UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DATE CADASTRALE GRAFICE SI

TEXTUALE
PROIECT - SISTEME CADASTRALE

AUTOMATICA SI INFORMATICA APLICATA

Coordonator: Prof.univ.dr.ing GHEORGHE BADEA

Student: ENACHE I. ION OCTAVIAN
AN/GRUPA: AN 4 GRUPA 1

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
REFERAT
TEMA: Date cadastrale grafice şi textual

MODULUL 1 - IMOBILIAR
1. Georeferenţierea unei planşe la scara 1:500, în format digital **.tif, din municipiul
Bucureşti, vectorizarea în AutoCAD a unui sector cadastral (ales asftel încât să încapă pe
un format A4 - când este tipărit la scara 1:500), numerotarea punctelor de pe contur,
extragerea într-un inventar a coordonalele acestor puncte, calculul suprafeţei totale a
sectorului cadastral;
2. Vectorizarea imobilelor şi parcelelor din sectorul cadastral, completarea adreselor
poştale prin copierea numerelor trecute pe plan, efectuarea numerotării cadastrale a
imobilelor şi parcelelor, determinarea suprafeţelor şi întocmirea unui tabel cu acestea;
3. Vectorizarea construcţiilor permanente existente pe plan, numerotarea lor, calculul
suprafeţelor, completarea desenului cu elemente de cartare imobiliară;
4. Completarea formularului “Fişa bunului imobil” (elemente specifice sistemului
informaţional al fondului imobiliar - 2 exemplare);
5. Întocmirea “Planului de amplasament şi delimitare a imobilului” (2 proprietăţi);
6. Utilizarea aplicaţiei “GenerareCP.msi (destinată persoanelor fizice şi juridice autorizate
să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României) pentru
crearea fişierelor .cp pentru 2 imobile;
7. Realizarea Planului digital pe layere, respectând semnele convenţionale şi tipurile de
scriere în vigoare.

MODULUL 2 - EDILITAR
1. Georeferenţierea unei planşe la scara 1:500, format digital **.tif, cu reţelele edilitare
din municipiul Bucureşti;
2. Vectorizarea în AutoCAD a tuturor reţelelor edilitare situate pe planşa dată împreună
cu un fond planimetric minim;
3. Realizarea în format digital a planului tehnic-edilitar complex, cu elementele de fond şi
de conţinut specific precizate în documentaţia finală, întocmită pentru sistemul
informaţional al reţelelor edilitare, conform anexei 1 din metodologia MLPAT;
4. Obţinerea în format digital a planurilor tematice ale reţelelor existente în zona de
lucru: reţeaua de alimentare cu apă "A", reţeaua de canalizare "C", reţeaua de
alimentare cu gaze naturale "G", reţeaua de termoficare "t", reţeaua electrică "e",
reţeaua de telecomunicaţii "T";
5. Redactarea unui profil longitudinal pentru reţeaua de canalizare sau pentru cea de
alimentare cu apă;

Planul digital va fi realizat pe layere, vor fi respectate semnele convenţionale şi tipurile

de scriere. Se va tipări o zonă reprezentativă din planşă, aleasă asftel încât să încapă pe
un format A4 - când este tipărită la scara 1:500;

MODULUL 3 - BAZA DE DATE

1. Introducerea datelor cadastrale utilizate într-o aplicaţie realizată în Microsoft Access
pentru a putea obţine diferite tipuri de rapoarte.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
2. Legarea bazei de date cu planul digital în AutoCAD Map, efectuarea de interogări,
obţinerea de rapoarte.

MODULUL 1 – IMOBILIAR

Georeferentierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de

coordonate definit. Matematic, este o operatie de translatie si/sau rotatie a sistemului de
coordonate al imaginii (care numeroteaza coloanele si liniile de pixeli incepand cu cel din
stanga sus) fata de sistemul de coordonate in care se realizeaza georeferentierea.

Georeferentiera imaginii se realizeaza pe un grid al orasului Bucuresti

Grid_Bucuresti.dwg. Primul pas este identificarea trapezului conform denumirii imaginii
scanate, in acest caz 10d3. Pentru a realize georeferentierea este necesar sa stim
coordonatele celor patru colturi ale plansei.

Georeferentierea se realizeaza in AutoCAD astfel:

- se insereaza imaginea in trapezul corespunzator selectand din meniul principal

optiunea Insert, apoi Raster Image Reference;

- la deschiderea ferestrei urmatoare se cauta in calculator imaginea care se doreste

a fi inserata, dupa care se apasa butonul Open;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
- dupa apasarea butonului OK se selecteaza punctul de inserare al imaginii, si
anume, coltul din stanga jos al trapezului(10D3), si se scaleaza imaginea astfel
incat sa fie aproximativ egala cu trapezul in care a fost inserata.

