Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
:-
.r
;
.<
EXPERIMENTE
BOLEVISTE t I
4
+4.
, ,
A
E E E. I. :"
i -
;
CE F\M.VAZUT IN UNGFIRIA
I
. .
COlva,UNISTA
, g.,
I ,
- V.
' I
Fvi E E
- 4:i
LEONARD PALIKEROW
1
,
.
. ,' ,-
7
,
r .
.1
" ,
.
-; CLUJ .
TIPOGRFIFIA FiRDEALUL" INSTITUT DE liRTE GRAFICE r
t.' 246-1920 . .0 I
, S.
,
www.dacoromanica.ro
V.
- p .4 I
AA. p.
"
/cr.
'
p.
.
r 1
Cuvânt inainte
Cartea aceasta am scris-o instrdindtate, la Budapesta. In
luna Fevruarie, cand am plecat ain Bucure$ti, am vdzut anuntdndu-
se in ziarul Chemarea" o serie de articole ale Dlui N. D. Cocea
sub tillul: Cum se face revolutia?", in care articole autorul ti
,1
- I
! - . %
A.
r
www.dacoromanica.ro
. t '14 '
.
.
.... .. , . ,
v., gs ,_ .
A' ' . . ,- ,. 'f , .
' 1
' V
.
4
CAPITOLUL I. ,
1919 : am trait o bunA parte din regimul dictaturei proletare la Buda- ''''
.
L . ',..., .1 '-, , , /N - _. 1
. -I
.. 1. ? ..f .0. ,
. www.dacoromanica.ro
. ,
,
, I ) ' .4
'
I 1 I7 i
,,
r.
.). .,,
6
r
.
I
_:.
i
..
acea epoca si la ce s'a redus noua organizare a societatei si a
muncei". Sunt dar in mAsura ca martor ocular al acestor eveni-
,
. mente istorice din Uugaria, sä impartasesc publicului cetitor roman
intamplari, lucruri autentice si nu legende si povesti auzite dela
unii sau dela altii. .
.
CAPITOLUL II.
. .
Peste ce chilipir a dat muncito-
rimea din Ungaria.
Cln fapt incontestabil este, asa-zisa revolutia socialä" dela ca
21 Martie 1919 in Ungaria, adeca trecerea dela regimul burghez la
regimul bolsevist, s'a produs Vara nici o varsare de sange, lucru
intr'adevar surprinzator, cand se ',tie, cate lupte aprige si sangeroase
s'au dat in Rusia pana la infaptuirea unei astfel de revolutiuni
politice, sociale economice. l
textual :
In consiliul de ministri dela 20 Martie, in expozeul meu asupra
situatiei politice interne si externe am spus, ca guvernul de coalitie
de pana atunci nu se mai poate mentine, caci in urma umilirei
.` -
7-
.
www.dacoromanica.ro v.".
,
/ -
,
p . .
..e. " A
a .. ' . ,
4. 1
.
1
8 .
5
:
5% 4..
-
L. 4.
A
-
.
.
.5 '4
r .
' .5
.
www.dacoromanica.ro
;1
-V
`..
,..;:: '
1.
` .
,
. 9
..
tariatul pentru a deveni stapan pe aparatul intreg al statdlui, pentru
a pune capat domniei capitalismului si pentru intronarea domniei .:. .
t 1:
.' -i . :'
- . ,.,
, ,s 5.-
_ CAPITOL III.
\ .
-
.
. ,.
. -
, .
:
-.:".$ .
www.dacoromanica.ro
nii
,
va:
.11'
,
t .1 .
www.dacoromanica.ro
re
-
ti,61,37;;;
\
.. . .
' , I .1
,-, .' c; l
. .4 , , 13
, - .
:-
=
- i Dta stai in serviciul imperialismului Antantei.
-'
Pentru Bela Kun si Compania, nu avea nici o importanta
: atunci situatia internationala, care excludea tolerarea unui stat bol-
sevist in centrul Europei, si cand au pornit la proclamarea dictaturei
proletare, nu se sinchisiau de blocada
- .
economica, de saracia si lipsa
7: mare din tara. .
. .
4
.
.
f '
/ ,
/ :
I
CAPITOLUL VI. -
,
-. -
.
www.dacoromanica.ro
4. , .. . _ ..
,.
-
0 PL
,. ,
,.< ; 1 %-
, i
' 1, A. ' .44 , i -;%--,'"`1?
14 1_
www.dacoromanica.ro
J LI
'
15
'VI
.... . scopuri cari depasesc dispozitiile ,
c 6 guvernului revolutionar. .;
Dispun disolvarea neintarziata a acestor trupe de teroare poll-
,. tica si altor trupe similare 5i inrolarea lor in armata rosie. Toti acei,
cari in viitor vor mai alcatui astfel de trupe de teroare, vor fi adusi
inaintea unui tribunal revolutionar." . .
www.dacoromanica.ro
.... .;"...
i s , 4
16
/ ,k,,,. , 4 .
www.dacoromanica.ro . .
:
11.
I
17
. .
sau sotia, se declara contra divortului, tribunalul hotareste prin
sentinta, desfacerea casatoriei, numai dupa ce a cercetat bine perso-
nalitatea fiecaruia, relatiile de trai intre cei doi soti, daca sunt mo-
tive temeinice, cari fac imposibila continuarea casniciei.
Alte decrete contrazicatoare au fost emise pe terenul militar. La
inceput, guvernul revolutionar introdusese inovatia, ca in armata rosie
comandantii sa fie alesi ca si oamenii de incredere, de catre soldati
si din randul soldatilor. Cum mas,ura aceasta a avut de urmare dis-
paritia ori-carei discipline si cresterea anarchiei si debandandei in
armata rosie, guvernul lui Bela Kun s-a vazut silit, sa vie cu un nou
decret, care anunta, ca comandantii nu se rnai aleg, ci in viitor vor
fi numiti.
