4X 5 + m – 3 este reductibil;
c) X 10 + 8X 5 + m – 7 este reductibil;
d) X 10 + 10X 5 + m – 2 este reductibil;
e) X 10 + 6X 5 + m – 6 este reductibil;
f) X 10 + 12X 5 + m – 4 este reductibil.
a) X 12 – 18X 6 + m – 10 este ireductibil;

b) X 12 – 16X 6 + m – 9 este ireductibil;
c) X 12 – 12X 6 + m – 11 este ireductibil;
d) X 12 – 10X 6 + m – 13 este ireductibil;
e) X 12 – 8X 6 + m – 15 este ireductibil;
f) X 12 + 12X 6 + m – 7 este ireductibil.
20. Aflaţi restul împărţirii polinomului:
a) 4X 3 – 12X 2 + 8X – 9 la X – 6; b) 2X 3 – 10X 2 + 3X – 11 la X – 3;
3 2
c) 5X – 4X + 9X – 10 la X – 5; d) 6X 3 – 14X 2 + 7X – 4 la X – 7;
3 2
e) 8X – 5X + 3X – 6 la X – 4; f) 7X 3 – 15X 2 + 11X – 2 la X – 8.
a) 2X 3 – 9X 2 + 8X – 11 la X + 6; b) 3X 3 – 9X 2 + 3X – 11 la X + 3;
3 2
c) 4X – 6X + 9X – 13 la X + 5; d) 5X 3 – 3X 2 + 7X – 4 la X + 7;
3 2
e) 8X – 3X + 3X – 12 la X + 4; f) 7X 3 – 6X 2 + 4X – 5 la X + 8.
a) X 3 – X 2 + 8X – 11 la 2X + 1; b) X 3 – X 2 + 3X – 11 la 8X + 3;
3 2
c) X – X + 9X – 13 la 5X + 1; d) X 3 – X 2 + 7X – 4 la 10X + 5;
e) X 3 – X 2 + 3X – 1 la 4X + 1; f) X 3 – X 2 + 4X – 5 la 4X + 3.
23. Aflaţi numărul real m pentru care polinomul:
a) 9X 3 – 12X 2 + 8mX – 7 se divide cu X – 1;
b) 2X 3 – 10X 2 + 3X – 4m se divide cu X – 2;
c) 5X 3 – 4X 2 + 7mX – 6 se divide cu X – 1;
d) 6X 3 – 14X 2 + 5X – 3m se divide cu X – 2;
e) 8X 3 – 5X 2 + 5mX – 6 se divide cu X – 1;
f) 7X 3 – 15X 2 + 4mX – 2 se divide cu X – 2.
a) 125X 3 + 150X 2Y + 60XY 2 + 8Y 3 şi 125X 3 – 150X 2Y + 60XY 2 – 8Y 3;
b) 64X 3 + 144X 2Y + 108XY 2 + 27Y 3 şi 64X 3 – 144X 2Y + 108XY 2 – 27Y 3;
c) 125X 3 + 225X 2Y + 135XY 2 + 27Y 3 şi 125X 3 – 225X 2Y + 135XY 2 – 27Y 3;
d) 8X 3 + 36X 2Y + 54XY 2 + 27Y 3 şi 8X 3 – 36X 2Y + 54XY 2 – 27Y 3;
e) 27X 3 + 108X 2Y + 144XY 2 + 64Y 3 şi 27X 3 – 108X 2Y + 144XY 2 – 64Y 3;
f) 125X 3 + 300X 2Y + 240XY 2 + 64Y 3 şi 125X 3 – 300X 2Y + 240XY 2 – 64Y 3.
25*. Descompuneţi în factori polinomul:
a) 4X 2 + 9Y 2 + 1 + 12XY + 4X + 6Y şi 4X 2 + 9Y 2 + 1 – 12XY + 4X – 6Y;
b) 16X 2 + 9Y 2 + 1 + 24XY + 8X + 6Y şi 16X 2 + 9Y 2 + 1 – 24XY + 8X – 6Y;
c) 9X 2 + 4Y 2 + 1 + 12XY + 6X + 4Y şi 9X 2 + 4Y 2 + 1 + 12XY – 6X – 4Y;
d) 16X 2 + 4Y 2 + 1 + 16XY + 8X + 4Y şi 16X 2 + 4Y 2 + 1 + 16XY – 8X – 4Y;
e) 25X 2 + 4Y 2 + 1 + 20XY + 10X + 4Y şi 25X 2 + 4Y 2 + 1 + 20XY – 10X – 4Y;
f) 9X 2 + 25Y 2 + 1 + 30XY + 6X + 10Y şi 9X 2 + 25Y 2 + 1 – 30XY – 6X + 10Y.
26. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 2 + 6(m + 3)X + 5 este
reductibil.
27. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 2n + 4(m – 5)X n + 11, n ∈
N*, este reductibil.

73
28. Aplicând schema lui Horner, aflaţi restul împărţirii polinomului 8X 3 – 13X 2 +
9X – 11 la X – 7.
29. Aplicând schema lui Horner, aflaţi restul împărţirii polinomului 7X 3 – 3X 2 + 8X
– 13 la 2X + 1.
30. Fie polinomul P(X). Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X):
a) la X 2 + 4X – 21, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 3 este 4 şi împărţit la X
+ 7 dă restul –5;
b) la X 2 + X – 20, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 4 este 2 şi împărţit la X +
5 dă restul –2.
31. Decideţi dacă numerele de forma n2 + 2n + 2, n ∈ N, sunt prime.
32. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m pentru care polinomul X 4 + 4(m – 5)X 2 +
m – 2 se descompune în factori de gradul I.
a) la X 2 – 5X + 4, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1 este 4 şi P(8 – X) +
XP(X) împărţit la X – 4 dă restul 5;
b) la X 2 – 5X + 6, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 2 este 4 şi P(6 – X) +
XP(X) împărţit la X – 3 dă restul 16.
a) la X 2 + X – 6, dacă restul împărţirii lui P(X) la X + 3 este 1 şi P(4 – X) + (X –
1)P(X) împărţit la X – 2 dă restul 8;
b) la X 2 – X – 6, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 3 este 6 şi P(3X + 4) + (X
+ 3)P(X) împărţit la X + 3 dă restul 6.
a) P(X) = X 3 – 2mX 2 + 3nX – 4 la X – 2, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1
este –3 şi P(X) împărţit la X + 2 dă restul 4;
b) P(X) = X 3 – 5mX 2 + 2nX – 4 la X – 2, dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1
este –2 şi P(X) împărţit la X + 2 dă restul –4.
36. Demonstraţi că:
a) P(X) = P(X + 1) dacă şi numai dacă P(X) este polinom constant;
b) P(X) = P(X + 2) dacă şi numai dacă P(X) este polinom constant.
37. Să se afle toate polinoamele cu coeficienţi reali care satisfac:
a) (X – 1)P(X – 1) = (X – 4)P(X);
b) (X – 2)P(X – 2) = (X – 5)P(X).

38. Aflaţi polinomul de gradul III:
a) divizibil cu X 2 – 3X – 4 şi care împărţit la X 2 + X – 12 dă restul 5X – 7;
b) divizibil cu X 2 – 3X – 10 şi care împărţit la X 2 + 2X – 24 dă restul 10X – 3.
39. Scrieţi X 2 + 2(X + 1)2 – (X + 1) ca diferenţă a două cuburi.
40*. Aflaţi rădăcinile întregi ale polinomului:
a) X 4 + 2X 3 – 13X 2 – 14X + 24; b) X 4 + 2X 3 – 25X 2 – 26X + 120;
4 3 2
c) X – 2X – 13X + 14X + 24; d) X 4 – 2X 3 – 25X 2 + 26X + 120.
41*. Descompuneţi în factori polinomul:
a) 2X 4 + 3X 3 – 3X – 2; b) 2X 4 + 3X 3 – X 2 + 3X + 2.
2
42*. Fie polinomul X + 3mX – 5 cu rădăcinile x1, x2. Fără să calculaţi rădăcinile
polinomului, aflaţi:
a) x12 + x22 ; b) x13 + x23 ; c) x14 + x24 ; d) x15 + x25 ; e) x16 + x26 .
Evaluare formativă
1. Aflaţi valorile reale ale lui m 1. Aflaţi valorile reale ale lui m
pentru care polinomul X 2 + 8X + m – 3 pentru care polinomul X 2 + 6X + m – 7
este reductibil. este reductibil.
pentru care polinomul X + 12X + m – 7 pentru care polinomul X 2 + 14X + m – 5
2
este ireductibil. este ireductibil.

3. Decideţi dacă polinomul 3. Decideţi dacă polinomul
X 16 – 3X 8 – 5 este reductibil. X 18 – 5X 9 – 3 este reductibil.
pentru care polinomul X 24 + 4X 12 + m – pentru care polinomul X 26 + 6X 13 + m –
5 este reductibil. 6 este reductibil.
5. Aflaţi restul împărţirii polinomu- 5. Aflaţi restul împărţirii polinomu-
lui: a) 2X 2 + 7X – 3 la X – 4; lui: a) 2X 2 + 9X – 2 la X – 4;
b) 7X 3 – 5X 2 + 3X – 8 la X + 3. b) 6X 3 – 7X 2 + 2X – 9 la X + 3.
6. Aflaţi restul împărţirii polinomu- 6. Aflaţi restul împărţirii polinomu-
lui: a) 3X 2 + 4X – 1 la 2X – 1; lui: a) 4X 2 + 3X – 1 la 2X – 1;
b) 8X 3 – 2X 2 + 7X – 3 la 4X + 1. b) 6X 3 – 3X 2 + 6X – 5 la 4X + 1.
pentru care polinomul 5X 3 – 6X 2 + 4X – pentru care polinomul 4X 3 – 9X 2 + 3X –
2m se divide cu X – 3. 4m se divide cu X – 2.
8. Aflaţi cea mai mică valoare reală a 8. Aflaţi cea mai mică valoare reală a
lui m pentru care polinomul X 2 + 4(m – lui m pentru care polinomul X 2 + 6(m –
2)X – 7 este reductibil. 2)X – 9 este reductibil.
9. Aflaţi restul împărţirii polinomului 9. Aflaţi restul împărţirii polinomului
P(X) la X 2 + 5X + 6, dacă restul împăr- P(X) la X 2 – 9X + 20, dacă restul împăr-
ţirii lui P(X) la X + 2 este 5 şi P(9 – 2X) ţirii lui P(X) la X – 4 este 2 şi P(15 – 2X)
+ XP(X) împărţit la X + 3 dă restul 10. + XP(X) împărţit la X – 5 dă restul 12.

75
4. F r a c ţ i i a l g e b r i c e
1. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA):
2X − 3 3X − 2 4X − 5 3X − 8
a) 2
; b) 5
; c) 9
; d) .
X X X X7
3X − 4 2X − 9 7X − 9 4 X − 13
a) ; b) ; c) ; d) .
5 X − 11 4 X − 15 2 X − 17 4 X − 19
3X − 4 5 X + 17 4X + 9 6X + 5
a) 6 4
; b) ; c) 9 6
; d) .
5X − 2X 3
7X − 4X 2
2X − 5X 3 X 11 − 7 X 9
2 X −1 5X − 7 3X − 2
a) 2
; b) 2
; c) ;
5X − 2X − 3 2 X − 4 X −1 3X 2 − 4 X − 2
6X −1 X −8 3X − 7
d) 2
; e) 2
; f) .
7 X − 8X − 3 2 X − 10 X − 3 9X 2 − 4X − 3
3X −1 5X −1 4 X −1
a) 2
; b) 2
; c) 2
;
4X − 2X +1 3X − 4 X + 2 2X − 4X + 3
7 X −1 8X −1 9 X −1
d) ; e) ; f) .
2X 2 − 6X + 5 3X 2 − 6 X + 4 5X 2 − 6X + 2
2X 2 +1 3X 2 + 1 4X 2 +1
a) ; b) ; c) ;
25 X 2 − 10 X + 1 4X 2 − 4X +1 9X 2 − 6X +1
4X 2 + 3 X2 +3 X2 +3
d) ; e) ; f) .
16 X 2 − 8 X + 1 36 X 2 − 12 X + 1 49 X 2 − 14 X + 1
X2 +2 X2 +3 X2 +4
a) ; b) ; c) ;
X 4 − 10 X 2 + 16 X 4 − 9 X 2 + 14 X 4 − 9 X 2 + 18
X2 +5 X 2 +1 X2 +7
d) ; e) ; f) .
X 4 − 9 X 2 + 20 X 4 − 10 X 2 + 30 X 4 − 10 X 2 + 24
X2 +2 X2 +5 X2 +6
a) ; b) ; c) ;
X 4 − 10 X 2 − 24 X 4 − 10 X 2 − 39 X 4 − 10 X 2 − 56
X2 +7 X 2 +1 X2 +9
d) ; e) ; f) .
X − 10 X 2 − 75
4
X − 8 X 2 − 20
4
X − 8 X 2 − 33
4

X2 +9 X 2 +1 X2 +2
a) ; b) ; c) ;
X 6 − 10 X 3 − 24 X 6 − 9 X 3 − 10 X 6 − 9 X 3 − 22
X2 +3 X2 +4 X2 +5
d) ; e) ; f) .
X 6 − 9 X 3 − 36 X 6 − 9 X 3 − 90 X 6 − 8 X 3 − 20
X 2 + 11 X2 +4 X 2 + 13
a) ; b) ; c) ;
X 3 − 15 X 3 − 17 X 3 − 11
X2 +3 X2 +4 X2 +7
d) ; e) ; f) .
X 3 − 14 X 3 − 17 X 3 − 18
X2 +9 X2 +2 X2 +3
a) ; b) ; c) ;
X 3 + 23 X 3 + 22 X 3 + 24
X2 +4 X 2 +8 X2 +7
d) ; e) ; f) .
X 3 + 15 X 3 + 26 X 3 + 11
12. Simplificaţi fracţia algebrică:
3X 2 + X 2X 2 + X 5X 2 + X
a) ; b) ; c) ;
9X 2 −1 4 X 2 −1 25 X 2 − 1
6X 2 + X 7X 2 + X 9X 2 + X
d) ; e) ; f) .
36 X 2 − 1 49 X 2 − 1 81X 2 − 1
X 2 + 7X X 2 + 5X X 2 + 6X
a) ; b) ; c) ;
X 2 + 9 X + 14 X 2 + 9 X + 20 X 2 + 9 X + 18
X 2 + 8X X 2 + 3X X 2 + 4X
d) ; e) ; f) .
X 2 + 9X + 8 X 2 + 9 X + 18 X 2 + 9 X + 20
X 3 + 7X X 3 + 5X X 3 + 5X
a) ; b) ; c) ;
X 4 + 5 X 2 − 14 X 4 + 4 X 2 − 45 X 4 + 5 X 2 − 50
X 3 + 6X X 3 + 6X X 3 + 7X
d) ; e) ; f) .
X 4 + 5 X 2 − 66 X 4 + 4 X 2 − 60 X 4 + 3 X 2 − 70
X2 −7 X2 −2 X 2 −3
a) ; b) ; c) ;
X 2 − 2 7X + 7 X 2 − 2 2X + 2 X 2 − 2 3X + 3
X2 −5 X2 −6 X 2 − 11
d) ; e) ; f) .
X 2 − 2 5X + 5 X 2 − 2 6X + 6 X 2 − 2 11X + 11

77
X 2 − 7 X + 10 X 2 − 7 X + 12 X 2 − 3X + 2
a) ; b) ; c) ;
X 2 − 4X + 4 X 2 − 6X + 9 X 2 − 4X + 4
X 2 − 4X + 3 X 2 − 5X + 4 X 2 − 5X + 6
d) 2 ; e) 2 ; f) 2 .
X − 6X + 9 X − 8 X + 16 X − 6X + 9
X 2 − 7 X + 12 X 2 − 7 X + 12 X 2 − 7 X + 10
a) 2 ; b) 2 ; c) ;
X + 4 X − 32 X + 4 X − 21 X 2 + 4 X − 45
X 2 − 7 X + 10 X 2 − 9 X + 20 X 2 − 9 X + 20
d) 2 ; e) 2 ; f) 2 .
X + 4 X − 12 X + 4 X − 45 X + 5 X − 36
X 2 + 7 X + 10 X 2 + 7 X + 10 X 2 + 7 X + 12
a) ; b) ; c) ;
X3 +8 X 3 + 25 X 3 + 27
X 2 + 7 X + 12 X 2 + 3X + 2 X 2 + 3X + 2
d) ; e) ; f) .
X 3 + 64 X 3 +1 X3 +8
X 2 − 7 X + 10 X 2 − 7 X + 10 X 2 − 7 X + 12
a) ; b) ; c) ;
X 3 − 125 X 3 −8 X 3 − 27
X 2 − 7 X + 12 X 2 − 8 X + 15 X 2 − 8 X + 15
d) ; e) ; f) .
X 3 − 64 X 3 − 125 X 3 − 27
X 2 − 10 X + 25 X 2 − 4X + 4 X 2 − 6X + 9
a) ; b) ; c) ;
X 3 − 125 X 3 −8 X 3 − 27
X 2 − 8 X + 16 X 2 + 10 X + 25 X 2 + 6X + 9
d) ; e) ; f) .
X 3 − 64 X 3 + 125 X 3 + 27
X 2 + 3X + 9 X 2 + 2X + 4 X 2 + X +1
a) ; b) ; c) ;
X 3 − 27 X 3 −8 X 3 −1
X 2 + 4 X + 16 X 2 + 5 X + 25 X 2 + 6 X + 36
d) ; e) ; f) .
3
X − 64 X 3 − 125 X 3 − 216
X 2 − 6 X + 36 X 2 − X +1 X 2 − 2X + 4
a) ; b) ; c) ;
X 3 + 216 X 3 +1 X3 +8
X 2 − 3X + 9 X 2 − 4 X + 16 X 2 − 5 X + 25
d) ; e) ; f) .
X 3 + 27 X 3 + 64 X 3 + 125
3 4 13 4 11 14 3 8 17
a) 3 + 3 − 3 ; b) 4 + 4 − 4 ; c) + − ;
X X X X X X X5 X5 X5

7 8 21 8 12 16 11 14 35
d) + − ; e) 7 + 7 − 7 ; f) 10 + 10 − 10 .
X6 X6 X6 X X X X X X
24. Efectuaţi:
1 X −3 1 X −4 1 X −5
a) + ; b) + ; c) + ;
X −2 X −2 X −3 X −3 X −4 X −4
1 X −6 1 X −7 1 X −8
d) + ; e) + ; f) + .
X −5 X −5 X −6 X −6 X −7 X −7
25. Efectuaţi:
3 2X 4 3X 6 5X
a) − ; b) − ; c) − ;
5X − 2 5X − 2 3X − 5 3X − 5 2X − 5 2X − 5
3 2X 4 3X 9 2X
d) − ; e) − ; f) − .
6X − 5 6X − 5 7X − 2 7X − 2 4X − 7 4X − 7
26. Aflaţi c.m.m.m.c. al polinoamelor:
a) X 2, (X – 1)3, X 2 – 1; b) X 3, (X – 1)2, X 2 – 1; c) X 2, X 3 + 1, X 6 – 1;
5 2 4 4 2 4
d) X , X + 1, X – 1; e) X , X – 1, X – 1; f) X 2, X 3 – 1, X 6 – 1.
27. Aflaţi c.m.m.m.c. al polinoamelor:
a) 2X – 3, 2X + 3, 4X 2 + 12X + 9; b) 3X – 1, 3X + 1, 9X 2 – 6X + 1;
2
c) 5X – 1, 5X + 1, 25X + 10X + 1; d) 7X – 1, 7X + 1, 49X 2 + 14X + 1;
e) 2X – 1, 2X + 1, 4X 2 + 4X + 1; f) 3X – 2, 3X + 2, 9X 2 + 12X + 4.
28. Efectuaţi:
3 2 3 5 4 5
a) + ; b) + ; c) + ;
2 X −1 2 X +1 X −2 X +2 3X −1 3X + 1
2 5 2 3 5 3
d) + ; e) + ; f) + .
4 X −1 4 X +1 X −3 X +3 X −4 X +4
29. Efectuaţi:
3 2 3 4
a) + ; b) + 2 ;
3X − 2 9 X + 6 X + 4
2
X − 2 X + 2X + 4
5 2 5 4
c) + ; d) + ;
3X −1 9 X + 3X + 1
2
2 X −1 4 X + 2 X +1
2
5 3 2 3
e) + ; f) + 2 .
4 X − 1 16 X + 4 X + 1
2
X − 4 X + 4 X + 16
30. Efectuaţi:
4 7 5 2 4 3
a) − ; b) − ; c) − ;
3X − 2 3X + 2 X −3 X +3 X −4 X +4
5 3 4 6 2 3
d) − ; e) − ; f) − .
X −5 X +5 X −7 X +7 X −8 X +8
31. Efectuaţi:
3 7 3 2
a) − ; b) − 2 ;
2 X + 5 4 X − 10 X + 25
2
X + 5 X − 5 X + 25
3 4 5 4
c) − ; d) − ;
X + 4 X 2 − 4 X + 16 2X +1 4X 2 − 2X +1

79
5 3 4 3
e) − ; f) − .
3X + 1 9 X 2 − 3X + 1 5 X + 1 25 X 2 − 5 X + 1
X +7 X −3 X +6 X −4 X +9 X −2 X + 7 X −1
a) ⋅ ; b) ⋅ ; c) ⋅ ; d) ⋅ .
X +8 X −9 X +8 X −9 X +7 X −3 X +6 X −2
( X − 6) 7 ( X + 8)8 ( X − 1) 5 ( X + 2) 7 ( X − 2) 7 ( X + 2) 4
a) ⋅ ; b) ⋅ ; c) ⋅ ;
( X + 8)5 ( X − 6)10 ( X + 2) 9 ( X − 1) 4 ( X + 2)3 ( X − 2)8
( X − 3) 6 ( X + 1) 6 ( X − 3) 3 ( X + 4) 6 ( X − 5)9 ( X + 3)5
d) ⋅ ; e) ⋅ ; f) ⋅ .
( X + 1) 7 ( X − 3)5 ( X + 4) 5 ( X − 3) 4 ( X + 3) 6 ( X − 5)8
3X − 4 3X − 4 2X − 5 2X − 5 2X − 3 2X − 3
a) : ; b) : ; c) : ;
2 X + 7 X −1 2X +1 X +1 3X + 1 X + 2
2X − 7 2X − 7 4X − 3 4X − 3 4X − 5 4X − 5
d) : ; e) : ; f) : .
2X +1 X + 3 2X +1 X + 4 6X +1 X + 2
35. Efectuaţi şi scrieţi rezultatul ca putere:
4 6 7 3
⎡ (5 X − 1) 6 ⎤ ⎡ (3 X − 1) 2 ⎤ ⎡ (2 X − 3)3 ⎤ ⎡ (4 X − 1)5 ⎤
a) ⎢ 7⎥
; b) ⎢ 3⎥
; c) ⎢ 4⎥
; d) ⎢ 5⎥
.
⎣ (6 X + 5) ⎦ ⎣ (5 X + 1) ⎦ ⎣ (4 X + 3) ⎦ ⎣ (3 X + 2) ⎦
( X − 2Y ) 2 − (3 X − 5Y ) 2
36. Simplificaţi fracţia algebrică .
64 X 2 − 112 XY + 49Y 2
37. Aflaţi fracţia algebrică ireductibilă egală cu fracţia algebrică:
49 X 2 − 56 X + 16 27 X 3 − 125
a) ; b) .
243 X 3 − 588 X 2 + 336 X − 64 27 X 3 − 27 X 2 + 225 X − 125
3 2
a) 2
+ 3 2
;
4 X − 12 X + 9 8 X − 36 X + 54 X − 27
1 7
b) − .
27 X + 64 27 X + 108 X 2 + 144 X + 64
3 3

X 3 − 64 X 3 − 9 X 2 + 27 X − 27
39. Aduceţi la forma cea mai simplă 3 ⋅ .
X − 27 X 3 − 12 X 2 + 48 X − 64
⎛ 1 1 28 ⎞ ⎛ 1 ⎞
⎜ − + 2 ⎟ ⋅ ⎜1 − ⎟.
⎝ X + 4 X − 3 X + X − 12 ⎠ ⎝ X −4⎠

8 X 3 + 27 ⎡⎛ 5 2 2 X + 9 ⎞ 4 X 2 + 12 X + 9 ⎤
: ⎢⎜ − + ⎟⋅ ⎥.
8 X 2 − 12 X + 18 ⎣⎝ 2 X + 3 2 X − 3 4 X 2 − 9 ⎠ 8 ⎦
1 1 1
42. Se ştie că x + = 2004. Calculaţi x 2 + 2 şi x 3 + 3 .
x x x
n+3
43. Decideţi dacă fracţia este reductibilă pentru orice n ∈ Z.
2n + 5
2n + 3
44. Stabiliţi dacă fracţia este ireductibilă pentru orice n ∈ Z.
5n + 7
X −1 X +1
45. Simplificaţi fracţia algebrică: a) 2004 ; b) 2005 .
X −1 X +1
3 4 2004
a) + + ... + ;
X + 1 ( X + 1) 2 ( X + 1) 2002
5 6 2004 2005
b) − + ... − + .
X − 1 ( X − 1) 2 ( X − 1) 2000
( X − 1) 2001
⎧⎪ n 4 + 5n 2 − 56 ⎫⎪
47. Reprezentaţi sintetic mulţimea ⎨n ∈ Z 2
∈ Z⎬ .
⎪⎩ n −5 ⎪⎭
48. Scrieţi cât mai simplu:
1 1 1 1 1 1
a) + + + ...; b) + 2 + 3 + ..., | x | > 1.
15 152 153 x x x
1 1
49. Raţionalizaţi numitorul raportului: a) 2004 ; b) 2005 .
x −1 x +1
2004
1
50*. Aduceţi la forma cea mai simplă ∑ i = 0 ( X + i )( X + i + 2)
.

51*. Aflaţi fracţia algebrică ireductibilă egală (pe acelaşi DVA) cu:
X 4 − 4 X 3 − 7 X 2 + 22 X + 24 X 4 − X 3 + 3 X 2 − 5 X − 10
a) ; b) .
X 4 − 15 X 2 − 10 X + 24 X 4 + X 3 − X 2 + 5 X − 30

81
Evaluare formativă
1. Simplificaţi fracţia algebrică 1. Simplificaţi fracţia algebrică
2
X − 6X + 8 X 2 − 6X + 8
. .
X 2 − 16 X2 −4
2
X − 11X + 24 X 2 − 10 X + 16
. .
X 2 − 5X + 6 X 2 − 9X + 8
2
X − 4 X + 44 X 2 − 5 X + 50
. .
X 3 − 64 X 3 − 125
3 X − 12 7 X − 15
a) + ; a) + ;
X −9 X −9 X −8 X −8
3X − 8 X −1 3X − 6 X −1
b) − . b) − .
2X − 7 2X − 7 2X − 5 2X − 5
3 2 2 3
a) + ; a) + ;
3X −1 3X + 1 2 X −1 2 X +1
2 3 3 2
b) − . b) − .
3X − 2 3X + 2 2X − 3 2X + 3
(2 X − 1)8 ( X − 9)8 (3 X − 1)5 ( X − 3) 7
a) ⋅ ; a) ⋅ ;
( X − 9) 6 (2 X − 1)9 ( X − 3)5 (3 X − 1) 7
2 X −1 X − 5 3X −1 X − 4
b) : . b) : .
3X − 2 2 X − 3 2 X − 1 3X − 2
2 3 2 3
a) + ; a) + ;
3X −1 9 X + 3X + 12
4 X − 1 64 X + 4 X + 1
2
1 3 1 3
b) − . b) − .
4 X + 1 64 X − 4 X + 1
2
3X + 1 9 X − 3X + 12
8. Decideţi dacă fracţia algebrică 8. Decideţi dacă fracţia algebrică

2X + 3 2X +1
este ireductibilă. este ireductibilă.
3X + 4 3X + 2
9. Reprezentaţi sintetic mulţimea 9. Reprezentaţi sintetic mulţimea
⎧⎪ n 4 + 3n 2 − 24 ⎫⎪ ⎧⎪ n 4 − 3n 2 − 14 ⎫⎪
⎨n ∈ Z ∈ Z ⎬ . ⎨ n ∈ Z ∈ Z ⎬.
⎪⎩ n2 − 3 ⎪⎭ ⎪⎩ n2 + 3 ⎪⎭

C A P I T O L U L Ecuaţii. Sisteme şi
V totalităţi de ecuaţii
Ecuaţie. O ecuaţie este o propoziţie cu variabile (în logica matematică se numeşte
predicat). Variabilele unei ecuaţii se numesc necunoscute. Fie expresiile f(x), g(x),
x ∈ M (mulţime de numere). Atunci f(x) = g(x), x ∈ M, este o ecuaţie cu necunoscu-
ta x. Ecuaţia f(x) = g(x), x ∈ M, are membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x). Numă-
rul s este soluţie a ecuaţiei f(x) = g(x), x ∈ M, dacă s ∈ M şi f(s) = g(s) este o propo-
ziţie adevărată. Mulţimea soluţiilor unei ecuaţii se notează S.
Ecuaţia de gradul I cu o necunoscută. Fie polinomul de gradul I P(X) = aX + b.
Ecuaţia ataşată polinomului P(X), ax + b = 0, a ∈ R*, x ∈ R, este o ecuaţie de gradul
I cu necunoscuta x. Ecuaţia ax + b = 0 are coeficienţii a şi b. În plus, ei se numesc: a
– coeficientul necunoscutei şi b – termenul liber.
Ecuaţii echivalente. Două ecuaţii de gradul I sunt echivalente dacă au aceeaşi ne-
cunoscută aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin una din cealaltă aplicând proprie-
tăţile egalităţii numerelor reale. Ecuaţiile echivalente au aceeaşi mulţime de soluţii.
Tipuri de ecuaţii cu o necunoscută. Fie ecuaţia ax + b = 0, x ∈ R. 1) Dacă a şi b
b
sunt numere nenule, atunci ecuaţia are o singură soluţie, − . 2) Dacă a = 0 şi b ≠ 0,
a
atunci ecuaţia nu are soluţii sau S = ∅. 3) Dacă a = 0 şi b = 0, atunci orice număr real
este soluţie a ecuaţiei sau S = R.
Ecuaţia de gradul II în R. Fie polinomul de gradul II cu coeficienţi reali aX 2 +
bX + c. Evident că a ≠ 0. Atunci ecuaţia ataşată acestui polinom, ax 2 + bx + c = 0,
este o ecuaţie de gradul II. La rezolvarea unei ecuaţii de gradul II se aplică proprietă-
ţile egalităţii numerelor reale şi teorema: un produs de numere reale este egal cu 0
dacă şi numai dacă cel puţin unul dintre factorii produsului este egal cu 0.
Ecuaţii de gradul II forme incomplete. 1) Ecuaţia ax 2 = 0 are mulţimea soluţii-
lor S = {0}. 2) Fie ecuaţia ax 2 + bx = 0. ax 2 + bx = 0 ⇔ x(ax + b) = 0. Ecuaţia are
⎧ b⎫
mulţimea soluţiilor S = ⎨0, − ⎬ . 3) Fie ecuaţia ax 2 + c = 0. Atunci ax 2 + c = 0 ⇔
⎩ a⎭
c c ⎧ c c⎫
ax 2 = − c ⇔ x 2 = − . a) Dacă < 0, atunci ecuaţia are S = ⎨− − , − ⎬ .
a a ⎩ a a⎭
c
b) Dacă > 0, atunci ecuaţia nu are soluţii reale sau S = ∅.
a
Ecuaţia de gradul II forma completă. Fie ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 cu a, b, c
numere reale nenule. ax 2 + bx + c = 0 ⇔ 4a 2 x 2 + 4abx + 4ac = 0 ⇔ 4a 2 x 2 + 4abx
+ b 2 − b 2 + 4ac = 0 ⇔ (2ax + b) 2 − (b 2 − 4ac) = 0. Numărul ∆ (se citeşte „delta“) =
Capitolul V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 83

b 2 − 4ac este discriminantul (realizantul) ecuaţiei. a) Dacă ∆ > 0, atunci x1 =
−b− ∆ −b+ ∆ ⎧− b − ∆ − b + ∆ ⎫
şi x2 = , iar S = ⎨ , ⎬ . În particular, dacă: b =
2a 2a ⎩ 2a 2a ⎭
2b′, atunci x1 = − b′ − b′2 − ac şi x2 = − b′ + b′ 2 − ac , iar S = {−b′ − b′2 − ac ,
− b − b 2 − 4c − b + b 2 − 4c
}
− b′ − b′ 2 − ac ; a = 1, atunci x1 =
2
şi x2 =
2
, iar S =
⎧− b − ∆ − b + ∆ ⎫ b ⎧ b ⎫
⎨ , ⎬. b) Dacă ∆ = 0, atunci x1 = x2 = − , iar S = ⎨− ⎬ .
⎩ 2a 2a ⎭ 2a ⎩ 2a ⎭
c) Dacă ∆ < 0, atunci ecuaţia nu are soluţii reale, S = ∅.
Teoremă. Mulţimea soluţiilor în R ale unei ecuaţii de gradul II: a) are două ele-
mente dacă şi numai dacă discriminantul său este mai mare decât 0 (∆ > 0); b) un sin-
gur element dacă şi numai dacă discriminantul său este egal cu 0 (∆ = 0); c) mulţimea
vidă dacă şi numai dacă discriminantul său este mai mic decât 0 (∆ < 0).
Rădăcinile reale ale polinomului de gradul II cu coeficienţi reali P(X) = aX 2
+ bX + c. Numărul r este rădăcină a polinomului P(X), dacă P(r) = 0. a) Dacă ∆ > 0,
−b− ∆ −b+ ∆
atunci polinomul are rădăcinile x1 = şi x2 = . În particular, dacă: b
2a 2a
= 2b′, atunci polinomul are rădăcinile x1 = − b′ − b′2 − ac şi x2 = − b′ + b′2 − ac ;
− b − b 2 − 4c − b + b 2 − 4c
a = 1, atunci el are x1 = şi x2 = . b) Dacă ∆ = 0,
2 2
b
atunci rădăcinile polinomului sunt x1 = x2 = − . c) Dacă ∆ < 0, atunci polinomul
2a
nu are rădăcini reale.
Teoremă. Un polinom de gradul II: a) are două rădăcini reale diferite dacă şi
numai dacă are discriminantul mai mare decât 0 (∆ > 0); b) două rădăcini reale egale
dacă şi numai dacă are discriminantul egal cu 0 (∆ = 0); c) nu are rădăcini reale dacă
şi numai dacă are discriminantul mai mic decât 0 (∆ < 0).
Descompunerea polinomului de gradul II cu coeficienţi reali P(X) = aX 2 + bX
+ c. Dacă ∆ > 0, atunci P(X) = a( X − x1 )( X − x2 ), unde rădăcinile x1 şi x2 sunt rădă-
cinile reale ale polinomului.
Teorema lui Viète pentru rădăcinile polinomului de gradul II aX 2 + bX + c.
−b− ∆ −b+ ∆
a) Dacă ∆ > 0, atunci polinomul are rădăcinile x1 = şi x2 = .
2a 2a
b c
Suma rădăcinilor este s = x1 + x2 = − , iar produsul rădăcinilor este p = x1 x2 = .
a a
b
b) Dacă ∆ = 0, atunci rădăcinile polinomului sunt x1 = x2 = − . Suma rădăcinilor
2a
84 Capitolul V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii

b c
este s = x1 + x2 = − , iar produsul rădăcinilor este p = x1 x2 = .
a a
Alte relaţii între coeficienţii şi rădăcinile polinomului de gradul II aX 2 + bX
+ c. Fie s = x1 + x2 şi p = x1 x2 . 1) Suma pătratelor rădăcinilor este s ( 2) = x12 + x22 =
( x1 + x2 ) 2 − 2 x1 x2 = s 2 − 2p. 2) Suma cuburilor rădăcinilor este s (3) = x13 + x23 =
b c
( x1 + x2 ) 3 − x1 x2 ( x1 + x2 ) = s 3 − 3sp. 3) ax12 + bx1 + c = 0 ⇒ x12 + x1 + = 0 ⇒
a a
x12 − sx1 + p = 0, (1). Analog se obţine relaţia x22 − sx2 + p = 0, (2). Înmulţind relaţia
(1) cu x1n − 2 , obţinem x1n − sx1n−1 + px1n − 2 = 0, (3). Înmulţind relaţia (2) cu x2n − 2 , obţi-
nem x2n − sx2n−1 + px2n − 2 = 0, (4). Adunând relaţiile (3) şi (4), obţinem ( x1n + x2n ) −
s ( x1n −1 + x2n −1 ) + p ( x1n − 2 + x2n − 2 ) = 0, de unde rezultă s ( n ) − ss ( n −1) + ps ( n − 2) = 0, (5).
Polinom de gradul II cu rădăcinile date şi coeficientul dominant 1. Polinomul
de gradul II în nedeterminanta X cu coeficientul dominant 1 şi rădăcinile m şi n este
X 2 − sX + p, unde s = m + n şi p = mn.
Relaţii între coeficienţii şi soluţiile ecuaţiei de gradul II ax 2 + bx + c = 0. Dacă
−b− ∆ −b+ ∆
∆ ≥ 0, atunci ecuaţia are soluţiile x1 = şi x2 = . Suma soluţiilor
2a 2a
b c
este s = x1 + x2 = − , iar produsul soluţiilor este p = x1 x2 = .
a a
Alte relaţii între coeficienţii şi soluţiile ecuaţiei de gradul II ax 2 + bx + c = 0.
Fie s = x1 + x2 şi p = x1 x2 . 1) Suma pătratelor soluţiilor este s ( 2) = x12 + x22 = s 2 − 2p.
2) Suma cuburilor rădăcinilor este s (3) = x13 + x23 = s 3 − 3sp. 3) ax12 + bx1 + c = 0 ⇒
b c
x12 + x1 + = 0 ⇒ x12 − sx1 + p = 0, (1). Analog se obţine relaţia x22 − sx2 + p = 0,
a a
(2). Înmulţind relaţia (1) cu x1n − 2 , obţinem x1n − sx1n−1 + px1n − 2 = 0, (3). Înmulţind
relaţia (2) cu x2n − 2 , obţinem x2n − sx2n−1 + px2n − 2 = 0, (4). Adunând relaţiile (3) şi (4),
obţinem ( x1n + x2n ) − s ( x1n −1 + x2n −1 ) + p ( x1n − 2 + x2n − 2 ) = 0, de unde rezultă s ( n ) −
ss ( n −1) + ps ( n − 2) = 0, (5).
Reciproca teoremei lui Viète. Dacă se dau suma şi diferenţa a două numere,
atunci există o ecuaţie de gradul II care are soluţiile cele două numere.
Ecuaţia de gradul II cu soluţiile date. Ecuaţia de gradul II cu soluţiile m şi n este
2
x − sx + p, unde s = m + n şi p = mn.
Suplimentar. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice de grad mai mare decât II.
Ecuaţia ataşată unui polinom de gradul III este o ecuaţie (algebrică) de gradul III.
Pentru a rezolva o astfel de ecuaţie se poate aplica teorema lui Bézout şi schema lui
Horner.
Exemplu. Rezolvaţi ecuaţia x4 – 8x3 + 25x2 – 38x + 24 = 0.

Rezolvare. Divizorii întregi ai lui 24 sunt: –24, –12, –8, –6, –4, –3, –2, –1, 1, 2, 3,
4, 6, 8, 12, 24. Prezentăm numai variantele încercările reuşite.
X4 X3 X2 X1 X0
3 1 –8 25 –38 24
2 1 3–8 = –5 –15+25 = 10 30–38 = –8 –24+24 = 0
1 2–5 = –3 2(–3)+10 = 4 8–8 = 0
Am obţinut X4 – 8X3 + 25X2 – 38X + 24 = (X – 3)(X – 2)(X2 – 3X + 4). X2 – 3X + 4
este ireductibil în R, deoarece are ∆ = 9 – 16. Prin urmare, ecuaţia x4 – 8x3 + 25x2 –
38x + 24 = 0 are soluţiile reale 2 şi 3.
Suplimentar. Relaţiile lui Viète pentru polinomul de gradul III şi ecuaţia de
gradul III. Pentru aceasta este suficient să examinăm egalitatea aX3 + bX2 + cX + d =
a(X – x1)(X – x2)(X – x3), unde x1, x2, x3 sunt rădăcinile reale are polinomului aX3 +
bX2 + cX + d. Forma canonică a polinomului a(X – x1)(X – x2)(X – x3) este aX3 – a(x1
+ x2 + x3)X2 + a(x1x2 + x1x3 + x2x3)X – ax1x2x3 şi rezultă b = – a(x1 + x2 + x3), c =
b
a(x1x2 + x1x3 + x2x3), d = –ax1x2x3, de unde x1 + x2 + x3 = − , x1x2 + x1x3 + x2x3 =
a
c d
, x1x2x3 = − . Obţinem: s1 = x1 + x2 + x3, s2 = x1x2 + x1x3 + x2x3, s3 = x1x2x3.
a a
Suplimentar. Ecuaţia de gradul III cu soluţiile reale date. Ecuaţia de gradul III
cu soluţiile reale x1, x2, x3 este (x – x1)(x – x2)(x – x3) = 0 este echivalentă cu x3 – s1x2 +
s2x – s3 = 0, unde s1 = x1 + x2 + x3, s2 = x1x2 + x1x3 + x2x3, s3 = x1x2x3.
Sistem, totalitate. Fie ecuaţiile f(x, y) = 0, g(x, y) = 0, (x, y) ∈ D ⊆ R × R.
Propoziţia cu variabile „ f(x, y) = 0 şi g(x, y) = 0, (x, y) ∈ D ⊆ R × R“ este un sistem
⎧ f ( x, y ) = 0
de două ecuaţii cu două necunoscute şi se notează ⎨ s = ( x0 , y0 ) ∈ D
⎩ g ( x , y ) = 0.
este soluţie a sistemului, dacă propoziţia „ f ( x0 , y0 ) = 0 şi g ( x0 , y0 ) = 0“ este
adevărată. Propoziţia cu variabile „ f(x, y) = 0 sau g(x, y) = 0, (x, y) ∈ D ⊆ R × R“
⎡ f ( x, y ) = 0
este o totalitate de două ecuaţii cu două necunoscute şi se notează ⎢ s=
⎣ g ( x , y ) = 0.
( x0 , y0 ) ∈ D este soluţie a totalităţii, dacă propoziţia „ f ( x0 , y0 ) = 0 sau g ( x0 , y0 ) =
0“ este adevărată.
Sisteme de ecuaţii echivalente. Două sisteme de ecuaţii sunt echivalente dacă au
aceleaşi necunoscute aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin unul din celălalt apli-
când proprietăţile egalităţii numerelor reale. Sistemele de ecuaţii echivalente au ace-
eaşi mulţime de soluţii.
Metode de rezolvare algebrică a sistemelor de două ecuaţii cu două
necunoscute. Rezolvarea prin metoda substituţiei: 1) din una dintre ecuaţii se expri-
mă o necunoscută în funcţie de cealaltă; 2) se substituie (înlocuieşte) această
necunoscută în cealaltă ecuaţie a sistemului; 3) se rezolvă ecuaţia obţinută; 4) se află
cealaltă necunoscută a sistemului; 5) se obţine soluţia sistemului sau mulţimea soluţii-
lor sistemului.
Rezolvarea prin metoda reducerii: 1) se examinează sistemul şi se constată dacă
coeficienţii unei necunoscute sunt egali sau opuşi, după care se alege una dintre vari-

antele: a) pentru da se trece la pasul 3); b) pentru nu se trece la pasul 2); 2) aplicând
proprietăţile egalităţii, se obţine un sistem echivalent cu cel dat, care are proprietatea
că una dintre necunoscute are coeficienţii egali sau opuşi în ambele ecuaţii; 3) prin
adunarea sau scăderea ecuaţiilor sistemului, se obţine un sistem echivalent cu cel ini-
ţial (sau cu precedentul, dacă s-a executat pasul 2)); 4) se află una dintre necunoscute;
5) se află prin substituţie a doua soluţie a sistemului; 6) se scrie soluţia sau mulţimea
soluţiilor sistemului.
Introducerea unor necunoscute auxiliare. Exemple:
⎧ 1 11
⎪x + y = 2
⎪
1) Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨
⎪3x + 2 = 16.
⎩⎪ y
⎧ 11
1 ⎪x + u =
Rezolvare. Fie u = . Se obţine sistemul ⎨ 2 care se rezolvă prin substi-
y ⎪⎩3 x + u = 16,
tuţie.
⎧x + y = 8
2) Rezolvaţi în R × R sistemul simetric ⎨ 3 3
Sistemul este simetric,
⎩ x + y = 152 .
deoarece înlocuind necunoscutele între ele se obţine acelaşi sistem.
Se înlocuieşte x + y = s şi xy = p. Se ţine cont că x3 + y3 = s3 – 3sp şi se obţine
⎧s = 8
sistemul ⎨ 3
⎩s − 3sp = 152.
⎧s = 8 ⎧s = 8
⎨ ⇔⎨ Soluţiile sistemului se obţin rezolvând ecuaţia t2 –
⎩512 − 24 p = 152 ⎩ p = 15.
8t + 15 = 0. Soluţiile ecuaţiei sunt 3 şi 5 iar soluţiile sistemului sunt (3, 5) şi (5, 6).
⎧3 x + 2 y = 7
3) Rezolvaţi în R × R sistemul omogen ⎨ Sistemul este omogen, de-
⎩5 x + 3 y = 11.
oarece polinoamele P(X, Y) = 3X + 2Y şi Q(X, Y) = 5X + 3Y sunt polinoame omogene
de gradul I. Fie x = ty. Atunci:
⎧ y (3t + 2) = 7 3t + 2 7
⎨ ⇒ = ⇒ 33t + 22 = 35t + 21 ⇔ 2t = 1 ⇔ t = 0,5.
⎩ y (5t + 3) = 11 5t + 3 11
y(1,5 + 2) = 7 ⇔ y = 2 ⇒ x = 1. Sistemul are soluţia (1, 2).
⎧⎪3 x 2 − y 2 = −1
4) Rezolvaţi în R × R sistemul omogen ⎨ 2 Sistemul este omogen,
⎪⎩− x + 2 y 2 = 7.
deoarece polinoamele P(X, Y) = 3X2 – Y2 şi Q(X, Y) = –X2 + 2Y2 sunt polinoame omo-
gene de gradul II. Fie x = ty. Atunci:
⎧⎪ y 2 (3t 2 − 1) = −1 3t 2 − 1 1
⎨ 2 2 ⇒ 2
= − ⇒ 21t 2 − 7 = t 2 − 2 ⇔ t 2 = 0,25 ⇔ | t | = 0,5.
⎪⎩ y (−t + 2) = 7 − t + 2 7

y2(0,75 –1) = –1 ⇔ y2 = 4. Soluţiile în R × R ale sistemului sunt (–1, –2), (–1, 2), (1,
–2), (1, 2).
Totalităţi de ecuaţii. Exemple. 1) Rezolvaţi în R ecuaţia x2 – 14x + 13 = 0.
⎡x = 1
Rezolvare. Ecuaţia are ∆′ = 49 – 13 = 36. Atunci x2 – 14x + 13 = 0 ⇔ ⎢ ⇔
⎣ x = 13
S = {1, 13}.
1) Rezolvaţi în R ecuaţia (x2 – 15x + 50)(x2 – 4x – 21) = 0.
Rezolvare. Ecuaţia x2 – 15x + 50 = 0 are ∆ = 225 + 200 = 425, x2 – 4x – 21 = 0 are
⎡ x 2 − 15 x + 50 = 0
∆′ = 4 + 21 = 25 Atunci (x2 – 15x + 50)(x2 – 4x – 21) = 0 ⇔ ⎢ 2 ⇔
⎣⎢ x − 4 x − 21 = 0
⎡x = 5
⎢ x = 10
⎢ ⇒ S = {–3, 5, 7, 10}.
⎢ x = −3
⎢
⎣x = 7
1. E c u a ţ i i d e f o r m a ax + b = 0, a ∈ R, b ∈ R
1. Stabiliţi care dintre ecuaţiile următoare au soluţii în mulţimea {−2, −1, 0, 2, 3, 4}:
a) 5x − 2 = 8; b) 8x + 3 = 11; c) x2 + 2x – 3 = 0; d) x2 + 2x – 3 = 0.
2. Aplicând proprietăţile egalităţii numerelor reale, construiţi trei ecuaţii echivalente
cu ecuaţia:
a) 6x − 7 = 8; b) 3x − 4 = 5; c) 6x − 4 = 5; d) 5x − 8 = 7.
a) 3x + 14 = 0; b) 5x + 9 = 0; c) 5x + 8 = 0; d) 4x + 19 = 0.
3 2 3 1 1 2 5 3
a) x + = 0; b) x + = 0; c) x + = 0; d) x + = 0.
4 5 5 4 6 3 8 4
a) 4x − 7 = −15; b) 2x − 3 = 4; c) 8x − 16 = 7; d) 5x + 11 = −3.
a) 4 x − 3 3 = 7 3; b) 5 x − 7 2 = 11 2 ; c) 8 x − 7 6 = 11 6 ;
d) 4 x − 4 7 = 13 7 ; e) 8 x − 3 11 = 4 11; f) 5 x − 14 13 = 7 13.
a) 8z + 9 = 3z − 6; b) 3z + 9 = 12z − 4; c) 2z + 5 = 9z − 11;
d) 4z + 5 = 3z − 9; e) 11z + 9 = 8z − 13; f) 14z + 8 = 9z − 16.
a) 4(2t + 5) = 9t − 23; b) 2(3t + 4) = 12t − 28; c) 3(2t + 5) = 15t − 18;
d) 5(2t + 3) = 16t − 12; e) 4(2t + 1) = 24t − 3; f) 2(11t + 2) = 19t − 25.

a) 8(7z −9) = 9(8z − 5); b) 2(4z − 3) = 3(2z − 1); c) 3(5z − 2) = 2(4z − 1);
d) 5(2z − 1) = 2(2z − 3); e) 2(5z − 2) = 3(4z − 3); f) 4(3z − 2) = 3(3z − 2).
2 2 1 1 3 1
a) x − 6 = x − 7; b) x − 2 = x − 4; c) x − 3 = x − 8;
5 3 4 3 5 2
3 2 5 1 3 1
d) x − 8 = x − 11; e) x − 5 = x − 9; d) x − 7 = x − 16.
4 5 8 4 8 2
7 x 12 6 x 11 3x 12 4x 5 9x 5
a) = ; b) = ; c) = ; d) = ; e) = .
3 5 5 4 8 5 9 11 11 6
a) 3 5 x = −5; b) 4 7 x = 7; c) 5 8 x = −8; d) 6 15 x = 15.
13. Aflaţi raţia unei progresiei aritmetice dacă:
a) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 72 şi primul termen 2;
b) suma a trei termeni consecutivi ai ei este 44 şi primul termen 8;
c) suma a patru termeni consecutivi ai ei este 48 şi primul termen 6;
d) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 64 şi primul termen 3;
e) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 36 şi primul termen 5;
f) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 28 şi primul termen 4.
a) | 3x – 7 | = 9; b) | 2x – 3 | = 4; c) | 4x – 1 | = 12;
d) | 2x – 3 | = 5; e) | 3x – 2 | = 7; f) | 2x – 5 | = 4.
a) 8(x + 7) + 6 = 5(x − 2) + 11; b) 9(x + 4) + 5 = 8(x − 2) + 7;
c) 5(x + 2) + 9 = 4(x − 3) + 12; d) 6(x + 5) + 10 = 3(x − 4) + 15;
d) 2(x + 3) + 2 = 3(x − 5) + 13; e) 3(x + 6) + 8 = 6(x − 7) + 5.
5 x 1 − 3x 3x 1 − 4 x 3x 1 − 5 x
a) = ; b) = ; c) = ;
19 13 16 7 17 8
4 x 1 − 5x 4 x 1 − 5x 6x 1 − 4x
d) = ; e) = ; f) = .
13 5 13 5 19 2
a) (3x – 2)2 + (5x + 1)2 = (3x + 5)2 + (5x – 2)2;
b) (4x – 1)2 + (2x + 3)2 = (4x + 3)2 + (2x – 1)2;
c) (5x – 1)2 + (3x + 1)2 = (3x + 2)2 + (5x – 2)2;
d) (6x – 1)2 + (3x + 2)2 = (6x + 5)2 + (3x – 1)2;
e) (5x – 2)2 + (4x + 3)2 = (5x + 1)2 + (4x – 1)2;
f) (6x – 5)2 + (5x + 2)2 = (6x + 1)2 + (5x – 3)2.
a) (20x – 1)2 + (21x + 2)2 = (29x + 1)2; b) (3x – 2)2 + (4x + 1)2 = (5x + 2)2;
c) (5x – 2)2 + (12x + 1)2 = (13x + 3)2; d) (8x – 1)2 + (15x + 2)2 = (17x + 2)2;
2 2 2
e) (7x – 1) + (24x + 1) = (25x + 2) ; f) (9x – 1)2 + (40x + 1)2 = (41x + 3)2.

a) (4x − 3)(5x + 4) = (2x + 7)(10x − 8) + 11;
b) (2x − 5)(3x + 1) = (6x + 1)(x − 6) + 26;
c) (2x − 3)(6x + 1) = (3x + 1)(4x − 3) + 15;
d) (8x − 1)(3x + 3) = (6x + 5)(4x − 1) + 21;
e) (2x − 3)(12x + 1) = (6x + 1)(4x − 5) + 25.
a) | 2x + 3 | + | 3y − 8 | + | 5z − 14| = 0; b) | 7x + 3 | + | 4y − 6 | + | 5z − 3| = 0;
c) | 3x + 4 | + | 5y − 8 | + | 9z − 2| = 0; d) | 8x + 11 | + | 5y − 9 | + | 7z − 2| = 0.
5 2 2 3 4 1
a) = ; b) = ; c) = ;
3x − 1 2 x + 3 2x − 5 2x − 3 3x − 2 2 x − 7
3 2 4 3 3 4
d) = ; e) = ; f) = .
4x − 7 2x − 9 4x − 9 2x + 7 4 x + 3 2 x + 11
22. Aflaţi parametrul a pentru care:
a) –5 este soluţie a ecuaţiei 2x + 11 = 3x + a;
b) –2 este soluţie a ecuaţiei 3x + 9 = 4x + a;
c) –1 este soluţie a ecuaţiei 5x + 4 = 5x + a;
d) 2 este soluţie a ecuaţiei 4x + 3 = 2x + a;
e) –3 este soluţie a ecuaţiei 6x + 7 = 8x + a;
f) 3 este soluţie a ecuaţiei 5x + 2 = 9x + a.
23. Aflaţi numărul real m pentru care:
a) 3X 3 – 6X 2 + 5X – 7m se divide cu X + 3;
b) 2X 3 – 2X 2 + 3X – 9m se divide cu X – 2;
c) 2X 3 – 7X 2 + 2X – 6m se divide cu X + 4;
d) 4X 3 – 3X 2 + 8X – 11m se divide cu X – 3;
e) 5X 3 – 8X 2 + 4X – 5m se divide cu X – 4;
f) 2X 3 + 2X 2 – 9X – 2m se divide cu X + 5.
24. Aflaţi numărul real m pentru care:
a) restul împărţirii lui 8X 3 – 2X 2 + 9mX – 12 la X + 3 să fie egal cu –17;
b) restul împărţirii lui 2X 3 – 3X 2 + 4mX – 19 la X – 2 să fie egal cu 11;
c) restul împărţirii lui 3X 3 – 4X 2 + 8mX – 4 la X + 4 să fie egal cu 15;
d) restul împărţirii lui 2X 3 – 5X 2 + 2mX – 5 la X – 3 să fie egal cu 14;
e) restul împărţirii lui 4X 3 + 2X 2 – 7mX – 18 la X + 5 să fie egal cu 13;
f) restul împărţirii lui 5X 3 + 3X 2 – 3mX – 11 la X – 5 să fie egal cu 12.
25. Rezolvaţi în Z ecuaţia:

a) (2x − 1)(y + 3) = 6; b) (4x − 3)(2y + 1) = 8.
26. Controlaţi dacă:
a) 8 − 2 este soluţie a ecuaţiei x4 – 16x2 + 14 = 0;

b) 3 + 5 este soluţie a ecuaţiei x4 – 9x2 + 5 = 0.
27. Aflaţi ecuaţia de grad minim, cu coeficienţi întregi, cu 3 − 7 una dintre so-
luţii.
28. Dacă adunăm, pe rând, unui număr 24, 32, 41, obţinem trei numere a căror sumă
este cu 8 mai mare decât numărul dat. Aflaţi numărul.
29. Un tren trebuie să parcurgă o anumită distanţă într-un interval de timp. Dacă s-
ar deplasa cu viteza medie de 90 km/h, ar ajunge cu 3 h mai devreme, iar dacă s-ar
deplasa cu viteza medie de 60 km/h, ar ajunge cu 2 h mai târziu decât timpul stabilit.
Ce distanţă trebuie să parcurgă trenul?
30. Dacă pun câte 3 creioane în cutiile pe care le am, atunci îmi rămâne un creion,
iar dacă pun câte 5 creioane în cutiile pe care le am, atunci două cutii rămân goale.
Câte cutii şi câte creioane am?
31. Pentru suma de bani pe care a depus-o la o bancă pentru un an, dl B primeşte lu-
nar 540 lei. Ce sumă de bani a depus dl B la bancă, dacă dobânda anuală este de 18%?
a) 6 x 2 − 4 6 x + 13 + 2 y 2 − 8 2 y + 20 = 5;
b) 7 x 2 − 12 7 x + 37 + 8 y 2 − 20 2 y + 50 = 6.
33. Rezolvaţi în R ecuaţia 14x + 15x + 16x + … + 199x + 200x = 9 800.
34. Ovidiu a citit 33,(3)% din numărul capitolelor unei cărţi. După ce a mai citit un
capitol i-au mai rămas de citit 50% din numărul capitolelor cărţii. Câte capitole are car-
tea?
35. Rezolvaţi în R ecuaţia, dacă a este un parametru real:
a) 3ax − 14 = 0; b) 2ax − 5 = 0.
a) (a − 2)x − 17 = 0; b) (a − 4)x − 28 = 0.
37. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care graficul funcţiei definită prin
⎧mx − 1, dacă x ∈ (− ' , − 2)
⎪
f ( x) = ⎨5 − x, dacă x ∈ [−2, 3) este o linie poligonală deschisă.
⎪3n − x, dacă x ∈ [3, ' )
⎩

38. Aflaţi ecuaţia de grad minim, cu coeficienţi întregi, cu una dintre soluţii:
a) 3 5 − 6 ; b) 3 − 3 12 .
a) 4ax − 17 = 3x + 14; b) 5ax − 6 = 8x − 10; c) 8ax − 25 = 4x − 9.
40. Aflaţi numerele întregi x pentru care
x x − 8 x − 16 x − 8( n − 1) x − 8n
+ + + ... + + = − ( n + 1).
8 16 24 8n 8( n + 1)
41. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia
x x − 5 x − 10 x − (10n − 5)
⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ = 1.
5 10 15 10n
42. Aflaţi raţia unei progresii geometrice cu trei termeni, dacă are primul termen
egal cu 2 şi suma termenilor este 42.
43. a) Un ogar urmăreşte o vulpe. Aflaţi peste câte sărituri ogarul ajunge vulpea,
dacă vulpea se află la 60 de sărituri (de vulpe) înaintea ogarului, că în timp ce vulpea
face 9 sărituri ogarul face 6 sărituri şi că 3 sărituri de ogar măsoară cât 7 sărituri de
vulpe.
b) Un ogar urmăreşte o vulpe. Aflaţi peste câte sărituri ogarul ajunge vulpea,
dacă vulpea se află la 63 de sărituri (de vulpe) înaintea ogarului, că în timp ce vulpea
face 7 sărituri ogarul face 4 sărituri şi că 2 sărituri de ogar măsoară cât 5 sărituri de
vulpe.
Evaluare formativă
a) 4x + 9 = 3; a) 5x + 8 = 5;
b) 3x − 2 5 = 6 5. b) 3x − 4 6 = 7 6 .
a) 5z + 6 = 2z – 11; a) 4z + 7 = 3z – 10;
b) 3(2t – 3) = 11t – 7. b) 2(3t – 2) = 10t – 7.
3x 4 x 5x 2 x
a) = ; a) = ;
5 7 6 7
b) 7 11x = 11. b) 8 7 x = 7.
2(4x + 5) = 3(7x + 8). 4(2x + 3) = 3(5x + 6).

| 5x – 3 | = 9. | 4x – 5 | = 8.
2 x 2 − 3x 3x 3 − 2 x
a) = ; a) = ;
5 4 4 5
2 3 3 2
b) = . b) = .
2x − 3 2x + 5 2x + 7 2x − 5
7. Aflaţi numărul real m pentru care: 7. Aflaţi numărul real m pentru care:
a) –2 este soluţie a ecuaţiei 4x + a) 2 este soluţie a ecuaţiei 5x + 3 =
5 = 3x + m; 4x + m;
b) polinomul 4X 3 – 3X 2 + 5X – b) polinomul 3X 3 – 4X 2 + 6X – 5m
6m se divide cu X + 2. se divide cu X + 2.
8. Aflaţi numerele întregi x pentru 8. Aflaţi numerele întregi x pentru
3x − 7 3x + 7
care este număr întreg. care este număr întreg.
x+3 x −3
9. Rezolvaţi în R ecuaţia, dacă a 9. Rezolvaţi în R ecuaţia, dacă a este
este un parametru real 3ax − 5 = 4x + 9. un parametru real 4ax − 6 = 3x + 8.
2. E c u a ţ i i d e g r a d u l I I c u o n e c u n o s c u t ă
1. Scrieţi ecuaţia ataşată polinomului:

a) −3X + 8; b) −5X + 2; c) −11X − 3; d) −9X + 18.
2. Scrieţi ecuaţia ataşată polinomului:
a) 3X 2 – 11X – 12; b) 4X 2 – 9X – 7; c) 5X 2 – 25X – 4.
a) x2 − 18 = 0; b) x2 − 24 = 0; c) x2 − 32 = 0; d) x2 − 48 = 0.
4. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului:
a) 4X 2 – 12; b) 9X 2 – 28; c) 4X 2 – 45; d) 16X 2 – 24.
a) 6X 2 + 58; b) 8X 2 + 36; c) 5X 2 + 18; d) 6X 2 + 14.
a) (x – 3)2 − 7 = 0; b) (x – 6)2 − 5 = 0; c) (x – 7)2 − 13; d) (x – 8)2 − 14.
a) 7x2 − 8x = 0; b) 9x2 − 5x = 0; c) 5x2 − 6x = 0; d) 8x2 − 11x = 0.
a) 12x2 = 0; b) 14x2 = 0; c) 29x2 = 0; d) 15x2 = 0; e) 57x2 = 0.
a) 4X 2 + 12X + 9; b) 9X 2 + 44X + 49; c) 25X 2 + 20X + 4.
a) 16x2 – 24x + 9 = 0; b) 16x2 – 56x + 49 = 0; c) 25x2 – 40X + 16.

a) x2 + 4x + 1 = 0; b) x2 + 7x + 1 = 0; c) x2 + 8x + 1 = 0;
d) x2 + 9x + 1 = 0; e) x2 + 12x + 1 = 0; f) x2 + 14x + 1 = 0.
a) 4X 2 + 12X – 1; b) 9X 2 + 44X – 1; c) 25X 2 + 20X – 1.
a) x2 + 4x + 5 = 0; b) x2 + 7x + 10 = 0; c) x2 + 8x + 17 = 0;
2 2
d) x + 9x + 23 = 0; e) x + 12x + 37 = 0; f) x2 + 14x + 50 = 0.
14. Aflaţi m, astfel încât una dintre soluţiile ecuaţiei:
a) 5x2 − 12x + m = 0 să fie –3; b) 2x2 − 10x + m = 0 să fie –2;
c) 3x2 − 8x + m = 0 să fie –2; d) 3x2 − 12x + m = 0 să fie –3.
15. Aflaţi numerele reale m, astfel încât polinomul:
a) mX 2 − 11X + 2 să nu aibă rădăcini reale;
b) mX 2 − 111X + 10 să nu aibă rădăcini reale;
c) mX 2 − 1 111X + 100 să nu aibă rădăcini reale;
d) mX 2 − 11 111X + 1 000 să nu aibă rădăcini reale;
e) mX 2 − 111 111X + 100 000 să nu aibă rădăcini reale;
f) mX 2 − 1 111 111X + 1 000 000 să nu aibă rădăcini reale.
16. Aflaţi numerele reale m, astfel încât polinomul:
a) 3X 2 − 6X + 2m să aibă rădăcini egale;
b) 4X 2 − 8X + 5m să aibă rădăcini egale;
c) 2X 2 − 10X + 4m să aibă rădăcini egale;
d) 5X 2 − 12X + 6m să aibă rădăcini egale;
e) 2X 2 − 14X + 7m să aibă rădăcini egale;
f) 3X 2 − 16X + 8m să aibă rădăcini egale.
17. Aflaţi m astfel încât mulţimea soluţiilor reale ale ecuaţiei:
a) 7mx2 − 18x + 8 = 0 să aibă două elemente;
b) 3mx2 − 16x + 2 = 0 să aibă două elemente;
c) 2mx2 − 14x + 3 = 0 să aibă două elemente;
d) 4mx2 − 10x + 4 = 0 să aibă două elemente;
e) 5mx2 − 8x + 3 = 0 să aibă două elemente;
f) 6mx2 − 65x + 2 = 0 să aibă două elemente.
18. Aflaţi m astfel încât mulţimea soluţiilor reale ale ecuaţiei:
a) 9mx2 − 12x + 11 = 0 să nu aibă elemente;
b) 2mx2 − 8x + 9 = 0 să nu aibă elemente;
c) 5mx2 − 16x + 6 = 0 să nu aibă elemente;
d) 4mx2 − 10x + 7 = 0 să nu aibă elemente;
e) 6mx2 − 6x + 3 = 0 să nu aibă elemente;
f) 3mx2 − 8x + 8 = 0 să nu aibă elemente.
19. Aplicând formule, rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x4 − 8x2 + 12 = 0; b) x4 − 15x2 + 14 = 0; c) x4 − 11x2 + 18 = 0;
4 2 4 2
d) x − 20x + 36 = 0; e) x − 15x + 26 = 0; f) x4 − 11x2 + 24 = 0.

a) x6 − 13x3 + 30 = 0; b) x6 − 13x3 + 36 = 0; c) x6 − 9x3 + 20 = 0;
6 3 6 3
d) x − 9x + 14 = 0; e) x − 13x + 42 = 0; f) x6 − 13x3 + 40 = 0.
a) x6 − 30x3 − 64 = 0; b) x6 − x3 − 72 = 0; c) x6 − 10x3 − 39 = 0;
6 3 6 3
d) x − 8x − 20 = 0; e) x − 2x − 120 = 0; f) x6 − 13x3 − 48 = 0.
22. Examinaţi desenul! Aplicând teoremele triunghiului dreptunghic completaţi ta-
belul:
a b c m n h
4 6 4
6 2 6
12 7
2 15 11
4 3 8
23. Aplicând relaţiile dintre rădăcinile şi coeficienţii polinomului de gradul II (teo-
rema lui Viète), aflaţi suma şi produsul rădăcinilor polinomului:
a) X 2 + 11X + 28; b) X 2 + 12X + 20; c) X 2 + 12X + 24;
d) X 2 + 13X + 30; b) X 2 + 14X + 40; c) X 2 + 15X + 50.
24. Aplicând relaţiile dintre soluţiile şi coeficienţii ecuaţiei de gradul II (teorema lui
Viète), aflaţi suma şi produsul soluţiilor ecuaţiei:
a) x2 − 21x + 5 = 0; b) x2 − 13x + 6 = 0; c) x2 − 15x + 47 = 0;
d) x2 − 11x + 19 = 0; b) x2 − 17x + 42 = 0; c) x2 − 19x + 51 = 0.
25. Aflaţi numerele reale cu:
a) suma 12 şi produsul 27; b) suma 8 şi produsul 12;
c) suma 15 şi produsul 54; d) suma 15 şi produsul 56;
b) suma 16 şi produsul 60; c) suma 14 şi produsul 48.
26. Aflaţi polinomul ale căror rădăcini au:
a) suma 13 şi produsul 85; b) suma 10 şi produsul 23;
c) suma 11 şi produsul 29; d) suma 9 şi produsul 19;
b) suma 12 şi produsul 30; c) suma 14 şi produsul 46.
27. Aflaţi numărul real m pentru care una dintre rădăcinile polinomului:
a) X 2 + 5mX + 15 este 11; b) X 2 + 7mX + 11 este 4;
2
c) X + 4mX + 12 este 3; d) X 2 + 12mX + 3 este 2;
2
e) X + 8mX + 19 este –3; f) X 2 + 15mX + 6 este –2.
x2 7x x2 2x x2 3x
a) = ; b) = ; c) = ;
x−7 x−7 x−2 x−2 x−3 x−3
x2 4x x2 5x x2 6x
d) = ; e) = ; f) = .
x−4 x−4 x−5 x−5 x−6 x−6

x 2 + 16 10 x x2 + 6 5x x2 + 6 5x
a) = ; b) = ; c) = ;
x −8 x −8 x−2 x−2 x−3 x−3
x 2 + 12 7x x 2 + 12 7x x 2 + 14 9x
d) = ; e) = ; f) = .
x−4 x−4 x−3 x−3 x−2 x−2
x−7 x−9 x −3 x −4 x−4 x−5
a) = ; b) = ; c) = ;
x −4 x −5 x − 2 x −1 x−3 x−2
x−2 x−5 x −3 x −6 x−2 x−3
d) = ; e) = ; f) = .
x −4 x −3 x −4 x −5 x−5 x−6
30. Calculaţi rădăcinile reale şi descompuneţi polinomul:
a) X 2 + 11X + 28; b) X 2 + 12X + 20; c) X 2 + 12X + 24;
2 2
d) X + 13X + 30; b) X + 14X + 40; c) X 2 + 15X + 50.
31. Simplificaţi fracţia:
X 2 − 15 X + 50 X 2 − 9 X + 18 X 2 − 10 X + 21
a) ; b) ; c) ;
X 2 − 7 X − 60 X 2 − 8 X + 12 X 2 − 9 X + 14
X 2 − 9 X + 20 X 2 − 10 X + 24 X 2 − 12 X + 35
d) ; e) ; f) .
X 2 − 11X + 30 X 2 − 11X + 28 X 2 − 11X + 28
32. Aflaţi numerele reale m pentru care polinomul X 2 + (m + 3)X + 2m – 1 are rădă-
cini opuse.
33. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 − 13| x | + 42 = 0.
34. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 7X + 5m. Aflaţi în funcţie de m:
1 1
a) + ; b) x12 + x22 ; c) x13 + x23 .
x1 x2
35. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 3(m – 2)X + 2m. Aflaţi în funcţie de m

x17 + x27 .
36. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 5(m – 3)X + 4m. Aflaţi un poli-
nom ale cărui rădăcini sunt inversele rădăcinilor polinomului P(X).
37. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 – 3(2m – 3)X + 9m. Aflaţi un poli-
nom ale cărui rădăcini sunt opusele rădăcinilor polinomului P(X).
38. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 3(2m – 1)X + m – 1. Aflaţi un
polinom ale cărui rădăcini sunt x1 + 1 şi x2 + 1.

polinom ale cărui rădăcini sunt x1 – 1 şi x2 – 1.
polinom ale cărui rădăcini sunt 3x1 şi 3x2.
41. Un dreptunghi are semiperimetrul p. În ce condiţii aria dreptunghiului este
maximă?
42. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei definite pe domeniul maxim de definiţie în R
x 2 − 3x + 5
prin f ( x) = .
x2 + 1
Evaluare formativă
a) (x + 3)2 – 5 = 0; a) (x + 2)2 – 6 = 0;
b) 5x2 – 3x = 0. b) 4x2 – 5x = 0.
a) 16x2 – 40x + 25 = 0; a) 25x2 – 40x + 16 = 0;
b) 3x2 – 5x + 2 = 0. b) 2x2 – 5x + 3 = 0.
3. Aflaţi m, astfel încât una dintre so- 3. Aflaţi m, astfel încât una dintre so-
luţiile ecuaţiei 2x2 − 3x + m = 0 să fie –5. luţiile ecuaţiei 2x2 − 4x + m = 0 să fie –3.
4. Aflaţi numerele reale m, astfel 4. Aflaţi numerele reale m, astfel încât
încât polinomul: polinomul:
a) 2X 2 − 5X + 3m să aibă rădăcini a) 3X 2 − 6X + 2m să aibă rădăcini
egale; egale;
b) 3X 2 − 2X + 5m să aibă rădăcini b) 5X 2 − 4X + 3m să aibă rădăcini
diferite. diferite.
5. Aflaţi suma şi produsul: 5. Aflaţi suma şi produsul:
a) rădăcinilor polinomului 3X 2 − a) rădăcinilor polinomului 3X 2 −
8X + 2; 10X + 4;
b) soluţiilor ecuaţiei 5x2 – 9x + 3 b) soluţiilor ecuaţiei 3x2 – 9x + 5
= 0. = 0.
6. Aflaţi numerele reale cu suma 15 6. Aflaţi numerele reale cu suma 14 şi
şi produsul 56. produsul 44.
x2 13 x x2 15 x
a) = ; a) = ;
x − 13 x − 13 x − 15 x − 15
x2 12 − 7 x x2 12 − 7 x
b) 2 = . b) 2 = .
x − 9 9 − x2 x − 16 16 − x 2
8. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului 8. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului
X 2 + 8X + 7m. Aflaţi în funcţie de m: X 2 + 6X + 9m. Aflaţi în funcţie de m:

1 1 1 1
a) + ; b) x13 + x23 . a) + ; b) x13 + x23 .
x1 x2 x1 x2
9. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului 9. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului
P(X) = X 2 + 2mX + m – 1. Aflaţi un po- P(X) = X 2 + mX + m – 4. Aflaţi un poli-
linom ale cărui rădăcini sunt: nom ale cărui rădăcini sunt:
1 1 1 1
1+ , 1+ . 1+ , 1+ .
x1 x2 x1 x2
3. E c u a ţ i i r a ţ i o n a l e
4 9 6 12 12 3
a) − = 7; b) − = 4; c) − = 13;
x −1 x −1 x −3 x −3 x−6 x−6
11 5 8 15 16 5
d) − = 2; e) − = 3; f) − = 5.
x−4 x−4 x −5 x −5 x−7 x−7
4 9 3 7 5 12
a) − = 0; b) − = 0; c) − = 0;
x −1 x − 2 x −1 x − 3 x−2 x−4
2 6 9 5 15 9
d) − = 0; e) − = 0; f) − = 0.
x−3 x−4 x−4 x−5 x −5 x −6
x 9 x 4 x 6
a) − = 0; b) − = 0; c) − = 0;
x −9 x −9 x−4 x−4 x−6 x−6
x 7 x 11 x 10
d) − = 0; e) − = 0; f) − = 0.
x−7 x−7 x − 11 x − 11 x − 10 x − 10
x x x
a) − 8 = 0; b) − 5 = 0; c) − 3 = 0;
x−9 x −1 x−2
x x x
d) − 6 = 0; e) − 4 = 0; f) − 7 = 0.
x−3 x−4 x−5
2 1 3 1 4 1
a) − = 0; b) − = 0; c) − = 0;
x−9 x x −1 x x−2 x
5 1 6 1 7 1
d) − = 0; e) − = 0; f) − = 0.
x −3 x x−4 x x −5 x

2 x−4 2 x−3 4 x−2
a) = ; b) = ; c) = ;
x −8 x +5 x −1 x +1 x −1 x+2
3 x −1 3 x−2 2 x+2
d) = ; e) = ; f) = .
x−2 x+2 x +1 x+3 x +1 x −1
8 1 2 1 3 1
a) − = 1; b) − = 1; c) − = 1;
x −8 x x −1 x x +1 x
3 1 2 1 4 1
d) − = 2; e) − = 1; f) − = 1.
x−2 x x−3 x x−4 x
8 x 1 x 2 x
a) − = 0; b) − = 0; c) − = 0;
x −8 x −8 x −1 x −1 x−2 x−2
3 x 4 x 5 x
d) − = 0; e) − = 0; f) − = 0.
x −3 x −3 x−4 x−4 x−5 x−5
x − 9 x +1 x + 3 x +1 x+4 x+3
a) = ; b) = ; c) = ;
x −8 x +9 x−2 x−3 x−2 x−4
x + 2 x −1 x + 5 x −1 x+6 x+3
d) = ; e) = ; f) = .
x−4 x−2 x−2 x−5 x+2 x−6
x−7 x+5 x+2 x+3 x+4 x+3
a) − = 0; b) − = 0; c) − = 0;
x −8 x −6 x −1 x − 2 x−2 x−4
x+3 x+4 x+5 x+4 x+5 x+3
d) − = 0; e) − = 0; f) − = 0.
x −1 x − 3 x−2 x−5 x−3 x−4
x +9 x +8 x +1 x + 7 x+2 x+6
a) = ; b) = ; c) = ;
x −8 x +9 x − 7 x +1 x−6 x+2
x+3 x+5 x+4 x+3 x+5 x+4
d) = ; e) = ; f) = .
x−5 x+3 x−3 x+ 4 x−4 x+5
2x + 5 x + 9 2x +1 x + 8 2x −1 x + 7
a) = ; b) = ; c) = ;
x − 9 2x + 5 x − 8 2x + 1 x − 7 2x −1
3x − 1 x + 6 3x − 2 x + 5 3x − 4 x + 4
d) = ; e) = ; f) = .
x − 6 3x − 1 x − 5 3x − 2 x − 4 3x − 4
x − 2 12 x −1 1 x−2 1
a) − = 1; b) − = 1; c) − = 2;
x−9 x+8 x −8 x + 7 x−7 x+6

x−3 1 x−2 2 x −1 1
d) − = 1; e) − = 1; f) − = 2.
x−6 x+5 x−5 x+ 4 x−4 x+3
x −8 6 x−7 1 x−6 1
a) − = 3; b) − = 2; c) − = 2;
x −9 x +8 x −8 x + 7 x−7 x+6
x−5 1 x−4 1 x−3 1
d) − = 2; e) − = 2; f) − = 2.
x−6 x+5 x −5 x+ 4 x−4 x+3
x −8 6 3 x −1 2 1
a) − = 2 ; b) − = 2 ;
x − 7 x + 7 x − 49 x−2 x+2 x −4
x−2 1 2 x −1 1 2
c) − = ; d) − = ;
x −1 x + 1 x2 −1 x − 3 x + 3 x2 − 9
x +1 2 1 x +1 2 1
e) − = 2 ; f) − = 2 .
x − 4 x + 4 x − 16 x − 5 x + 5 x − 25

1 2 1 1 2 1
a) − 2 = 3 ; b) − 2 = 3 .
x − 7 x + 7 x + 49 x − 343 x + 5 x − 5 x + 25 x − 125
1 3 x2 4x
a) − + 2 = 0 ; b) − + 5 = 0.
x − 2x + 1 x −1
2
x + 4x + 4 x + 2
2

x + 1 6( x − 2)
18. Rezolvaţi în R ecuaţia + − 5 = 0.
x−2 x +1
x x
19. Rezolvaţi în R ecuaţia −6 + 8 = 0.
x+3 x+3
1 ⎛ 1⎞
20. Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 2
+ 2 ⎜ x + ⎟ = 4.
x ⎝ x⎠
1 ⎛ 1⎞
21. Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 2
− 5 ⎜ x − ⎟ − 16 = 0.
x ⎝ x⎠

Evaluare formativă
6 3 7 5
− = 8. − = 9.
x+2 x+2 x+3 x+3
5 8 3 7
− = 0. − = 0.
x+2 x+3 x+3 x+2
x 6 x 7
+ = 0. + = 0.
x+6 x+6 x+7 x+7
x x
a) + 3 = 0; a) + 5 = 0;
x+5 x+4
3 1 4 1
b) + = 0. b) + = 0.
x +8 x x+6 x
x−6 x−4 x−5 x−4
a) = ; a) = ;
x+5 x+6 x+6 x+5
x−3 x−6 x−4 x−5
b) − = 0. b) − = 0.
x+5 x+4 x+6 x+3
x+7 x−6 x+6 x−7
a) = ; a) = ;
x+6 x+7 x+7 x+6
x+8 x−4 x+7 x−5
b) = . b) = .
x+ 4 x+8 x+5 x+7
x−2 2 x−3 2
a) − = 1; a) − = 1;
x−7 x+2 x −8 x +3
x−2 2 1 x−5 2 1
b) − = 2 . b) − = 2 .
x − 5 x + 5 x − 25 x − 6 x + 6 x − 36
x + 2 7( x − 3) x + 3 6( x − 2)
+ − 30 = 0. + − 40 = 0.
x−3 x+2 x−2 x+3
x−4 x−4 x −5 x−5
−7 + 12 = 0. −7 + 10 = 0.
x+5 x+5 x+4 x+4

4. S i s t e m e ş i t o t a l i t ă ţ i d e e c u a ţ i i
1. Rezolvaţi în R × R sistemul:
⎧x = 4 ⎧ x = −3 ⎧x = 5
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩3x − 2 y = 2; ⎩2 x − 5 y = −16; ⎩4 x − 3 y = 2;
⎧ x = −2 ⎧ x = −4 ⎧ x = −6
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩5 x − 3 y = 5; ⎩6 x − 5 y = 1; ⎩6 x − 5 y = −1.
⎧x = 2 y ⎧x = 5 y ⎧x = 3 y
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩2 x − 3 y = 12; ⎩3 x − 7 y = 8; ⎩4 x − 3 y = −18;
⎧ x = 2,5 y ⎧ x = 0,8 y ⎧ x = 2,5 y
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩4 x − 7 y = 9; ⎩5 x + 6 y = −20; ⎩2 x + 3 y = −24.
⎧x = 5 y ⎧x = 2 y ⎧ x = −2 y
a) ⎨ 2 b) ⎨ 2 c) ⎨ 2
⎩ x − 24 y = 1; ⎩ x − 7 y = 12; ⎩ x − 4 y = −1;
⎧ x = −3 y ⎧x = 3 y ⎧x = 4 y
d) ⎨ 2 e) ⎨ 2 f) ⎨ 2
⎩ x − 10 y = 1; ⎩ x + 10 y = 1; ⎩ x + 10 y = 1.
⎧2 x − 5 y = 7 ⎧2 x − 3 y = 11 ⎧3 x − 2 y = 9
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩3 x + 5 y = 13; ⎩5 x + 3 y = 17; ⎩5 x + 2 y = 15;
⎧3 x − 2 y = 9 ⎧5 x − 2 y = 5 ⎧x − 4 y = 3
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩5 x + 2 y = 15; ⎩3 x + 2 y = 11; ⎩3x + 4 y = 9.
5. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric:
⎧x + y = 7 ⎧ x + y = 11 ⎧ x + y = 12
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩ xy = 12; ⎩ xy = 28; ⎩ xy = 35;
⎧x + y = 8 ⎧x + y = 9 ⎧x + y = 6
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩ xy = 12; ⎩ xy = 20; ⎩ xy = 8.
⎧ x + y − 3xy = −13 ⎧ x + y − 2 xy = −27 ⎧ x + y − xy = −3
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩3 xy = 18; ⎩3 xy = 54; ⎩4 xy = 40;
⎧ x + y + 2 xy = 38 ⎧ x + y + 3xy = 58 ⎧ x + y + 2 xy = −28
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩3 xy = 45; ⎩4 xy = 64; ⎩5 xy = −75.

⎧2( x + y ) − xy = 1 ⎧2( x + y ) − 3xy = −6 ⎧3( x + y ) − 2 xy = 5
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩3( x + y ) = 24; ⎩3( x + y ) = 21; ⎩5( x + y ) = 15;
⎧4( x + y ) − 3xy = 7 ⎧2( x + y ) − 3xy = −2 ⎧3( x + y ) − 4 xy = −9
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩3( x + y ) = 12; ⎩5( x + y ) = 25; ⎩4( x + y ) = 24.
⎧ x 2 + y 2 = 13 ⎧ x 2 + y 2 = 10 ⎧ x 2 + y 2 = 17
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩2( x + y ) = 10; ⎩4( x + y ) = 16; ⎩3( x + y ) = 15;
⎧ x 2 + y 2 = 20 ⎧ x 2 + y 2 = 25 ⎧ x 2 + y 2 = 34
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩5( x + y ) = 10; ⎩6( x + y ) = 1; ⎩7( x + y ) = 14.
⎧ x 2 + y 2 = 41 ⎧ x 2 + y 2 = 41 ⎧ x 2 + y 2 = 29
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩9 xy = 180; ⎩2 xy = −40; ⎩3 xy = −30;
⎧ x 2 + y 2 = 34 ⎧ x 2 + y 2 = 40 ⎧ x 2 + y 2 = 45
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩4 xy = −60; ⎩5 xy = −60; ⎩6 xy = −108.
10. Rezolvaţi în R × R sistemul omogen:
⎧⎪8 x 2 y − xy 2 = 12 ⎧⎪4 x 2 y − xy 2 = 14 ⎧⎪ x 2 y − 3xy 2 = −54
a) ⎨ 2 b) ⎨ c) ⎨
⎪⎩3 xy + 2 y 3 = 28; ⎪⎩2 xy 2 + 3 y 3 = 1; ⎪⎩2 xy 2 + y 3 = 16;
⎧⎪2 x 2 y − xy 2 = −42 ⎧⎪ x 2 y + 2 xy 2 = 8 ⎧⎪3 x 2 y + xy 2 = 66
d) ⎨ 2 e) ⎨ f) ⎨ 2
⎪⎩ xy + 3 y 3 = −63; ⎪⎩2 xy 2 − y 3 = 8; ⎪⎩ xy − 2 y 3 = −4.
11. Rezolvaţi în R × R sistemul omogen:
⎧⎪8 x 2 y 2 − 3xy 3 = 11 ⎧⎪2 x 2 y 2 − 3xy 3 = 11 ⎧⎪3 x 2 y 2 − 2 xy 3 = 33
a) ⎨ 3 b) ⎨ 3 c) ⎨ 3
⎪⎩3 xy + 5 y 4 = 2; ⎪⎩3 xy + 2 y 4 = −4; ⎪⎩ xy + 2 y 4 = −1;
⎪⎧ x y − 3xy = −2 ⎪⎧2 x y + xy = −9 ⎪⎧ x y + 2 xy = 3
2 2 3 2 2 3 2 2 3
d) ⎨ e) ⎨ 3 f) ⎨ 3
⎪⎩2 xy 3 + y 4 = 5; ⎪⎩ xy + y 4 = 66; ⎪⎩ xy + y 4 = 4.
⎧8 ⎧6 ⎧18
⎪⎪ x + 3 y = 11 ⎪⎪ x − 5 y = 22 ⎪⎪ x + 5 y = −4
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎪12 − 4 y = −6; ⎪12 + 7 y = −24; ⎪12 − 7 y = 20;
⎪⎩ x ⎪⎩ x ⎪⎩ x
⎧ 20 ⎧ 24 ⎧15
⎪⎪ x + 3 y = −2 ⎪⎪ x + 5 y = 11 ⎪⎪ x + 5 y = −7
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎪15 + 4 y = −5; ⎪18 + 7 y = 18; ⎪10 + 3 y = −4.
⎪⎩ x ⎪⎩ x ⎪⎩ x

⎧4 3 ⎧9 4 ⎧3 3
⎪ x − y = −1 ⎪x − y
=5 ⎪x − y
=4
⎪ ⎪ ⎪
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎪ 6 + 5 = 8; ⎪3 + 8
= −3; ⎪5 + 6
= 3;
⎩⎪ x y ⎩⎪ x y ⎩⎪ x y
⎧2 6 ⎧6 5 ⎧4 9
⎪x + y
=5 ⎪x + y
=2 ⎪x − y =1
⎪ ⎪ ⎪
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎪3 + 4
= 5; ⎪2 + 3
= 4; ⎪ 2 + 15 = 7.
⎪⎩ x y ⎪⎩ x y ⎪⎩ x y
⎧ 15 12 ⎧ 5 6 ⎧ 4 5
⎪x −2 − y +3 = 2 ⎪ x −1 − y + 2 = 2 ⎪x − 2 − y +1
= −3
⎪ ⎪ ⎪
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎪ 9 + 8 = 5; ⎪ 3 + 4 = 5; ⎪ 8 − 3
= 5;
⎪⎩ x − 2 y + 3 ⎪⎩ x − 1 y + 2 ⎪⎩ x − 2 y +1
⎧ 15 4 ⎧ 6 15 ⎧ 3 4
⎪ x −1 − y +1
=2 ⎪ x −1 − y + 3 = 2 ⎪ x − 4 − y + 3 = −5
⎪ ⎪ ⎪
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎪ 9 + 8
= 7; ⎪ 8 + 9 = 7; ⎪ 2 + 8 = 4.
⎪⎩ x − 1 y +1 ⎪⎩ x − 1 y + 3 ⎪⎩ x − 4 y + 3
⎧x y ⎧ x 2y ⎧ x 3y
⎪ + =2 ⎪ + =3 ⎪ + =4
a) ⎨ y x b) ⎨y x c) ⎨ y x
⎪3 x + 2 y = 10; ⎪4 x − 3 y = 12; ⎪2 x − 3 y = 5;
⎩ ⎩ ⎩
⎧ x 4y ⎧ x 5y ⎧ x 6y
⎪ + =5 ⎪ + =6 ⎪ + =7
d) ⎨ y x e) ⎨ y x f) ⎨ y x
⎪ x − 2 y = 8; ⎪ x − 3 y = 9; ⎪4 x − 3 y = 6.
⎩ ⎩ ⎩
16. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei:
a) x2 + 5x – 3 = 0; b) x2 + 3x – 4 = 0; c) x2 + 4x – 5 = 0;
d) x2 + 5x – 2 = 0; e) x2 + 6x – 7 = 0; f) x2 + 5x – 4 = 0.
a) (x2 + 7x)(x2 – 6) = 0; b) (x2 + 6x)(x2 – 2) = 0; c) (x2 + 3x)(x2 – 5) = 0;
d) (x2 + 4x)(x2 – 7) = 0; e) (x2 + 5x)(x2 – 8) = 0; f) (x2 + 10x)(x2 – 11) = 0.
18. Rezolvaţi în R totalitatea:
⎡2 x − 7 = 0 ⎡3x − 8 = 0 ⎡2 x − 9 = 0
a) ⎢ 2 b) ⎢ 2 c) ⎢ 2
⎣3x − 2 x − 1 = 0; ⎣2 x − 4 x − 1 = 0; ⎣5 x − 6 x − 1 = 0;
⎡4 x − 11 = 0 ⎡3x − 13 = 0 ⎡2 x − 11 = 0
d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2
⎣3x − 7 x − 1 = 0; ⎣4 x − 9 x − 1 = 0; ⎣5 x − 11x − 1 = 0.

⎡ x2 − 4x − 5 = 0 ⎡ x2 − 5x + 6 = 0 ⎡3x 2 − 5 x − 8 = 0
a) ⎢ 2 b) ⎢ 2 c) ⎢ 2
⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0; ⎣⎢ x + 3x − 10 = 0; ⎣⎢2 x − 3x − 5 = 0;
⎡4 x 2 − 3x + 1 = 0 ⎡2 x 2 − 5 x − 7 = 0 ⎡6 x 2 − 3 x − 3 = 0
d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2
⎢⎣5 x − 4 x + 1 = 0; ⎢⎣4 x − x − 5 = 0; ⎢⎣7 x − x − 6 = 0.
⎡ x2 − 4x − 5 = 0 ⎡ x2 − 5x + 6 = 0 ⎡3x 2 − 5 x − 8 = 0
a) ⎢ 2 b) ⎢ 2 c) ⎢ 2
⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0; ⎣⎢ x + 3x − 10 = 0; ⎣⎢2 x − 3x − 5 = 0;
⎡4 x 2 − 3x + 1 = 0 ⎡2 x 2 − 5 x − 7 = 0 ⎡6 x 2 − 3 x − 3 = 0
d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2
⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0; ⎣⎢4 x − x − 5 = 0; ⎣⎢7 x − x − 6 = 0.
⎡ 2 ⎡ 3 ⎡ 1
⎢ =1 =1 =1
a) 3 − 2 x b) ⎢1 − 2 x c) ⎢1 − 3x
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢3x − 2 x − 1 = 0; ⎣⎢2 x − 3 x + 1 = 0; ⎣⎢5 x − 3x − 2 = 0;
⎡ 1 ⎡ 1 ⎡ 4
⎢ =2 =2 =1
d) 1 − 4 x e) ⎢1 − 5 x f) ⎢1 − 6 x
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎢⎣6 x − x − 5 = 0; ⎢⎣7 x − 2 x − 5 = 0; ⎢⎣7 x − 3x − 4 = 0.
⎡ 2 1 ⎡ 3 1 ⎡ 1 1
⎢ + 2 =0 ⎢ + 2 =0 ⎢ + 2 =0
a) 3 − x x −9 b) 2 − x x −4 c) 1 − x x −1
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢11x − 5 x − 34 = 0; ⎣⎢12 x − 5 x − 7 = 0; ⎣⎢13 x − 6 x − 7 = 0;
⎡ 1 1 ⎡ 1 1 ⎡ 1 1
⎢ + 2 =0 ⎢ + 2 =0 ⎢ + 2 =0
d) 4 − x x − 16 e) 5 − x x − 25 f) 6 − x x − 36
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎢⎣14 x − 5 x − 9 = 0; ⎣⎢15 x − 7 x − 8 = 0; ⎢⎣16 x − 7 x − 9 = 0.
⎡ 5 1 ⎡ 4 1 ⎡ 5 1
⎢ − 2 =2 ⎢ − 2 =1 ⎢ − 2 =1
a) x − 4 x − 16 b) x − 1 x − 1 c) x − 2 x − 4
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎢⎣11x − 4 x − 7 = 0; ⎢⎣3x − 2 x − 1 = 0; ⎢⎣3x − x − 2 = 0;
⎡ 3 1 ⎡ 3 1 ⎡ 3 1
⎢ − 2 =1 ⎢ − 2 =1 ⎢ − 2 =1
d) x − 3 x − 9 e) x − 4 x − 16 f) x − 5 x − 25
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢4 x − 3x − 1 = 0; ⎣⎢4 x − x − 3 = 0; ⎣⎢5 x − 2 x − 3 = 0.
a) | 2x – 3 | = 5; b) | 2x – 1 | = 3; c) | 3x – 1 | = 2;
d) | x – 2 | = 6; e) | 2x – 5 | = 3; f) | 3x – 2 | = 3.

⎡ 4 1 ⎡ 2 1 ⎡ 3 1
⎢ − =2 ⎢ − =3 ⎢ − =2
a) x − 6 x + 5 b) x − 1 x + 2 c) x − 1 x + 3
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0; ⎣⎢4 x − 2 x + 1 = 0; ⎣⎢3x − 2 x + 1 = 0;
⎡ 1 2 ⎡ 2 1 ⎡ 3 1
⎢ + =3 ⎢ x − 3 + x +1 = 1 ⎢ + =1
d) x − 2 x + 1 e) f) x − 1 x + 3
⎢ 2 ⎢ 2 ⎢ 2
⎢⎣2 x − 2 x + 1 = 0; ⎢⎣2 x − 3 x + 2 = 0; ⎢⎣2 x − 5 x + 4 = 0.
⎡ 5 1 ⎡ 5 1
⎢ − =3 ⎢ − =2
a) x − 5 x + 6 b) x − 1 x + 2
⎢ 2 2
⎢ 2 2
⎢⎣( x − 4 x)( x − 5 x + 3) = 0; ⎢⎣( x − 3x)( x − 2 x − 2) = 0;
⎡ 4 1 ⎡ 3 1
⎢ − =1 ⎢ − =2
c) x − 1 x + 3 d) x − 2 x + 1
⎢ 2 2
⎢ 2 2
⎣⎢( x − 2 x)( x − 3x − 1) = 0; ⎣⎢( x − 4 x)( x − 3 x − 2) = 0;
⎡ 2 1 ⎡ 1 2
⎢ − =2 ⎢ − =1
e) x − 2 x + 1 f) x − 2 x + 1
⎢ 2 2
⎢ 2 2
⎣⎢( x − 5 x)( x − 5 x − 3) = 0; ⎣⎢( x − 6 x)( x − 5 x − 2) = 0.
a) | x2 – 5x | = 5; b) | x2 – 4x | = 2; c) | x2 – 6x | = 2;
2 2
d) | x – 2x | = 1; e) | x – 3x | = 2; f) | x2 – 7x | = 6.
a) | x2 – 5x – 1 | = 6; b) | x2 – 4x + 3 | = 2; c) | x2 – 6x + 5 | = 2;
d) | x2 – 2x – 3 | = 7; e) | x2 – 3x + 2 | = 2; f) | x2 – 7x + 6 | = 7.
29. Aflaţi numerele reale m şi n, astfel încât f să fie definită pe R de:
a) f(x) = x2 – 3mx + n – 2, f(–1) = 3 şi f(2) = 8;
b) f(x) = x2 – 2mx + n + 1, f(–1) = 2 şi f(1) = 5;
c) f(x) = x2 – 3mx + n – 1, f(–1) = 1 şi f(1) = 4;
d) f(x) = x2 – 2mx + n + 2, f(–1) = –1 şi f(2) = 0;
e) f(x) = x2 – 4mx + n – 1, f(–1) = –2 şi f(1) = 3;
f) f(x) = x2 + 2mx – n + 2, f(–1) = –3 şi f(2) = 2.
30. Aflaţi numerele reale m şi n, astfel încât polinomul de gradul II:
a) P(X) = 5X 3 – 6X 2 + 5mX – 2n are suma coeficienţilor 11 şi P(–1) = 18;
b) P(X) = 2X 3 – 3X 2 + 2mX – 3n are suma coeficienţilor 15 şi P(–1) = 12;
c) P(X) = 3X 3 – 2X 2 + 3mX – 3n are suma coeficienţilor 5 şi P(–1) = 7;
d) P(X) = 2X 3 – 4X 2 + 3mX – n are suma coeficienţilor 8 şi P(–1) = 11;
e) P(X) = 4X 3 – 2X 2 + 4mX – 5n are suma coeficienţilor 12 şi P(–1) = 14;
f) P(X) = 3X 3 – 3X 2 + 5mX – 6n are suma coeficienţilor 25 şi P(–1) = 6.
31. Aflaţi numerele reale m şi n, astfel încât polinomul de gradul II:
a) P(X) = 5X 3 – 2X 2 + 5mX – n + 2 se divide cu X – 2 şi X + 1;
b) P(X) = 4X 3 – 3X 2 + 5mX – n + 1 se divide cu X – 1 şi X + 1;
c) P(X) = 2X 3 – 2X 2 + 5mX – n + 3 se divide cu X – 2 şi X + 2;

d) P(X) = 2X 3 – 3X 2 + 4mX – n – 1 se divide cu X – 3 şi X + 1;
e) P(X) = 3X 3 – 4X 2 + 3mX – n + 3 se divide cu X – 1 şi X + 3;
f) P(X) = 2X 3 – 2X 2 + 3mX – n + 1 se divide cu X – 1 şi X + 1.
32. Aflaţi două numere reale, dacă:
a) suma lor este 7 şi produsul lor –30; b) suma lor este 9 şi produsul lor 14;
c) suma lor este 11 şi produsul lor 24; d) suma lor este 12 şi produsul lor 32;
e) suma lor este 13 şi produsul lor 36; b) suma lor este 17 şi produsul lor 72.
33. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul:

⎧1 1
⎪x + y = 7
⎧ x + y = 5 ⎪
⎪ ⎪1 1
a) ⎨ x + z = 3 b) ⎨ + = 5
⎪ y + z = 6; ⎪x z
⎩ ⎪1 1
⎪ y + z = 8.
⎩
⎧8x + 3 y
⎪ xy = 3
⎪
34. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨
⎪ 4 x + 9 y = 4.
⎪⎩ xy
⎧ xy 1
⎪ 9 x + 16 y = 7
⎪
⎪ xy 1
= .
⎪⎩ 3x − 20 y 4
⎧1 1
⎪x + y = 7
⎪
⎪ 1 + 1 = 29.
⎪⎩ x 2 y 2
⎧⎪ x 3 + y 3 = 9
37. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 2
⎪⎩ x y + xy 2 = 6.
⎧⎪ x + y + 2 xy = 7
⎪⎩ x − y = 3.

39. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul:
⎧ xy = 12 ⎧ xy = 4 z
⎪ ⎪
a) ⎨ xz = 15 b) ⎨ yz = 7 x
⎪ yz = 20; ⎪ xz = 28 y.
⎩ ⎩
40. Aflaţi două numere, dacă diferenţa lor este –2 şi suma pătratelor lor 74.
41. Aflaţi două numere, dacă produsul lor este –6 şi suma cuburilor lor este 19.
42. Un bazin se poate umple prin două robinete: dacă primul robinet este deschis 30
minute şi al doilea 45 minute sau dacă primul robinet este deschis 20 minute şi al doilea
70 minute. În cât timp poate umple bazinul fiecare robinet?
⎧ xy 6
⎪x + y = 5
⎪
⎪ yz 15
43. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ =
⎪y+z 8
⎪ xz 10
⎪ = .
⎩x + z 7
⎧ xyz 96
⎪ x + y = 11
⎪
⎪ xyz 96
44. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ =
⎪x + z 7
⎪ xyz 96
⎪ y + z = 12 .
⎩
⎧ x( y + z ) = 39
⎪
45. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ y ( z + x) = 55
⎪ z ( x + y ) = 64.
⎩
⎧⎪ x 2 + y 2 = 10
⎪⎩ x + y 3 = 28.
47. Fie funcţia f : D → R, D domeniul ei maxim de definiţie în R. Aflaţi expresia
funcţiei f, dacă f(x) + 3f(1 – x) = 5x2 + 2x.
48. Aflaţi polinomul P(X), dacă P(X) – 2P(2 – X) = 2X 2 – X.

49. Fie parabola y = ax2 + bx + c. Aflaţi a, b, c, dacă vârful parabolei este punctul
V(2,5; –0,25) şi parabola intersectează axa Oy în punctul (0, 6).
50. Rezolvaţi în R, cu ajutorul unui sistem, ecuaţia x 2 − 3 x + x 2 − 3x − 2 = 4.
Evaluare formativă
1. Rezolvaţi în R × R sistemul: 1. Rezolvaţi în R × R sistemul:
⎧x = 3 y ⎧x = 5 y
⎨ 2 ⎨ 2
⎩ x − 4 y = 1. ⎩ x − 2 y = 1.
2. Rezolvaţi în R × R sistemul: 2. Rezolvaţi în R × R sistemul:
⎧2 x − 3 y = 4 ⎧3 x − 2 y = 3
⎨ ⎨
⎩5 x + 3 y = 8. ⎩5 x + 2 y = 9.
3. Rezolvaţi în R × R sistemul si- 3. Rezolvaţi în R × R sistemul sime-
metric: tric:
⎧x + y = 8 ⎧x + y = 8
⎨ ⎨
⎩ xy = 12. ⎩ xy = 15.
4. Rezolvaţi în R totalitatea: 4. Rezolvaţi în R totalitatea:
⎡3x − 5 = 8 ⎡3x − 5 = 9
⎢ 2 ⎢ 2
⎣ x − 15 x − 60 = 0. ⎣ x − 16 x − 50 = 0.
5. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor re- 5. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezol-
zolvarea în R a ecuaţiei: varea în R a ecuaţiei:
| 4x – 11 | = 5. | 4x – 13 | = 3.
6. Rezolvaţi în R ecuaţia: Rezolvaţi în R ecuaţia:
⎧⎪2 x 2 y − y 3 = −21 ⎧⎪ x 2 y − 2 y 3 = 51
a) ⎨ 3 a) ⎨ 3
⎪⎩3 y + 2 xy 2 = 72; ⎪⎩2 y + 3 xy 2 = 45;
⎡( x 2 − 7 x)( x 2 − 17 x + 42) = 0 ⎡( x 2 − 9 x)( x 2 − 17 x + 72) = 0
b) ⎢ 3 b) ⎢ 4
⎢ = 5. ⎢ = 5.
⎢⎣ x − 7 ⎢⎣ x − 9
7. Aflaţi numerele reale m şi n: 7. Aflaţi numerele reale m şi n:
a) astfel încât f să fie definită pe a) astfel încât f să fie definită pe R
R de f(x) = x2 – 5mx + n – 3, f(–2) = 5 de f(x) = x2 – 6mx + n – 2, f(–2) = 5 şi f(1)
şi f(1) = 6; = 6;
b) astfel încât polinomul 2X 3 – b) astfel încât polinomul 2X 3 – 3X 2
2
3X + 2mX – m + 4 are suma coeficien- + 4mX – m + 3 are suma coeficienţilor 16
ţilor 15 şi se divide cu X – 2. şi se divide cu X – 2.
8. Aflaţi numerele reale care veri- 8. Aflaţi numerele reale care verifică

fică sistemul: sistemul:
⎧1 1 ⎧1 1
⎪x + y = 5 ⎪x + y = 7
⎪ ⎪
⎪1 1 ⎪1 1
a) ⎨ + = 7 a) ⎨ + = 9
⎪x z ⎪x z
⎪1 1 ⎪1 1
⎪ y + z = 8; ⎪ y + z = 10;
⎩ ⎩
⎧ xy 1 ⎧ xy 1
⎪x − y = 3 ⎪x − y = 3
⎪ ⎪
b) ⎨ b) ⎨
⎪ xy = 1 . ⎪ xy = 1 .
⎪⎩ x + y 11 ⎪⎩ x + y 13
9. Aflaţi numerele reale care veri- 9. Aflaţi numerele reale care verifică
⎧ xyz 135 ⎧ xyz 35
⎪x + y = 8 ⎪x + y = 4
⎪ ⎪
⎪ xyz 45 ⎪ xyz 21
fică sistemul ⎨ = sistemul ⎨ =
⎪x + z 4 ⎪x + z 2
⎪ xyz 135 ⎪ xyz 105
⎪ y + z = 14 . ⎪y+z = 8 .
⎩ ⎩
Test de capacităţi
⎧⎪ x 4 + 2 xy 3 = −15
⎪⎩3 x y + y 4 = 10.
2. Fie parabola y = ax2 + bx + c. Aflaţi a, b, c, dacă vârful parabolei este punctul
V(4, –4) şi parabola intersectează axa Oy în punctul (0, 1).
3. Rezolvaţi grafic ecuaţia | x2 – 7x + 10 | = | 2x – 7 |.
4. Fie funcţia f : D → R, D domeniul ei maxim de definiţie în R. Aflaţi expresia
funcţiei f, dacă f(x) – 2f(5 – x) = 2x2 – 3x.
⎧⎪ x 2 + y 2 = 13
⎪⎩ x + y 4 = 97.
6. Rezolvaţi în R utilizând totalităţi ecuaţia |||| x2 – 3x + 4 | – 11 | – 5 | – 2 | = 1.
Barem. Start: 1 punct. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1,6 puncte.

C A P I T O L U L Inecuaţii. Sisteme şi
VI totalităţi de inecuaţii
Inecuaţie. O inecuaţie este o propoziţie cu variabile (în logica matematică se nu-
meşte predicat). Variabilele unei inecuaţii se numesc necunoscute. Fie expresiile f(x),
g(x), x ∈ M (mulţime de numere). Atunci f(x) < g(x), x ∈ M, este o inecuaţie cu necu-
noscuta x. Inecuaţia f(x) < g(x), x ∈ M, are membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x).
Numărul s este soluţie a inecuaţiei f(x) < g(x), x ∈ M, dacă s ∈ M şi f(s) < g(s) este o
propoziţie adevărată. Mulţimea soluţiilor unei inecuaţii se notează S. Analog se defi-
nesc inecuaţiile: f(x) > g(x), x ∈ M; f(x) ≤ g(x), x ∈ M; f(x) ≥ g(x), x ∈ M.
Proprietăţile inegalităţii numerelor reale şi operaţii cu numere reale.
1) a < b ⇔ a + c < b + c. 2) a < b ⇔ a − c < b − c.
3) Dacă c > 0, atunci a < b ⇔ a⋅c < b⋅c.
4) Dacă c < 0, atunci a < b ⇔ a⋅c > b⋅c.
5) Dacă c > 0, atunci a > b ⇔ a : c > b : c.
6) Dacă c < 0, atunci a > b ⇔ a : c < b : c.
1 1
7) Dacă ab > 0, atunci a < b ⇔ > .
a b
Proprietăţile 1) – 7) se extind pentru „>“, „≤“ şi „≥“.
Inecuaţii de gradul I cu o necunoscută. Rezolvaţi în R inecuaţia ax + b < 0,
a ∈ R*, b ∈ R.
b ⎛ b⎞
1) Dacă a > 0, atunci ax + b < 0 ⇔ ax < −b ⇔ x < − ⇒ S = ⎜ − ' , − ⎟ .
a ⎝ a⎠
b ⎛ b ⎞
2) Dacă a < 0, atunci ax + b < 0 ⇔ ax < −b ⇔ x > − ⇒ S = ⎜ − , ' ⎟ .
a ⎝ a ⎠
3) Dacă a = 0 şi b < 0, atunci S = R. 4) Dacă a = 0 şi b ≥ 0, atunci S = ∅.
Fie inecuaţia ax + b ≤ 0, a ∈ R, b ∈ R.
b ⎛ b⎤
1) Dacă a > 0, atunci ax + b ≤ 0 ⇔ ax ≤ −b ⇔ x ≤ − ⇒ S = ⎜ − ' , − ⎥ .
a ⎝ a⎦
b ⎡ b ⎞
2) Dacă a < 0, atunci ax + b ≤ 0 ⇔ ax ≤ −b ⇔ x ≥ − ⇒ S = ⎢− , ' ⎟ .
a ⎣ a ⎠
3) Dacă a = 0 şi b ≤ 0, atunci S = R.
4) Dacă a = 0 şi b > 0, atunci S = ∅.
Inecuaţii echivalente. Două inecuaţii de gradul I sunt echivalente dacă au aceeaşi
necunoscută aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin una din cealaltă aplicând proprie-
tăţile inegalităţii numerelor reale. Inecuaţiile echivalente au aceeaşi mulţime de so-
luţii.
Sisteme de inecuaţii. Un sistem de inecuaţii este format din două sau mai multe
inecuaţii. Mulţimea soluţiilor în R a unui sistem de inecuaţii este mulţimea numerelor
Capitolul VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii

111
reale ce verifică simultan inecuaţiile sistemului. Mulţimea soluţiilor unui sistem de
inecuaţii este intersecţia mulţimilor soluţiilor inecuaţiilor sistemului de inecuaţii.
⎧3 x − 6 < 17
Exemple. 1) Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨
⎩4 x + 11 > 21.
⎧3 x − 6 < 17 ⎧3 x < 17 + 6 ⎧3x < 23 ⎧ x < 7, (6)
Rezolvare. ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇒
⎩4 x + 11 > 21 ⎩4 x > 21 − 11 ⎩4 x > 10 ⎩ x > 2,5
S = {2,5; 7,(6)}.
2) Rezolvaţi în R inecuaţia | 2x – 9 | < 3.
⎧2 x − 9 > −3 ⎧2 x > −3 + 9 ⎧x > 3
Rezolvare. | 2x – 9 | < 3 ⇔ ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇒ S = (3, 6).
⎩2 x − 9 < 3 ⎩2 x < 3 + 9 ⎩x < 6
Totalitate de inecuaţii. Fie două sau mai multe inecuaţii. Dacă se cere să se afle
mulţimea numerelor cu proprietatea că ele sunt soluţii a cel puţin uneia dintre ine-
cuaţii, se spune că trebuie să se rezolve o totalitate formată de acele inecuaţii. Mulţi-
mea soluţiilor unei totalităţi de inecuaţii este intersecţia mulţimilor soluţiilor acelor
inecuaţii.
⎡3x + 1 < 5
Exemple. 1) Rezolvaţi în R totalitatea de inecuaţii ⎢
⎣5 x − 8 < 12.
⎡3x + 1 < 5 ⎡3x < 5 − 1 ⎡3 x < 4 ⎡ x < 1, (3) ⎡ x ∈ (−' ; 1,3)
Rezolvare. ⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢
⎣5 x − 8 < 12 ⎣5 x < 12 + 8 ⎣5 x < 20 ⎣x < 4 ⎣ x ∈ ( − ' , 4)
⇒ S = (–'; 1,3) ∪ (–', 4) = (–', 4).
2) Rezolvaţi în R inecuaţia | 3x – 5 | ≥ 7.
⎡3x − 5 ≤ −7 ⎡3 x ≤ −7 + 5 ⎡3 x ≤ −2 ⎡ x ≤ −0, (6)
Rezolvare. | 3x – 5 | ≥ 7 ⇔ ⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢
⎣3x − 5 ≥ 7 ⎣3 x ≥ 7 + 5 ⎣3 x ≥ 12 ⎣x ≥ 4
⎡ x ∈ (−' ; − 0, (6)]
⇔ ⎢ ⇒ S = (–'; –0,(6)] ∪ [4, ').
⎣ x ∈ [4, ' )
Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută. Fie funcţia de gradul II f : R → R,
f(x) = ax2 + bx + c. Inecuaţiile de forma f(x) < 0, f(x) ≤ 0, f(x) > 0, f(x) ≥ 0, unde f este
o funcţie de gradul II. Rezolvarea în R sau pe o submulţime a mulţimii R se face apli-
când teorema semnului funcţiei de gradul II.
Teorema semnului funcţiei de gradul II. Fie funcţia de gradul II f : R → R,
f(x) = ax2 + bx + c. 1) Dacă ∆ > 0, atunci x1, x2 sunt zerourile funcţiei f şi ea are
semnul lui a în afara intervalului rădăcinilor, semn contrar lui a pe intervalul rădăcini-
lor. 2) Dacă ∆ = 0, atunci x1 = x2 şi f are semnul lui a pe R \ {x1}. 3) Dacă ∆ < 0,
atunci f are semnul lui a pe R.
Exemple. Rezolvaţi în R: 1) 4x2 – 5x + 1 < 0; 2) 25x2 + 10x + 1 ≥ 0;
− 4x + 1 5x − 2
3) 3x2 – 5x + 3 ≤ 0; 4) 2 < 0; 5) 2 ≥ 3.
x − 3x + 2 x − 5x + 6
Rezolvare. 1) Funcţia f definită pe R de f(x) = 4x2 – 5x + 1 are ∆ = 9 şi zerourile x1
= 0,25, x2 = 1. Deoarece coeficientul lui x2 este „+“, f(x) < 0 pe (0,25; 1). Rezultă S =
112 Capitolul VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii

(0,25; 1).
2) Funcţia f definită pe R de f(x) = 25x2 + 10x + 1 are ∆ = 0 şi x1 = x2 = –0,2.
Deoarece coeficientul lui x2 este „+“, f(x) ≥ 0 pe R. Rezultă S = R.
3) Funcţia f definită pe R de f(x) = 3x2 – 5x + 3 are ∆ < 0. Deoarece coeficientul
lui x2 este „+“, f(x) > 0 pe R. Rezultă S = ∅.
− 4x + 1 − 4x + 1
4) 2 < 0; Fie F ( x) = 2 . Studiind semnul numărătorului şi sem-
x − 3x + 2 x − 3x + 2
nul numitorului lui F, se stabileşte semnul lui F pe domeniul său de definiţie.
x –' 0,25 1 2 '
–4x + 1 + 0 – – –
x2 – 3x + 2 + + 0 – 0 +
F(x) + 0 – ⏐ + ⏐ –
[0,25; 1) ∪ (2, ')
S = [0,25; 1) ∪ (2, ').
5x − 2 5x − 2 3 x 2 − 20 x + 20
5) ≥ 3 ⇔ − 3 ≥ 0 ⇔ ≥ 0.
x2 − 5x + 6 x2 − 5x + 6 x 2 − 5x + 6
3 x 2 − 20 x + 20
Fie F ( x) = . Studiind semnul numărătorului şi semnul numitorului
x2 − 5x + 6
lui F, se stabileşte semnul lui F pe domeniul său de definiţie.
x –' 1,2... 2 3 5,4... '
3x2 – 20x + 20 + 0 – – – 0 +
x2 – 5x + 6 + + 0 – 0 + +
F(x) + 0 – ⏐ + ⏐ – 0 +
(–'; 1,2251...] ∪ (2, 3) ∪ [5,4415..., ')
S = (–'; 1,2251...] ∪ (2, 3) ∪ [5,4415...; ').
Metoda intervalelor. Semnul unei funcţii raţionale (definită de o fracţie algebri-
că) se stabileşte executând algoritmul: 1) se stabileşte domeniul maxim de definiţie în
R, al funcţiei; 2) se află zerourile funcţiei; 3) pe fiecare dintre intervalele găsite se
stabileşte semnul funcţiei.
Aplicăm metoda intervalelor exerciţiilor 4) şi 5) de mai sus.
4) DF = R \ {1, 2}. Rezultă
0,25 1 2
S = [0,25; 1) ∪ (2, ').
5) DF = R \ {2, 3}. Rezultă
2 3
1,2251... 5,4415...
S = (–'; 1,2251...] ∪ (2, 3) ∪ [5,4415...; ').

113
1. I n e c u a ţ i i d e g r a d u l I
Recapitulare şi completări
1. Scrieţi sub formă de interval mulţimea soluţiilor inecuaţiei:

a) x < 13; b) x > 6,2; c) x > 9,3; d) x > –17,2;
e) x > 3,8; f) x < –9,1; g) x > –1,6; h) x > –10,3.
2. Scrieţi sub formă de interval mulţimea soluţiilor inecuaţiei:
a) x ≥ –2,8; b) x ≥ 7,5; c) x ≥ –3,8; d) x ≥ –4,5;
e) x ≤ –6,2; f) x ≤ 14,1; g) x ≤ –5,3; h) x ≤ –22,3.
a) | x | ≤ 4,7; b) | x | ≤ 2,4; c) | x | ≤ 5,5; d) | x | ≤ 11,5;
e) | x | ≤ 6,2; f) | x | ≤ 7,6; g) | x | ≤ 9,4; h) | x | ≤ 27,1.
a) | x | ≥ 8,4; b) | x | ≥ 18; c) | x | ≥ 27; d) | x | ≥ 39,1;
e) | x | ≥ 3,3; f) | x | ≥ 19; g) | x | ≥ 38; h) | x | ≥ 29,5.
a) 3x < 7; b) 8x > 13; c) 5x > 26; d) 7x > 36;
e) 14x < 9; f) 15x < 7; g) 24x < 5; h) 9x < 16.
a) –8x < 5; b) –7x > 11; c) –12x > 5; d) –3x > 19;
a) –9x < 22; b) –4x > 35; c) –5x > 78; d) –6x > 49.
a) 4x − 7 < 0; b) 8x − 3 < 0; c) 4x − 9 < 0;
d) 2x − 11 < 0; e) 5x − 11 < 0; f) 8x − 13 < 0.
a) –5x + 13 < 0; b) –5x − 24 < 0; c) –8x − 31 < 0;
d) –4x − 25 < 0; e) –2x − 27 < 0; f) –16x − 37 < 0.
a) 4x − 3 < 14; b) 8x − 7 < 16; c) 4x − 19 < 28;
d) 2x − 9 < 23; e) 5x − 38 < 43; f) 8x − 53 < 46.
a) –2x + 11 < 9; b) –5x − 19 < 4; c) –8x − 38 < 21;
d) –5x − 31 < 14; e) –2x − 51 < 7; f) –4x − 45 < 12.
a) 2(x + 3) < 15; b) 4(x + 7) < 19; c) 8(x + 9) < 27;
a) 5(x + 5) < 4; b) 25(x + 2) < 1; c) 16(x + 3) < 3.
a) 2(–x + 7) ≥ 3; b) 5(–x + 7) ≥ 9; c) 4(–x + 6) ≥ 27;
d) 5(–x + 2) ≤ 6; b) 8(–x + 11) ≤ 3; c) 2(–x + 5) ≤ 15.

3 4 11 7
a) ≤ 0; b) ≥ 0; c) ≤ 0; d) ≥ 0.
x−3 x−2 x−7 x − 11
2 7 8 10
a) < 0; b) > 0; c) < 0; d) < 0.
3x − 1 2x − 5 6x −1 5x − 3
a) 5x + 3 ≤ 7x − 4; b) 8x + 5 ≤ 4x − 9; c) 11x + 6 ≤ 9x − 3;
d) 13x − 6 ≥ 6x − 9; e) 16x + 1 ≥ 17x − 2; f) 21x + 8 ≥ 3x − 1.
a) 2(x − 3) ≤ 10x − 7; b) 3(x − 8) ≤ 11x − 5; c) 7(x − 1) ≤ 16x − 3;
d) 4(x − 5) ≥ 8x − 1; e) 5(x − 6) ≥ 19x − 8; f) 6(x + 2) ≥ 23x − 8.
a) 3(x − 1) ≤ 4(x − 3); b) 3(x − 5) ≤ 8(x − 2); c) 4(x − 6) ≤ 3(x − 7);
d) 4(x − 8) ≥ 3(x − 6); e) 5(x − 7) ≥ 9(x − 3); f) 7(x + 8) ≥ 9(x − 11).
a) (x + 2)2 ≥ (x + 3)(x – 3); b) (x + 4)2 ≥ (x + 2)(x – 2);
2
c) (x + 3) ≥ (x + 4)(x – 4); d) (x + 5)2 ≥ (x + 6)(x – 6);
e) (x + 6)2 ≥ (x + 7)(x – 7); f) (x + 7)2 ≥ (x + 5)(x – 5).
a) (x + 3)2 ≤ (x − 2)2; b) (x − 2)2 ≤ (x + 7)2; c) (x + 4)2 ≤ (x − 5)2;
d) (x + 6)2 ≤ (x − 1)2; e) (x − 8)2 ≤ (x + 5)2; f) (x + 7)2 ≤ (x − 3)2.
20. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii:
⎧x + 2 < 3 ⎧x − 6 < 7 ⎧ x − 11 < 13
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩ x − 7 > 1; ⎩ x + 11 > 5; ⎩ x + 3 > 14;
⎧ x − 12 < 8 ⎧ x + 15 < 2 ⎧ x + 21 < 13
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩ x + 13 > 5; ⎩ x − 18 > 7; ⎩ x − 25 > 9.
⎧2 x − 1 < 0 ⎧3 x − 7 < 0 ⎧4 x − 13 < 0
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩3 x − 1 > 0; ⎩5 x + 11 > 0; ⎩2 x + 15 > 0;
⎧8 x − 11 > 0 ⎧5 x + 19 < 0 ⎧4 x − 35 < 0
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩10 x + 33 < 0; ⎩8 x − 27 > 0; ⎩5 x + 29 > 0.
⎧3 x − 1 > 1 ⎧4 x + 7 < 13 ⎧2 x − 8 < 17
a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨
⎩4 x + 5 < 11; ⎩5 x − 15 > 2; ⎩4 x + 1 > 5;
⎧10 x − 19 < 23 ⎧2 x + 3 > 16 ⎧8 x − 23 < 45
d) ⎨ e) ⎨ f) ⎨
⎩5 x + 13 > 16; ⎩4 x − 19 < 15; ⎩2 x − 1 > 38.

115
23. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii:
a) –2 < 3x < 18; b) –7 < 9x < 11; c) –3 < 12x < 14;
d) –13 < 5x < 34; e) –22 < 5x < 56; f) –34 < 4x < 42.
a) –2 < x + 7 < 13; b) –8 < x + 23 < 4; c) –3 < x – 9 < 7;
d) –3 < x – 8 < 26; e) –4 < x + 15 < 9; f) –11 < x – 11 < 31.
a) –5 < 4 – x < 25; b) –1 < 15 – x < 19; c) –7 < 16 – x < 1;
d) –12 < 8 – x < 45; e) –32 < 17 – x < 6; f) –54 < 18 – x < 9.
a) –8 < 9 – 2x < 25; b) –17 < 2 – 5x < 14; c) –9 < 6 – 5x < 7;
d) –33 < 21 – 4x < 2; e) –16 < 4 – 5x < 5; f) –17 < 11 – 8x < 15.
a) | 2x | ≤ 5; b) | 4x | ≤ 13; c) | 5x | ≤ 27; d) | 2x | ≤ 15;
e) | 3x | ≤ 18; f) | 8x | ≤ 37; g) | 7x | ≤ 28; h) | 9x | ≤ 36.
a) | x + 7 | ≤ 2; b) | x – 8 | ≤ 9; c) | x + 15 | ≤ 7; d) | x – 12 | ≤ 8;
e) | x – 12 | ≤ 3; f) | x + 9 | ≤ 15; g) | x + 17 | ≤ 6; h) | x + 21 | ≤ 3.
a) | 5 – x | ≤ 7; b) | 3 – x | ≤ 11; c) | 4 – x | ≤ 13; d) | 11 – x | ≤ 21;
e) | 9 – x | ≤ 11; b) | 8 – x | ≤ 17; c) | 1 – x | ≤ 9; d) | 6 – x | ≤ 36.
a) | 2x + 9 | ≤ 5; b) | 4x – 3 | ≤ 11; c) | 5x + 9 | ≤ 12; d) | 4x – 17 | ≤ 25;
e) | 8x + 3 | ≤ 9; f) | 5x – 7 | ≤ 67; g) | 2x – 3 | ≤ 34; h) | 4x + 31 | ≤ 19.
31. Reproduceţi şi completaţi:
⎡... ⎡...
a) x2 + 5x – 6 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢ b) x2 + 7x – 6 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢
⎣...; ⎣...;
⎡... ⎡...
c) x2 + 7x – 30 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢ d) x2 + 5x – 36 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢
⎣...; ⎣...;
⎡... ⎡...
e) x2 + 9x – 22 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢ f) x2 + 10x – 21 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢
⎣...; ⎣...
⎡x − 4 < 0 ⎡ x − 11 < 0 ⎡ x + 23 < 0 ⎡ x − 21 < 0
a) ⎢ b) ⎢ c) ⎢ d) ⎢
⎣ x + 2 > 0; ⎣ x + 13 > 0; ⎣ x − 35 > 0; ⎣ x + 27 > 0;

⎡ x − 16 < 0 ⎡ x + 14 < 0 ⎡ x − 41 < 0 ⎡ x − 38 < 0
e) ⎢ f) ⎢ g) ⎢ h) ⎢
⎣ x + 5 > 0; ⎣ x − 9 > 0; ⎣ x + 51 > 0; ⎣ x − 26 > 0.
⎡ x − 11 < 8 ⎡ x + 2 < 17 ⎡ x − 1 < 26 ⎡ x − 5 < 32
a) ⎢ b) ⎢ c) ⎢ d) ⎢
⎣ x + 12 > 2; ⎣ x − 3 > 31; ⎣ x + 13 > 16; ⎣ x − 19 < 11;
⎡ x − 7 < 18 ⎡ x − 24 < 1 ⎡ x − 11 < 21 ⎡ x + 27 < 5
e) ⎢ f) ⎢ g) ⎢ h) ⎢
⎣ x + 23 > 14; ⎣ x − 33 > 2; ⎣ x + 13 > 26; ⎣ x − 3 > 42.
⎡2 x − 17 < 8 ⎡4 x + 1 < 13 ⎡5 x − 23 < 1 ⎡8 x − 9 < 29
a) ⎢ b) ⎢ c) ⎢ d) ⎢
⎣3x + 5 > 2; ⎣2 x − 1 > 15; ⎣4 x + 9 > 29; ⎣5 x − 3 < 7;
⎡2 x − 21 < 8 ⎡8 x − 4 < 19 ⎡5 x − 27 < 3 ⎡4 x + 3 < 12
e) ⎢ f) ⎢ g) ⎢ h) ⎢
⎣3x + 5 > 13; ⎣3x − 24 > 4; ⎣2 x + 31 > 25; ⎣5 x − 8 > 38.
a) | 2x | ≥ 33; b) | 4x | ≥ 11; c) | 5x | ≥ 23; d) | 2x | ≥ 71;
e) | 4x | ≥ 41; f) | 5x | ≥ 82; g) | 4x | ≥ 34; h) | 8x | ≥ 39.
a) | x + 3 | ≥ 9; b) | x – 12 | ≥ 13; c) | x + 11 | ≥ 2; d) | x – 31 | ≥ 43;
e) | x + 7 | ≥ 8; f) | x – 6 | ≥ 16; g) | x + 17 | ≥ 9; h) | x – 4 | ≥ 35.
a) | 7 – x | ≥ 9; b) | 4 – x | ≥ 13; c) | 5 – x | ≥ 3; d) | 3 – x | ≥ 12;
e) | 8 – x | ≥ 2; f) | 6 – x | ≥ 14; g) | 9 – x | ≥ 5; h) | 13 – x | ≥ 6.
a) | 2x – 1 | ≥ 13; b) | 4x + 3 | ≥ 33; c) | 5x + 1 | ≥ 7; d) | 8x + 1 | ≥ 91;
e) | 4x – 3 | ≥ 17; f) | 4x + 5 | ≥ 26; g) | 9x + 4 | ≥ 2; h) | 8x + 15 | ≥ 9.
a) | 3 – 2x | ≥ 18; b) | 5 – 4x | ≥ 28; c) | 8 – 5x | ≥ 16; d) | 12 – 5x | ≥ 45;
e) | 9 – 2x | ≥ 25; f) | 7 – 4x | ≥ 39; g) | 1 – 8x | ≥ 34; h) | 27 – 2x | ≥ 2.
40. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale polinomul:
a) 2X2 – 3X – 5m; b) 4X2 – 5X – 2m; c) 5X2 – 4X – 6m;
d) 7X2 – 2X – 4m; e) 5X2 – 4X + 3m; f) 9X2 – 5X – 7m.
a) 3X2 – 2X + 3m – 1; b) 7X2 – 2X + 2m – 3; c) 2X2 – 4X + 3m – 2;
d) 8X2 – 6X + 4m – 3; e) 5X2 – 12X + 2m – 5; f) 9X2 – 8X + 6m – 1.
a) 2X2 – 2X – 3m – 4; b) 9X2 – 2X – 6m – 1; c) 4X2 – 6X – 5m – 3;
2 2
d) 5X – 2X – 2m – 3; e) 7X – 2X – 8m – 1; f) 5X2 – 10X – 4m – 9.
a) (m – 2)X2 – 2X – 7; b) (m – 4)X2 – 4X – 7; c) (m + 3)X2 – 6X – 5;

117
d) (m – 5)X2 – 8X – 3; e) (m – 6)X2 – 4X – 9; f) (m + 4)X2 – 8X – 3.
44. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care nu are rădăcini reale polinomul:
a) 4X2 – 3X + 2m; b) 5X2 – 7X + 3m; c) 7X2 – 9X + 5m;
d) 8X2 – 5X + 3m; e) 2X2 – 9X + 11m; f) 3X2 – 11X + 4m.
a) 3X2 – 2X + m – 3; b) 5X2 – 4X + 2m – 3; c) 9X2 – 2X + 3m – 1;
d) 7X2 – 4X + m – 1; e) 3X2 – 4X + m – 5; f) 5X2 – 6X + m – 7.
a) 3X2 – 2X – 3m – 1; b) 4X2 – 4X – 5m – 1; c) 7X2 – 2X – 4m – 3;
d) 9X2 – 6X – 3m – 4; e) 7X2 – 8X – 6m – 5; f) 5X2 – 2X – 7m – 4.
47. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale diferite polino-
mul:
a) 3X2 – 6X – 7m – 2; b) 5X2 – 4X – 3m – 4; c) 9X2 – 2X – 6m – 7;
d) 7X2 – 8X – 3m – 5; e) 4X2 – 2X – 4m – 3; f) 8X2 – 4X – 2m – 5.
mul:
a) 3X2 – 10X – 5m + 7; b) 2X2 – 8X – 6m + 1; c) 4X2 – 2X – 7m + 3;
d) 8X2 – 2X – 6m + 1; b) 3X2 – 4X – 9m + 2; c) 7X2 – 6X – 9m + 4.
49. Fie funcţia f : D → R. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f,
dacă:
a) x − 7 ; b) x − 9 ; c) 12 − x ; d) 3,4 − x ;
e) 11,3 − x ; f) x + 1,6 ; g) x − 13,6 ; h) 2,13 − x .
dacă:
a) 2 x − 9 ; b) 7 x − 3; c) 2 − 9 x ; d) 13 − 4 x ;
e) 11 − 5 x ; f) 3x + 23; g) 5 x − 13 ; h) 2 − 3x .
dacă:
1 1 1 4
a) ; b) ; c) ; d) ;
3 x − 10 4x − 9 5x − 7 3 − 13 x
1 1 1 1
e) ; f) ; g) ; h) .
9 − 2x 11 − 5 x 15 − 8 x 4 x − 13
dacă f(x) este:
a) 4 x − 5 ; b) 4
7 − x; c) 4 x − 2,8 ; d) 4 7,3 − x ;
e) 4 x + 5,7 ; f) 4 6,8 − x ; g) 4 x + 9,4 ; h) 4 4,6 − x .
dacă f(x) este:
a) 6
2 x − 11; b) 6
9 − 8x ; c) 8 4 x − 7,8 ; d) 10 8,1 − 5 x ;

e) 8 3x − 5,4 ; f) 10 8 x − 5,1; g) 4 1,1 − 2 x ; h) 6 4 x + 3,8.
dacă f(x) este:
− 4,6 1 1 1
a) 8 ; b) ; c) 6 ; d) ;
3 x − 2,4 4 7 x − 4,2 1,8 − 6 x 12 6 x + 5,4
1 8 − 11 −3
e) 14 ; f) 16 ; g) ; h) .
5 − 13 x 7 x − 9 ,1 4 3 − 12 , 6 x 12 4, 6 − 9,8 x
3 4 11 6
a) (2,6 − x) 5 ; b) ( x + 4,7) 7 ; c) (2,9 − x)13 ; d) (8,4 − x) 17 ;
3 7 8 13
e) (4,3 − x) ;
8 f) ( x − 8,5) ;
g) 34 ( x + 11,6) ;
35 h) (9,3 − x) 21 .
5 3 3 17
− −
a) (3,2 − 4 x) 13 ; b) (7 x + 3,5) 16 ; c) (5,7 − 3x) 19 ; d) (4 x − 11) 21 ;
3 8 9 3
− − − −
e) (5 x + 3) f) (6,3 − 2 x)
5; g) (5 x − 1,6) 15 ; 23 ; h) (8,2 − 5 x) 26 .

3 11 7 1
a) − 7
; b) − 11
; c) − 15
; d) − 23
;
(3,7 − x)13 (x + 4,7) 15 (9,2 − x)19 ( x + 8,6) 3
13 5,6 8,9 2,7
e) − 19
; f) − 3
; g) − 3
; h) − 7
.
(5,8 − x) 5 ( x + 7) 25 ( x − 11,7) 28 (5,3 − x) 30
58. Lungimile în centimetri ale laturilor unui triunghi sunt numere naturale. Aflaţi
lungimea laturii a treia dacă două dintre ele au lungimile: a) 1 cm, 7 cm; b) 1 cm, 9 cm.
2x −1 4 − 5x 6x − 7 5x − 3
a) < 0; b) ≤ 0; c) > 0; d) ≥ 0.
3x + 5 2x + 7 3x + 1 12 − 5 x
1 1 1 2
a) < 2; b) ≤ 3; c) > 5; d) ≥ 4.
x−4 x−5 x−9 x−6
1 1 3 4 6 5
a) < ; b) ≤ ; c) ≥ .
x − 7 2x −1 5 − 3x 3x − 2 4 − 5x 2 x + 7
62. Rezolvaţi în R:
1 1 2
a) 1 < ≤ 3; b) − 3 ≤ < −1; c) − 5 ≤ ≤ 7.
x x x

119
3 5 7
a) 1 ≤ < 5; b) − 4 < ≤ −2; c) − 6 ≤ < 5.
x x x
1 1 1
a) 3 < ≤ 8; b) − 5 ≤ < −1; c) − 7 < ≤ 9.
7x 6x 8x
a) (x + 2)3 – (x + 3)3 + 3x2 ≤ 0; b) (x – 4)3 – (x – 5)3 – 27x2 ≥ 0.
66. Rezolvaţi în R inecuaţia reproducând şi completând:
⎡⎧ x − 2 ≥ 0
⎢⎪
⎢⎨3 − x ≥ 0
⎢⎪⎩ x + 4 ≥ 0
⎢
⎢⎧ x − 2 ≥ 0
⎢⎪
⎢⎨3 − x ≤ 0
⎢⎪⎩ x + 4 ≤ 0
(x – 2)(3 – x)(x + 4) ≥ 0 ⇔ ⎢ ⇔ ...
⎢⎧ x − 2 ≤ 0
⎢⎪3 − x ≥ 0
⎢⎨
⎢⎪⎩ x + 4 ≤ 0
⎢
⎢⎧ x − 2 ≤ 0
⎢⎪3 − x ≤ 0
⎢⎨
⎢⎣⎪⎩ x + 4 ≥ 0
67. Procedând ca la ex. 65, rezolvaţi în R inecuaţia (x – 5)(4 – x)(x – 7) ≤ 0.
2 3
a) ≤ 3; b) ≤ 5.
x−5 4 − 3x
69. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia:
5 4x − 9
a) 3 2 x − 5 − ; b) 7 − 3x + .
4 − 3x 3
5 − 8x
4 9 4 9
− −
a) (3x − 8) 9 − 7(5 − 7 x) 4 ; b) (12 − 5 x) 7 − 12(5 x − 11) 13 .
⎧2 x − 5 ≤ 0 ⎧5 − 7 x < 11x + 4
⎪ ⎪
a) ⎨3 − 4 x < 0 b) ⎨4 x − 18 ≤ 6 − 12 x
⎪9 x − 2 x ≥ 0; ⎪9 x − 15 ≥ 3x − 22.
⎩ ⎩

⎧ x 2 − 11x + 18 = 0
⎧ x 2 + 9 x + 14 = 0 ⎪
a) ⎨ b) ⎨2 x − 7 < 7 x + 3
⎩3 x − 5 < 4 − 5 x; ⎪10 x + 13 ≥ 7 − 2 x.
⎩
⎡ x 2 + 3x − 5 = 0
⎡7 x − 3 ≤ 21x + 17 ⎢
a) ⎢ 2 b) ⎢4 − 7 x < 18 x + 23
⎣ x − 4 x − 7 = 0; ⎢15 x − 12 > 3x + 2.
⎣
⎡ 1 ⎡ 1
⎢3 < x − 1 ≤ 7 ⎢− 4 < x−7
≤2
a) ⎢ b) ⎢
⎢− 5 < 1 ≤ −1; ⎢− 5 < 1
< −1.
⎢⎣ x−3 ⎢⎣ x−2
75. Fie numerele reale a, b, c. Comparaţi numerele:

a) 25a2 + 9b2 şi 30ab; b) 9a2b2 + c2 şi 6abc.
76. Fie numerele reale pozitive c şi d. Comparaţi numerele:
a) 3c + d şi 2 3cd ; b) 5c + 2d şi 2 10cd .
77. Fie numerele reale pozitive a, b şi c. Comparaţi numerele:
a) 9a2 + 25b2 + 49c2 şi 15ab + 21ac + 35bc;
b) 9a2 + 4b2 + 25c2 şi 6ab + 15ac + 10bc.
6x −1 5x − 3
a) ≤ 2; b) ≥ 3.
2x + 3 6x − 7
a) | 3x – 9 | ≤ | 4x + 1 | ; b) | 5x – 2 | ≥ | 3x + 1 | .
2 3 2
a) 2 ≤ ≤ 5; b) − 3 < < −1; c) − 2 ≤ < 5.
3x − 4 2x − 5 5x − 1
⎧ | x −1| < 3 ⎧ | 2x −1| < 3
a) ⎨ b) ⎨
⎩ | x − 8 | ≤ 7; ⎩ | 2 − 5 x | ≤ 6.
⎡| x−6| < 8 ⎡ | 3x − 1 | < 4
a) ⎢ b) ⎢
⎣ | 11 − x | ≥ 19; ⎣ | 13 − 2 x | ≥ 8.

121
⎡ | x − 7 | > 14 ⎡ | 3x − 7 | > 5
a) ⎢ b) ⎢
⎣ | 8 − x | ≥ 17; ⎣ | 6 − 5 x | ≥ 12.
84. Demonstraţi că:
6 7 9 11 2 003 7
< ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ < .
2 004 8 10 12 2 004 2 005
Evaluare formativă
1. Rezolvaţi în R inecuaţia: 1. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) | x | ≤ 23; b) | x | ≥ 31. a) | x | ≤ 32; b) | x | ≥ 38.
a) 2x + 37 ≤ 0; b) 3x − 45 ≥ 0. a) 2x + 56 ≤ 0; b) 3x − 72 ≥ 0.
a) 4x + 7 < 18; b) 4x − 9 > 25. a) 4x + 6 < 19; b) 4x − 9 > 29.
a) 2(x + 1) ≤ 3; b) 5(x − 3) ≥ 4. a) 2(x + 2) ≤ 1; b) 5(x − 4) ≥ 3.
7x + 9 < 3x + 2. 7x + 10 < 2x + 3.
a) (2x + 3)2 < (2x + 3)(2x – 3); a) (3x + 2)2 < (3x + 4)(3x – 4);
b) (4x − 5)2 ≥ (4x + 5)(4x – 5). b) (4x − 3)2 ≥ (4x + 6)(4x – 6).
⎧3 x − 7 < 8 ⎧4 x − 9 < 5
a) ⎨ a) ⎨
⎩4 x + 9 ≥ 27; ⎩3 x + 7 ≥ 23;
⎡5 x − 12 > 3 ⎡6 x + 3 > 15
b) ⎢ b) ⎢
⎣6 x + 5 ≤ 7. ⎣5 x − 4 ≤ 8.
8. Rezolvaţi în R totalitatea: 8. Rezolvaţi în R totalitatea:
⎡ 1 ⎡ 1
⎢2 < 2 x − 3 ≤ 4 ⎢3 < 3 x − 2 ≤ 4
⎢ ⎢
⎢ − 3 ≤ 1 ≤ 2. ⎢ − 2 ≤ 1 ≤ 3.
⎢⎣ 4x − 5 ⎢⎣ 5x − 2
⎡ | 2x − 5 | ≤ 7 ⎡ | 4x − 9 | ≤ 8
⎢ | 4 x − 3 | ≥ 10. ⎢ | 5 x − 2 | ≥ 6.
⎣ ⎣

2. I n e c u a ţ i i d e g r a d u l I I c u o
necunoscută. Metoda intervalelor
1. Reproduceţi şi completaţi fiecare reprezentare grafică a unei funcţii cu semnul ei.

y y y y y
O x
O x x O x
O x O
2. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu:

a) f(x) = x2 + 15x – 2; b) f(x) = 3x2 + 6x – 4; c) f(x) = 4x2 – 7x – 5;
2
d) f(x) = 7x + 2x – 2; e) f(x) = 8x2 + 3x – 2; f) f(x) = 5x2 + 2x – 4.
a) f(x) = 4x2 + 12x + 9; b) f(x) = 9x2 + 12x + 4; c) f(x) = 25x2 – 30x + 9;
d) f(x) = 16x2 + 8x + 1; e) f(x) = 49x2 + 28x + 4; f) f(x) = 36x2 – 60x + 25.
a) f(x) = 5x2 + 2x + 1; b) f(x) = 9x2 + 3x + 1; c) f(x) = 5x2 – 6x + 2;
2
d) f(x) = 4x + 3x + 1; f) f(x) = 2x2 + 4x + 3; g) f(x) = 3x2 – 6x + 2.
a) x2 + 5x + 6 < 0; b) x2 – 3x + 10 < 0; c) x2 – 7x – 30 < 0;
d) 12x2 + 8x + 1 < 0; e) 14x2 – 9x + 1 < 0; f) 18x2 – 11x + 1 < 0.
a) 18x2 + 11x + 1 ≥ 0; b) 27x2 – 12x + 1 ≥ 0; c) 44x2 – 7x + 1 ≥ 0;
d) 22x2 + 9x + 1 ≥ 0; e) 33x2 – 14x + 1 ≥ 0; f) 50x2 – 15x + 1 ≥ 0.
a) –70x2 + 11x + 1 ≥ 0; b) –55x2 – 6x + 1 ≥ 0; c) –60x2 – 7x + 1 ≥ 0;
d) –102x2 + 11x + 1 ≥ 0; e) –50x2 – 5x + 1 ≥ 0; f) –70x2 – 3x + 1 ≥ 0.
a) 9x2 + 12x + 4 > 0; b) 4x2 – 12x + 9 > 0; c) 9x2 + 12x + 4 > 0;
2
d) 36x + 12x + 1 > 0; e) 25x2 – 10x + 1 > 0; c) 49x2 + 14x + 1 > 0.
a) –9x2 + 6x – 1 > 0; b) –4x2 + 12x – 9 > 0; c) –16x2 + 24x – 9 > 0;
d) –25x2 + 10x – 1 > 0; e) –49x2 + 14x – 1 > 0; f) –16x2 + 8x – 1 > 0.
a) 9x2 + 5x + 4 > 0; b) 4x2 – 11x + 9 > 0; c) 9x2 + 10x + 4 > 0;
d) 3x2 + 5x + 3 > 0; e) 4x2 – 6x + 3 > 0; f) 9x2 + 11x + 4 > 0.
a) –6x2 + 7x – 4 > 0; b) –4x2 + 7x – 9 > 0; c) –8x2 + 9x – 4 > 0;
2
a) –5x + 6x – 2 > 0; b) –7x2 + 7x – 2 > 0; c) –8x2 + 5x – 2 > 0.

123
a) –7x2 + 5x < 0; b) 2x2 + 3x < 0; c) –x2 + 7x < 0;
d) –2x2 + 8x < 0; e) –17x2 – 9x < 0; f) 8x2 – 15x < 0.
3 5 3 4
a) 2 ≥ 0; b) 2
< 0; c) 2
> 0; d) 2
< 0;
x + 12 x 4x − 7x 8x − 9 x 3x + 5 x
1 7 2 10
e) 2
< 0; f) 2
≥ 0; g) 2
< 0; h) > 0.
5x − 4 8x − 5 3x + 4 2x2 + 9
a) x 2 − 15 ; b) 4 x 2 − 3; c) 5 x 2 − 3x ; d) 7 x 2 + 3x ;
e) 3x 2 + 4 ; f) 6x2 − 7; g) 10 x 2 − 3x ; h) 5 x 2 + 3.
1 2 1
a) ; b) ; c) ;
6 2 4 2 8 2
x − 5 x − 104 − 40 x − 6 x + 1 40 x − 3x − 1
3 4 5
d) ; e) ; f) .
4 2 6 2 4 2
− 66 x − 5 x + 1 78 x + 7 x − 1 x − 3x − 1
5 5 4
− − −
a) (− x 2 − 5 x + 3) 6 ; b) (− x 2 − 4 x + 2) 3 ; c) (− x 2 + 2 x + 5) 11 ;
4 2 5
− − −
2 2 2
d) (− x − 3x + 1) 5; e) (− x + 4 x + 3) 7; f) (−3x + 4 x + 1) 9.

a) x2 − 2x + 1 ≤ 4; b) x2 − 3x + 3 ≤ 5; c) x2 − 5x + 3 ≤ 5;
d) x2 − 6x + 2 ≤ 5; e) x2 − 7x + 6 ≤ 1; f) x2 − 8x + 3 ≤ 8.
a) (x + 2)2 < 5; b) (x + 4)2 < 15; c) (x + 3)2 < 5;
2
d) (x + 5) < 23; e) (x + 6)2 < 33; f) (x + 7)2 < 40.
⎧ x 2 − 3x − 1 < 0 ⎧x − 3 > 0 ⎧x + 4 < 0
a) ⎨ b) ⎨ 2 c) ⎨ 2
⎩ x − 2 > 0; ⎩ x − 5 x + 2 < 0; ⎩ x − 7 x + 12 < 0;
⎧x + 3 < 0 ⎧x + 6 < 0 ⎧x + 5 > 0
d) ⎨ 2 e) ⎨ 2 f) ⎨ 2
⎩ x + 8 x < 0; ⎩ x + 7 x < 0; ⎩ x − 3 x < 0.
a) –2 < x2 + 4x < 5; b) –3 < x2 + 6x < 4; c) –1 < x2 – 7x < 2;
2
d) –3 < x – 8x < 6; e) –5 < x2 – 9x < 8; f) –9 < x2 + 10x < 6.
⎧⎪ x 2 − 4 < 0 ⎧⎪ x 2 − 9 x > 0 ⎧⎪ x 2 − 25 ≤ 0
a) ⎨ 2 b) ⎨ 2 c) ⎨ 2
⎪⎩ x − x ≥ 0; ⎪⎩ x − 6 x ≤ 0; ⎪⎩ x − 3 x > 0;

⎧⎪ x 2 − 11 < 0 ⎧⎪ x 2 − 15 > 0 ⎧⎪ x 2 − 5 x ≥ 0
d) ⎨ 2 e) ⎨ 2 f) ⎨ 2
⎪⎩ x − 2 x ≥ 0; ⎪⎩ x − 3 x ≤ 0; ⎪⎩ x − 7 x < 0.
a) | x2 + 2x | ≤ 5; b) | x2 – 3x | ≤ 2; c) | x2 + 4x | ≤ 3;
d) | x2 – 7x | ≤ 3; e) | x2 – 8x | ≤ 4; f) | x2 – 11x | ≤ 6.
a) | x2 – 7 | ≤ 3; b) | x2 – 9 | ≤ 6; c) | x2 – 12 | ≤ 4;
2
d) | x – 15 | ≤ 7; e) | x2 – 18 | ≤ 2; f) | x2 – 26 | ≤ 10.
a) | x2 + 10x + 1 | ≤ 8; b) | x2 – 12x + 2 | ≤ 3; c) | x2 + 9x – 1 | ≤ 4;
d) | x2 + 15x + 3 | ≤ 6; b) | x2 – 17x + 2 | ≤ 7; c) | x2 + 18x + 2 | ≤ 5.
⎡x2 − 4x ≤ 0 ⎡ x2 + 9x < 0 ⎡ x 2 − 25 < 0
a) ⎢ 2 b) ⎢ 2 c) ⎢ 2
⎣⎢ x − 6 < 0; ⎣⎢ x − 11 ≤ 0; ⎣⎢ x − 8 x ≤ 0;
⎡ x 2 − 36 ≤ 0 ⎡ x 2 − 49 < 0 ⎡x2 − 7 x ≤ 0
d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2
⎢⎣ x + 3 x < 0; ⎢⎣ x + 5 x ≤ 0; ⎢⎣ x − 81 ≤ 0.
26. Rezolvaţi în R cu ajutorul unei totalităţi de inecuaţii:
a) | x2 – 7 | ≥ 5; b) | x2 – 3 | ≥ 1; c) | x2 – 4 | ≥ 2; d) | x2 – 9 | ≥ 7;
2 2
e) | x – 11 | ≥ 2; b) | x – 13 | ≥ 9; c) | x – 15 | ≥ 6; d) | x2 – 18 | ≥ 10.
2
27. Rezolvaţi în R cu ajutorul unei totalităţi de inecuaţii:

a) | x2 – 10x | ≥ 5; b) | x2 – 11x | ≥ 3; c) | x2 – 12x | ≥ 4; d) | x2 – 13x | ≥ 6;
e) | x2 – 15x | ≥ 11; b) | x2 – 16x | ≥ 10; c) | x2 – 18x | ≥ 12; d) | x2 – 20x | ≥ 14.
28. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor:
a) (x2 + 5x)(x2 – 8x) < 0; b) (x2 + 7x)(x2 – 10x) < 0;
2 2
c) (x – 17x)(x – 12x) < 0; d) (x2 – 23x)(x2 – 16x) < 0;
2 2
e) (x + 21x)(x – 18x) < 0; f) (x2 + 4x)(x2 – 9x) < 0.
a) (x2 – 1)(x2 – 3) < 0; b) (x2 – 7)(x2 – 9) < 0;
2 2
c) (x – 7)(x – 11) < 0; d) (x2 – 12)(x2 – 15) < 0;
e) (x2 – 25)(x2 – 16) < 0; b) (x2 – 36)(x2 – 31) < 0.
a) (x2 – 2x + 1)(x2 – 3x + 2) ≤ 0; b) (x2 – 4x + 4)(x2 – 5x + 6) ≤ 0;
2 2
c) (x – 6x + 9)(x – 7x + 12) ≤ 0; d) (x2 – 8x + 16)(x2 – 5x + 4) ≤ 0;
e) (x2 – 10x + 25)(x2 – 8x + 15) ≤ 0; f) (x2 – 12x + 36)(x2 – 8x + 12) ≤ 0.
2x − 3 3x − 7 5x + 2 7x − 4
a) < 0; b) < 0; c) < 0; d) < 0;
3x + 7 4x + 3 6x − 5 5 x + 11
4x − 9 8x − 5 10 x − 3 4 x − 13
e) < 0; f) < 0; g) < 0; h) < 0.
6x + 5 9x + 8 5x − 8 8x − 1

125
3x − 2 5x − 8 4x − 5
a) 2 ≥ 0; b) 2 ≥ 0; c) 2 ≥ 0;
x − 5x − 6 x + 7 x − 18 x + 8 x − 33
2x − 9 8x − 9 10 x − 11
d) 2 ≥ 0; e) 2 ≥ 0; f) 2 ≥ 0.
x + 11x − 60 x + 11x − 80 x + 11x − 102
5 x 2 − 3x 7 x2 − 4x 8 x 2 − 3x
a) 2 < 0; b) 2 < 0; c) 2 < 0;
x − 9 x − 36 x − 16 x − 80 x − 16 x − 105
10 x 2 − 9 x 12 x 2 − 5 x 6 x 2 + 5x
d) 2 < 0; e) 2 < 0; f) 2 .
x − 16 x + 60 x − 13 x − 48 x − 15 x + 50
a) 3X2 – (m – 2)X + 4; b) X2 – (2m – 3)X + 5; c) 3X2 – (3m – 1)X + 5;
d) 2X2 – (m – 1)X + 6; e) 2X2 – (m – 5)X + 6; f) 5X2 – (m – 7)X + 2.
mul:
a) 3X2 – (7m – 2)X – 3; b) 5X2 – (3m – 4)X – 4; c) 2X2 – (6m – 7)X – 9;
2 2
d) 7X – (3m – 5)X – 6; e) 4X – (4m – 3)X – 3; f) 3X2 – (2m – 5)X – 2.
36. Alcătuiţi o inecuaţie de gradul II cu mulţimea soluţiilor:

a) (0, 5); b) [–3, 7]; c) (–5, 5); d) R \{–2, 5}.
7
−
8 2 2
14 x − 5 x + 1 − (40 x − 6 x − 1) 9.

⎧⎪ x 2 − 4 x − 60 < 0
38. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨ 2
⎪⎩− x − 3x + 70 ≥ 0.
⎧⎪| x 2 − 9 x − 7 | < 4
⎪⎩ x − 11x − 26 ≥ 0.
⎡| x 2 − 10 x − 6 | < 3
40. Rezolvaţi în R totalitatea ⎢ 2
⎣⎢ x − 12 x − 45 ≥ 0.
3x 2 − 2 x + 7
41. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor ≤ 1.
x 2 − 4 x − 77

1 3
42. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor − ≥ 0.
2x − 3 x +1
⎧⎪| x 2 − 8 x + 15 | < 1
⎪⎩| x − 9 x + 5 | ≤ 4.
⎡| x 2 − 7 x + 4 | < 2
44. Rezolvaţi în R totalitatea ⎢ 2
⎣⎢| x − 10 x + 2 | ≤ 5.
5x − 7
45. Rezolvaţi în R, 1 ≤ 2
< 2.
x − 13 x − 42
2 1
46. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor − ≤ 1.
2 x − 3 3x − 1
3x − 5
47. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 2
< 1.
x − 11x − 102
4x − 5
48. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 1 < 2
< 5.
x − 10 x − 75
49. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 5X2 – (m – 3)X + m –
1 are suma rădăcinilor strict pozitivă şi produsul strict negativ.
50. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 2X2 – (m – 1)X + 3m
are rădăcinile mai mari decât 1.
51. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 3X2 – (m – 2)X + 4m
are o rădăcină mai mare decât 1 şi cealaltă mai mică decât 1.
52. Rezolvaţi grafic, în R, inegalitatea | x2 + 3x + 2 | ≤ 5.
53. Rezolvaţi grafic, în R, inegalitatea | x2 + 5x + 4 | ≤ x – 1.
54. Rezolvaţi grafic, în R, inegalitatea | x2 + 7x + 12 | ≤ | x – 3 |.
55. Rezolvaţi grafic, în R, inegalitatea | x2 – 8x + 12 | ≤ | x2 + 9x + 18 |.

127
Evaluare formativă
1. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R 1. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R
cu: cu:
a) f(x) = x2 + 7x – 3; a) f(x) = x2 + 6x – 4;
b) f(x) = x2 + 6x + 2. b) f(x) = x2 + 8x + 3.
a) x2 + 3x ≤ 0; b) x2 – 0,25 ≥ 0. a) x2 + 5x ≤ 0; b) x2 – 0,16 ≥ 0.
a) x2 + 13x – 30 ≤ 0; a) x2 + 12x – 45 ≤ 0;
b) x2 + 21x – 46 ≥ 0. b) x2 + 19x – 42 ≥ 0.
4. Rezolvaţi în R sistemul 4. Rezolvaţi în R sistemul
⎧x − 4 > 0 ⎧x − 5 > 0
⎨ 2 ⎨ 2
⎩ x + 3 x < 0. ⎩ x + 4 x < 0.
5. Rezolvaţi în R totalitatea 5. Rezolvaţi în R totalitatea
⎡ x2 − 5x < 0 ⎡x2 − 7x < 0
⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢ x − 6 ≤ 0. ⎣⎢ x − 8 ≤ 0.
6. Aflaţi mulţimea numerelor reale 6. Aflaţi mulţimea numerelor reale
pentru care are sens expresia: pentru care are sens expresia:
4
a) 28 x 2 − 14 x − 1; a) 6
30 x 2 − 13 x − 1;
3 4
− −
b) ( x 2 − 16 x − 80) 7 . b) ( x 2 − 15 x − 75) 7 .
2
a) | x – 13 | ≤ 7; a) | x2 – 16 | ≤ 6;
b) | x2 – 19 | ≥ 6. b) | x2 – 18 | ≥ 7.
8. Rezolvaţi în R aplicând metoda 8. Rezolvaţi în R aplicând metoda in-
intervalelor: tervalelor:
2x2 − 3 3x 2 − 2
≥ 3. ≥ 2.
20 x 2 − 10 x − 1 27 x 2 − 9 x − 1
9. Rezolvaţi în R totalitatea 9. Rezolvaţi în R totalitatea
⎡| x 2 − 11x + 4 | < 3 ⎡| x 2 − 12 x + 5 | < 4
⎢ 2 ⎢ 2
⎣⎢| x − 12 x + 6 | ≤ 2. ⎢⎣| x − 11x + 4 | ≤ 3.

Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri
Cap. I. Recapitulare şi completări. 1. Mulţimea numerelor reale (9–11)
1. a) Zecimalele numărului –5,0369... sunt formate din toţi
multiplii naturali ai lui 3. Răspuns: –5,0369... este număr
541 − 5 536 268
iraţional. 2. a) = = implică −23,5(41) =
990 990 495
268
− 23 . 3. Examinaţi desenul! 4. a) –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4.
495
5. a) (–5, 17). 6. a) ( –11, 24]. 7. a) [–2,5; 7,1].
8. a) (–'; 15,2]. 9. a) | x | < 2,9. 10. a) | x | ≤ 13,2. 11. a) | x | > 3,27. 12. a) | x | ≥ 3,27.
13. a) − 9 < − 73 < −8. 14. a) 55 ≈ 7,4. Răspuns: 7. 15. a) 33 ≈ 5,74. Răspuns:
5,7. 16. a) 48 ≈ 6,28. Răspuns: 6,3. 17. a) − 51 ≈ –7,1. Răspuns: –7. 18. a) − 68
≈ –8,24. Răspuns: –8,2. 19. a) − 78 ≈ –8,831. Răspuns: –8,83. 20. a) 18 ≈ 4,24.
Răspuns: 4,3. 21. a) 19 ≈ 4,24. Răspuns: 4,2. 22. a) − 19 ≈ –4,35. Răspuns: –4,3.
5
23. a) − 27 ≈ –5,19. Răspuns: –5,2. 24. a) ∈ Z ⇔ x + 2 ∈ {–5, –1, 1, 5} ⇔ x
x+2
+ 2 ∈ {–7, –3, –1, 3}. 25. a) Divizorii naturali primi ai lui 12 sunt: 2, 3. Deoarece 2 se
7
află printre divizorii lui 12, rezultă că se converteşte într-un număr zecimal
12
periodic compus. 26. Deoarece termenii numărătorului au aceeaşi paritate, numărătorul
x 5 y 13 − x 4 y 17
este număr par. Fracţia este reductibilă. 27. Număr zecimal periodic
2004
compus. 28. a) abc + 11(a + b + c) = 111a + 21b + 12c se divide cu 3, deci
15
este fracţie ireductibilă.
abc + 11( a + b + c)
29. Zecimalele numărului se obţin din termenii şirului 2, 4, 6, 8, ... Calculăm câte
numere pare nenule de o cifră există, câte numere pare de două cifre există etc. 30.
Suma tuturor numerelor este 1002⋅2005 = 2007005. Deoarece 2007005 – 4k ≈ 0
pentru orice k ∈ N*, nu se poate obţine un şir cu toţi termenii egali cu 0. 31. Nu este
periodic. 32. Examinaţi exemplul de la p. 5. 33. a) [5; 3, 7, 1] este un număr raţional.
2. Operaţii cu numere reale (12–16)
1. a) (2 x − 5) 2 = | 2x – 5 |. 2. a) ( 3 − 5 ) 2 = 5 − 3. 3. a) 3( 5 − 7 ) = 15
– 21. 4. a) 10. 5. a) 31 + 4 31 + 4 = 35 + 4 31. 6. a) 41 − 6 41 + 9 = 50 − 6 41.
7. a) 4 17 . 8. a) 3,605 < 13 < 3,606, 3,872 < 15 < 3,873 implică 7,477 <
13 + 15 < 7,479. Răspuns: 7,47. 9. a) 5,385 < 29 < 5,386, 3,316 < 11 < 3,317,
2,06 < 29 − 11 < 2,07. Răspuns: 2,07. 10. a) 2 170 . 11. a) 2160 . 12. a) 343a3 +
588a2 + 336a + 64. 13. a) 343a3 – 882a2 + 756a – 216. 14. a) 729x3 + 512. 15. a) 729x3
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri 129

– 343. 16. a) 3x – 11 = 16 ⇔ 3x = 27 ⇔ x = 9 ⇒ S = {9}. 17. a) 7x – 8 = 3x + 6 ⇔ 7x
– 3x = 8 + 6 ⇔ 4x = 14 ⇒ S = {3,5}. 18. a) | 4x + 11 | = 25 ⇔ 4x + 11 = 25 sau 4x + 11
= –25 ⇔ 4x = 14 sau 4x = –36 ⇔ 4x = 14 sau 4x = –36 ⇔ x = 3,5 sau x = –9 ⇒ S = {–9;
3,5}. 19. a) | 4x | ≤ 13 ⇔ –13 ≤ 4x ≤ 13 ⇔ –3,25 ≤ x ≤ 3,25 ⇒ S = [–3,25; 3,25]. 20. a) | x
– 9 | ≤ 2 ⇔ –2 ≤ x – 9 ≤ 2 ⇔ 7 ≤ x – 9 ≤ 11 ⇒ S = [7; 11]. 21. a) | 9x | ≥ 28 ⇔ 9x ≥ 28
sau 9x ≤ –28 ⇔ x ≥ 3,(1) sau x ≤ –3,(1) ⇒ S = (–'; –3,(1)] ∪ [3,(1); '). 22. a) | x – 9 |
≥ 12 ⇔ x – 9 ≥ 12 sau x – 9 ≤ –12 ⇔ x ≥ 21 sau x ≤ –3 ⇒ S = (–'; –3] ∪ [21, ').
23. a) S = {− 15 , 15}. 24. a) S = {0, 34}. 25. a) S = {–1, 20}. 26. a) S = {6}. 27. a) S =
12, P = 34. 28. a) x2 – 3,5x –7,5 = 0. 29. a) X2 – (–3,1 + 2,4)X + (–3,1⋅2,4) etc. 30. a) X 2
+ 11X + 30 are rădăcinile –6 şi –5. X 2 + 11X + 30 = (X + 5)(X + 6). 31. a) x2 – 23 =
x
( x + 23 )( x − 23 ). 32. a) x2 – 6x – 112 = (x – 14)(x + 8). 33. a) . 34. a) (x + 25)2.
x + 11
x
34. a) (2x + 5)3. 39. a) 2 − 5. 40. a) S = {− 3 , − 2 , 2 , 3}. 41. Fie y = . Se
1− x
rezolvă mai întâi ecuaţia y2 – 2y + 1 = 0 etc. 42. Fie y2 = x – 2 etc. 43. Fie y = 2x – 5
x2
etc. 44. x2 + x4 + x6 + ... = 2
etc. 45. Fie S = x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + ... Atunci S – xS
1− x
2 3 4 x 3x
= x + x + x + x + ... = etc. 46. a) y = 2 etc. 47. Rezolvaţi în R
1− x x − 3x + 2
2 4 6 2004
ecuaţia | x + 2 | + | x – 2 | = 4 etc. S = [–2, 2]. 48. a = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ , a <
3 5 7 2005
3 5 7 2005
⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ etc. 49. Se află ultima cifră a sumei din membrul stâng şi se compară
4 6 8 2006
cu ultima cifră a numărului din dreapta. Ecuaţia nu are soluţii întregi. 50. a) e se află
din ecuaţia x + e + 11 = x. 51. Graficul funcţiei este unghiul ABC cu A(0, 5), B(1,(6);
0), C(2, 1). 52. Aflaţi câte numere naturale se divid cu 2, 5, 7 şi apoi câte mai rămân.
53. Ţineţi cont că produsul a două numere întregi consecutive se divide cu 2 şi că suma
a două sau mai multe numere întregi pare este un număr par. 54. Deoarece 2 = 0 + 2, 3
= 0 + 3 = 1 + 2, 4 = 4 + 0 = 1 + 3 etc., X 2 are coeficientul 1, X 3 are coeficientul 2, X 4
are coeficientul 2 etc. 55. Se înlocuieşte 2 – X cu X şi X cu 2 – X etc.
56. P(1) + P(2) + P(3) + ... + P(2004) =7(1 + 2 + ... + 2004) – 5⋅20004 etc. 57. a)
1
6 − 15 + 30 ⋅ 6 + 15 + 30 = 21− 30 etc. 58. a) 9 8 etc. 59. Pro-
z + z + ... + 1
x 1
poziţia este falsă. 60. Se află x din ecuaţia = şi apoi valoarea comună ϕ a
1− x x
1+ 5
rapoartelor (numărul de aur). ϕ = = 1,618033... 61. [1; (1)].
2
62. 1 + 1 + 1 + ... = ϕ. 63. n = 0.
Cap. II. Puteri cu exponent raţional. 1. Radicali de ordinul n (20–25)
1. a) 4 = 2 2 = 2. 2. a) 3
8 = 3 23 = 2. 3. a) 3
− 8 = 3 23 = 2. 4. a) 4 16 = 4 2 4 = 2.
130 Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri

5. a) 5 32 = 5 25 = 2. 6. a) 5 − 32 = 5 ( −2)5 = −2. 7. a) (−2) 2 = 2. 8. a) 2. 9. a) a ∈ (–',
4
0]. 10. a) 405. 11. a) –4375. 12. a) 11 = 4⋅2 + 3 implică 611 = 364 63 . 13. a) 14 = 4⋅3
+ 2 implică 4
(−7)14 = 3434 49 . 14. a) 2 < 5. 15. a) (1 − 2 )8 3 = − 8 3( 2 − 1)8 .
16. a) (2 − 5 )7 3 = 7 3(2 − 5 ) 7 . 17. a) 4
15 şi 2 = 4
16 implică 4
15 < 2. 18. a)
(1 − 5 2 )16 3 = −16 3(5 2 −1)16 . 19. a) 16 (3 − 5 244)18 = (5 244 − 3)9 16 (5 244 − 3)2 .
20. a) (3 7 2 )5 = 3433 7 . 21. a) 7
x = 14 x . 22. a) 6
34 = 3 32 . 23. a) 12
(−2) 4 = 3 2 .
7
12 4 3 1 1 115
24. a) 3
5⋅ 7 =
4
5 ⋅ 7 . 25. a) = 3 + 2 . 26. a) = . 27. a) x ∈
3− 2 7
112 11
{8, 9, 10, …}. 28. a) 2x – 3. 29. a) [0,6; '). 30. a) − 4 ( x − 2)5 . 31. 3 5 = 15 3125 şi 5 15
= 15 3375 . 32. a) Aflaţi semnul numărului 4
7 − 3 5. 34. a) 2. 35. 1.
4 4 4 4 4 4
36. 163 = 4 4 4 4 4
8 etc. 37. 32
4 = 16 2 , 2 = 16 28 , 4 2 = 16 24 etc.
6
39. a) = 3 25 − 3 5 + 1. 40. 1. 41. Fie x = 1 + 3 3. (x – 1)3 = 3 etc.
3
5 +1
2048 2 2( 3 7 − 3 4 )
42. 2 ⋅ 2 2 ⋅ ... ⋅ 2512 ⋅ 21024 etc. 43. a) = . 44. Se ridică
3
49 + 3 14 + 3 4 11
egalitatea la pătrat etc. 45. Se ridică egalitatea la cub. 46. Fie x = 3
2 + 3 3.
( x − 3 2 )3 = 3 etc. 47. x = 1 1 1 1... implică x2 = x etc. 50. 2. 52. Restrângeţi pătra-

tele de la numitori şi raţionalizaţi numitorii rapoartelor.
2. Puteri cu exponent raţional (25–30)
7 13
5 3 6 12 18
1. a) 3x–8. 2. a) x12y–10. 3. a) 37 = 3 5 . 4. a) = = = . 5. a) 12
92 13 = 92 12 .
5 10 20 30
9 3
6. a) x ∈ [2, '). 7. a) x ∈ (24, '). 8. a) x ∈ (24, '). 9. a) 28 13− 3 . 10. a) − 311. 11. a) 2 7 ⋅
4 8 3 8 12 101 5 11 5 11 29 7 7
+ + − −
7
43 ⋅8 14 = 2 3 7
7 = 2 21 . 12. a) 9 8 : 8112 = 9 6
8 =9 24 . 13. a) 3 11 5
: 9 =3 11 :
14 7 14 119 3 5 15 7 7
− −
35 = 3 5
11 = 14. a) 3 55 . = 15. a) (5 ) 9
7 16. a) S = {0}. 17. a) S = (–',
5 63. 3 81 ⋅ 5 24 .
7 9
0]. 18. a) x – 5 = 0. 19. a) x – 17 = 0. 20. a) 9x – y. 21. a) 125x – 1. 22. a) 3x + 64.
9 1 1
23. a) − (1 − x) 19 , x < 1. 24. a) 101. 25. a) S = [0; 0,5). 26. a) 9 x + 15 x 2 y 2 + 5 y. 27. a)
5 −1 4
3
135 + a3 40 + 5,1 = 33 5 + 2a3 5 + 5,1. Răspuns: a) a = –1,5. 28. 1 = 1 .
5 +1 5 +1
256 256
5 2
29. (8 y − 7 x)12 | 12 x + 5 | 3 . 30. x – 1. 31. x + 1. 32. a) x ∈ {–1}. 33. a) Aflaţi numerele

7x + 5
întregi x pentru care este număr natural mai mare sau egal cu 2.
x+2
[ ] [ ]
1 1
− −
34. max (5 x − 8) 2 + 8 3 = 0,5 şi max (9 y − 5) 2 + 256 4 = 0,25 etc.
35. Aplicaţi formula sumei termenilor unei progresii cu un număr finit de termeni.
43. a) Rezolvarea grafică conduce la unicitatea soluţiei 4.
Cap. III. Funcţii. Noţiunea de funcţie (36–41)
1. a) Domeniul de definiţie este N \ {0, 1, 2, …, 999}, mulţimea valorilor este {0, 1, 2,
…, 9}. 2. a) Domeniul de definiţie este R, mulţimea valorilor este {0, 1, 2, …, 9}. 3. a)
⎧1 ⎫
R. 4. a) R \ ⎨ ⎬ . 5. a) f nu este definită când se anulează numitorul raportului. R \
⎩7 ⎭
⎧1 1 ⎫
⎨ , ⎬ . 6. a) R. 7. a) R \ {3,25}. 8. a) f nu este definită când se anulează numitorul
⎩3 2 ⎭
⎛ 6⎤ ⎛ 12 ⎞
raportului. R \ {–0,125; 1}. 9. a) ⎜ − ' , ⎥ . 10. a) ⎜ − ' , ⎟ . 11. a) 12 – 7x trebuie să
⎝ 11 ⎦ ⎝ 11 ⎠
⎛ 9⎤
fie un număr natural cel puţin egal cu 2. Răspuns: {…, –1, 0, 1}. 12. a) ⎜ − ' , ⎥ .
⎝ 82 ⎦
⎛ 4 ⎞
13. a) ⎜ − ' , ⎟ . 14. a) R \ {7,5}. 15. a) Defineşte o funcţie. 16. a) Nu defineşte o
⎝ 27 ⎠
funcţie. 17. a) Defineşte o funcţie. 18. a) f este o funcţie nemonotonă.
19. x −5 2 9
f(x) 8 & 14 % 21
20. x −∞ 3 16
f(x) −∞ % −1 % 25
21. x −∞ 18 '
f(x) −∞ % 3 % '
1
22. a) . 23. a) 2 şi 10. 24. a) 2,5. 25. a) 7 − 89 , 7 + 89 . 26. a) Obţinem punctul
6
(0, 24). 27. a) (0, –70). 28. a) f(x) < 0 pe intervalul (–'; –0,25) şi f(x) > 0 pe intervalul
(–0,25; '). 29. a) f(x) > 0 pe intervalul (–', 9) şi f(x) < 0 pe intervalul (–9, '). 30. a)
f(–x) = 8,2x = –f(x). f este o funcţie impară. 31. a) f este o funcţie impară.
32. a) f nu este nici pară, nici impară. 33. a) y = 3x – 11 are panta 3. 34. {1, 2, 4, 8, 6}.
35. {1, 3, 7, 9}. 36. {1, 3, 7, 9}. 37. a) f(x) = (3m – 2)x + 6 este crescătoare pentru 3m –
2 > 0 ⇔ m > 0,(6). 38. a) f(x) = (4m2 – 3m – 1)x + 2 este constantă pentru 4m2 – 3m – 1
= 0 ⇔ m = –0,25 sau m = 1. 39. a) f(1) = 0. 40. a) 23 = 8. 41. a) 32. 42. Se cercetează
cazurile: m = 4k + r, r ∈ {0, 1, 2, 3, 4}. 43. Se cercetează cazurile: m = 4k + r, r ∈ {0,
y
1, 2, 3, 4}. 44. f(–378) = 0, f(–4629) = 7 etc. 45. f nu este o funcţie. O x
2. Funcţii numerice (42–46)
1. a) x 2 4 6
f(x) −2 −2 –2

y
2. a) x 0 2 4
f(x) 0 1 2
O x
3. a) x −∞ 1,5 ∞
f(x) − − − 0 + + +
4. a) x −∞ 2,5 ∞
f(x) + + + 0 − − −
5. a) x −∞ 27,5 ∞
f(x) % 0 %
6. a) x −∞ 15 ∞
f(x) & 0 & y
7. a) x −∞ –4 0 ∞
O x
f(x) % 0 % 1 %
y
8. a)
(
x −1 0 5 ∞ O
x
f(x) (1,2 & 1 & 0 &

( y
x
9. a)
O
x −1 6
f(x) (2 & & & –5] ]
y
10. a) D = R. x −∞ 1 2 3 ∞ O
f(x) 0 & –1 & −∞║∞ & 1 & 0 x
y
11. a) x −∞ 2 3 4 ∞ x
D = R \ {3}. 0 1 % ∞║–∞ % –1 0 O
f(x) % %
y
12. a) x −∞ –4 –3 –2 ∞
D = R \ {–3}. 0 1 ∞║∞ & 1 & 0 O x
f(x) % %
y
13. a) x −∞ 2 3 4 ∞ O x
D = R \ {3}. 0 & –1 & –∞║–∞ % –1 0

f(x) %
y
14. a) x 3 4 7 ∞ x
O
D = [3, '). f(x) 0 % 1 % 2 % ∞
y
15. a) x −∞ –1 2 3
D = (–', 3]. f(x) ∞ & 2 & 1 & 0 O x

y
16. a) x −∞ –1 2 3 4 7 ∞
D = R. ∞& 2 & 1 & 0 % 1 % 2 % ∞
f(x) O x
y
17. a) x −∞ –1 0 1 ∞
f(x) ∞ & 3 & 0 % 3 % ∞ O x
18. a) x −∞ 2 3 4 ∞
f(x) ∞ & 3 & 0 % 3 % ∞ O x
19. a) x −∞ 2 3 4 ∞ O x
f(x) –∞ % –3 % 0 & –3 & –∞

]
y
20. a) x −∞ 2 ∞ O x
f(x) 1 1](–3 –3 (
y
21. a) x −∞ –2 –1 ∞ O x
f(x) −∞ % –2 % –1 –1
y (
22. a) x −∞ 0 3 ∞ ]
f(x) ∞ & 2 & 1](3 3 O x
23. a) f(x + 5) = 3(x + 5) + 1. 24. Procedaţi ca mai sus. Graficul funcţiei este un unghi.
25. a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 10–13. 26. a) Procedaţi ca la rezolvarea
exerciţiului 14–16. 27. a) a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 17–19. 28. a) Proce-
daţi ca la rezolvarea exerciţiului 9. 29. a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 8.
⎧− 1, dacă x ∈ ( − ' , 2)
⎪
31. a) f(x) = sgn (3x − 6) = ⎨ 0, dacă x = 2 etc. 33. a) f(x) = (−2x + 5)⋅sgn (3x −
⎪ 1, dacă x ∈ ( 2, ' )
⎩
⎧2 x − 5, dacă x ∈ (− ' , 3)
⎪
9) = ⎨ 0, dacă x = 3 etc. 34. a) Se află f(x) din sistemul de ecuaţii f(x) + 2f(3
⎪5 − 2 x, dacă x ∈ (2, ' )
⎩
– x) = 3x + 1 şi f(3 – x) + 2f(x) = 3(3 – x) + 1. 35. Domeniul maxim de definiţie în R
este R şi mulţimea valorilor funcţiei f se află examinând f(x) = (x – 4)2 – 13. 36. V. rez.
13
ex. 35. 40. 8x – 11 – 2 + 9x > 0 ⇔ 17x > 13 ⇔ x > . f(x) = max {8x – 11, 2 – 9x} =
17
⎧ ⎛ 13 ⎞
⎪2 − 9 x, dacă x ∈ ⎜ − ' , 17 ⎟
⎪ ⎝ ⎠ etc. 41. V. ex. 40. 43. f(2) = 10 – 3 = 3m – 4 etc.
⎨
⎪8 x − 11, dacă x ∈ ⎡13 , ' ⎞⎟
⎪⎩ ⎢17
⎣ ⎠

44. Procedând ca la ex. 41 obţineţi un sistem în m şi n.
3. Funcţia de gradul II (47–54)
1. a) Graficul lui f intersectează axele de coordonate în (0, 0). 2. a) Im f = E(f) = (–',
0]. f este crescătoare pe (–', 0) şi este descrescătoare pe (0, '). 3. a) Zerourile funcţiei
2 2 ⎛ 2 ⎞ ⎛ 2 ⎞
f sunt − , ⎜−
. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele , 0 ⎟⎟ , ⎜⎜ , 0 ⎟⎟
5 5 ⎜ 5 5
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
şi axa Oy în (0, 2). 4. a) Im f = E(f) = [–9, '). f este descrescătoare pe (–', 0) şi este
crescătoare pe (0, '). 5. a) ) Im f = E(f) = (–'; 0,(6)]. f este crescătoare pe (–', 0) şi
este crescătoare pe (0, '). 6. a) Graficul lui f nu intersectează axa Ox, dar intersectează
axa Oy în (0, 7). 7. a) Im f = E(f) = [5, '). f este descrescătoare pe (–', 0) şi este cres-
cătoare pe (0, '). 8. a) Zerourile funcţiei f sunt –0,8 şi 0. Graficul lui f intersectează
axa Ox în punctele (–0,8; 0), (0, 0) şi axa Oy în (0, 0). 9. a) Zerourile funcţiei f sunt 0 şi
4,5. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (0, 0), (4,5; 0) şi axa Oy în (0, 0).
y
10. a) x −∞ –1 0 1 ∞
f(x) ∞ & 1 & 0 % 1 % '
O x
11. a) x −∞ –1 0 1 ∞ y
O
f(x) −∞ % –2 % 0 & –2 & –' x
2
12. a) Funcţia f are coeficientul lui x un număr pozitiv, deci fmin =
49 49
− . 13. a) Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr negativ, deci fmax = .
20 84
⎛ 4⎤ ⎛ 4⎞
14. a) Im f = E(f) = ⎜ − ' , − ⎥ . f este descrescătoare pe ⎜ − ' , − ⎟ şi este crescătoa-
⎝ 13 ⎦ ⎝ 13 ⎠
⎛ 4 ⎞ ⎛ 32 ⎤
re pe ⎜ − , ' ⎟ . 15. a) Im f = E(f) = ⎜ − ' , − ⎥ . f este crescătoare pe (–'; –1,(3)) şi
⎝ 13 ⎠ ⎝ 3⎦
y
este descrescătoare pe (–1,(3); '). O x
16. a) x −∞ 0 1,5 3 ∞
f(x) ∞ & 0 & –4,5 % 0 % '
y
17. a) x −∞ 0 2 4 ∞
f(x) −∞ % 0 % 8 & 0 & –' O x
∆ 13
18. a) Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr pozitiv, deci fmin = − = − . 19. a)
4a 36
∆ 49
Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr negativ, deci fmax = − = . 20. a) Func-
4a 24
∆ 23
ţia f are coeficientul lui x2 un număr pozitiv, deci fmin = − = . 21. a) Funcţia f are
4a 24
∆ 7
coeficientul lui x2 un număr negativ, deci fmax = − = .
4a 24

y
22. a) x −∞ 3 3,5 4 ∞
f(x) ∞ & 0 & –0,25 % 0 % '
O x
23. a) x −∞ 2 3,5 5 ∞ y
f(x) −∞ % 0 % 12,25 & 0 & –'

O x
24. a) x −∞ 0 0,75 1,5 ∞ y
f(x) ∞ & 2 & 1,75 % 2 % '

O x
25. a) x −∞ 0 0,5 1 ∞
y
f(x) −∞ % –2 % –2,5 & –2 & –'
O
x
⎛ b ∆ ⎞ ⎛ b ∆ ⎞
26. a) V ⎜ − ,− ⎟ = V(3, –5). 27. a) V ⎜ − , − ⎟ = V(1,5; 4,125).
⎝ 2a 4a ⎠ ⎝ 2a 4a ⎠
⎛ b ∆ ⎞ ⎛ 7 11 ⎞ ⎛ b ∆ ⎞
28. a) V ⎜ − ,− ⎟ = V ⎜ , ⎟ . 29. a) V ⎜ − , − ⎟ = V(1, –2).
⎝ 2a 4a ⎠ ⎝ 6 12 ⎠ ⎝ 2a 4a ⎠
30. a) ∆ > 0, 5 − 17 5 + 17
a > 0. x −∞ ∞
4 4
f(x) + + + 0 – – – 0 + + +
31. a) ∆ > 0, − 5 − 17 5 − 17
x −∞ ∞
a < 0. 4 4
f(x) – – – – 0 + + + + 0 – – –
32. a) ∆ < 0, x −∞ ∞
a > 0. f(x) + + + + + + + +
33. a) ∆ < 0, x −∞ ∞
a < 0. f(x) – – – – – – – – – –
34. a) ∆ = 0, x −∞ 1,5 ∞
a > 0. f(x) + + + + 0 + + + +
35. a) ∆ = 0, x −∞ 1,5 ∞
a < 0. f(x) – – – – 0 – – – – –
36. a) ∆ < 0 şi a > 0 implică f(x) = | 5x – 8x + 1 | = 5x2 – 8x + 1.
2
− 3 − 17 − 3 + 17 2
37. a) ∆ > 0, x1 = , x2 = . Prin urmare f(x) = | –2x – 3x + 1 | =
4 4
⎧⎪2 x 2 + 3 x − 1, dacă x ∈ (− ' , x1 ) U ( x2 , ' )
⎨ 38. a) ∆ = 0 implică f(x) = | 9x2 + 12x + 4 | =
⎪⎩− 2 x − 3 x + 1, dacă x ∈ [ x1 , x2 ].
2
9x2 + 12x + 4. 39. a) ∆ < 0, a < 0 implică f(x) = | –3x2 + 2x – 1 | = 3x2 – 2x + 1.

40. a) Deoarece a = 3 > 0, f este pozitivă, dacă 16 – 3m ≤ 0. Rezultă m ∈ [5,(3); ').
41. a) Deoarece a = 4 > 0, f este strict pozitivă, dacă 16 + 4m < 0. Rezultă m ∈ (–', –4).

⎡9 ⎞
42. a) Deoarece a = –4 > 0, f este negativă, dacă 9 – 32m ≤ 0. Rezultă m ∈ ⎢ , ' ⎟ .
⎣ 32 ⎠
43. a) Deoarece a = –3 > 0, f este strict negativă, dacă 16 – 15m < 0. Rezultă m ∈
(1,0(6); '). 44. a) f are semn constant pe R, dacă şi numai dacă ∆ < 0. 36 + 12m < 0 ⇒
m ∈ (–', –3). 45. a) f nu are acelaşi semn pe R, dacă şi numai dacă ∆ > 0. 36 + 44m >
⎛ 9 ⎞
0 ⇒ m ∈ ⎜ − , ' ⎟ . 46. a) Graficul funcţiei f este situat deasupra axei Ox, dacă a > 0
⎝ 11 ⎠
şi ∆ < 0. 16 – 9(m – 3) < 0 ⇒ m ∈ (4,(7); '). 47. a) Graficul funcţiei f este situat sub
axa Ox, dacă a < 0 şi ∆ < 0. 36 – 9(3m – 1) < 0 ⇒ m ∈ (1,(6); '). 48. a) Graficul func-
ţiei f este tangent axei Ox dacă şi numai dacă ∆ = 0. Rezultă 49 + 11(m – 4) = 0 ⇔ m =
–2,2.
49. a) Graficul funcţiei f este secant axei Ox dacă şi numai dacă 49 + 11(m – 5) = 0 ⇔
6
m = . 50. a) Condiţia este satisfăcută dacă şi numai dacă a > 0. 3m – 5 > 0 ⇔ m >
11
1,(6). m ∈ (1,(6); '). 51. a) Condiţia este satisfăcută dacă şi numai dacă a < 0. 5m – 4
< 0 ⇔ m < 0,8. m ∈ (–'; 0,8). 52. a) f(0) = – (6m – 5) ≥ 0 ⇒ m ≤ 0,8(3). Rezultă m ∈
(–'; 0,8(3)]. 53. a) f(0) = – (16m – 9) ≥ 0 ⇒ m ≤ 0,5625. Rezultă m ∈ (–'; 0,5625].
49 ⎛ 49 ⎤ ∆
54. a) a > 0 şi ∆ < 0. 49 + 45m < 0 ⇔ m < − ⇒ m ∈ ⎜ − ' , − ⎥ . 55. a) − <0
45 ⎝ 45 ⎦ 4a
⎛ 81 ⎞ ∆
⇒ – (81 + 42m) < 0 ⇔ 42m > –81 ⇒ m ∈ ⎜ − , ' ⎟ . 56. a) − > 0 ⇒ – (36 –
⎝ 42 ⎠ 4a
∆
50m) > 0 ⇔ 50m > 36 ⇒ m ∈ (0,72; '). 57. a) − < 0 ⇒ 64 – 99m < 0 ⇔ 99m > 64
4a
⎛ 64 ⎞
⇒ m ∈ ⎜ , ' ⎟ . 58. a) y = 4x2 + 3x – 11. 59. a) y = 8(x – 3)2 + 5(x – 3) – 1 ⇒ y = 8x2
⎝ 99 ⎠
– 43x + 56. 60. a) 9x2 + 12x + 1 = 3 sau 9x2 + 12x + 1 = –3 ⇔ 9x2 + 12x – 2 = 0 sau
2
2 ⎛ b ⎞ −∆
9x + 12x + 4 = 0 etc. 61. a) Înlocuiţi în f ( x) = a ⎜ x + ⎟ + . 62. a) ∆ < 0 nu are
⎝ 2a ⎠ 4a
soluţii. Nu există m pentru care f satisface condiţia cerută. 65. ∆ < 0. 67. Fie f(x) = ax2
+ bx + c. Atunci 4a – 2b + c = 0, b = – 4a, b2 – 4ac = 64a etc. 70. y = 6(x – 2)2 + 9(x –
2) – 8 etc. 75. Se intersectează graficul lui f cu dreapta y = 5 şi se aleg valorile lui x
pentru care valorile lui f sunt cel puţin egale cu 5. 76. Se intersectează graficul lui f cu
dreapta y = 3 – x şi se aleg valorile lui x pentru care punctele graficului lui f aparţin
∆
dreptei sau sunt situate deasupra dreptei. 77. 3(m – 1) > 0 şi − > −2 etc.
4a
78. y = 2x2 + 3(m – 1)x + 3m – 1 ⇔ y = 2x2 – 3x – 1+ 3m(x + 1). Pentru x = –1, y nu
depinde de m, deci punctul (–1, 4) este fix. 79. Coordonatele vârfului parabolei sunt x =
0,1(6)(2 – m), y = 0,08(3)(–m2 + 16m + 8). Din prima relaţie m = 2 – 6x. Se înlocuieşte
m în a doua relaţie. 82. Fie f(x) = m. Se obţine 2x2 + 2x = m(x2 + 1) ⇔ (2 – m)x2 + 2x –
m = 0. Mulţimea valorilor lui f este mulţimea soluţiilor inecuaţiei ∆ ≥ 0.

4. Funcţia putere (55–57)
1. a) f(6) < f(5) < f(1) < f(0) < f(–1) < f(–5) < f(–6). 2. a) f(–4) < f(–3) < f(–1) < f(0) <
f(1) < f(3) < f(4). 3. a) f(–x) = –16x3 = –f(x). f este funcţie impară. 4. a) f(–x) = –28x4 =
f(x). f este funcţie pară. 5. a) f(–17) = –56, f(5) = –15, f(–7) = 13 implică f(17) = –56,
f(–5) = –15, f(7) = 13. 6. a) f(–82) = 12, f(10) = –37, f(–11) = –6 implică f(82) = –12,
y
f(–10) = 37, f(11) = 6.
7. a) x −∞ –1 0 1 ∞
O x
f(x) −∞ % –4 % 0 % 4 % – '
y
8. a) x −∞ –1 0 1 ∞ O x
f(x) −∞ % –5 % –3 % –1 % –'
y
9. Procedaţi ca la rezolvarea ex. 7. 10. Procedaţi ca la rezolvarea ex. 8.
11. a) x −∞ –1 0 1 ∞
O x
f(x) −∞ % 4 % 0 % 4 % – '
12. a) Aplicaţi o translaţie. 14. a) Aplicaţi o translaţie. 15. Aplicaţi o simetrie faţă de
Ox. 19. D = [0, '). Graficul funcţiei este o semidreaptă închisă. 20. D = [0,(6); ').
Graficul funcţiei este o semidreaptă închisă. 21. D = R. Graficul este o dreaptă. 22. Se
construiesc în acelaşi sistem de axe ortogonale xOy graficele a două funcţii: o funcţie
de gradul III şi o funcţie de gradul II. Se aleg valorile lui x pentru care este verificată
inecuaţia x3 – 2 > –x2 + 3x.
Cap. IV. Polinoame şi fracţii algebrice. 1. Recapitulare şi completări (62–68)
1. − 3 X 4Y 2 Z 8 are coeficientul –3 şi partea literală X 4Y 2 Z 8 . 2. 3,2 X 9Y are nedetermi-
natele X şi Y. 3. 2 X 4Y 6 Z 24 are gradul: 4 în raport cu X; 6 în raport cu Y; 24 în raport cu
Z; 34 în raport cu toate nedeterminatele. 4. a) –3X 8Z 19. 5. 21X 4 , − 3,7 X 4 , 4,2 X 4 ,
5 11X 4 . 6. a) – 7X 6 + 5X 4 – 2X 3 + 3X + 11. 7. a) 3X 4 + 8X 3 – 7X 4 + 53X 3 + 3 = –4X 4
+ 61X 3 + 3. 9. a) –(15X 4 – 13X 3 – 8X 2 + 3X + 11) = –15X 4 + 13X 3 + 8X 2 – 3X – 11.
8. a) 21X 24Y 39. 10. a) –4X 7Y 3. 11. a) –1024X 145Y 155. 12. a) –15X 12Y 5 + 20X 11Y 5 –
10X10Y 5 + 30Y 5. 13. a) (2X − 9)(3X − 8) = 2X(3X − 8) − 9(3X − 8) = 6X 2 − 16X − 27X
+ 72 = 6X 2 − 43X + 72. 14. a) 81X 2 − 64Y 2. 15. a) 81X 4 − 625Y 4. 16. a) 81X 2 + 144XY
+ 64Y 2. 17. a) 121X 2 − 176XY + 64Y 2. 18. a) 729X 3 + 1944X 2Y + 1728XY 2 + 512Y 2.
19. a) 1331X 3 − 2904X 2Y + 2112XY 2 − 512Y 3. 20. a) 27X 3 + 125Y 3. 21. a) 64X 3 –
125Y 3. 22. a) –5X 7Y 5Z 4 + 2X 7Y 4Z. 23. a) X 3Y 9(3X 3 – 4XY + 5Y 2). 24. a) (4X −
7Y)(2X2 + 5Y 3). 25. a) (2X − 3Y + 7)(7X + 9Y − 3). 26. a) (3X + Y)(3X – Y).
27. a) ( 2 X + 5Y )( 2 X − 5Y ). 28. a) (3X + 7Y + 2)(3X + 7Y – 2). 29. a) (7X + 2Y
+ 3X − 4Y)(7X + 2Y – 3X + 4Y) = (10X − 2Y)(4X + 6Y) = 4(5X − Y)(2X + 3Y).
30. a) (3X 2 + Y 2)(3X 2 – Y 2) = (3 X 2 + Y 2 )( 3 X + Y )( 3 X − Y ). 31. a) 2X 2 + 2 2 X +
1 = ( 2 X + 1) 2 , 2X 2 – 2 2 X + 1 = ( 2 X − 1) 2 . 32. a) (13X + 1)2. 33. a) (9X – 2)2.
34. a) X 2 – 12X + 32 = (X – 4)(X – 8), deoarece are rădăcinile 4 şi 8. 35. a) 4X 2 – 12X
+ 11 este ireductibil deoarece nu are rădăcinii reale (are ∆ < 0). 36. a) X 3 + 15X 2 + 75X
+ 125 = (X + 5)3, X 3 – 15X 2 + 75X – 125 = (X – 5)3. 37. a) (5X + 1)3. 38. a) (5X – 4)3.

39. a) X 3 + 125 = (X + 5)(X 2 – 5X + 25), X 3 – 125 = (X – 5)(X 2 + 5X + 25). 40. 5X 5(1
+ 2 + ... + 401) etc. 41. –2X 1+3+5+...+2005 etc. 42. X 16000 : X 3+6+...+300 etc. 43. a) X 2 + 4Y 4 +
25Z 2 + 4XY + 10XZ + 20YZ. 44. a) X 2048 – 1. 45. a) (2X – 1)(2X + 1)(4X 2 + 1)(16X 4 +
1)(256X 8 + 1) = 2562X 16 – 1. 46. a) X 4 – 1. 47. (X + 2)6 – (X – 1)6 = [(X + 2)3 + (X –
1)3][(X + 2)3 – (X – 1)3] = [(X + 2) + (X – 1)][(X + 2)2 – (X + 2)(X – 1) + (X – 1)2] [(X
+ 2) – (X – 1)][(X + 2)2 + (X + 2)(X – 1) + (X – 1)2] etc. 48. a) (X 4 + X 2 + 1)2 = [(X 2 +
1)2 – X 2]2 etc. 49. (X 6 + X 2 – X 2 + 1)2 = (X 6 + 1)2 etc. 50. a) X 6 + 5X 3 + 6 = (X 3 + 2)(
X 3 + 3) etc. 51. a) 315 are 12 divizori naturali şi suma divizorilor naturali ai numărului
56 este 1 + 2 + 4 + 8 + 7 + 14 + 28 + 56 etc. 55. a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1)(X 12 + X 8
+ X 4 + 1)...(X 768 + X 512 + X 256 + 1) = (X 4 – 1)(X 12 + X 8 + X 4 + 1)...(X 768 + X 512 + X 256
+ 1) etc. 57. 1 + X + X 2 + 2X 3 + etc. 59. a) 1 + X + X 2 + X 3 + ... = (1 + X + X 2)(1 +
X 3 + X 6 + ...). 60. X 9 + 2X 6 + 3X 3 + 1 = (X 3 + 1)3 – X 3 etc.
2. Împărţirea polinoamelor (68–70)
1. a) 28. 2. a) 22. 3. a) 2. 4. a) (X 2 + 4)(X 2 – 4) : (X 2 – 2) = X 2 + 4. 5. a) (4X 2 + 4X +
1) : (2X + 1) = (2X + 1)2 : (2X + 1) = 2X + 1. 6. a) X 4 – 5 = (X 2 – 2)(X 2 + 2) – 1.
7. a) 4X 2 + 4X + 5 = (2X + 1)2 + 1. 8. a) X 6 – 5 = X 6 – 8 + 3 = (X 2 – 2)(X 4 + 2X 2 + 4)
+ 3. 9. a) (2X 2 + 1)3 + 2X + 5 = (2X 2 + 1)(2X 2 + 1)2 + 2X + 5. 10. a) 8X 6 + 12X 4 +
6X 2 + 2X – 5 = 8X 6 + 12X 4 + 6X 2 + 1 + 2X – 6 = (2X 2 + 1)3 + 2X – 6 = (2X 2 + 1)(2X 2
+ 1)2 + 2X – 6. 11. a) (5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6) : (X + 3); 5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6
= 5X 3(X + 3) – 11X 3 – 33X 2 + 26X 2 + 78X – 73X – 219 + 213 = 5X 3(X + 3) – 11X 2(X
+ 3) + 26X(X + 3) – 73(X + 3) + 213. 5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6 = (X + 3)( 5X 3 – 11X 2
+ 26X – 73) + 213. 12. a) 7X 4 – 3X 3 – 11X 2 + 8X – 9 = 7X 3(X – 2) + 11X 3 – 22X 2 +
11X 2 – 22X + 30X – 60 + 51 = 7X 3(X – 2) + 11X 2(X – 2) + 11X(X – 2) + 30(X – 2) +
51 = (X – 2)(7X 3 + 11X 2 + 11X + 30) + 51. 13. a) 27X 6 – 4 = 27X 6 – 8 + 4 = (9X 4 +
6X 2 + 4)(3X – 2) + 4. 14. P(X) = (X – 1)C(X) + R implică P(1) = R = –14. 16. P(X) =
(2X – 1)C(X) + R implică R = P(0,5) = –7.
17. X4 X3 X2 X1 X0
–5 12 –5 –3 4 –2
12 –65 322 –1606 8028
Câtul 12X 3 – 65X 2 + 322X – 1606 şi restul 8028. 19. P(X) = (X – 5)(X + 2)C(X) + (aX
+ b), P(–2) = 8 şi P(5) = –3 implică –2a + b = 8 şi 5a + b = –3 etc. 21. 1 = 1 + X 2 – X
2
– X 4 + X 4 + X 6 – ... = (1 + X 2)(1 – X 2 + X 4 – ...) etc.
3. Divizibilitatea polinoamelor (71–75)
1. a) P(X) = X 2 – 3X – 10 = (X – 5)C(X) + R implică P(5) = R. 2. a) Deoarece P(2) = 0,
P(X) = X 2 – 3X + 2 se divide cu X – 2. 3. a) Înlocuind în P(X) pe X 2 cu –3, se obţine –
3X + 3 + 3X – 3 = 0. Deci P(X) se divide cu X 2 + 3. 4. a) X 2 – 5X este reductibil, de-
oarece are rădăcinile 0 şi 5. 5. a) X 2 + 5X + 4 este reductibil deoarece are rădăcini reale
(∆ = 9 > 0). 6. a) X 2 + 54 este ireductibil, deoarece nu are rădăcini reale. 7. a) X 2 + 5X
+ 7 are ∆ = 25 – 28 < 0, deci este ireductibil. 8. a) X 2 + 6X + m – 2 este reductibil dacă
şi numai dacă are ∆ ≥ 0. 9 – (m – 2) ≥ 0 ⇔ m ≤ 11. m ∈ (–', 11].
9. a) X 2 + 20X + m – 6 este ireductibil dacă şi numai dacă are ∆ ≤ 0. 100 – (m – 6) ≤ 0
⇔ m ≥ 106. m ∈ [106, '). 10. a) X 2 + 4m – 11 este ireductibil dacă şi numai dacă are
∆ ≥ 0. 4m2 + 11 ≥ 0 ⇒ m ∈ R. 11. a) X 3 + 6 este reductibil, deoarece are rădăcina reală
– 3 6 , deci se divide cu X + 3 6 . 12. a) X 5 + 19 este reductibil, deoarece are rădăcina
reală − 5 19 . 13. a) X 2n+1 + 19 este reductibil, deoarece are rădăcina reală − 2 n +1 19 .
14. a) X 4 + 6 este ireductibil, deoarece nu are rădăcini reale. 15. a) f(x) = x2 + 5x – 11

f(0) = –11, adică 0 se află între zerourile lui f. Prin urmare X 4 + 5X 2 – 11 este reducti-
bil, deoarece are rădăcini reale. 16. a) X 6 + 5X 3 – 5 este reductibil, deoarece ecuaţia y2
+ 5y – 5 = 0 are soluţii reale. 17. a) X 8 + 3X 4 – 11 este reductibil, deoarece f(x) = x2 +
3x – 11 f(0) = –11, adică 0 se află între zerourile lui f. Prin urmare X 8 + 3X 4 – 11 are
rădăcini reale. 18. a) X 10 + 18X 5 + m – 9 este reductibil dacă şi numai dacă x2 + 18x +
m – 9 = 0 are ∆ > 0. 81 – m + 9 ≥ 0 ⇔ m ≤ 90, m ∈ (–', 90]. 19. a) X 12 – 18X 6 + m –
10 este ireductibil dacă şi numai dacă x2 – 18x + m – 10 = 0 are ∆ < 0. 81 – m + 10 < 0
⇔ m > 91, m ∈ (90, '). 20. a) Restul împărţirii lui P(X) = 4X 3 – 12X 2 + 8X – 9 la X –
6 este P(6) = 471. 21. a) P(–6) = –815. 22. a) P(–0,5) = 15,375. 23. a) P(1) = 0 ⇒ 8m –
10 = 0 ⇔ m = 1,25. 24. a) 125X 3 + 150X 2Y + 60XY 2 + 8Y 3 = (5X + 2Y)3 şi 125X 3 –
150X 2Y + 60XY 2 – 8Y 3 = (5X – 2Y)3. 25. a) 4X 2 + 9Y 2 + 1 + 12XY + 4X + 6Y = (2X +
3Y + 1)2 şi 4X 2 + 9Y 2 + 1 – 12XY + 4X – 6Y = (2X – 3Y + 1)2. 26. ∆ ≥ 0. 9(m + 3)2 –
20 ≥ 0 ⇔ 9m2 + 54m + 61 ≥ 0 etc. 27. 4(m – 5)2 – 11 ≥ 0 etc. 30. a) X 2 + 4X – 21 = (X
– 3)(X + 7), P(X) = (X – 3)(X + 7)C(X) + aX + b etc. 31. Există numere compuse de
această formă. 32. 0 trebuie să se afle situat între zerourile funcţiei f, f(x) = x2 + 4(m –
5)x + m – 2, adică f(0) < 0 etc. 33. a) Se ţine cont că P(1) = 3 şi P(4) + 4P(4) = 5 ⇒
P(4) = 1 etc. 35. a) Aflaţi m şi n, apoi P(2). 36. a) Fie grad P(X) = n ∈ N*. P(X) = P(X
+ 1) ⇒ P(0) = P(1) = P(2) = ... = P(n) = P(n + 1) = ... ⇒ P(X) – P(0) se divide cu un
polinom de grad mai mare decât n, ceea ce este imposibil. Prin urmare, grad P(X) = 0.
Evident, P(X) = c satisface condiţia din enunţ. 37. a) (X – 1)P(X – 1) = (X – 4)P(X) im-
plică P(1) = 0 = P(2) = P(3). Rezultă P(X) = (X – 1)(X – 2)(X – 3)Q(X). Înlocuind în re-
laţia din enunţ, se obţine Q(X – 1) = Q(X). Conform exerciţiului anterior ultima relaţie
implică Q(X) = c, deci P(X) = c(X – 1)(X – 2)(X – 3). 39. Se adună şi se scade X3 şi se
descompune o diferenţă de cuburi. 40. a) Ţineţi cont că rădăcinile întregi se află printre
divizorii întregi ai termenului liber şi aplicaţi schema lui Horner.
42. a) S = –3m, P = –5, x12 + x22 = S2 – 2P etc.
4. Fracţii algebrice (76–81)
⎧ 2⎫
1. a) R*. 2. a) R \ {2,2}. 3. a) R \ ⎨− 2 , ⎬ . 4. a) Rădăcinile numitorului sunt – 0,6
⎩ 3 3⎭
şi 1. Răspuns: R \ {– 0,6; 1}. 5. a) Numitorul nu are rădăcini reale. Răspuns: R. 6. a) R
\ {0,2}. 7. a) Deoarece x2 –10x + 16 = 0 are soluţiile 2 şi 8, numitorul are rădăcinile
− 2 2 , − 2 , 2 , 2 2 . Răspuns: R \ {−2 2 , − 2 , 2 , 2 2}. 8. a) R \ {−2 3 , 2 3}.
9. a) R \ {− 3 2 , 3 12 }. 10. a) R \ {3 15}. 11. a) R \ {− 3 23}.
3X 2 + X X (3 X + 1) X X ( X + 7) X
12. a) = = . 13. a) = .
9 X − 1 (3 X + 1)(3 X − 1) 3 X − 1
2
( X + 7) 2
X +7
X ( X 2 + 7) X ( X + 7 )( X − 7 ) X + 7
14. a) 2 2
= 2 . 15. a) = .
( X + 7)( X − 2) X − 2 ( X − 7 )2 X− 7
( X − 2)( X − 5) X − 5 ( X − 3)( X − 4) X − 3
16. a) = . 17. a) = .
( X − 2) 2
X − 2 ( X + 8)( X − 4) X + 8
( X + 2)( X + 5) X +5 ( X − 2)( X − 5) X −2
18. a) = . 19. a) = .
( X + 2)( X 2 − 2 X + 4) X 2 − 2 X + 4 ( X − 5)( X 2 + 5 X + 25) X 2 + 5 X + 25
( X − 5) 2 X −5 X 2 + 3X + 9 1
20. a) = . 21. a) = .
2 2
( X − 5)( X + 5 X + 25) X + 5 X + 25 ( X − 3)( X + 3 X + 9) X − 3
2

X 2 − 6 X + 36 1 6 X −2 3 − 2X
22. a) = . 23. a) − 3 . 24. a) = 1. 25. a) .
( X + 6)( X − 6 X + 36) X + 6
2
X X −2 5X − 2
26. a) [X 2, (X – 1)3, X 2 – 1] = X 2(X + 1)(X – 1)3. 27. a) [2X – 3, 2X + 3, (2X + 3)2] =
3(2 X + 1) + 2(2 X − 1) 10 X + 1
(2X – 3)(2X + 3)2. 28. a) = .
4X 2 −1 4X 2 −1
3(9 X 2 + 6 X + 4) + 6 X − 4 27X 2 + 24X + 8 12 X + 8 − 21X + 14
29. a) 3
= 3
. 30. a) =
27X − 8 27X − 8 9X 2 − 4
−9X +22 12X 2 − 30X + 75−14X − 35 12X 2 − 44X + 40 X 2 + 4 X − 21
. 31. a) = . 32. a) .
9X2 −4 8X 3 +125 8X 3 +125 X 2 − X − 72
( X + 8)3 3X − 4 X −1 X −1 (5 X − 1) 24
33. a) . 34. a) ⋅ = . 35. a) .
( X − 6) 2 2 X + 7 3X − 4 2 X + 7 (6 X + 5) 28
( X − 2Y + 3 X − 5Y )( X − 2Y − 3 X + 5Y ) ( 7 X − 4) 2
36. etc. 37. a) etc.
(4 X − 7Y ) 2 ( 7 X − 4) 3
2
3(2 X − 3) + 2 X − 3 − X − 4 + 28 X − 5 1 ⎛ 1⎞
38. a) etc. 40. ⋅ etc. 42. x2 + 2 = ⎜ x + ⎟ − 2
(2 X − 3) 3 2
X + X − 12 X − 4 x ⎝ x⎠
etc. 43. Fracţia este ireductibilă. 46. a) Aduceţi la forma cea mai simplă 3a + 4a2 + 5a3
+ ... + 2004a2002. 46. Se aplică teorema împărţirii polinoamelor şi se obţine n2 + 10 –
2004 2003
6 1 x + 2004 x 2002 + ... + 2004 x + 1
etc. 47. a) ; .
2
n −5 2004
x −1 x −1
2004
1 1 ⎡ 2004 1 2004
1 ⎤
50. ∑ = ⎢∑ −∑ ⎥ . 51. a) Descompuneţi aplicând
i = 0 ( X + i )( X + i + 2) 2 ⎣ i =0 X + i i =0 X + i + 2 ⎦
teorema rădăcinilor întregi şi schema lui Horner.
Cap. V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 1. Ecuaţii (87–92)
1. a) Are soluţia 2. 2. a) 6x − 7 = 8 ⇔ 6x = 7 + 8 ⇔ 6x = 15 ⇔ x = 2,5. 3. a) 3x + 14 =
3 2 3 2 8
0 ⇔ 3x = –14 ⇔ x = –4,(6) ⇒ S = {–4,(6)}. 4. a) x + = 0 ⇔ x = − ⇔ x = −
4 5 4 5 15
⎧ 8⎫
⇒ S = ⎨− ⎬ . 5. a) 4x − 7 = −15 ⇔ 4x = 7 – 15 ⇔ 4x = –8 ⇔ x = –2 ⇒ S = {–2}. 6.
⎩ 15 ⎭
a) 4 x − 3 3 = 7 3 ⇔ 4 x = 10 3 ⇔ x = 2,5 3 ⇒ S = {2,5 3}.
7. a) 8z + 9 = 3z − 6 ⇔ 8z – 3z = –9 − 6 ⇔ 5z = –15 ⇔ z = –3 ⇒ S = {–3}. 8. a) 4(2t +
5) = 9t − 23 ⇔ 8t + 20 = 9t − 23 ⇔ –t = –43 ⇔ t = 43 ⇒ S = {43}. 9. a) 8(7z −9) =
9(8z − 5) ⇔ 56z – 72 = 72z − 45 ⇔ –16z = 27 ⇔ z = –1,6875 ⇒ S = {–1,6875}.
2 2 2 2 4
10. a) x − 6 = x − 7 ⇔ x − x = 6 − 7 ⇔ x = −1 ⇔ x = –3,75 ⇒ S = {–3,75}.
5 3 5 3 15
7 x 12 36 ⎧ 36 ⎫ 5
11. a) = ⇔x= ⇒ S = ⎨ ⎬ . 12. a) 3 5 x = −5 ⇔ x = − 3 ⇔ x = − 3 25 ⇒
3 5 35 35
⎩ ⎭ 5
⎧ 36 ⎫
S = ⎨ ⎬ . 13. a) Fie x raţia progresiei aritmetice. 2 + 2 + x + 2 + 2x + 2 + 3x + 2 + 4x
⎩ 35 ⎭

= 72 ⇔10x + 10 = 72 ⇔ 10x = 62 ⇔ x = 6,2 ⇒ S = {6,2}. 14. a) | 3x – 7 | = 9 ⇔ 3x – 7
= 9 sau 3x – 7 = –9 ⇔ 3x = 16 sau 3x = –2 ⇔ x = 5,(3) sau x = – 0,(6) ⇒ S = {– 0,(6);
5,(3)}. 15. a) 8(x + 7) + 6 = 5(x − 2) + 11 ⇔ 8x + 56 + 6 = 5x – 14 + 11 ⇔ 8x – 5x = –
5 x 1 − 3x
65 ⇔ x = –21,(6) ⇒ S = {–21,(6)}. 16. a) = ⇔ 65 x = 19 − 57 x ⇔ 122 x = 19
19 13
19 ⎧ 19 ⎫ 2 2 2 2 2
⇔ x= ⇒ S =⎨ ⎬ . 17. a) (3x – 2) + (5x + 1) = (3x + 5) + (5x – 2) ⇔ 9x –
122 ⎩122 ⎭
12x + 4 + 25x2 + 10x + 1 = 9x2 + 30x + 25 + 25x2 – 20x + 4 ⇔ –12x + 1 = 25 ⇔ –12x
= 24 ⇔ x = –2 ⇒ S = {–2}. 18. a) (20x – 1)2 + (21x + 2)2 = (29x + 1)2 ⇔ 400x2 – 40x +
1 + 441x2 + 84x + 4 = 841x2 + 58x + 1 ⇔ – 40x + 84x + 4 = 58x ⇔ –14x = – 4 ⇔ 7x =
⎧2⎫
2 ⇒ S = ⎨ ⎬ . 19. a) (4x − 3)(5x + 4) = (2x + 7)(10x − 8) + 11 ⇔ 20x2 – 15x + 16x –
⎩7 ⎭
2
12 = 20x – 16x + 70x – 56 ⇔ –15x + 16x + 16x – 70x = –56 + 12 ⇔ –53x = –44 ⇔
53x = 44 ⇒ S = ⎧⎨ ⎫⎬ . 20. a) | 2x + 3 | + | 3y − 8 | + | 5z − 14| = 0 ⇔ 2x + 3 = 0, 3y − 8 =
44
⎩ 53 ⎭
5 2
0, 5z − 14 = 0 ⇔ x = –1,5, y = 2,(6), z = 2,8. 21. a) x ≠ 0,(3), x ≠ –1,5. =
3x − 1 2 x + 3
⇔ 10x + 15 = 6x – 2 ⇔ 4x = –17 ⇔ x = –4,25 ⇒ S = {–4,25}.
22. a) –10 + 11 = –15 + a ⇔ a = 16. 23. a) 3X 3 – 6X 2 + 5X – 7m se divide cu X + 3 ⇔
150 ⎧150 ⎫
–81 – 54 – 15 – 7m = 0 ⇔ 7m = 150 ⇔ m = ⇒ S =⎨ ⎬ . 24. a) –216 – 18 –
7 ⎩ 7 ⎭
229
27m – 12 = –17 ⇔ 216 + 18 + 27m + 12 = 17 ⇔ 27m = –229 ⇔ m = − ⇒
27
⎧ 229 ⎫ . 25. a) Se ţine cont că 6 = (–1)(–6) = (–6)(–1) = (–2)(–3) = (–3)(–2) = 1⋅6
S = ⎨− ⎬
⎩ 27 ⎭
= 6⋅1 etc. 28. Fie x numărul căutat. x + 24 + x + 32 + x + 41 = x + 8 etc. 29. Fie x
intervalul de timp în care trebuia parcursă distanţa. 90(x – 3) = 60(x + 2) etc.
32. a) 6 x 2 − 4 6 x + 13 + 2 y 2 − 8 2 y + 20 = 5 ⇔ ( 6 x − 2) 2 + 9 +
⎧ 14 ⎫
( 2 y − 4) 2 + 4 = 5 etc. 35. a) 1) Dacă a = 0, S = ∅. 2) Dacă a ≠ 0, S = ⎨ ⎬ .
⎩ 3a ⎭
37. –2m – 1 = 7 şi 3n – 3 = 2 etc. 38. a) x = 3 5 − 6 ⇒ x3 = 5 − 2 etc. 39. a) 4ax −
17 = 3x + 14 ⇔ (4a – 3)x = 41 etc. 40. –8. 41. –5. 42. Fie x raţia progresiei. 2(1 + x +
x2) = 42 etc. 43. a) 72 de salturi.
2. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută (93–97)
1. a) −3x + 8 = 0. 2. a) 3x2 – 11x – 12 = 0. 3. a) x2 − 18 = 0 are S = {−3 2 , 3 2}.
4. a) 4X 2 – 12 are rădăcinile − 3 , 3. 5. a) 6X 2 + 58 nu are rădăcini reale. 6. a) (x –
3)2 − 7 = 0 ⇔ | x – 3 | = 7 ⇔ x – 3 = 7 sau x – 3 = –7 ⇔ x = 10 sau x = –4 ⇒ S = {–4,
10}. 7. a) 7x2 − 8x = 0 are S = ⎧⎨0, 8 ⎫⎬ . 8. a) 12x2 = 0 are S = {0}. 9. a) 4X 2 + 12X + 9 =
⎩ 7⎭

(2X + 3)2 are rădăcinile – 0,75. 10. a) 16x2 – 24x + 9 = 0 are S = {0,75}. 11. a) x2 + 4x +
− 3 − 10
1 = 0 are S = {−2 − 3 , − 2 + 3} . 12. a) 4X 2 + 12X – 1 are rădăcinile şi
2
− 3 + 10
. 13. a) x2 + 4x + 5 = 0 are S = ∅. 14. a) 45 + 36 + m = 0 ⇔ m = –81.
2
15. a) 121 – 8m < 0 ⇔ m > 15,125 ⇒ m ∈ (15,125; '). 16. a) 9 – 24m = 0 ⇔ m =
0,375. 17. a) 81 – 56m > 0 etc. 18. a) 36 – 99m < 0 etc. 19. a) Fie y = x2. y2 – 8y + 12 =
0 are soluţiile 2 şi 6. x4 − 8x2 + 12 = 0 are S = {− 6 , − 2 , 2 , 6}. 20. a) Fie y = x3.
y2 – 13y + 30 = 0 are soluţiile 3 şi 10. x6 − 13x3 + 30 = 0 are S = {3 3 , 3 10}. 21. a) Fie
y = x3. y2 – 30y – 64 = 0 are soluţiile 32 şi –2. x6 − 30x3 − 64 = 0 are S = {− 3 2 , 3 32 }.
22. c2 = am = a(a – n) sau c2 = a2 – an şi b2 = an = a(a – m) sau c2 = a2 – am.
a b c m n h
12 4 6 4 3 4 8 4 2
b c
23. a) X 2 + 11X + 28 are S = − = –11, P = = 28. 24. a) x2 − 21x + 5 = 0 are
a a
b c
S =− = 21, P = = 5. 25. a) Numerele căutate sunt soluţiile ecuaţiei x2 – Sx + P =
a a
0. x2 – 12x + 27 = 0 are soluţiile 3 şi 9. 26. a) Polinomul cu coeficientul dominant 1
P(X) = X 2 – SX + P. P(X) = X 2 – 13X + 85. Condiţia cerută este satisfăcută de toate
polinoamele cX 2 – 13cX + 85c, c o constantă. 27. a) X 2 + 5mX + 15 este 11; 121 +
136 x2 7x
55m + 15 = 0 ⇔ m = − . 28. a) = ⇔ x2 = 7x, x ≠ 7 ⇔ x(x – 7) = 0, x ≠
55 x−7 x−7
x 2 + 16 10 x
7 ⇒ S = {0}. 29. a) = ⇔ x2 + 16 = 10x, x ≠ 8 ⇔ x2 – 10x + 16 = 0, x ≠ 8
x −8 x −8
x−7 x−9
⇒ S = {2}. 30. a) = ⇔ x2 + 16 = 10x, x ≠ 4, x ≠ 5 ⇔ x2 + 12x + 35 = x2 +
x−4 x−5
13x + 36, x ≠ 4, x ≠ 5 ⇔ 12x + 35 = 13x + 36, x ≠ 4, x ≠ 5 ⇒ S = {–1}. 30. a) X 2 + 11X
+ 28 are rădăcinile –7 şi – 4, X 2 + 11X + 28 = (X + 7)( X + 4).
X 2 − 15 X + 50 ( X − 5)( X − 10) X − 10
31. a) = = . 32. m se află din condiţiile: ∆ > 0 şi
X 2 − 7 X + 60 ( X − 5)( X + 12) X + 12
S = 0 etc. 33. Fie y = | x | ≥ 0. Rezolvaţi în R+ ecuaţia y2 − 13y + 42 = 0 etc.
1 1 x1 + x2
34. a) + = etc. 35. Se ţine cont că x12 + 3( m − 2) x1 + 2m = 0 şi
x1 x2 x1 x2
x22 + 3(m − 2) x2 + 2m = 0 ⇒ ( x12 + x22 ) + 3(m − 2)( x1 + x2 ) + 4m = 0 ⇒ ( x13 + x23 ) + 3(m
– 2) ( x12 + x22 ) + 2m( x1 + x2 ) = 0 ⇒ ( x14 + x24 ) + 3(m − 2)( x13 + x23 ) + 2m( x12 + x22 ) = 0 etc.
36. Ecuaţia ataşată lui P(X) este x2 + 5(m – 3)x + 4m = 0. Ecuaţia ataşată noului
1
polinom se obţine înlocuind x cu în ecuaţia anterioară. Rezultă 1 + 5(m – 3)x + 4mx2
x

= 0 etc. 41. Dimensiunile dreptunghiului sunt x şi p – x. Aria dreptunghiului este o
funcţie de gradul II ce are valoare maximă etc.
3. Ecuaţii raţionale (98–100)
4 9 2
1. a) − = 7 ⇔ –5 = 7x – 7, x ≠ 1 ⇒ 7x = 2. Ecuaţia iniţială are soluţia .
x −1 x −1 7
4 9 4 9
2. a) − =0 ⇔ = ⇔ 4x – 8 = 9x – 9, x ≠ 1, x ≠ 2 ⇒ 5x = 1.
x −1 x − 2 x −1 x − 2
x 9 x −9
Ecuaţia iniţială are soluţia 0,2. 3. a) − =0 ⇔ = 0 ⇒ S = ∅.
x −9 x −9 x −9
x 72
4. a) − 8 = 0 ⇔ x – 8x + 72 = 0, x ≠ 9 ⇒ 7x = 72. Ecuaţia dată are soluţia .
x−9 7
2 1 2 1
5. a) − =0 ⇔ = ⇔ 2x = x – 9, x ≠ 0, x ≠ 9 ⇔ x = –9, x ≠ 0, x ≠ 9.
x−9 x x−9 x
2 x−4
Ecuaţia iniţială are soluţia –9. 6. a) = ⇔ 2x + 10 = x2 – 12x + 32, x ≠ –5, x
x −8 x +5
≠ 8 ⇔ x2 – 14x + 22 = 0, x ≠ –5, x ≠ 8. Ecuaţia dată are S = {7 − 37 , 7 + 37 }.
8 1 8 1 8 x +1
7. a) − =1 ⇔ =1+ ⇔ = ⇔ 8x = x2 – 7x – 8, x ≠ 0, x ≠ 8 ⇒
x −8 x x −8 x x −8 x
⎧15 − 255 15 + 255 ⎫
x2 – 15x – 8 = 0, x ≠ 0, x ≠ 8. Ecuaţia dată are S = ⎨ , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭
8 x 8− x x − 9 x +1
8. a) − =0 ⇔ = 0 ⇒ S = ∅. 9. a) = ⇔ x2 – 81 = x2 – 7x –
x −8 x −8 x −8 x −8 x +9
⎧ 73 ⎫ x−7 x+5
8, x ≠ 8, x ≠ –9 ⇒ 7x = 73. Ecuaţia dată are S = ⎨ ⎬ . 10. a) − =0 ⇔
⎩7⎭ x −8 x −6
x−7 x+5
= ⇔ x2 – 13x + 42 = x2 – 3x – 40, x ≠ 8, x ≠ 6 ⇒ 10x = 82. Ecuaţia dată are
x −8 x −6
x+9 x+8
S = {8,2}. 11. a) = ⇔ x2 + 18x + 81 = x2 – 64, x ≠ 8, x ≠ –9 ⇒ 18x = –145.
x −8 x +9
2x + 5 x + 9
Ecuaţia dată are S = {–8,0(5)}. 12. a) = ⇔ 4x2 + 20x + 25 = x2 – 81, x ≠
x − 9 2x + 5
9, x ≠ –2,5 ⇔ 3x2 + 20x + 106 = 0, x ≠ 9, x ≠ –2,5 ⇒ Ecuaţia dată nu are soluţii.
x − 2 12 x−2 12 x − 2 x + 20
13. a) − =1 ⇔ = +1 ⇔ = ⇔ x2 + 6x – 16 = x2 +
x −9 x +8 x −9 x +8 x−9 x+8
11x – 180, x ≠ 9, x ≠ –8 ⇔ 5x = 164, x ≠ 9, x ≠ –8. Ecuaţia dată are S = {32,8}.
x −8 6 x −8 6 x − 8 3x + 30
14. a) − =3 ⇔ = 3+ ⇔ = ⇔ x2 – 64 = 3x2 + 3x,
x −9 x +8 x−9 x+8 x −9 x +8
x ≠ 9, x ≠ –8 ⇔ 3x = –64, x ≠ 9, x ≠ –8. Ecuaţia dată are S = {–21,(3)}.
x −8 6 3 x 2 − x − 56 − 6 x + 42 3
15. a) − = 2 ⇔ = 2 ⇔ x2 – 7x – 14 = 3,
x − 7 x + 7 x − 49 x 2 − 49 x − 49

⎧ 7 − 117 7 + 117 ⎫
x ≠ –7, x ≠ 7 ⇔ x2 – 7x – 17 = 0, x ≠ –7, x ≠ 7. S = ⎨ , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭
1 2 1
16. a) − = ⇔ x2 + 7x + 49 – 2x + 14 = 1, x ≠ 7 etc. 17. a) y
x − 7 x 2 + 7 x + 49 x 3 − 343
1
= , y2 – 3y + 2 = 0 are soluţiile 1 şi 2. Rezultă x – 1 = 1 sau x – 1 = 0,5 etc.
x −1
x +1 1 1
18. y = etc. 20. y = x + ⇒ x 2 + 2 = y 2 − 2. Se obţine ecuaţia y2 + 2y – 6 = 0
x−2 x x
1 1
etc. 21. y = x − ⇒ x 2 + 2 = y 2 + 2. Se obţine ecuaţia y2 – 5y – 14 = 0 etc.
x x
4. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii (102–109)
⎧x = 4 ⎧x = 4 ⎧x = 4 ⎧x = 2 y
1. a) ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇒ S = {(4, 5)}. 2. a) ⎨ ⇔
⎩3 x − 2 y = 2 ⎩12 − 2 y = 2 ⎩y = 5 ⎩2 x − 3 y = 12
⎧x = 2 y ⎧ x = 24 ⎧x = 5 y ⎧x = 5 y
⎨ ⇔⎨ ⇒ S = {(24, 12)}. 3. a) ⎨ 2 ⇔ ⎨ ⇔
⎩4 y − 3 y = 12 ⎩ y = 12
2
⎩ x − 24 y = 1 ⎩25 y − 24 y = 1
⎡ ⎧ x = −0,2
⎧x = 5 y ⎢⎨
⎪ ⎢ ⎩ y = −0,04 ⇒ S = {(–0,2; –0,04), (5, 1)}. 4. a) ⎧2 x − 5 y = 7 ⇔
⎨⎡ y = −0,04 ⇔ ⎢ ⎨
⎪⎢ y = 1 ⎢⎨
⎧x = 5 ⎩3 x + 5 y = 13
⎩⎣
⎢⎣ ⎩ y = 1
⎧5 x = 20 ⎧x = 4 ⎧x = 4
⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = {(4; 0,2)}. 5. a) Soluţiile sistemu-
⎩3 x + 5 y = 13 ⎩12 + 5 y = 13 ⎩ y = 0,2
lui sunt soluţiile ecuaţiei t2 – 7t + 12 = 0. Ecuaţia are soluţiile 3 şi 4. S = {(3, 4), (4, 3)}.
⎧S − 3P = −13 ⎧S = 5
6. a) x + y = S şi xy = P implică ⎨ ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt
⎩3P = 18 ⎩ P = 6.
soluţiile ecuaţiei t2 – 5t + 6 = 0. Ecuaţia are soluţiile 2 şi 3. S = {(2, 3), (3, 2)}. 7. a) x +
⎧2 S − P = 1 ⎧S = 8
y = S şi xy = P implică ⎨ ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt soluţiile ecu-
⎩3S = 24 ⎩ P = 15.
aţiei t2 – 8t + 15 = 0. Ecuaţia are soluţiile 3 şi 5. S = {(3, 5), (5, 3)}. 8. a) x + y = S şi xy
⎧S 2 − 2 P = 13 ⎧S = 5
= P implică x2 + y2 = S2 – 2P. ⎨ ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt
⎩2S = 10 ⎩ P = 6.
soluţiile ecuaţiei t2 – 5t + 6 = 0. Ecuaţia are soluţiile 2 şi 3. S = {(2, 3), (3, 2)}.
⎧ x 2 + y 2 = 41 ⎧S 2 − 2 P = 41
9. a) ⎨ x + y = S şi xy = P implică x2 + y2 = S2 – 2P. ⎨ ⇔
⎩9 xy = 180; ⎩9 P = 180
⎧S 2 = 81 ⎧| S | = 9
⎨ ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt soluţiile ecuaţiei t2 – 9t + 20 = 0 sau
⎩ P = 20 ⎩ P = 20

ale ecuaţiei t2 + 9t + 20 = 0. Prima ecuaţie are soluţiile 4 şi 5; a doua ecuaţie are
soluţiile –4, –5. S = {(–5, –4), (–4, –5), (4, 5), (5, 4)}.
⎧⎪8t 2 y 3 − ty 3 = 12 y 3 (8t 2 − t ) 3
10. a) Aplicăm substituţia x = ty. Rezultă ⎨ 3 ⇒ 3
= ⇒ 56t2
⎪⎩3ty + 2 y = 28
3 y (3t + 2) 7
3 ⎧ x = 0,5 y
– 7t = 9t + 6 ⇔ 56t2 – 16t – 6 = 0 cu soluţiile 0,5 şi − . ⎨ sau
14 ⎩1,5 y 3 + 2 y 3 = 28
⎧ 3 ⎧ 3
⎪⎪ x = − 14 y ⎧x = 1 ⎪x = −
49 ⎧⎪8t 2 y4 − 3ty4 =11
⎨ ⇔ ⎨ sau ⎨ 7 11. a) x = ty. Atunci ⎨ 4
⎪− 9 y 3 + 2 y 3 = 28 ⎩y = 2 ⎪ y = 23 49 . ⎪⎩3ty + 5y4 = 2
⎪⎩ 14 ⎩
y 4 (8t 2 − 3t ) 11
⇒ 4
= ⇒ 16t2 – 6t = 33t + 55 ⇔ 16t2 – 39t – 55 = 0 cu soluţiile –1 şi
y (3t + 5) 2
⎧⎡ 55 32
⎪⎢ x = 4
⎪⎢ 16 245
⎧ 55 ⎧x = 1 ⎪⎢ 55 32
55 ⎧ x = − y ⎪⎪ x = 16 y ⎪ ⎪⎢ x = − 4
16 245 12. a) t =
. ⎨ sau ⎨ ⇔ ⎨⎡ y = 1 sau ⎪⎨⎣
16 ⎩− 3 y 4 + 5 y 4 = 2 ⎪ 245 ⎪⎢ y = −1
4
y =2 ⎪⎡ y = 4 32
⎪⎩ 16 ⎩⎣ ⎪⎢ 245
⎪⎢
⎪⎢ 32
⎪⎢⎣ y = − 245 .
4
⎩
1 ⎧8t + 3 y = 11 ⎧16t + 6 y = 22 ⎧t = 1 ⎧x = 1
implică ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ ⎨ ⇒ S = {(1, 1)}.
x ⎩6t − 2 y = 4 ⎩18t − 6 y = 12 ⎩y =1 ⎩y =1
1 1 ⎧4u − 3v = −1 ⎧20u − 15v = −5 ⎧u = 0,5
13. a) u = , v = ⇒ ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = {(2,
x y ⎩6u + 5v = 8 ⎩18u + 15v = 24 ⎩v = 1
1 1 ⎧15u − 12v = 2
1)}. 14. a) x ≠ 2, y ≠ –3. u = , v= ⇒ ⎨ ⇔
x−2 y+3 ⎩9u + 8v = 5
⎧ 1
⎧30u − 24v = 4 ⎪u = x 1
⎨ ⇔ ⎪⎨ 3 ⇒ S = {(3, 4)}. 15. a) x ≠ 0, y ≠ 0. t = . t + = 2 ⇒ t2 –
⎩27u + 24v = 15 ⎪ 1
v=
y t
⎩⎪ 4
⎧x = y ⎧x = y
2t + 1 = 0 ⇒ t = 1. ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = {(2, 2)}. 16. a) x2 + 5x – 3 = 0 ⇔
⎩5y = 10 ⎩ y = 2
⎡ − 5 − 37 ⎡x = 0
⎢x = ⎡ x2 + 7 x = 0 ⎢ x = −7
⎢ 2 17. a) (x2 + 7x)(x2 – 6) = 0 ⇔ ⎢ 2 ⇔ ⎢
⎢ − 5 + 37 ⎣⎢ x − 6 = 0 ⎢x = − 6
⎢⎣ x = 2
. ⎢
⎣⎢ x = 6 .

⎡ 7
⎡ x = −1
⎢x = 2 ⎢x = 5
⎡2 x − 7 = 0 ⎢ ⎡x − 4x − 5 = 0
2
18. a) ⎢ 2 ⇔ ⎢x = 1 19. a) ⎢ 2 ⇔ ⎢
⎣3x − 2 x − 1 = 0 ⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0 ⎢ x = −1
⎢ 1 ⎢
⎢x = − . ⎣ x = 0, (3).
⎣ 3
⎡ x = −1 ⎡ 2 ⎡3 − 2 x = 2
⎡ x2 − 4x − 5 = 0 ⎢ =1
20. a) ⎢ 2 ⇔ ⎢x = 5 ⎢
21. a) x ≠ 1,5. 3 − 2 x ⇔ ⎢⎢ x = 1
⎢
⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0 ⎢⎣ x = 0, (3). 2
⎢⎣3 x − 2 x − 1 = 0 ⎢⎣ x = −0, (3)
⎡ x = 1,5 ⎡ 2 1
⎢ ⎢ + 2 =0
⇔ ⎢x = 1 ⇒ S = {–0,(3); 1; 1,5}. 22. a) x ≠ –3, x ≠ 3. 3 − x x − 9 ⇔
⎢ 2
⎢⎣ x = −0, (3) ⎢⎣11x − 5 x − 34 = 0
⎡ 2 1
⎢ x − 3 = x2 − 9 ⎡ x = −2,5
⎢ ⎢
⎢ x = 2 ⇔ ⎢ x = − 17 ⇒ S = ⎧⎨− 2,5; − 17 ; 2⎫⎬ . 23. a) x ≠ –4, x ≠ 4.
⎢ ⎢ 11 ⎩ 11 ⎭
17 ⎢
⎢x = − ⎣x = 2
⎣ 11
⎡ 5 1 ⎡13 − 2 x 1 ⎡ 2 x 2 − 5 x + 52 = 0
⎢ −2= 2 ⎢ = 2
⎡ 5 1 x−4 x − 16 x − 4 x − 16 ⎢
⎢ x − 4 − x 2 − 16 = 2 ⇔ ⎢ x = 0,5 ⎢
⇔ ⎢ x = 0,5 ⇔ ⎢x = −
7
⎢ 2 ⎢ ⎢
⎢ ⎢ 22
⎣⎢11x − 4 x − 7 = 0 ⎢x = −
7
⎢x = −
7 ⎢ x = 0,5
⎢⎣
⎣ 22 ⎣ 22
⎡x = 4
⎢ x = 6,5
⎢ ⎡2 x − 3 = −5 ⎡ x = −1
⇔ ⎢ 7 24. a) | 2x – 3 | = 5 ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇒ S = {–1, 4}.
⎢x = − ⎣2 x − 3 = 5 ⎣x = 4
⎢ 22
⎢⎣ x = 0,5.
⎡ 4 1
− =2 4 1 4 x+7 x 2 − 3 x − 62
25. a) ⎢ x − 6 x + 5 ⇔ = +2 ⇔ = ⇔ =0
⎢ 2 x−6 x+5 x−6 x+5 ( x − 6)( x + 5)
⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0
⎡ 5 1
⎢x−5 = x+6 +3
⎢
⎧ 3 − 257 3 + 257 ⎫
⎡ 5
−
1
=3 ⎢x = 0
⇒S= ⎨ ⎢ ⇔ ⎢
, ⎬ . 26. a) ⎢ x − 5 x + 6 5 − 13
⎩ 2 2 ⎭ 2 2 ⎢x =
⎢⎣( x − 4 x)( x − 5 x + 3) = 0 ⎢ 2
⎢ 5 + 13
⎢x =
⎣ 2

⎡ 5− 5
⎡ 5 3 x + 19 ⎢ x=
⎢x−5 = x+6 ⎢ 2
⎢ ⎢ 5+ 5
⎢x = 0 ⎡ x 2
− 5 x = 5 ⎢x = 2
⇔ ⎢ 5 − 13 etc. 27. a) | x2 – 5x | = 5 ⇔ ⎢ 2 ⇔ ⎢
⎢x = ⎢ x − 5 x = −5
⎣ ⎢ 5−3 5
⎢ 2 ⎢x = 2
⎢ 5 + 13 ⎢
⎢x = ⎢ 5+3 5
⎣ 2 ⎢⎣ x = 2
.
⎧ 2
⎧1 + 3mx + n − 2 = 3 ⎧3m + n = 4 ⎧3m + n = 4 ⎪− + n = 4
29. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎪⎨ 3 ⇔
⎩4 − 6mx + n − 2 = 8 ⎩− 6 m + n = 6 ⎩9m = −2 ⎪m = − 2
⎪⎩ 3
⎧ 2
⎪⎪n = 4 3 ⎧5 − 6 + 5m − 2n = 11
⎨ 30. a) Suma coeficienţilor este P(1). ⎨ ⇔
⎪m = − 2 . ⎩5 − 6 − 5m − 2n = 18
⎪⎩ 3
⎧5 m − 2 n = 12 ⎧5m − 2n = 12 ⎧n = −15,5 ⎧n = −15,5
⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ etc. 31. a) Re-
⎩− 5m − 2n = 19 ⎩− 5m − 2n = 19 ⎩− 5m + 31 = 19 ⎩5m = 2
⎧40 − 8 + 10m − n + 2 = 0 ⎧10m − n = −34
zolvaţi sistemul ⎨ ⇔ ⎨ etc. 32. a) Se rezolvă sis-
⎩− 5 − 2 − 5m − n + 2 = 0 ⎩− 5m − n = 5
⎧x + y = 5 ⎧x + y + z = 7
⎧x + y = 7 ⎪ ⎪
temul simetric ⎨ 33. a) Se adună ecuaţiile! ⎨ x + z = 3 ⇔ ⎨ x + z = 3 ⇔
⎩ xy = 36 . ⎪y + z = 6 ⎪y + z = 6
⎩ ⎩
⎧x = 1
⎪ 1 1 1
⎨ y = 4 b) După substituţiile u = , v = , t = se continuă ca la punctul a).
⎪ z = 2. x y z
⎩
⎧8x + 3 y ⎧8 3 ⎧ xy 1 ⎧ 9 x + 16 y
⎪ xy = 3 ⎪y + x =3 ⎪ 9 x + 16 y = 7 ⎪ xy =7
⎪ ⎪ ⎪ ⎪
34. ⎨ ⇔ ⎨ etc. 35. ⎨ ⇒ ⎨ etc.
⎪ 4x + 9 y = 4 ⎪4 + 9 = 4 ⎪ xy =
1 ⎪ 3x − 20 y = 4
⎪⎩ xy ⎪⎩ y x ⎪⎩ 3 x − 20 y 4 ⎪⎩ xy
1 1 ⎧u + v = 7
36. Fie = u , = v. Rezultă sistemul simetric ⎨ 2 2
etc. 37. Sistemul este
x y ⎩u + v = 29
simetric omogen. Fie x + y = S şi xy = P etc.
⎧⎪ x + y + 2 xy = 7 ⎧⎪ x + y = 7
38. x ∈ R+, y ∈ R+. ⎨ ⇔ ⎨ etc.
⎪⎩ x − y = 3 ⎪⎩ x − y = 3

⎧ xy = 12 ⎧ x 2 y 2 z 2 = 3600
⎪ ⎧ x − y = −2
39. a) ⎨ xz = 15 ⇒ ⎪⎨ xz = 15 etc. 40. Rezolvaţi sistemul ⎨ 2 2
42. Un
⎪ yz = 20 ⎪ yz = 20 ⎩ x + y = 74.
⎩ ⎩
robinet umple bazinul în x minute, iar al doilea – în y minute. Rezolvaţi sistemul
⎧ 30 45
⎪ x + y =1 xy 6 x+ y 5 1 1 5
⎪ 43. Se ţine cont că = ⇒ = ⇒ + = etc. 46. Siste-
⎨ x+ y 5 xy 6 y x 6
⎪ 20 + 70 = 1.
⎩⎪ x y
mul este simetric. 47. Înlocuind x cu 1 – x, 1 – x se înlocuieşte cu x şi se obţine f(1 – x)
+ 3f(x) = 5(1 – x)2 + 2(1 – x) etc. f(x) se află eliminând f(1 – x) din relaţia iniţială şi cea
obţinută anterior. 48. Se înlocuieşte X cu 2 – X, de unde 2 – X se înlocuieşte cu X. Se
b b 2 − 4ac 2
continuă ca la ex. 47. 49. − = 2,5 ⇒ b = –5a; − = −0,25 ⇒ b – 4ac = a; c
2a 4a
= 6 etc. 50. Fie x2 – 3x – 2 = t2. Atunci x2 – 3x = t2 + 2 etc.
Cap VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii (114–122)
1. a) (–', 13). 2. a) [–2,8; '). 3. a) S = [–4,7; 4,7]. 4. a) S = (–'; 8,4] ∪ [8,4; ').
5. a) S = (–'; 2,(3)). 6. a) –8x < 5 ⇔ x > – 0,625 ⇒ S = (– 0,625; '). 7. a) 4x − 7 < 0
⇔ 4x < 7 ⇔ x < 1,75 ⇒ S = (–'; 1,75). 8. a) –5x + 13 < 0 ⇔ 5x > 13 ⇔ x > 2,6 ⇒ S =
(2,6; '). 9. a) 4x − 3 < 14 ⇔ 4x < 17 ⇔ x < 4,25 ⇒ S = (–'; 4,25). 10. a) –2x + 11 < 9
⇔ 2x > 2 ⇔ x > 1 ⇒ S = (1, '). 11. a) 2(x + 3) < 15 ⇔ 2x + 6 < 15 ⇔ 2x < 9 ⇔ x <
4,5 ⇒ S = (4,5; '). 12. a) 2(–x + 7) ≥ 3 ⇔ –2x + 14 ≥ 3 ⇔ x ≤ 5,5 ⇒ S = (–'; 5,5].
3 2
13. a) ≤ 0 ⇔ x – 3 < 0 ⇔ x < 3 ⇒ S = (–', 3). 14. a) < 0 ⇔ 3x – 1 < 0 ⇔
x−3 3x − 1
3x < 1 ⇒ S = (–'; 0,(3)). 15. a) 5x + 3 ≤ 7x − 4 ⇔ –4x ≤ –7 ⇔ 4x ≥ 7 ⇔ x ≥ 1,75 ⇒ S
= [1,75; '). 16. a) 2(x − 3) ≤ 10x − 7 ⇔ 2x – 6 ≤ 10x –7 ⇔ 8x ≥ 1 ⇔ x ≥ 0,125 ⇒ S =
[0,125; '). 17. a) 3(x − 1) ≤ 4(x − 3) ⇔ 3x – 3 ≤ 4x –12 ⇔ x ≥ 9 ⇒ S = [9, '). 18. a) (x
+ 2)2 ≥ (x + 3)(x – 3) ⇔ x2 + 4x + 4 ≥ x2 – 9 ⇔ 4x ≥ –13 ⇔ x ≥ –3,25 ⇒ S = [–3,25;
'). 19. a) (x + 3)2 ≤ (x − 2)2 ⇔ x2 + 6x + 9 ≤ x2 – 4x + 4 ⇔ 10x ≤ –5 ⇔ x ≤ –2 ⇒ S =
⎧x + 2 < 3 ⎧x < 1 ⎧2 x − 1 < 0 ⎧ x < 0,5
(–', –2]. 20. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = ∅. 21. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⇒S=
⎩x − 7 > 1 ⎩x > 8 ⎩3 x − 1 > 0 ⎩ x > 0, (3)
⎧3 x − 1 > 1 ⎧ x > 0, (6)
(0,(3); 0,5). 22. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = (0,(6); 1,5). 23. a) –2 < 3x < 18
⎩4 x + 5 < 11 ⎩ x < 1,5
⎧3 x > −2 ⎧ x > −0, (6)
⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = (– 0,(6); 1,6). 24. a) –2 < x + 7 < 13 ⇔
⎩3 x < 1,8 ⎩ x < 0,6
⎧ x + 7 > −2 ⎧ x > −9 ⎧4 − x > −5
⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = (– 9, 6). 25. a) –5 < 4 – x < 25 ⇔ ⎨ ⇔
⎩ x + 7 < 13 ⎩x < 6 ⎩4 − x < 25
⎧x < 9 ⎧9 − 2 x > −8 ⎧ x < 8,5
⎨ ⇒ S = (–21, 9). 26. a) –8 < 9 – 2x < 25 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒S=
⎩ x > −21 ⎩9 − 2 x < 25 ⎩ x > −8

⎧2 x ≥ −5 ⎧ x ≥ −2,5
(–8; 8,5). 27. a) | 2x | ≤ 5 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = [–2,5; 2,5]. 28. a) | x + 7 | ≤
⎩2 x ≤ 5 ⎩ x ≤ 2,5
⎧ x + 7 ≥ −2 ⎧ x ≥ −9
2⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = [–9, –5]. 29. a) | 5 – x | ≤ 7 ⇔ | x – 5 | ≤ 7 ⇔
⎩x + 7 ≤ 2 ⎩ x ≤ −5
⎧ x − 5 ≥ −7 ⎧ x ≥ −2 ⎧2 x + 9 ≥ −5
⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = [–2, 12]. 30. a) | 2x + 9 | ≤5 ⇔ ⎨ ⇔
⎩x − 5 ≤ 7 ⎩ x ≤ 12 ⎩2 x + 9 ≤ 5
⎧ x ≥ −7 ⎡ x = −6 ⎡x − 4 < 0
⎨ ⇒ S = [–7, –2]. 31. a) x2 + 5x – 6 = 0, x ∈ R ⇔ ⎢ x = 1. 32. a) ⎢ x + 2 > 0 ⇔
⎩ x ≤ − 2 ⎣ ⎣
⎡x < 4 ⎡ x ∈ ( − ' , 4) ⎡ x − 11 < 8
⎢ x > −2 ⇔ ⎢ x ∈ (−2, ' ) ⇒ S = (–', 4) ∪ (–2, ') = R. 33. a) ⎢ ⇔
⎣ ⎣ ⎣ x + 12 > 2
⎡ x < 19 ⎡ x ∈ (−' , 19) ⎡2 x − 17 < 8
⎢ x > −10 ⇔ ⎢ x ∈ (−10, ' ) ⇒ S = (–', 19) ∪ (–10, ') = R. 34. a) ⎢3x + 5 > 2 ⇔
⎣ ⎣ ⎣
⎡ x < 12,5 ⎡ x ∈ (−' ; 12,5)
⎢ x > −1 ⇔ ⎢ x ∈ (−1, ' ) ⇒ S = (–'; 12,5) ∪ (–1, ') = R. 35. a) | 2x | ≥ 33 ⇔
⎣ ⎣
⎡2 x < −33 ⎡ x ∈ (−' , − 33)
⎢2 x > 33 ⇔ ⎢ x ∈ (33, ' ) ⇒ S = (–', –33) ∪ (33, '). 36. a) | x + 3 | ≥ 9 ⇔
⎣ ⎣
⎡ x + 3 < −9 ⎡ x < −12 ⎡ x ∈ (−' , − 12)
⎢x + 3 > 9 ⇔ ⎢x > 6 ⇔ ⎢ ⇒ S = (–', –12) ∪ (6, '). 37. a) | 7 – x |
⎣ ⎣ ⎣ x ∈ (6, ' )
⎡ x − 7 < −99 ⎡ x < −92 ⎡ x ∈ (−' , − 92)
≥ 99 ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ x > 106 ⇔ ⎢ x ∈ (106, ' ) ⇒ S = (–', –92) ∪ (106, ').
⎣ x − 7 > 99 ⎣ ⎣
⎡2 x − 1 < −13 ⎡ x < −6 ⎡ x ∈ (−' , − 6)
38. a) | 2x – 1 | ≥ 13 ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇒ S = (–', –6) ∪
⎣2 x − 1 > 13 ⎣x > 7 ⎣ x ∈ ( 7, ' )
⎡2 x − 3 < −18 ⎡ x < −7,5 ⎡ x ∈ (−' , − 7,5)
(7, '). 39. a) | 3 – 2x | ≥ 18 ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇒S=
⎣2 x − 3 > 18 ⎣ x > 10,5 ⎣ x ∈ (10,5, ' )
(–'; –7,5) ∪ (10,5; '). 40. a) 2X2 – 3X – 5m trebuie să aibă ∆ ≥ 0. 9 + 40m ≥ 0 ⇔ m ≥
4,(4). m ∈ [4,(4); '). 41. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 – 9m + 3 ≥ 0 ⇔ m ≤ 0,(4). m ∈ (–'; 0,(4)].
42. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 + 6m + 8 ≥ 0 ⇔ m ≥ –1,5. m ∈ [–1,5; '). 43. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 + 7m – 14 ≥ 0 ⇔
13
m≥ . 44. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 9 + 32m ≥ 0 ⇔ m ≥ –0,28125. m ∈ [–0,28125; ').
7
45. a) ∆ ≤ 0 ⇒ 1 – 3m + 9 ≤ 0 ⇔ m ≥ 3,(3). m ∈ [3,(3); '). 46. a) ∆ ≤ 0 ⇒ 1 + 9m + 3 ≤ 0 ⇔ m
5
≤ –0,(4). m ∈ [–0,(4); '). 47. a) ∆ > 0 ⇒ 9 + 21m + 6 > 0 ⇔ m > − .
7
4
48. a) ∆ > 0 ⇒ 25 + 15m – 21 > 0 ⇔ m > − . 49. a) x – 7 ≥ 0 ⇔ x ≥ 7. D = [7; ').
15
50. a) 2x – 9 ≥ 0 ⇔ x ≥ 4,5. D = [4,5; '). 51. a) 3x – 10 > 0 ⇔ x > 3,(3) ⇒ D = (3,(3); ').

52. a) x – 5 ≥ 0 ⇔ x ≥ 5 ⇒ D = [5, '). 53. a) 2x – 11 ≥ 0 ⇔ x ≥ 5,5 ⇒ D = [5,5; '). 54. a) 3x –
2,4 > 0 ⇔ x > 0,8 ⇒ D = (0,8; '). 55. a) x – 2,6 ≥ 0 ⇔ x ≥ 2,6. x ∈ [2,6; '). 56. a) 3,2 – 4x > 0
⇔ x < 0,8. x ∈ (–'; 0,8). 57. a) 3,7 – x > 0 ⇔ x < 3,7. x ∈ (–'; 3,7). 58. a) 7 cm. 59. a)
2x −1
< 0 ⇔ (2x – 1)(3x + 5) < 0 ⇒ S = (–1,(6); 0,5).
3x + 5
1 1 − 2x + 9 1 1
60. a) <2 ⇔ −2<0 ⇔ < 0 etc. 61. a) < ⇔
x−4 x−4 x−4 x − 7 2x −1
2x −1 x−7 2x −1 − x + 7 x+6
< ⇔ <0 ⇔ <0 ⇔
( x − 7)(2 x − 1) ( x − 7)( 2 x − 1) ( x − 7)(2 x − 1) ( x − 7)( 2 x − 1)
⎡⎧ x + 6 > 0
⎢⎨
⎢⎩( x − 7)(2 x − 1) < 0 etc. 62. a) 1 < 1 ≤ 3 ⇔ 0,(3) < x < 1 etc. 66. (x – 2)(3 – x)(x + 4) ≥ 0 ⇔
⎢⎧ x + 6 < 0 x
⎢⎨
⎢⎣⎩( x − 7)(2 x − 1) > 0
⎡⎧ x 2 + 2 x − 8 ≥ 0 ⎡⎧ x ∈ (−' , − 4] U [2, ' )
⎢⎨ ⎢⎨
⎢⎩3 − x ≥ 0 ⇔ ⎢⎩
x ∈ (−' , 3]
etc. 68. a)
2
≤ 3 ⇔ | x – 5 | ≥ 0,(6) etc.
⎢ 2 ⎢⎧ x ∈[−4, 2] x−5
⎢ ⎧ x + 2 x − 8 ≤ 0 ⎢⎨
⎢⎨3 − x ≤ 0 ⎣⎢⎩ x ∈ [3, − ' )
⎣⎩
⎧2 x − 5 ≤ 0 ⎧ x ≤ 2,5
⎧2 x − 5 ≥ 0 ⎪ ⎪
69. a) ⎨ etc. 71. a) ⎨3 − 4 x < 0 ⇔ ⎨ x > 0,75 etc.
⎩4 − 3 x > 0 ⎪9 x − 2 x ≥ 0 ⎪x ≥ 0
⎩ ⎩
⎡ 1 ⎡1 1
⎢3 < x − 1 ≤ 7 ⎢ 7 ≤ x −1 < 3
74. a) ⎢ ⇔ ⎢ etc. 75. a) 25a2 + 9b2 ≥ 30ab. 76. a) 3c + d ≥
⎢− 5 < 1 ≤ −1 ⎢− 1 ≤ x − 3 < − 1
⎢⎣ x−3 ⎢⎣ 5
6x −1
2 3cd . 77. a) 9a2 + 25b2 + 49c2 ≥ 15ab + 21ac + 35bc. 78. a) ≤2 ⇔
2x + 3
⎧ 6x −1 − 2x − 6
6x −1 ⎪ ≤0
−2≤ ≤ 2 ⇔ ⎪⎨ 2x + 3 etc. 79. a) | 3x – 9 | ≤ | 4x + 1 | ⇔
2x + 3 ⎪ 6x −1 + 2x + 6 ≥0
⎪⎩ 2x + 3
⎡⎧ 1
⎢⎪ x ≤ − 4
⎢ ⎨
⎢⎪⎩9 − 3x ≤ − 4 x − 1
⎢ ⎧ | x −1| < 3 ⎧ − 3 < x −1 < 3
⎢⎧ x > 3 etc. 81. a) ⎨ ⇔ ⎨ etc.
⎨
⎢⎩3 x − 9 ≤ 4 x + 1 ⎩| x −8| ≤ 7 ⎩− 7 ≤ x − 8 ≤ 7
⎢
⎢⎧ 1
⎢⎪⎨− 4 ≤ x ≤ 3
⎢⎪
⎢⎣⎩9 − 3x ≤ 4 x + 1

⎡ −8 < x −6 < 8
⎡| x−6| < 8
82. a) ⎢ ⇔ ⎢11 − x ≥ 19 etc.
⎣ | 11 − x | ≥ 19 ⎢
⎢ ⎣− 19 ≤ 11 − x
84. a = 7 ⋅ 9 ⋅ 11 ⋅ ... ⋅ 2 003 , a < 8 ⋅ 10 ⋅ 12 ⋅ ... ⋅ 2 004 , a > 6 ⋅ 8 ⋅ 10 ⋅ ... ⋅ 2 002 etc.
8 10 12 2 004 9 11 13 2 005 7 9 11 2 003
2. Inecuaţii de gradul II. Metoda intervalelor (123–127)
y 1. Rezolvarea este ilustrată în stânga.
− 15 − 233 − 15 + 233
x 2. a) f are zerourile x1 = şi x2 = . f(x) < 0 pe
2 2
O
intervalul (x1, x2) şi f(x) > 0 pe (–', x1) ∪ (x2, '). 3. a) f are zeroul –
1,5, f(x) = (2x + 3)2 ≥ 0. 4. a) f nu are zerouri f(x) = 5x2 + 2x + 1 > 0.
⎡ ⎤
5. a) S = (–3, –2). 6. a) S = (–', –1] ∪ [0,(2); '). 7. a) S = ⎢11 − 301 , 11 + 301 ⎥ .
⎣ 140 140 ⎦
2 2
8. a) 9x + 12x + 4 = (3x + 2) > 0. S = R \ {0,(6)}. 9. a) S = ∅. 10. a) S = R.11. a) S =
⎛5 ⎞ 3
∅. 12. a) S = (−' , 0) U ⎜ , ' ⎟ . 13. a) 2 ≥ 0 ⇔ x2 + 12x > 0. S = (–', –12) ∪
⎝7 ⎠ x + 12 x
(0, '). 14. a) x ∈ (−' , − 15 ] U [ 15 , ' ). 15. a) Expresia are sens pentru x2 – 5x –
104 > 0. x ∈ (–', –8) ∪ (13, '). 16. a) Expresia are sens pentru –x2 – 5x + 3 > 0. x ∈
⎛ − 5 − 37 − 5 + 37 ⎞ 2 2
⎜⎜ , ⎟⎟ . 17. a) x − 2x + 1 ≤ 4 ⇔ x − 2x – 3 ≤ 0. S = [–1, 3]. 18. a) (x +
⎝ 2 2 ⎠
2)2 < 5 ⇔ | x + 2 | < 5 ⇔– 5 < x+2< 5 ⇔ –2 – 5 < x < –2 + 5 ⇒ S = (–2
⎧ ⎛ 3 − 13 3 + 13 ⎞
⎧ x 2 − 3x − 1 < 0 ⎪x ∈ ⎜ , ⎟
– 5 , –2 + 5 ). 19. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⎜⎝ 2 2 ⎟⎠ ⇒
⎩x − 2 > 0 ⎪
⎩ x ∈ (2, ' )
⎛ 3 + 13 ⎞ ⎧ x 2 + 4 x > −2 ⎧⎪ x 2 + 4 x + 2 > 0
S = ⎜ 2, ⎟ . 20. a) –2 < x2 + 4x < 5 ⇔ ⎪⎨ ⇔ ⎨ 2 ⇒S
⎜ 2 ⎟ ⎪ x 2
+ 4 x < 5 ⎪ x + 4 x − 5 < 0
⎝ ⎠ ⎩ ⎩
= (− ' , − 2 − 2 ) U (− 2 + 2 , ' ) ∩ (–5, 1) = (−5, − 2 − 2 ) U ( − 2 + 2 , 1).
⎧⎪ x 2 − 4 < 0
21. a) ⎨ 2 ⇒ S = (–2, 2) ∩ ((–', 0] ∪ [1, ')) = (–2, 0] ∪ [1, 2).
⎪⎩ x − x ≥ 0
2 2
⎧⎪ x 2 + 2 x < 5 ⎧⎪ x 2 + 2 x − 5 < 0
22. a) | x + 2x | ≤ 5 ⇔ –5 ≤ x + 2x ≤ 5 ⇔ ⎨ 2 ⇔ ⎨ 2 ⇔
⎪⎩ x + 2 x ≥ −5 ⎪⎩ x + 2 x + 5 ≥ 0
⎧ x ∈ (1 − 6 , 1 + 6 )
⎨ ⇒ S = (1 − 6 , 1 + 6 ). 23. a) | x2 – 7 | ≤ 3 ⇔ –3 ≤ x2 – 7 ≤ 3 ⇔
⎩ x ∈ R
⎧⎪ x 2 − 7 ≤ 3 ⎧⎪ x 2 − 10 ≤ 0 ⎧ x ∈ [− 10 , 10 ]
⎨ 2 ⇔ ⎨ 2 ⇔ ⎨ ⇒ S = [–2, 2]. 24. a) | x2 + 10x +
⎪⎩ x − 7 ≥ −3 ⎪⎩ x − 4 ≥ 0 ⎩ x ∈ [− 2, 2]

⎧⎪ x 2 + 10 x + 1 ≤ 8 ⎧⎪ x 2 + 10 x − 7 ≤ 0
1 | ≤ 8 ⇔ –8 ≤ x2 + 10x + 1 ≤ 8 ⇔ ⎨ 2 ⇔ ⎨ 2 ⇔
⎪⎩ x + 10 x + 1 ≥ −8 ⎪⎩ x + 10 x + 9 ≥ 0
⎧ ⎡−5− 4 2 −5+ 4 2 ⎤
⎪x ∈ ⎢ , ⎥ ⇒ S = ⎛⎜ − 1, − 5 + 4 2 ⎤ . 25. a) S = [0, 3 ). 26. a) | x2
⎨ ⎣ 2 2 ⎦ ⎜ ⎥
⎪ ⎝ 2 ⎦
⎩ x ∈ (− ' , − 9) U (−1, ' )
⎡x2 − 7 ≥ 5 ⎡ x 2 − 12 ≥ 0 ⎡ x ∈ (−' , − 2 3 ] U [2 3 , ' )
–7|≥5⇔ ⎢ 2 ⇔ ⎢ 2 ⇔ ⎢ ⇒
⎣⎢ x − 7 ≤ −5 ⎣⎢ x − 2 ≤ 0 ⎣⎢ x ∈ [− 2 , 2 ]
2
⎡ x 2 − 10 x ≥ 5
S = (−' , − 2 3 ] U [− 2 , 2 ] U [2 3 , ' ) . 27. a) | x – 10x | ≥ 5 ⇔ ⎢ 2 ⇔
⎢⎣ x − 10 x ≤ −5
⎡ x 2 − 10 x − 5 ≥ 0 ⎡ x ∈ (−' , 5 − 30 ] U [5 + 30 , ' )
⎢ 2 ⇔ ⎢ ⇒
⎣⎢ x − 10 x + 5 ≤ 0 ⎣⎢ x ∈ [5 − 2 5 , 5 + 2 5 ]
S = (−' , 5 − 30 ] U [5 − 2 5 , 5 + 2 5 ] U [5 + 30 , ' ) . 28. a) Fie f(x) = (x2 + 5x)(x2 –
8x). Mulţimea soluţiilor se identifică conform tabelului
x –' –5 0 8 '
f(x) + 0 – 0 – 0 +
S = (–5, 8) \ {0}. 29. a) Fie f(x) = (x2 – 1)(x2 – 3). Mulţimea soluţiilor se identifică conform
tabelului
x –' –1 − 3 1 3 '
f(x) + 0 – 0 + 0 – 0 +
2 2
S = (–1, − 3 ) ∪ (1, 3 ). 30. a) Fie f(x) = (x – 2x + 1)(x – 3x + 2). Mulţimea soluţiilor
se identifică conform tabelului
x –' 1 2 '
f(x) + 0 – 0 +
2x − 3
S = [1, 2]. 31. a) Fie f(x) = . Mulţimea soluţiilor se identifică conform tabelului
3x + 7
x –' –2,(3) 1,5 '
f(x) + || – 0 +
3x − 2
S = (–2,(3); 1,5). 32. a) Fie f(x) = 2 . Mulţimea soluţiilor se identifică conform
x − 5x − 6
tabelului
x –' –1 1,5 6 '
f(x) – || + 0 – || +
5 x 2 − 3x
S = (–1; 1,5]∪(6, '). 33. a) Fie f(x) = . Mulţimea soluţiilor se identifică con-
x 2 − 9 x − 36
form tabelului
x –' –3 0,6 12 '
f(x) + || – 0 + || –

S = (–3; 0,6)∪(12, '). 34. a) Rezolvaţi inegalitatea ∆ < 0. (m – 2)2 – 48 < 0 ⇔ | m – 2 |
< 4 3 etc. 35. a) R. 36. a) x2 – 5x < 0.
⎧⎧⎪ x 2 − 9 x − 7 < 4
⎧⎪14 x 2 − 5 x + 1 ≥ 0 ⎧⎪| x 2 − 9 x − 7 | < 4 ⎪⎪⎨ 2
37. Rezolvaţi sistemul ⎨ 39. ⎨ ⇔ ⎨⎪⎩ x − 9 x − 7 > −4
⎪⎩40 x 2 − 6 x − 1 > 0. ⎪⎩ x 2 − 11x − 26 ≥ 0 ⎪ 2
⎪⎩ x − 11x − 26 ≥ 0
⎡⎧⎪| x 2 − 10 x − 6 < 3
⎡| x 2 − 10 x − 6 | < 3 ⎢⎨ 3x 2 − 2 x + 7
etc. 40. ⎢ 2 ⇔ ⎢⎪⎩ x 2 − 10 x − 6 > − 3 etc. 41. 2 ≤1 ⇔
⎣⎢ x − 12 x − 45 ≥ 0 ⎢ 2 x − 4 x − 77
⎢⎣ x − 12 x − 45 ≥ 0
3x 2 − 2 x + 7 − x 2 + 4 x + 77 1 3 x + 1 − 6x + 9
≤ 0 etc. 42. − ≥0 ⇔ ≥ 0 etc.
2
x − 4 x − 77 2x − 3 x + 1 2x − 3
⎧⎧⎪ x 2 − 8 x + 15 < 1
⎪⎨ 2
⎧⎪| x 2 − 8 x + 15 | < 1 ⎪⎪⎪⎩ x − 8 x + 15 > −1 ⎡| x 2 − 7 x + 4 | < 2
43. ⎨ 2 ⇔ ⎨ etc. 44. ⎢ 2 ⇔
⎩⎪| x − 9 x + 5 | ≤ 4 ⎪⎧⎪ x − 9 x + 5 ≤ 4 ⎣⎢| x − 10 x + 2 | ≤ 5
2
⎪⎨ 2
⎪⎩⎪⎩ x − 9 x + 5 ≥ 4
⎡⎧⎪ x 2 − 7 x + 4 < 2
⎢⎨ 2 ⎧ 5x − 7
⎢⎪⎩ x − 7 x + 4 > −2 5x − 7 ⎪⎪ x 2 − 13 x − 42 < 2
⎢ 2 etc. 45. 1 ≤ 2 <2 ⇔ ⎨ etc.
⎢⎧⎪ x − 10 x + 2 ≤ 5 x − 13 x − 42 ⎪ 5x − 7 ≥2
⎢⎨ 2 ⎪⎩ x 2 − 13 x − 42
⎪
⎣⎢⎩ x − 10 x + 2 ≥ −5
2 1 2 1 2 1 − 3x + 1
46. − ≤1 ⇔ − −1 ≤ 0 ⇔ − ≤ 0 etc.
2 x − 3 3x − 1 2 x − 3 3x − 1 2x − 3 3x − 1
⎧ 3x − 5 ⎧ 3 x − 5 − x 2 + 11x + 102
⎪⎪ x − 11x − 102 < 1 ⎪ <0
3x − 5 2
⎪ x 2 − 11x − 102
47. 2 <1 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ etc.
x − 11x − 102 ⎪ 3x − 5 ⎪ 3 x − 5 + x 2
− 11 x − 102
> −1 >0
⎪⎩ x 2 − 11x − 102 ⎪⎩ x 2 − 11x − 102
⎧ 4x − 5
4x − 5 ⎪⎪ x 2 − 10 x − 75 < 5
48. 1 < 2 <5 ⇔ ⎨ etc.
x − 10 x − 75 ⎪ 4x − 5 >1
⎪⎩ x 2 − 10 x − 75
⎧m − 3
⎧∆ > 0 ⎪ 5 >0
⎪ ⎪⎪
49. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨S > 0 ⇒ ⎨(m − 3) 2 − 20(m − 1) > 0 etc.
⎪P < 0 ⎪ m −1
⎩ ⎪ <0
⎪⎩ 5

⎧∆ ≥ 0
⎪
50. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨S > 2 unde f este funcţia ataşată polinomului,
⎪ f (1) > 0,
⎩
⎧(m − 1) 2 − 24m > 0
⎪
2 ⎪m −1
f(x) = 2x – (m – 1)x + 3m. Rezultă ⎨ >0 etc.
⎪ 2
⎪⎩2 − (m − 1) + 3m > 0
⎧∆ > 0
51. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨ unde f este funcţia ataşată polinomului,
⎩ f (1) < 0,
⎧(m − 2) 2 − 48m > 0
⎪
2 ⎪m − 2
f(x) = 3x – (m – 2)x + 4m. Rezultă ⎨ >0 etc.
⎪ 3
⎪⎩3 − ( m − 2) + 4m < 0
52. Examinaţi reprezentarea grafică!
x1 x2 x x1 x2 x3 x
53. Ţineţi cont de sugestia oferită de reprezentarea grafică!

Prefaţă ........................................................................................................................... 3
Capitolul I. Recapitulare şi completări ..................................................................... 4
1. Mulţimea numerelor reale ................................................................................... 9
2. Operaţii cu numere reale ................................................................................... 12
Capitolul II. Puteri cu exponent raţional ............................................................... 18
1. Radicali de ordinul n ......................................................................................... 20
2. Puteri cu exponent raţional ............................................................................... 25
Capitolul III. Funcţii ................................................................................................ 31
1. Noţiunea de funcţie ........................................................................................... 36
2. Funcţii numerice ................................................................................................ 42
3. Funcţia de gradul II ........................................................................................... 47
4. Funcţia putere ................................................................................................... 55
Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice ........................................................... 58
1. Recapitulare şi completări ................................................................................. 62
2. Împărţirea polinoamelor ................................................................................... 68
3. Divizibilitatea polinoamelor ............................................................................. 71
4. Fracţii algebrice ................................................................................................ 76
Capitolul V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ............................................... 83
1. Ecuaţii de forma ax + b = 0, a ∈ R, b ∈ R ...................................................... 88
2. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută ............................................................... 93
3. Ecuaţii raţionale ................................................................................................ 98
4. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ......................................................................... 102
Capitolul VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii ..................................... 111
1. Inecuaţii de gradul I. Recapitulare şi completări ............................................ 114
2. Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută. Metoda intervalelor.......................... 123
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri .......................................................................... 129
Capitolul I ............................................................................................................ 129
Capitolul II .......................................................................................................... 131
Capitolul III ........................................................................................................ 132
Capitolul IV ........................................................................................................ 138
Capitolul V .......................................................................................................... 141
Capitolul VI ........................................................................................................ 149

Alg 9 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alg 9 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefaţă ...........................................................................................................................

Cartea de faţă continuă seria de culegeri de exerciţii şi

4 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 5

6 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 7

8 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

1. Decideţi dacă este raţional sau iraţional numărul:

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 9

24. Aflaţi numerele întregi x pentru care este întreg numărul:

10 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 11

1. Aduceţi la forma cea mai simplă:

12 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 13

34. Descompuneţi în factori raţionali:

14 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

43. Rezolvaţi în R ecuaţia (2 x − 5) 2 − 3 (2 x − 5) 2 − 10 = 0.

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 15

Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Formulaţi un exerciţiu asemănător.

63*. Aflaţi numărul n pentru care n + n + n + ... = 1.

16 Capitolul 1. Recapitulare şi completări

Capitolul 1. Recapitulare şi completări 17

18 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 19

1. Utilizând descompunerea în factori, calculaţi:

20 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 21

28. Aduceţi la forma cea mai simplă:

22 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

42. Aduceţi la forma cea mai simplă 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 ⋅ ... ⋅ 1024 2 ⋅ 2048 2 .

Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 23

b) Raţionalizaţi numitorul rapor- b) Raţionalizaţi numitorul rapor-

24 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

1. Scrieţi folosind puteri întregi:

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 25

10. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale:

13. Aduceţi la forma cea mai simplă:

26 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

20. Aduceţi la forma cea mai simplă:

23. Scrieţi ca putere cu exponent raţional:

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 27

Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.

28 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

Capitolul II. Puteri cu exponent raţional 29

6. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6. Rezolvaţi în R ecuaţia:

30 Capitolul II. Puteri cu exponent raţional

Capitolul III. Funcţii 31

32 Capitolul III. Funcţii

Capitolul III. Funcţii 33

34 Capitolul III. Funcţii

Capitolul III. Funcţii 35

1. Enumeraţi domeniul de definiţie şi mulţimea valorilor funcţiei care asociază fie-

36 Capitolul III. Funcţii

14. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:

15. Recunoaşteţi care dintre diagrame definesc funcţii.

Capitolul III. Funcţii 37

38 Capitolul III. Funcţii

Capitolul III. Funcţii 39

40. Aflaţi numărul funcţiilor f : A → B, dacă:

1. Aflaţi domeniul maxim de defini- 1. Aflaţi domeniul maxim de definiţie