- urmeaza georeferentierea imaginii, etapa realizata utilizand Raster Design astfel:

din meniul Raster se selecteaza optiunea Rubber Sheet;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Dupa georeferentierea imaginii urmeaza vectorizarea unui sector cadastral. Vectorizarea
se realizeaza peste conturul constructiilor permanente, constructiilor anexe, se
evidentiaza limitele de proprietate precum si strazile care delimiteaza sectorul cadastral.
Se intocmesc doua planuri, cel cadastral si cel topographic.

Dupa ce s-a realizat vectorizarea sectorului cadastral se realizeaza numerotarea punctelor de

pe contur a sectorului cadastral, numerotarea se face cu cifre arabe incepand de la 1,
pornind din coltul din stanga sus. In AutoCAD numerotarea punctelor de pe contur a
sectorului cadastral se realizeaza pe un layer denumit “numerotare puncte contur” dupa
cum se observa in imaginea urmatoare:

Dupa ce am terminat numerotarea punctelor de pe contur a sectorului cadastral am extras

intr-un tabel coordonatele acestor puncte si am determinat suprafata sectorului cadastral
astfel:

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Nr. Coordonate Coordinate Schita sectorului

Pct. X[m] Y[m]
1 339382.8660 555579.408
9
2 339387.0816 555589.011
4
3 339386.9976 555589.067
4
4 339392.6517 555602.253
4
5 339401.0083 555620.419
9
6 339403.1582 555625.215
4
7 339417.0402 555656.739
7
8 339430.8854 555687.845
8
9 339430.6426 555688.053
0
10 339436.6346 555700.809
5
11 339436.2640 555705.713
7
12 339428.8249 555716.565
4
13 339417.6552 555733.002
8
14 339406.7995 555748.899
9
15 339395.4900 555765.461
5
16 339388.4915 555763.778
6
17 339375.6790 555754.672
3
18 339374.4429 555752.155
5
19 339374.1072 555752.369
8
20 339363.0839 555731.980
7
21 339348.9232 555705.684
3
22 339342.3695 555693.849
9
23 339338.2192 555686.359
8
24 339338.7859 555686.035
6
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
25 339337.5884 555683.848
1
26 339336.9783 555684.173
9
27 339333.7221 555678.390
8
28 339334.1772 555678.103
7
29 339331.4194 555673.049
3
30 339331.1847 555673.049
3
31 339320.7491 555654.112
3
32 339308.0659 555630.495
1
33 339323.5050 555623.058
3
34 339340.3081 555655.346
4
35 339364.1713 555638.869
1
36 339375.5607 555637.516
1
37 339371.7949 555631.146
8
38 339372.1714 555629.918
1
39 339372.9624 555629.522
6
40 339370.6275 555625.533
7
41 339375.7548 555622.589
1
42 339370.5635 555610.853
2
43 339380.4531 555605.112
7
44 339369.4586 555585.279
0
S=10455.4403 mp = 10456mp

Determinarea coordonatelor punctelor se realizeaza utilizand comanda “list”, din care

utilizam coordonatele X, Y a tuturor punctelor de pe contur, cu mentiunea ca Y=X, respective
X=Y, datorita sistemului de proiectie.

De asemenea pentru fiecare imobil se trece pe plan numarul postal(pe baza numarului
postal din plansa) si numerotarea cadastrala a imobilelor cu cifre arabe, pornind de la
valoarea 1.Numerotarea postala este trecuta in layer-ul “nr postal”; iar numerotarea
cadastrala a imobilelor in layer-ul “numerotare imobile”.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

De asemenea in interiorul unui imobil se realizeaza numerotarea constructiilor

permanente incepand cu C1, C2, etc, in functie de cate constructii permanente sunt.
Pentru un imobil am realizat impartirea in doua parcele: 1CC(curti si curti cu constructii)
si 2A(teren arabil). Separarea se realizeaza cu o linie punctata

Calculul suprafetei totale a sectorului cadastral se realizeaza utilizand comanda

“area” si selectand intreaga suprafata a sectorului cadastral prin intermediul punctelor
de contur. Fiecare imobil si constructie este de tip polilinie, astfel la determinarea ariei
dupa tastarea comenzii “area” se selecteaza polilinie pentru care vrem sa determinam
aria.