$i la aceste numiri se vor lua in considerare cunostiintele si calita
tile militare. Asadar bolsevistii si in chestiile militare au facut ce zict
-'
Francezii : Ont revient tousjours a son premier amour" Au reveni
si bolsevistii la sistemul militar burghez.
Ca incheiere, in privinta decretelor, pot spune, ca prin stereotipa
,
.
. CAPITOL VII.
,
Ce s-a produs si cum s-aprodus
sub regimul bolsevist ungar.
sa cercetarn acum intru cat au reusit bolsevistii unguri sa or-
ganizeze productia in chip socialist, intru cat revolutia lor socialista
a transfor mat intreg modul de productie capitalist?
.
Judecand lucrurile nepreocupat, obiectiv, adeca Fara' a fi ten-
dentios contra bolsevistilor, ar trebui sa admitem, ea dela un regim
de durata scurta de 133 zile de dictatura proletara, nu putem pre-
tinde sa i fie infaptuit toata transformarea economica in mod so-
cialist. Doar teoreticianul bolsevist Karl Radek in studiul lui; Evolutia
socialismului dela stiinta l.a fapt" recunoaste, ea" revolutia socialista
este un lung proces, care proces reclama in fiecare tara cel putin
o generatie. N-as fi luat chi- in cercetare aceasta problema a orga-
nizarii socialiste a productiei sub regimul comunist ungar, presu-
punand, cu patru luni si ceva e totus timp prea scurt pentru o pre-
f acere asa de radicala a sistemului de producere. Dar vezi, ca bol-
sevistii unguri te provoaca la aceasta cercetare. Ei erau foarte inchi-
puiti de activitatea lor pe acest teren, desfasurata in cateva luni.
Doar Bela Kun, in congresul partidului socialist tinut la 11, 12, 13
lunie 1919 a spus :
Resping invinuirea ce ne-o aduce comisarul poporal, Dr.
Kunfi, ca am maimutarit pur si simplu exemplul rusesc. Nu-i ade-
varat, ca folosirn sabloane. Am studiat amanuntit imprejurarile
rusesti, epocele de desvoltare ale comunismului in Rusia si am cau-
Multumitd acestui pro-
tat sa valorizez succesele revolutiei rusesti.
cedeu, am ajuns pe terenul organizdrii tn cloud luni i ji4mdtate, _
mai departe deceit Rusii intr-un an.
Pe de alta parte si comisarul poporal pentru productie sociala,
' Eugeniu Varga in revista Productia sociala" (Die soziale Production,
No 2 din I lulie 1919) intr-un articol de fond intitulat: Productia
rationala," constatä, ca activitatea dictaturei proletare nu s-a margi-
nit numai la sfaramarea cat mai temeinica a capitalismului, ci dupa
intarirea pozitH statului proletar in afara si inlauntru, s-a pornit la
noua producare rationala socialista.
Prin urmare bolsevistii unguri pretind, ca in cateva luni au
facut mai multa isprava _decal bolsevistii rusi intr-un an. Ei ne
. indeamna darsa cercetam activitatea lor pozitiva, constructiva.
,.,
www.dacoromanica.ro
Nip 1.
19
www.dacoromanica.ro
'
20
.fl
Dar, n'a fost asa cazul. A fost o neglijenta in munca, o deban-
;.- dada in majoritatea fabricilor j atelierelor sub regimul comunist.
Comisarii de productie" instalati de guvernul revolutionar in
fiecare Stabiliment industrial, chemati sa vegheze la o severa discip-
lina a muncii, nu aveau nici o putere de influenta asupra celor-
lalti muncitori. Recrutati si clansii din randul lucratorilor din fabrica,
: n'aveau autoritatea necesara, autoritate, pe care stiau sa sro impue
odinioara directorii sau propietarii fabricei. Inzadar spuneau acesti
comisari de productie muncitorilor, ca. de sarguinta i zelul si
disciplina lor atarna daca productia lor va fi in stare sa creeze acea
cantitate de marfa, de articole necesare pentru mentinerea si luta-
rirea statului proletar." Muncitorii continuau sa faca politica in
ateliere, sa se angajeze in desbateri lungi, lasand pe planul al doi-
lea munca. ---
..,
Urmarea fu o disproportie colo-
, - said intre cheltuieli i munca
- sävärsitg.
. I .
Urmarea fu, ca pretul de efectuare al unul articol industrial,
: .
, era cu mult mai mare decat pretul de vanzare al lui fixat de guver-
nul revolutionar. , .,, .
t
22
procent insemnat din salariul lui. Dar aceasta nu are nici o impor-
tanta, Cad urmand consecvent politica asta, atunci odata cu marirea
productiviffitii, vor scadea neaparat si preturile. Muncitorul va putea
intr'un timp mai departat sa cumpere tot din salariul lui marfa pro-
dusa, mai ales atunci cand producandu-se mai mult, va reveni de
fiecare proletar mai multa marfa. Sporirea cantitatilor de mArfuri ce
vor sta la dispozitie, va fi urmata de scaderea preturilor.
Actuala criza financiara poate capata o solutiune, numai prin ur-
carea preturilor pana la nivelul costului de fabricatiune al fiecarui
articol. Aceasta urcare de preturi va avea de urmare un sistem drept
de repartizare si prin aceasta nimeni nu va fi pagubit, cad in viitor
cand productia se va urca; se va produce o scadere normala a pre-
turilor. (
O cauza a crizei financiare este si aceia, ca intreprinderile in-
dustriale, la drept vorbind au fost socializate numai de forma, cad
n'au fost luate inca sub o administratie unitara corespunzatoare cu
principiului comunizárii, socializarii. In intreprinderile cari si azi stau
separate, manipularea de bani, si celelalte operatiuni, se fac cu ace-
.. las sistem ca si inainte la intreprinderile apartinand unor societati
pe actiuni. Impotrivire la unificare, se manifesta si zi Inca din par-
tea muncitorilor administrativi interesati, si din partea functionarilor.
www.dacoromanica.ro ,
24 1
r , ft.. ,
i, 1 ..
I
--=.
_
4
.
In loc sa spuna sincer: Nu se produce mult, fiindca nu-s ma-
terii prime, fiindca a disparut disciplina muncii la lucratori, desi a-
cesiia primesc salarii cu mult mai urcate si au de lucrat ore mai
putine, comisarul poporal Lengyel a pus vina pe faptul, ca multe
intreprinderi industriale si-au pastrat Inca caracterul privat si fiindca
preturile articolelor fabricate nu sunt destul de urcate. Deci solutiu-
nea lui era : sa inceteze caracterul particular al intreprinderilor socia- ,f
lizate 5i sa se urce preturile articolelor efectuate sub regimul comu-
nist. Dar pentru a recomanda o urcare a preturilor, ca cea mai buna
solutiune a crizei financiare, nu trebue sa fie comisar poporal spe-
cialist in materia sociologic& economita si financiara. Ori ce negus-
;'' tor ia refugiul la urcarea preturilor, ca sa scape de criza financiara.
Concluzia logica a constatarilor lui ar fi trebuit sa fie : Organi-
zarea mai temeinica a puterilor de munca, aplicarea constrangerii
la munca disciplinata, imbunatatirea productiei, crutarea averii statului.
.
_
Dar pe comisarul poporal, Lengyel, l'a durut, ca au mai ramas
intreprinderi industriale cari si-au pastrat caracterul particular. La
aceasta i-se poate raspunde cu adevarurile puternice din cartea lui
Pa r vus Scrisori catra muncitorii germani":
Decretarea desfiintarii capitalismului este o jucarie pentru copii
si prosti, cari mai cred in descantece, in rugaciuni pentru gonirea
diavolului. Numai printr'o superioritate economic& isi croeste drum
socialismul. Socialismul 'nu este numai un loctiitor, un succesor al
capitalismului, ci o noua oranduire sociala, cu problemele ei econo-
mice si culturale proprii. Desvoltarea cuprinsului propriu al socialis-
mului este de aceia mai importanta, decat distrugerea ultimelor ra-
masiti ale capitalisrnului.
(Vezi Parvus : Der Arbeitersocialismus und die Weltrevolution.
Briefe an die Deutschen Arbeiter. III. Die Entfaltung des Socia- .
listischen Wirtschaftssystems.)
Pentru comisarul poporal, Juliu Lengyel, ar fi trebuit dar sa fie
lucru secundar si indiferent, ca au ramas cateva intreprinderi cu ca-
racter particular, cateva ramasite ale capitalismului". Grija lui 5i a
tovarasilor lui, ti'ebuia sa fie : Desvoltarea cuprinsului propriu al so-
cialismului". i acest cuprins care este totodatA si chemarea socialis-
rr, www.dacoromanica.ro
6
, .
25 _
-
www.dacoromanica.ro
'
I 11
27
borsevist.
Are : dreptate fostul ministru de agricultura Barnabas Buza,
cand spune in brosura lui : Conspiratie comunista, comunism sau
impartire de parnant? (Oct. 1919).
Vazand Inca in Noembrie 1919 ca se apropie pericolul bol-
sevist, ca sal evit pentru tara noastra, voiam sal combat printr'o
reformA agrard, pe baza proprietatii private. !dela mea calauzitoare,
a fost aceia, ca cu cat va deveni mai mare numarul proprietarilor
de parnant, prin inpartirea marei proprietati agrare, cu atat se vor
ivi mai multi partizani ai principiului proprietatii private, mai multi
adversari ai comunismului. De aceia am voit sa fac ca Ungaria sa
treaca de la sistemul marei proprietAti agrare, la sistemul micilor
proprietari de pamant."
Planul ministrului de agricultura ungar, Buza, era just. Prin
reforma lui agrara, chia.r in prima faza a aplicarii ei, izbutise
intr'adevar sa provoace in sanul taranimei un puternic curent contra
bolsevismului, si guvernul Bela Kun, a avut de simtit puterea
acestui cdrent si mai ales efectele lui.
www.dacoromanica.ro
- 28
;r 7.. ,_,.
Tart nimea angora a refuzat orice
) concurs guvernului comunist In
. politica lui de alimentare. .
.-
vist, numit pe ungureste : cserélni" adica schimbul de marfuri ce
se opera intre locuitorii flamanzi ai oraselor i locuitorii satui ai
satelor. -
www.dacoromanica.ro
e 29
, Numai din cloud judete s'au trimes vreo 200 vagoane alimente la
Budapesta. Sate le din celelalte comitate abea s'au miscat. Motivul ?
O mare parte a tarii constata azi fostul comisar poporal
Wilhelm Boehm era ostila dictaturii, parte din consideratii si
interese binecuvintate, cum sunt de pilda interesele burgheziei, ale
marilor proprietari de parnant, ale clasei capitaliste in general.
.
Parte insa a fost in stigata la aCeasta in mod artificial, fiincicd
s'a desfasurat o agitatie prosteasca din partea unor iresponsabili,
agitatie contra bisericii si contra micii proprietati de parnant. Impu- .
www.dacoromanica.ro
I
11
4f. ,
www.dacoromanica.ro
32
I
,
- '
si in frica lor de foamete, ofera
ori ce pref.
65 °I0 din proletariatul de la sate, mai are o mentalitate de rob. De
aceia trebuie luminati taranii printr o propaganda corespunzatoare,.
dar pentru asa ceva trebuiesc trimise alte persoane de cat cele de
pana acuma, cad multi agitatori veniti la tara, in trei zile au stricat
mai mult de cat pot drege directcratele conducatorii cei mai i
33
. .
'
L udovic Ja n co v i ci (Veszprem): Ma asociez la declaratia ..
antevorbitorului, ca au fost agitatori comunisti, cari au stricat mai 4.
t.,
,
li c usi us B a r on yai se ridica contra planului de a se tri-' t
,
, .. -(....
.
5.,
-..
4 .5.,,
f .% -,
.ta , I 1
'i
. -
'
- .
, /
,
r ,
,
.. -
tariat. (Din sedinta din 21 Juniel
: ,
.
, .N. . '
' :
%.
CAPITOLUL IX.
1 t
I / /
L1 ri
. , ARMATA ROSIE
.-.
t'-§, ,,
': , ,'.'.., i
N.
.
www.dacoromanica.ro-
!
. 5
- i' '
" 1
www.dacoromanica.ro i
I se
36
..
.
spanac, caci altceva nu se yrea gäsea in acea vreme :in plata
Budapestei.
Familiile soldatilor rosi erau scutite de perchezitii domiciliare si
I de rechizitii. De fapt,
e
soldatii rosi aveau o situafie pri
/vilegiala in regimul comunist.
Se spunea chiar la o adunare, ca acest privilegid al soldatilor
1
rosii a dus la o dictaturd a armatei peste proletariat:
t. s**
Comisarii poporali din guvernul comunist, nu erau fixati asupra
11 alcatuirii i cuprinsului pe care sa-1 dea armatei roii. Sa fie inro-
lati in aceasta armata numai lucratorii industriali, cu un crez soci-
alist, cu o convingere fanatica pentru cauza comunista, ca s'a fie
intr'adev8r o armata care paseste in fruntea ostirei revolutiei mon-
diale," sau in armata rosie s8 intre toti aceia in stare sa poarte
armele, ca sa fie o armata mare si puternica, avandu-se in Vedere
cã e de luptat si cu capitalismul international, i cu, contrarevolutia
din launtru. Dar daca se primeau toti barbatii in star ?. sa poarte
armele", in armata rosie, atuncia masa aceasta -isi perdea caracterul
ei de clasä,
nu mai era proletariatul inar-
.. ' mat, si având si elemente recru-
tate din burghezime,
_
t
deci nu o armata omogena ci una din elemente eterogene. In cazul
acesta se calca principiul formulat de comunisti, care principiu
suna : _
Armata rosie trebue sä fie o armata de clasa, e muncitorimea
sub arme, care sta de veghe la cuceririle revolutiei, trebue s8 fie
o armata de clasá, caci nu vom da burgheziei armele noastre ca
sa le foloseasca contra noastra. Trebue sa pastram acest caracter de
slasa al armatei roii, caci ori ce inarmare a burgheziei este un peri-
col pentru revolutie".
, De aceia comunistii unguri s'au
, invartit Intr'un cerc villos.
De o parte voiau sa p8streze caracterul de clasa al arrnatei
roii, si deci sa o vadà alcatuita numai din muncitorimea constienta
in armat8. De alta parte insa voiau s aibà o armata imensa care
.,
sa faca feta nevoilor interne si externe, sa poata tine piept unor
asalturi venite de la cehi, de la romani, de la sarbi, de la francezii
din Seghedin sau de la contrarevolutia dinlauntrul OHL
Dar o armatà imens rosie nu se putea forma in Ungaria comunistä
numai din muncitorii industriali, cari erau putini, mai ales ca o parte
i
dintr' inii trebuia sa fie lasatá in fabi ici sa lucreze mai departe
pentru efectuarea de material de razboi si pentru a se mentine
continuitatea in productie.
www.dacoromanica.ro
%
37
,
) www.dacoromanica.ro
a '
n
38
fice aceasta armata, sau mai bine zis s'o aseze pe baze curat mili-
tare, apeland la elita muncitorimii" din Budapesta, sa intre in armata
rosie si atunci s'au format batalioanele de muncitori" de la fabri-
cele din Budapesta, reinoindu- se astfel armata rosie cu divizii noi ,
de muncitori socialisti. S'au desfiintat cu acest prilej sfaturile solda- , 7
tilor si sistemul barbatilor de incredere,- cari claclusera rezultate
proaste in primul stadiu al armatei rosii, intronandu-se de data
asta o disciplina de fi.er. Acesta a fost al doilea stadiu al armatei
rosii, in care ea a fost superioara celei din primul stadiu. Dovada
succesele repurtate la inceputul lui Junie 1918 contra cehilor, cand
armata rosie a reusit sa rupa frontul cehoslovac, recucerind orasele
Kassa, Miskolcz, Diosgyör, Losonc, Rimaszombat, Leva, Ersek- -
ujvar, Satoralja-ujhely. Aceste fapte de arme, incoronate de
succes, au indemnat guvernul revolutionar sa organizeze demon- -7--
www.dacoromanica.ro
, -1
. I nze-
.11 e
40 .4
, 1
' . met de acasa. In al doilea rand, asteptam din partea tar ii, sa ne
"';' trimeath rezerve noi pentru completarea cadrelor. Dar nu priMirn
1
i
:
nimic.
, Am primit o artilerie admirabiltt,
pe care nu o poate intrece nime-
nea in Europa. (strigAte de
.. Eljen, Traiascii ! )"
.. , <
www.dacoromanica.ro
,
; I ..
, s.
, ,,
/ t
'
,
, -
,
., . . ' . S5
,t I .
I ri
,
I 41
, .
activi (cari nu erau altceva decat ofiterii albi de .mai tarziu;cu sen-
timente, si intentiuni contra revolutionare), desi Cumunistii unguri
spuneau mereu Ca once inarmare a burgheziei este un pericol 1
pentru revolutie."
fXci incepe stadiul al treilea al armatei rosii, declinul ei, pe la
sfarsitul lui Junie 1918 si 'Dana la sfarsitul lui Julie. Starea de apa-
tie, de letargie din tara, neincrederea in regimul comunist, se trans-
planta si in armata rosie, mai ales cand a trebuit sa se implineasca
ordinu I din nota Entantei, ca sa se dea indarat cehilor teritoriul
cucerit, iar trupele. rosii sa se retraga pe linia de demarcatie.
Cand la 20 lulie, a inceput ofensiva la Tisa, contra armatei
romane, armata rosie a fost numai tat-ate, impinsa,", la aceasta
ofe-nsiva, ea nu pornise dintr'un elan revolutionar contra imperia-
listilor romani", cum ar fi dorit guvernul comunist, nu mai era ar- ,
mata rosie, inflacArata de focul launtric al unei idei mari, al soci-
alismului, al revolutiei mondiale internationale, care ii da o mare
putere morala, o putere de neinvins". /
Spiritul acestei armate era hotarat contra regimului bolsevist.
Aceasta o spune acum fostul ei comandant suprem, Wilhelm Böhm,
in bro5ura lui : I "
.
-
Spiritul soldatilor tärani, spirital
otiterilor a fost contra revolutiei
proletare. Au facut/sabotaj. Prg-
busirea, dezastrul nu se mai
puteau eVita. . .
www.dacoromanica.ro
I ,
- 42 I 1 a
t
ak.f
Tibor Szamuely mai era dispus in acel moment sa mai verse sange,
si mai strige: Moarte burgheziei".
CAPITOLUL X.
, Cine erau comunistii unguri.
r.
..
,
Cand dupa razboi, izbucnise prima revolutie in Ungaria, revo-
-
lutia din Octombrie 1918. Bela Kun, nu era Inca in Ungaria, ci pe
drum, din Rusia, unde fusese prizonier, spre patria lui, cu un pasa-
port fals sub numele: Dr. Sebestyen, medic de regiment.
.
' propage in stil mare bolsevismul in Ungaria. El si-a asigurat deci din
partea guvernului bolsevist rus un puternic sprijin material in inte-
-- resul acestei propagande in Ungaria. La Budapesta scoase impre-
una cu amicii lui, Tibor Szamuely, Laszlô, Rudas, etc. primul ziar 1
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
-
45
-..
. -
intelegere mai clara a raporturilor dintre puterile reale locale si cele
internationale, s'au lasat impresionati si influentati de stäruintele
- bolsevistilor, 4
_
..
,
www.dacoromanica.ro
5,
46 '
.
In loc de o administratie noun,
I
regimul bolsevist a avut o biroc-
ratie noun, mai rea Inca de cat
cea veche.
Lucrul acesta reese in mod clar din criticile aprige facute de
diferiti oratorila adunarile sfaturilor revolutionare de soldati si
muncitori.
Khun Bel a: Avem de luptat acum contra a doua birocratii,
contra celei vec hi si contra celei noui. Birocratia cea
veche este o ramasita a statului burghez, care nu are sa faca altceva
de cat sa mediteze asupra contrarevolutiei. Aaceasta constitutie o i-
mejdie foarte serioasa pentru dictatura proletariatului. Aceastä biroc-
ratie trebue inlaturata. Dar nu trebuie
sa toleram ca deasupra pro-
letariatului sä se ridice o Wart,
ce exercita puterea tot In nume-
Nsr,
le proletariatului, dar In mod
independent de acesta.
I
Dictatura proletara este o democratie proletara, care trebue sa
impiedice cu toate mijloacele ridicarea unei paturi democratice peste '
www.dacoromanica.ro
47
/
,
- birocratii. ",
1
.
, . /...
Carol Kautzky in studiul I ui Dictatura proletariatului" (Vezi Die
Diktatur des Proletariates" Wien, 1918. Verlag der Wiener Volksbuch-
handlung Ignaz Brand & Co.) face urmatoarele aprecieri juste:
Ori ce actiune omeneasca constienta, presupune o vointa. La
socialism, vointa este conditiunea prima a infaptuirii lui, aceasta vo-
inta este creata prin industria mare. Aceasta vointa se iveste in sa-,
nul maselor, abia acolo, unde marea industrie e deja foarte desvol-
tatä, unde superioritatea ei asupra meseriei, asupra micei industrii,
s' , 7
_ .
, I
1
1 .
.4
.
-
www.dacoromanica.ro
N
.
48 -7
1
/ te obtine nimic, tot asa cum nu
d ,' poate ajuta o moasà, daca ina-
i, .,,,-
I
_i -- *inte de trecerea celor 9 luni si-
,
, ,
-
.
ar sufleca manecile pentru a
71
s
..
-
1
Adler: Probleme der russischen
Revolution. Wien 1917).
-
,. In Ungaria s'a intamplat insa fenomenul curios, Ca la naste-
rea societatii noui socialiste, moa :a bolsevista" slid n'a trebuit sa
;
intrebuinteze mijloace violente chirurgiCale, fiindca clasa dominanth
a abdicat de buna voie de la putere. Cu lucrul acesta nu s'au putut
irnpaca de fel bolsevistii unguri, si le-a parut rau cã revo:utia lor,
in momentul infapturii a costa p r ea pu tin sang e. De aceia
au awl_ grija mai tarziu, ca regimul lor sz aiba in adevar aspectul
unei revolutii
'prin accentuarea principiara a
_ teroarei si prin aplicarea ei
inteo masura desAntata, cu
- executiuni sumare sau cu con-
x. A :- damnari la moarte prin tribu-
' nale revolutionare, injghebate
.t
ad hoc.
www.dacoromanica.ro z ;rg
I
47"-
. 49
-
---
,
50
. . .
mane si sa nu arboreze steaguri albe, caci vom colora in ros aceste
steaguri, cu sangele lor," teroristii unguri erau gata sa aplice ad li t-
t e r a m aceste amenintari, aceste draperii revolutionare din elocinta _ -_
. _
.
radicala a comisarilor poporali, -_.. .
Baietii lui Lenin,
.. '
.
pe ungureste : Lenin-fiuk", pe nemteste: Die Lenin-Buben", era numele
acestor teroristi. Din ce elemente se recruta garda asta rosie speciala ?
, In cea mai mare parte din marinari, din disolvata flota austro-
ungara. Inca sub regimul contelui Karolyi. marinarii acestia ramasi
fara ocupatie, devenisera periculosi pentru siguranta i ordinea Bu-
-,_
dapestei, prin actele lor banditesti, furturi, atacuri nocturne, in cent-
'.-- rul orasului si alte ispravuri -odioase. Acesti marinari, fara rosturi si,_
--- .-. fara cãpaaii, pentru cari nu mai era n i mica sf a n t", devenisera
primii aderenti convinsi ai bolsevistilor, Inca sub guvernul I ui Berin-
: key. Se spune despre ei câ Inca inainte de venirea comunistilor la
putere au rechizitionat automobile mari de transport, cdrute si ali-
. mente. i tot ei au fost aceia, cari au pus mana pe materialul
- de rasboi, care apartinea armatei germane a lui Mackensen, cand
_ , guvernul Károlyi a dat ordin, ca aceasta armata internata in Ungaria,
sä fie dezarmata. t .-
, La proclamarea dictaturei proletare, grupul acesta de marinari,
forma nucleul gardei rosii", de pazA a comisarilor poporali. La in-
ceput in numar de peste 200, in cateva zile numarul lor s-a mai
-
-, urcat cu inca 400 de indivizi, tot asa de strasnici", de cruzi si in-
..
clinati la crimb, facand doar ei parte
.
_ ,
.. ..
- - t ,:.. .. din marea familie a escrocilor,
_
Acestia erau baietii lui Lenin". Lor ii s-a dat drept resedinta,
un splendid palat in mijlocul orasului, palatul contelui Bathyany din
Bulevardul Terezia, colt cu Strada Andrássy. Palatul acesta in stil ve-
netian, cu zeci de incaperi, dar i cu o pivnita imensa, pivnità amenajata
apoi pentru o camera de tortura, palatul acesta era cartierul principal al
, Baietilor lui Lenin". In fata palatului, pentru a insufla groaza burghe-
ziei erau insirate tunuri si mitraliere, si cate-va automobile erau postate
inaintea palatului, incarcate cu pusti, munitie, mitraliere.
Din acest palat porniau pe grupuri i ziva .
si noaptea, baietii -
lui Lenin .
- la v a n a t. Sarcina lor a fost
A
sa puie mana pe acele persoane
_ cari pareau suspecte nouilor ti-
rani, sa ia ostaiici din randurile
.
51
,
Tot din baietii lui Lenin," Tibor Samueli si-a recrutat un grup
de teroristi ambulanti", in numar de 28, cu cari, Tiberiu dictatorul,
mergea din loc in lOc sa inabuse contrarevolutia. Bine inarmati,
prevazuti cu streanguri, cu granate de man& acestia plecau cu un
tren special in ori-ce comuna, unde s-a ivit o miscare contra guver-
nulul revolutionar. i teroristii acestia ambulanti judecau, tot ei exe-
cutau pe vinovati, ii impuscau, sau ii spanzurau.
Se afirma, dar cel ce scrie aceste randuri n-a avut putinta
sa controleze, ca fiecare din baietii lui Lenin avea pe constiinta ,
cate
- 20 de omoruri. .
Unul din ei, Stefan Jakab, prins nu de mult, adeca sub regi-
mul lui Horthy, acuzat ca a facut serviciul de terorist in grupul lui-
Biriny" dupa un raport al politiei, aparut in ziarele din Budapesta
(la 23. Martie 1920.) acesta ar fi marturisit, ca a executat peste 200
persoane. La inceput se parea, ca dansul face numai pe grozavul.
Detectivul Alexandru Feher, -insarcinat sa faca cereetari la fata locu-
lui, in comunele pomenite de teroristul Stefan Jakab, ca ar fi comis
acolo orrioruri, a depus rezultatul cercetarilor, din care reiese, ca
acest terorist a executat 214 lo-
cuitori,
din Kecskemét, Dunapataj, Solt, Dunaföldvar, Gyar, Csorna, Szom-
bathely, Sopron, si Devecser. Dintre aceste executiuni cateva crime ies
din comun. Ele sunt :
impuscarea fostului presedinte
. ,
, .
- ,
_ , clinatiune de a comite crima. 0-
.:-, --,
-
, .
presiune interna, iar nu o cons-
, - -v. - . trangere externA, '
-
.;
1
..,_
, . .
. S-a intors din Rusia, 2 zile .dupa sosirea lui Bela Kun la Buda-
pesta. La rugamintea acestuia, a preluat organizarea grupului _tero-
ristilor. La inceput era vorba sa se aleaga 200 oameni pentru acest
grup. Scopul acestui grup terorist, a fost sa sdrobeasca contrarevo-
lutia. La grup s-au anuntat insa foarte multi 5i in mod staruitor, ;
agasant. Grupul s-a format cu deviza-:- Arme contra arme. Numai
I Samueli avea principiul sa se ucida. El, Cserni, ca 5i Lenin, ura pe
- burgheji, a5a cum urasc Francezii pe Nemti. Cand am primit ordi-
, nul a zis Cserni sa märesc numärul teroristilor cu inca 240,
am introdus sistemul, ca nouii veniti sa fie acceptati in grup, numai
cu garantia personala a doi teroristi. Totusi grosul teroristilor a fost
acceptat la ori-ce recornandatie.- Pe acei, cari s-au prezentat la grup,
numai fiind-ca n-au voit sa mearga pe front, am cautat sa-i inspai-
I mant. Le-am pus in vedere misiuni fioroase, voind sa pun la in-
cercare nervii lor. Nu s-au speriat insa, numai ti-va au renuntat
apoi sa intre in grupul teroristilor. Aveam sa ascult 5i de poruncile e!
_
.: guvernului revolutionar 5i de poruncile personale ale lui Bela Kun .
www.dacoromanica.ro
I
53
[ .4
,
si ale lui Szanto, comisar poporal al armatei. Grupul s-a numit intai . 4
--
. Kunfi, cari erau ambii in acelas guvern revolutionar, I era un sec-
ret public. Chiar in desbaterile din sfaturile revolutionare, Kun Bela
totdeauna cauta sã contrazica pe Kunfi, pe acest social-democrat ,
. convertit la bolsevism, care detesla mijloacele teroriste. In general
. era o rivalitate mare intre comunisti si social-democratii trecuti in
tabara celor dintai. Social-democratii erau suspectati de bolsevtsti, ,
priviti cu acelasi dispret, ca infamii de burgheji si la irnpartirea de .. :
i
www.dacoromanica.ro
, 54
i
/ -
www.dacoromanica.ro
t
r
1.1
V
: 55
-
Luandu-se in desbatere cazul o rno rei prof esorului
D r. Berend, ,
un vestit medic de copii, dupa .
.
piratia contrarevolutionara la 24
lunie. . -
zile valurile
, I-au adus la suprafata si lucru ciudat, ,tocmai in dreptul _
: en
locuintei sale. .
.1-
www.dacoromanica.ro
,
56
, ,
..._ c
perem, ca sa se stinga. -.
,.
Presedintele : Alt ordin n-ati primit ?
Martorul : Nu! -
(Declaratia aceasta ne arata, cum teroristii pe propria lor ras-
pundere, executau pe oamenii, cari Ii cadeau in mana).
-.:- Un alt caz oribil
. -
fost uciderea negustorului Gustav Szigety din Deg, care se facuse
a
vinovat, ca in casa lui adapostise, dupa prociamarea dictaturei prole- _
-. .
- ......
. .
'; . I .
7_
www.dacoromanica.ro ,
io I . i St `-.f
Inca odata : Foc !" Varkonyi a mai dat semn de vieata si atunci. .
Kramer imi porunci sa mai descarc asupra lui un foc de revolver."
Dr. E igen Laszlô a declarat, Ca cunostea pe Bela Kun de ,
,
12 ani. Ca o lost nembru in partidul comunist, dar nu a luat parte d
activa in miscare. La 1 Aprilie a fost incredintat cu conducerea : ..'
tuturor tribunalelor revolutionare. 0 luna mai tarziu, s-a imbolnavit -,
si n-a mai ocupat nici o functiune. Declara, ca nu a luat parte in -
,
bunalul. . , .
:
..,
.,,, .. ,
sa nu faca economie cu anii de . _
inchisoare, si sa dea cat Mai :
_.: _ - multe sentinte de moarte pentru . --
0
a ingrozi pe . burghezi. ,- -. , .
_,_ .41
,. . ..-
. 1
. -
- ---, ..., - . - . . -
www.dacoromanica.ro
-c-," ". ,0: - 1. t
58 . -
,:_:. .
/ .
ca Dr. Laday,- loctiitor de comi-
-V .- , --.--
sar poporal al justitiei, a propus
pentru toti acuzatii, amnistie. i
.
www.dacoromanica.ro
9
59
_ Din capitalele trecute s-a vazut, cum taranimea sub r,egimul ' .-
bolsevist a fost sicanata, scurtata in drepturile ei, . suspectatá si .
maltratatA de teroristi. In multe-locuri taranimea a fost dusa la
N - .-
.- -
- ' f:
. _ .
.- . N
4
' "..
''
www.dacoromanica.ro
...
^
6,4./
- .11ar.>
,
60 - /-
-
exasperare, incat s-a ridicet cu coase, furci si topoare; ca sa
alunge din sate directoratele si gardele rosii. Astfel de rascoale Ora-
nesti s-au produs la inceputul lui lunie in Ungaria apuseana, in
comitatele Sopron, Vas, apoi in localitatile_ Dunapataj, Kalocsa, si in
comunele de pe malul Dunarei. 0 greva a Ceferistilor din Szombat-
hely, cari au refuzat bancnotele albe bolseviste, cerand sa fie sala-
, rizati cu bancnote veritabile, emisiunea bancii austro-ungare, a fost
un prilej pentru taranii din comunele Csenka, Kapuvar, Csorna, din
comitatul Sopron, ca sa prinda si ei curaj si in cete mari si bine
inarmati, s-au indreptat spre orasul Sopron, ca sa goneasca si de
acolo pe rosii". Dar in drum le-au esit elevii dela $coala de
, mine si silvicultura din Selmeczbanya, stabiliti la Sopron, dupa-ce
, localitatea aceasta a ajuns sub stapanirea Cehilor, si au rispit cetele
de tarani, Vara varsare da sange: A venit insa apoi Szamuely cu
.. grupul lui de teroristi, ca sa descopere instigatorii revolutiei si sa
dea pedepse exemplare". La Sopron, Tibor Samueli a dat ordin
- sa fie spanzurati: cassierul statiei, Matei Schmidt si cu fiul lui.
Fiul trebuia sa fie martor la
.
, ' Dela 130 de persoane, cari au fugit din Dunapataj, s-a confis-
cat intreaga avere, parnantul, bucatele, proviziile. Un functionar dela
! finante, care venise din Ungaria de sus, ca sa-si duca din Dunapa-
, : taj sotia i doii copii, a fost inhatat pe drum de teraristi si span-
zurat. La Kalocsa, - la 23. lunie, la 12 noapte, au sunat clopotele
. -dela biserica, iar paznicii de noapte, au batut pe la ferest-
,
www.dacoromanica.ro
" ' 'Pt:Mk -
_ I ,,
, . 61
..
- .
. .
rile oamenilOr, Ca sa vie indata la casa comunalá. Rico lo Ii s-a citit
porunca lui Samueli ca, daca va opune cineva vre o rezisitenta, se va
lua intreg targul sub bombardamentul tunurilor. Apoi oamenii au
fost trimesi acasa si numai in diminiata urm,Litoare a inceput sa ./
functioneze tribunalul revolutionari sub prezidiul lui Samueli si sa fie
adusi pe rand suspectii". Au fost condamnati la moarte 21 de ce-
tateni, si spanzurati pe arborii din fata seminarului episcopesc. Alte _
200 persoane au fost arestate in aceeasi localitate.
Cred, ca ajunge cu inslrarea ororilor bolseviste. Scopul acestei _
CAPITOLUL XIII. -; -
,
.
. .
- Deductii. ), . - -
.
.
Teo.-eticianul comunist rus, Radek, spune intr-o brosura a lui :
-
www.dacoromanica.ro
1.44,
'
-
62
.
- ,
De aceia, din experimentele bol-
-
seviste din aceste doug taxi, sä
.,
traga invataminte si clasa con-
ducatoare'din celelalte tari, sä
nu supuie la un regim de excep-
-% tie, de prigoanii si de sicanari
permanente, clasa muncitoare,
caci aceste procedeuri atata In
massele proletare instinctele sal-
_
- batice de ura si de rasbunare,
-
_
impedica intelegerea si cumpanirea posibilitatilor
-
reale. Cine searnana
_
vant, culege furtuna,
ori prima grije a guvernanfilor
unei tari e sa faca sa domneasca
in sufletul masselor un minimum
de liniste - =
www.dacoromanica.ro ,
r
63
www.dacoromanica.ro .
64 '
i.
burilor tart, la conducerea masineriei atat de complicate a unui stat.
ad se pune intrebarea lui Maxim G.orki :
.
.- . .
.
. .
. . t.
Conducator cum vrei - sa fii,
Cand singur drumul tu nu-I stii?
- -
i
, _
www.dacoromanica.ro
,
65
4
, - . .. . ,
/
5
Nu are nici un rost sa preluarn deodata pe umerli ,nostri, sar-
' gina grea a raspunderei intregi, peste intreaga productiune si admi-
nistratiune a tarii. .
1,
, ,
'
. ,
,
I .
. * . . ..,
4
.,
. '
" ""
www.dacoromanica.ro
r.
0./
3.
'I , I ,
V
66
1
.. c
- . .
pretentiile de salarii tot mai exagerate, pot usura traiul vostru. Din-
potriva, urcarea continua a salariilor, duce automatic si la scurnpirea
articolelor de prima necesitate, creiaza acel cerc vitios, din care
I
nici voi nu puteti iesi. Voi, muncitori, sinteti de aceia facuti respon-
sabili de taranime, de negustori, si fabricanti, ca nu pot vinde mai
i lesne productele lor, marfurile lor. Dati-va seama, ca voi nu mun- .
l i ,
l-
\ rilor revolutionare, cari se instaleaza ca sefi ai vostri. Nu frinturile ,
,
www.dacoromanica.ro
I
st
,
,
- .
s I . .. ,.
a ,.e.. .
. s.
s.
, Cuprinsul
IL
...
.
...
-- 4 1
.rt '
Pag .
-
v.
Cuvint inainte :?i. ' A / ., .
, -.. .. , .
:.
.. e . 3 .- . . . .'
Sa tragem invataminte din .- nenorocirile, umilirile si ".
.
''c'
,
' r- 5
,
'
.. ,
.
Tot mechiul cantec: Sa scoti
Cine era pacalitul ? .
.. castanele din foc pentru altii.
Cat de radiosi erau la inceput bolsevisti Maghiari , ':''
, ... ,
11
9
10 .
i
. . .
_.,
,.,
.
..
. ..
.:
Ce s-a produs si cum s-a produs sub regimul bolsevist,
ungar
Bolsevistii unguri si taranimea
Congresul sovietelor ungare ' :
Armata Rosie
.
:
..
'
. -.: '.:.7.';
.
,.,
../.
,
.. ... ..
...... ...
.
V 18
.
26 ,
31 .
.
1
.
. ..
. .
-
..-...
- ' i. 34
,,. - .
,
.....
t :
Cine erau cornunistii unguri .,
42 , . . . . . .
..-
Birocratia cea noua. . . 45
. .-
Teroarea rosie si inabusirea contrarevolutiei 47
Baietii lui Lenin" ... 50 '
.....
: --,, .
Din procesul teroristilor principali
Deductii
t
:,
.. ,. .. . ... ,
. -. .
i
.
. 52
61
.
a ,.' ( 1/4- r,
.. . a 1 g
\ ( i -1"
r
r,
4
-4 I
." ; 1
I, ...* , -n4
) .2 .. . A ,
.. ,... ,..., .Ur,...D. 4,..
! r:. , .., . 'W: )4 ' i'L
I -
I- : C
, A
it
..... '.. ..
): . Yi/t., 4 - ...0..ri
... .-.,
,
.;
". "ci.
www.dacoromanica.ro
:
. re, . S.
-! ,
A
1 "
1
f
.-
f
;
.
t
4.
ssr.,
. '
tte .5
5. - -
:-
- '7 .
,
- J-
www.dacoromanica.ro t