Pentru aceste suprafete calculul este trecut in tabelul urmator:

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Nr. Nr. Suprafata Nr.Cadastr Suprafat Nr corpuri Suprafata Suprafata Suprafata
crt Cadastral al a
imobilului de cladire construita la desfasurata totala cladiri
al [mp] al parcelei parcela sol [mp] [mp]
imobilului [mp] [mp]

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
1 1 204 1CC 204 C1 125 125 125
2 2 134 1CC 134 C1 122 122 122
3 3 675 1CC 675 C1 340 340 340
4 4 841 1CC 841 C1 212 212 212
5 5 1920 1CC 1920 C1 500 500 671
C2 157 157
C3 14 14
6 6 2202 1CC 2202 C1 578 578 634
C2 56 56
7 7 422 1CC 422 C1 277 277 277
8 8 584 1CC 584 C1 243 243 270
C2 26 27
9 9 634 1CC 634 C1 480 480 480
10 10 1410 1CC 1410 C1 710 710 1081
C2 129 129
C3 213 213
C4 29 29
11 11 238 1CC 238 C1 212 212 212
12 12 299 1CC 299 C1 78 78 159
C2 81 81
13 13 451 1CC 451 C1 288 288 301
C2 13 13
14 14 441 1CC 441 C1 299 21 320
C2 21 299

Pentru plansa am realizat atat planul cadastral, cat si planul topografic.

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente
specific cadastrului. Se figureaza pe plan limita de proprietate, limita sectorului
cadastral, constructiile permanente, constructiile anexe, numerotarea cadastrala a
imobilelor, a parcelelor, a constructiilor permanente, numerotarea postal, strazile, etc.
Planul topografic cuprinde toate detaliile sectorului cadastral: retele de gaz, retele
de apa, canalizare, termoficare, telefon, retea electrica, etc.

Vizualizarea sectorului cadastral utilizand site-uri web:

- Pmb.ro
-

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

- Maps.google.ro

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Completarea documentului fisa bunului imobil se realizeaza prin culegerea datelor si

informatiilor specifice cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul
general. Bunul imobil reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.

Planul de amplasament si delimitare se intocmeste in sistemul de proiectie

Stereografic 70 in conformitate cu prevederile Regulamentului privind continutul si
modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara.

Atat fisa bunului imobil cat si planul de amplasament si delimitare este realizat
pentru doua imobile din sectorul cadastral. In fisa bunului imobil (fisier .xls) se figureaza
o schita a imobilului, fara pre multe informatii, pe cand in planul de amplasament si
delimitare se trec distantele, vecinii reprezentati de numarul postal, se realizeaza si
numerotarea punctelor de pe contur si se extrag coordonatele intr-un tabel. De
asemenea la planul de amplasament si delimitare se realizeaza un caroiaj (simbolizat
printr-o cruce) pe care se trec coordonatele punctelor.

Pentru doua imobile am realizat cate un fisier cu extensia .cp, utilizand aplicati
GenerareCP. Pentru aceasta este necesar ca fisierul din AutoCAD ce contine imobilul sa
fie salvat cu extensia .dxf.

Imobil 1:
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Imobil 2:

MODULUL 2 - EDILITAR

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Primul pas este reprezentat de georeferentierea plansei, pas care se realizeaza la fel ca
si georeferentierea de la modulul1.

Pentru o intersectie (delimitata de o plansa A4) se traseaza retelele de alimentare cu

apa, de canalizare, electrica, de gaze si de telecomunicatii.

1. Reţeaua de alimentare cu apă “A”

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă;

- reţeaua de alimentare cu apă pentru scopuri de întreţinere a spaţiilor verzi,
străzilor;
- reţeaua de alimentare cu apă industrială.

Reţeaua de alimentare cu apă în general se referă la sistemele de captare, de pompare,

de ameliorare a calităţii apei în sistemele de înmagazinare şi sistemele de transport ale
apei de la rezervoare sau staţiile de pompare la branşamentele consumatorilor.

In legătura cu reţeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate detaliile

privind:

- captarea apei (din subteran sau de la suprafaţa);

- construcţiile şi instalaţiile de tratare în vederea îmbunătăţirii calităţii apei;
- reţeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare şi înmagazinare;
- rezervoarele de tratare şi înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de
compensare sau de pompare a apei;
- staţiile de pompare;
- reţeaua de distribuţie a apei de la rezervoarele de înmagazinare până la
- branşamentele consumatorilor.

2. Reţeaua de canalizare “C”

Sistemul reţelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte şi dispozitive care

colectează, transportă, epurează şi evacuează apele uzate şi pluviale într-un emisar.
Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul sistemului
informational al fondului edilitar sunt:

- reţeaua de canalizare exterioară ( reţeaua stradală si colectoare);

- staţii de pompare sau repompare;
- instalaţii de preepurare şi epurare;
- colectorul de descărcare şi gura de descărcare.

În legătură cu reţeaua de canalizare, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze

toate elementele privind:

- canalele (conductele) de racord - cele care duc apele uzate de al consumator la

reţeaua de canalizare;
- canalele secundare - cele care primesc ape din canalele de racord;
- colectoarele secundare şi principale -sunt canalele care primesc apele de la
canalele secundare;
- canalele deversoare - sunt canalele care duc. apele uzate la emisar sau la staţiile
de epurare;
- staţiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole şi puncte obligate;
- staţiile de epurare, formate din construcţiile şi instalaţiile care au rolul de a face
apele uzate nepoluante;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Datele privind reţeaua de canalizare se obţin în principal, prin ridicarea căminelor de
vizitare (elementele care marchează traseul canalelor la suprafaţă).

3. Reţeaua de alimentare cu gaze natural “G”

Reţeaua de gaze naturale se referă la traseele care duc gazele naturale de la conducta
de transport la staţiile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul reţelelor
edilitare trebuie să furnizeze toate informaţiile privind:

- conducta de transport care aduce gazele în localitate;

- staţiile de predare existente între conducta de transport şi reţeaua de repartiţie,
amplasate în suprateran;
- reţeaua de repartiţie care conduce gazele de la reţeaua de transport în diferite
sectoare (poate fi subterană sau supraterană);
- staţiile de reglare la sector, situate de obicei suprateran;
- reţeaua de distribuţie spre consumatori care poate fi supraterană sau subterană;
- conductele de branşament;

Conductele subterane de gaze sunt poziţionale (în mod obişnuit), sub spatiile verzi la
adâncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale. sau chiar sub partea carosabilă la
adâncimea de 1 .0m.

4. Reţeaua electrica “e”

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct in pământ (sub trotuare
sau spatii verzi la adâncimi de 0.8m pana la 1.1 Om ). Pentru ele, cadastrul reţelelor
edilitare trebuie să furnizeze toate datele privind:

- reţeaua de transport (tensiune peste 1Kw ) constituind reţeaua de alimentare;

- reţeaua de distribuţie spre consumatori (de joasă tensiune), pornind de la punctele
de alimentare ale reţelei;
- punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
- camerele de distribuţie pentru cabluri de joasă tensiune şi camerele de tragere;
- cablurile subterane de 110 kw şi 220 kw (pozate în canalele cu instalaţii de răcire
cu ulei), având traseele marcate la sol prin borne.

5. Reţeaua de telecomunicaţii “T”

Această reţea cuprinde reţelele telefonică, telegrafică, de televiziune şi radio.

Reţelele pot fi pozate suspendat pe stâlpi, sau subteran fie în tuburi de beton sau PVC,
fie în blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adâncimi între 0.8 m si 1.20 m.

Sistemul informational al fondului edilitartrebuie să furnizeze pentru ele toate elementele

privind:
- traseele liniilor telefonice principale (instalate de obicei în blocuri de beton);
- traseele liniilor telefonice secundare instalate în tuburi, ele se identifică prin
căminele de vizitare şi camerele de tragere;
- traseele liniilor telefonice supraterane prin poziţia stâlpilor şi săgeţi de direcţie:
- traseele liniilor T.V. supraterană sau subterană.
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
MODULUL 3 – BAZA DE DATE

Am inceput construirea bazei de date pornind de FISA CORPULUI DE PROPRIETATE

asa cum trebuie sa fie intocmita, unde am adaugat campul “Numar parcela” la fiecare
tabel si am creeat un tabel suplimentar pentru detalierea informatiilor referitoare la
constructii.

Fisele corpurilor de proprietate sunt documente care contin datele de intrare in

baza de date a cadastrului general.

Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din
baza de date.

Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtine
prin interogarea bazei de date a cadastrului general.

Baza de date textuala

Baza de date si legaturile dintre tabele:

Obs: In tabela “Date suplimentare despre constructii” am realizat un campurile

denumite “Numar nivele”, “Caracteristicile constructive” si “Starea constructiilor“.
Aceste campuri reprezinta Indicele de cartare al constructiilor din fiecare teren. Am luat
sectiunea din cladire cu cel mai mare nivel deoarece la unele cladiri sunt mai multe
regimuri de inaltime si cladirile nu sunt impartite in mai multe corpuri.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Interogari:

1. Interogarea va afisa crescator din campul „Suprafata din masuratorii” suprafetele

care indeplinesc conditia urmatoare: au aria mai mare de 200 mp.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2. Interogarea va afisa date simple despre proprietari.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

3. Interogarea va afisa date despre constructii din cele 2 tabele

Conexiunea bazei de date grafice cu cea textuala

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Obs: S-a folosit AutoCAD Map 3D 2014.

Interogari:
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA