Funda ia

Isaac Asimov

Partea întîi
PSIHOISTORICII

HARI SELDON ... n scut în anul ll.988 al Erei

Galactice decedat în anul l2.069. Datele pot fi
calculate mai lesne în func ie de Era Funda ional
curent , cu 79 de ani înainte de anul l E.F. N scut
într-o familie din clasa de mijloc, pe Helicon, sectorul
Arcturus (unde tat l s u, potrivit unei legende de o
autenticitate îndoielnic , a fost cultivator de tutun
într-o uzin hidroponic ), a dovedit de timpuriu un
talent uluitor în domeniul matematicii. Anecdotele
privind capacitatea sa sînt nenum rate, de i unele
dintre ele sînt contradictorii. Se zice c la vîrsta de
doi ani ar fi...
îndoial c cele mai remarcabile contribu ii
ale sale au fost în domeniul psihoistoriei. La
începutul activit ii sale, psihoistoria nu cuprindea
decît un grup de axiome confuze; el a dezvoltat-o
într-o tiin statistic profund . Lucrarea de cea
mai mare autoritate pe care o avem pentru detalii
privitoare la via a sa este biografia scris de Gaal
Dornick, care în tinere e îl cunoscuse pe marele
matematician Hari Seldon doar cu doi ani înainte de
dispari ia sa. Povestea întîlnirii...
ENCICLOPEDIA GALACTICAl
l Toate citatele din Enciclopedia

Galactica reproduse în continuare

sîm extrase din cea de-a ll6-a
 edi ie publicat în l020 E.F. de
Editura Enciclopedii Galactica
Co.. Terminus, prin amabilitatea
editorilor.

SE NUMEA GAAL DORNICK i era un b iat

simplu de la periferia Imperiului, care nu mai
zuse planeta Trantor. Mai precis, n-o v zuse în
realitate. O v zuse de multe ori pe hipervideo i,
întîmpl tor, în impresionante transmisii
tridimensionale care prezentau vreo încoronare
imperial ori edin a de deschidere a Consiliului
Galactic. Cu toate c tr ise toat via a pe mica
planet Synnax, care se rotea în jurul unei stele de
la marginea Derivei spre Albastru, nu era, vezi
Doamne, cu totul rupt de civiliza ie. Pe vremea
aceea, nici un col or al Galaxiei nu era cu totul
izolat.
Existau aproximativ dou zeci i cinci de
milioane de planete locuite în Galaxie i nici una
nu datora supunere Imperiului a c rui capital se
afla pe Trantor. A fost ultima jum tate de secol în
care s-a mai putut afirma asemenea lucru.
Aceast c torie era, f îndoial , punctul
culminant în via a tîn rului savant. Mai fusese în
spa iu, a a încît acum f cea doar un voiaj f
prea mare însemn tate, i nimic mai mult. Mai
exact, c torise numai pîn la unicul satelit al
Synnaxului cu scopul de a ob ine date referitoare
la mecanica derivei meteori ilor, date de care
avusese nevoie pentru diserta ia sa, dar, chiar
dac ar fi voiajat jum tate de milion de mile ori
jum tate de milion de ani-lumin , c toria în
spa iu ar fi însemnat acela i lucru.
i f cuse doar pu in curaj pentru Saltul prin
hiperspa iu, un fenomen pe care nu-l tr iai în
cursul simplelor c torii interplanetare. Saltul
mînea, i probabil va r mîne pentru vecie,
singura metod practic de a c tori între stele.
toria prin spa iul obi nuit nu se putea
desf ura cu o vitez mai mare decît cea a luminii
(un fragment din cuno tin ele tiin ifice care
ceau parte dintre pu inele elemente cunoscute
înc din zorii uita i ai istoriei umane), i zborul
tre cele mai apropiate dintre sistemele locuite ar
fi însemnat ani de zile. Prin hiperspa iu, acea
regiune inimaginabil care nu era nici spa iu, nici
timp, nici materie, nici energie, nici ceva anume,
nici nimic, puteai traversa Galaxia, cît era ea de
mare, în cîteva clipe.
Gaal a teptase primul dintre aceste Salturi cu
oarecare spaim cuib rit în stomac i totul se
terminase cu o zdruncin tur neînsemnat , o
oar lovitur intern care încet cu o clip
înainte de a fi fost sigur c o sim ise. Asta fusese
tot.
Apoi nava mare i str lucitoare, produs rece i
impersonal a dou sprezece mii de ani de progres
imperial. i mai era el însu i, cu un doctorat
proasp t ob inut în matematic i cu o invita ie
din partea marelui Hari Seldon de a merge pe
Trantor pentru a se al tura uria ului i întrucîtva
misteriosului Proiect Seldon.
Ceea ce Gaal a tepta cu ner bdare dup
dezam girea provocat de Salt era acea prim
imagine a planetei Trantor. D dea tîrcoale s lii de
vizionare. Voletele obturatoare din o el erau
ridicate la anumite ore anun ate, iar el era
întotdeauna acolo, urm rind str lucirea orbitoare
a stelelor, sorbind din ochi incredibilul roi
înce at al vreunei concentr ri de stele, asemenea
unei aglomer ri gigantice de licurici surprin i în
timpul mi rii i înm rmuri i pentru eternitate.
zu o dat fumul rece, alb-alb strui, al unei
nebuloase gazoase la mai pu in de cinci ani-lumin
distan de nav , întinzîndu-se cît cuprindea
fereastra, ca o îndep rtat irizare l ptoas ,
spîndind parc în înc pere un aer înghe at i
disp rînd din raza privirii dou ore mai tîrziu,
dup un nou Salt.
Prima imagine a Soarelui planetei Trantor
aducea cu un gr unte alb, pierdut între miliarde
de altele asem toare, i recunoscut ca atare
doar pentru c fusese indicat de c tre ghidul
navei. Aici, în centrul Galaxiei, stelele erau
numeroase. i, cu fiecare Salt, str lucirea Soarelui
devenea i mai intens , înecînd restul stelelor,
cîndu-le s p leasc i s se r reasc .
Ap ru un ofi er care anun :
Sala de vizionare va fi închis pentru restul
toriei. Ne preg tim de coborîre.
Gaal îl urm , tr gîndu-l de mîneca uniformei ce
purta emblema „Nava- i-Soarele-Imperiului".
Nu s-ar putea s m l sa i aici? A dori s
d planeta Trantor.
Ofi erul zîmbi, iar Gaal se îmbujor . Î i d du
seama c vorbea cu un pronun at accent
provincial.
Vom coborî pe Trantor spre diminea .
A dori s v d planeta din spa iu.
A, regret, b iete! Dac am fi un iaht spa ial
am putea s-o facem. Numai c noi coborim pe
partea Soarelui. Doar nu vrei ca, dintr-un foc, s fii
orbit, s te arzi i s fii i iradiat, ce zici?
Gaal d du s se îndep rteze, dar ofi erul strig
dup el:
Oricum, Trantor nu s-ar vedea decît ca un
contur neclar, copile! Mai bine î i iei un bilet
pentru un tur spa ial de îndat ce ajungi pe
Trantor. E ieftin.
Gaal privi înapoia lui:
V mul umesc foarte mult.
Ar fi fost o copil rie s se simt dezam git, dar
cum naivitatea i se potrive te la fel de bine unui
rbat ca i unui copil, Gaal sim i un nod în gît.
Nu v zuse niciodat planeta Trantor desf urîndu-
se în toat splendoarea, în m rime natural , i nu
anticipase c va trebui s a tepte atît de mult.

NAVA COBORÎ într-un amestec de zgomote.

Auzeai sfîrîtul îndep rtat al atmosferei care
aluneca pe lîng metalul navei, uruitul constant al
instala iilor de r cire care luptau cu dogoarea
provocat de frecare i duduitul tot mai domol al
motoarelor ce creau decelerarea. Auzeai larma
rba ilor i femeilor adunîndu-se în s lile de
debarcare i scrî netul macaralelor ridicînd bagaje,
coresponden i m rfuri c tre axa navei, de unde
aveau s fie mai apoi transportate c tre platforma
de desc rcare.
Gaal sim i u oara zdruncin tur care era un
indiciu c nava nu mai avea o mi care
independent , proprie, c ci gravita ia ei f cuse loc
de cîteva ore gravita iei planetare. Miile de pasageri
st tuser r bd tori în s lile de debarcare care se
roteau u or, creînd cîmpuri de for pentru a- i
regla orientarea, în func ie de direc ia
schimb toare a for elor gravita ionale. Acum
oamenii se mi cau lent pe rampele curbe de
coborîre c tre u ile larg deschise.
Gaal r mase la un pupitru cît timp bagajul s u
sumar îi fu desf cut i apoi strîns la loc cu
rapiditate i pricepere. Nu acord nici o aten ie nici
faptului c viza îi fu inspectat i tampilat .
Deci asta era Trantor! Aici, gravita ia p rea
pu in mai mare decît pe Synnax, planeta natal ,
aerul ceva mai dens, dar se va acomoda. Se întreb
dac avea s se obi nuiasc cu imensitatea.
Cl direa Debarc rii era impresionant ;
acoperi ul i se pierdea în în ime. Gaal î i imagin
chiar c dedesubtul acelei imensit i se puteau
forma nori. Nu putea s vad peretele opus; doar
oameni, pupitre i pardoseala care devenea neclar
i înce at .
rbatul de la pupitru i se adres din nou, u or
iritat:
Mi , Dornick!
Trebui s se uite iar la viz pîn s i
reaminteasc propriul nume.
Gaal bîigui:
Încotro... unde...?
rbatul îi indic cu degetul:
Pentru taxiuri la dreapta, i a treia la stînga.
Gaal se urni i v zu lic rind învîrtejiri
suspendate în aer, care îl anun au: TAXIURI SPRE
TOATE DIREC IILE.
De îndat ce Gaal se îndep rt , din mul imea
anonim se deta o siluet , se opri la pupitru,
du afirmativ din cap i-l urm pe tîn rul
imigrant.
 Ajunsese la timp pentru a auzi destina ia lui
Gaal.

Gaal se trezi lîng o balustrad .

Pe micul indicator se putea citi:
„Supraveghetor". Func ionarul îl întreb f s
ridice privirea:
Încotro?
Gaal nu era sigur, dar cîteva secunde de
nehot rîre însemnau al i i al i oameni care se
ad ugau continuu irului ce se formase în urma
lui.
Supraveghetorul îl privi:
Încotro?
Gaal nu prea avea bani, dar era vorba doar de o
noapte, dup care va avea o slujb . Încerc s par
non alant:
Un hotel bun, v rog.
Supraveghetorul nu fu impresionat:
Toate sînt bune. Numi i unul.
Cel mai apropiat, v rog, spuse Gaal disperat.
Supraveghetorul atinse un buton. În clipa
aceea, se form o linie sub ire de lumin pe
pardoseal , r sucindu-se printre altele care
str luceau, cînd mai aprins, cînd mai stins, în
diferite culori i nuan e. Gaal se trezi inînd în
mîn un tichet care lumina slab.
Supraveghetorul preciza:
Unu virgul doisprezece.
Gaal se cotrob i prin buzunare dup monede i
întreb :
Unde merg?
Urmeaz lumina. Tichetul va str luci atîta
vreme cît mergi în direc ia corect .
 Gaal ridic privirea i porni. Sute de oameni
circulau prin sal , fiecare urmîndu- i drumul,
cernîndu-se i filtrîndu-se prin puncte de
intersec ie pentru a ajunge la destina iile lor.
Cînd drumul s u se sfîr i, un b rbat îmbr cat
într-o uniform lucitoare i nou , confec ionat din
material plasto-textil în culori stridente de galben
i albastru, întinse mîinile i-i lu cele dou valize.
Linie direct c tre Luxor, spuse el.
rbatul care-l urm rea pe Gaal îl auzi pe
acesta spunînd: „Foarte bine", i-l v zu urcîndu-se
în vehiculul cu bot te it.

Taxiul se ridic drept în sus. Gaal r mase cu

ochii pironi i pe fereastra transparent curbat i,
uimit de senza ia de zbor în interiorul unei
structuri închise, se ag instinctiv de scaunul
pilotului. Nem rginirea se contract i oamenii
devenir furnici într-o distribu ie aleatorie. Scena
continu s se mic oreze i începu s alunece
înapoi.
În fa se afla un zid. Pornea de undeva, de sus,
i se extindea spre înalt, pîn cînd ochiul nu-l mai
putea z ri. Era str puns de g uri ca ni te guri de
tunel. Taxiul lui Gaal se îndrept spre una dintre
ele, apoi plonj în untru. Pentru o clip , Gaal se
întreb cum de putea pilotul s aleag un tunel
anume dintre atîtea altele.
Acum era întuneric, doar cîte o lic rire
trec toare a vreunui semnal mai str lumina bezna.
Aerul vibra sonor în viteza vehiculului.
Mai apoi, Gaal se aplec în fa , împotriva
deceler rii, i taxiul ni afar din tunel, coborînd
din nou la nivelul solului.
 Hotel Luxor, f cu, inutil, pilotul. Îl ajut pe
Gaal s i care bagajele, accept un bac de o
zecime de credit cu un aer preocupat, lu un
pasager care a tepta i se în iar i.
În tot acest timp, din clipa debarc rii, nu
zuse un crîmpei de cer.

TRANTOR ... La începutul celui de-al

treisprezecelea mileniu, aceast tendin atinse
apogeul. Ca centru al Guvernului imperial, vreme de
sute de genera ii, i situat în regiunile centrale ale
Galaxiei, printre cele mai populate i cele mai
avansate lumi ale sistemului, era imposibil s nu fie
cea mai dens i bogat aglomerare de umanitate
pe care o cunoscuse vreodat Rasa.
Progresînd în mod constant, urbanizarea sa
atinsese ultimele limite. Toat suprafa a de
aptezeci i cinci milioane de mile p trate a planetei
Trantor era o singur metropol . Într-un moment
culminant, popula ia dep ise cu mult patruzeci de
miliarde de oameni. Aceast popula ie enorm se
ocupa aproape exclusiv de treburile administrative
ale Imperiului i era mai tot timpul insuficient
pentru a face fa dificult ilor acestei sarcini.(Este
demn de amintit c imposibilitatea administr rii
judicioase a Imperiului Galactic sub neinspirata
conducere a ultimilor împ ra i a constituit un factor
esen ial al pr bu irii sale). Zi de zi, flote întregi de
nave, ce puteau fi num rate cu zecile de mii,
aduceau produsele a dou zeci de lumi la mesele
locuitorilor de pe Trantor.
Dependen a sa de lumile exterioare pentru
asigurarea hranei, de fapt, pentru asigurarea
tuturor celor necesare traiului, a f cut ca Trantor s
devin din ce în ce mai vulnerabil în fa a unei
cuceriri prin asediere. În ultimul mileniu al
Imperiului, numeroase revolte, ce izbucneau cu o
frecven deja plictisitoare, i-au f cut pe împ ra i s
în eleag , rînd pe rînd, aceast vulnerabilitate i
politica imperial a fost dedicat aproape exclusiv
protej rii sensibilei aorte a planetei Trantor...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

GAAL NU ERA SIGUR dac soarele str lucea,

mai bine-zis, dac era zi sau noapte. Nu îndr znea
întrebe, întreaga planet p rea s tr iasc sub
o carapace de metal. Masa pe care abia o servise
fusese etichetat drept prinz, dar erau multe
planete care tr iau conform unui orar-standard, ce
nu acorda nici cea mai mic aten ie alternan ei,
probabil sup toare, dintre zi i noapte. Vitezele
de rota ie ale planetelor erau diferite, iar el nu tia
nimic despre Trantor.
La început, urmase sîrguincios inscrip iile pîn
la „înc perea Soarelui" i nu descoperi decît c
aceasta era o sal destinat bronz rii sub radia ii
artificiale. Z bovi cîteva clipe, apoi se întoarse în
holul principal al Luxorului.
Se adres func ionarului de la recep ie:
De unde a putea cump ra un bilet pentru
un tur planetar?
Chiar de aici.
Cînd va pleca?
Tocmai l-a i pierdut. Urm torul va fi mîine.
Pute i cump ra un bilet i v vom rezerva un loc.
 Of, mîine va fi prea tîrziu. Va trebui s merg
la Universitate. Nu exist vreun turn de observa ie
ori ceva de genul acesta? Vreau s zic, în aer liber.
Bineîn eles! V vînd un bilet, dac dori i.
Permite i-mi, mai întîi, s verific dac nu cumva
plou . Ap o clap aflat la îndemîn i citi
textul care defila pe un ecran. Gaal citi o dat cu
el.
Func ionarul spuse:
Vreme bun . Dac stau s m gîndesc bine,
acum este sezonul secetos. Ad ug plin de
solicitudine: Nu prea m intereseaz ce se întîmpl
pe-afar . Ultima oar am ie it în aer liber acum
vreo trei ani. Vezi o dat , i cam asta-i tot,
în elege i? Pofti i biletul! Liftul special din spate.
Scrie pe el: „Spre turn". Acela e.
Liftul era un model nou, care func iona pe baza
respingerii gravita ionale. Gaal intr , urmat de al i
oameni. Operatorul închise un contact i Gaal se
sim i suspendat în aer în clipa în care gravita ia
deveni zero; apoi, în timp ce liftul accelera, î i mai
recap din greutate. Urm decelerarea i
picioarele i se desprinser de pe podea. Scoase un
sunet acut de surpriz .
Operatorul i se adres cu un glas r gu it:
Fixa i picioarele sub bar . N-a i citit anun ul?
Ceilal i f cuser întocmai. Îi zîmbir în timp ce
el încerca disperat i zadarnic s coboare, inîndu-
se de perete. Pantofii lor erau prin i sub barele de
crom care traversau podeaua în linii paralele, la
distan de dou picioare una de alta. Observase
barele acelea cînd intrase, dar le ignorase.
Apoi, o mîn întins îl trase în jos.
Mul umi dintr-o r suflare, moment în care liftul
se opri.
 i pe o teras deschis , sc ldat într-o
str lucire orbitoare care îi f cu s închid ochii.
rbatul din partea c ruia primise acea mîn
salvatoare se afla chiar în spatele lui. Acesta îi
spuse amabil:
Locuri din bel ug.
A a se pare. (Porni spre scaune ca un
automat, apoi se opri.) Dac nu v sup ra i, voi
mîne o clip lîng balustrad . A vrea s arunc o
privire.
rbatul îi f cu un semn aprobator, plin de
în elegere, iar Gaal se aplec peste balustrad ,
care-i venea pîn la um r, i sorbi din ochi
panorama ce se deschidea în fa a lui.
mintul era pierdut în p ienjeni ul din ce în
ce mai dens de structuri f cute de om. Nu putu
vedea decît un orizont din metal întinzîndu-se pe
cer, cenu iu i uniform, i în elese pe dat c a a
ar ta întreaga suprafa a planetei. Nu detect nici
o mi care cîteva nave de agrement se profilau
lene e pe cer dar, cu toate acestea, reu i s
în eleag c traficul nebunesc al miliardelor de
oameni se desf ura dedesubtul înveli ului metalic
al lumii.
Nu se vedea nimic verde nici iarb , nici sol,
nici un fel de via , în afar de cea uman .
Undeva, pe aceast lume, pricepu el confuz, se afla
palatul Împ ratului, a ezat în mijlocul unei
suprafe e de o sut de mile p trate de sol natural,
înverzit, cu copaci, pres rat cu flori în toate
culorile curcubeului, o mic insul în mijlocul
unui ocean de o el; poate era chiar la zece mii de
mile dep rtare, îns nu putea fi v zut de aici.
Va trebui s fac turul acela cît de curînd!
Suspin adînc i în elese c se afla, în sfîr it, pe
Trantor, pe planeta care era centrul întregii Galaxii
i sîmburele rasei umane. Nu v zu nave cu
alimente. Nu putea percepe vulnerabila aort care
lega cele patruzeci de miliarde de locuitori de pe
Trantor de restul Galaxiei. Era con tient doar de
fapta cea mai m rea a omului: sfid toarea
cucerire total i irevocabil a unei lumi.
Se îndep rt cu privirea pierdut în gol. Amicul
u din lift îi ar un scaun al turat celui pe care
st tea, i Gaal se a ez .
rbatul zîmbi:
M numesc Jerril. Pentru prima oar pe
Trantor?
Da, domnule Jerril
Eram sigur. Jerril e numele meu mic. Trantor
te captiveaz dac ai un temperament poetic.
Totu i, locuitorii lui nu urc mai niciodat aici. Nu
le place i devin nelini ti i, chiar nervo i.
Nervo i! Apropo, numele meu este Gaal. De
ce oare asemenea iritare? Mie mi se pare splendid.
E doar o p rere subiectiv , Gaal. Dac te-ai
scut într-un cubicul, ai crescut într-un coridor
i lucrezi într-o celul , dac î i petreci concediul
într-o sal de bronzare aglomerat , atunci faptul
urci aici i nu mai ai nimic altceva deasupra
capului decît cerul s-ar putea s i declan eze o
criz de nervi. Dup ce împlinesc cinci ani, copiii
sînt sili i s urce aici o dat pe an. Nu-mi dau
seama dac asta le face bine, dar cînd ajung aici
nu se mai satur privind i în timpul primelor
vizite plîng pîn ce fac convulsii. Serios. Ar trebui
ca imediat ce sînt în rca i s înceap s fac o
torie ca aceasta m car o dat pe s pt min .
Desigur, n-ar avea mare importan , urm el. Dar
ce-ar fi dac n-ar mai veni deloc aici? Ei sînt
ferici i acolo, jos, unde conduc treburile
Imperiului. Cît de sus crezi c sîntem?
Jum tate de mil , spuse, i se întreb dac
asta tr da cumva naivitate. Trebuie s fi fost chiar
naivitate, din moment ce Jerril chicoti.
Nu, doar cinci sute de picioare.
Poftim? Dar liftului i-au trebuit aproape...
tiu. Dar i-a trebuit mult timp pîn s ajung
la nivelul solului. Trantor este o re ea de tuneluri
la peste o mil sub suprafa . E ca un aisberg.
Nou zecimi r mîn nev zute. La linia rmurilor,
trunde chiar pîn la cîteva mile în subsolul
oceanului. De fapt, am mers atît de adînc încît
puteam utiliza diferen a de temperatur dintre sol
i locuri situate la cîteva mile adîncime pentru a ne
asigura toat energia necesar . tiai?
Nu. Mi-am închipuit c folosi i generatoare
atomice.
Le-am folosit cîndva. Aceast energie este mai
ieftin .
A a cred i eu.
Dar tu, ce p rere ai? Pentru o clip ,
amabilitatea b rbatului se transform în iretenie.
rea aproape perfid.
Gaal ezit , c utînd un r spuns:
Splendid, spuse, repetîndu-se.
În vacan ? În c torie? Într-un turneu?
Nu chiar. Mai precis, am vrut dintotdeauna
vizitez Trantor, dar am venit aici în primul rînd
pentru o slujb .
Aha!
Gaal se sim i dator s explice:
O slujb la Proiectul doctorului Seldon, de la
Universitatea din Trantor.
Raven Seldon?l (Raven corb (joc de cuvinte)
(n. t.)
A, nu. Cel la care m refer este Hari Seldon,
psihoistoricul Seldon. Nu cunosc nici un Raven
Seldon.
La Hari m refer i eu. I se spune Corbul.
Preveste te mereu dezastre.
Da? Gaal era sincer uimit.
Bineîn eles, trebuie s tii i asta. (Jerril nu
mai zîmbea.) i vii s lucrezi pentru el?
Da, sigur, sînt matematician. De ce spune i
prezice dezastre? Ce fel de dezastre?
Îmi pare r u, dar n-am nici cea mai vag
idee. Am citit ziarele pe care le public doctorul
Seldon i grupul lui. Se ocup de teorii
matematice.
Da, public . (Gaal se sim i stînjenit.) Cred c
voi duce în camera mea, spuse el. Sînt foarte
încîntat c v-am cunoscut.
Jerril flutur indiferent mîna în semn de r mas
bun.

Gaal g si în camera sa un b rbat care-l

tepta. Fu atît de surprins pentru moment încît
nu putu s pun obi nuita întrebare care-i veni pe
buze: „Ce c uta i aici?"
rbatul, cu ochii alba tri i foarte str lucitori,
se ridic . Era în vîrst , aproape chel i chiop ta
or. Cu o clip înainte ca mintea dezorientat a
lui Gaal s asocieze chipul cu imaginea pe care o
zuse de atîtea ori în filme, acesta spuse:
Sînt Hari Seldon.
 PSIHOISTORIA ...Gaal Dornick, folosind
concepte non-matematice, a definit psihoistoria ca
fiind ramura matematicii care se ocup cu reac iile
conglomeratelor umane fa de stimulii sociali i
economici da i...
...În toate aceste defini ii, este implicat
presupunerea c conglomeratul uman în discu ie
trebuie s fie suficient de mare pentru a permite o
tratare statistic valabil . M rimea necesar a unui
astfel de conglomerat poate fi determinat cu
ajutorul Primei Teoreme a lui Seldon, care... O alt
presupunere necesar este ca conglomeratul uman
nu fie el însu i con tient de analiza psihoistoric ,
pentru ca reac iile sale s fie cu adev rat aleatorii...
Baza oric rei psihoistorii serioase o constituie
dezvoltarea Func iilor Seldon, care eviden iaz
propriet i congruente cu cele ale acelor for e sociale
i economice care...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

BUN ZIUA, domnule, spuse Gaal. ti i, eu...

Nu credeai c ne vom întîlni cu o zi mai
devreme, a a-i? În mod normal, n-ar fi trebuit, dar,
dac vrem s folosim serviciile tale, trebuie s
ac ion m rapid. Devine din ce în ce mai greu s
ob in recru i.
Nu în eleg, domnule.
Ai vorbit cu un b rbat în turnul de
observa ie?
Da. Numele lui mic e Jerril. Altceva nu mai
 tiu despre el.
Numele nu reprezint nimic. E un agent al
Comisiei pentru Siguran a Public . Te-a urm rit
înc de la spa ioport.
Dar de ce? Îmi pare r u, dar sînt tare
nel murit.
Omul din turn nu i-a spus nimic despre
mine?
Gaal ezit :
V-a numit Seldon Corbul.
i-a explicat de ce?
A spus c prezice i dezastre.
A a e. Ce înseamn Trantor pentru tine?
Toat lumea p rea s -l iscodeasc în leg tur
cu Trantor. Gaal se sim i incapabil s dea un
spuns care s dep easc simplul: „Splendid".
Spui asta f s ra ionezi. Ce p rere ai
despre psihoistorie?
Nu m-am gîndit niciodat la aceste probleme.
Tinere, înainte de a ne desp i, vei înv a s
aplici psihoistoria la toate problemele în mod
natural, noteaz .
Seldon scoase din înveli ul s u calculatorul pe
care-l inea la centur . (Se spunea c avea
întotdeauna, sub pern , un calculator pe care-l
utiliza în momentele de insomnie.) Suprafa a lui
cenu ie i mat era u or uzat de atîta folosin .
Degetele agile ale lui Seldon, p tate de vîrsta
înaintat , frem tar pe tastele calculatorului, pe
ecranul s u cenu iu, pîn ce lic rir simbolurile
ro ii.
Aceasta reprezint starea Imperiului în
momentul de fa ?
tept .
Bineîn eles c nu este o reprezentare
complet , spuse Gaal într-un tîrziu.
Nu, nu este complet , aprob Seldon. M
bucur c nu accep i orbe te vorbele mele. Este,
totu i, o aproximare care va servi pentru a
demonstra propozi ia. De acord?
Da, cu condi ia unei verific ri ulterioare a
derivatei func iei. Gaal evit cu grij orice posibil
curs .
Bun. Adaug la aceasta posibilitatea
cunoscut a asasinatelor Imperiale, a revoltelor
viceregale, a recuren ei actuale de perioade de
criz economic , a sc derii ritmului de explor ri
planetare i a...
Continu . Pe m sur ce fiecare element era
men ionat, noi simboluri ap reau sub atingerea
degetelor sale i se contopeau cu func ia de baz ,
care se dezvolta i se modifica.
Gaal îl opri o singur dat :
Nu în eleg valabilitatea acelei transform ri de
grup.
Seldon o repet mai rar.
Dar acest lucru se ob ine prin intermediul
unei opera iuni sociale interzise.
Exact. Lucrezi rapid, dar nu îndeajuns de
iute. Nu este interzis în aceast conexiune. Acum
o voi face prin extensii.
Procedeul fu mai anevoios i mai lung, dar, cînd
Seldon ajunse la sfîr it, Gaal recunoscu umilit:
Acum pricep.
În cele din urm , Seldon se opri:
Acesta va fi Trantor peste cinci secole. Ce
interpretare dai? Ia spune. Îl privi cu luare-aminte
i a tept .
Nevenindu-i s cread , Gaal spuse:
Distrugere total ! P i asta-i imposibil.
Trantor n-a fost niciodat ...
Seldon era animat de o emo ie intens care
ar ta c numai trupul îi îmb trînise:
Hai, u urel. Ai v zut cum s-a ajuns la acest
rezultat. Exprim totul în cuvinte. Las o clip
deoparte simbolismul cifrelor.
Pe m sur ce Trantor se specializeaz , spuse
Gaal, el devine din ce în ce mai vulnerabil, mai
pu in capabil s se apere singur. Pe lîng asta, cu
cît va deveni mai mult centrul administrativ al
Imperiului, cu atît va fi un trofeu tot mai rîvnit. Pe
sur ce succesiunea imperial devine tot mai
nesigur i luptele dintre marile familii tot mai
acerbe, responsabilitatea social scade i tinde s
dispar .
Suficient. i ce crezi despre probabilitatea
numeric a distrugerii totale în mai pu in de cinci
secole?
N-a putea s -mi spun p rerea.
E ti sigur c po i ob ine o diferen iere de
cîmp?
Gaal se sim i încorsetat. Nu i se oferi
calculatorul. Seldon îl inea departe de privirea lui.
Calcul furios i fruntea i se îmbrobon de
sudoare.
Aproximativ optzeci i cinci la sut ?
Nu-i r u, spuse Seldon, uguindu- i buza
inferioar , dar nici foarte bine. Cifra real este
nou zeci i doi virgul cinci la sut .
Prin urmare, dumneavoastr sînte i numit
Seldon Corbul? întreb el. N-am v zut a a ceva în
ziare.
Bineîn eles c nu. Nu se poate da publicit ii.
Crezi c Imperiul i-ar putea dezv lui astfel
sl biciunea? Se demonstreaz foarte u or prin
psihoistorie. Îns unele dintre rezultatele noastre
au ajuns la urechile aristocra iei.
Foarte r u.
Nu neap rat. S-a inut seama de toate
elementele.
De aceea sînte i urm rit?
Da. Tot ce ine de proiectul meu este
investigat.
Sînte i în pericol, domnule?
A, da! Exist probabilitatea de unu virgul
apte la sut s fiu executat, dar bineîn eles c
asta nu va z rnici proiectul. Am luat i acest
lucru în calcul. Hai, nu-i nimic. Ne întîlnim mîine
la Universitate, presupun.
Desigur, spuse Gaal.

COMISIA SIGURAN EI PUBLICE ...Clica

aristocratic a venit la putere dup asasinarea lui
Cleon I, ultimul din familia Entun. În mare,
aristocra ia a constituit un element de ordine în
cursul secolelor de instabilitate i nesiguran ale
Imperiului. În mod obi nuit, sub controlul marilor
familii Chen i Divan, aristocra ia a degenerat,
devenind un instrument orb pentru men inerea unui
statu-quo... Ca putere în stat, aristocra ia nu a fost
îndep rtat decît dup urcarea pe tron a ultimului
împ rat puternic, Cleon al II-lea. Primul Comisar
ef...
...Într-un fel, momentul declan rii declinului
Comisiei poate fi considerat procesul lui Hari
Seldon, cu doi ani înainte de începutul Erei
Funda ionale. Acel proces este descris în biografia
lui Hari Seldon, scris de Gaal Dornick...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

GAAL nu- i îndeplini promisiunea. A doua zi

diminea fu trezit de o sonerie discret .
spunse, i vocea func ionarului de la recep ie, la
fel de discret , politicoas , dar cît se poate de
dezaprobatoare, îl inform c era în stare de arest
din ordinul Comisiei pentru Siguran a Public .
Gaal merse glon la u i v zu c nu se mai
deschidea. N-avea decît s se îmbrace i s
tepte.
Venir dup el i îl duser în alt înc pere, dar
era totu i re inut. Aici fu interogat deosebit de
politicos i totul se petrecu foarte civilizat. Le
explic anchetatorilor c era provincial, din
Synnax, le d du detalii despre colile absolvite, le
spuse c ob inuse un titlu de doctor în matematic
în urm cu cîtva timp. Solicitase un post în echipa
doctorului Seldon i fusese acceptat. Repet aceste
detalii de cîteva ori, dar ei reveneau mereu la
întrebarea de ce se al turase Proiectului Seldon.
De unde auzise de el, care aveau s -i fie
îns rcin rile, ce instruc iuni primise, cu ce se
ocupa.
spunse c nu tie. Nu primise instruc iuni
secrete. El era doar savant i matematician. Nu-l
interesa politica.
Într-un tîrziu, unul dintre amabilii s i
inchizitori îl întreb :
Cînd va fi distrus Trantor?
Gaal r mase descump nit:
 N-a putea vorbi despre asta potrivit
propriilor cuno tin e.
Ai putea spune care este situa ia din punctul
de vedere al altcuiva?
Cum a îndr zni în numele altcuiva?
Îi era cald i sim ea ceva ca o dogoare.
Inchizitorul îl întreb :
Te-a informat cineva despre o asemenea
posibilitate de distrugere? A stabilit o dat ? ( i
pentru c tîn rul ezita, continu .) Ai fost urm rit,
doctore. Eram la spa ioport cînd ai sosit la turnul
de observa ie i, bineîn eles, am putut asculta
conversa ia ta cu doctor Seldon.
În cazul acesta cunoa te i p rerile sale în
problema care v intereseaz , spuse Gaal.
Probabil. Dar am vrea s le auzim din gura
ta.
El crede c Trantor va fi distrus peste cinci
secole.
A dovedit asta... ... matematic?
Da, r spunse Gaal sfid tor.
Sus ii c ... acest calcul matematic este
valabil, presupun.
Dac doctor Seldon garanteaz , atunci este
valabil.
Deci, vom reveni.
Sta i. Am dreptul la un avocat. Solicit s mi
se respecte drepturile de cet ean al Imperiului.
i se vor respecta.
a se i întîmpl .
În înc pere intr curînd un b rbat înalt, al
rui chip p rea alc tuit numai din linii verticale,
i atît de slab, încît te f cea s te întrebi dac
tr turile lui se puteau destinde într-un zîmbet.
Gaal îl privi r it i f vlag . Nu trecuser
nici treizeci de ore de cînd era pe Trantor i i se
întîmplaser atîtea.
Sînt Lors Avakim. Doctor Seldon m-a solicitat
pentru a v reprezenta, spuse b rbatul.
Adev rat? P i atunci asculta i. Cer imediat o
audien la Împ rat. Sînt re inut f nici un
motiv. Sînt absolut nevinovat. Înso indu- i vorbele
cu o zvîcnire a bra elor, ad ug : Trebuie s -mi
fixa i imediat o audien la împ rat.
Atent, Avakim golea pe podea con inutul unei
mape. Dac Gaal ar fi avut t ria necesar , ar fi
putut vedea formularele legale Cellomet; din folie
metalic , adaptate pentru a fi introduse într-o
minuscul capsul personal . Ar mai fi putut
recunoa te un înregistrator de buzunar.
s acorde vreo aten ie izbucnirii lui Gaal,
Avakim ridic într-un tîrziu privirea spre el i
spuse:
Comisia va avea, f îndoial , o raz -spion
îndreptat asupra discu iei noastre. Asta încalc
legea, dar o vor folosi
Gaal strînse din din i.
i totu i, spuse Avakim a ezîndu-se,
înregistratorul pe care-l am pe mas i care, de
altfel, este unul cu totul obi nuit, dup toate
aparen ele, i- i face bine datoria are
proprietatea suplimentar de a ecrana raza-spion.
Nu- i vor da seama de lucrul acesta imediat.
Deci pot vorbi f grij .
Bineîn eles.
Atunci vreau o audien la Împ rat.
Avakim surîse rece i se v zu c , la urma-
urmei, era loc pentru un zîmbet pe chipul lui.
Sînte i din provincie, spuse.
Acest lucru nu-mi anuleaz dreptul de a fi
cet ean al Imperiului. Am acelea i drepturi ca i
dumneavoastr sau ca oricare alt membru al
acestei Comisii pentru Siguran a Public .
Neîndoielnic. Numai c , în calitate de
provincial, nu în elege i via a de pe Trantor a a
cum este ea. Nu exist audien e la Împ rat.
i cui te po i adresa în afara acestei Comisii?
Exist alte c i?
Nici una. Practic, nu ai posibilitatea
recursului. Legal vorbind, pute i solicita o audien
la Împ rat, dar n-o ve i primi. Împ ratul de ast zi
nu e Împ ratul dinastiei Entun, în elege i? Îmi
pare r u, dar Trantor se afl în mîinile familiilor
aristocratice, ai c ror membri compun Comisia
pentru Siguran a Public . Aceasta este o evolu ie
care a fost anticipat de mult de c tre psihoistorie.
Chiar a a? întreb Gaal. În cazul acesta,
dac doctor Seldon poate anticipa istoria planetei
Trantor la cinci sute de ani distan ...
O poate anticipa cu o mie cinci sute de ani.
Fie i cu o mie cinci sute. De ce n-a putut
anticipa ieri evenimentele acestei dimine i, ca s
pun în gard ? Nu, îmi pare r u. (Gaal se
ez i- i rezem capul de palma transpirat .)
În eleg foarte bine c psihoistoria este o tiin
statistic i nu poate anticipa cu precizie viitorul
unui singur om. V da i seama acum de ce sînt
sup rat?
V în ela i. Doctor Seldon tia c ve i fi
arestat în aceast diminea .
Poftim?
E nepl cut, dar adev rat. Comisia pare din ce
în ce mai ostil fa de activit ile sale. Noii
membri care s-au al turat în ultimul timp
grupului s u au fost tot mai icana i. Diagramele
arat c , spre folosul nostru, problema ar putea fi
adus acum la un punct culminant. Comisia s-a
mi cat destul de lent, astfel c doctor Seldon v-a
putut vizita ieri în scopul de a for a pu in lucrurile.
Acesta a fost motivul.
Gaal r mase f grai:
Nu admit...
V rog, era necesar. N-a i fost ales din motive
personale. Trebuie s în elege i c planurile
doctorului Seldon, care sînt întocmite pe baza
calculelor matematice la care se lucreaz de peste
optsprezece ani, includ toate posibilit ile cu
probabilit i semnificative. Aceasta este una dintre
ele. Am fost trimis aici doar cu scopul de a v
asigura c nu ave i motive de îngrijorare. Totul se
va sfir i cu bine; acela i lucru e valabil i pentru
Proiect i pentru dumneavoastr , desigur, în limite
probabilistice rezonabile.
Care sînt cifrele? întreb Gaal.
Pentru Proiect, nou zeci i nou virgul nou
la sut .
i pentru mine?
Mi s-a comunicat c aceast probabilitate
este de aptezeci i apte virgul doi la sut .
Atunci exist mai mult de o ans din cinci
voi fi condamnat la închisoare sau la moarte.
Ultima este sub unu la sut .
A a, deci. Cînd e vorba de via a unui om,
calculele nu înseamn mai nimic. Trimite i-l pe
doctor Seldon la mine.
Din p cate, nu pot. i doctor Seldon este
arestat.
a se deschise violent înainte ca Gaal, care
încerc s se ridice în picioare, s articuleze un
început de exclama ie. Intr un paznic, merse
 tre mas , ridic înregistratorul, îl examina pe
toate p ile, i-l b în buzunar. Avakim spuse
calm:
Am nevoie de instrumentul acela.
V vom da unul care nu creeaz cîmpuri
parazitare, domnule Consilier.
În acest caz, am terminat discu ia.
Gaal îl urm ri plecînd, apoi r mase singur.

PROCESUL (Gaal presupuse c nu gre ea

numindu-l astfel, de i, din punct de vedere legal,
se asem na prea pu in cu complicatele tehnici
procesuale despre care citise) nu inuse mult. Era
în a treia zi de desf urare. Totu i, lui Gaal îi era
peste putin ca, printr-un efort de memorie, s i
aminteasc cum începuse.
În ceea ce-l privea, nu-l prea încol iser cu
întreb ri. Artileria grea fusese îndreptat asupra
doctorului Seldon, care, cu toate acestea, st tea
imperturbabil. Pentru Gaal, el r sese singurul
punct stabil pe lume.
Publicul, redus ca num r, era compus exclusiv
din Baroni ai Imperiului. Presa i marele public
fuseser excluse i, probabil, foarte pu ini oameni
tiau despre procesul care i se intentase lui
Seldon. Fa de acuza i adoptaser o atitudine
ostil , prea pu in disimulat .
Cinci membri ai Comisiei pentru Siguran a
Public st teau la masa ridicat pe un podium.
Purtau uniforme de culoare auriu-stacojie i berete
din plastic, care le st teau fix pe capete i care
erau însemnele func iei lor judec tore ti. La centru
st tea comisarul- ef Linge Chen. Gaal nu mai
 zuse pîn atunci un lord atît de important i-l
privea fascinat. Chen abia de spusese cîteva
cuvinte pe parcursul întregului proces. L sase
foarte bine s se în eleag c vorba mult era sub
demnitatea lui.
Avocatul Comisiei î i consult noti ele i
audierea începu cu Seldon aflat înc în boxa
acuza ilor:

Întrebare: vedem, doctore Seldon. Cî i

oameni sînt angaja i în prezent în proiectul al c rui
ef sînte i?
spuns: Cincizeci de matematicieni.
Î: Incluzîndu-l i pe doctor Gaal Dornick?
R: Doctor Dornick este al cincizeci i unulea.
Î: Aha, deci avem cincizeci i unu? Face i un
efort de memorie, doctore Seldon. Poate sînt
cincizeci i doi sau cincizeci i trei?! Ori poate mai
mul i?
R: Practic, doctor Dornick nu s-a al turat
organiza iei mele. Cînd o va face, va fi cel de-al
cincizeci i unulea membru. Acum sînt cincizeci,
a cum am spus.
Î: Nu cumva aproximativ o mie?
R: Matematicieni? Nu.
Î: N-am spus matematicieni. Sînt o mie în
toate specialit ile?
R: În toate specialit ile, cifra ar putea fi
corect .
Î: Ar putea? Eu sus in c este. Sus in c
num rul oamenilor angaja i în proiectul
dumneavoastr se ridic la nou zeci i opt de mii
cinci sute aptezeci i doi.
R: Cred c pune i la socoteal i femeile, i
copiii.
 Î: (cu vocea ridicat ) Nou zeci i opt de mii
cinci sute aptezeci i dou de persoane doresc s
declar. Nu este nevoie s m obstruc iona i.
R: Accept cifrele.
Î: (apelînd la noti e) S l m deoparte acest
aspect i s abord m o alt problem pe care am
discutat-o deja, într-o oarecare m sur . Vre i s
repeta i, doctore Seldon, p rerile dumneavoastr
privind viitorul planetei Trantor?
R: a cum am declarat, i o declar din nou,
Trantor va fi un morman de ruine în mai pu in de
cinci secole.
Î: Nu considera i aceast declara ie drept
lipsit de loialitate?
R: Nu, domnule. Adev rul tiin ific se afl
deasupra loialit ii i tr rii.
Î: Sînte i sigur c declara ia dumneavoastr
reprezint adev rul tiin ific?
R: Da.
Î: Pe ce baze?
R: Pe baza matematicii psihoistorice.
Î: Pute i dovedi c aceast matematic aduce
argumente valabile?
R: Doar unui alt matematician.
Î: (cu un zîmbet) Pretinde i, prin urmare, c
adev rul dumneavoastr are o natur atît de
esoteric încît dep te capacitatea de în elegere
a unui om simplu. Eu cred c adev rul ar trebui
fie mai limpede, mai pu in misterios i mai
accesibil oricui.
R: Prezint dificult i doar pentru unele
creiere. Fizica transferului de energie, pe care o
cuno team sub numele de termodinamic , a fost
adev rat i clar de-a lungul întregii istorii a
umanit ii, înc din epocile mitice, dar, cu toate
acestea, s-ar putea s existe oameni, chiar dintre
cei prezen i aici, c rora le-ar fi imposibil s
proiecteze un motor. Fie ei chiar oameni cu o
inteligen deosebit . M îndoiesc, de exemplu, c
educa ii comisari...

În acest moment, unul dintre comisari se

aplec spre avocat. Cuvintele nu-i putur fi auzite,
dar uieratul vocii sale tr da o anume duritate.
Avocatul ro i i îl întrerupse pe Seldon.

Î: Nu sîntem aici pentru a asculta discursuri,

doctore Seldon. S presupunem c v-a i expus
rerea. Da i-mi voie s v sugerez c prezicerile
dumneavoastr privind dezastrul ar putea s aib
menirea de a distruge încrederea opiniei publice în
Guvernul imperial în scopuri pe care le urm ri i
dumneavoastr ...
R: Nu este adev rat.
Î: Da i-mi voie s sugerez c dumneavoastr
inten iona i s sus ine i c pentru o bun perioad
de timp anterior a a-zisei ruin ri planeta
Trantor va fi afectat de diferite tipuri de tulbur ri.
R: Corect.
Î: i c , prin simpla prezicere pe care o face i,
spera i s produce i aceast ruin i s ave i în
acel moment la dispozi ie o armat de o sut de
mii de oameni.
R: În primul rînd, nu este adev rat. i dac ar
fi, cercet rile v vor ar ta c ceva mai mult de zece
mii dintre oamenii mei sînt la vîrsta recrut rii, dar
nici unul dintre ei nu are preg tire militar .
Î: Ac iona i în numele cuiva?
R: Nu sînt în solda nim nui, domnule avocat.
Î: Sînte i întru totul dezinteresat? Servi i
 tiin a?
R: Da.
Î: Atunci s vedem cum o servi i. Poate fi
schimbat viitorul, doctore Seldon?
R: Evident. Acest tribunal ar putea s ri în aer
în urm toarele ore, dar s-ar putea s nu se
întîmple a a ceva... Dac s-ar întîmpla, viitorul ar
fi neîndoielnic schimbat în cîteva aspecte minore.
Î: V îndep rta i de la subiect, doctore Seldon.
Poate fi schimbat istoria integral a rasei umane?
R: Da.
Î: Cu u urin ?
R: Nu. Cu mare greutate.
Î: De ce?
R: Tendin a psihoistoric a unei planete atît de
dens populate con ine o mare iner ie. Pentru a i-o
modifica, trebuie s întîlneasc ceva care s
posede o iner ie similar . Fie c vor fi implica i un
num r la fel de mare de oameni, fie c num rul lor
va fi relativ mic, va trebui luat în calcul o
perioad extrem de lung de timp pentru a efectua
schimbarea, în elege i?
Î: Cred c da. Deci, Trantor nu va deveni o
ruin dac foarte mul i oameni hot sc s
ac ioneze în a a fel încît s împiedice acest lucru.
R: Exact.
Î: O sut de mii de oameni?
R: Nu, domnule. Sînt prea pu ini.
Î: Sînte i sigur?
R: ine i seama c Trantor are o popula ie de
patruzeci de miliarde de locuitori. ine i apoi
seama c tendin a care conduce la ruin nu
apar ine numai planetei Trantor, ci Imperiului ca
întreg, iar Imperiul con ine aproximativ un
cvintilion de fiin e umane.
 Î: în eleg. Atunci, probabil c o sut de mii de
oameni pot schimba tendin a dac ei i urma ii lor
trudesc vreme de cinci sute de ani.
R: tem c acest lucru nu este posibil. Cinci
sute de ani e prea pu in.
Î: În cazul acesta, doctore Seldon, nu ne
mîne decît s tragem concluziile din declara iile
dumneavoastr . A i strîns o sut de mii de oameni
în cadrul Proiectului. Ace tia sînt insuficien i
numeric pentru a schimba istoria urm torilor cinci
sute de ani ai planetei Trantor. Cu alte cuvinte, ei
nu pot împiedica distrugerea planetei, indiferent ce
ar face.
R: Din nefericire, ave i dreptate.
Î: Iar pe de alt parte, cei o sut de mii nu sînt
folosi i în scopuri ilegale.
R: Exact.
Î: (rar i plin de satisfac ie) În cazul acesta,
doctore Seldon, v rog s asculta i cu aten ie,
pentru c vrem un r spuns bine cump nit. Ce
scop urm resc cei o sut de mii de oameni ai
dumneavoastr ?

Vocea avocatului devenise strident . Aranjase

capcana; îl încol ise pe Seldon; îl îndep rtase pe
acesta cu iretenie de la orice posibilitate de a da
un r spuns.
La auzul acestor cuvinte, rumoarea crescînd a
comentariilor trecu ca un val prin rîndurile
publicului i invad chiar irul de comisari. Se
aplecar unul spre altul, în uniformele lor auriu-
stacojii; doar eful r mase netulburat.
Hari Seldon st tea nemi cat. A tepta ca
rumoarea s se sting .
 R: mic oreze efectele acestei distrugeri.
Î: i ce vre i s spune i cu asta, mai exact?
R: Explica ia este simpl . Inevitabila distrugere
a planetei Trantor nu este un eveniment în sine,
izolat, în schema dezvolt rii umane. Va fi punctul
culminant al unei drame care a început cu secole
în urm i care î i accelereaz ritmul în mod
continuu. M refer, domnilor, la declinul, în plin
desf urare, i la dec derea Imperiului Galactic.

Rumoarea deveni de ast -dat un vacarm abia

re inut. Avocatul url dezl uit:
Declara i în mod deschis c ... i se opri, c ci
strig tele de „Tr dare!" din partea publicului
ar tau c demonstra ia fusese f cut i f
ajutorul altor presiuni.
Comisarul- ef ridic încet cioc nelul de lemn i-
ll s cad pe mas . Sunetul fu asem tor
dang tului unui gong. Cînd reverbera iile se
stinser , sporov ial publicului încet i ea.
Avocatul respir adînc.

Î: (cu un ton teatral) În elege i, doctore Seldon,

vorbi i despre un imperiu care a rezistat
dou sprezece mii de ani, în ciuda tuturor
vicisitudinilor tr ite de genera ii întregi i care este
sus inut de dorin ele de bine i de dragoste ale
unui cvintilion de fiin e umane?
R: Sînt con tient atît de statutul actual cît i de
istoria trecut a Imperiului. F a da dovad de
lips de respect, trebuie s pretind c am
cuno tin e cu mult mai vaste despre aceast
problem decît oricare alt persoan din aceast
sal .
Î: i prezice i ruina sa?
 R: Este o precizere pe baze matematice. Eu nu
dau verdicte morale i, personal, regret aceast
perspectiv . Chiar dac s-ar admite c Imperiul e
un lucru d un tor (idee la care nu ader), starea de
anarhie ce va urma pr bu irii sale va fi i mai
periculoas . Proiectul meu s-a angajat s lupte
împotriva acestei st ri. Pr bu irea Imperiului este,
domnilor, un proces gigantic, i nu-i u or s lup i
împotriv -i. O dicteaz cre terea birocra iei,
sc derea ini iativei, înghe area social în caste,
zuirea curiozit ii i o sut de al i factori.
Acest proces se desf oar , a a cum am declarat,
de secole, ca o mi care prea maiestuoas i masiv
pentru a putea fi oprit .
Î: Nu tie toat lumea c Imperiul este la fel de
puternic precum a fost dintotdeauna?
R: Totul în jur d impresia de putere. Ar p rea
dureze o ve nicie. Cu toate acestea, trunchiul
putred al copacului are înf area de putere
dintotdeauna, exact pîn în clipa în care
dezl uirea furtunii îl frînge în dou . Furtuna
uier chiar i acum printre ramurile Imperiului.
Asculta i cu urechile psihoistoriei i-i ve i auzi
scrî netul.
Î: (pe un ton nesigur) Doctore Seldon, nu ne
afl m aici pentru a as...
R: (ferm) Imperiul se va n rui, i o dat cu el i
tot binele pe care l-a produs. Cuno tin ele
acumulate vor dec dea i ordinea pe care el a
impus-o se va risipi ca un fum. R zboaiele
interstelare vor fi nesfîr ite; comer ul interstelar va
dec dea; popula ia va sc dea; lumile vor pierde
contactul cu partea principal a Galaxiei i situa ia
va r mîne astfel.
Î: (o voce pierit într-o mare de lini te) Pentru
totdeauna?
R: Psihoistoria, care poate anticipa pr bu irea,
poate face predic ii referitoare la epocile întunecate
care vor urma. Domnilor, Imperiul, a a cum s-a
spus, a rezistat dou sprezece mii de ani. Epocile
întunecate care vor veni vor dura nu dou sprezece,
ci treizeci de mii de ani. Se va ridica un nou
Imperiu, dar între el i civiliza ia noastr se vor
afla o mie de genera ii de oameni care vor suferi.
Împotriva acestui lucru trebuie s lupt m.
Î: (pe un ton oarecum mai vioi) V contrazice i.
Mai devreme a i declarat c nu pute i împiedica
distrugerea planetei Trantor, prin urmare,
probabil, pr bu irea a-zisa pr bu ire a
Imperiului.
R: Nu spun acum c putem împiedica
pr bu irea. Dar nu este prea tîrziu s ac ion m în
vederea scurt rii intervalului care va urma.
Domnilor, dac grupului meu i se permite s
ac ioneze acum, devine posibil reducerea
perioadei de anarhie la un singur mileniu. Ne
afl m într-un moment delicat al istoriei. Masa
uria , de neînvins, a evenimentelor trebuie
deviat doar pu in, foarte pu in. Nu se poate face
prea mult, dar devierea trebuie s fie suficient
pentru a elimina dou zeci i nou de mii de ani de
mizerie din istoria uman .
Î: i cum v propune i s realiza i acest lucru?
R: Salvînd cunoa terea rasei. Suma cunoa terii
umane dep te posibilit ile unui om; ba chiar i
pe cea a o mie de oameni. O dat cu distrugerea
leg turilor sociale, tiin a se va sparge într-un
milion de buc i. Indivizii vor cunoa te multe
dintre nenum ratele fa ete minuscule a ceea ce
este de cunoscut. Fragmentele de cunoa tere,
lipsite de sens, nu vor fi transmise mai departe. Se
vor pierde de-a lungul genera iilor. Dar, dac
preg tim acum un sumar gigantic al întregii
cunoa teri, el nu se va pierde niciodat .
Genera iile viitoare vor construi pe baza lui i nu
vor trebui s descopere singure totul. Un mileniu
va face munca a treizeci de mii de ani.
Î: Toate acestea...
R: Tot proiectul meu. Cei treizeci de mii de
oameni, cu so iile i copiii lor, î i dedic existen a
preg tirii unei Enciclopedii Galactice, pe care n-o
vor termina în cursul vie ii lor. Eu nu voi tr i s-o
d nici m car început . Dar atunci cînd Trantor
se va pr bu i, ea va fi terminat i vor exista
exemplare în toate bibliotecile mari din Galaxie.
Comisarul- ef ridic cioc nelul i-l l s
cad . Hari Seldon p si bara i se a ez t cut
al turi de Gaal.
Zîmbi i spuse:
Cum i-a pl cut spectacolul?
A i reu it s -l duce i de la un cap t la altul.
Dar ce se va întîmpla acum?
Vor ridica edin a i vor încerca s ajung la
o în elegere particular cu mine.
De unde ti i?
Voi fi cinstit, spuse Seldon. Nu tiu. Depinde
de comisarul- ef. L-am studiat ani de-a rîndul. Am
încercat s -i analizez reac iile, dar tii ce riscant
este s introduci toanele unui individ în ecua iile
psihoistorice. Cu toate astea, am unele speran e.

AVAKIM SE APROPIE, îl salut pe Gaal cu o

 oar mi care a capului i se aplec s -i
opteasc ceva lui Seldon. Se auzi o voce puternic
anun înd ridicarea edin ei, iar gardienii îi
separar . Pe Gaal îl conduser afar .
Audierile din ziua urm toare fur total diferite.
Hari Seldon i Gaal Dornick r maser singuri cu
Comisia. St tur împreun la o mas , f s
existe o separare net între cei cinci judec tori i
cei doi acuza i. Ba chiar li se oferir ig ri de foi
dintr-o cutie f cut dintr-un material plastic
iridiscent care ar ta ca o ap ce curgea necontenit.
Ochii erau f cu i s perceap mi carea, de i
degetele constatau o suprafa rigid i uscat .
Seldon accept una; Gaal refuz .
Avocatul meu nu este prezent, spuse Seldon.
Un comisar îi r spunse:
Acesta nu mai este un proces, doctore
Seldon. Ne afl m aici pentru a discuta despre
siguran a Statului.
Linge Chen lu cuvîntul.
Acum vorbesc eu.
Ceilal i comisari se rezemar de spetezele
scaunelor, preg tindu-se s asculte. În jurul lui
Chen p ru c se creeaz o lini te receptiv în care
el urma s picure vorbele.
Gaal amu i. Chen, zvelt i seme , mai vîrstnic
doar prin privire decît prin restul înf rii lui, era
adev ratul Împ rat al întregii Galaxii. Copilul care
purta titlul era de fapt un simbol fabricat de Chen,
i nici m car nu era primul de acest fel.
Doctore Seldon, zise Chen, periclitezi pacea
pe t rîmurile Împ ratului. Nici unul dintre
catralioanele de oameni care sînt în via acum
printre stelele Galaxiei nu va mai tr i un secol de
acum încolo. Prin urmare, de ce s fim îngrijora i
de evenimentele care vor avea loc peste cinci
secole?
Eu nu voi tr i nici m car cinci ani, zise
Seldon, i totu i problema constituie o mare
îngrijorare pentru mine. Numi i-o idealism. Numi i-
o identificare cu acea generalizare mistic c reia-i
spunem „om".
Nu vreau s în eleg misticismul. Po i s -mi
spui ce m împiedic s scap de tine i de un viitor
incomod i inutil care e la dep rtare de cinci
secole, pe care nici m car nu voi ajunge s -l v d,
ordonînd s fii executat ast -sear ?
Acum o s pt mîn , spuse Seldon pe un ton
firesc, a i fi putut s-o face i i a i fi p strat o ans
din zece de a r mîne în via pîn la sfîr itul
anului. Ast zi îns , probabilitatea abia dac este
de unu la zece mii.
Se auzir respira ii precipitate i nervoase în
sal i mi ri nelini tite. Gaal sim i c -i trec fiori
reci pe ira spin rii. Pleoapele lui Chen coborîr
imperceptibil.
Cum vine asta?
Pr bu irea planetei Trantor, spuse Seldon,
nu poate fi oprit , indiferent ce eforturi s-ar face.
Cu toate acestea, ea poate fi gr bit cu u urin .
Povestea întreruperii procesului meu se va
transmite în toat Galaxia. Respingerea planului
meu menit a u ura i mic ora propor iile
dezastrului îi va convinge pe oameni c viitorul nu
le mai ofer nici o ans . Deja î i amintesc cu
invidie de vie ile bunicilor lor. Vor vedea c
revolu iile politice i stagnarea comercial vor spori
în intensitate. Peste tot în Galaxie se va r spîndi
sentimentul c este important doar ceea ce poate
fiecare s i apropie în acel moment. Oamenii
ambi io i nu vor mai a tepta, iar cei lipsi i de
scrupule nu vor mai ezita. Prin fiecare ac iune, ei
vor gr bi pr bu irea lumilor. Ucide i-m , i
Trantor nu se va pr bu i în cinci secole, ci în
cincizeci de ani, iar dumneavoastr în doar un an.
Acestea sînt vorbe de speriat copiii, spuse
Chen, i totu i moartea ta nu este singurul
spuns care s ne satisfac .
i ridic palma de pe hîrtiile pe care se
odihnea, a a încît doar dou degete atingeau u or
paginile de deasupra.
Spune-mi, continu el, singura ta activitate
va fi aceea de a preg ti Enciclopedia despre care
vorbeai mai devreme?
Da.
i trebuie ca acest lucru s fie f cut pe
Trantor?
St pîne, Trantor posed Biblioteca Imperial ,
precum i resursele erudite ale Universit ii
Trantor.
i, cu toate acestea, n-ar putea fi avantajos
dac ai fi plasat în alt parte, s zicem pe o planet
unde iure ul i nebunia unei metropole nu se vor
înv lm i cu gîndurile erudite, unde oamenii t i s
se poat dedica exclusiv i cu un singur gînd
muncii lor?
Pu in probabil.
O astfel de lume a fost deja aleas . Po i lucra,
doctore, dup placul inimii, cu cei o sut de mii de
oameni în jurul t u. Galaxia va ti c lucrezi i c
lup i împotriva Pr bu irii. Se va comunica, de
asemenea, c vei împiedica Pr bu irea. (Zîmbi.)
Întrucît nu cred în atît de multe lucruri, nu mi-e
greu s resping chiar i ideea de pr bu ire, astfel
încît sînt pe deplin convins c le voi spune
oamenilor adev rul. i, în timpul acesta, doctore,
nu vei mai tulbura planeta Trantor i nu vor mai
exista motive pentru a tulbura pacea i tihna
Împ ratului. Pentru tine i pentru sus in torii t i,
atî ia cît se vor considera necesari, alternativa este
moartea. Voi ignora amenin rile proferate mai
devreme. ansa de a alege între moarte i exil î i va
fi oferit pentru o perioad care începe în aceast
clip i se va termina peste cinci minute.
Care este lumea aleas , st pîne?
Se cheam Terminus, cred, spuse Chen.
(Nep tor, întoarse hîrtiile de pe mas cu vîrful
degetelor astfel ca Seldon s le poat citi.) Este
nelocuit , dar destul de ospitalier , i poate fi
modelat pentru a satisface necesit ile savan ilor.
E cam izolat ...
...la marginea Galaxiei, domnule, îl
întrerupse Seldon.
Exact a a cum am spus, întrucîtva izolat .
Va r spunde nevoilor voastre de concentrare. Hai,
mai ai dou minute.
Vom avea nevoie de timp pentru a aranja o
asemenea c torie, spuse Seldon. Este vorba de
dou zeci de mii de familii.
Vi se va da timp.
Seldon se gîndi o clip , i ultimul minut fu pe
sfîr ite cînd zise:
Accept exilul.
Inima lui Gaal uit pentru un moment s mai
bat . Pe de o parte, se sim i cuprins de o nespus
de mare bucurie, c ci cine nu s-ar bucura s scape
de moarte, iar pe de alta, în ciuda acestei mari
ur ri, regret pu in la gîndul c Seldon fusese
înfrînt.
 8

MASER T CU I o vreme, în timp ce taxiul

vîjîia prin sutele de mile de tuneluri spre
Universitate. Apoi Gaal se învior .
Este adev rat ceea ce i-a i spus Comisarului?
întreb el. Executarea dumneavoastr ar fi gr bit
Pr bu irea?
Niciodat nu mint în ceea ce prive te
rezultatele psihoistoriei, r spunse Seldon. i nici
nu mi-ar fi slujit în cazul acesta. Chen tie c spun
adev rul. E un politician inteligent i politicienii,
prin natura activit ii lor, au un sim înn scut
pentru adev rurile psihoistoriei.
Atunci trebuie s accepta i exilul? se mir
Gaal, dar Seldon nu-i r spunse.
Cînd ajunser deasupra terenurilor
Universit ii, mu chii lui Gaal ac ionar
independent de voin a lui, adic mai bine spus nu
func ionar . A trebuit s fie coborît din taxi pe
bra e.
Întreaga Universitate p rea o mare orbitoare de
lumin . Gaal aproape uitase c soarele exista.
Cl dirile Universit ii erau acoperite de un
monstruos dom de sticl i-totu i-altceva-decît-
sticl polarizat , astfel încît Gaal privea direct la
steaua arz toare de deasupra. Lumina ei clar era
reflectat de construc iile metalice.
Structurile Universit ii erau mai degrab
argintii, le lipsea acel cenu iu închis al o elului,
prezent pretutindeni pe Trantor. Str lucirea lor
metalic se apropia de culoarea ivorie.
Solda i, se pare, spuse Seldon.
Poftim? Gaal reveni cu privirea pe p mînt i
 zu în fa a lor o santinel .
Se oprir . În cadrul unei u i ap ru un c pitan
cu vorba domoal .
Doctor Seldon? întreb el.
Da.
V a teptam. De ast zi înainte,
dumneavoastr i oamenii dumneavoastr v ve i
afla sub inciden a Legii mar iale. Mi s-a ordonat s
informez c vi se vor acorda ase luni pentru
preg tiri în vederea plec rii pe Terminus.
ase luni! începu Gaal, dar degetele lui
Seldon îl strînser u or de cot.
Acestea sînt ordinele pe care le-am primit,
repet c pitanul i plec .
Gaal se întoarse spre Seldon:
Bine, dar ce se poate face în ase luni? Asta
nu e decît o crim lent .
U urel, u urel. S ajungem în biroul meu.

Biroul nu era mare, dar era ferit de urechi

indiscrete cu ajutorul unui dispozitiv de
nedetectat. Fasciculele-spion îndreptate spre birou
nu receptau nici o t cere care s trezeasc
suspiciuni, nici parazi i care ar fi fost i mai
suspec i. Recep ionau, mai degrab , o conversa ie
construit la întîmplare dintr-o vast rezerv de
fraze nevinovate pe diferite tonuri i voci.
ase luni vor fi suficiente, spuse Seldon
relaxat.
Nu în eleg cum.
Pentru c , b iete, într-un asemenea plan,
ac iunile altora sînt folosite pentru a sluji nevoilor
noastre. Nu i-am spus deja c structura
temperamental a lui Chen a fost supus unui
studiu mai atent decît cel dedicat oric rui alt om
de pe lumea asta? Procesul nu a putut începe decît
atunci cînd momentul i condi iile erau favorabile
scopului ales de noi.
Dar cum a i fi putut aranja...
S fim exila i pe Terminus? De ce nu? Ap
cu degetul într-un punct anume de pe biroul s u
i o sec iune a peretelui din spatele scaunului
alunec într-o parte. Doar degetele lui ar fi putut
face acest lucru, întrucît numai amprentele lui
puteau activa detectorul de dedesubt.
Vei g si cîteva microfilme în untru, spuse
Seldon. Ia-l pe cel însemnat cu litera T.
Gaal f cu întocmai i a tept pîn ce Seldon îl
fix într-un proiector i-i înmîn o pereche de
ochelari cu lentile groase. Gaal le regl i urm ri
filmul desf urîndu-se sub ochii lui mira i.
P i, atunci..., f cu el.
Ce te surprinde? îl întreb Seldon.
V preg ti i de doi ani s pleca i?
De doi ani i jum tate. Bineîn eles, nu
puteam fi siguri c va fi ales Terminus, dar am
sperat c ar putea fi, i am ac ionat conform
acestei presupuneri...
Dar de ce, doctore Seldon? Dac a i aranjat
exilul, de ce? Evenimentele nu puteau fi mai bine
controlate de aici, de pe Trantor?
P i, exist cîteva motive. Lucrînd pe
Terminus, vom beneficia de sprijin imperial f a
mai da na tere unor temeri c am pune în pericol
Siguran a Imperial .
A i stîrnit aceste temeri, spuse Gaal, doar
pentru a for a exilul? Totu i nu în eleg.
Probabil c dou zeci de mii de familii n-ar
tori de bun voie tocmai pîn la cap tul
Galaxiei.
Dar de ce ar trebui sili i s mearg pîn
acolo? (Gaal r mase pe gînduri.) A putea ti?
Înc nu, spuse Seldon. E suficient pentru
moment s tii c un refugiu tiin ific va fi stabilit
pe Terminus, i un altul, la cel lalt cap t al
Galaxiei, s zicem, la Cap tul Stelei. (Zîmbi.) Cît
prive te restul, eu voi muri curînd i vei vedea mai
multe decît mine... Nu, nu. Scute te-m de scene
i de ur ri de bine. Doctorii mi-au spus c nu voi
putea tr i mai mult de un an sau doi. Dar i a a,
am realizat ceea ce mi-am propus. A putea muri
în condi ii mai bune?
i dup ce ve i muri, domnule...?
Vor exista succesori, poate chiar tu. Ace tia
vor putea s aplice ultimul retu Proiectului i s
instige revolta de pe Anacreon la momentul potrivit
i la modul corect. Dup aceea, evenimentele se
pot desf ura nestînjenite.
Nu în eleg.
Vei în elege. (Chipul ridat al lui Seldon deveni
dintr-o dat calm i obosit.) Majoritatea vor pleca
pe Terminus, dar unii vor r mîne. Va fi u or de
aranjat. Dar în ceea ce m prive te i încheie cu
o oapt pe care Gaal abia putu s o aud eu
sînt terminat.

Partea a doua
ENCICLOPEDI TII

TERMINUS ...Situarea sa (vezi harta) era

stranie pentru rolul pe care avea s -l joace în Istoria
Galactic i totu i inevitabil , a a cum au ar tat de-
atîtea ori numero i scriitori. Situat chiar la
marginea Spiralei Galactice, unica planet a unui
soare izolat, s rac în resurse i neglijabil ca
valoare economic , pîn la sosirea Enciclopedi tilor,
ea nu fusese colonizat în decursul celor cinci secole
ce trecuser de la descoperire...
Era inevitabil ca, pe m sur ce se dezvolta o
nou genera ie, Terminus s devin ceva mai mult
decît o anex a psihoistoricilor de pe Trantor. O dat
cu revolta de pe Anacreon i cu venirea la putere a
lui Salvor Hardin, primul din marea familie de...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

LEWIS PIRENNE lucra intens la biroul s u din

singurul col bine luminat al camerei. Munca
trebuia coordonat . Eforturile trebuiau organizate.
ele r zle e trebuiau esute într-un model coerent.
Cincizeci de ani. Cincizeci de ani pentru a se
aranja i pune la punct Num rul Unu din
Enciclopedia Funda iei într-o form accesibil .
Cincizeci de ani pentru strîngerea materialului
brut. Cincizeci de ani de preg tiri.
Trebuia f cut . Dup al i cinci ani vor vedea
publicat primul volum al celei mai monumentale
lucr ri pe care o concepuse vreodat Galaxia. Apoi,
aveau s apar celelalte volume la intervale de
cîteva zeci de ani, înso ite de suplimente; articole
speciale despre evenimente de interes actual, pîn
cînd...
Pirenne se foia nemul umit, cînd soneria
discret de pe birou bîzîi sîcîitor. Aproape c uitase
de întîlnire. Debloc u a i, absent, cu coada
ochiului, o v zu deschizîndu-se. În camer intr
Salvor Hardin cu silueta sa masiv . Pirenne nu
ridic ochii din hîrtii.
Hardin zîmbi ca pentru sine. Se gr bea, îns
avea altceva mai bun de f cut decît s se supere
din cauza atitudinii nep toare a lui Pirenne fa
de orice sau oricine îl deranja atunci cînd lucra. Se
afund în fotoliul situat de cealalt parte a biroului
i a tept .
Stilusul lui Pirenne scotea un sunet slab,
alergînd pe hîrtie. De altfel, nici nu puteau fi
percepute alt mi care sau alt sunet. Hardin
scoase o moned de dou credite din buzunarul
hainei, o azvîrli în sus i suprafa a ei din o el
inoxidabil reflect frînturi de lumin în c dere. O
prinse i o azvîrli din nou, urm rindu-i lene
reflexiile sclipitoare. O elul inoxidabil era un bun
mijloc de schimb pe o planet care trebuia s
importe tot ce era metal.
Pirenne ridic privirea i clipi des.
Înceteaz ! f cu el cu ar ag.
Ce?
Moneda aceea nenorocit . Termin !
Aha! (Hardin b în buzunar discul de
metal.) S -mi spui cînd termini, bine? Am promis
m voi întoarce la întrunirea Consiliului
Municipal înainte ca proiectul noului apeduct s
fie supus la vot.
Pirenne oft i- i îndep rt scaunul de birou.
Am terminat. Dar sper c n-ai de gînd s m
deranjezi cu treburi administrative. Ocup -te
singur de ele, te rog. Enciclopedia îmi r pe te tot
timpul.
Ai auzit vestea? întreb Hardin, flegmatic.
 Ce veste?
Vestea pe care am recep ionat-o acum dou
ore prin ultraunde. Guvernatorul regal al
Prefecturii Anacreon i-a arogat titlul de rege.
i ce-i cu asta?
Înseamn c sîntem izola i fa de zonele
interne ale Imperiului, r spunse Hardin. Ne
teptam la a a ceva, dar asta nu ne u ureaz
situa ia. Anacreon este situat exact în dreptul
ultimei rute comerciale pe care o mai avem cu
Santanni i cu Trantor sau chiar cu Vega! De unde
vom mai primi metal? N-am reu it s mai aducem
nici un transport de aluminiu sau de o el de ase
luni i de-acum n-o s le mai putem procura deloc
decît prin mila Regelui de pe Anacreon.
Ner bd tor s scape de Hardin, Pirenne se
pref cu a fi îndurerat i spuse:
Atunci, ob ine-le prin intermediul lui.
Dar cum? Ascult , Pirenne, potrivit
contractului care a stat la baza întemeierii
Funda iei, Consiliul de Administra ie al Comisiei
Enciclopediei de ine puteri administrative depline.
Eu, ca primar al ora ului Terminus, sînt
împuternicit doar s -mi suflu singur nasul i
probabil s str nut dac tu semnezi un ordin prin
care- i dai acordul. Depinde de tine i de Consiliul
u. În numele ora ului, a c rui prosperitate atîrn
de comer ul neîntrerupt cu Galaxia, î i cer s
convoci o întrunire de urgen ...
Opre te-te! Nu e cazul s -mi ii un discurs
electoral. Hardin, Consiliul Împuternici ilor nu a
respins ideea constituirii unui guvern municipal pe
Terminus. În elegem c este necesar un asemenea
guvern, avînd în vedere cre terea num rului de
locuitori de la întemeierea Funda iei, în urm cu
cincizeci de ani, i pîn acum, precum i
înmul irea celor care se ocup de alte probleme
decît redactarea i întocmirea Enciclopediei. Dar
asta nu înseamn c primul i singurul scop al
Funda iei ar fi altul decît publicarea Enciclopediei
definitive a întregii cunoa teri umane. Sîntem o
institu ie tiin ific , sprijinit de stat, Hardin.Nu
putem, nu trebuie, i nu ne vom amesteca în
politica local .
Politic local ! Pentru numele Galaxiei,
Pirenne, aceasta-i o problem de via i de
moarte. Planeta Terminus nu poate sus ine ea
îns i o civiliza ie mecanicist . Nu are metale. tii
bine acest lucru. N-are pic de fier, cupru sau
aluminiu în rocile de suprafa i al naibii de
pu ine alte substan e. Ce crezi c se va întîmpla cu
Enciclopedia dac acestui fitecine Rege de pe
Anacreon îi trece prin minte s ne atace?
Pe noi? Ui i c sîntem sub controlul direct al
Împ ratului? Nu facem parte din Prefectura
Anacreon i nici din alt prefectur . ine seama de
asta! Apar inem domeniului personal al
Împ ratului i nimeni nu se va atinge de noi.
Imperiul va proteja ceea ce-i apar ine.
Atunci de ce nu l-a împiedicat pe
Guvernatorul regal de pe Anacreon s i fac de
cap? i m car dac Anacreon ar fi un caz izolat.
Cel pu in dou zeci dintre prefecturile cele mai
îndep rtate ale Galaxiei, întreaga Periferie, mai
precis, au început s se conduc dup bunul lor
plac. Î i spun cu mîna pe inim c m îndoiesc
foarte tare de capacitatea Imperiului de a ne
proteja.
Truc de doi bani! Guvernatori regali, regi ce
importan are? Într-o m sur mai mare sau mai
mic , Imperiul a fost dintotdeauna m cinat de
politicieni care au tras fiecare în partea lui. Unii
guvernatori s-au r sculat i, tot astfel, unii
împ ra i au fost detrona i sau asasina i i pîn
acum. Îns ce au toate acestea de a face cu
Imperiul? Las-o mai moale, Hardin. Nu-i treaba ta.
Întîi de toate, sîntem oameni de tiin . Iar grija
noastr de c petenie este Enciclopedia. A, aproape
uitasem, Hardin.
Poftim?
F ceva cu ziarul acela al t u! Vocea lui
Pirenne tr da sup rarea.
Jurnalul? Nu-i al meu. E un ziar particular.
Dar ce s-a întîmplat?
De cîteva s pt mîni tot recomand ca cea de-
a cincizecea aniversare a întemeierii Funda iei s
devin un prilej pentru serb ri publice i
manifest ri care nu- i prea au rostul.
P i de ce nu? Ceasul cu radiu va deschide
Prima Bolt peste trei luni. A zice c aceasta este
o ocazie deosebit . Oare gre esc?
Nu-i o ocazie pentru s rb tori neroade,
Hardin. Prima Bolt i deschiderea ei privesc doar
Consiliul de Administra ie. Vom comunica
oamenilor ceea ce vom considera important. Asta e
sigur, i te rog s explici în Jurnal cum stau
lucrurile.
Regret, Pirenne, dar Carta ora ului
garanteaz un drept aparent lipsit de importan ,
care se nume te libertatea presei.
Tot ce se poate, îns Consiliul de
Administra ie nu garanteaz a a ceva. Eu sînt
reprezentantul Împ ratului pe Terminus, Hardin,
i am puteri depline în aceast privin .
Expresia de pe chipul lui Hardin se schimb ; se
vedea c încearc s se controleze.
În leg tur cu statutul t u de reprezentant al
Împ ratului, mai am s i dau o veste, spuse el
sumbru.
În leg tur cu Anacreon? întreb Pirenne,
printre din i. Se sim ea deranjat.
Da. Va sosi un trimis special de pe Anacreon.
Peste dou s pt mîni.
Un trimis? Aici? De pe Anacreon? (Pirenne
mase pe gînduri.) Cu ce scop?
Hardin se ridic i împinse scaunul spre birou:
Î i ofer ansa de a ghici singur.
i, cu un aer necuviincios, plec .

ANSELM HAUT RODRIC „haut" însemnînd

sînge nobil , subprefect al Pluemei i trimis
extraordinar al În imii sale Regele Anacreonului
la care se ad ugau o suit întreag de alte titluri
, fu întîmpinat de Hardin la spa ioport cu întregul
ritual prilejuit de o înalt vizit de stat.
Cu un zîmbet re inut i cu o adînc plec ciune,
subprefectul î i scosese dezintegratorul din toc i i-
l d ruise lui Hardin, înmînîndu-i-l astfel încît
acesta s -l poat apuca de pat. Hardin r spunsese
acestui compliment d ruindu-i, la rîndul s u, un
dezintegrator special împrumutat pentru aceast
ocazie. Prietenia i bunele inten ii erau astfel
stabilite, i chiar dac Hardin observ o umfl tur
imperceptibil la subsoara lui Haut Rodric, î i
re inu prudent remarca pentru sine.
Vehiculul de teren pe care se îmbarcar
precedat, flancat i urmat de stolul inevitabil de
func ionari m run i se urni cu solemnitate c tre
Pia a Ciclopediei, fiind înso it de-a lungul
drumului de cuvenitele ova ii ale unei mul imi
relativ entuziaste.
Subprefectul Anselm primi ova iile cu o
indiferen rece, ca un soldat i nobil ce era.
i ora ul sta e toat lumea voastr ? se
adres el lui Hardin.
Hardin trebui s ridice pu in vocea pentru a
acoperi h rm laia:
Eminen a voastr , sîntem o lume tîn . În
scurta noastr istorie, pe s rmana noastr planet
nu am primit decît vizitele cîtorva membri ai marii
nobilimi. De aceea i entuziasmul acesta.
Aproape sigur, „marea nobilime" nu pricepu
ironia, chiar dac îi era adresat direct.
Întemeiat acum cincizeci de ani. Hmm! f cu
Anselm gînditor. Ai foarte mult teren neexploatat
aici, primare. Nu te-ai gîndit s împ i terenul în
propriet i?
Înc nu este cazul. Sîntem extrem de
centraliza i; a a i trebuie s fim, din cauza
Enciclopediei. Probabil c , într-o bun zi, cînd
popula ia va cre te...
Ciudat lume! Nu ave i nime?
Hardin se gîndi c nu era nevoie de o minte
prea ascu it ca s i dai seama c Eminen a sa se
dedicase, cam stîngaci, ce-i drept, culegerii de
informa ii. R spunse f grab :
Nu. i nici nobilime.
Haut Rodric f cu ochii mari:
i conduc torul vostru omul pe care
urmeaz s -l întîlnesc?
V referi i la doctor Pirenne?! A, da. Este
Pre edintele Consiliului de Administra ie personal
al Împ ratului.
Doctor? N-are alt titlu? Un savant? i este
considerat deasupra autorit ilor civile?
P i, bineîn eles, r spunse Hardin îndatoritor.
Sîntem cu to ii savan i, mai mult sau mai pu in. La
urma-urmelor, noi nu sîntem o lume, ci mai
degrab o funda ie tiin ific sub controlul direct
al Împ ratului.
Accentua u or ultimele cuvinte i acest lucru
ru s -l descump neasc pe subprefect. Acesta
mase t cut i adîncit în gînduri tot restul
drumului pîn la Pia a Ciclopediei.
Chiar dac pe Hardin îl plictisir dup -amiaza
i seara care urmar , avu satisfac ia de a în elege
Pirenne i Haut Rodric, de i î i adresaser
declara ii sfor itoare de stim i respect reciproc,
de fapt, se detestau unul pe altul.
Pe parcursul „turului de inspec ie" al Cl dirii
Enciclopediei, Haut Rodric asistase cu o privire
inexpresiv la prelegerea lui Pirenne. Ascultase cu
un zîmbet politicos, dar absent, perora iile rapide
ale acestuia, în timp ce vizitar depozitele cu filme
documentare i numeroasele s li de proiec ie.
Abia dup ce coborîr tot mai adînc, etaj dup
etaj, i trecur prin s lile serviciilor de culegere,
montaj, prezentare grafic , tip rire i filmare,
Rodric î i f cu cunoscut prima sa declara ie mai
consistent .
Totul este foarte interesant, zise el, dar mi se
pare o ocupa ie nepotrivit pentru adul i. La ce
sluje te?
Hardin observ c aceasta era o remarc la care
Pirenne nu putu g si un r spuns, de i expresia de
pe chipul lui tr da efortul.
Dineul din acea sear oglindea fidel
evenimentele acelei dup -amieze. Haut Rodric
puse st pînire pe conversa ie i- i descrise cu
detalii tehnice minu ioase i cu o verv incredibil
propriile fapte de glorie în fruntea unui batalion
în cursul recentului r zboi dintre Anacreon i
proasp t-proclamatul Regat Smyrno, cu care se
învecina.
Relatarea subprefectului se sfîr i o dat cu
dineul, iar persoanele oficiale mai neînsemnate
plecaser rînd pe rînd. Ultima p rticic a descrierii
triumfaliste a navelor distruse o f cu cînd îi înso i
pe Pirenne i pe Hardin pe teras pentru a se
relaxa în atmosfera cald i pl cut a serii de var .
i acum, f cu el cu o însufle ire re inut , s
trecem la treburi mai serioase.
V rog, murmur Hardin, aprinzîndu- i o
igar de foi din tutun de pe Vega una dintre
pu inele pe care le mai avea, se gîndi el cu
nostalgie i l sîndu-se pe spate cu scaunul care
se ridic în dou picioare.
Galaxia str lucea în înaltul cerului i forma ei,
ca o lentil l ptoas , acoperea tot orizontul. În
compara ie cu ea, pu inele stele de aici, chiar de la
marginea Universului, erau neînsemnate lic riri.
Desigur, spuse subprefectul, toate discu iile
oficiale semnarea documentelor i toate celelalte
detalii tehnice plicticoase vor avea loc în
prezen a... cum spunea i c se nume te Consiliul
vostru?
Consiliul de Administra ie, r spunse Pirenne,
glacial.
Bizar nume! Oricum, asta va fi mîine. Am
putea s preg tim terenul chiar acum, într-o
oarecare m sur , ca între b rba i. Ce zice i?
Asta înseamn c ...? îl îmboldi Hardin.
 Înseamn c s-a produs o oarecare
schimbare în situa ia de la Periferie i c statutul
planetei voastre a devenit cam nesigur. Ar fi foarte
convenabil dac am reu i s ajungem la o
în elegere, ca s vedem cum stau lucrurile.
Apropo, primare, mai ai vreo igar din acelea?
prea mare tragere de inim , Hardin îi oferi
una. Anselm Haut Rodric o mirosi i exclam
încîntat:
Tutun de pe Vega! De unde le ai?
Am primit o cantitate mic la ultima livrare.
Dar s-au terminat de-acum. Doar bunul Spa iu
tie cînd vom mai primi, dac vom mai primi
vreodat .
Pirenne se strîmb . Nu era fum tor i de aceea
detesta mirosul de tutun.
A vrea s în eleg ceva, Eminen a voastr .
Misiunea dumneavoastr este doar una de
clarificare?
Haut Rodric d du aprobator din cap, în timn ce
tr gea cu nesa ultimele fumuri.
În cazul acesta, va fi gata curînd. În ceea ce
prive te Funda ia Enciclopedia Num rul Unu,
situa ia este cea care a existat dintotdeauna.
Aha! i care a fost situa ia dintotdeauna?
Urm toarea: o institu ie tiin ific sprijinit
de stat i parte integrant a domeniului augustei
sale maiest i Împ ratul.
Subprefectul r mase impasibil. Scotea rotocoale
de fum:
Asta-i o teorie atr toare, doctor Pirenne.
Îmi imaginez c ave i documente cu Sigiliul
Imperial dar care-i situa ia real ? Care e pozi ia
voastr fa de Smyrno? Nu sînte i decît la
cincizeci de parseci de capitala Sistemului Smyrno,
 ti i asta. i care-i pozi ia fa de Konom i
Daribow?
N-avem nimic de-a face cu nici o Prefectur .
Ca parte a domeniului Împ ratului... r spunse
Pirenne.
Nu mai sînt Prefecturi, îi reaminti Haut
Rodric, acum sînt regate.
Regate atunci. N-avem nici o leg tur cu ele.
Ca institu ie tiin ific ...
La naiba cu tiin a, r bufni el sold te,
înveninînd atmosfera. Ce dracu' are asta de-a face
cu posibilitatea ca Terminus s fie cucerit oricînd
de Smyrno?
Dar Împ ratul? Va r mîne impasibil?
Haut Rodric se domoli i spuse:
A a e, doctore Pirenne. Tu respec i st pînirea
Împ ratului; la fel i Anacreon, dar s-ar putea ca
Smyrno s n-o fac . ine seama c noi tocmai am
semnat un tratat cu Împ ratul. Mîine voi prezenta
o copie acelui Consiliu al vostru. Tratatul ne
acord dreptul de a men ine ordinea în limitele
fostei Prefecturi Anacreon în numele Împ ratului.
Misiunea noastr este limpede, nu?
Desigur. Numai c Terminus nu face parte
din Prefectura Anacreon.
i Smyrno...
Nu face parte nici din Prefectura Smyrno. Nu
apar ine nici unei Prefecturi.
Cei de pe Smyrno cunosc acest lucru?
Nu m intereseaz ce tiu i ce nu.
Pe noi ne intereseaz . Abia am sfir it un
zboi cu Smyrno, care înc de ine dou sisteme
stelare de-ale noastre. Terminus ocup un loc
strategic deosebit de important între cele dou
na iuni.
 Hardin avu o senza ie de sfîr eal . Îl întrerupse:
Care este propunerea dumneavoastr ,
Eminen ?
Subprefectul p rea foarte dispus s renun e la
aluzii în favoarea unor afirma ii mai directe. Spuse
cu vioiciune:
Este evident c , întrucît Terminus nu se
poate ap ra singur , Anacreon trebuie s preia
aceast sarcin . Sper c în elege i c nu dorim s
ne amestec m în administra ia local .
Îhîmmm... f cu Hardin, de parc avea limba
legat .
... dar noi consider m c ar fi cel mai bine
pentru ambele p i dac Anacreon ar înfiin a o
baz militar pe planet .
i cam asta ar fi tot ce dori i o baz
militar pe o parte a vastului teritoriu neocupat ,
dar vom r mîne la atît?
P i, bineîn eles, s-ar mai ridica problema
între inerii for elor de ap rare.
Scaunul lui Hardin reveni pe cele patru
picioare, iar el se rezem cu coatele pe genunchi.
Ajungem la miezul problemei. S spunem
lucrurilor pe nume. Terminus urmeaz s devin
protectorat i s pl teasc tribut.
Nu tribut, taxe. Noi v protej m, iar voi
pl ti i.
Pe nea teptate, Pirenne izbi violent scaunul cu
palma.
Las -m s vorbesc, Hardin. Eminen a
voastr , nu dau nici jum tate de credit ruginit pe
Anacreon, pe Smyrno, pe politica dumneavoastr
local i pe aceste r zboaie meschine. V declar c
institu ia noastr e sprijinit de stat i scutit de
taxe.
 Sprijinit de stat? Dar noi sîntem Statul,
doctor Pirenne, i noi nu sprijinim a a ceva.
Pirenne se ridic furios.
Eminen a voastr , eu sînt reprezentantul
direct al...
Augustei sale maiest i, Împ ratul, îl imit
acru Anselm Haut Rodric, iar eu sînt
reprezentantul direct al Regelui Anacreonului.
Doctor Pirenne, Anacreon e cu mult mai aproape.
S revenim la afaceri, insist Hardin. Cum
ve i percepe aceste a a-numite taxe, Eminen a
voastr ? Le ve i percepe în produse? Grîne, cartofi,
legume, animale?
Subprefectul f cu ochii cît cepele:
Ce dracu' s facem cu ele? Avem prea de
ajuns. Aur, bineîn eles. Crom sau vanadiu ar fi i
mai binevenite, dac , întîmpl tor, ave i cantit i
mari.
Hardin izbucni în rîs:
Cantit i mari! Nici m car fier nu avem în
cantit i suficiente. Cît prive te aurul, pofti i,
privi i moneda noastr . Azvîrli o moned c tre
trimisul special.
Haut Rodric o cioc ni i se holb mirat:
Ce-i asta? O el?
Exact.
Nu pricep.
Terminus este o planet f metale. Le
import m în totalitate. Prin urmare, nu avem nici
aur, nici altceva ca mijloc de plat decît, eventual,
cîteva mii de ocale de cartofi.
Atunci bunuri industriale.
F metal? Din ce s fabric m ma inile?
Dup cîteva momente de t cere, Pirenne mai
cu o încercare:
 Discu ia aceasta s-a îndep rtat de la subiect.
Terminus nu este o planet , ci o funda ie tiin ific
pentru preg tirea unei mari Enciclopedii. În
numele Spa iului, domnule, nu ave i nici un dram
de respect fa de tiin ?
Enciclopediile nu cî tig r zboaie, spuse
Haut Rodric i se încrunt . O lume total
neproductiv , prin urmare i practic neocupat .
Atunci a i putea pl ti cu terenuri.
Ce vre i s spune i? întreb Pirenne.
Planeta asta este aproape nepopulat i
terenul neocupat ar putea fi fertil. Multor nobili de
pe Anacreon le-ar surîde o cre tere a propriet ilor
lor.
Dar nu pute i propune a a o...
Nu e nevoie s v alarma i, doctor Pirenne. E
destul p mînt pentru to i. La urma-urmelor, dac
ve i coopera, vom putea probabil aranja în a a fel
încît s nu pierde i nimic. Pot fi conferite titluri i
propriet i. Sper c m în elege i.
Mul umesc! izbucni Pirenne.
Apoi Hardin întreb cu un aer nevinovat:
Anacreon ar putea s ne aprovizioneze cu
cantit i adecvate de plutoniu pentru centrala
noastr atomic ? Mai avem rezerve doar pentru
cî iva ani.
Pirenne pufni nemul umit i r maser cu to ii
cu i cîteva momente. Haut Rodric sparse t cerea
cu o voce care nu mai sem na nicidecum cu cea de
mai-nainte:
Ave i energie atomic ?
Bineîn eles. Ce-i neobi nuit în asta? Cred c
energia atomic are o vechime de cel pu in
cincizeci de ani. De ce s nu avem? Numai c e
cam greu s ob inem plutoniu.
 Da... da. (Trimisul special t cu, apoi ad ug
stînjenit.) Domnilor, atunci vom continua discu iile
mîine. V rog s m scuza i...
Pirenne privi lung dup el i scrî ni din din i.
Insuportabil mai e m garul sta greu de
minte. Dezgust ...
Gre ti, îl întrerupse Hardin. Nu e decît un
produs al mediului. Capacitatea lui de în elegere
nu trece de „Eu am arm i tu nu."
Exasperat, Pirenne se întoarse spre el:
Pentru numele Spa iului, ce era cu vorb ria
aceea despre baze militare i tribut? Ai luat-o
razna?
Nu. I-am dat doar ap la moar i l-am l sat
p vr geasc . Cred c ai b gat de seam c l-a
luat gura pe dinainte i a divulgat adev ratele
inten ii ale Anacreonului, mai exact parcelarea
Terminusului în propriet i funciare. Bineîn eles
nu voi admite a a ceva.
Tu nu vei admite. Tu! Dar cine e ti tu? i a
putea s tiu de ce i-ai dat drumul la gur în
leg tur cu centrala noastr nuclear ? Asta va
face din noi o int militar .
Da, zîmbi Hardin amuzat. O int militar de
care e bine s stai departe. Nu-i limpede de ce am
adus vorba despre asta? Mi s-a confirmat astfel o
nuial pe care o aveam mai de mult.
Care anume?
C Anacreon nu mai are o economie bazat
pe energie nuclear . Dac ar fi avut, f îndoial
amicul nostru i-ar fi dat seama c plutoniul nu
este folosit la centrale nucleare decît în tehnologiile
demodate. Rezult astfel c restul Periferiei nu mai
de ine energie atomic . E sigur c Smyrno nu are,
pentru c altfel Anacreon n-ar fi cî tigat
majoritatea b liilor din recentul lor r zboi. Nu i
se pare interesant?
Ei, a ! f cu Pirenne i plec moroc nos, iar
Hardin zîmbi plin de îng duin .
Azvîrli igara de foi i ridic ochii spre
necuprinsul Galaxiei. „Înapoi la ei i c rbune,
a am ajuns", murmur el, iar restul gîndurilor le
str pentru sine.

CÎND HARDIN negase c ar fi proprietarul

Jurnalului, el se exprimase corect din punct de
vedere tehnic, dar numai atît. Hardin fusese
spiritul conduc tor în inten ia de a încorpora
Terminus într-o municipalitate autonom fusese
primul primar ales i nu era o surpriz c , de i
nu poseda pe numele s u nici m car una dintre
ac iunile Jurnalului, pe c i ocolite, le controla în
propor ie de circa aizeci la sut .
Modalit i erau destule.
Prin urmare, atunci cînd Hardin încercase s -i
sugereze lui Pirenne s i se permit participarea la
întrunirile Consiliului de Administra ie, faptul c
Jurnalul declan ase o campanie în acela i sens nu
fusese o simpl coinciden . i astfel avusese loc
prima demonsta ie de mas din istoria Funda iei,
prin care se cerea reprezentarea ora ului în
Guvernul „na ional".
Pirenne capitulase cu un sentiment de
lehamite.
În timp ce st tea spre cap tul mesei, Hardin
medita alene la oamenii de tiin din domeniul
fizicii care erau administratori atît de neinspira i.
Probabil, datorit faptului c erau din cale afar de
obi nui i cu realit i inflexibile i mult prea
stîngaci în a trata cu oameni care- i schimbau
opiniile de la un moment la altul.
În orice caz, avea acum în sting pe Tomaz Sutt
i pe Jord Fara, în dreapta pe Lundin Crast i pe
Yate Fulham, iar Pirenne în persoan prezida. Îi
cuno tea bine pe to i, desigur, dar în aceast
edin p reau s arboreze un aer pompos.
În timpul formalit ilor de început, Hardin
prinse s mo ie i se dezmetici doar cînd Pirenne
sorbi din paharul cu ap aflat în fa a sa,
preg tindu-se s ia cuvîntul:
Îmi face deosebit pl cere s pot comunica
Consiliului c Lord Dorwin, Cancelarul Imperiului,
va sosi pe Terminus peste dou s pt mîni. Putem
fi încredin i c rela iile noastre cu Anacreon se
vor normaliza spre deplina noastr satisfac ie,
imediat ce Împ ratul va fi informat în leg tur cu
situa ia actual .
Zîmbi i se adres lui Hardin, care se afla la
cel lalt cap t al mesei:
Jurnalul a primit deja informa iile în leg tur
cu acest eveniment.
Hardin pufni nemul umit. P rea limpede c
dorin a de a acorda atîta importan acestei
informa ii fusese unul dintre motivele pentru care
l-au primit la aceast sacrosanct edin .
Spuse, f a l sa s se în eleag c e afectat în
vreun fel:
L sînd la o parte exprim rile nebuloase, ce
anticipa i c va face Lord Dorwin?
spunse Tomaz Sutt. Avea prostul obicei de a
se adresa interlocutorului la persoana a treia
atunci cînd se sim ea important.
 E foarte limpede, remarc el, c primarul
Hardin î i face o profesiune de credin din a fi
cinic. Nu reu te s în eleag c , foarte pu in
probabil, Împ ratul va permite s i se tirbeasc
drepturile personale.
De ce? Ce ar putea face în caz c aceste
drepturi i-ar fi înc lcate?
Se produse agita ie i iritare. Pirenne interveni:
i-ai pierdut dreapta judecat . (Ca s mai
dreag lucrurile, continu .) În plus, faci afirma ii
care pot fi luate drept tr dare.
S consider c mi s-a r spuns la întrebare?
Da. Dac nu mai ai altceva de spus...
Nu te gr bi s tragi concluzii. A dori s
întreb, în afar de acest demers diplomatic, s-a
întreprins ceva concret pentru a face fa
amenin rii din partea Anacreonului?
Yate Fulham î i trecu palma peste musta a
ro ie i fioroas :
Vezi vreo amenin are din acea direc ie?
Tu nu vezi?
Nu chiar... r spunse acesta îng duitor,
Împ ratul...
În numele Spa iului! (Starea de iritare a lui
Hardin crescuse.) Ce înseamn asta? La fiecare
fraz cineva men ioneaz numele „Împ ratului"
sau al „Imperiului", ca pe ni te cuvinte magice.
Împ ratul se afl la cincizeci de mii de parseci
distan i m îndoiesc de grija lui fa de noi. i
chiar dac i-ar p sa, ce poate s fac ? Tot ce
sese din flota imperial din zonele acestea a
zut acum în mîinile a patru regate i Anacreon
i-a luat partea. Asculta i-m , trebuie s lupt m
cu arme, nu cu vorbe. V rog s în elege i c pîn
acum ne-am bucurat de o perioad de gra ie de
dou luni, în primul rind pentru c le-am dat de
în eles celor de pe Anacreon c avem arme
atomice. tim cu to ii c aceasta este o minciun ,
de i am spus-o cu cele mai bune inten ii. Avem
energie atomic , dar numai pentru uz comercial i,
oricum, nu prea mult . Vor afla curînd acest lucru
i, dac v închipui i c le place s fie lua i peste
picior, v în ela i.
Drag domnule...
O clip . N-am terminat. (Hardin se
înfierbîntase. Îi f cea i pl cere.) Este foarte
udabil c implic m cancelari în aceast
problem , dar ar fi i mai frumos dac am procura
cîteva tunuri mari de asediu care s poat lansa
ni te dr la e bombe atomice. Am pierdut deja
dou luni, i s-ar putea s nu mai avem alte dou
de pierdut. Cum propune i s proced m?
Cu n rile frem tînd de furie, Lundin spuse:
Dac propui militarizarea Funda iei, nici nu
vreau s ascult. Acest lucru ar marca intrarea
noastr declarat în domeniul politicului. Noi,
domnule primar, sîntem o funda ie tiin ific i
nimic mai mult.
În plus, ad ug Sutt, nu în elege c a
construi armament ar însemna deturnarea unor
oameni oameni de valoare de la munca la
Enciclopedie. Orice s-ar întîmpla, acest lucru nu
trebuie f cut.
Foarte adev rat, aprob Pirenne.
Enciclopedia mai întîi i mai presus de toate.
Hardin sim i c i se sfî ie inima.
Membrii Consiliului p reau a fi grav bolnavi,
pentru c n-aveau în minte decît Enciclopedia.
Vorbi t ios i rece:
S-a gîndit vreodat acest Consiliu c ar fi
posibil ca Terminus s aib i alte interese decît
Enciclopedia?
Hardin, nu accept ideea c Funda ia ar putea
avea i alte interese decît Enciclopedia, îi r spunse
Pirenne.
Eu n-am spus Funda ia, am spus Terminus.
Îmi pare r u, dar nu în elege i situa ia. Pe
Terminus sînt mai bine de un milion de oameni,
dar numai cincizeci de mii lucreaz strict la
Enciclopedie. Pentru noi, ceilal i, Terminus este
minul nostru. Ne-am n scut aici. Tr im aici. În
compara ie cu fermele noastre, cu c minele
noastre i cu fabricile noastre, Enciclopedia
înseamn prea pu in. Le vrem ap rate...
Strig tele acoperir restul spuselor lui.
Întîi Enciclopedia, r sun glasul lui Crast.
Avem de dus la bun sfir it o misiune.
Misiune pe naiba, strig Hardin. Acest lucru
ar fi fost valabil acum cincizeci de ani. Acum este o
alt genera ie.
N-are nici o importan , r spunse Pirenne.
Sîntem oameni de tiin .
Hardin g si un punct slab i îl folosi:
A a crede i? Frumoas autoam gire, n-am ce
zice! Domniile voastre sînte i un exemplu perfect
pentru ceea ce func ioneaz anapoda în întreaga
Galaxie de mii de ani. Ce fel de tiin este aceea
care s-a refugiat aici pentru secole de acum încolo
i clasific munca din ultimul mileniu a tuturor
savan ilor? V-a i gîndit vreodat s progresa i, s
îmbog i cuno tin ele lor sau s le aduce i
îmbun iri? Nu! P re i foarte satisf cu i de
aceast stagnare. Galaxia exist i a existat de cine
tie cînd. De aceea se revolt Periferia; de aceea se
deterioreaz comunica iile; de aceea devin eterne
micile r zboaie; de aceea toate sistemele î i pierd
capacitatea de a folosi energia atomic i se întorc
la tehnicile primitive care folosesc energia chimic .
Dac vre i s afla i p rerea mea, strig el, întreaga
Galaxie e pe duc !
Se opri i se l s cad pe scaun pentru a- i
trage sufletul, f s acorde vreo aten ie celor doi
sau trei care încercau, în acela i timp, s -i
spund .
Lu cuvântul Crast:
Nu tiu ce încerci s cî tigi prin aceste
declara ii nes buite, domnule primar. E de la sine
în eles c nu aduci nici un element constructiv
discu iei noastre. Domnule Pre edinte, fac
propunerea ca afirma iile vorbitorului s fie
considerate neavenite i ca discu ia s se reia de
acolo de unde a fost întrerupt .
Pîn i Jord Fara d du semne de agita ie. Pîn
acum, Fara nu participase la disput , nici m car
atunci cînd fusese mai aprins . Dar acum, vocea
lui baritonal , la fel de impresionant ca i
masivitatea trupului ce cînt rea nu mai pu in de
trei sute de funzi, izbucni, acoperind vocile
celorlal i.
Domnilor, n-a i uitat nimic?
Ce anume? întreb Pirenne, îfnos.
C peste o lun vom s rb tori cea de-a
cincizecea aniversare.
Fara avea un talent inegalabil de a rosti cu
mare profunzime cele mai evidente platitudini.
i ce-i cu asta?
Cu ocazia acestei anivers ri, continu Fara
imperturbabil, se va deschide Bolta lui Hari
Seldon. V-a i gîndit vreodat cam ce ar putea s
con in Bolta?
 Nu tiu. Instruc iuni obi nuite. Vreo
cuvîntare de felicitare, probabil. Cred c nu trebuie
atribuim prea mare importan acestei Bol i, cu
toate c Jurnalul i Pirenne se uit urît la Hardin
care, nel sîndu-se mai prejos, afi un zîmbet
impertinent a încercat s dea greutate
evenimentului. Am pus cap t acestei încerc ri.
Aha, f cu Fara, dar probabil c te în eli. Nu
ai impresia, cumva i spunînd acestea f cu o
pauz plin de subîn eles, ducîndu- i un deget la
nasul mic i borc nat c Bolta se deschide într-
un moment foarte potrivit?
Poate vrei s spui nepotrivit, protest Fulham.
Avem alte lucruri care ne preocup acum.
Alte lucruri mai importante decît un mesaj
din partea lui Hari Seldon? Cred c gre ti.
Fara devenise mai impozant decît fusese
vreodat i Hardin îl cînt ri b nuitor. La ce f cea
aluzie?
De fapt, spuse F amuzat, cred c uita i cu
to ii c Seldon a fost cel mai mare psiholog al
vremurilor noastre i c el a pus bazele Funda iei.
Mi se pare normal s presupun c i-a folosit
tiin a pentru a aprecia cursul probabil al istoriei
din viitorul apropiat. Dac a f cut acest lucru, v
spun înc o dat c ar fi reu it s g seasc o
modalitate de a ne avertiza asupra pericolului i,
posibil, de a ne indica o solu ie. ti i doar c iubea
Enciclopedia din adîncul sufletului.
Predomina un sentiment de îndoial i
nedumerire. Pirenne î i drese glasul:
P i, nu prea tiu. Psihologia este o tiin
impresionant , dar acum nu avem printre noi nici
un psiholog, b nuiesc. Cred c ne afl m pe un
teren nesigur.
 Fara se întoarse spre Hardin:
N-ai studiat psihologia sub îndrumarea lui
Alurin?
Ba da, r spunse Hardin ca prin vis. Totu i n-
am reu it s -mi termin studiile. M obosea teoria.
Voiam s fiu inginer psiholog, dar, cum ne lipseau
dot rile, am ales ceea ce p rea a fi un înlocuitor
aproape perfect am intrat în politic . Practic, e
cam acela i lucru.
Atunci, ce p rere ai despre Bolt ?
Nu tiu, r spunse Hardin, circumspect.
Cît mai dur întrunirea nu mai scoase nici o
vorb , chiar dac discu ia reveni la problema
vizitei Cancelarului imperial.
De fapt, nici m car nu mai asculta. I se
sugerase o nou pist i lucrurile p reau a se
eza firesc sau cel pu in asta era impresia lui.
Unele elemente se potriveau.
Iar psihologia era cheia. Era convins de acest
lucru.
cu încerc ri disperate s i aminteasc teoria
psihologic pe care o înv ase demult i astfel
ob inu un punct exact de pornire.
Un mare psiholog ca Seldon putea descifra
emo iile i reac iile umane suficient de bine pentru
a reu i s anticipeze, în linii mari, dezvoltarea
istoric viitoare.
Iar asta însemna c ... hmm!

LORD DORWIN priza tutun. Purta p rul lung,

minu ios ondulat, de i se vedea de la o po c
era artificial; la toate astea se ad ugau favori i
blonzi, zulufa i, pe care i-i mîngîia dr stos. Mai
apoi, se adresa prin fraze peste m sur de exacte
i ignora toate r-urile.
Relativ surprins, Hardin nu avu timp s
seasc i alte motive pentru dezgustul subit ce-l
cuprinsese fa de Cancelar. A, ba nu, gesturile
elegante ale mîinilor, care înso eau orice replic , i
îng duin a studiat cu care d dea greutate pîn i
unui simplu „da".
Dar, acum, problema era de a-l g si; disp ruse
împreun cu Pirenne în urm cu jum tate de or
dezintegra-s-ar!
Hardin considera c absen a sa de la discu iile
preliminare îl avantaja, desigur, pe Pirenne.
Totu i, Pirenne fusese v zut în aripa aceasta i
la acest etaj. Nu avea decît s încerce din u -n
. Dup ce deschise jum tate din u i, intr în
camera întunecoas . Profilul sofisticatei coafuri a
lordului Dorwin se profila inconfundabil prin
paravanul luminat.
Lord Dorwin îl observ i spuse:
Aa, Hahdin. F îndoial c ne c utai. Îi
întinse cutia cu tabac de prizat înzorzonat din
cale-afar i lucrat de mîntuial , nu putu s nu
remarce Hardin i fu refuzat politicos, drept
pentru care Lord Dorwin se servi cu cîteva fire i
zîmbi m rinimos.
Pirenne se holb la Hardin i acesta îi r spunse
cu o privire indiferent i impenetrabil .
Singurul sunet care tulbur t cerea fu declicul
produs de închiderea capacului cutiei de prizat.
Apoi Lord Dorwin o puse deoparte i zise:
Mahe healizahe i Enciclopedia asta a
voasth , Hahdin. Înth-adev h, o izbînd cahe
egaleaz mai toate healiz hile imphesionante ale
tutuhoh timpuhiloh.
i noi sîntem încredin i c a a e, Milord. E
o realizare care, totu i, nu a fost înc des vîr it .
Din eficien a pe cahe am hemahcat-o pîn
acum în cadhul Funda iei, nu am îndoieli c
theaba mehge foahte bine. D du aprobator din cap
tre Pirenne, care r spunse printr-o înclinare ce
tr da încîntarea.
„Cîte dovezi de iubire", se gîndi Hardin. Apoi
zise cu voce tare:
Nu ne plîngem de lipsa noastr de eficien ,
Milord, ci de vizibilul exces de eficien din partea
anacreonienilor numai c , într-o direc ie diferit
i distructiv .
A, da, Anacheon. (F cu un gest neglijent.)
Tocmai de acolo vin. O planet cît se poate de
bahbah . E puh i simplu de neconceput ca
fiin ele umane s poat th i astfel la Pehifehie.
Lipsa celoh mai elementahe condi ii penthu un
domn cultivat; absen a unoh condi ii
fundamentale de confoht i thai civilizat
anachonismul total în cahe s-au...
Hardin îl întrerupse sec:
Din nefericire, anacreonienii au îns toate
condi iile elementare pentru a purta r zboaie i tot
ce le este necesar pentru a distruge.
Exact, exact. (Lord Dorwin p rea iritat,
probabil, pentru c fusese împiedicat s i duc
gîndul la bun sfîr it.) Dah n-a vhea s discut m
afacehi acum, tii? Sînt i eu sehios pheocupat de
asta. Doctohe Pihenne, nu ai de gînd s -mi ah i
volumul doi? F -o, te hog.
Luminile se stinser i în urm toarea jum tate
de or cei doi nu-i acordar absolut nici o aten ie
lui Hardin, de parc nici n-ar fi fost de fa . Nu-i
 si nici un rost c ii de pe ecran i nici nu f cu
vreun efort s încerce a urm ri ce se discuta, dar
constat c Lord Dorwin vorbea din cînd în cînd cu
însufle ire. Hardin observ c , în asemenea
momente, Cancelarul pronun a pîn i r-urile.
Cînd lumina se aprinse, Lord Dorwin spuse:
Ghandios! Cu adev hat ghandios! Hahdin, nu
te inteheseaz cumva a'heologia?
Pofti i? se scutur Hardin din visare. Nu,
Milord, n-a putea spune c m intereseaz . Sînt
psiholog, dac ar fi s in seama de inten iile din
tinere e, i politician prin for a împrejur rilor.
Aha! F îndoial c e un domeniu
intehesant. În ceea ce m phive te, tii i mai
priz pu in tutun -, cochetez cu a'heologia.
Serios?
În imea sa, interveni Pirenne, este o
cunoscut autoritate în domeniu.
Ei, poate c sînt, f cu în imea sa cu
înfumurare. Am depus o munc intens în tiin .
Adic am foahte multe lectuhi. Am thecut phin
toate luch hile lui Jahdun, Obijasi, Kwomill... aa...
phin toate, s tii.
Am auzit despre ele, bineîn eles, spuse
Hardin, dar nu le-am citit.
Ar thebui s-o faci înth-o bun zi, phietene.
Efohtul î i va fi ' spl tit din plin. Socot c a
mehitat s c tohesc pîn aici, la Pehifehie, c s
d exemplahul acesta din Lameth. N-o s chede i,
dah nu am cahtea asta în biblioteca mea. Aphopo,
doctohe Pihenne, speh c n-ai uitat phomisiunea i
o s -mi faci i mie o copie înainte de plecahe.
Voi fi încîntat s-o fac.
Thebuie s ti i, continu Cancelarul, cu
superioritate, c Lameth phezint o continuahe
deosebit de intehesant la ceea ce cuno team
antehioh desphe „Phoblema Ohiginii".
Care problem ? întreb Hardin.
„Phoblema Ohiginii". Locul de ohigine al
speciei umane, tii? Thebuie s tii c se
consideh c , la început, 'asa uman ocupa doar
un sistem planetah.
Da, tiu asta.
Bineîn eles c nimeni nu tie exact cahe este
acel sistem. Da' exist , totu i, unele teohii. Unii zic
de Sihius. Al ii insist c ah fi Alfa Centauhi, al ii
Sol, al ii c Cygni 61 adic tot în sectohul
Sihius, în elegi?
i Lameth ce sus ine?
P i, el mehge pe alte c i. Înceahc s
demonstheze c ' ele de pe a theia planet a
sistemului Ahctuhian eviden iaz faptul c
umanitatea a existat acolo înainte de descopehi'ea
phimelor indicii de c tohie spa ial .
i înseamn c acolo ar fi fost planeta
na terii umanit ii?
Phobabil. Thebuie s v d cît de sehioase sînt
obsehva iile.
Hardin r mase t cut pentru o clip , apoi spuse:
Cînd a scris Lameth cartea asta?
A, cam cu vheo opt sute de ani în uhm . Da',
bineîn eles c se bazeaz în mahe m suh pe
luch hile antehioahe ale lui Gleen.
Atunci de ce a i pune baz pe ce afirm el?
De ce nu merge i pe Arcturus pentru a studia
singur urmele arheologice?
Lord Dorwin ridic din sprîncene a mirare, lu
cîteva fire de tutun i le priz precipitat:
P i, de ce, tinehe?
Ca s ob ine i informa ii direct de la surs ,
bineîn eles.
Da' ce nevoie am? Mi se pahe o metod
neobi nuit de ocolit i lipsit de anse penthu a
ajunge la un 'ezultat. Ascult , am luch hile
tutuhoh savan ilor ma'ii a'heologi ai thecutului.
Îi compa' pe unul cu altul, încehc s echilibhez
dezacohduhile, analizez afihma iile cahe se
conthazic, hot sc dac vheunul ahe dheptate i
ajung la o concluzie. Aceasta e metoda tiin ific .
Cel pu in, spuse el p rinte te, a a v d eu
luchuhile. Ah fi foahte nepl cut s m duc
pehsonal pîn pe Ahctuhus sau pe Sol, de
exemplu, i s caut la întîmplahe, cînd ma'ii
savan i au cutheiehat coclauhile acelea cu mai
mult folos decît a putea spera s-o fac eu însumi.
În eleg, murmur Hardin, politicos.
Metod tiin ific pe naiba! Nu era de mirare c
se sfir ea cu întreaga Galaxie.
Veni i, Milord, spuse Pirenne, cred c ar fi
bine s ne întoarcem.
Da, da. A a e.
Pe cînd ie eau, Hardin spuse brusc:
Milord, a putea s v întreb ceva?
Lord Dorwin zîmbi politicos i- i înso i
spunsul cu o mi care elegant a mîinilor:
Desigu', phietene. Sînt foahte încîntat s i
pot fi de folos. Dac te pot ajuta în vheun fel cu
cuno tin ele mele...
Milord, nu e vorba de arheologie.
Nu?
Nu. Altceva. Anul trecut am recep ionat pe
Terminus o tire despre explozia unei centrale
atomice pe Planeta V din Andromeda Gamma. La
noi a ajuns doar o descriere sumar a
accidentului, îns nici un detaliu. Ne-a i putea
spune exact ce s-a întîmplat?
Pirenne se strimb nemul umit:
M întreb de ce-l deranjezi pe în imea sa cu
întreb ri referitoare la probleme lipsite de
importan .
Nu m dehanjeaz deloc, doctohe Pihenne,
interveni cancelarul. Deloc. Nu phea sînt multe de
spus în leg tuh cu cazul acesta. Centhala
atomic a explodat i s-a phodus o mahe
catasthof , s ti i. Cîteva milioane de oameni au
fost uci i i cel pu in jum tate din planet a fost
disthus . Guvehnul consideh c e necesa' s se
impun o sehie de 'esthic ii în ceea ce phive te
utilizahea f justificahe a enehgiei atomice, de i
acest luchu nu este de domeniul public, ti i?
În eleg, spuse Hardin. Dar ce defect a
prezentat centrala?
P i, de fapt, r spunse Lord Dorwin
nep tor, nimeni nu tie. Avusese ni te defec iuni
cu cî iva ani înainte i se b nuie te c luch hile de
'epaha ii i unele componente înlocuite au fost de
phoast calitate. E atît de dificil s g se ti în zilele
noasthe oameni cahe în eleg cu adev hat detaliile
tehnice ale sistemelor noasthe de phoducehe a
enehgiei. i, întristat, mai lu o priz de tutun.
V da i seama, spuse Hardin, c regatele
independente de la Periferie au pierdut complet
accesul la energia atomic ?
Sehios? Nu m suhphinde cîtu i de pu in.
Ni te planete bahbahe... Da', phietene, nu le mai
numi independente. C ci nu sînt, tii? Thatatele pe
cahe le-am semnat cu ele dovedesc cu phisosin
asta. Ele 'ecunosc suvehanitatea Împ ratului. E
musai, desigu', penthu c altfel nici n-am sta la
discu ii cu ele.
 S-ar putea s fie cum spune i, îns ele au o
libertate de ac iune considerabil .
Da, a a ched i eu. Considehabil . Da' nu
conteaz phea mult. Imperiului îi mehge mult mai
bine dac Pehifehia se descuhc phin phophiile
'esuhse, a a cum poate, bineîn eles. Ohicum nu ne
este de mahe folos, în elegi? Planete absolut
bahbahe. Abia dac sînt civilizate.
Au fost civilizate în trecut. Anacreon a fost
una dintre cele mai bogate planete din provinciile
exterioare. Am în eles c putea fi comparat cu
Vega.
Da, da' asta a fost cu secole în uhm ,
Hahdin. Nu phea po i thage concluzii din atîta
luchu. În thecutul m he , totul eha altfel. Nu mai
sîntem ce-am fost, în elegi? Hai, Hahdin, e ti phea
insistent. i-am spus c ast zi puh i simplu nu
discut afacehi. Docto' Pihenne m-a avehtizat în
leg tuh cu asta. Mi-a spus c n-o s -mi dai pace,
da' am expehien i tiu s m p zesc. S mai
m i pe mîine.
i astfel puse cap t discu iei.

ACEASTA ERA cea de-a doua întrunire a

Consiliului la care participa, dac mai punea la
socoteal i discu iile oficiale pe care membrii
Consiliului le purtaser cu Lord Dorwin, care
plecase deja. Cu toate astea, primarul Hardin
nuia c mai avuseser loc dac nu chiar dou
sau trei întruniri, cel pu in una la care el nu
fusese invitat.
Nici acum n-ar fi fost invitat dac n-ar fi ap rut
acel ultimatum.
Dac putea fi considerat drept ultimatum, de i
o lectur superficial a documentului, vizigrafiat ar
fi putut face pe cineva s presupun c era un
schimb prietenesc de felicit ri între doi parteneri.
Hardin avea documentul în mîn . Începea
pre ios cu un salut din partea „Atotputernicei Sale
Maiest i, Regele Anacreonului, c tre prietenul i
fratele s u, doctor Pirenne, Pre edintele Consiliului
de Administra ie al Funda iei Enciclopedia
Num rul Unu" i se încheia, înc i mai elegant, cu
un sigiliu uria , multicolor, cu un simbolism foarte
complicat.
Dar cu toate acestea era un ultimatum.
Rezult , pîn la urm , c n-am avut prea
rnult timp la dispozi ie, spuse Hardin. Doar trei
luni. i a a pu in timp, cît a fost, ne-am b tut joc
de el i nu l-am folosit. Documentul acesta ne d o
pt mîn . Acum ce facem?
Îngrijorat, Pirenne se încrunt :
Trebuie s existe o porti de sc pare. E
absolut de necrezut c pot for a lucrurile în a a
hal, în ciuda asigur rilor pe care mi le-a dat Lord
Dorwin privind atitudinea Împ ratului i a
Imperiului.
Hardin fierbea.
În eleg. L-ai intormat pe Regele Anacreonului
de aceast presupus atitudine?
Am f cut-o dup ce am prezentat propunerea
spre votare în fa a Consiliului de Administra ie i
s-a aprobat în unanimitate.
i cînd s-a supus la vot?
Pirenne î i recap demnitatea:
Nu cred c trebuie s i dau socoteal ,
primare Hardin.
 Bine, bine. Nici nu m interesa în mod
deosebit. R mân la p rerea c relatarea ta plin de
diploma ie privind valoroasa contribu ie a lordului
Dorwin la situa ia existent zîmbi acru c tre
ceilal i este cea care a provocat în mod direct
trimiterea notei „prietenoase". Altfel ar mai fi
întîrziat, de i nu cred c o amînare suplimentar
ne-ar fi ajutat prea mult, avînd în vedere
atitudinea Consiliului.
i cum de-ai ajuns la aceast concluzie
epocal , domnule primar? întreb Fulham.
Foarte simplu. A fost suficient s folosesc o
înzestrare natural care e îns tare neglijat :
bunul sim . Vede i dumneavoastr , exist un
domeniu al cunoa terii umane care se nume te
logica simbolic . Ea poate fi folosit pentru a
îndep rta tot felul de cuvinte moarte i inutile care
paraziteaz limbajul uman.
i ce-i cu asta? f cu Fulham.
Am aplicat aceste cuno tin e, printre altele,
în cazul documentului. De fapt, nu prea era nevoie
s-o fac pentru mine, întrucît tiam despre ce este
vorba, dar consider c pot s le explic mai u or
celor cinci fizicieni prin simboluri decît prin
cuvinte.
Hardin extrase cîteva foi de hîrtie din dosarul
pe care-l inea sub bra i le a ez pe mas .
Apropo, n-am f cut singur treaba asta. zise
el. Dup cum pute i vedea, analizele !e-a semnat
Muller Holk de la Serviciul de Logic .
Pirenne se aplec deasupra mesei ca s se
conving , iar Hardin continu :
Mesajul din partea Anacreonului a fost o
problem simpl , bineîn eles, întrucît cei care l-au
scris sînt mai degrab oameni de ac iune decît
arti ti ai cuvîntului. El se reduce lesne i foarte
direct la o simpl afirma ie exprimat în simboluri
care, traduse în cuvinte, pe în elesul oricui, sun
astfel: „S ne da i ceea ce vrem în r stimp de-o
pt rnîn , altfel v facem praf i ne lu m singuri".
Se l t cere, pentru c cei cinci membri ai
Consiliului cercetar irurile de simboluri, iar
Pirenne se a ez i tu i încurcat.
Nu-i nici o porti de sc pare acolo, doctor
Pirenne?
Nu pare a fi.
A a e. (Hardin înlocui filele.) Ave i în fa o
copie a Tratatului dintre Imperiu i Anacreon
Tratat care, cu totul întîmpl tor, este semnat, în
numele Împ ratului, de acela i Lord Dorwin care
ne-a vizitat s pt mîna trecut , iar al turi ave i
analiza simbolic .
Tratatul cuprindea cinci pagini scrise foarte
runt, iar analiza era schi at pe mai pu in de
jum tate de pagin .
Domnilor, dup cum vede i, circa nou zeci la
sut din tratat se reduce, în cazul analizei, la ceva
noim , i ceea ce rezult poate fi descris în
urm toarele cuvinte: „Obliga iile Anacreonului fa
de Imperiu: nici una". „Puterile Imperiului asupra
Anacreonului: nici una".
Cei cinci urm rir din nou, plini de curiozitate,
ra ionamentul, verificînd textul tratatului, i, cînd
terminar , Pirenne spuse îngrijorat:
Se pare c totul este corect.
E ti de acord, prin urmare, c Tratatul nu
este altceva decît o declara ie de independen
total din partea Anacreonului i o recunoa tere a
acestui statut de c tre Imperiu.
A a se pare.
 i v închipui i c Anacreon nu în elege asta
i c nu este dornic s i eviden ieze pozi ia sa
independent , astfel încît s nu agreeze ceea ce
pare o amenin are din partea Imperiului? Mai ales
acum, cînd e clar c Imperiul pare neputincios s
duc la îndeplinire vreuna dintre aceste
amenin ri, c ci altfel nu i-ar fi admis vreodat
independen a.
P i, atunci, interveni Sutt, cum explic
primarul Hardin asigur rile pe care ni le-a dat
Lord Dorwin privind sprijinul Imperiului? C ci
reau... ridic din umeri. Ei bine, p reau
satisf toare.
Hardin se rezem de sp tarul scaunului.
ti i, asta-i cea mai interesant parte din
toat afacerea. Recunosc sincer c domnia sa
Lordul mi s-a p rut a fi un dobitoc des vîr it de
cum l-am v zut, dar se v de te acum c , de fapt,
este un diplomat des vîr it i un om deosebit de
inteligent. Mi-am permis s -i înregistrez toate
declara iile.
Se produse rumoare i agita ie, iar Pirenne
deschise gura îngrozit s spun ceva, dar renun .
i ce dac ? întreb Hardin. Îmi dau seama c
a fost o înc lcare a regulilor ospitalit ii i ceva ce
un a a-zis gentleman nu ar face niciodat . De
asemenea, dac în imea sa i-ar fi dat seama, s-
ar fi putut s avem nepl ceri; dar nu s-a întîmplat
a i iat c am înregistrarea. Am copiat-o i i-am
trimis-o lui Holk pentru analiz .
i unde-i analiza? întreb Lundin Crast.
Tocmai aici e partea interesant . Analiza a
fost cea mai grea dintre toate trei. Cînd Holk, dup
dou zile de munc îndîrjit , a reu it s elimine
afirma iile f noim , vorb ria goal , calificativele
inutile, pe scurt, toat gîng veala i bolboroseala,
a descoperit c nu mai r sese nimic. Totul s-a
anulat. Domnilor, în cinci zile de discu ii, Lord
Dorwin nu a emis nici m car o idee, i a f cut acest
lucru f ca voi s b ga i de seam . Acestea sînt
asigur rile pe care le-a i primit din partea iubitului
vostru Imperiu.
Nici dac ar fi aruncat o grenad lacrimogen
pe mas n-ar fi reu it s creeze atîta confuzie i
agita ie. A tept r bd tor ca tulburarea lor s se
domoleasc .
A a c , încheie el, cînd a i transmis
amenin ri c ci asta a i f cut, de fapt privind
ac iuni ale Imperiului împotriva Anacreonului, n-
i reu it decît s irita i un monarh care tia ce
tia. Bineîn eles, ego-ul s u avea s cear o
ac iune imediat , iar ultimatumul este rezultatul
i m întorc la afirma ia mea de la început. Mai
avem o s pt mîn i v întreb: Acum ce facem?
S-ar p rea, zise Sutt, c n-avem de ales i c
va trebui s permitem Anacreonului s i
stabileasc baze militare pe Terminus.
Sînt de acord cu asta, r spunse Hardin, dar
ce facem ca s -i alung m cînd se va ivi prima
ocazie?
Yate Fulham î i zbîrli musta a:
Asta vrea s însemne c v-a i hot rît s
folosi i for a împotriva lor?
Violen a, veni r spunsul, este ultimul refugiu
al incompeten ilor. Îns po i fi sigur c n-am de
gînd s întind covorul ro u ca s -i primesc i nici
n-am s lustruiesc mobila cea mai bun pentru ei.
Totu i, nu-mi place ce spui, insist Fulham.
E o atitudine periculoas ; cu atît mai periculoas
cu cît am observat c , în ultima vreme, o parte
apreciabil a popula iei pare s r spund întocmai
sugestiilor tale. Primare Hardin, a dori s i aduc
la cuno tin c acestui Consiliu nu i-au r mas
str ine unele dintre activit ile tale recente.
cu o pauz i ceilal i îl aprobar în t cere.
Hardin ridic din umeri.
Fulham continu :
Dac te apuci s instigi ora ul la acte de
violen , nu vei pune la punct decît o sinucidere
colectiv i nu avem de gînd s toler m acest
lucru. Politica noastr n-are decît un principiu
director, i acela este Enciclopedia. Orice am hot rî
facem sau s nu facem reprezint m sura cea
mai potrivit pentru a p stra integritatea
Enciclopediei.
A adar, spuse Hardin, a i ajuns la concluzia
trebuie s continu m intensa noastr campanie
de pasivitate.
Pirenne zise cu am ciune în glas:
Singur ai ajuns la concluzia c Imperiul nu
ne poate ajuta, de i nu în eleg de ce se întîmpl
acest lucru. Dac este necesar un compromis...
Hardin avu cumplita senza ie c zboar cu
vitez maxim i c nu va ajunge nic ieri.
Nu exist compromis! Nu în elege i c
gogori a asta despre bazele militare e o vorb
goal , f acoperire? Haut Rodric ne-a spus ce
dore te Anacreonul: anexare, f mult
diploma ie, impunerea propriului sistem feudal de
propriet i latifundiare i o economie în care s
existe aristocra ie i nime. Ceea ce ne-a mai
mas din pospaiul de energie atomic îi poate sili
s-o lase mai domol, dar, cu toate astea, nu vor
renun a.
Indignat, se ridicase în picioare, iar restul se
ridicaser i ei, în afar de Jord Fara.
Sta i, v rog, jos cu to ii, spuse Jord Fara.
Hai, n-are rost s te ui i a a de furios, primare
Hardin; nici unul dintre noi nu va tr da.
Va trebui s m convinge i!
Fara zîmbi calm:
tii i tu c nu vorbe ti serios. D -mi voie s
spun ceva! Ochii lui vicleni erau întredeschi i i
broboane de sudoare str luceau pe b rbia lui.
Se pare c nu mai trebuie s ascundem
faptul c acest Consiliu a ajuns la concluzia c
adev rata solu ie a problemei Anacreon va fi g sit
peste exact ase zile, dup ce vom afla ce ne
rezerv deschiderea Boltei.
Asta-i contribu ia ta la rezolvarea crizei?
Da.
Adic s nu întreprindem nimic, corect?
Adic s a tept m cu calm i senin tate i cu
credin a nestr mutat c deus ex machina ne va
surîde la deschiderea Boltei?
Dac renun m la cuvinte mari i mi toare,
exact a a stau lucrurile.
Refugiu lipsit de rafinament! Z u, doctore
Fara, o asemenea prostie este vecin cu geniul. O
inteligen inferioar n-ar fi capabil de a a ceva.
Fara zîmbi indulgent:
Gustul t u pentru vorbe de duh m amuz ,
Hardin, dar e cam deplasat ce spui. De fapt, cred
i aminte ti, în linii mari, cele spuse de mine
acum trei s pt mîni în leg tur cu Bolta.
Da, îmi amintesc, nu era vorba decît de o idee
neroad , dac o judec m din punctul de vedere al
logicii deductive. Ai spus i te rog s m
întrerupi dac gre esc cumva c Hari Seldon a
fost cel mai mare psiholog din Sistem, c prin
urmare el putea s anticipeze criza în care ne
afl m acum, c deci el a inventat Bolta ca o
metod de a ne da solu ii salvatoare.
Ai priceput esen a ideii.
Te-ar surprinde dac i-a spune c m-am
gîndit foarte atent la aceast problem în ultimele
pt mîni?
Foarte m gulitor. i cu ce rezultate?
Cu rezultatul c deduc ia pur este
insuficient . Ceea ce ne trebuie din nou este o
mic doz de bun-sim .
De exemplu?
De exemplu, dac anticipa beleaua cu
Anacreon, de ce nu ne-a plasat pe alt planet ,
mai aproape de centrele galactice? Este de
notorietate c Seldon i-a manipulat pe Comisarii
de pe Trantor, astfel ca ei s ordone înfiin area
Funda iei pe Terminus. De ce-ar fi f cut-o? De ce,
din atîtea locuri, s ne plaseze aici, dac putea s -
i dea seama de întreruperea canalelor de
comunicare, de izolarea noastr fa de restul
Galaxiei, de amenin rile din partea vecinilor i de
situa ia disperat creat de lipsa oric ror metale
pe Terminus? Asta mai presus de toate! Or, dac a
prev zut toate astea, de ce nu i-a avertizat pe
primii coloni ti, astfel încît s aib timp s se
preg teasc , în loc s a tepte a a cum facem noi
acum pîn cînd va fi prea tîrziu spre a se mai
putea salva?
i nu uita i un lucru. Chiar dac el ar fi putut
prezice criza atunci, noi o putem vedea la fel de
bine acum. La urma-urmelor, Seldon nu era un
magician. Nu exist metode miraculoase de ie ire
dintr-o dilem pe care el s-o fi putut vedea, iar noi,
nu.
 Dar, Hardin, reveni Fara, noi nu putem!
N-a i încercat. Nici m car n-a i f cut o
încercare. La început a i refuzat s recunoa te i
pîn i faptul c era vorba de o amenin are! Apoi v-
i pus orbe te toate speran ele în Împ rat! Acum
bizui i pe Hari Seldon. În tot ce-a i f cut, v-a i
bazat în mod invariabil pe autoritatea cuiva sau pe
trecut, dar niciodat n-a i avut încredere în voi
în iv .
i încle mîinile i, gesticulînd, continu :
Asta nu e decît o atitudine boln vicioas
un reflex condi ionat care anuleaz independen a
min ilor voastre ori de cîte ori se pune problema de
a contesta autoritatea. S-ar p rea c nu v îndoi i
cîtu i de pu in c Împ ratul e mai puternic, ori c
Hari Seldon e mai de tept decît voi. i aici gre i,
nu în elege i asta?
Din motive întemeiate, nici unul nu se deranj
-i r spund .
Dar nu e vorba numai de voi, continu
Hardin, ci de întreaga Galaxie. Pirenne a auzit
rerile lordului Dorwin referitoare la cercetarea
tiin ific . Lord Dorwin consider c pentru a fi un
bun arheolog trebuie s cite ti toate c ile din
acest domeniu chiar dac au fost scrise de
oameni care au tr it cu secole în urm . El crede c
po i rezolva enigmele arheologice comparînd
diferitele autorit i în materie. Iar Pirenne a
ascultat toate acestea i nu a ridicat nici o obiec ie.
Nu în elege i c e ceva în neregul cu atitudinea
asta?
În glasul lui r sun din nou o not aproape
imploratoare. Dar nu primi nici un r spuns. i
urm :
Oameni buni, i voi, i jum tate din popula ia
de pe Terminus sînte i la fel de neajutora i. St m
aici, considerînd c Enciclopedia înseamn
începutul i sfîr itul tuturor lucrurilor. Socotim c
cel mai important scop al tiin ei este clasificarea
cuno tin elor din trecut. O fi important, dar nu
mai sînt lucr ri de continuat? Nu sim i c d m
înapoi i tot uit m? Aici, la Periferie, se pierd
cuno tin ele despre energia atomic , în Andromeda
Gamma a explodat o central nuclear din pricina
repara iilor de proast calitate, iar Cancelarul
Imperiului se lamenteaz c tehnicienii în energie
atomic sînt pu ini. Dar solu ia? S preg te ti al i
speciali ti? Asta niciodat ! Mai degrab se impun
restric ii asupra utiliz rii energiei nucleare.
i continu :
Nu vede i? Mare cît Galaxia. Este venera ia
fa de trecut. E o deteriorare o strangulare!
i mut privirea de la unul la altul, iar ei îl
privir fix. Fara î i reveni primul:
Bine, bine, filosofia mistic n-are s ne ajute
în nici un fel. S fim mai exac i. Negi c Hari
Seldon ar fi putut s determine tendin ele istorice
ale viitorului printr-o simpl tehnic psihologic ?
Nu, sigur c nu, strig Hardin. Dar nu ne
putem baza pe el pentru a g si o solu ie. În cel mai
bun caz, ar fi putut indica problema, dar, dac
exist vreo solu ie, noi trebuie s-o g sim. N-o poate
face el în locul nostru.
Deodat , Fulham întreb :
Ce vrei s spui cu „ar fi putut indica
problema"? tim care e problema.
Hardin se r sti la el:
Crede i c-o ti i! Crede i c singura grij a lui
Hari Seldon este Anacreon. Nu sînt de acord!
Domnilor, v spun c pîn acum nimeni dintre voi
nu a avut nici cea mai vag idee despre ceea ce se
întîmpl cu adev rat.
i tu tii? îl întreb Pirenne, cu ostilitate.
Cred c da! (Hardin se ridic brusc în
picioare i- i împinse scaunul deoparte. Avea
privirea concentrat i glacial .) Un lucru e sigur.
E ceva dubios în toat situa ia. Ceva care e mai
important decît tot ce am discutat pîn acum.
Pune i-v singuri întrebarea: Cum s-a întîmplat c
în popula ia original a Funda iei nu a fost inclus
nici un psiholog de marc , în afar de Bor Alurin?
Iar el a evitat s -i preg teasc pe elevii s i dincolo
de fundamentele psihologiei.
Se l t cere, apoi Fara interveni:
În regul . De ce?
Pentru c , probabil, un psiholog i-ar fi dat
seama de ceea ce se punea la cale i asta s-ar fi
întîmplat prea curînd decît i-ar fi convenit lui Hari.
Dar a a, bîjbîim, avem rare str fulger ri i vedem o
rticic de adev r, nimic mai mult. Asta este ceea
ce a vrut Hari Seldon.
Rîse gutural i spuse:
V doresc o zi bun , domnilor.
Ie i din camer .

PRIMARUL HARDIN molf ia cap tul ig rii de

foi care se stinsese, dar el nici m car nu b gase de
seam . Nu dormise în noaptea precedent i era
aproape convins c nici în noaptea ce va urma nu
va închide ochii. Oboseala i se putea citi pe chip.
Spuse cu un glas mole it:
Oare asta rezolv situa ia?
 Cred c da. (Yohan Lee î i duse mîna la
rbie.) Cum i se pare?
Nu-i r u. Trebuie procedat cu obr znicie,
în elegi? Mai exact, nu trebuie s ezit m deloc; s
nu le d m timp s priceap . De îndat ce vom
ajunge în situa ia de a da ordine, o vom face de
parc ne-am fi n scut pentru a fi lideri, iar ei se
vor supune din obi nuin . Asta-i esen a unei
lovituri de stat.
Dac membrii Consiliului vor ezita s
ac ioneze m car o...
Membrii Consiliului? Nici nu merit s ne
facem griji din pricina lor. Dup ceea ce se va
întîmpla mîine, importan a lor ca factori de decizie
pe Terminus nu va mai valora nici cît o jum tate
de credit g urit.
Lee încuviin calm:
Totu i e ciudat c pîn acum n-au f cut
nimic pentru a ne împiedica. Doar tu spuneai c
nu sînt cu totul ignoran i.
Fara a prins un fir. Uneori m face s am
temeri. De cînd am fost ales, i Pirenne m prive te
cu suspiciune. Dar, vezi tu, niciodat n-au fost în
stare s în eleag limpede ce se întîmpla în jur.
Întreaga lor preg tire s-a bazat pe autoritate. Sînt
siguri c Împ ratul, prin simplul fapt c e Împ rat,
e atotputernic. i tot a a, sînt convin i c acest
Consiliu de Administra ie, pentru c e pur i
simplu Consiliu de Administra ie i c ac ioneaz
în numele Împ ratului, nu s-ar putea trezi în
situa ia în care s nu mai poat da ordine. Aceast
neputin de a recunoa te posibilitatea izbucnirii
unei revolte este cel mai bun aliat al nostru.
Se ridic greoi de pe scaun i se îndrept spre
citorul de ap :
 Lee, nu sînt oameni r u-inten iona i, atunci
cînd î i v d de Enciclopedia lor i vom avea grij
se ocupe de ea i pe viitor. Sînt îns exasperat
de incompeten i atunci cînd e vorba de a conduce
Terminus. Acum du-te i pune lucrurile în
mi care. A vrea s r mîn singur.
Se a ez pe un col al biroului, fixîndu- i
privirea pe paharul cu ap .
Doamne! Dac ar fi tot atît de sigur pe cît crede!
Anacreonienii aveau s soseasc peste dou zile i
nu- i punea speran a decît în cîteva idei i vagi
nuieli în leg tur cu planurile lui Hari Seldon
pentru ace ti cincizeci de ani ce trecuser de la
întemeierea Funda iei. Nici m car nu era un
psiholog adev rat, cu preg tire temeinic , ci doar
un încep tor, cu studii de mîntuial , care încearc
bat cea mai str lucit minte a secolului cu
propriile arrne.
Dac Fara ar avea dreptate; dac Anacreon ar fi
singura problem pe care Seldon a prev zut-o;
dac Enciclopedia ar reprezenta tot ceea ce trebuia
r mîn atunci cu ce pre va avea loc lovitura
de stat?
Încerc s alunge aceste gînduri i duse
paharul la buze.

BOLTA ERA MOBILAT cu mai mult de ase

scaune, de parc ar fi fost a teptat o participare
mai numeroas . Hardin observ acest lucru
îngîndurat i se a ez obosit într-un col , cît mai
departe de ceilal i cinci.
Membrii Consiliului nu p reau s se opun
acestui aranjament. Se consultar în oapt , apoi
schimbar replici scurte, monosilabice, i, în cele
din urm , amu ir . Dintre to i, Jord Fara p rea
echilibrat i calm. Î i scosese ceasul i-l contempla
sumbru.
Hardin furi o privire spre propriul ceas i apoi
la cubicului de sticl absolut gol care domina
jum tate din înc pere. Era singura caracteristic
neobi nuit , pentru c afar de aceasta nimic nu
sugera c , undeva, o particul de radiu se
dezintegra spre momentul exact în care o piedic
avea s cad , f cîndu-se o leg tur i...
Luminile sc zur în intensitate!
Nu se stinser complet, ci doar devenir mai
terse, dar apoi se stinser atît de brusc încît
Hardin tres ri surprins, privi spre tavan i, cînd
cobori privirea, cubicului de sticl nu mai era gol.
O siluet o siluet într-un scaun cu rotile!
Nu spuse nici un cuvînt vreme de cîteva clipe,
dar închise cartea pe care o inea în poal i o
sfoia nep tor. Apoi zîmbi i chipul p ru c
prinde via .
Sînt Hari Seldon. Vocea era blînd i tr da
trîne e.
Hardin d du s se ridice ca pentru a r spunde
i a se prezenta, dar î i d du seama la timp i se
control .
Pe o tonalitate pl cut , vocea continu :
Dup cum vede i, sînt intuit în scaunul
acesta i nu m pot ridica pentru a v saluta.
Bunicii vo tri au plecat spre Terminus acum cîteva
luni, judecind dup timpul meu, i de atunci am
suferit o paralizie. S ti i c nu v pot vedea, a a
încît nu v pot saluta cum se cuvine. Nici m car
nu tiu cî i sînte i, de aceea vom proceda f prea
mare fast. Dac vreunul dintre voi st în picioare,
îl rog s ia loc. Iar dac vre i s fuma i, pute i s-o
face i, pentru c nu m deranjeaz . (Chicoti încet).
De ce s m deranjeze? Doar nu sînt cu adev rat
aici.
Aproape f s i dea seama, Hardin î i c ut
în buzunar ig rile de foi, dar se r zgîndi.
Hari Seldon puse cartea deoparte ca i cum
ar fi a ezat-o pe un birou i, cînd îi d du
drumul, aceasta disp ru.
Au trecut cincizeci de ani de la întemeierea
acestei Funda ii, spuse el, cincizeci de ani în care
membrii Funda iei nu au tiut pentru ce lucreaz .
A fost necesar s fie ignoran i, dar acum aceast
necesitate a încetat. Funda ia Enciclopediei este i
a fost, de la bun început, o în el torie!
Hardin auzi în spatele s u hîr îitul unui scaun
i una sau dou exclama ii înfundate, dar nu se
întoarse. Hari Seldon r mase imperturbabil.
Este o în el torie, continu el, în sensul c
nici mie i nici colegilor mei nu ne pas cîtu i de
pu in dac va fi sau nu publicat vreun volum din
Enciclopedie. Ea i-a atins scopul, întrucît, prin
intermediul ei, am reu it s ob inem o cart din
partea Împ ratului, i-am atras pe cei o sut de mii
de oameni necesari pentru planul nostru i prin ea
am reu it s -i inem ocupa i, în timp ce
evenimentele se desf urau în a a fel încît
oric ruia dintre ei s -i fie imposibil s se retrag .
În cei cincizeci de ani cît a i trudit la proiectul
acesta am gitor i, crede i-m , nu are rost s v
menajez cu vorbe me te ugite orice ans de
retragere v-a fost retezat i acum nu ave i de ales,
ci va trebui s v angaja i în proiectul infinit mai
important care a fost i este înc planul nostru
real. De aceea v-am plasat pe o asemenea planet
i într-un asemenea moment, astfel ca, timp de
cincizeci de ani, s fi i manevra i pîn într-atît încît
nu mai ave i libertate de ac iune. De acum
înainte, peste secole, calea pe care va trebui s o
urma i este inevitabil . V ve i confrunta cu o serie
de crize, a a cum se întîmpl în momentul de fa ,
i, în fiecare dintre cazuri, libertatea voastr de
ac iune va fi la fel de limitat , încît ve i fi for i s
urma i un singur i unic drum: drumul pe care
psihologia noastr l-a croit, dintr-un motiv
întemeiat.
Vreme de secole, civiliza ia Galactic a stagnat
i apoi a dec zut, de i pu ini au în eles acest
lucru. Dar acum, în sfîr it, Periferia se separ i
unitatea politic a Imperiului este sf rimat .
Undeva, în intervalul de cincizeci de ani care a
trecut, istoricii viitorului vor trage o linie i vor
spune: „Aici începe Pr bu irea Imperiului
Galactic".
i vor avea dreptate, de i pu ini vor recunoa te
Pr bu irea, i asta abia peste cîteva secole.
Dup Pr bu ire, va urma, în mod inevitabil,
Barbaria, o perioad care, dup cum ne spune
psihoistoria, ar trebui, în condi ii normale, s
dureze treizeci de mii de ani. Pr bu irea n-o putem
împiedica. Nici nu dorim s-o facem, întrucît
cultura Imperiului i-a pierdut vitalitatea i
re ia pe care le-a avut odat . Dar perioada de
Barbarie care trebuie s urmeze poate fi scurtat
la numai o mie de ani.
Nu v putem dezv lui toate resorturile i
dedesubturile care vor contribui la reducerea
acestei perioade, a a cum nu v puteam spune
adev rul despre Funda ie acum cincizeci de ani.
Dac a i reu i s descoperi i secretele, planul
nostru ar putea da gre a a cum s-ar fi putut
întîmpla dac descoperea i mai devreme în el toria
în ceea ce prive te Enciclopedia pentru c , în
acest caz, prin cunoa tere, libertatea voastr de
ac iune ar cre te i num rul de variante
suplimentare introduse ar dep i capacitatea de
cuprindere a psihologiei.
Dar acest lucru nu se va petrece, deoarece nu
exist i nici nu vor exista vreodat psihologi pe
Terminus în afar de Alurin, iar el a fost unul de-ai
no tri.
Îns v pot spune urm toarele: Terminus i
Funda ia-sor de la cel lalt cap t al Galaxiei sînt
germenii rena terii i viitoarele fondatoare ale celui
de-al Doilea Imperiu Galactic. Iar criza de acum
este cea care va lansa Terminus spre aceast
încununare.
Apropo, criza actual este foarte clar i
inteligibil , cu mult mai simpl decît cele care v
teapt . Dac o reducem la elementele
fundamentale, criza se manifest astfel: sînte i o
planet izolat brusc de centrele înc civilizate ale
Galaxiei i v afla i sub amenin area vecinilor mai
puternici. Sînte i o lume mic de oameni de tiin
care se trezesc înconjura i de vaste, nea teptate i
mereu crescînde manifest ri de barbarie. Sînte i o
insul înzestrat cu energie nuclear într-un ocean
de energie primar . Cu toate acestea, sînte i
neajutora i din pricina lipsei de metale.
Observa i, deci, c v confrunta i cu dura
necesitate i c sînte i for i s ac iona i. Natura
acestei ac iuni mai exact, solu ia la dilema în
ghearele c reia v zbate i este, bineîn eles,
evident !
 Imaginea mîinii lui Hari Seldon se întinse în aer
i cartea îi ap ru din nou în mîn . O deschise i
spuse:
Oricît de întortocheat ar fi cursul istoriei
voastre viitoare, s le aminti i urma ilor vo tri c
drumul a fost trasat, i c la cap tul lui se afl
noul i marele Imperiu!
i, în timp ce- i plec privirea pe carte, disp ru
ca fumul, iar luminile se aprinser treptat.
Hardin privi în jur i-l v zu pe Pirenne fixîndu-
l, cu ochi plini de triste e i cu buzele tremurîndu-
i.
Vocea Pre edintelui se auzi ferm i f
inflexiuni:
Se pare c ai avut dreptate. Dac vrei s ne
întîlnim ast -sear la ora ase, Consiliul se va
consulta cu tine în ceea ce prive te urm toarea
mi care.
Îi strînser mîna, unul dup altul, i plecar ,
iar Hardin zîmbi c tre sine. Aveau perfect
dreptate, pentru c erau oameni de tiin care
recuno teau c au gre it, dar pentru ei era prea
tîrziu.
Se uit la ceas. De acum se terminase. Oamenii
lui Lee controlau totul, iar Consiliul nu avea s
mai dea nici un ordin.
Anacreonienii urmau s soseasc mîine, dar i
problema aceasta era rezolvat . Peste ase luni nici
ei nu vor mai da ordine.
De fapt, a a cum spusese Hari Seldon i a a
cum intuise i Salvor Hardin înc din ziua în care
Anselm Haut Rodric d duse în vileag lipsa de
energie atomic a Anacreonului, solu ia acestei
crize era evident .
Cît se poate de evident !
 Partea a treia
PRIMARII

CELE PATRU REGATE -...numele dat acelor

regiuni ale Provinciei Anacreon care s-au desprins
din Primul Imperiu în anii de început ai Erei
Funda ionale pentru a forma regate independente
cu o existen efemer . Cel mai mare i mai puternic
dintre acestea a fost Anacreon, care în zona...
... F îndoial c cel mai interesant aspect al
istoriei celor Patru Regate este ciudata societate
înst pînit temporar asupra lor în cursul
administra iei Salvor Hardin...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

O DELEGA IE!
Faptul c anticipase venirea ei n-o f cea
nicicum mai pl cut pentru Salvor Hardin. Ba,
dimpotriv , g sea tare sup tor faptul c
prev zuse aceast solie.
Yohan Lee recomand m suri extreme.
Cred c e bine, spuse el, s nu pierdem
vremea. Nu pot face nimic pîn la urm toarele
alegeri legal, cel pu in , iar asta ne mai ofer
un an. Trimite-i la plimbare.
Hardin se strîmb :
Lee, nu progresezi deloc. În cei patruzeci de
ani de cînd te cunosc, n-ai deprins nimic din
eleganta art de a- i lua adversarul prin
surprindere.
Nu e stilul meu, morm i Lee.
Da, tiu asta. Presupun c tocmai de aceea
ti singurul în care am încredere. (Se opri i
întinse mîna dup o igar .) Am parcurs un drum
lung, Lee, de cînd am preg tit lovitura noastr de
stat împotriva Enciclopedi tilor. Îmb trinesc. Am
aizeci i doi de ani. Te-ai gîndit vreodat cît de
repede s-au scurs ace ti treizeci de ani?
Eu nu m simt b trin, pufni el, i am aizeci
i ase.
Da, dar eu n-am o digestie a a de bun .
Hardin trase alene din igara de foi. Uitase de
mult gustul i aroma tutunului de pe Vega din
frumoasele vremuri cînd Terminus avea leg turi
comerciale pîn i cu cele mai îndep rtate planete
ale Imperiului Galactic. Acele zile trecuser în
uitare, a a cum i Imperiul Galactic se îndrepta
spre neant. Se întreb cine mai era acum Împ rat
ori dac o mai fi existînd Împ ratul ca institu ie,
sau Imperiul. Cerule! Vreme de treizeci de ani de la
întreruperea comunica iilor la marginea Galaxiei,
tot universul planetei Terminus se restrinsese la
Terminus i la cele Patru Regate din apropiere.
Cît de u or se pr bu esc cei puternici! Regate!
În trecut fuseser prefecturi, toate p i ale
aceleia i provincii care, la rîndul ei, apar inuse
unui sector, ce f cuse parte dintr-un cuadrant,
care iar i fusese o parte a atotcuprinz torului
Imperiu Galactic. Acum, cînd Imperiul pierduse
controlul asupra zonelor celor mai îndep rtate ale
Galaxiei, aceste mici cioburi sau grupuri de
planete deveniser regate cu regi i nobili de
operet , cu r zboaie ridicole i f haz i cu o
via care mergea patetic înainte printre ruine.
 O civiliza ie în dec dere. Energie atomic
uitat . tiin a stingîndu-se i devenind încet-încet
mit, pîn cînd Funda ia preluase ini iativa.
Funda ia pe care Hari Seldon o întemeiase pe
Terminus exact în acest scop.
Lee st tea la fereastr , i vocea lui îl trezi pe
Hardin din visare:
Au venit tinerii nemul umi i. F cu cî iva pa i
nesiguri spre u , privind apoi spre Hardin.
Hardin zîmbi i-i f cu semn s se întoarc :
Am ordonat s fie trimi i aici.
Aici? Pentru ce? Le dai prea mult
importan .
De ce s recurgem la toat tevatura i
ceremonia unei audien e oficiale la primar? Am
cam îmb trînit i nu mai suport eticheta. În plus,
polite ea i îng duin a sînt utile atunci cînd tratezi
cu tinerii, mai ales atunci cînd nu te angajeaz cu
nimic. (Îi f cu lui Lee semn cu ochiul.) Stai jos,
Lee, i acord -mi sprijinul t u moral. Cu tîn rul
Sermak tiu c voi avea nevoie de a a ceva.
Tipul sta, Sermak, spuse Lee ap sat, e
periculos. Are destui sus in tori, a a c te
sf tuiesc s nu-l subestimezi.
Am subestimat eu vreodat pe cineva?
Bine, atunci aresteaz -l. G se ti tu vreo
acuza ie dup aceea.
Hardin nici nu b în seam sugestia.
Au sosit, Lee. Ap pe pedala de sub birou i
a alunec în l turi.
Cei patru care formau delega ia intrar în ir
indian i Hardin le f cu un semn amabil cu mîna
se a eze pe fotoliile care erau dispuse în
semicerc în fa a biroului s u. Se înclinar i
teptar ca primarul s li se adreseze.
 Dintr-o mi care, Hardin deschise cutia de ig ri
de foi al c rei capac, din argint, lucrat minu ios
într-un model ciudat, apar inuse lui Jord Fara, din
fostul Consiliu de Administra ie de pe vremea
Enciclopedi tilor. Era un produs autentic al
Imperiului, lucrat pe Santanni, de i ig rile de foi
pe care le con inea acum erau din tutun autohton.
Cu fe e grave i solemne, cei patru membri ai
delega iei acceptar , unul dup altul, ig rile i le
aprinser ritual.
Sef Sermak era al doilea de la dreapta, cel mai
tîn r i cel mai interesant, cu musta a blond
tuns scurt i îngrijit, iar ochii s i adînci i în orbite
aveau o culoare incert . Pe ceilal i trei, Hardin îi
ignor de la bun început; se citea pe fa a lor c
erau simple prezen e f personalitate. Î i
concentra aten ia asupra lui Sermak, acela care,
înc de la prima sa prezen în Consiliul
Municipal, d duse peste cap acel organism calm i
tic it. A a încît i se adres :
Eram deosebit de ner bd tor s te cunosc,
domnule Consilier, înc de la prima i excelenta
cuvîntare de luna trecut . Atacul împotriva politicii
externe a acestui guvern a dovedit o înzestrare
oratoric deosebit .
Ochii lui Sermak lic rir .
Interesul dumnevoastr m onoreaz . Atacul
putea s fi dovedit înzestrare sau nu, dar v asigur
a fost pe deplin justificat.
Probabil! Fiecare are dreptul la propriile
reri, desigur. Cu toate astea, e ti cam tîn r.
E o vin pe care aproape to i o purt m într-
un anumit moment din via , veni sec r spunsul.
Dumneavoastr a i devenit primar al Ora ului cînd
era i cu doi ani mai tîn r decît mine.
 Hardin zîmbi ca pentru sine. Fl iandrul îi va
da mult de furc .
În eleg c ai venit s discu i cu mine despre
aceea i politic extern care te irit atît de tare în
Camera Consiliului, spuse Hardin. Vorbe ti i în
numele celor trei colegi sau trebuie s ascult
ofurile fiec ruia?
Cei patru tineri se consultar din ochi i, dup
o acceptare mut , Sermak spuse sobru i re inut:
Vorbesc în numele poporului de pe Terminus
popor care nu este cu adev rat reprezentat în
organismul lipsit de vlag c ruia i se spune
Consiliu.
În eleg. Continu , te rog!
Problema e simpl , domnule primar. Sîntem
nemul umi i...
Prin acest „noi" vrei s spui „poporul", nu-i
a?
Sim ind o capcan , Sermak îl privi cu ostilitate
i r spunse glacial:
Consider c p rerile mele reflect atitudinea
majorit ii aleg torilor de pe Terminus. A a v
convine?
Ei, o declara ie ca aceasta dovede te o
reevaluare, dar, oricum, continu ! E ti
nemul umit.
Da, sîntem nemul umi i de politica aceasta
care, de treizeci de ani, face ca Terminus s fie
lipsit de ap rare în fa a inevitabilelor atacuri din
exterior.
În eleg. i, prin urmare? Continu , continu !
E m gulitor pentru mine c anticipa i. Prin
urmare, noi vom forma un nou partid politic, unul
care va reprezenta i ap ra nevoile imediate ale
planetei Terminus, i nu „destinul" mistic al
viitorului Imperiu. Avem de gînd s v azvîrlim pe
dumneavoastr i pe acoli ii dumneavoastr prea-
pleca i din Prim rie, i asta înc foarte curînd.
Dac nu? Pentru c întotdeauna exist un
„dac nu", de acord?
Nu e cazul acum. Trebuie s demisiona i
imediat. Nu v cer s schimba i linia politic nu
acord o încredere atît de mare. Promisiunile
dumneavoastr nu valoreaz nimic. O demisie
imediat este singura pe care o accept m.
Pricep. (Hardin se a ez picior peste picior i-
i aplec scaunul în spate.) Acesta e ultimatumul
vostru. E l udabil c m-a i prevenit. Numai c ,
în elege i, cred c mai degrab îl voi ignora.
S nu crede i c e doar un avertisment,
domnule primar. V-am enun at ni te principii i o
cale de ac iune. Noul partid a fost deja constituit i
de mîine î i va începe activit ile oficiale. Nu este
cazul i nici nu dorim un compromis. Cinstit
vorbind, doar recunoa terea de c tre noi a
serviciilor pe care le-a i adus Ora ului ne-a
determinat s v oferim o cale onorabil de
retragere. Nu cred c o ve i accepta, dar sînt cu
con tiin a împ cat . Urm toarele alegeri vor fi un
memento mai conving tor i mai direct privind
necesitatea demisiei.
Se ridic i le f cu semn i celorlal i s se
ridice. Hardin în un bra :
Sta i pu in. Lua i loc!
Sef Sermak se a ez din nou cu o
promptitudine cam suspect , iar Hardin, de i
mase impasibil, sim i nevoia s zîmbeasc . În
ciuda vorbelor, tîn rul a tepta o ofert .
Hardin spuse:
Mai precis, în ce sens vre i ca politica noastr
extern s se schimbe? Vre i s atac m cele Patru
Regate acum, pe dat , i pe toate simultan?
Nu fac nici o recomandare de felul acesta,
domnule primar. Singura noastr propunere este
ca orice dovad de sl biciune i cedare s înceteze
imediat. În întreaga dumneavoastr administra ie
i dus o politic de ajutorare tiin ific fa de
Regate. Le-a i dat energie atomic . Le-a i ajutat s -
i reconstruiasc centralele atomice pe teritoriul
lor. A i construit clinici medicale, laboratoare de
chimie i uzine.
Da, i ce obiec iuni ai?
A i f cut totul cu scopul de a-i împiedica s
ne atace. Totu i a i fost atras proste te într-un
colosal antaj care a stors planeta Terminus de
resurse, iar ca rezultat, acum sîntem la cheremul
barbarilor.
Cum adic ?
Le-a i acordat putere, le-a i dat arme de
fapt, le-a i reparat navele din flot , iar acum ei
sînt infinit mai puternici decît cu zece de ani în
urm . Au devenit, astfel, tot mai preten io i i cu
noile arme î i vor satisface, cu siguran , toate
cererile prin anexarea violent a planetei
Terminus. Nu a a sfir esc ac iunile de antaj?
i solu ia pe care o propui?
Pune i cap t imediat ac iunilor de mituire, cît
se mai poate. Dedica i toate eforturile înt ririi
planetei Terminus i ataca i primul!
Hardin se uit la must cioara blond a
tîn rului cu un interes aproape morbid. Sermak se
sim ea sigur pe sine, altfel n-ar fi vorbit atît de
mult. Nu exista nici o îndoial c observa iile lui
reflectau p rerile unui segment uria , da, uria al
popula iei.
 Vocea lui, aproape nep toare, nu tr da în nici
un fel tulburarea i gîndurile sumbre.
Ai terminat?
Deocamdat .
Bine. Observi declara ia aceea înr mat pe
care o am pe peretele din spatele meu? Cite te-o,
te rog!
Cu o tres rire, Sermak citi:
„Violen a este ultimul refugiu al celor
incompeten i". Aceasta este doctrina unui b trîn,
domnule primar.
Am aplicat-o cu succes cînd eram tîn r,
domnule Consilier. Nici nu te n scuse i pe vremea
aceea, dar probabil ai auzit despre ea la coal .
Îl privi atent pe Sermak i continu pe un ton
re inut:
Cînd Hari Seldon a întemeiat Funda ia aici, a
facut-o cu scopul declarat de a edita o mare
Enciclopedie i, vreme de cincizeci de ani, noi am
urmat orbe te himera asta pîn cînd am descoperit
ce urm rea el, de fapt. Era îns prea tîrziu. Cînd
comunica iile cu regiunile centrale ale Vechiului
Imperiu s-au întrerupt, ne-am trezit c sîntem o
lume de oameni de tiin concentra i într-un
singur ora care nu poseda deloc industrie i care
era înconjurat de regate ostile create recent, în
mare m sur barbare. Reprezentam o insul
minuscul de energie atomic în acest ocean de
barbarie i eram un trofeu foarte rîvnit. Atunci, ca
i acum, Anacreon, cel mai puternic dintre cele
Patru Regate, a cerut i practic a întemeiat o baz
militar pe Terminus. Dar conduc torii de pe
vremea aceea ai Ora ului, Enciclopedi tii, tiau
foarte bine c acest lucru era preludiul ocup rii
întregii planete. Ce ai fi f cut tu în situa ia asta?
 Sermak ridic din umeri.
Asta-i o întrebare retoric . Bineîn eles c tiu
ce-a i f cut.
Oricum, o s i mai explic o dat . Probabil c
nu în elegi mecanismul marea tenta ie de a
mobiliza toate for ele posibile i de a porni la lupt .
E solu ia cea mai simpl i cea mai potrivit cînd
vrei s i dovede ti demnitatea, dar, întotdeauna,
cea mai neroad . Tu a ai fi f cut; tu, cu vorbele
astea mari de a ataca primii! În schimb, eu am
pornit s vizitez unul dup altul celelalte trei
regate. Le-am sugerat fiec ruia, cu discre ie, c
cedarea secretului energiei atomice c tre Anacreon
era cea mai eficient modalitate de le t ia beregata,
deci, în concluzie, s procedeze cum cred ei c e
mai bine. Asta a fost tot. La o lun dup ce for a
anacreonian sosise pe Terminus, conducerea lor a
primit un ultimatum comun din partea celor trei
vecini. Dup apte zile, ultimul anacreonian
plecase de pe Terminus. i acum, spune-mi, era
nevoie de violen ?
Tîn rul Consilier î i privi gînditor igara de foi i
o arunc în incinerator.
Nu prea pricep analogia. Insulina îl readuce
pe bolnav la starea normal f a se apela la
bisturiu, în schimb apendicita impune interven ia
chirurgical . N-ai încotro. Atunci cînd alte metode
dau gre , ce altceva se poate face decît s recurgi
la ultima solu ie? E vina dumneavoastr c am
ajuns în situa ia aceasta.
A mea? A, da, iar i politica mea
împ ciuitorist . Înc nu pari capabil s în elegi
imperativele fundamentale ale pozi iei noastre. De
altfel, problema nu s-a încheiat o dat cu plecarea
anacreonienilor. Abia începuse. Cele Patru Regate
erau inamicii no tri, chiar mai înver una i decît
înainte, pentru c fiecare voia energia atomic , i
fiecare se ferea s ne sar la beregat de teama
celorlalte trei. Existen a noastr ajunsese pe
muchie de cu it i înclinarea noastr într-o parte
sau alta... Dac , de exemplu, unul dintre regate
devine prea puternic, sau dac dou regate
formeaz o coali ie... în elegi?
Desigur. Sosise vremea preg tirilor pentru un
zboi total.
Ba, dimpotriv . Era momentul de a declan a
o ac iune de prevenire a r zboiului. Am stîrnit cele
Patru Regate unul împotriva celuilalt. Le-am
ajutat, pe rind, pe fiecare. Le-am oferit tiin ,
comer , educa ie, medicin tiin ific . Am f cut în
a fel încît Terminus s devin mai de pre pentru
ei ca lume înfloritoare decît ca trofeu militar. Jocul
acesta a dat roade vreme de treizeci de ani.
Da, dar a i fost silit s înve mînta i aceste
daruri tiin ifice în cea mai scandaloas deghizare.
i f cut ca tiin a s fie pe jum tate religie, pe
jum tate flec real . A i în at o ierarhie de preo i
i a i inaugurat ritualuri complicate i f sens.
Hardin se încrunt .
i ce dac ? Dup p rerea mea, asta n-are
nici o leg tur cu subiectul pe care-l discut m,
întrucît barbarii priveau tiin a noastr ca pe un
soi de vr jitorie, de magie, era mai u or s -i facem
s-o accepte în felul acesta. Ierarhia preo easc s-a
edificat de la sine i, dac o ajut m, nu facem decît
urm m calea minimei rezisten e. Dar asta-i o
problem minor .
Totu i, preo ii r spund de centralele nucleare
i aceasta nu este o problem minor .
Adev rat, îns noi i-am preg tit. Ei î i cunosc
uneltele doar empiric i cred orbe te în mascarada
pe care o joac .
Dac vreunul sfî ie acest înveli în el tor i
are geniul de a înl tura empirismul, ce-l va
împiedica s înve e temeinic adev rata tehnic , pe
care s-o vînd ofertantului celui mai generos? Cît
vom mai pre ui noi atunci în fa a Regatelor?
Sînt prea pu ine anse s se întîmple a a
ceva. E ti superficial. Cei mai buni oameni de pe
planetele Regatelor sînt trimi i, în fiecare an, la
Funda ie pentru a fi educa i ca preo i. i cei mai
buni r mîn aici ca studen i în cercetare. Dac ai
impresia, cumva, c f cuno tin e tiin ifice
elementare ori, i mai r u, cu o cunoa tere
distorsionat pe care preo ii o primesc îndeob te în
leg tur cu tiin a fundamental , ei pot p trunde
dintr-o dat secretele energiei atomice, ale
electronicii, ale teoriei hiperspa iului, ai o p rere
foarte romantic i caraghioas despre tiin . Sînt
necesare genera ii de preg tire i o inteligen
deosebit pentru a ajunge atît de departe.
În timpul acestor tirade, Yohan Lee se ridicase
brusc i p sise înc perea. Acum se întorsese i,
terminînd ce avea de spus, se aplec spre urechea
superiorului s u. Schimbar cîteva oapte i îi
du lui Hardin un cilindru de plumb. Apoi,
aruncînd o privire ostil c tre delega ie, se a ez
din nou pe scaun.
Hardin r suci cilindrul între degete, urm rind
delega ia printre gene. Dup aceea îl deschise,
sucindu-l brusc, i doar Sermak avu bunul-sim
nu arunce o privire la ruloul de hîrtie care c zu
din untru.
Pe scurt, domnilor, spuse Hardin, Guvernul
este de p rere c tie ce face.
 Citi în timp ce vorbea. Rînduri codificate, f
de în eles, care acopereau întreaga pagin i cele
trei cuvinte mîzg lite într-un col care con ineau,
de fapt, mesajul. Pricepu totul dintr-o privire i
arunc hîrtia în incinerator.
Îmi pare r u, dar asta pune cap t discu iei
noastre, spuse Hardin. Sînt încîntat c v-am
cunoscut. V mul umesc pentru vizit . Le strînse
mîinile tuturora cam f chef, dup care grupul
plec .
Hardin aproape c uitase s mai rîd , dar, dup
plecarea lui Sermak i a celor trei înso itori t cu i,
i permise un hohot uscat de rîs i arunc o
privire amuzat c tre Lee.
Cum i s-a p rut acest schimb de vorbe
goale?
Nu sînt sigur c pentru tîn rul Sermak au
fost doar vorbe goale, pufni el nervos. Dac -l vei
trata cu m nu i, cu siguran va cî tiga
urm toarele alegeri, a a cum pretinde.
A, foarte probabil, dac nu se va întîmpla
ceva între timp.
Întîi asigur -te c ceea ce se va întîmpla va fi
în direc ia dorit , Hardin. Fii convins c acest
Sermak are mul i sus in tori. Ce s-ar întîmpla
dac nu are r bdare pîn la urm toarele alegeri? A
fost o vreme cînd noi doi am rezolvat lucrurile pe
cale violent , în ciuda devizei tale privind violen a.
Hardin se uit pu in cruci .
E ti cam pesimist ast zi, Lee. i deosebit de
contradictoriu, altfel n-ai vorbi de violen . Micul
nostru puci a decurs f pierderi de vie i
omene ti, dac i aminte ti. Era o m sur
necesar , adoptat într-un moment potrivit, i
totul a mers u or, f dureri i f eforturi. În
ceea ce-l prive te pe Sermak, el lupt în cu totul
alte condi ii. Lee, noi nu sîntem Enciclopedi tii. Noi
sîntem preg ti i. Pune- i oamenii s -i supravegheze
pe tinerii ace tia, dar elegant. S nu- i dea seama
sînt urm ri i, dar s fii cu ochii pe ei, în elegi?
Lee rîse acru:
Nu mi-a merita postul dac a a tepta
ordinele tale. Hardin. Sermak i oamenii lui sînt
supraveghea i de mai bine de-o lun .
Primarul chicoti.
Mi-ai luat-o înainte, a a-i? Foarte bine.
Apropo, ad ug el încet, ambasadorul Verisof se
întoarce pe Terminus. Sper c temporar.
Dup un moment de t cere, Lee spuse:
În leg tur cu asta era mesajul? Se destram
totul?
Nu tiu. N-am cum s tiu pîn nu discut cu
Verisof. S-ar putea. La urma-urmelor, trebuie se
întîmple înainte de alegeri. Dar de ce e ti atît de
afectat?
Pentru c nu tiu cum se vor rezolva
lucrurile. Hardin, e ti prea implicat în toate i
jocul pe care-l faci este prea riscant.
i tu, Brutus!", murmur Hardin. Apoi spuse
cu voce tare:
S în eleg c vei deveni membru al partidului
lui Sermak?
Lee zîmbi f s vrea:
Bine, ai cî tigat. Ce-ai zice s lu m prînzul
împreun ?

EXIST multe maxime atribuite Iui Hardin

un reputat spirit critic , dintre care multe sînt
probabil apocrife. Se spune c într-o anumit
împrejurare ar fi afirmat: „Merit s fii direct, mai
ales dac i-a mers vestea c e ti subtil".
Poly Verisof avusese ocazia s ac ioneze
conform acestui precept, i nu numai o dat ,
pentru c se afla de-acum în cel de-al
paisprezecelea an de cînd avea un dublu statut pe
Anacreon dublu statut care îi sugera de multe
ori, în mod nepl cut, un dans în picioarele goale pe
rbuni încin i.
Pentru cei de pe Anacreon era mare preot,
reprezentant al Funda iei care, pentru „barbari",
constituia chintesen a misterului i centrul fizic al
acestei religii pe care ei o creaser în ultimele trei
decenii cu sprijinul lui Hardin. Prin urmare,
primea dovezi de respect, de slug rnicie care
începuser s -l oboseasc îngrozitor, pentru c
dispre uia din tot sufletul ritualul al c rui centru
devenise.
Dar pentru Regele Anacreonului b trînul care
fusese rege cu mult timp în urm , i tîn rul nepot
care urcase recent pe tron , el era, pur i simplu,
ambasadorul unei puteri temute i rîvnite în
acela i timp.
Luat în totalitate, slujba era dezagreabil , iar
prima sa c torie c tre Funda ie în ultimii trei
ani, în ciuda sup torului incident care f cuse
revenirea de acum necesar , c ta propor iile
unei adev rate vacan e.
Pentru c nu c torea pentru prima oar într-
un secret absolut, apel din nou la maxima lui
Hardin referitoare la utilizarea metodei directe.
Se schimb în haine civile o s rb toare, în
sine i se îmbarc pe o nav de pasageri spre
Funda ie, la clasa a doua.
De îndat ce ajunse pe Terminus, î i croi loc
prin mul imea din spa ioport i telefon la Prim rie
de la un videotelefon public.
M numesc Jan Smite, spuse el. Am o
întîlnire cu primarul în aceast dup -amiaz .
Tîn ra care îi r spunse îndatoritor, cu o voce
rece i imperturbabil , fâcu o leg tur pe interior
i schimb cîteva cuvinte repezite cu cineva, apoi îi
comunic lui Verisof pe un ton mecanic i sec:
Primarul Hardin v va primi peste jum tate
de or , domnule, apoi imaginea ei disp ru.
Auzind acestea, ambasadorul de pe Anacreon
i cump ultimul num r al Jurnalului, se
îndrept f grab c tre Prim rie i, a ezîndu-se
pe prima banc pe care o g si neocupat , citi
editorialul, pagina sportiv i pe cea umoristic i
tept . Dup jum tate de or , împ turi ziarul, îl
puse sub ioar , intr în Prim rie i se prezent în
anticamer .
Nimeni nu-l recunoscu, pentru c , procedînd în
acest mod direct, nu i se acord prea mare aten ie.
Hardin îl m sur cu privirea i-i zîmbi larg:
Serve te-te cu o igar de foi. Cum a decurs
toria?
Interesant, spuse Verisof. În cabina al turat
a c torit un preot care venea aici pentru a urma
un curs special de preg tire a substan elor
radioactive sintetice utilizate în tratamentul
cancerului.
Doar nu vrei s spui c le numea substan e
radioactive sintetice?!
Nici vorb de-asa ceva. Pentru ei erau Hran
Sfînt .
Primarul zîmbi.
 Continu !
M-a atras într-o discu ie pe teme teologice,
dîndu- i toat silin a s m scoat din sordida
cea a materialismului.
i nu i-a recunoscut superiorul?
F roba mea stacojie?! În plus, era din
Smyrno. A fost totu i o experien interesant .
Este impresionant cît de bine a prins r cini
religia tiin ei. Am scris chiar un eseu pe aceast
tem , spre propria i deplina mea delectare, dar nu
face s fie publicat. Tratînd problema din punct de
vedere sociologic, eseul ar afirma c atunci cînd
Vechiul Imperiu a început s se destrame de la
Periferie, se putea considera c tiin a ca atare
tr dase lumile exterioare. Pentru a fi acceptat din
nou, ea ar trebui s se ofere sub alt înf are, i
exact acest lucru s-a întîmplat. Ob ii rezultate
minunate atunci cînd folose ti logica simbolic
pentru a g si solu ii.
Interesant. Primarul î i puse bra ele sub cap
pentru a g si solu ii. Ia spune-mi repede care este
situa ia pe Anacreon!
Ambasadorul se încrunt i- i scoase igara de
foi din gur . O privi dezgustat i o l pe mas .
P i, cam proast .
Altfel nu ai fi aici.
Cam a a ceva. Uite care e situa ia. Omul-
cheie pe Anacreon este Prin ul-regent, Wienis. E
unchiul Regelui Lepold.
tiu. Dar Lepold va fi major anul viitor, nu?
Cred c va împlini aisprezece ani în februarie.
Da. Se opri, apoi ad ug din col ul gurii:
Dac va tr i. Tat l Regelui a murit în condi ii
neelucidate. La o partid de vîn toare l-a nimerit
în piept un glon cu ac. S-a spus c a fost un
accident.
Hmm! Cred c mi-l amintesc pe Wienis din
vremea vizitei mele pe Anacreon, atunci cînd i-am
izgonit de pe Terminus. Asta a fost înainte de
promovarea ta. Dac -mi amintesc bine, era un
tîn r cu p rul negru i pu in sa iu de ochiul drept.
Avea un nas coroiat de mai mare hazul.
Nu s-a schimbat deloc. Tot sa iu i cu nasul
coroiat, doar p rul i-a albit. Face un joc foarte
murdar. Din fericire, este cunoscut de toat
planeta pentru prostie i grosol nie. Se crede tare
mintos i sc tor, ceea ce face ca neghiobiile lui
le sar tuturora în ochi.
A a se întîmpl întotdeauna.
E în stare s foloseasc un dezintegrator
atomic pentru a sparge un ou. Ca dovad , taxa pe
posesiunile Templului pe care a încercat s o
impun acum doi ani, la scurt timp dup moartea
trinului rege. Î i aminte ti?
Hardin încuviin din cap, absorbit în gînduri,
apoi spuse cu zîmbetul pe buze:
Preo ii au f cut un scandal grozav.
A a un scandal, încît putea fi auzit de la
Lucreza. De atunci, de i a dovedit mai mult
pruden în rela iile cu preo imea, reu te înc
-i irite pe to i prin ceea ce face. Situa ia e nefast
pentru noi deoarece are o ne rmurit încredere în
sine.
Probabil c sufer de un complex de
inferioritate supracompensat. Doar tii c fiii
minori ai regilor ajung astfel.
Da, îns rezultatul e acela i. Face spume la
gur propov duind un atac împotriva Funda iei.
Nici nu se mai deranjeaz s se exprime cu fereal ,
întrucît de ine i puterea din punct de vedere al
armamentului. B trînul rege a construit o flot
impresionant , dar nici Wienis n-a dormit în ace ti
ultimi doi ani. De fapt, i taxa pe domeniile
Templului urma s fie destinat înarm rii, iar cînd
planul i-a fost dejucat a dublat taxele pe venit.
N-au fost proteste?
Nu deosebit de serioase. S pt mîni la rînd,
supu enia fa de autoritatea în exerci iu a fost
inclus în textul fiec rei predici în tot regatul. i
asta nu pentru c Wienis i-a ar tat recuno tin a.
În regul . Am în eles situa ia general ; în
rest, ce s-a mai întîmplat?
Acum dou s pt mîni, o nav comercial
anacreonian a întîlnit un cruci tor distrus
apar inînd flotei Vechiului Imperiu. Probabil c
navigase în deriv cel pu in trei secole.
Ochii lui Hardin sclipir de interes. Se ridic de
pe scaun.
Da, am auzit despre asta. Comisia pentru
naviga ie mi-a trimis o peti ie cerîndu-mi s ob in
nava în scopul efectu rii unor cercet ri. În eleg c
este înc în stare bun .
Într-o stare mult prea bun , r spunse
Vensof, sec. S pt mîna trecut , cînd Wienis a
primit sugestia ta de a remite nava c tre Funda ie,
aproape c a f cut o criz de nervi.
Înc nu mi-a dat un r spuns.
Nici n-o va face, decît pe calea armelor, sau
cel pu in a a crede el. Vezi tu, chiar în ziua plec rii
mele de pe Anacreon a venit la mine i a cerut ca
Funda ia s repun cruci torul în stare de lupt
i s -l predea flotei anacreoniene. A avut chiar
îndr zneala s afirme c nota de s pt mîna
trecut eviden iaz planul Funda iei de a ataca
Anacreonul. A mai spus c refuzul de a repara
cruci torul nu ar face decît s -i confirme
nuielile, i a ar tat c m surile de autoap rare a
planetei Anacreon îi vor fi dictate de situa ia
existent . Acestea sînt întocmai cuvintele lui. Îi vor
fi dictate! De aceea am venit.
Hardin rîse bine-dispus.
Verisof îi r spunse cu un zîmbet i continu :
Se a teapt , desigur, la un refuz, iar asta ar
fi, dup mintea lui, o perfect justificare a unui
atac imediat.
În eleg foarte bine, Verisof. Deci, vom avea cel
pu in ase luni de lini te, a a c ocup -te ca nava
fie reparat i d ruit cu complimente din
partea mea. S fie rebotezat „Wienis", ca semn al
respectului i afec iunii noastre.
Rîse din nou.
i din nou Verisof r spunse cu un zîmbet
imperceptibil:
Presupun c acesta e r spunsul logic,
Hardin, numai c eu sînt îngrijorat.
În leg tur cu ce?
E vorba de o nav . Pe vremea aceea se
construiau nave serioase, nu glum . Are o
capacitate cît jum tate din toat flota
anacreonian . E dotat cu dezintegratoare atomice
capabile s distrug o planet i cu un scut care o
protejeaz împotriva fasciculelor Q f a mai fi
nevoie s produc radia ii. E o nav mult prea
bun , Hardin...
Irelevant, Verisof, irelevant! i tu, i eu tim
foarte bine c armamentul pe care-l de ine în
prezent ar putea distruge cu u urin Terminus,
cu mult înainte ca noi s putem repara
cruci torul i s -l folosim noi în ine. Ce
importan mai are, deci, dac -i d m i
cruci torul? tii doar c nu se va ajunge la
zboi.
Da, presupun c a a va fi. (Ambasadorul îl
privi cu interes.) Hardin, cu toate acestea...
De ce te-ai oprit? Continu !
Ascult . Nu e treaba mea. Dar am citit ziarul.
(Puse Jurnalul pe birou i ar cu degetul spre
pagina întîi.) Ce-i cu asta?
Hardin arunc o privire.
Un grup de consilieri formeaz un nou partid
politic.
A a e, spuse Verisof, foindu-se nelini tit pe
scaun. Cuno ti problemele interne mai bine decît
mine, dar atacul împotriva ta e vecin cu violen a
fizic . Cît de puternici sînt?
Al naibii de puternici. Dup alegerile viitoare,
probabil vor controla Consiliul.
Nu înainte? (Verisof îl privi b nuitor pe
primar.) Sînt i alte modalit i de a controla
situa ia înainte de alegeri.
Crezi c sînt Wienis?
Nu, dar repara iile navei vor dura luni de zile
i, dup aceea, un atac va fi aproape sigur.
Cedarea noastr va fi interpretat ca un semn de
mare sl biciune i de inerea cruci torului
imperial aproape c va dubla puterea flotei lui
Wienis. De ce s ri ti? Ai de ales între a dezv lui
Consiliului planul de ac iune i a for a rezolvarea
conflictului cu Anacreon acum!
Hardin se încrunt :
S for ez lucrurile acum? Înainte de
declan area crizei? Tocmai asta nu trebuie s fac.
Trebuie s in seama de Hari Seldon i de Plan.
Verisof ezit , apoi bomb ni:
Deci e ti absolut sigur c exist un plan?
 Dincolo de orice b nuial , veni t ios
spunsul. Am fost de fa la deschiderea Boltei i
înregistrarea f cut de Hari Seldon ne-a dezv luit
Planul.
Nu la asta m refeream, Hardin. Numai c nu
d cum se poate anticipa istoria cu o mie de ani.
Dac Seldon s-a supraapreciat? Se f cu mic,
zînd zîmbetul ironic al lui Hardin, apoi ad ug :
Bine, bine, nu sînt psiholog.
Exact. Nici unul dintre noi nu e. Dar în
tinere e am urmat ni te cursuri elementare,
îndeajuns ca s -mi dau seama de posibilit ile
psihologiei, chiar dac eu însumi nu sînt în stare
le exploatez în favoarea mea. Nu încape îndoial
Seldon a f cut exact ceea ce a declarat.
Funda ia, dup el, a fost întemeiat ca un refugiu
pentru tiin singurul mijloc prin care tiin a i
cultura muribundului Imperiu puteau fi p strate
de-a lungul secolelor de barbarie pentru a fi
reînviate, în cele din urm , în cadrul unui Al
Doilea Imperiu.
Verisof cl tin din cap destul de sceptic.
Toat lumea tie c a a se presupune vor
decurge lucrurile. Dar ne putem permite s
risc m? Putem risca prezentul de dragul unui
viitor nesigur?
Trebuie, pentru c viitorul nu este nesigur. A
fost calculat de Seldon i chiar împ it în etape.
Fiecare criz succesiv este prev zut i fiecare
dintre ele depinde în mare m sur de rezolvarea cu
succes a crizelor anterioare. Aceasta este doar cea
de-a doua criz i Eternitatea tie ce efect ar putea
avea, în cele din urm , pîn i cea mai mic
deviere.
Asta-i mai degrab o specula ie f
acoperire.
Nu! Hari Seldon a spus, în Bolta Timpului, c
la fiecare criz libertatea noastr de alegere i de
ac iune va fi redus în asemenea m sur încît ne
va r mîne doar o singur cale de ac iune.
Astfel încît s ne in strîns în frîu?
Astfel încît s ne împiedice s o lu m razna.
Dar, pe de alt parte, atîta vreme cît sînt posibile
mai multe i de ac iune, nu exist criz . Trebuie
l m ca evenimentele s se deruleze pîn la
criz i, pe cinstea mea, exact a a voi face.
Verisof nu-i r spunse. Î i mu buzele i
mase într-o mu enie înd tnic . Nu mai departe
de anul trecut, el i Hardin discutaser pentru
prima oar problema adev rata problem ,
aceea de a contracara preg tirile ostile ale
Anacreonului. i asta doar pentru c el, Verisof,
ceruse sus i tare noi concesii.
Hardin p ru s intuiasc gîndurile
ambasadorului:
Era mai bine dac nu- i spuneam nimic
despre toate astea.
De ce vorbe ti a a? f cu Verisof surprins.
Pentru c acum sîntem ase oameni tu, eu,
ceilal i trei ambasadori i Yohan Lee care tim cît
de cît ce ne a teapt i m tem al naibii c ideea
lui Seldon era ca nimeni s nu tie.
De ce asta?
Pentru c pîn i psihologia avansat a lui
Seldon era limitat . Nu putea lucra cu indivizi pe
perioade nelimitate de timp, a a cum nu po i
aplica teoria cinetic a gazelor la molecule
individuale. El lucra cu mul imi de oameni,
popula ii ale unor întregi planete, i numai cu
mul imi oarbe, care nu- i cunosc dinainte
rezultatele ac iunilor lor.
Nu mi-e limpede
Ce s i fac? Nu sînt un psiholog atît de bun
încît s i explic tiin ific. Pe Terminus nu exist
psihologi cu preg tire temeinic i nici texte
matematice privind aceast tiin . E clar c
Seldon voia ca numai el s poat anticipa viitorul
pe Terminus, iar noi s mergem înainte ca orbii
deci, corect potrivit legii mul imilor. A a cum i-am
spus odat , n-am tiut încotro ne îndrept m cînd
i-am izgonit pe anacreonieni. Ideea mea fusese s
men in un echilibru al puterii, nimic altceva. Abia
dup aceea mi s-a p rut c întrez resc un model
în toat es tura de evenimente, dar m-am str duit
din r sputeri s nu ac ionez pe baza a ceea ce
cuno team. Amestecul bazat pe cunoa terea
anticipat ar fi r sturnat Planul.
Verisof cl tin din cap gînditor:
Am auzit discu ii aproape la fel de complicate
în templele de pe Anacreon. Cum crezi c vei putea
identifica momentul propice pentru a ac iona?
E identificat deja. Recuno ti c imediat dup
ce repar m cruci torul nimic nu-l va mai putea
împiedica pe Wienis s ne atace. În privin a asta
nu va exista alternativ .
Exact.
Foarte bine. Aceasta este situa ia extern . În
acela i timp, recuno ti c urm toarele alegeri vor
conduce la formarea unui nou Consiliu, mai ostil,
care va determina întreprinderea unor ac iuni
contra Anacreonului. E clar c nu va exista
alternativ .
Da.
i imediat ce alternativa va disp rea, se va
instala criza. Cu toate acestea, sînt îngrijorat.
 Avu un moment de ezitare, iar Verisof a tept
bd tor. Apoi, parc împotriva voin ei lui, Hardin
continu :
Am impresia simt asta c presiunile
interne i cele externe au fost planificate pentru a
se declan a aproape simultan. Deocamdat , pare a
exista o distan de cîteva luni între ele; Wienis va
ataca, probabil, înainte de sosirea prim verii, iar
alegerile vor avea loc peste un an.
Nu mi se pare interesant.
Poate astea s-ar datora unor inevitabile erori
de calcul, sau faptului c tiu prea multe. Am
încercat ca niciodat s nu las anticip rile s -mi
influen eze ac iunile, dar cum a putea fi sigur c
am procedat întocmai? i oare ce efect va avea
aceast discrepan ? Oricum, spuse el privindu-l
pe Verisof drept în ochi, e un lucru asupra c ruia
am hot rît.
Ce anume?
Cînd criza va începe s i fac sim it
prezen a, voi întreprinde o vizit pe Anacreon.
Vreau s fiu la fa a locului... Ei, de-ajuns, Verisof!
S-a f cut tîrziu. S mergem undeva s-o facem lat .
Simt nevoia unei relax ri.
Atunci s-o facem aici, spuse Verisof. Nu
vreau s fiu recunoscut, iar în ceea ce te prive te,
tii ce-ar spune acest nou partid pe care simpaticii
i membri ai Consiliului tocmai l-au format. S ni
se aduc ni te brandy.
i Hardin ceru, dar nu prea mult.

ÎN VREMURILE DE ODINIOAR , cînd Imperiul

Galactic strîngea sub aripa lui întreaga Galaxie, iar
Anacreon fusese cea mai prosper dintre
prefecturile Periferiei, mul i împ ra i vizitaser
Palatul Viceregal. i nici unul nu plecase f a- i
fi pus la încercare iscusin a i priceperea de a
doborî, cu ajutorul scuterului zbur tor i al pu tii
cu ace, fort rea a zbur toare numit „pas rea"
Nyak.
Faima Anacreonului se topise ca o bucat de
cear uitat la soare o dat cu dec derea
Imperiului. Palatul Viceregal era acum o
îngr dire de ruine prin care vîntul cutreiera
nestingherit, în afar de aripa pe care lucr torii
Funda iei o restauraser . i nici un Împ rat nu
mai c lcase pe Anacreon de dou sute de ani.
Dar vîn toarea de „p ri" Nyak r sese
sportul regal, iar ochiul ager i mîna sigur în
folosirea pu tii cu ace erau înc considerate
calit i indispensabile pentru regii Anacreonului.
Lepold I, Regele Anacreonului supranumit,
invariabil, dar f nici o justificare, Lord al
Dominioanelor Externe , cu toate c nu împlinise
înc aisprezece ani, î i dovedise deja îndemînarea
de foarte multe ori. Doborîse prima „pas re" Nyak
înc de la treisprezece ani, pe a zecea la zece
pt mîni dup urcarea pe tron, iar acum se
întorcea dup ce o lichidase pe cea de-a patruzeci
i asea.
Vor fi cincizeci înainte de majorat, spuse el
entuziasmat. Cine face pariu?
Dar curtenii nu pariaz pe calit ile regilor.
Exist pericolul extrem de a cî tiga. A a c nici
unul nu accept provocarea, iar Regele plec bine-
dispus s se schimbe.
Lepold!
 Auzind vocea celui care avea putere asupra sa,
Regele se opri la jum tatea sc rii. Se întoarse
nemul umit.
Wienis st tea în pragul apartamentului i se
stea la tîn rul s u nepot.
Trimite-i de aici! porunci el ner bd tor.
Scap de ei!
Regele f cu un semn scurt din cap i cei doi
ambelani, dup o plec ciune, coborîr treptele.
Lepold îl urm pe unchiul s u. Wienis privi
încruntat costumul de vîn toare al Regelui.
Destul de curînd, vei avea de rezolvat treburi
mai importante decît vîn toarea.
Se întoarse i ontîc i pînâ la birou. Întrucît era
prea b trîn ca s mai reziste zborului i
periculoaselor plonjoane pîn în apropierea aripii
Nyakului, leg rii i ascensiunilor bru te ale
scuterului care reac iona la cea mai imperceptibil
mi care a picioarelor, i se acrise de acest sport.
Lepold sim ise neputin a i dorin a
nesatisf cut ale unchiului i de aceea începu s
vorbeasc plin de entuziasm, dar nu f o doz
apreciabil de r utate:
Ar fi trebuit s vii cu noi ast zi, unchiule. Am
doborît una care era cît un monstru în s lb ticia
din Samia. i agresiv cum nu se mai poate. Am
urm rit-o vreme de mai bine de dou ceasuri pe o
arie de cel pu in aptezeci de mile p trate. i
atunci am zburat spre Soare î i înso i relatarea
cu mi ri sugestive, de parc ar fi fost i acum
lare pe scuter , plonjînd în direc ia momentului
de torsiune. Am surprins-o în ascensiune, exact
sub aripa stîng . Asta a scos-o din min i i s-a
înclinat de-a curmezi ul. Am acceptat provocarea
i am virat spre stînga, a teptînd-o s planeze spre
mine. Cînd era la distan de o arip , am f cut o
mi care, i atunci...
Lepold!
Ef, bine, am lovit-o.
Sînt sigur c a a a fost. Acum vrei m
ascul i?
Regele ridic din umeri i dans c tre cap tul
mesei, unde începu s ron ie o nuc de Lera într-
o atitudine nu tocmai regal . Nu îndr znea s -l
priveasc în ochi pe unchiul s u. Ca o introducere,
Wienis îi spuse:
Am fost la na v ast zi.
Care nav ?
Nu exist decît o nav . Nava. Cea pe care
Funda ia o repar pentru flota noastr . B trînul
cruci tor imperial. Acum ai în eles?
Acela! Vezi? i-am spus eu c Funda ia o va
repara dac o s -i rug m. Toat istoria ta, tii tu,
despre inten iile lor de a ne ataca nu e decît o
închipuire. Dac ar vrea s-o fac , de ce ar mai
repara nava? Nu merge, în elegi?
Lepold, e ti necopt la minte!
Regele, care tocmai aruncase cojile nucii i
ducea alta c tre buze, se îmbujor .
Ei, bine, ascult , spuse el cu o furie care
rea mai degrab o toan , cred c nu e cazul s
mi te adresezi astfel. Ui i cine sînt. Voi fi major
peste dou luni, tii bine asta.
Da. i te i v d în stare s i asumi
spunderi de rege. Dac ai dedica afacerilor
publice m car jum tate din timpul pe care-l
risipe ti cu vîn toarea de „p ri" Nyak, a
demisiona din func ia de regent cu inima u oar .
Nu-mi pas . Asta n-are nici o leg tur cu
cazul de fa . În realitate, de i e ti regent i unchi
al meu, totu i, eu sînt rege, iar tu îmi e ti supus.
N-ar trebui s spui c sînt necopt la minte i,
oricum, n-ar trebui s stai jos în prezen a mea. Nu
mi-ai cerut permisiunea s te a ezi. Cred c-ar
trebui s fii mai atent, pentru c , altfel, voi pune
lucrurile la punct foarte curînd.
Wienis îi arunc o privire glacial .
Îmi permi i s m adresez cu „Maiestatea
voastr "?
Da.
Foarte bine. Sînte i necopt la minte,
Maiestatea voastr .
Ochii lui negri ardeau pe sub sprîncenele
stufoase, iar tîn rul rege se a ez încet pe scaun.
O clip , lic ri pe chipul regentului o satisfac ie
sardonic , dar se stinse imediat. Buzele lui groase
schi ar un zîmbet i- i l mîna s cad greu pe
um rul tîn rului rege.
Nu-i nimic, Lepold. N-ar fi trebuit s i
vorbesc aspru. Uneori mi-e greu s m port cu
respectul cuvenit, mai ales cînd presiunea unor
evenimente este atît de... în elegi?
Lepold spuse nesigur:
Da, afacerile Statului sînt al naibii de dificile,
tii? Se întreb , nu f o oarecare spaim , dac
nu cumva îl a tepta o canonad de cifre anuale i
detalii plicticoase referitoare la rela iile comerciale
cu Smyrno i la lunga i încîlcita disput în jurul
lumilor abia colonizate din Coridorul Ro u.
B iatul meu, spuse Wienis, m gîndisem s
vorbesc despre aceast problem mai de mult i
probabil c ar fi trebuit s-o fac, dar tiu c , la
tinere ea ta, nu vei avea r bdarea s ascul i
detaliile seci despre arta de a conduce treburile de
stat.
 Lepold încuviin cu o mi care a capului.
Bine, în ordine!
Unchiul îl întrerupse i continu :
Totu i vei fi major peste dou luni. În plus, în
vremurile dificile care bat la u va trebui s ai un
rol deplin i activ. Vei fi rege de azi înainte, Lepold!
Lepold încuviin din nou, dar expresia de pe
chipul lui tr da nemul umirea.
Va fi r zboi, Lepold.
R zboi! Dar s-a semnat un armisti iu cu
Smyrno.
Nu cu Smyrno, cu Funda ia îns i.
Dar au fost de acord s repare nava,
unchiule. Doar tu ai spus... Vocea îi pieri cînd v zu
chipul schimonosit al unchiului.
Lepold i o parte din tonul prietenos
disp ruse , trebuie s vorbim ca de la b rbat la
rbat. Va fi r zboi cu Funda ia, fie c nava va fi
reparat fie c nu; de fapt, cu atît mai curînd cu
cît se termin repara iile. Funda ia este sursa
energiei i a puterii. Toat m re ia Anacreonului,
toate navele i ora ele, oamenii i comer ul s u
depind de pic turile i resturile de energie pe care
Funda ia ni le-a sc pat printre degete. Îmi
amintesc de vremea în care ora ele de pe Anacreon
erau înc lzite prin arderea c rbunelui i a eiului.
Dar s l m astea, n-ai cum s le în elegi.
Impresia mea este suger timid Regele c
s-ar cuveni s fim recunosc tori...
Recunosc tori? url Wienis. Recunosc tori
pentru c ne dau, cu chiu cu vai, ni te biete
resturi, în timp ce ei de in cine tie ce i cu ce
scop? P i, bineîn eles, numai în felul acesta vor
putea domina într-o bun zi întreaga Galaxie.
Puse mîna pe genunchiul nepotului i-l privi
printre gene.
Lepold, tu e ti Regele Anacreonului. Copiii t i
i copiii copiilor t i ar putea fi regii Universului
dac tu vei avea puterea pe care Funda ia o ine
ascuns de privirile noastre!
E un gr unte de adev r în ceea ce spui. (În
ochii lui Lepold lic ri o scînteie i dintr-o dat
spatele i se îndrept ). La urma-urmelor, ce drept
au de a p stra totul pentru ei în i? Nu e corect.
i Anacreon reprezint ceva pe lumea asta.
Vezi, ai început s în elegi. Acum, b iatul
meu, ce-ai zice dac Smyrno ar hot rî s atace
Funda ia pentru a- i face singur parte i ar
dobîndi astfel toat puterea? Cît timp crezi c am
putea evita c derea în vasalitate? Cît vreme crezi
ai mai r mîne pe tron?
Lepold se aprinse.
Da, a a e. Ai deplin dreptate, s tii! Trebuie
lovim primii. Asta înseamn autoap rare.
Zîmbetul se l rgi pe chipul lui Wienis.
Mai mult, pe vremuri, chiar la începutul
domniei bunicului t u, Anacreon î i stabilise o
baz militar pe Terminus, planeta Funda iei o
baz militar vital pentru ap rarea na ional . Am
fost obliga i s abandon m acea baz ca rezultat al
ma ina iunilor liderului Funda iei, o javr ireat ,
un savant f pic de sînge nobil în vine. În elegi,
Lepold? Bunicul t u a fost umilit de acest noi.
Mi-l amintesc! Abia dac era cu cî iva ani mai mare
decît mine cînd a sosit pe Anacreon, cu zîmbetul i
mintea lui diabolice avînd în spate puterea
celorlalte trei regate, combinate într-o uniune la
împotriva m re iei Anacreonului.
Lepold se înfiora, iar str lucirea din ochii lui se
înte i.
 Pentru numele lui Seldon, dac a fi fost în
locul bunicului, a fi pornit la lupt chiar i a a.
Nu, Lepold, am hot rit s a tept m i s
spl tim aceast insult la vremea cuvenit . Tat l
u sperase înainte de dispari ia lui prematur s
fie el cel care... Ei, asta e! Wienis r mase cu
privirea pierdut în gol. Apoi, abia st vilindu- i
emo ia: A fost fratele meu. i totu i, dac fiul s u
ar...
Da, unchiule. N-o s -l dezam gesc. Am
hot rit. Mi se pare absolut normal ca Anacreon s
stîrpeasc acest cuib de intrigan i, i asta cît mai
curînd.
Nu, nu imediat, întîi trebuie s a tept m
terminarea repara iilor cruci torului. Simplul fapt
sînt dispu i s fac aceste repara ii dovede te
se tem de noi. Neghiobii au încercat s ne
leasc , dar nu vom renun a la drumul ce l-am
ales, nu-i a a?
Lepold lovi cu pumnul în palma deschis a
celeilalte mîini.
Atîta vreme cît sînt rege al Anacreonului, nu!
Wienis strîmb din buze i continu :
Pe lîng acestea, va trebui s a tept m
sosirea lui Sal vor Hardin.
Salvor Hardin! Regele f cu ochii mari i
conturul tineresc al chipului s u lipsit de barb î i
pierdu liniile t ioase pe care le arborase mai
înainte.
Da, Lepold, conduc torul Funda iei vine
personal pe Anacreon la aniversarea zilei tale de
na tere probabil s ne mîngîie urechile cu
cuvinte mieroase. Dar nu-i va merge.
Salvor Hardin! murmur el.
Wienis se încrunt .
 Te temi de un nume? E acela i Salvor Hardin
care, la vizitele precedente, ne-a umilit. S nu ui i
insulta moral pe care a adus-o Casei regale. Un
noi. O scursur nenorocit .
Nu, desigur. N-o s uit! M voi r zbuna,
dar... dar... m tem pu in.
Regentul se ridic :
Te temi? De ce? De ce, tinere...? Sim i c se
în bu .
Ar fi... ... o blasfemie, tii, s atac m
Funda ia. Vreau s spun... Regele nu- i mai g sea
cuvintele.
Spune.
Vreau s zic, bîigui Lepold, dac exist cu
adev rat Spiritul Galactic... el... ... S-ar putea s
nu-i plac . Ce p rere ai?
Nu, nu s-ar sup ra, veni r spunsul. (Wienis
se a ez din nou i buzele i se r sfrînser într-un
surîs enigmatic.) i nu- i mai fr mînta atîta mintea
cu Spiritul Galactic, ai în eles? Asta din cauz c
te-am l sat de capul t u. Ai cam plecat urechea la
spusele lui Verisof, dac pricep eu bine.
Mi-a explicat multe...
Despre Spiritul Galactic?
Da.
Of, înc neîn rcat, el crede în toate gogo ile
acelea mai pu in chiar decît mine, iar eu nu cred
de fel. Nu i s-a spus de atîtea ori c vorbele astea
sînt prostii?
P i, tiu... dar Verisof spune...
S -l ia dracu' pe Verisof, cu nerozeniile lui!
Se l o t cere prevestitoare de furtun , apoi
Lepold spuse:
Toat lumea crede în ele. Adic în tot ce se
zice despre Profetul Hari Seldon: cum a desemnat
el Funda ia s -i îndeplineasc poruncile, cum s-ar
putea ca într-o bun zi s avem din nou Paradisul
pe fiecare planet i cum cei care nu se supun
poruncilor lui vor fi distru i pentru eternitate. Am
fost pre edintele unor festivaluri i am constatat c
to i cred asta.
Da, ei cred, dar noi nu. i po i fi recunosc tor
lucrurile stau a a pentru c , potrivit acestei
neghiobii, tu e ti rege prin drept divin, iar tu însu i
ti semidivin. Tocmai de aceea, Lepold, trebuie s
ac ionezi pentru a porunci declan area r zboiului
împotriva Funda iei. Eu sînt numai regent i om de
rînd, pe cînd tu e ti Rege pentru ei, chiar mai mult
decît atît, un semizeu.
Dar presupun c nu sînt zeu cu adev rat,
spuse gînditor Regele.
Nu, nu e ti cu adev rat, ad ug unchiul
ironic, to i te recunosc drept zeu, numai oamenii
Funda iei nu. În elegi? To i, mai pu in cei de la
Funda ie. Dar cînd ace tia vor fi îndep rta i,
nimeni nu va mai îndr zni s afirme c nu e ti
zeu. Gînde te-te!
i dup aceea, vom putea ac iona singuri
cutiile de producere a energiei din temple, navele
care zboar f pilot, Hrana Sfînt , care lecuie te
cancerul, i toate celelalte? Verisof spune c numai
cei binecuvînta i de Spiritul Galactic pot...
Da, o fi zis Verisof! Verisof, al turi de Salvor
Hardin, este cel mai mare du man al t u. R mîi
lîng mine, Lepold, i nu te mai gîndi atîta la el.
Împreun , vom crea un imperiu nu doar regatele
Anacreonului care s cuprind miliardele de sori
ai Galaxiei. Nu e mai mult decît un „Paradis" din
vorbe?
Ba da.
 Poate Verisof s i promit mai mult?
Nu.
Foarte bine. (Vocea îi deveni poruncitoare.)
Presupun c trebuie s consider m problema
rezolvat , continu el f s mai a tepte r spuns.
Acum, du-te! Eu voi coborî mai tîrziu. i înc ceva,
Lepold.
Tîn rul rege se întoarse din prag. Wienis
zîmbea, dar privirea îi r sese rece.
Fii atent la vîn toarea de „p ri" Nyak,
iete! De la nefericitul accident ce i s-a întîmplat
tat lui t u am avut mereu presim iri ciudate în
ceea ce te prive te. În v lm agul acela, cînd
pu tile slobozesc atîtea s ge i, nu se tie cum te
poate lovi una. Sper c vei fi atent. i vei face cum
am spus în leg tur cu Funda ia, da?
Lepold f cu ochii mari i-i plec în p mînt,
neputînd s înfrunte privirile unchiului s u.
Da... bineîn eles.
Bine! Îl urm ri pe nepot cu o privire
inexpresiv i se întoanse la biroul lui.
Lepold plec ap sat de gînduri negre i nu
lipsite de temeri. Probabil c ar fi mai bine dac ar
înfrînge Funda ia i ar dobîndi puterea de care
vorbe te Wienis. Dar dup aceea, cînd r zboiul se
va fi sfîr it i va fi sigur de tronul s u... Î i d du
seama cu profund acuitate c Wienis i cei doi
arogan i fii ai lui erau candida i la tron pe linie
descendent .
Îns el era Rege. Iar regii puteau porunci ca
anumi i oameni s fie uci i.
Chiar dac -i erau unchi sau veri.

4
 AL TURI DE SERMAK, Levis Bort era deosebit
de activ în organizarea de demonstra ii ale
elementelor disidente care se strînseser sub
stindardul Partidului Ac iunii, devenit între timp
foarte vehement. Totu i, nu f cuse parte din solia
care-l vizitase pe Salvor Hardin cu aproape
jum tate de an în urm . Asta nu se datora
nerecunoa terii eforturilor i meritelor sale, ci
dimpotriv . Absentase pentru simplul motiv c la
vremea respectiv se afla în capitala Anacreonului.
Fusese acolo într-o vizit particular . Nu se
întîlnise cu nici o persoan oficial i nu f cuse
nimic deosebit care s -i dezv luie prezen a si
activitatea. Se mul umise s cotrob ie prin
cotloanele mai ascunse ale agitatei planete i- i
vîrise nasul prin toate ungherele pr fuite.
Se întorsese acas spre sfîr itul unei zile de
iarn care debutase cu un plafon de nori grei i
sfir ise cu ninsoare, iar la o or dup sosire era
ezat la masa octogonal din casa lui Sermak.
Primele lui cuvinte nu avur menirea de a
înviora atmosfera, destul de ap toare din pricina
luminii mohorîte i a ninsorii dese.
M tem c , dac ar fi s folosim cuvinte
melodramatice, începu el, am putea spune c
lupt m pentru o „cauz pierdut ".
A a crezi? f cu întunecat Sermak.
E de neconceput. Nu mai este recep ionat
nici o alt opinie, Sermak.
Armamentele... începu Dokor Walto, oarecum
oficial, dar Bort îl întrerupse f menajamente.
Las-o balt ! Asta-i poveste veche. (Î i plimb
privirea de la unul la altul.) M refer la oameni.
Recunosc c de la mine a plecat ideea de a încerca
 declan m o revolu ie de palat pentru a instala
ca rege pe cineva care s fie favorabil Funda iei.
Era o idee bun . i înc mai este. Atîta doar c nu
poate fi pus în practic . Marele Salvor Hardin s-a
îngrijit de toate.
Dac ne-ai da ni te detalii, Bort, am pricepe
i noi... spuse Sermak acru.
Detalii?! Nu exist ! Nu-i chiar atît de simplu.
E vorba de situa ia general de pe Anacreon.
Religia pe care a f urit-o Funda ia d roade!
Nu se poate!
Trebuie vezi cum func ioneaz , pentru a- i
da seama. Se pare c e vorba despre o mare coal
dedicat preg tirii preo ilor i de cîte-o
reprezenta ie în vreun col ne tiut al ora ului spre
folosul pelerinilor. Cam asta-i tot. Îns pe
Anacreon...
Lem Tarki î i trecu un deget peste musta a
sub ire i spilcuit i- i drese glasul:
Ce fel de religie? Hardin a spus c e doar o
bazaconie amuzant pentru a-i face s accepte
tiin a noastr f multe mofturi. Î i aminte i,
Sermak, ne-a spus atunci c ...
Explica iile lui Hardin nu trebuie luate în
serios. Dar ce fel de religie este asta, Bort?
Bort î i cump ni vorbele:
Din punct de vedere etic, totul e minunat. Nu
se îndep rteaz cu mai nimic de la diferitele
filosofii ale Vechiului Imperiu. Standarde morale
ridicate, i altele asemenea. Nu prea ai de ce te
plînge, întrucît religia este una dintre marile
influen e civilizatoare, i astfel îndepline te...
tim asta, îl întrerupse ner bd tor Sermak.
Care e problema?
Ei, bine, spuse Bort pu in nemul umit, dar
 s arate, religia pe care Funda ia a z mislit-o
i a încurajat-o este constituit pe principii
autoritare. Preo imea de ine controlul exclusiv
asupra instrumentelor tiin ei pe care am dat-o
Anacreonului, dar ei au înv at s le foloseasc
doar în mod empiric. Sînt complet p trun i de
aceast religie i de... ... de valoarea spiritual
a puterii pe care o de in. De exemplu, acum dou
luni, un nebun a umblat unde nu îi fierbea oala, la
centrala atomic din templu! Thessalekian una
dintre cele mai mari. Au s rit în aer cinci blocuri,
bineîn eles. To i au considerat pîn i preo ii
a fost vorba de o r zbunare divin .
Îmi amintesc. Ziarele au dat atunci o
versiune cam încurcat . Nu în eleg unde ba i.
Atunci asculta i, spuse Bort b os. Preo imea
formeaz o ierarhie deasupra c reia se afl Regele,
care e privit ca un soi de zeu minor. El e monarh
absolut prin drept divin, iar oamenii sînt convin i
de asta, ca i preo ii. Nu po i r sturna un astfel de
rege. Pricepe i acum?
Stai pu in, zise Walto. Ce voiai s spui cînd ai
sugerat c Hardin a f cut toate astea? Ce amestec
are el?
Bort îi arunc o privire plin de am ciune.
Funda ia a alimentat cu asiduitate aceast
falsificare. Terminus i-a oferit întreaga cunoa tere
tiin ific pentru a sprijini aceast fars . Nu exist
festival pe care s nu-l prezideze Regele, înconjurat
de o aur radioactiv , care-i str luce te în jurul
corpului i care-i st ca o coroan deasupra
capului. Cel ce-l atinge se alege cu ni te arsuri
grozave. Ba, mai mult, Regele se poate deplasa
prin aer, din loc în loc, în momentele importante,
zice-se, gra ie Spiritului Divin i, cu un simplu
gest, poate s inunde templul cu o lumin intens
i perlat . i mecheriile astea realizate numai
pentru el sînt nenum rate. Culmea este c pîn i
preo ii, care le aranjeaz , cred în ele.
Ce ghinion! exclam Sermak, mu cîndu- i
buzele.
Îmi vine s plîng ca artezienele din Parcul
Prim riei, spuse Bort înfierbîntat, cînd m gîndesc
la ansa pe care am pierdut-o. S ne referim doar
la situa ia de acum treizeci de ani, cînd Hardin a
salvat Funda ia de st pînirea anacreonian . Pe
atunci poporul anacreonian nici nu b nuia c
Imperiul era pe duc . Se conduceau aproape
singuri de cînd cu revolta de pe Zeon. Dar chiar
dup ce comunica iile s-au întrerupt i piratul de
bunic al lui Lepold s-a autointitulat rege, ei tot n-
au priceput c Imperiul se pr bu ise. Dac
Împ ratul ar fi avut curajul s încerce, ar fi putut
prelua din nou puterea cu dou cruci toare i cu
ajutorul revoltei interne, care ar fi izbucnit cu
siguran . Iar noi, noi am fi putut face acela i
lucru. Dar nu, Hardin a instaurat cultul Regelui.
Nu în eleg. De ce? De ce? De ce?
Ce face Verisof? întreb deodat Jaim Orsy.
Într-o vreme era un membru marcant al Partidului
Ac iunii. Ce face acolo? S-a l sat i el orbit?
Nu prea tiu, r spunse imediat Bort. A ajuns
preot. Dup cîte sînt informat este consilier al
preo imii pentru detalii tehnice. Un „om de paie",
lua-l-ar naiba! Un om de nimic!
Se l o t cere ap toare i toate privirile se
îndreptar spre Sermak. Tîn rul ef de partid vorbi
cu un glas tun tor:
N-are nici un rost. E riscant!
Îi privi pe ceilal i cu aten ie i ad ug cu i mai
mult for :
Hardin e atît de nes buit?
A a s-ar p rea, spuse Bort, i ridic din
umeri.
Nu se poate. Ceva nu se potrive te. Trebuie
fim din cale-afar de dobitoci ca s ne frîngem
singuri gîtul i s ne pierdem orice speran . O
idee mai nes buit nici c se putea, doar dac
Hardin ar fi fost nebun, ceea ce, dup p rerea
mea, nu e real. S întemeiezi pe de o parte o religie
care s elimine total orice posibilitate de izbucnire
a unor tulbur ri interne, iar pe de alta s pui la
dispozi ie Anacreonului toate armele posibile! Nu
în eleg.
Situa ia este cam neclar , recunosc, spuse
Bort, dar a a stau lucrurile. Ce altceva putem
crede?
De-a dreptul tr dare, spuse Walto precipitat.
E în solda lor.
Sermak cl tin din cap neîncrez tor.
Nici eu nu mai în eleg. Toat afacerea pare
nebuneasc i lipsit de noim ... Spune-mi, Bort,
ai auzit ceva de un cruci tor pe care se
presupune c Funda ia l-a reparat pentru a intra
în serviciul flotei Anacreonului?
Un cruci tor?
Un cruci tor al fostului Imperiu.
Nu, n-am auzit. Dar asta nu înseamn mare
lucru. antierele flotei sînt sanctuare religioasei
inviolabile pentru restul publicului. Nimeni nu tie
nimic despre ea.
A a s-a zvonit pe aici. Cî iva membri ai
partidului au ridicat problema în Consiliu. Hardin
n-a dezmin it tirea, s tii. Purt torii lui de cuvînt
i-au denun at pe cei care colporteaz zvonuri i
totul s-a stins. S-ar putea ca asta s aib
importan pentru noi.
Se armonizeaz cu restul, spuse Bort. Dac
a stau lucrurile, e o adev rat nebunie. Dar n-ar
fi cu mult mai rea decît altele.
Socot, f cu Orsy, c Hardin n-are vreo arm
secret pus deoparte. Asta ar putea...
Da, izbucni Sermak, furios la culme, un as
mare pe care-l va scoate din mînec într-un
moment psihologic, iar asta îl va b ga pe b trînul
Wienis în to i sperie ii, de n-o s i mai revin .
Dac e s se bazeze pe vreo arm secret ,
Funda ia ar face mai bine s se autodistrug
pentru a sc pa de agonia i de a teptarea asta
plin de suspans.
P i, f cu Orsy, schimbînd gr bit subiectul,
întrebarea este cît timp ne-a mai r mas? Ia spune,
Bort.
Da. Dar nu te uita a a la mine, c ci n-am de
unde s tiu. Presa anacreonian nu face niciodat
referiri la Funda ie. În momentul de fa , ea se
ocup numai de s rb torile ce vor avea loc, i de
nimic altceva. Dup cum tii, Lepold va împlini
vîrsta majoratului s pt mîna viitoare.
Deci mai avem cîteva luni. (Walto reu i s
zîmbeasc pentru prima oar în cursul discu iei.)
Mai avem timp...
Mai avem pe naiba, nu se mai putu st pîni
Bort. Regele este zeu, asculta i la mine. Crede i c
trebuie s declan eze o campanie de propagand
ca s i preg teasc poporul pentru lupt , s ne
acuze de agresiune si s apeleze la
sentimentalisme i la na ionalisme de dou parale?
Cînd va sosi vremea s loveasc , Lepold va
porunci, iar poporul va lupta. Exact a a va fi. Asta-
i problema cea mai mare a sistemului. Nu pui la
îndoial spusele unui zeu. De altfel, ar putea
porunci i mîine, iar atunci nu ne-ar r mîne decît
st m cu mîinile încruci ate.
To i se pornir s vorbeasc în acela i timp i
Sermak trebui s loveasc cu pumnul în mas
pentru a-i domoli, cînd u a se deschise i Levi
Norast intr precipitat, trop ind. Urc scara s rind
cîte dou trepte o dat , f s i dezbrace
paltonul, i l în urm dîre de z pad .
Privi i aici! strig el, aruncînd pe mas un
ziar cu fulgi de fz pad pe el. La televizor numai
despre asta se vorbe te.
Cei cinci desf cur ziarul i se aplecar asupra
lui curio i.
Doamne, pleac pe Anacreon, spuse Sermak,
cu voce pierdut . Pleac pe Anacreon!
Asta este adev rat tr dare! strig cu voce
gîtuit Tarki, cuprins de o puternic emo ie. S m
ia naiba dac Walto n-are dreptate. Ne-a vîndut, i
acum se duce s i încaseze r splata.
Sermak se ridicase în picioare:
Nu mai avem de ales. Mîine voi cere
Consiliului ca Hardin s fie pus sub acuzarea de
înalt tr dare. i dac i asta d gre ...

NINSOAREA ÎNCETASE, dar acoperise p mîntul

cu un strat de z pad gros, b torit, i fragilul
autovehicul de teren înainta cu greu pe str zile
pustii. Lumina cenu ie i în el toare a zorilor era
rece nu numai în sens poetic, ci chiar foarte
concret; dac pentru moment via a politic a
Funda iei era cam agitat , nimeni, fie el ac ionist,
fie pro-Hardin, nu sim ea t ria i imboldul de a ie i
pe strad la o or atît de matinal .
Yohan Lee î i exprim nemul umirea
bodog nind:
Toate acestea vor da na tere la tot felul de
interpret ri, Hardin. Vor zice c ai ters-o.
Las -i s zic . Trebuie s m duc pe
Anacreon i s-o fac far mult zarv . Nu mai vreau
aud de asta, Lee!
Hardin se rezem de bancheta capitonat i
sim i un fior rece pe ira spin rii. Nu era frig în
vehiculul bine înc lzit, dar lumea care înota în
pad p rea s radieze r ceala i acest lucru îl
irita.
Într-o zi, cînd vom avea resurse, spuse el
gînditor, ar trebui s egaliz m clima pe Terminus.
Ar fi realizabil.
În ceea ce m prive te, r spunse Lee, a vrea
v d mai întîi rezolvate alte cîteva lucruri. De
exemplu, ce-ar fi s -l climatiz m pe Sermak? O
celul atr toare i uscat , climatizat la
dou zeci i trei de grade tot anul, ar fi exact ce i-ar
trebui.
Atunci a avea sigur nevoie de o serioas
gard de corp, spuse Hardin, nu doar de tia doi.
(F cu un semn c tre cei doi tineri solizi care se
aflau în fa , lîng ofer, stînd cu ochii a inti i la
str zile pustii, cu mîinile gata s scoat într-o clip
dezintegratoarele atomice). Se vede treaba c vrei
stîrne ti un r zboi civil.
Eu? Sînt atîtea lucruri încurcate, încît nu e
nevoie s le stîrnesc eu, te asigur. (Începu s
numere pe degetele boante.) Unu: Sermak a f cut
un scandal de pomin în Consiliul municipal i a
cerut punerea ta sub acuzare.
Avea deplin dreptate s procedeze astfel,
spunse cu r ceal Hardin. Pe lîng asta,
mo iunea lui a fost respins cu dou sute ase
voturi contra a o sut optzeci i patru.
Desigur, o majoritate de dou zeci i doi, de i
contasem pe cel pu in aizeci. S nu spui c n-am
dreptate.
Cam a a e, recunoscu Hardin.
Bun. i doi: dup votare, cei aizeci i nou
de membri ai Partidului Ac iunii s-au ridicat în
picioare i au p sit sala Consiliului.
Hardin r mase t cut i Lee continu :
Trei: înainte de a ie i din sal , Sermak a
început s urle c e ti un tr tor i c pleci pe
Anacreon ca s i prime ti cei treizeci de argin i ai
tr rii, c i majoritatea membrilor Consiliului
sînt complici la tr dare prin refuzul de a vota
punerea sub acuzare i c partidul lui nu degeaba
se nume te al Ac iunii. A ce- i sun asta?
Tulbur ri, presupun.
Iar acum pleci pe furi , la ivirea zorilor, ca un
infractor. Ar trebui s r mîi s -i înfrun i, Hardin,
iar dac va fi nevoie, s declari Legea mar ial !
Violen a este ultimul refugiu...
... al incompeten ilor. Prostii!
Bine, bine, vom vedea. Ascult -m cu aten ie,
Lee. Acum treizeci de ani s-a deschis Bolta
Timpului i la ce-a de-a cincizecea aniversare a
întemeierii Funda iei a ap rut o înregistrare a lui
Hari Seldon care ne d dea o prim idee despre
ceea ce se întîmpla.
Îmi amintesc, încuviin Lee, schi înd un
zîmbet i încercînd s retr iasc acele vremuri. A
fost ziua în care am preluat puterea.
 Exact. Atunci a fost prima dintre crizele
noastre majore. Cea de acum e a doua, i peste fix
trei s pt mîni vom avea cea de-a optzecea
aniversare a Funda iei. Nu i se pare cumva c
asta ar putea avea vreo semnifica ie?
Vrei s spui c va ap rea din nou?
Stai c n-am terminat. Seldon n-a spus nimic
despre asta, în elegi? Dar face parte din Planul lui.
A întreprins tot ce i-a stat în putin ca s nu
afl m nimic dinainte. i nici nu exist posibilitatea
de a ti dac releul de blocare este programat i
pentru alte deschideri, decît dac am demonta
Bolta probabil îns este f cut în a a fel încît s
se autodistrug în cazul în care am încerca acest
lucru. De la prima lui apari ie, am fost acolo la
fiecare aniversare, la noroc. N-a mai ap rut, dar
acum este prima oar cînd avem cu adev rat o
criz .
Atunci va ap rea.
Probabil. N-am cum s tiu. Uite, totu i, care
e problema. La edin a de ast zi a Consiliului,
imediat ce-i vei anun a c am plecat spre
Anacreon, vei mai face cunoscut, în mod oficial, c
pe data de l4 martie va ap rea o nou înregistrare
a lui Hari Seldon care con ine un mesaj de
importan deosebit privind criza rezolvat recent
cu succes. Ce- i spun e foarte important, Lee. S
nu adaugi nimic, indiferent cît de multe întreb ri i
se vor pune.
Lee f cu o figur mirat :
Or s cread ?
N-are importan . Vor fi foarte nedumeri i, i
asta-i exact ceea ce doresc. Tot întrebîndu-se dac
e adev rat sau nu i ce anume am vrut s
comunic, vor hot rî s i amîne ac iunea pîn
dup l4 martie. M voi întoarce cu mult înainte de
aceast dat .
Lee p rea nesigur.
Dar chestia asta cu „rezolvat cu succes" e o
prostie!
O prostie foarte deconcertant . Uite c-am
ajuns la spa ioport!
Nava se profila masiv i sumbr în lumina
cenu ie a dimine ii. Hardin o porni prin z pad cu
pa i gr bi i i ap sa i spre nav i, ajuns la ecluz ,
se întoarse s -i strîng mîna lui Lee.
La revedere, Lee! Regret nespus c te las într-
o situa ie cam încins , dar nu am încredere în
altcineva. Te rog s ai grij s nu te arzi.
Nu- i face probleme, voi respecta ordinele.
Se trase un pas înapoi i u a ecluzei se închise.

SALVOR HARDIN nu c tori direct c tre

Anacreon, planeta care d dea numele regatului.
Sosi doar cu o zi înainte de încoronare, dup ce
cuse vizite foarte scurte în opt dintre sistemele
stelare mai mari ale regatului, oprindu-se cît s
poarte discu ii cu reprezentan ii locali ai Funda iei.
toria îi l sase un sentiment ap tor, dup
ce în elesese cît de vast era regatul. El reprezenta
un mic ciob, o frîntur insignifiant în compara ie
cu întinderea de neconceput a Imperiului Galactic
din care fusese o parte distinct cu mult timp în
urm ; dar pentru cineva ale c rui obi nuin e de
gîndire se constituiser în jurul unei planete, i
aceea slab populat , m rimea Anacreonului, ca
arie i popula ie, era cople itoare. Urmînd
îndeaproape grani ele fostei Prefecturi a Ana-
creonului, regatul cuprindea dou zeci i cinci de
sisteme solare, dintre care cinci includeau mai
mult de o lume locuibil . O dat cu dezvoltarea
tiin ific promovat de Funda ie, popula ia de
nou sprezece miliarde, de i cu mult mai redus
decît în vremurile de înflorire a Imperiului, cre tea
rapid.
Dar Hardin constat acum c nu era cople it
doar de dimensiunile sarcinii sale. Chiar dup
treizeci de ani de dezvoltare, numai lumea în care
se afla capitala beneficiase de energie atomic . În
provinciile exterioare existau înc imense întinderi
unde energia atomic nu fusese reintrodus . Pin
i progresele care se înregistraser n-ar fi fost
posibile dac nu ar fi existat relicvele utilizabile,
mase de pe vremea de glorie a Imperiului.
Cînd ajunse în capital , Hardin constat c
toate afacerile curente erau într-o încremenire
total . Totu i, în provinciile exterioare inc mai
aveau loc s rb tori, iar aici, pe planeta Anacreon,
întreaga popula ie participa febril la preg tirile i
solemnit ile religioase în cinstea majoratului
regelui-zeu. Lepold.
Hardin reu ise s discute cu Verisof, care era
tras la fa i avea un aer h ituit, doar jum tate de
or înainte ca acesta s plece în mare grab pentru
a conduce o alt festivitate într-un templu.
Dialogul fusese profitabil i Hardin, satisf cut, se
preg ti s urm reasc jocurile de artificii din acea
sear .
Intrucît nu putea suferi toate caznele religioase
prin care ar fi trebuit s treac dac identitatea sa
ar fi fost cunoscut , se comport tot timpul ca un
observator, astfel c , atunci cînd în sala de bal a
palatului ap rur grupurile str lucitoare ale
nobililor celor mai boga i, mai puternici i mai
exalta i ai regatului, se trezi cînd strivit de perete,
cînd abia b gat în seam , cînd ignorat cu totul.
Îi fusese prezentat lui Lepold ca orice alt
persoan din irul lung de oameni care adresau
ur ri suveranului de la o distan respectabil ,
pentru c Regele st tea deoparte, într-o
impresionant i singuratic grandoare, înconjurat
de str lucirea aurei sale radioactive. În mai pu in
de o or , Regele urma s se a eze pe tronul masiv,
cut dintr-un aliaj de radiu i iridiu, împodobit cu
lucr turi din aur i pietre pre ioase, iar tronul avea
se ridice maiestuos în aer i s pluteasc încet
deasupra p mîntului, ajungînd în dreptul ferestrei
panoramice, astfel încît marile mul imi de oameni
simpli s -l poat privi i s -l aclame frenetic.
Bineîn eles c tronul nu ar fi fost atît de masiv
dac n-ar fi avut un motor atomic montat în
interiorul lui.
Era trecut de unsprezece. Hardin nu- i g sea
locul i se ridica mereu pe vîrfuri ca s poat vedea
cît de cît ceva, ab inîndu-se cu greu s nu se urce
pe un scaun. Atunci îl v zu pe Wienis f cîndu- i
loc printre numero ii invita i i se lini ti.
Wienis avansa foarte încet. Aproape la fiecare
pas trebuia s adreseze cuvinte amabile vreunui
nobil seme al c rui bunic îl ajutase pe cel al lui
Lepold s prade regatul cîndva i primise vreun
ducat drept recompens .
Cînd, în sfîr it, reu i s scape i de ultimul
nobil îmbr cat în uniform de gal , ajunse lîng
Hardin. F cu o strîmb tur care aducea a zîmbet,
iar ochii negri îi str lucir plini de satisfac ie pe
sub sprîncenele stufoase.
 Dragul meu Hardin, spuse el cu jum tate de
glas, nu te po i a tepta decît la plictiseal atunci
cînd refuzi s i declini identitatea.
Nu sînt plictisit, În imea voastr . E atît de
interesant ce v d aici! Pe Terminus nu avem
ceremonii care s se compare cu acestea, ti i bine.
Neîndoielnic. Dar n-ai dori s mergem în
apartamentul meu particular, unde am putea
discuta pe îndelete i feri i de urechi indiscrete?
Desigur.
Urcar sc rile la bra i numeroase ducese
mo tenitoare î i duser mirate lornioanele la ochi,
întrebîndu-se cine o fi fiind necunoscutul cu o
înf are tears i îmbr cat cu discre ie c ruia
Prin ul-regent îi acorda o asemenea onoare.
Cînd ajunser în apartamentul lui Wienis,
Hardin se a ez confortabil i accept cu un
murmur de recuno tin paharul de lichior pe care
i-l turn regentul.
Vin de Locris, Hardin, spuse Wienis, din
pivni ele regale. Vin adev rat vechi de dou
secole. A fost îmbuteliat i pus la p strare cu zece
ani înainte de Revolta de pe Zeon.
Chiar c e o b utur regal , aprob politicos
Hardin. În onoarea lui Lepold I, Regele
Anacreonului.
Sorbir , apoi Wienis spuse curtenitor, dup un
moment de t cere:
CurÎnd Împ rat al Periferiei, i mai apoi cine
tie? Poate într-o bun zi Galaxia va fi reunit .
F îndoial . Sub conducerea Anacreonului?
De ce nu? Cu ajutorul Funda iei,
superioritatea noastr tiin ific asupra restului
Periferiei va fi indiscutabil .
Da, dar problema este c Funda ia are
obliga ia de a ajuta orice na iune care solicit
ajutor tiin ific. Datorit înaltului idealism al
guvernului nostru i al m re ului scop moral al
fondatorului nostru, Hari Seldon, nu ne putem
permite s avem favori i. Nu avem ce face,
În imea voastr .
Zîmbetul lui Wienis, se transform în rînjet:
Spiritul Galactic, pentru a m exprima în
limbajul binecunoscut, îi ajut pe cei care se ajut
singuri. În eleg foarte bine c Funda ia nu va
coopera niciodat din proprie ini iativ .
Nu a îndr zni s afirm a a ceva. Am reparat
cruci torul imperial pentru voi, de i Consiliul
pentru naviga ie de la noi dorea aceast nav în
scopuri de cercetare.
Regentul repet ironic ultimele cuvinte:
Scopuri de cercetare! Da, bineîn eles! Cu
toate astea, n-a i fi reparat-o dac nu v-a fi
amenin at cu r zboi.
Hardin f cu un gest de dezaprobare.
Nu am cuno tin de a a ceva.
Dar eu am. i mai tiu c aceast amenin are
a fost valabil totdeauna.
E valabil i acum?
Acum e cam tîrziu s vorbim de amenin ri.
(Wienis arunc pe furi o privire c tre ceasul de pe
birou.) Ascult , Hardin, ai mai fost o dat pe
Anacreon. Pe vremea aceea erai tîn r, amîndoi
eram tineri. Dar chiar i atunci aveam p reri total
diferite. E ti ceea ce se nume te un om al p cii,
a-i?
Presupun c da. Mai exact, consider violen a
o modalitate neeconomic de a- i atinge scopurile.
Exist oricînd alte solu ii mai bune, cu toate c
uneori acestea s-ar putea dovedi mai pu in directe.
 Da, cunosc binecunoscuta maxim care- i
apar ine: „Violen a este ultimul refugiu al
incompeten ilor!" Cu toate astea i regentul se
scarpin delicat la o ureche, pref cîndu-se a fi
absorbit în gînduri , eu nu m-a considera chiar
incompetent.
Hardin încuviin politicos i nu spuse nimic.
În ciuda acestor vorbe, urm Wienis, am
crezut întotdeauna în ac iunea direct , deci trebuie
-mi croiesc i s urmez un drum direct pîn la
int . Am realizat multe în acest fel i cred c voi
mai realiza destule.
tiu, îl întrerupse Hardin. Cred c i croie ti,
pentru tine i pentru copiii t i, un drum care duce
direct la tron, dac e s inem seama de nefericitul
accident c ruia i-a c zut victim tat l regelui
fratele t u mai mare i de starea precar a
ii regelui. Are o stare precar de s tate,
nu-i a a?
Wienis se încrunt în fa a acestor acuza ii f e
i vocea îi crescu în intensitate:
Hardin, ar fi de dorit s evi i anumite
subiecte mai delicate. S-ar putea s te consideri
privilegiat ca Primar al Terminusului pentru a face
asemenea afirma ii... ... nelalocul lor, dar dac
mai crezi asta, te rog s te treze ti la realitate. N-o
m însp imînt în fa a unor vorbe goale. Dup
filosofia mea de via , greut ile se împr tie ca
fumul atunci cînd le înfrun i cu îndr zneal i înc
n-am luat-o la goan în fa a niciuneia.
Nici nu m îndoiesc de asta. Mai precis, c rei
dificult i nu e ti dispus s -i cedezi în acest
moment?
Dificult ii de a convinge Funda ia s
colaboreze, Hardin. Vezi tu, politica de pace te-a
împins s comi i o serie de gre eli foarte grave, pur
i simplu pentru c ai subestimat îndr zneala
adversarilor. Nu toat lumea se teme de ac iune
direct ca tine.
Spre exemplu? suger Hardin.
Spre exemplu, ai venit pe Anacreon singur i
m-ai înso it în apartamentul meu f suit .
i ce-i r u în asta? întreb Hardin privind în
jur.
Nimic altceva, spuse regentul, decît c în fa a
ii sînt cinci santinele bine înarmate i gata s
trag . Nu cred c vei putea pleca, Hardin.
Ochii lui Hardin exprimar mirarea.
Nici nu doresc s plec imediat, spuse el. Te
temi atît de mult de mine?
Nu m tem deloc. Dar acest lucru ar putea s
te conving de hot rirea mea. S numesc asta un
gest de bun voin ?
Nume te-l cum vrei, zise Hardin, nep tor.
Incidentul nu m va deranja cîtu i de pu in,
oricum ai vrea s -l nume ti.
Sînt încredin at c atitudinea aceasta se va
schimba cu timpul. Îns , Hardin, ai comis o
gre eal i mai grav . S-ar p rea c planeta
Terminus este aproape complet lipsit de ap rare.
Bineîn eles. De ce avem a ne teme? Nu
amenin m interesele nim nui i le servim pe ale
tuturora deopotriv .
i în timp ce voi a i r mas f ap rare,
continu Wienis, ne-a i ajutat pe noi s ne
înarm m, sprijinindu-ne în special în crearea i
dezvoltarea unei flote proprii. O flot mare. De fapt,
o flot care, de cînd ne-a i donat cruci torul
imperial, este aproape de neînfrint.
În imea voastr , î i pierzi vremea. (Hardin
 du s se ridice de pe scaun.) Dac inten ionezi
declari r zboi i-mi aduci la cuno tin acest
lucru, sper c -mi permi i s iau imediat leg tura
cu guvernul meu.
Stai jos, Hardin. Nu declar r zboi, iar tu nu
vei lua nicicum leg tura cu guvernul t u. Cînd
zboiul va fi declan at nu declarat, Hardin, ci
declan at , Funda ia va afla singur , datorit
bombelor atomice lansate de flota anacreonian
aflat sub conducerea propriului meu fiu,
comandant pe nava amiral Wienis, pe vremuri
cruci tor în flota imperial .
Hardin îl privi încruntat i întreb :
Cînd se va întîmpla acest lucru?
Dac te intereseaz cu adev rat, navele flotei
Anacreonului au plecat exact acum cincizeci de
minute, la ora unsprezece, i prima lovitur va fi
tras imediat ce vor z ri Terminus, ceea ce ar
însemna mîine la amiaz . Te po i considera
prizonier de r zboi.
Exact asta m consider, în imea voastr ,
spuse Hardin încruntat. Numai c sînt dezam git.
Asta-i tot? chicoti Wienis dispre uitor.
Da. Eu m gîndisem c momentul încoron rii
adic miezul nop ii ar putea fi momentul logic
pentru a pune flota în mi care. E limpede c ai
vrut s declan ezi r zboiul cît mai e ti regent.
Altfel ar fi fost mai impresionant.
Regentul r mase cu ochii holba i.
Despre ce tot vorbe ti?
Chiar nu în elegi? spuse Hardin cu blînde e.
Mi-am stabilit contralovitura pentru miezul nop ii.
Wienis s ri din fotoliu.
S nu- i închipui c m duci de nas. Nu
exist nici o contralovitur . Dac te bazezi pe
sprijinul celorlalte regate, mut i gîndul. Flotele
lor, nici m car combinate, nu ar face fa flotei
noastre.
tiu asta. Nici nu inten ionez s trag vreun
foc. Atîta doar c s-a transmis cu o s pt mîn în
urm ordinul ca acum, la miezul nop ii, planeta
Anacreon s intre sub interdict.
Interdict canon constînd în retragerea
dreptului de a oficia serviciul divi si alte practici
religioase (n.t.).
Interdict?
Da. i dac nu tii ce înseamn , î i voi
explica pe-ndelete faptul c dac eu, personal, nu
voi contramanda ordinul, to i preo ii de pe
Anacreon vor intra în grev . Dar nu pot s-o fac,
întrucît sînt re inut i nu am mijloace de leg tur ,
dar nici nu doresc s-o fac chiar de-a fi liber.
Se aplec în fa i, cuprins de o brusc
însufle ire, ad ug :
Î i dai seama, În imea ta, c un atac
împotriva Funda iei nu este altceva decît un
sacrilegiu suprem?
Wienis f cea eforturi vizibile de a- i st pîni
mînia:
Nu-mi veni mie cu chestii din astea.
streaz -le pentru mul ime.
Dragul meu Wienis, pentru cine crezi c le
strez? Îmi închipui c în ultima jum tate de or
fiecare templu de pe Anacreon a devenit centrul de
atrac ie pentru mul imile care ascult un preot
vorbindu-le despre exact aceast problem . Nu va
exista b rbat sau femeie pe Anacreon care s nu
tie c guvernul a declan at un atac mi elesc,
nemotivat i neprovocat, împotriva sufletului
religiei lor. Dar mai sînt patru minute pîn la
miezul nop ii. Mai bine ai coborî în sala de bal
pentru a fi în mijlocul evenimentelor. Cu cei cinci
paznici la u , eu voi fi mai în siguran aici.
Wienis se rezem de sp tarul scaunului, sorbi
înc un pahar de vin Locris, privind nep tor
tre tavan, apoi î i în bu i cîteva blesteme i se
pusti afar din camer .
Elita din sala de bal p stra o t cere pioas .
Lepold edea pe tron, într-o pozi ie maiestuoas ,
iar chipul lui avea tr turi împietrite i reci.
Uria ele candelabre luminau din ce în ce mai slab
i, în sclipirile multicolore i difuze r spîndite de
minusculele globuri Atomo, care împînzeau
tavanul boltit, aura regal mortal str lucea
semea desupra capului Regelui, formînd o
coroan arz toare.
Wienis se opri pe sc ri. Nu-l v zu nimeni; to i
ochii erau pironi i asupra tronului. Strînse din
pumni i r mase nemi cat Hardin n-avea s -l
fac s ac ioneze proste te.
Tronul începu s vibreze u or i, f nici cel
mai mic zgomot, se ridic de pe podium. Dup o
scurt plutire, coborî treptele i, la distan de
ase picioare de pardoseal , se îndrept spre
imensa fereastr deschis .
La b taia clopotului cu sunet p trunz tor care
marc miezul nopjii, se opri în dreptul ferestrei i
aura Regelui disp ru.
Încremenit pentru o clip , Regele r mase cu
chipul schimonosit de uimire, lipsit de aur , ca
orice muritor de rînd; apoi tronul se b ni i se
pr bu i de la în imea de ase picioare cu un
bubuit, moment în care toate luminile din palat se
stinser .
Vocea de taur înfuriat a lui Wienis acoperi
deodat corul de ipete i exclama ii de uimire:
Aduce i tor ele! Aduce i tor ele!
i croi drum c tre u , împingînd i bruscînd
lumea într-o parte i-n alta. În sala întunecoas
trunser g rzile palatului cu tor ele care ar fi
trebuit s fie folosite în uria a procesiune de pe
str zile ora ului, dup încoronare.
În lumina stranie a tor elor ro ii, verzi i
albastre, chipurile participan ilor ap reau
însp imîntate i nedumerite.
Nu s-a întîmplat nimic, strig Wienis.
mîne i pe locurile voastre. Lumina se va aprinde
numaidecît.
Se întoarse c tre eful G rzii, un c pitan care
sese eap n în pozi ie de drep i:
Ce s-a întîmplat, c pitane?
În imea voastr , veni pe dat r spunsul,
palatul este înconjurat de popula ia ora ului.
Ce doresc? explod Wienis.
În fruntea lor se afl un preot. A fost
identificat drept Marele Preot Poly Verisof. Cere
eliberarea imediat a primarului Salvor Hardin i
încetarea r zboiului împotriva Funda iei. Ofi erul
raport pe un ton neutru, f intona ie, dar ochii
i tr dau nelini te.
Dac vreunul din netrebnici încearc s
treac de por ile palatului, s fie dezintegrat! r cni
Wienis. Deocamdat nu mai am nimic altceva de
spus. Las -i s urle! Ne socotim noi mîine!
Tor ele fuseser împr tiate i sala de bal era
luminat ca ziua. Wienis se repezi c tre tronul care
se afla lîng fereastr i-l ridic în picioare pe
Lepold, îngrozit i alb ca varul.
Vino cu mine!
Arunc o privire pe fereastr . Ora ul era
cufundat într-un întuneric deplin. Se auzeau
strig tele r gu ite ale mul imii nemul umite. Doar
undeva, spre dreapta sa, unde se afla Templul
Argolid, se vedea lumin . Înjur plin de furie i-l
tîrî pe Rege dup el.
Wienis intr ca o vijelie în apartamentul s u,
urmat îndeaproape de cei cinci membri ai G rzii.
Lepold privi în jur cu ochi mari i speria i,
incapabil s scoat vreo vorb .
Hardin, strig Wienis, cu un glas r gu it, te
joci cu for e care te dep esc.
Primarul nici nu-l b în seam . R mase
ezat pe scaun, în lumina perlat a becului
Atomo de lîng el, cu un zîmbet u or ironic pe
chip.
Bun diminea a, Maiestatea voastr , i se
adres el lui Lepold. V felicit cu ocazia încoron rii
voastre.
Hardin, strig Wienis din nou, ordon
preo ilor t i s i reia activitatea.
Hardin îl privi cu r ceal :
Ordon -le tu, Wienis, i vei vedea cine se
joac cu for e care-l dep esc. În acest moment,
nici o roti nu se mai învîrte pe Anacreon. Nu arde
nic ieri vreo lumin , cu excep ia templelor. Nu e
nici o pic tur de ap decît în temple. În zonele în
care pe planet este iarn , nu e pic de c ldur
decît în temple. Spitalele nu vor mai primi pacien i.
Centralele nucleare au fost închise. Toate navele
au revenit la baze. Dac nu- i convine situa ia, tu,
Wienis, le po i ordona preo ilor s se întoarc la
locurile lor.
Pe numele Creatorului, o voi face! Dac vrei o
confruntare, o vei avea. Vom vedea dac preo ii pot
se opun armatei. Începînd din noaptea asta,
toate templele de pe planet vor fi puse sub
controlul armatei.
Foarte bine, dar cum vei transmite ordinele?
Toate liniile de comunica ie de pe planet sînt
întrerupte. Vei afla astfel c radioul i televizoarele
nu func ioneaz , i nici comunica iile prin
ultraunde. De fapt, singurul mijloc de comunicare
care func ioneaz pe planet cu excep ia celor
dou temple, desigur este televizorul din aceast
camer , dar l-am aranjat astfel încît poate doar s
recep ioneze.
Wienis sim i c se sufoc de furie, dar Hardin
continu :
Dac dore ti, po i s comanzi armatei s intre
în Templul Argolid, care se afl în apropierea
palatului, i vei putea folosi aparatele pe ultraunde
de acolo pentru a lua leg tura cu celelalte zone ale
planetei. Dar dac vei încerca asta, tare mi-e
team c o tenii t i vor fi f cu i f rîme de mul ime
i atunci cine- i va mai ap ra palatul. Wienis? i ce
se va alege de vie ile voastre?
Wienis spuse cu o voce gîtuit :
Putem rezista, diavole! Vom rezista pîn la
ziu . Mul imea poate s urle, energia poate s
dispar , dar noi vom rezista. i cînd va sosi vestea
Funda ia a fost cucerit , mul imea va afla pe ce
minciun uria s-a bazat religia voastr i-i va
si pe to i preo ii vo tri, întorcîndu-se chiar
împotriva lor. Situa ia asta va dura pîn mîine,
Hardin, pentru c po i opri energia pe Anacreon,
dar nu po i s opre ti flota mea. (Vocea lui hîrîit
exulta). E pe drum, Hardin, iar în frunte se afl
cruci torul care a fost reparat potrivit ordinelor
tale.
Hardin r spunse cu deta are:
 Da, cruci torul care a fost reparat din
ordinul meu, dar a a cum am cerut eu. Spune-mi,
Wienis, ai auzit vreodat de leg turi în ultraunde?
N-ai auzit, din cîte pricep. Ei, bine, peste dou
minute vei afla de ce sînt în stare aceste leg turi.
Pe ecranul televizorului începur s apar
primele imagini i Hardin reveni:
Nu, peste dou secunde. Stai jos. Wienis, i
ascult cu aten ie.

THEO APORAT era unul dintre preo ii cu rangul

cel mai înalt de pe Anacreon. Î i merita numirea de
adjunct al Preotului- ef pe nava-amiral m car în
virtutea ierarhiei preo ti.
Dar nu era vorba doar de ierarhie. El cuno tea
nava. Lucrase la repara ii sub directa îndrumare a
oamenilor sfin i ai Funda iei. Verificase motoarele
din ordinul acestora, instalase cablurile
televizoarelor, reparase sistemul de comunica ie;
înlocuise pl cile deteriorate din cuirasa navei,
înt rise grinzile. I se permisese chiar s dea o mîn
de ajutor cînd în elep ii Funda iei montaser un
sistem atît de sfînt cum nu mai fusese instalat
vreodat pe o alt nav releul ultraund !
Nu era de mirare c i sim ea sufletul
îngreunat. Nici nu voise s cread ce-i spusese
Verisof c nava avea s fie folosit într-un scop
pervers pentru a produce un r u însp imînt tor;
tunurile ei aveau s fie îndreptate împotriva
Marii Funda ii, împotriva Funda iei, de la care
venea binecuvîntarea i unde fusese preg tit în
tinere e.
 Acum, îns , dup cele ce-i spusese amiralul, nu
se mai îndoia.
Cum de putea Regele, binecuvîntat i divin, s
permit comiterea unui act atît de îngrozitor? Nu
era aceasta o ac iune a blestematului de regent,
Wienis, f încuno tiin area Regelui? i, în plus,
fiul aceluia i Wienis era amiralul care-i spusese cu
cinci minute mai devreme: „Vezi- i de suflete i de
binecuvînt ri, p rinte! De conducerea navei m
ocup eu".
Aporat zîmbi strîmb. Î i va vedea de suflete i
de binecuvînt ri, dar i de blestem, iar Prin ul
Lefkin va scheuna mai curînd decît î i închipuie.
Intr în camera de comunica ii generale.
Acolitul s u îl preced i cei doi ofi eri de scniciu
nu f cur nici o mi care ca s -i împiedice.
Adjunctul Preotului- ef avea dreptul s intre în
orice compartiment al navei.
Închide u a! porunci Aporat i privi la
cronometrul navei. Mai r seser cinci minute
pîn la ora dou sprezece. Programase perfect totul.
Cu mi ri experte, cupl comutatoarele care
deschideau canalele de comunica ie, astfel încît
glasul i imaginea sa puteau p trunde acum pîn
în cele mai îndep rtate col uri ale navei de dou
mile lungime.
Solda i ai navei-amiral regale Wienis! Aten ie!
vorbe te Preotul- ef adjunct! ( tia c sunetul
vocii lui r suna de la partea din spate a navei,
unde se aflau motoarele atomice, pîn la tablourile
de comand , aflate la pror ). Nava, strig el, este
angajat , f tirea voastr , în comiterea unui
sacrilegiu, a unui asemenea act abominabil, încît
sufletul fiec ruia dintre voi va fi condamnat la
eternul frig spa ial! Inten ia comandantului vostru
este de a conduce nava pîn spre Funda ie i de a
bombarda sursa binecuvînt rilor de care v-a i
bucurat din partea ei, i asta pentru c se las
prad voin ei lui p toase. Întrucît aceasta este
inten ia lui, eu, în numele Spiritului Galactic, îl
înl tur de la comanda navei, pentru c nu mai
exist dreptul de comand acolo unde
binecuvântarea Spiritului Galactic a fost retras .
Nici divinul Rege nu- i poate men ine statutul de
rege f consim mîntul Spiritului.
Vocea îi deveni baritonal , în timp ce acolitul
u asculta cu venera ie, iar cei doi ofi eri cu o
mare spaim .
i pentru c aceast nav întreprinde o
misiune diavoleasc , binecuvîntarea Spiritului n-o
mai ap nici pe ea.
Ridic bra ele solemn i, afla i în fa a ecranelor
a o mie de televizoare de pe întreg cuprinsul navei,
solda ii fur cuprin i de spaim , în timp ce
imaginea impun toare a preotului li se adres :
În numele Spiritului Galactic, al profetului
u, Hari Seldon, i al t lm citorilor s i, oamenii
sfin i ai Funda iei, blestem aceast nav . Fie ca
televizoarele, care sînt ochii navei, s devin oarbe.
Fie ca ghearele de abordaj, care sînt bra ele ei, s
paralizeze. Fie ca dezintegratoarele ei atomice, care
sînt pumnii ei, s i piard toat puterea. Fie ca
motoarele, care sînt inima ei, s înceteze a mai
bate. Fie ca sistemele ei de comunica ie, care-i
alc tuiesc vocea, s amu easc . Fie ca sistemul de
ventila ie, care este respira ia ei, s se sting . Fie
ca luminile, care sînt sufletul ei, s piar în neant.
În numele Spiritului Galactic, blestem aceast
nav !
i, odat cu ultimul cuvînt, în chiar clipa în
care b tu miezul nop ii, la distan de ani-lumin ,
o mîn din Templul Argolid deschise un releu
ultraund care, cu viteza ame itoare a acestui tip
de und , deschise un alt releu de pe nava-amiral
Wienis. i nava muri!
Pentru c tr tura principal a religiei tiin ei
este func ionalitatea, i blesteme ca acelea ale lui
Aporat sînt cu adev rat mortale.
Aporat v zu cum întunericul înv luia nava i
auzi oprirea brusc a susurului monoton i
îndep rtat al motoarelor hiperatomice. Scoase
triumf tor din buzunarul ve mîntului un bec
Atomo, care umplu înc perea cu o lumin perlat .
Îi privi de sus pe cei doi solda i care, de i erau
îndoial oameni curajo i, c zur în genunchi,
zvîrcolindu-se înfrico i i îngrozi i:
Salveaz -ne sufletele, Reveren a ta! Sîntem
oameni simpli i nu am fost încuno tiin i de
crimele conduc torilor no tri, îng im unul dintre
ei.
Urma i-m ! spuse Aporat poruncitor.
Sufletele voastre nu sînt înc pierdute!
Nava era o învîrtejire de întuneric, în care
spaima era atît de grozav i de perceptibil încît
rea s fi penetrat în oameni i lucruri. Solda ii
se îmbulzeau pe unde trecea Aporat, cu aura lui de
lumin , str duindu-se s -i ating pulpana
ve mîntului, cer ind îndurare. i tot mereu,
singurul lui r spuns era: „Urma i-m "!
Îl g si pe prin ul Lefkin bîjbîind prin cabinele
ofi erilor i cerînd pe un ton r stit lumin .
Amiralul îi arunc preotului o privire plin de ur .
A, iat -te! Lefkin mo tenise ochii alba tri ai
mamei sale, dar nasul coroiat i ochii sa ii îl
recomandau ca fiu al lui Wienis.
 Ce înseamn aceste ac iuni de tr dare? S
redai energia navei! Eu comand aici.
Nu mai comanzi, r spunse Aporat
amenin tor. Lefkin privi înnebunit împrejurul
u:
Prinde i-l pe acest om. Aresta i-l, altfel v
arunc în spa iu unul cîte unul! Î i trase sufletul, i
strig cu glas pi ig iat: V ordon amiralul vostru.
Aresta i-l!
Apoi î i pierdu capul cu totul:
V l sa i prosti i de acest arlatan, de acest
clovn? V pleca i umili în fa a unei religii care este
alc tuit din fum i vorbe goale? Omul acesta este
un impostor, iar Spiritul Galactic despre care
vorbe te este o în el torie pus la cale de
imagina ia preo ilor pentru a...
Aporat îl întrerupse furios:
Prinde i-l pe cel care hule te! Dac -i da i
ascultare, sufletele voastre vor fi pierdute!
i pe dat , nobilul amiral fu înconjurat i luat
pe sus de o mul ime de solda i.
Lua i-l i merge i dup mine!
Aporat se întoarse i, urmat de solda ii care-l
tîrau pe Lefkin i de ceilal i ce în esau coridoarele,
ajunse în camera de comunica ii. Acolo îi porunci
fostului comandant s se a eze în fa a singurului
televizor care func iona.
Comand restului flotei s schimbe cursul i
se pregateasc pentru întoarcerea pe Anacreon.
Cu p rul i hainele în neorinduial , sîngerînd,
tut i pe jum tate n uc, acesta execut ordinul.
Iar acum, continu Aporat cu o înf are
amenin toare i întunecat , sîntem în leg tur cu
Anacreon prin intermediul fasciculului ultraund .
Vorbe te cum î i poruncesc eu!
 Lefkin f cu un gest de împotrivire, iar mul imea
de solda i care în esa coridorul începu s murmure
amenin tor.
Vorbe te! spuse Aporat. Începe: Flota
Anacreonului...
Lefkin se supuse.

ÎN APARTAMENTUL lui Wienis era o lini te

mormîntal cînd pe ecranul televizorului ap ru
imaginea Prin ului Lefkin. Regentul l s -i scape
o exclama ie de uimire v zînd fa a obosit ,
tumefiat i uniforma zdren uit a fiului s u;
alunec pe un scaun, cu chipul schimonosit de
uimire i gînduri sumbre.
Hardin ascult demn, cu mîinile l sate u or pe
genunchi, în timp ce Regele Lepold edea pr bu it
într-un col întunecos mu cîndu- i spasmodic
mîneca bogat ornamentat cu es tur de aur.
Pîn i solda ii î i pierduser inuta semea i
privirile reci, caracteristice militarilor de carier , i,
de lîng u , unde st teau încorda i, cu
dezintegratoarele preg tite, priveau pe furi
imaginea de pe ecran.
Lefkin vorbi f tragere de inim , cu o voce
obosit care p rea sugrumat la anumite intervale,
de parc cineva i-ar fi suflat ce s spun :
Flota Anacreonului... con tient de natura
misiunii ei... i refuzînd s participe... la un
abominabil sacrilegiu... se întoarce pe Anacreon...
cu urm torul ultimatum transmis... acelor
to i i cîrtitori... care îndr znesc s foloseasc
for a armelor... împotriva Funda iei... sursa
tuturor binecuvînt rilor,... i împotriva Spiritului
Galactic. S înceteze pe dat r zboiul împotriva...
credin ei celei adev rate... i s ni se garanteze
într-o manier convenabil flotei... reprezentat
acum de... adjunctul Preotului- ef, Theo Aporat...
un asemenea r zboi nu va fi declarat... în viitor
i c ... (aici urm o pauz mai lung , dup care
vocea continu ) acel fost Prin -regent, Wienis,... va
fi întemni at... i judecat de c tre un tribunal
ecleziastic... pentru crimele sale. În caz contrar, la
întoarcerea pe Anacreon... flota regal va n rui din
temelii palatul regal... i va lua toate m surile pe
care le consider necesare... pentru a distruge
cuibul de p to i... i bîrlogul celor ce vor s
striveasc ... sufletele oamenilor, care au întîietate
în acest moment.
Vocea încheie cu un suspin i imaginea disp ru
de pe ecran.
Degetele lui Hardin trecur agile peste becul
Atomo i lumina lui se f cu tot mai slab pîn
cînd, în semiîntuneric, cel ce fusese regent pîn în
acel moment, regele i solda ii, devenir ni te
umbre suspendate în cea ; i pentru prima oar
se putu observa c o aur îl înv luia pe Hardin.
Nu era lumina orbitoare care constituia
prerogativul regilor, ci una mai pu in
spectaculoas , mai pu in impresionant , dar, cu
toate acestea, mai eficient i mai folositoare.
Vocea lui Hardin era u or ironic , iar Wienis,
care cu o or în urm îl declarase prizonier de
zboi i considerase Terminus ca i distrus, era
acum o umbr c zut într-un scaun, strivit i f
grai.
Exist o str veche fabul , zise Hardin, veche
de cînd umanitatea, probabil, pentru c cele mai
vechi înregistr ri ale ei sînt doar copii ale altor
înregistr ri i mai vechi, care ar putea prezenta
interes pentru tine. Sun cam a a:
„Un cal, al c rui du man puternic i periculos
era un lup, tr ia într-o permanent spaim c i
va pierde via a. Ajuns într-o situa ie disperat , se
gîndi s i caute un aliat puternic. Se apropie
atunci de om, propunîndu-i o alian pe motiv c
lupul le era un du man comun. Omul accept
întov irea pe dat i se oferi s ucid lupul
dac noul s u partener avea s coopereze,
punîndu-i la dispozi ie marea sa iu eal . Calul se
învoi, i-i permise omului s -l în eueze. Omul
încalec , doborî lupul i-l ucise.
urat i bucuros, calul mul umi omului i-i
spuse:
Acum, c du manul nostru este mort, scoate-
mi frîul i aua, i red -mi libertatea!
Auzind acestea, omul rîse de se pr di:
Al naibii de frumos vorbe ti. Dii, c lu ule! i-i
du pinteni mai departe".
cere deplin . Wienis, care era doar o umbr ,
nu f cu nici un gest.
Hardin continu molcom:
Sper c în elegi analogia. În dorin a de a
cimenta pentru ve nicie domina ia lor asupra
propriilor popoare, regii celor Patru Regate au
acceptat religia tiin ei care i-a f cut divini; dar
aceea i religie a constituit pentru ei frîul i aua,
întrucît sîngele d tor de via al energiei atomice
a fost încredin at preo ilor care dintotdeauna au
primit porunci de la noi, te rog s ii minte acest
lucru, i nu de la voi. A i ucis lupul, dar nu a i
putut sc pa de h i de a...
Wienis s ri în picioare i, în semiîntuneric,
ochii lui p reau ni te g vane turbate. Vocea îi era
incoerent i r gu it :
i totu i te voi aresta. Nu-mi vei sc pa. Vei
putrezi în temni ! Mai bine s fim distru i. S fie
totul ras de pe fa a p mîntului. Fii blestemat! Nu
vei sc pa! Solda i! url el, cu o voce isteric .
Doborî i-l pe acest diavol! Dezintegra i-l! Trage i!
s se ridice de pe scaun, Hardin se
întoarse cu fa a spre solda i i le zîmbi. Unul
dintre ei ridic arma i apoi o l în jos. Ceilal i
maser ca împietri i. Salvor Hardin, primarul de
pe Terminus, înconjurat de acea aur delicat ,
zîmbind plin de încredere, i în fa a c ruia întreaga
putere a Anacreonului se n ruise ca un castel de
nisip, îi domina, în ciuda poruncilor pe care le urla
descreieratul Regent.
Wienis slobozi un blestem i se îndrept
împleticindu-se c tre cel mai apropiat soldat. Cu
gesturi s lbatice, smulse arma din mîna omului, o
îndrept spre Hardin, care nu f cu nici o mi care
se apere, i ap pe declan ator.
Fasciculul continuu de lumin palid atinse
cîmpul de for care îl înve mînta pe primar i fu
aspirat, neutralizat i f cut inofensiv. Wienis ap
i mai tare pe declan ator i rîse cu lacrimi.
Hardin continu s zîmbeasc , iar aura
cîmpului de for str luci i mai puternic,
absorbind energia eliberat de dezintegrator. În
col ul s u, Lepold î i duse mîinile la ochi i începu
geam .
Cu un ip t neputincios i disperat, Wienis
schimb direc ia evii dezintegratorului i trase din
nou apoi se pr bu i la p mînt cu capul zdrobit.
Hardin se cutremur în fa a acestei scene i
murmur :
 Un b rbat al „ac iunii directe" pîn la ultima
suflare. Ultimul refugiu!

BOLTA TIMPULUI era aglomerat peste

capacitatea locurilor pe scaune, iar oamenii
st teau în picioare în partea din spate a înc perii.
Salvor Hardin compar aceast mul ime cu
pu inii care participaser , în urm cu treizeci de
ani, la prima apari ie a lui Hari Seldon. La acea
vreme, fuseser doar ase: cei cinci Enciclopedi ti
cu to ii deceda i între timp i el însu i, tîn rul
„om de paie" pe post de primar, în acea zi. Cu
ajutorul lui Yohan Lee, tersese acest stigmat din
biografia sa.
Acum situa ia era cu totul alta din toate
punctele de vedere. Fiecare membru al Consiliului
municipal a tepta cu ner bdare apari ia lui Hari
Seldon. Era înc primar, dar atotputernic, de
aceast dat ; dup zdrobirea complet a
Anacreonului, popularitatea sa atinsese apogeul.
Cînd se întorsese de pe Anacreon aducînd vestea
mor ii lui Wienis i noul tratat semnat cu
însp imîntatul Lepold, fusese întîmpinat cu un vot
de încredere. Cînd acest succes fu urmat foarte
curînd de tratate similare semnate cu fiecare
dintre celelalte trei regate tratate care acordau
Funda iei puteri care aveau s împiedice pentru
vecie orice încerc ri de atac, a a cum încercase
Anacreonul, se organizaser procesiuni cu tor e pe
toate str zile ora ului Terminus. Nici numele lui
Hari Seldon nu fusese aclamat cu atîta convingere
i putere.
 Hardin strinse din buze. Se bucurase de o
popularitate asem toare i dup prima criz .
De partea cealalt a înc perii, Sef Sermak i
Lewis Bort erau angaja i într-o discu ie aprins ;
evenimentele din ultima vreme nu p reau s -i fi
domolit. Se al turaser votului de încredere;
inuser cuvînt ri în care recunoscuser public c
se în elaser , se scuzaser elegant pentru folosirea
unor cuvinte mai tari în cadrul dezbaterilor
anterioare, se disculpaser cu rafinament
declarînd c nu urmaser decît cele dictate de
propriile con tiin e i convingeri i, la scurt timp
dup aceea, lansaser o nou campanie ac ionist .
Yohan Lee îl trase u or de mînec pe Hardin i
ar sugestiv spre ceasul de la mîn .
Hardin îl privi:
Bine-ai venit, Lee. Mai e ti sup rat? Ce s-a
întîmplat?
Trebuie s apar peste cinci minute, nu-i
a?
A a presupun. Data trecut a ap rut la
amiaz .
Dac nu apare?
Ai de gînd s m sîcîi toat via a cu temerile
tale? Dac nu apare, asta e.
Lee se înnegura i cl tin u or din cap.
Dac treaba e ueaz intr m într-un nou
bucluc. F sprijinul lui Seldon pentru ceea ce am
realizat pîn acum, Sermak se va considera liber
o ia de la început. Dore te nici mai mult nici
mai pu in decît anexarea celor Patru Regate i
expansiunea imediat a Funda iei prin for ,
dac va fi nevoie. i-a început deja campania.
tiu. Un înghi itor de fl ri trebuie s
înghit fl ri chiar dac trebuie s le aprind
singur. Iar tu, Lee, trebuie s fii îngrijorat chiar de-
ar fi s te sinucizi pentru a inventa un motiv de
îngrijorare.
Lee tocmai se preg tea s r spund , dar
mase f grai, c ci luminile devenir mai palide
i aproape c se stinser cu totul. Ridic bra ul ca
arate c tre cubicului de sticl care domina
jum tate din înc pere i apoi se pr bu i pe un
scaun oftînd din r runchi.
Hardin se îndrept de spate la apari ia care
umpluse acum tot spa iul cubiculului o siluet
într-un scaun cu rotile! Doar el singur dintre to i
cei prezen i î i putea aminti ziua aceea, cu decenii
în urm , cînd acea siluet ap ruse pentru prima
oar . Era tîn r atunci i silueta era b trîn . Acum
silueta r sese aceea i, în schimb el îmb trinise.
Silueta privi direct înainte, iar degetele ei
sfoiau o carte inut în poal .
Sînt Hari Seldon. O voce blînd , trâdînd
vîrsta înaintat . Publicul p str t cere, uitînd
parc s mai respire, i Hari Seldon continu cu
vioiciune:
Este pentru a doua oar c m aflu aici.
Bineîn eles c nu tiu dac vreunul dintre voi a
fost aici la prima apari ie. La urma-urmei, nici nu
pot s -mi dau seama cu ajutorul sim urilor dac e
sau nu cineva de fa , dar asta nu are nici o
importan . Dac cea de-a doua criz a fost
dep it cu succes, cu siguran c sînte i
prezen i; nu exist alt cale. Dac nu e nimeni aici,
înseamn c cea de-a doua criz v-a dep it
puterile. Zîmbi cuceritor:
M îndoiesc, totu i, de acest lucru, întrucît
calculele mele arat o probabilitate de nou zeci i
opt virgul patru la sut c nu va ap rea nici o
îndep rtare semnificativ de la Plan în primii
optzeci de ani. Potrivit calculelor noastre, a i ajuns
domina i regatele barbare care se afl în
imediata apropiere a Funda iei. Ca i în cazul
primei crize, i-a i pus la respect prin folosirea
Echilibrului Puterii, astfel c în cea de-a doua criz
i cî tigat suprema ia folosind Puterea Spiritual ,
i nu pe cea Temporal .
Cu toate acestea, trebuie s v avertizez s nu
deveni i din cale afar de siguri pe voi. Nu-mi st
în obicei s v transmit previziuni prin intermediul
acestor înregistr ri, dar ar fi bine s ar t c ceea
ce a i ob inut acum e doar un nou echilibru de i
e un echilibru în cadrul c ruia pozi ia voastr e
considerabil mai bun . Puterea Spiritual , cu toate
e suficient pentru a respinge atacurile celei
Temporale, nu este suficient pentru a ataca la
rîndul s u. Din cauza inevitabilei dezvolt ri a for ei
de rezisten , cunoscut sub numele de
Regionalism sau Na ionalism, Puterea Spiritual
nu poate învinge. Dar sînt încredin at c nu v
spun nimic nou.
Trebuie de asemenea s m ierta i c v
vorbesc în acest mod confuz. Termenii pe care-i
folosesc sînt, în cel mai bun caz, simple
aproxim ri, dar nici unul dintre voi nu are
preg tirea necesar pentru a în elege adev rata
simbolistica a psihoistoriei, a a încît trebuie s m
fac în eles a a cum pot.
În acest caz, Funda ia este abia la începutul
drumului care duce la Noul Imperiu. Regatele
învecinate sînt, ca for uman i ca resurse,
cople itor de puternice în compara ie cu voi.
Dincolo de ele se afl uria a i încîlcita jungl a
barbariei care se întinde în jurul întregii Galaxii. În
interiorul acesteia se afl ceea ce a mai r mas din
Imperiul Galactic, care, de i sl bit i dec zut, e
înc incomparabil de puternic.
Spunînd acestea, Hari Seldon în cartea i o
deschise. Chipul îi deveni solemn.
i nu uita i c a mai existat o alt Funda ie
întemeiat cu optzeci de ani în urm o Funda ie
la cel lalt cap t al Galaxiei, la Cap tul Stelei...
Trebuie s ine i mereu seama de existen a ei.
Domnilor, ave i în fa nou sute dou zeci de ani.
A voastr e problema! Purcede i!
Privi c tre carte i aceasta disp ru, în timp ce
luminile se aprinser , orbitoare.
În h rm laia ce urm , Lee se aplec spre
urechea lui Hardin.
N-a spus cînd se va întoarce.
A a e, r spunse Hardin, dar sînt sigur c nu
se va întoarce decît dup moartea noastr !

Partea a patra
NEGU TORII

NEGU TORII -... i mereu cu un pas înainte

fa de hegemonia Funda iei erau Negu torii care
stabileau leg turi fragile la distan e uria e. Treceau
luni sau chiar ani între plec rile i sosirile lor pe
Terminus; de cele mai multe ori, navele lor nu erau
decît ni te cîrp celi i improviza ii de ageamii;
cinstea lor nu era la mare în ime; temeritatea lor...
Prin toate acestea ei au f urit un imperiu mai
durabil decît despotismul pseudoreligios care
caracteriza cele Patru Regate...
Circulau nenum rate istorii despre aceste
personaje impun toare i solitare care tr iau, pe
jum tate în glum , pe jum tate în serios, sub
semnul unui motto adoptat dintr-o maxim a lui
Salvor Hardin „Niciodat s nu la i ca propriul
sim moral s te împiedice s faci ceea ce trebuie".
Acum ar fi greu de deosebit pove tile reale de cele
apocrife. Probabil c nici nu exist vreo asemenea
poveste care s nu fi suferit unele exager ri...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

LIMMAR PONYETS era plin de s pun cînd

sun apelul în difuzorul receptorului ceea ce
dovedea înc o dat , dac mai era nevoie, c pîn
în spa iul ostil i întunecat al Periferiei Galactice
era valabil r suflata zical potrivit c reia mesajele
importante sosesc atunci cînd te afli în baie.
Din fericire, pe o nav comercial
independent , spa iul neinvadat de m rfuri diverse
este extrem de restrîns. Cu atît mai mult cu cît
du ul, dotat i cu ap cald , este a ezat într-un
cubicul de dou pe patru picioare, la circa zece
picioare de panourile de control. Ponyets auzi
limpede bîzîitul sacadat al receptorului.
sînd s -i scape o înjur tur printre din i,
iroind de ap , ie i de la du pentru a r spunde
apelului i, trei ore mai tîrziu, o alt nav
comercial se apropie i un tîn r zîmbitor intr
prin tubul de leg tur dintre nave.
Ponyets îi oferi oaspetelui scaunul cel mai bun
pe care-l avea, iar el se coco pe scaunul rotativ al
pilotului.
Ce faci, Gorm? întreb moroc nos. M
urm re ti tocmai de la Funda ie?
Les Gorm î i aprinse o igar i cl tin hot rît
din cap.
Eu? Nicidecum. Eu sînt doar fraierul care s-a
întîmplat s ajung pe Glyptal IV la o zi dup ce
plecase po ta. A a c m-au trimis dup tine cu
chestia asta.
Minuscula sfer lucitoare trecu dintr-o mîn în
alta i Gorm ad ug :
E confiden ial. Super-secret. Nu putea fi
transmis prin subeter sau pe alt cale. Sau cel
pu in a a am în eles eu. E o Capsul Personal i
nu poate fi deschis de altcineva în afar de tine.
Ponyets privi dezgustat la capsul .
V d i singur. Numai c nu-mi amintesc s fi
primit ve ti bune în felul sta.
Capsula se deschise în mîna lui i banda
sub ire i transparent se desf ur . Citi repede
mesajul, pentru c imediat ce partea final a
mesajului ie i, partea lui de început începu s se
înnegreasc i s se dezintegreze. Dup un minut
i jum tate se înnegrise complet i se dezintegrase
molecul cu molecul .
Of, pentru numele Galaxiei! bolborosi
Ponyets.
Te pot ajuta cu ceva? întreb Les Gorm, cu
jum tate de glas. Ori e din cale afar de secret?
Pot s i spun pentru c faci parte din
Breasl . Trebuie s merg spre Askone.
Tocmai acolo? De ce?
Au întemni at un negu tor. Dar ine-o
pentru tine.
Gorm se schimb la fa i deveni furios:
 Întemni at? P i asta-i o înc lcare a
Conven iei!
Da, dar i amestecul în politica local tot
înc lcare a Conven iei se cheam .
Aha! A f cut a a ceva? f cu Gorm. Cine e
negu torul? Cineva pe care-l cunosc?
Nu! r spunse Ponyets t ios i Gorm în elese
nu mai era cazul s insiste cu întreb ri.
Ponyets se ridic în picioare i privi concentrat
i ap sat de gînduri prin viziplac . Bolborosi cîteva
înjur turi la adresa acelei forme lenticulare ce oase
care era corpul Galaxiei i spuse cu voce tare:
A dracului încurc tur . i eu sînt în urm cu
cotele.
Gorm se lumin dintr-o dat :
Hei, amice, Askone este zon închis .
Exact. Nu po i vinde nici m car un briceag pe
Askone. Nu cump juc rii atomice de nici un fel.
Cu problema asta a cotelor nerezolvat , e crim s
merg acolo.
Nu te po i eschiva?
Ponyets cl tin absent din cap:
Îl cunosc pe tipul implicat. Nu-l pot l sa de
izbeli te. Ce s -i faci?! Sînt la dispozi ia Spiritului
Galactic i merg voios acolo unde mi se comand .
Poftim? întreb Gorm nel murit.
Ponyets îl privi, apoi pufni în rîs.
Am uitat. N-ai avut prilejul s cite ti Cartea
Spiritului, a-i?
Nici n-am auzit de ea, r spunse Gorm.
Ai fi auzit dac ai fi avut preg tire religioas .
Preg tire religioas ? Pentru preo ire? Gorm
era total debusolat.
Îmi pare r u. E ru inea mea i secretul meu
cel mai întunecat. Sfin ii P rin i nu m-au mai
suportat. M-au exmatriculat i au avut motive
suficiente s m trimit la o educa ie laic sub
obl duirea Funda iei. Ei, i-acum ar cam trebui s-
o iau din loc. Cum i-a mers anul sta?
Gorm strivi igara i- i aranja casca:
Livrez acum ultimul transport. Sper s
mearg bine.
Norocosule! exclam Ponyets i, minute în ir
dup plecarea lui Les Gorm, r mase îngîndurat.
adar, Eskel Gorov era pe Askone i înc în
închisoare!
Asta era r u! De fapt, era cu mult mai r u decît
rea la prima vedere.
Una era s -i spui unui tîn r curios versiunea
diluat a pove tii, ca s scapi de el i s -l faci s
plece, i alta era s dai piept cu adev rul.
Pentru c Limmar Ponyets era unul dintre
pu inii oameni care tiau din întîmplare c
negu torul- ef Eskel Gorov nu era defel
negu tor, ci cu totul altceva: agent al Funda iei!

DOU S PT MÎNI! Dou s pt mîni risipite.

O s pt mîn îi trebuise ca s ajung la Askone,
la marginile cele mai îndep rtate, unde vigilentele
nave de lupt ap rur dintr-o dat , întîmpinîndu-l
în num r mare. Oricare le-ar fi fost sistemele de
detec ie, acestea func ionau, i înc bine.
Navele îl flancar încet, f a-l avertiza,
men inîndu-se la o oarecare distan i
determinîndu-l, f menajamente, s se deplaseze
spre soarele central din Askone.
Ponyets le-ar fi putut da o lec ie, mai cu seam
 nu erau decît hîrburi r mase de la defunctul
Imperiu Galactic. Fiind nave de croazier i de
agrement, i nu nave de lupt , f arme atomice
la bord, erau cu atît mai decorative i mai
neputincioase. Dar Eskel Gorov se afla în mîinile
lor i Gorov nu era un ostatec oarecare ce putea fi
abandonat. Askonienii tiau m car atîjta lucru.
Apoi înc o s pt mîn o s pt mîn pentru a-
i croi drum cu mult osteneal printre puzderia
de func ionari neînsemna i care alc tuiau un
adev rat h între Marele St pîn i lumea
exterioar . Fiecare dintre ei trebuia m gulit pîn la
grea pentru a- i pune o semn tur plin de
înflorituri pe un document ce nu reprezenta decît
pasul pîn la urm torul func ionar situat cu o
treapt mai sus.
Ponyets descoperi pentru prima oar în via c
actele lui de negu tor nu f ceau nici dou parale.
Iar acum, în cele din urm , Marele St pîn se
afla de cealalt parte a u ii frumos ornamentate i
zite de santinele dar se scurseser deja dou
pt mîni.
Gorov era înc prizonier, iar marfa lui Ponyets
cea inutil în magaziile navei.

Marele St pîn era un b rbat scund, cu un

început de chelie i cu un chip smochinit, al c rui
trup p rea insignifiant, aproape imaterial din
cauza gulerului uria din blan lucitoare pe care-l
avea înf urat în jurul gîtului.
cu un semn cu mîna i irul de oameni
înarma i se d du în l turi, formînd un culoar de
trecere de-a lungul c ruia Ponyets p i spre
picioarele efului Statului.
 S nu sco i o vorb , uier Marele St pîn i
Ponyets, care deschisese gura, î i mu buzele.
A a e bine, spuse domnitorul Askoniei vizibil
relaxat, nu suport vorb ria f rost. Nici nu po i
amenin a i nici nu voi fi silit s ascult cuvinte
mieroase. Nu vreau s aud vreo plîngere ofensat .
Nici nu mai in minte de cîte ori a i fost avertiza i
voi, r citorii, c ma inile voastre diavole ti nu
sînt dorite nic ieri pe Askone.
Domnia voastr , spuse Ponyets domol, nu voi
încerca s caut scuze pentru negu torul în
chestiune. Nu intr în obiceiurile negu torilor s
se amestece în treburile care nu-i privesc. Dar
Galaxia e mare i s-a mai întîmplat i cu alte ocazii
se dep easc anumite grani e, dar nu cu rea
inten ie. A fost o gre eal pe care o regret m
nespus de mult.
E regretabil, într-adevar, chi i Marele
Stâpîn. Dar a fost oare o gre eal ? Oamenii vo tri
de pe Glyptal IV m-au bombardat cu rug min i de
negocieri la numai dou ore dup ce nefericitul
tos a fost arestat. Ei m-au avertizat de
nenum rate ori asupra sosirii tale. Îmi face
impresia c asist la o opera iune de salvare foarte
bine pus la punct. Au fost anticipate cam multe
lucruri cam multe pentru o gre eal , regretabil
sau nu.
Ochii negri ai askonianului erau plini de
ddispre . Continu :
i oare voi sînte i negu tori, care zbur ci i
de pe o lume pe alta ca ni te flutura i bezmetici,
atît de orbi i de propriile drepturi încît v permite i
veni i pe p mîntul celei mai mari lumi din
Askone, chiar în centrul sistemului ei, i s
pretinde i c este o înc lcare regretabil a
grani elor? Hai s fim serio i.
Ponyets sim i fiori reci, dar r mase impasibil.
spunse cu o voce smerit :
Venera ia voastr , dac încercarea de a face
comer a fost premeditat , acest lucru este
necugetat i contravine total celor mai stricte
reglement ri ale Breslei noastre.
Necugetat, desigur, spuse askonianul. Cu atît
mai mult cu cît tovar ul t u ar putea s pl teasc
cu via a aceast necugetare.
Ponyets sim i un nod în stomac. Era mult
hot rire în glasul askonianului.
Venera ia voastr , spuse el, moartea este un
fenomen atît de absolut i de irevocabil încît cu
siguran c trebuie s existe o alternativ .
Askonianul f cu o pauz semnificativ înainte
de a da un r spuns evaziv:
Am auzit c Funda ia este bogat .
Bogat ? Bineîn eles. Dar bog iile noastre
sînt exact cele pe care refuza i s le accepta i.
Bunurile noastre atomice valoreaz ...
Bunurile voastre n-au nici o valoare prin
aceea c le lipse te binecuvîntarea ancestral .
Bunurile voastre sînt fructe ale r ului i
blestemate pentru c fiin eaz sub interdic ia
ancestral . Cuvintele fur intonate; o recitare a
unei formule.
Marele St pîn închise ochii i spuse cu
subîn eles:
Altceva de valoare n-ai?
Negu torul r mase nedumerit:
Nu în eleg. Ce dori i?
Askonianul f cu un gest disperat, ducînd
mîinile în l turi.
Tu îmi ceri s schimb locul cu tine i s -mi
fac dorin ele cunoscute. Se pare c prietenul t u
va trebui s îndure pedeapsa stabilit pentru
sacrilegiu potrivit Codului askonian moarte prin
gazare. Sîntem un popor drept. Nici cel mai s rac
ran, într-un caz similar, nu va suferi mai mult.
Nici eu însumi n-a suferi mai mult.
Ponyets bîigui disperat:
Venera ia voastr , a putea avea permisiunea
dumneavoastr pentru a vorbi prizonierului?
Legea askonian , spuse Marele St pîn, nu
permite comunicarea cu un condamnat.
Re inîndu- i cu greu emo ia, Ponyets zise:
Venera ia voastr , v implor s fi i iert tor
fa de sufletul unui om în aceste momente în care
via a lui atîrn între via i moarte. De cînd via a
îi este în pericol, este rupt de consolarea spiritual .
Acum el a ajuns în situa ia de a merge nepreg tit
la sînul Spiritului care domne te peste to i i peste
toate.
E ti p stor de suflete? întreb cu voce
nuitoare Marele St pîn.
Ponyets l capul în p mînt cu umilin .
Am fost preg tit în acest sens. Negu torii
citori au nevoie de oameni ca mine în
nem rginirea i pustietatea spa iului pentru a se
ocupa de latura spiritual a vie ii lor închinate
nego ului i celor lume ti.
Domnitorul askonian î i mu gînditor buzele.
Fiecare trebuie s i preg teasc sufletul
pentru aceast c torie c tre spiritele sale
ancestrale. Cu toate acestea, niciodat nu mi-a
trecut prin minte c voi, negu torii, sînte i
credincio i.
 3

ESKEL GOROV se întoarse de pe o parte pe alta

i întredeschise un ochi cînd Limmar Ponyets intr
pe u a solid înt rit cu bare de o el. U a se închise
cu un bubuit r sun tor. Gorov bolborosi ceva
nedeslu it i s ri în picioare.
Ponyets! Te-au trimis?
Simpl întîmplare, spuse Ponyets cu
am ciune, ori e o lucr tur a demonului meu.
Punctul unu: ai intrat în mare bucluc. Punctul doi:
drumul meu comercial, a a cum este el cunoscut
Camerei de comer , se afl la circa cincizeci de
parseci dep rtare de sistemul acesta în momentul
în care se petrece punctul unu. Punctul trei: am
mai lucrat împreun i Camera cunoa te acest
lucru. Nu-i un aranjament de toat frumuse ea?
spunsul e la îndemîna oricui.
Fii precaut, spuse Gorov, îngrijorat. Ne
ascult . Nu ai cu tine un variator de cîmp?
Ponyets ar spre br ara bogat ornamentat
care-i atîrna la încheietura mîinii i Gorov se
lini ti.
Ponyets privi în jur. Celula era s cios
mobilat , dar spa ioas . Era bine luminat i nu
mirosea nepl cut.
Nu-i r u, spuse el. Se poart cu m nu i.
Gorov f cu un gest de lehamite:
Ascult , cum de ai ajuns pîn la mine? M
aflu în deten ie solitar de aproape dou
s. pt mîni.
Cam de cînd am sosit eu, nu? P i, s-ar p rea
p roiul sta b trîn care efe te pe aici are i
ni te sl biciuni. Are oarece înclina ii pentru tirade
pioase, a a c am încercat o stratagem care a
mers. Sînt aici în calitate de duhovnic spiritual. E
ceva pentru o persoan pioas ca el. i-ar t ia gîtul
s clipeasc dac ar avea prilejul, dar ar ezita
întineze în vreun fel prop irea sufletului t u
imaterial i discutabil. E pur si simplu o mostr de
psihologie empiric . Un negu tor trebuie s tie
cîte ceva din toate.
Gorov zîmbi batjocoritor:
Iar tu e ti trecut prin coala teologic . E ti
grozav, Ponyets. M bucur c te-au trimis pe tine.
Dar Marele St pîn nu-mi iube te numai sufletul. A
zis ceva de r scump rare?
Negu torul îl privi printre gene.
Doar ni te aluzii. De asemenea, a amenin at
cu moartea prin gazare. Am fost precaut i nu m-
am angajat cu nimic; putea s fie o capcan . Prin
urmare, nu umbl decît s ne jecm neasc . A a-i?
i ce vrea?
Aur.
Aur?! Ponyets se întunec la chip. Chiar
metal? i pentru ce?
E moneda lor de schimb.
Z u? i de unde s g sesc eu aur?
De unde po i. Ascult , am ceva important s -
i spun. Nu mi se va întîmpla nimic atîta vreme cît
îi flutur m Marelui St pîn pe la nas ideea cu
aurul. Promite-i-l, oricît ar cere. Apoi te întorci la
Funda ie dac trebuie s -l procuri. Cînd voi fi
eliberat, vom fi escorta i pîn la marginea
sistemului, apoi ne desp im.
Ponyets îl privi dezaprobator:
Dup aceea te întorci i mai faci o încercare.
Misiunea mea e s vînd produse atomice pe
Askone.
Nici n-o s parcurgi un parsec i-or s te
prind din nou. Cred c tii asta.
Nu se tie, spuse Gorov. i dac m-ar prinde
e acela i lucru.
A doua oar te vor ucide.
Gorov ridic din umeri.
Dac ar fi s negociez a doua oar cu Marele
St pîn, spuse Ponyets cu jum tate de glas, a vrea
tiu toat povestea. Pîn aici am ac ionat
orbe te. Pu inele vorbe pe care le-am spus l-au
iritat la culme pe Venera ia Sa.
E destul de u or, zise Gorov. Singura
modalitate de a spori securitatea Funda iei aici, la
Periferie, este de a constitui un imperiu comercial
controlat cu ajutorul religiei. Sîntem prea slabi
deocamdat pentru a impune un control politic.
Asta-i tot ce putem face pentru a men ine cele
Patru Regate.
Ponyets cl tin din cap.
În eleg eu asta, dar un sistem care nu
accept juc rioare atomice nu poate intra sub
controlul nostru religios...
i poate deveni un focar de independen i
ostilitate. A a e.
Bine, teoria e bun , zise Ponyets. Problema e:
ce anume împiedic vînz rile? Religia? A a mi-a
dat a în elege Marele St pîn.
E o form de divinizare a str mo ilor.
Tradi iile lor vorbesc despre un trecut nefericit din
care au fost salva i de eroii simpli i virtuo i ai
vechilor genera ii. Nu e vorba decît de o în elegere
distorsionat a perioadei anarhice de acum un
secol, cînd trupele imperiale au fost izgonite i s-a
instalat un guvern independent. Cuceririle
tiin ifice, i energia atomic în special, au ajuns
fie identificate cu fostul regim imperial de care-
 i amintesc cu groaz .
Chiar a a? Dar au ni te nave mici destul de
frumoase care m-au detectat de la doi parseci
distan . Asta-mi miroase a energie atomic .
Navele acelea sînt ceea ce le-a mai r mas de
la Imperiu, f îndoial , r spunse Gorov ridicînd
din umeri. Probabil c au propulsie atomic . Au
strat i ei ce le-a r mas. Problema este c nu vor
inoveze nimic i economia intern este
eminamente neatomic . Asta-i ceea ce trebuie s
schimb m.
i cum voiai s-o faci?
Înfrîngînd rezisten a într-un punct mai slab.
Mai simplu spus, dac a putea vinde un briceag
cu o lam cu cîmp de for unui nobil, interesul lui
ar fi s impun ni te legi care s -i permit s -l
foloseasc . A a cum zic eu, pare caraghios, dar din
punct de vedere psihologic este un plan bine
conceput. Pentru a avea vânz ri strategice în
puncte strategice ar trebui s constituim o fac iune
pro-atomic la Curte.
i te-au trimis pe tine cu misiunea asta, pe
cînd eu sînt aici ca s pl tesc r scump rarea i s
plec, iar tu s mai faci o încercare? Asta nu
înseamn a gîndi pe dos?
Ce vrei s spui? întreb Gorov cu pruden .
Ascult , izbucni exasperat Ponyets, e ti
diplomat, nu negu tor, iar negu tor nu devii
peste noapte doar dîndu- i singur acest titlu.
Treaba asta e pentru unul care s-a mai ocupat de
vînz ri, i eu am pe nav o înc rc tur care zace
nici un folos, în timp ce nu v d cum îmi voi
realiza cotele.
Vrei s spui c ai de gînd s i ri ti via a într-
o afacere care nu te prive te? întreb Gorov i
zîmbi vag.
Vrei s insinuezi c asta-i o problem de
patriotism i c negu torii n-ar fi patrio i? întreb
Ponyets.
Nu se prea cunosc cazuri. Oricum, pionierii
nu-s niciodat patrio i.
Bine. S zicem c a a e. Doar nu cutreier
prin spa iu numai ca s salvez Funda ia. Vreau s
cî tig i bani, i asta ar fi o ans pentru mine.
Dac sluje te i Funda iei, cu atît mai bine. Mi-am
riscat eu via a i pentru mai pu in.
Ponyets se ridic în picioare, iar Gorov se ridic
aproape în acela i timp.
Ce-ai de gînd s faci?
Nu tiu, Gorov, spuse negu torul i zîmbi.
Cel pu in deocamdat . Dar dac problema se
reduce la afaceri, i-ai g sit omul. Nu sînt un
ud ros, în general, dar in întotdeauna seama de
un lucru. i n-am terminat niciodat anul f s -
mi realizez cotele.
a celulei se deschise imediat ce b tu, i cele
dou santinele îl încadrar .

UN SPECTACOL! zise sumbru Marele St pîn.

Se a ez mai confortabil între bl nuri i cu o mîn
apuc mai bine ciomagul care-i slujea drept
baston.
i aur, Venera ia voastr .
i aur, aprob nep tor Marele St pîn.
Ponyets a ez cutia pe podea i o deschise cu
aerul cel mai elegant i plin de încredere de care
era în stare. Se sim ea singur i neajutorat,
înfruntînd o ostilitate universal ; exact cum se
sim ise în spa iu în primul an. Consilierii b rbo i,
eza i în semicerc cu fa a spre el, îl priveau cu
antipatie f . Printre ei era i Pherl, favoritul cu
fa a lung , care st tea într-o pozi ie ostil în
imediata apropiere a Marelui St pîn. Ponyets
avusese deja de a face cu el i-l considerase drept
inamicul s u num rul unu i prin urmare el
trebuia s fie i prima victim .
Dincolo de u ile s lii, o mic armat a tepta
evenimentele. Ponyets era practic rupt de nav i
singura sa arm era aceast încercare de mituire,
pentru c Gorov st tea înc în închisoare.
cu ultimele reglaje la monstruozitatea pentru
a c rei încropire îi trebuiser mult inventivitate i
aproape o s pt mîn de încerc ri i se rug cerului
ca acel cristal de cuar cu urme de plumb s
reziste tensiunii.
Ce reprezint ? întreb Marele St pîn.
Acesta, spuse Ponyets, f cînd un pas înd t,
este un mic aparat pe care l-am construit singur.
Asta se vede de la o po , dar nu mi-ai
spuns la întrebare. E vreuna din oribilit ile
lumii tale?
Are ceva atomic în ea, recunoscu Ponyets cu
gravitate, dar nu e nevoie s o atinge i sau s ave i
ceva de a face cu ea. E numai pentru mine i dac
con ine oribilit i, iau asupra mea toate p catele
ei.
Marele St pîn ridic bastonul de fier, f cînd un
gest amenin tor c tre ma in rie, i buzele sale
începur s se mi te repede i t cut într-o
rug ciune de purificare. Consilierul cu fa
prelung se aplec spre Marele St pîn apropiindu-
i musta a ro cat i rar de urechea acestuia.
Venerabilul askonian se scutur ar gos, vrînd s
fie l sat în pace.
i care-i leg tura dintre instrumentul acesta
diavolesc i aurul care ar putea salva via a
cona ionalului t u?
Cu aceast ma in rie, începu Ponyets, în
timp ce l mîna s -i cad u or pe camera
central i-i mîngîie conturul rotund, pot
transforma fierul pe care îl arunca i în aur de cea
mai bun calitate. Venera ia voastr , aceasta este
singura ma in rie cunoscut de om care accept
fierul, dispre uitul fier pe care st scaunul
dumneavoastr i din care sînt f cute aceste
cl diri, i-l transform în aur galben str lucitor.
Ponyets sim i c n-o prea brodise. Atunci cînd
încerca s i atrag poten iali cump tori, vorbea
conving tor, u or i pe în elesul lor; dar ceea ce
spunea acum sem na cu încercarea de a lansa în
spa iu o c ru . Îns pentru Marele St pîn
important nu era forma, ci con inutul.
A a? Transmuta ie? Au mai existat neghiobi
care au sus inut c de in puterea asta. Dar au
pl tit pentru acest sacrilegiu.
A reu it vreunul?
Nu. Marele St pîn p rea amuzat i serios în
acela i timp. Reu ita în a produce aur a fost o
crim care- i are propriul antidot. Numai c
încercarea înso it de e ec poate fi fatal . Poftim,
ce po i face din bastonul meu? întreb , i b tu
cu el în podea.
Rog pe Venera ia voastr s m ierte.
Ma in ria f cut de mine e un model prea mic, iar
bastonul este prea lung.
Ochii mici i str lucitori ai Marelui St pîn
scrutar asisten a.
 Randel, cataramele, te rog. Hai, omule, î i vor
fi înapoiate în num r dublu, dac va fi nevoie.
Cataramele fur trecute din mîn în mîn .
Marele St pîn le cînt ri îngîndurat.
Poftim, spuse el, i le arunc pe pardoseal .
Ponyets le ridic . Trase cu putere pîn cînd
cilindrul se deschise i, clipind des i
concentrîndu- i privirea, reu i cu oarecare efort s
centreze cataramele pe ecranul anodului. Cu alt
ocazie avea s -i fie mai u or. Acum îns nu avea
voie s gre easc .
Transmutorul cîrîi cu înd tnicie vreme de
circa zece secunde, în timp ce mirosul de ozon
deveni destul de persistent. Askonienii se traser
înapoi, bolborosind, i Pherl opti iar i gr bit în
urechea st pînului s u. Marele St pîn p str o
expresie împietrit . Nu voia s se lase convins.
Iar cataramele erau din aur.
Ponyets le întinse c tre Marele St pîn,
murmurînd „Venera ia voastr ", dar b trînul ezit ,
apoi f cu un semn de respingere. Privirea lui
bovi o clip asupra transmutorului.
Domnilor, acesta este aur, spuse Ponyets
gr bit. Numai i numai aur. Îl pute i supune
oric ror teste chimice i fizice dac dori i s v
convinge i. Nu poate fi deosebit de aurul care se
se te în stare natural . Orice bucat de fier
poate fi tratat în acest fel. N-are importan dac
fierul este ruginit, i nici dac fierul este aliat cu
alte metale...
Dar Ponyets vorbea doar ca s alunge t cerea i
uimirea lor. Continua s in cataramele în mîna
întins , iar str lucirea aurului vorbea de la sine,
cînd inutile eforturile lui.
Într-un tîrziu, Marele St pîn întinse o mîn i
Pherl se ridic i gl sui:
Venera ia voastr , aurul provine dintr-o
surs otr vit .
i Ponyets replic :
Parfumatul trandafir î i are r cinile în
noroi, Venera ia voastr . În rela iile
dumneavoastr cu vecinii, cump ra i materiale de
toate felurile i nu v întreba i de unde le au, dac
provin de la o instala ie cuminte, binecuvîntat de
blînzii vo tri str mo i, sau dac au fost z mislite
cu ajutorul vreunei ma in rii diavole ti din spa iu.
Pofti i, v rog, eu nu v ofer ma in ria. V ofer
aurul.
Venera ia voastr , spuse Pherl, nu trebuie s
sim i r spunz tor pentru p catele str inilor
care lucreaz i f consim mîntul Vostru i f
tiin a Voastr . Dar a accepta acest aur îndoielnic,
produs în mod smintit din fier, în prezen a Voastr
i cu consim mîntul Vostru, reprezint o insult
adus spiritelor vii ale sfin ilor no tri str mo i.
i totu i acesta este aur, spuse Marele
St pîn, nehot rit, i nu reprezint decît un schimb
pentru p gînul condamnat pentru tic lo ia lui.
Pherl, cred c e ti prea critic. Î i retrase mîna pe
care o întinsese dup aur.
Sînte i în elepciunea întruchipat , Venera ia
voastr , zise Ponyets. S cuget m: prin liberarea
unui p gîn, str mo ii vo tri nu vor pierde nimic. În
schimb, cu aurul pe care-l ve i primi ve i putea
împodobi altarele sfintelor lor spirite. i, desigur,
dac aurul ar fi întruchiparea r ului, dac un
asemenea lucru ar exista, r ul ar fi izgonit de
îndat ce metalul ar fi pus s slujeasc unui scop
plin de pio enie.
Pe moa tele str mo ilor mei! spuse Marele
St pîn cu o vehemen surprinz toare. Deschise
gura i rîse strident. Pherl, ce p rere ai despre
acest tîn r? Afirma ia este adev rat . La fel de
adev rat ca i cuvintele str mo ilor mei.
Pherl se întunec la chip i spuse:
A a s-ar p rea. S ne fereasc Spa iul îns ca
acest adev r s se dovedeasc a fi o unealt a
Spiritului R u.
Vom proceda cu i mai mare în elepciune,
spuse brusc Ponyets. P stra i aurul ca z log.
eza i-l drept ofrand pe altarele str mo ilor
vo tri i re ine i-m ca ostatec vreme de treizeci de
zile. Dac la sfîr itul acestei perioade nu va exista
vreo dovad de refuz dac nu se întîmpl vreun
dezastru , acesta va fi un semn sigur c ofranda
a fost acceptat . Ce altceva v-a putea oferi?
i cînd Marele St pîn se ridic în picioare
pentru a cerceta dac exista vreun semn de
dezaprobare, to i membrii Consiliului î i d dur
acordul. Pîn i Pherl încuviin din cap,
morfolindu- i capetele zbîrlite ale must ii.
Ponyets zîmbi i se gîndi la foloasele pe care i le
aducea educa ia religioas .

MAI TRECU O S PT MÎN pîn ce reu i s

aranjeze o întrevedere cu Pherl. Ponyets sim ea
încordarea, îns era de-acum obi nuit cu
sentimentul de încorsetare fizic . P sise ora ul
sub paz . Se afla sub paz la vila de la periferie a
lui Pherl. Nu putea decît s accepte aceast
situa ie f a mai privi înapoi.
Pherl, mai tîn r i mai înalt, era în afara
cercului B trînilor. Îmbr cat neoficial, nu p rea a
face parte dintre ei.
E ti un om tare ciudat, spuse el pe
nea teptate. Ochii lui apropia i de r cina
nasului p reau s ezite. N-ai f cut nimic toat
pt mîna ce a trecut, i îndeosebi în aceste ultime
dou ore, dar la i s se în eleag c a avea nevoie
de aur. Mi se pare o cazn inutil , întrucît cine nu
are nevoie? De ce nu cutezi s mai faci un pas?
Nu e vorba numai de aur, spuse Ponyets
discret. Nu numai de aur. Adic de o moned -
dou . E vorba de ceea ce se ascunde în spatele
aurului.
i care ar fi acest lucru? îl îmbie Pherl cu un
zîmbet iret. Sînt sigur c ceea ce-mi spui nu
reprezint introducerea pentru o nou i stîngace
demonstra ie.
Stîngace? întreb Ponyets, u or încruntat.
Da, bineîn eles. (Pherl î i împreun mîinile i
le duse la b rbie). Nu te judec. Stîng cia a fost
deliberat , sînt sigur. A fi putut s atrag aten ia
Venera iei sale asupra acestui lucru dac a fi fost
sigur de motiva ie. În locul t u a fi produs aurul
pe nav i l-a fi oferit f atîta tevatur . Am fi
fost scuti i de spectacolul ce ni l-ai oferit i de
sentimentele contradictorii ce s-au n scut.
E adev rat, recunoscu Ponyets, dar, întrucît
am r mas eu însumi, am acceptat sentimentele
contradictorii din dorin a de a v atrage aten ia.
Asta-i tot? Doar atît? (Pherl nu f cu nici un
efort ca s i ascund veselia dispre uitoare.) i-mi
închipui c ai sugerat perioada de purificare de
treizeci de zile astfel încît s i po i asigura timp
suficient ca s îndrep i aten ia c tre ceva mai
substan ial. Dar ce se întîmpl dac se dovede te
 aurul este impur?
Ponyets î i îng dui s r spund cu umor
negru:
Cînd aprecierea impurit ii depinde de cei
care sînt interesa i în cea mai mare m sur s -l
seasc pur?
Pherl ridic ochii i îl privi pe negu tor printre
gene. P rea în egal m sur surprins i satisf cut:
O remarc inteligent . i-acum spune-mi de
ce ai dorit s m atragi de partea ta.
Asta voi face. În scurtul r stimp de cînd m
aflu aici am observat o serie de lucruri utile care te
privesc pe tine i prezint interes pentru mine. De
exemplu, e ti tîn r foarte tîn r pentru a fi
membru al Consiliului i provii dintr-o familie
relativ tîn .
Aduci critici familiei mele.
Nicidecum. Str mo ii t i sînt m re i i sfin i
toat lumea recunoa te. Dar mai sînt unii care
spun c e ti membru al vreunuia dintre cele Cinci
Triburi.
Pherl se rezem de sp tarul scaunului.
Cu tot respectul fa de cei afla i în situa ia
asta, spuse el f a- i ascunde r utatea, vlaga i
rb ia celor Cinci Triburi s-au cam ofilit iar
sîngele lor s-a cam sub iat. Nu mai tr iesc nici
car cincizeci de membri ai Triburilor.
i, cu toate astea, sînt voci care afirm c
na iunea nu ar vrea s vad ca Mare St pîn pe
vreun b rbat care nu apar ine Triburilor. Iar un
favorit atît de tîn r i de proasp t promovat al
Marelui St pîn poate s i fac du mani puternici
printre mai-marii Statului a a se zice. Venera ia
sa îmb trine te i protec ia pe care i-o ofer nu va
dura dup moartea lui atunci cînd spusele
Spiritului s u vor fi interpretate de vreun du man.
Pherl se strîmb :
Auzi cam multe pentru un str in. Asemenea
urechi ar merita s fie t iate.
Asta se va hot rî mai tîrziu.
D -mi voie s anticipez. (Pherl se foi
ner bd tor pe scaun.) Vrei s -mi oferi bog ia i
puterea cu ajutorul instrumentelor r ului pe care
le ai în nava ta. A a e?
S zicem c da. Care ar fi obiec iile tale? Pur
i simplu, conceptele de bine i de r u?
Pherl cl tin din cap:
Nici vorb . Ascult , str ine, în agnosticismul
u p gîn, p rerea ta despre noi e a a cum e, îns
eu nu sînt sclavul preasupus al mitologiei noastre,
de i a a s-ar p rea la prima vedere. Sper c sînt
un om luminat i educat, domnule. Profunzimea
obiceiurilor noastre religioase, în în elesul lor, mai
degrab ritual decît etic, se adreseaz maselor.
i în cazul acesta, care ar fi obiec iile? insist
discret Ponyets.
Doar atît. Masele. S-ar putea ca eu s vreau
tratez cu tine, îns ma in riile tale, pentru a fi
utile, trebuie folosite. Cum ar putea veni bog iile
tre mine dac ar trebui s le folosesc doar în cel
mai mare secret, tremurînd s nu fiu v zut? Ce
voiai s vinzi? S zicem, un aparat de ras. Chiar
dac fa a mi-ar fi mai bine b rbierit , cum a
putea deveni bogat? i cum a putea evita moartea
prin gazare sau furia însp imînt toare a mul imii
dac a fi prins folosindu-l?
Ponyets ridic din umeri.
Ai dreptate. i-a spune c remediul ar fi s -
i educi poporul s foloseasc ma in rii atomice
spre propriul folos i spre profitul t u considerabil.
Ar însemna o munc neînchipuit de grea, nu neg
acest lucru, dar i profiturile ar fi pe m sur . Dar
asta este problema ta acum, nu a mea. Pentru c
eu n-am de oferit nici aparate de ras, nici cu ite, i
nici malaxoare de gunoi.
Ce oferi?
Aur de-a dreptul. Aur. Po i lua ma ina pe
care am f cut demonstra ia de s pt mîna trecut .
Pherl r mase mut i sim i un fior. Reu i s
spun :
ransmutorul?
Întocmai. Cantitatea de aur pe care o vei avea
va fi aceea i cu cea de fier. Îmi închipui c acest
lucru va fi suficient pentru nevoile tale. Suficient
pentru a deveni Mare St pîn, în ciuda tinere ii i a
du manilor pe care-i ai. i este un mijloc sigur.
În ce sens?
În sensul c secretul este esen a utilit ii lui;
acela i secret pe care-l descriai ca singura
modalitate de a folosi instrumentele atomice. Po i
îngropa transmutorul în cea mai adînc temni
din cea mai puternic fort rea de pe cea mai
îndep rtat proprietate i tot î i va aduce o
îmbog ire rapid . Tu vei cump ra aurul, nu
ma in ria, iar aurul acela nu poart nici o urm a
provenien ei lui pentru c nu poate fi deosebit de
aurul natural.
i cine va lucra cu ma ina?
Chiar tu. Cinci minute de instruire vor fi
suficiente. O vei instala unde dore ti.
i în schimb? Ponyets deveni precaut:
Voi cere un pre bunicel. E în joc via a mea.
zicem, pentru c e o ma in rie valoroas ,
echivalentul unui picior cub de aur în fier
prelucrat.
 Pherl izbucni în rîs i Ponyets se înro i:
Domnule, vreau s i spun, ad ug el eap n,
po i s i prime ti pre ul în dou ceasuri.
E adev rat, i peste o or ai putea fi departe,
iar ma ina s-ar putea dovedi inutil . Am nevoie de
o garan ie.
Ai cuvîntul meu.
Solid garan ie, n-am ce zice, se înclin Pherl
dispre uitor. În schimb, prezen a ta ar fi o chez ie
i mai bun . Î i dau cuvîntul meu te voi pl ti la
o s pt mîn dup ce-mi livrezi ma in ria în stare
de func ionare.
Imposibil.
Imposibil? Cînd te-ai expus deja la pedeapsa
cu moartea doar oferindu-te s -mi vinzi ceva?!
Alternativa este cuvîntul meu, altfel vei fi gazat, i
asta chiar mîine.
Chipul lui Ponyets r mase inexpresiv, dar avu o
scurt lic rire în ochi. Spuse:
E un tîrg necinstit. E ti dispus s punem
aceast în elegere în scris?
Ca s risc i eu pedeapsa cu moartea? Nu,
domnule! Pherl rînji satisf cut. Nu, domnule!
Numai unul dintre noi va fi tras pe sfoar .
Negu torul spuse cu voce slab :
Bine, de acord.

GOROV FU ELIBERAT în cea de-a treizecea zi

în schimbul a cinci sute de livre de aur. Totodat ,
îi fu înapoiat intact i monstruoasa sa nav .
Apoi, ca i în cazul c toriei spre sistemul
Askone, la plecare, nava fu înso it de alte nave
zvelte i mici.
Ponyets o urm ri cu privirea, pîn ce aceasta
deveni un punct luminos i apoi disp ru, dup
care vocea lui Gorov r zb tu din difuzor, limpede
i pi ig iat , transmis prin fascicul-eter, care nu
putea fi recep ionat de c tre altcineva.
Dar nu este tocmai ce ne trebuie, Ponyets. Un
transmutor nu e suficient. i, apropo, de unde l-ai
tat?
Nu l-am c tat, r spunse Ponyets r bd tor.
L-am încropit dintr-un container de iradiere a
alimentelor. Nu-i bun de nimic, de fapt. Consumul
de energie e prohibitiv dac se folose te pe scar
larg , pentru c altfel Funda ia ar prefera s
foloseasc transmuta ia decît s alerge prin toat
Galaxia dup metale grele. E unul din trucurile
obi nuite pe care le folose te orice negu tor, cu
singura deosebire c nu am v zut vreunul care
transforme fierul în aur. Dar e impresionant, i,
deocamdat , func ioneaz .
Bine. Dar mecheria asta nu folose te la
nimic.
Te-a scos din închisoare!
Cît se poate de neadev rat. Mai ales c
trebuie s m întorc de îndat ce sc m de
aceast escort îndatoritoare.
De ce?
Chiar tu ai explicat asta acelui politician al
u. (Vocea lui Gorov tr da nervozitate.) Succesul
u în aceast afacere s-a bazat pe faptul c
transmutorul a fost un mijloc folosit pentru
atingerea unui scop, dar el nu are nici o valoare în
sine; el a cump rat aurul, nu ma in ria. Ai fost
bun psiholog pentru c ai reu it, îns ...
Îns ? Ponyets îl îndemn cu calm s
continue.
Vocea din receptor deveni mai pi ig iat .
Dar noi vrem s le vindem o ma in care s
aib o valoare prin ea îns i; ceva ce vor dori s
foloseasc pe fa , ceva care s -i îndemne s
priveasc cu ochi buni tehnicile atomice în
propriul interes.
În eleg toate acestea, spuse Ponyets
îng duitor. Mi-ai explicat deja situa ia. Dar s
vedem ce rezultat vor avea vînz rile mele, bine?
Atîta vreme cît transmutorul va func iona, Pherl va
face aur i va func iona îndeajuns de mult pentru
a- i finan a campania electoral . Actualul Mare
St pîn nu va mai tr i mult vreme.
Te bazezi pe recuno tin ? întreb Gorov cu
ceal .
Nu, pe interesul personal folosit în mod
inteligent. Transmutorul îi asigur succesul în
alegeri, alte mecanisme...
Ba nu, nu! Porne ti de la o premis gre it .
Nu va avea încredere în transmutor, ci în aur, în
demodatul aur. Asta încerc eu s i spun.
Ponyets rînji i- i c ut o pozi ie mai comod , îl
fiersese îndeajuns pe bietul om. Gorov începuse s-
o ia razna. Spuse:
Las-o mai moale, Gorov. N-am terminat. Mai
sînt i alte m run uri.
Se l un moment de t cere. Apoi se auzi
vocea precaut lui Gorov:
Ce alte m run uri?
Ponyets f cu un gest inutil:
Vezi escorta?
O v d, r spunse scurt Gorov. Ce-i cu ea?
Î i spun dac m ascul i. Flota care ne
escorteaz este lui Pherl; un hatîr special din
partea Marelui St pîn. A reu it s-o ob in .
i?
i unde crezi c ne conduce? C tre
propriet ile lui miniere de la marginea Sistemului
Askone. Ascult ! (Ponyets deveni dintr-o dat
foarte vioi.) i-am spus doar c sînt hot rît s fac
bani, nu s salvez lumile. Am vîndut transmutorul
pe nimica toat cu riscul de a fi trimis la camera
de gazare, numai c asta nu mi-ar ajuta s -mi fac
cota.
Dar ce-i cu propriet ile miniere, Ponyets? Ce
amestec au ele în afacere?
Ele aduc profitul. Vom înc rca staniu, Gorov.
Staniu, pîn umplem i ticsim fiecare col or al
hîrbului meu, i înc pe atît pentru tine. B trîne,
eu cobor cu Pherl s încarc marfa, iar tu m
acoperi cu tot armamentul de la bord, gata s
intervii în cazul în care Pherl nu se comport
sportiv, a a cum mi-a dat mie de în eles. Staniul
acela e profitul meu.
Pentru transmutor.
Pentru întreaga mea înc rc tur de juc rii
atomice. La pre dublu, plus comision. (Ridic din
umeri de parc ar fi vrut s i cear scuze.)
Recunosc c l-am în elat, dar trebuie s -mi pl tesc
cotele, nu?
Gorov nu mai în elegea nimic. Spuse moale:
Vrei s -mi explici i mie?
Ce s i mai explic? Totu-i limpede. Ascult ,
de teptul i-a închipuit c m-a prins într-o
capcan sigur , pe motiv c în fa a Marelui St pîn
cuvîntul lui valoreaz mai mult decît al meu. A luat
transmutorul. Asta-i crim capital în Askone. Ar
putea spune oricînd c m-a atras într-o capcan
cu cea mai patriotic dintre inten ii i ar putea s
 denun e ca vânz tor de m rfuri prohibite.
Asta a fost clar.
Desigur, dar n-a fost vorba numai de cuvinte.
Vezi tu, Pherl n-a auzit niciodat i nici nu i-ar fi
închipuit c exist microcamer de filmat.
Gorov fu cuprins de un acces de rîs.
Exact. M avea la mîn , zise Ponyets. Am fost
mu truluit cum se cuvine. Dar cînd am pornit
transmutorul pentru el, cu iu eala mea de mîn ,
am încorporat camera în aparat i am scos-o a
doua zi cînd am f cut din nou reglajele. Am
ob inut astfel o înregistrare f repro a sfintului
sfin ilor, s rmanul Pherl lucrînd la aparat, folosind
profitabil fiecare pic tur de energie i cotcod cind
fericit la fiecare buc ic de aur de parc ar fi fost
o g in ce tocmai f cuse un ou.
I-ai ar tat rezultatul?
Dou zile mai tîrziu. S rmanul n tîng nu mai
pomenise în via a lui imagini tridimensionale color
i înso ite de sunet. El sus ine c nu e supersti ios,
dar s -mi spui mie cu u dac am mai v zut
vreodat un adult tremurînd ca el. Cînd i-am spus
am în pia a cea mare a ora ului o camer
preg tit s înceap a transmite acele imagini în
fa a a un milion de askonieni fanatici, care aveau
-l fac buc i cît ai clipi, a c zut în genunchi
bolborosind în a a hal încît nu mai în elegeam
nimic. Era gata s fac afacerea pe care o doream
eu.
i chiar ai fi f cut-o? (Gorov f cea eforturi s
nu izbucneasc în rîs.) Vreau s zic, aveai o
camer a ezat în pia a public ?
Nu, dar n-are nici o importan . A f cut
tîrgul. A cump rat toate juc riile pe care le aveam
eu i pe care le aveai tu contra unei cantit i de
staniu ce urma s o înc rc m noi. În momentele
acelea, m credea în stare de orice. Acordul este
scris i vei primi o copie înainte de a coborî cu el,
ca o m sur suplimentar de siguran .
Dar i-ai zgînd rit vanitatea, zise Gorov. Va
folosi aparatele?
De ce nu? E singura cale de a- i recupera
pierderile, i, dac va face bani din asta, î i va
salva i mîndria r nit . i va fi urm torul Mare
St pîn, i cel mai bun om pe care l-am putea avea
în slujba noastr .
Da, zise Gorov, a fost o afacere bun . Cu
toate acestea, trebuie s spun c ai o tehnic
destul de incomod de a promova vînz rile. Nici
nu-i de mirare c te-au dat afar din seminar. Nu
ai nici o f rîm de sim moral.
La ce bun? spuse Ponyets nep tor. Doar
tii foarte bine ce p rere avea Salvor Hardin despre
sim ul moral.

Partea a cincea
MARII NEGU TORI

NEGU TORII ... Cu inevitabilitate

psihoistoric , controlul din partea Funda iei a
crescut. Negu torii s-au îmbog it; i o dat cu
bog ia a venit i puterea...
Uneori se uit c Hober Mallow i-a început via a
ca negu tor obi nuit. Nu se uit , în schimb, c i-a
terminat-o ca primul dintre Marii Negu tori...
 ENCICLOPEDIA
GALACTIC

JORANE SUTT î i împreun vîrfurile degetelor

cu unghii îngrijit t iate si spuse:
Sînt cam nedumerit. De fapt, i asta i-o spun
în cel mai mare secret, s-ar putea s fie una dintre
crizele anticipate de Hari Seldon.
rbatul din fa a lui pip i dup o igar prin
buzunarele hainei scurte, tipic pentru Smyrno:
N-am cuno tin de a a ceva, Sutt. De
regul , oamenii politici încep a se v ic ri: „O nou
criz Seldon", cu ocazia fiec rei campanii pentru
alegerile municipale.
Sutt schi un zîmbet:
Eu nu sînt în campanie electoral , Mallow.
Avem de-a face cu arme atomice, i nu tiu de
unde provin.
Hober Mallow din Smyrno, Negu tor- ef, fuma
cut, aproape nep tor:
Continu . Dac mai ai ceva de spus, f -o
acum.
Mallow nu f cea niciodat gre eala de a fi
excesiv de politicos cu un om al Funda iei. O fi fost
el un Str in, dar oamenii r mîn oameni de oriunde
ar fi ei.
Sutt f cu un semn c tre harta tridimensional
a stelelor, aflat pe mas . Regl cîteva butoane i
un ciorchine de vreo cinci- ase sisteme stelare se
luminar în ro u.
Aceasta, zise el calm, este Republica Korell.
Negu torul încuviin cu o mi care a capului.
Am fost acolo. E o cocin nenorocit !
Presupun c o numi i republic , dar de fiecare
dat este ales drept Commdor cîte un membru al
familiei Argo. i cui nu-i place treaba asta i se pot
întîmpla anumite lucruri. Am fost pe acolo, repet
el, i strîmb din buze.
Dar te-ai întors, ceea ce nu se întîmpla prea
des. Trei nave comerciale, inviolabile potrivit
Conven iei, au disp rut pe teritoriul acestei
Republici în cursul anului trecut. i navele acelea
erau înarmate cu to i explozivii nucleari obi nui i
i dispuneau de protec ie cu cîmp de for .
Care au fost ultimele comunic ri ale navelor?
Rapoarte de rutin . Nimic deosebit.
Ce-a spus Korell?
Ochii lui Sutt lucir sardonic.
N-am g sit modalitatea de a întreba. Cel mai
mare avantaj al Funda iei fa de întreaga Periferie
este reputa ia ei de mare for . Crezi c putem
pierde trei nave i s le cer im înapoi?
P i atunci ce-ar fi s -mi spune i mai precis ce
vre i de la mine?
Lui Jorane Sutt nu-i pl cea s i risipeasc
timpul enervîndu-se. Ar fi fost un lux. Ca secretar
al primarului, inuse la respect consilieri din
opozi ie, carieri ti, reformatori, i tot felul de
rghi i care pretindeau c ar fi rezolvat în
întregime cursul istoriei viitoare a a cum fusese
gîndit de Hari Seldon. Cu o asemenea experien
era foarte greu s fie scos din ale lui.
surindu- i cu aten ie cuvintele, spuse:
O clip . Vezi tu, trei nave pierdute în acela i
sector în cursul aceluia i an nu înseamn un
accident i puterea atomic poate fi înfrînt doar
de o for atomic mai mare. Apare automat
întrebarea: dac Republica Korell are arme
atomice, de unde le prime te?
i unde le prime te?
Exist dou r spunsuri. Fie c le-au
construit ei în i...
Cam mult spus!
Adev rat! Dar, pe de alt parte, e posibil s
ne confrunt m cu un caz limpede de tr dare.
A a crezi? întreb Mallow, glacial.
Secretarul r spunse calm:
Nu exclud deloc aceast posibilitate. De cînd
cele Patru Regate au acceptat Conven ia Funda iei,
a trebuit s lupt m cu grupuri de popula ii
disidente destul de puternice, apar inînd fiec reia
dintre na iuni. Fiecare dintre fostele regate î i are
propriii pretenden i i fo ti nobili care nici m car
nu se prefac a iubi Funda ia. Probabil c unii
dintre ei au devenit activi.
Mallow se înro i.
Pricep. Ai ceva s -mi repro ezi? Eu sînt din
Smyrno.
tiu. E ti smyrnian, n scut în Smyrno, unul
dintre cele patru foste regate. Doar prin educa ie
ti un om al Funda iei. Prin na tere, e ti un
Str in. F îndoial c bunicul t u a fost baron
pe vremea r zboaielor cu Anacreon i Loris i c
propriet ile familiei tale au fost confiscate atunci
cînd Sef Sermak a redistribuit terenurile.
Nu, nu. Bunicul meu a fost un nefericit i un
ntoc lipit-p mîntului, care a murit c rînd
rbuni pentru un salariu de mizerie înainte de
Funda ie. Nu datorez nimic vechiului regim. Dar
m-am n scut pe Smyrno i mi-e ru ine i pentru
Smyrno i pentru smyrnieni, pe onoarea mea.
Viclenele tale aluzii privind acte de tr dare n-or s
sperie atît de tare încît s ling t lpile celor de la
Funda ie. Acum, ori îmi dai ordine clare, ori
lanseaz i acuza iile, mi-e totuna.
Stimate Negu tor- ef, nu-mi pas cîtu i de
pu in dac bunicul t u a fost rege pe Smyrno sau
cel mai am rit om de pe planet . Am apelat la
flec reala asta f noim despre na tere i
str mo i pentru a- i dovedi c nu m intereseaz .
Dar mi-e clar c ai în eles gre it spusele mele. S
revenim. E ti smyrnian. Îi cuno ti pe Str ini. De
asemenea e ti negu tor i, pe deasupra, unul
dintre cei mai buni. Ai fost pe Korell i-i cuno ti pe
korellieni. Am vrea s mergi din nou acolo.
Mallow nu- i putu st pîni mirarea:
Ca spion?
Nicidecum. Ca negu tor, dar atent la tot ce
se întîmpl ; ai putea afla de unde provine energia
lor atomic ... A vrea s i reamintesc, tocmai
pentru c e ti smyrnian, c dou dintre navele
comerciale disp rute aveau echipaje smyrniene.
Cînd s pornesc?
Cînd va fi gata nava?
Peste ase zile.
Atunci peste ase zile vei porni. Vei primi
toate detaliile la amiralitate.
Foarte bine! Negu torul se ridic , strinse
mîna lui Sutt i ie i.
Sutt r mase pe loc, r sfirîndu- i degetele i
frecîndu-le u or unele de altele, apoi ridic din
umeri i p i în biroul primarului.
Primarul decupla circuitul de televiziune i se
rezem de sp tarul fotoliului:
Ce p rere ai, Sutt?
Ar putea fi un bun actor, afirm Sutt, i
mase cu privirea fix .
 2

ÎN ACEEA I ZI, spre sear , în apartamentul de

burlac de la etajul al dou zeci i unulea al Cl dirii
Hardin, apar inînd lui Jorane Sutt, Publis Manlio
sorbea alene vin dintr-un pahar.
Sl nogul Publis Manlio, îmb trinit înainte de
vreme, îndeplinea în cadrul Funda iei dou func ii
importante. Era Secretar cu afacerile externe la
cabinetul primarului, iar pentru to i sorii externi,
mai pu in pentru Funda ie, era i Primat al
Bisericii, Furnizor al Hranei Sfinte, Maestru al
templelor i cîte altele, toate titulaturile fiind
formate din cuvinte cu sonorit i menite a
impresiona.
Dar a fost de acord, spuse Manlio, s te lase
-l trimi i pe acel negu tor. E un pas înainte.
Cam mic, încuviin Sutt. Nu ob inem nici un
rezultat imediat, întreaga afacere reprezint un
plan foarte general, întrucît nu avem posibilitatea
de a prevedea sfir itul. Acum l m lucrurile s se
desf oare de la sine, sperînd c pe undeva, pe
parcurs, vom g si i rezolvarea.
Adev rat. Iar acest Mallow este un om
capabil. Dar dac nu se va l sa tras pe sfoar ?
E un risc pe care trebuie s ni-l asum m.
Dac e un caz de tr dare, nu pot fi amesteca i
decît oameni competen i. Dac nu, avem nevoie de
un om capabil s afle adev rul, iar Mallow va fi
precaut. i s-a golit paharul.
Nu, mul umesc. Am b ut destul.
Sutt î i umplu paharul i r mase în a teptare,
sîndu-l pe Mallow în voia gîndurilor sale
nelini tite. Oricare ar fi fost aceste gînduri, ele nu i
se clarificaser , pentru c Primatul întreb pe
nea teptate:
Sutt, la ce te gînde ti?
Uite care e situa ia, Manlio. Ne afl m în
miezul unei crize Seldon.
Manlio îl privi atent, apoi întreb domol:
De unde tii? A ap rut din nou Hari Seldon
în Bolta Timpului?
Nu-i nevoie de asta, prietene. Ascult i
gînde te-te bine. De cînd Imperiul Galactic a
abandonat Periferia i ne-a l sat de capul nostru,
n-am avut niciodat vreun adversar care s posede
energie atomic . Acum avem, pentru prima oar ,
unul. Acest aspect mi se pare interesant, chiar
dac ar fi singurul. Dar nu e. Pentru prima dat în
mai bine de aptezeci de ani ne confrunt m cu o
criz politic intern major . A îndr zni s spun
sincronizarea celor dou crize, cea intern i
cea extern , face ca afirma ia mea s nu poat fi
pus la îndoial .
Manlio îl privi printre gene i spuse:
Nu-i de ajuns. Pîn acum am avut dou crize
Seldon i de fiecare dat Funda ia era în pericol de
a fi exterminat . Nu poate exista o a treia criz
dac pericolul acesta nu apare.
Sutt nu d du semne c i pierde r bdarea.
Pericolul e aproape. Orice nepriceput poate
detecta criza. Important pentru Stat ar fi
detectarea ei înc în faz embrionar . Ascult ,
Manlio, mergem înainte pe drumul unei istorii
planificate. Noi tim Hari Seldon a preg tit
posibilit ile viitorului. tim într-o bun zi vom
recl di Imperiul Galactic. tim c ne vor trebui o
mie de ani sau cam a a ceva. i mai tim în
acest interval ne vom confrunta cu anumite crize.
Prima criz a izbucnit la cincizeci de ani dup
întemeierea Funda iei i a doua la treizeci de ani
dup prima. Au trecut de atunci aproape aptezeci
i cinci de ani. E vremea, Manlio, e vremea!
Manlio se frec la nas, nevoind s cread .
i i-ai f cut planuri pentru a înfrunta criza?
Sutt încuviin cu o mi care a capului.
Iar eu, continu Manlio, trebuie s joc un rol
în aces plan.
Sutt încuviin din nou.
Înainte de a face fa unei amenin ri atomice
str ine, trebuie s facem cur enie în propria
noastr cas . Negu torii tia...
Aha!
Primatul r mase înm rmurit, iar ochii îi tr dar
o aten ie încordat :
A a este. Negu torii. Sînt utili, dar sînt prea
puternici i prea pu in inu i în frîu. Sînt Str ini,
educa i în afara religiei. Pe de o parte, le
încredin m cunoa terea, iar pe de alta, elimin m
controlul sever asupra activit ii lor.
Dar dac am putea dovedi tr darea?
Am putea, printr-o ac iune direct , simpl i
eficient . Dar nu acesta este cel mai important
lucru. Chiar dac printre ei n-ar exista tr tori,
oricum ar constitui un element de nesiguran în
societatea noastr . Nu ar mai fi lega i fa de noi
nici prin patriotism, nici prin simpl descenden
i nici m car prin credin religioas . Sub
conducerea lor lipsit de religiozitate, provinciile
exterioare, care înc de pe vremea lui Hardin ne
consider drept Planet Sfînt , s-ar putea
desprinde de sub influen a noastr .
În eleg toate astea, dar remediul...
Remediul trebuie g sit repede, pîn s devin
acut criza Seldon. Riscurile ar putea fi foarte mari
dac în exterior exist arme atomice, iar în interior
înstr inare. (Sutt puse jos paharul pe care-l
învîrtea între degete.) F îndoial c aceasta este
misiunea ta.
A mea?
Eu n-o pot face. Func ia mea a fost ob inut
prin numire i nu prevede putere legislativ .
Primarul...
Imposibil. Personalitatea lui e total negativ .
Este energic doar atunci cînd e s se eschiveze de
responsabilit i. Dar dac se ridic un partid
independent care i-ar putea periclita realegerea, i-
ar putea permite s se lase condus.
Sutt, eu nu am calit i de politician
pragmatic.
Las asta în seama mea. Cine tie, Manlio?!
Înc de pe vremea lui Salvor Hardin, func iile de
primat i de primar nu au fost niciodat întrupate
într-o singur persoan . Dar asta s-ar putea
întîmpla acum dac i duci misiunea la bun-sfîr it.

LA CAP TUL cel lalt al ora ului, într-un decor

mai elegant, Hober Mallow avea o a doua întîlnire.
Îl ascultase cu r bdare pe interlocutor, iar acum
tocmai spunea precaut:
Da, am auzit de demersurile tale pentru a
ob ine o reprezentare direct a negu torilor în
cadrul Consiliului. Dar de ce tocmai eu, Twer?
Jaim Twer radia. inea s reaminteasc oricui
el f cuse parte din primul grup de Str ini care
primiser o educa ie laic pe Funda ie.
 tiu eu ce fac, spuse el. Aminte te- i de
întîlnirea noastr de anul trecut.
La Conven ia negu torilor.
Exact. Ai condus întrunirea. În primul rînd
st teau boii aceia cu cefe groase pe care i-ai
dominat copios. i e ti bine privit i de marea
mas a popula iei Funda iei. Ai o str lucire, sau, în
orice caz, te bucuri de o bun reputa ie ca
aventurier, ceea ce e cam acela i lucru.
Foarte bine, spuse Mallow sec. Dar de ce
acum?
Pentru c acum ne surîde ansa. tii c
ministrul educa iei i-a prezentat demisia? Înc nu
s-a dat publicit ii, dar se va afla curind.
De unde tii tu asta?
Ce importan are? (F cu un gest de
dezgust.) Lucrurile stau cam a a. Partidul Ac iunii
se destram i noi putem s -l ajut m s piar
acum cerînd, f ocoli uri, drepturi egale sau, mai
degrab , democra ie pentru negu tori.
Mallow se l mai comod pe scaun i- i privi
degetele butuc noase.
Ehe! Îmi pare r u; Twer. Plec într-o c torie
de afaceri s pt mîna viitoare. Va trebui s g se ti
pe altcineva.
Twer îl privi lung:
Afaceri? Ce fel de afaceri?
Foarte secrete. Strict-secrete, de importan
deosebit . Afaceri de stat, s tii. Am avut o
discu ie cu secretarul personal al primarului.
Sutt, arpele? întreb Jaim Twer tulburat. E
o stratagem . Tic losul vrea s scape de tine,
Mallow...
Stai pu in. (Mîna lui Mallow îl opri pe Twer
care începuse s gesticuleze.) Nu te aprinde. Dac
e o stratagem , într-o bun zi m voi întoarce ca
i-o pl tesc. Dac nu, arpele t u, Sutt, va juca
a cum îi vom cînta noi. Ascult , e iminent o
criz Seldon.
Mallow a tept ca Twer s reac ioneze, dar
acesta r mase nedumerit. Îl privea mirat.
Ce-i aceea o criz Seldon?
Fereasc ...! (Mallow explod furios, evident
frustrat.) Ce mama naibii ai înv at cînd ai mers la
coal ? Ce, vrei s m faci s cred c nu tii atîta
lucru?
Twer se încrunt :
Dac -mi explici...
Î i voi explica.
Dup o pauz , Mallow se concentr , vorbind rar
i ap sat:
Cînd Imperiul Galactic a început s decad la
Periferie i cînd marginile Galaxiei au revenit la
barbarie, scufundîndu-se încet-încet, Hari Seldon
i grupul lui de psihologi au înfiin at o colonie
Funda ia aici, în mijlocul haosului, astfel încît
noi s putem p zi arta, tiin a i tehnologia i s
form m cel de-al Doilea Imperiu.
A, da, da.
N-am terminat, spuse negu torul cu r ceal .
Dezvoltarea viitoare a Funda iei a fost programat
potrivit psihoistoriei, care pe vremea aceea era
foarte avansat , i s-au aranjat condi iile în a a fel
încît s se produc o serie de crize care s ne
oblige s parcurgem cît mai repede drumul c tre
viitorul Imperiu. Fiecare criz , fiecare Criz Seldon,
marcheaz cîte o epoc a istoriei noastre. Acum ne
apropiem de cea de-a treia.
Bineîn eles! spuse Twer ridicînd din umeri. Ar
fi trebuit s -mi amintesc. Dar am terminat coala
de atîta vreme... cu mult înaintea ta.
A a cred. În fine, las asta. Acum conteaz c
sînt expediat, în timp ce aceast criza se
contureaz tot mai limpede. N-am de unde s tiu
ce voi g si la întoarcere; de altfel va avea loc i
alegerea anual a Consiliului.
Twer ridic privirea:
Urm re ti ceva anume?
Nu.
Ai planuri clare?
Deloc.
P i atunci...
P i nimic. Hardin a zis demult: „Pentru a
reu i, nu e suficient s ai un plan. Trebuie s mai
i improvizezi". Eu voi merge la inspira ie.
Twer d du din cap, neîncrez tor, apoi se ridic
în picioare.
Brusc, dar pe un ton firesc, Mallow spuse:
Am o idee. Ce-ar fi s mergi cu mine? Nu mai
face pe miratul, omule. Ai fost comerciant înainte
de a hot rî c politica este mai interesant . Cel
pu ia a a am auzit.
Unde mergi? Spune-mi m car atîta lucru.
Spre Falia Whassalia. Nu pot s i spun mai
multe pîn nu vom fi în spa iu. Ce zici?
Dar dac lui Sutt îi vine în minte s m in
undeva ca s m poat supraveghea?
E pu in probabil. Dac ar dori atît de mult s
scape de mine, de ce n-ar fi valabil acest lucru i în
cazul t u? Pe lîng asta, nici un negu tor nu ar
pleca în spa iu dac nu i-ar putea alege echipajul.
Iau i eu pe cine vreau.
În ochii b trinului se observ o lic rire ciudat :
Bine, merg. (Îi întinse mîna lui Mallow.) Va fi
prima mea c torie dup aproape trei ani.
 Mallow îi strînse mîna:
Bun! Am pornit-o cu dreptul. Acum m duc
adun echipajul. tii unde este situat Far Star,
nu? S vii acolo mîine. La revedere.

KORELL reprezint un fenomen obi nuit în

istorie: republica al c rei conduc tor posed toate
atributele monarhului absolut, dar se nume te
altfel. Prin urmare, se bucur de despotismul de
rigoare, care nu era inut în frîu nici m car de
acele dou influen e moderatoare din monarhiile
legitime: „onoarea" regal i eticheta de la Curte.
De prosperitate material nici nu putea fi
vorba. Zilele Imperiului Galactic apuseser i nu
saser în urm decît monumente mute i
construc ii degradate, care abia dac mai
aminteau de splendoarea de, alt dat . Influen a
Funda iei înc nu se f cuse sim it i, gra ie
neclintitei hot riri a domnitorului, Commdor Asper
Argo, cu legile lui severe privind negu torii i cu
interdic ia i mai sever privind misionarii, nici nu
avea s se simt prea curind.
Spa ioportul era vechi i într-o stare avansat
de degradare, iar echipajul de pe Far Star
constatase acest lucru cu nepl cere. Trînd veala
celor ce nu aveau nimic de f cut crease o
atmosfer de lîncezeal ; pîn i Jaim Twer era
nemul umit i iritat în timp ce- i d dea o pasien .
Hober Mallow spuse preocupat:
Bune afaceri o s facem aici.
Privi apoi în t cere prin hublou. Pîn în acest
moment, nu avea prea multe date despre Korell.
 toria fusese lipsit de incidente. Escadronul de
nave korelliene care ap ruser brusc pentru a
intercepta nava Far Star era compus din nave
minuscule, relicve gata s se destrame, r e
ale unei glorii apuse, i din nave greoaie, greu de
condus. Se men inuser tem toare la o distan
apreciabil i acum erau a ezate la fel. Solicit rile
Iui Mallow, f cute cu o s pt mîn în urm , pentru
a fi primit în audien de c tre guvernul local
seser f r spuns.
Posibilit i mari de nego , repet Mallow. Se
poate spune c acesta e un teritoriu virgin.
Jaim Twer îl privi înciudat i azvîrli c ile de
joc cît colo.
Ce dracu' ai de gînd s faci, Mallow?
Echipajul a început s mîrîie, ofi erii sînt
îngrijora i, iar eu m întreb...
Te întrebi? Ce?
Ce-i cu situa ia asta. Ce facem?
A tept m.
Twer pufni nervos i se înro i.
Te la i orbit, Mallow, bolborosi el. În jurul
spa ioportului sînt santinele, iar deasupra ne
pîndesc navele lor. Dac au de gînd s ne îngroape
aici de vii?!
Puteau s-o fac de-acum o s pt mtn .
Poate c a teapt înt riri. Privirea lui Twer
deveni t ioas .
Mallow se trînti pe un fotoliu.
Da, m-am gîndit la asta. Vezi tu, exist ni te
semne de întrebare. În primul rînd, am ajuns aici
probleme. Asta nu înseamn totu i mare
lucru, pentru c trei dintre navele noastre s-au
mistuit anul trecut f urm . Procentajul e redus.
În schimb, num rul navelor echipate cu arme
atomice este, probalil, mic i nu îndr znesc s le
expun inutil pîn nu vor avea mai multe. S-ar
putea, totodat , s nu aib deloc energie atomic .
Ori o au i o in ascuns de team s nu afl m noi.
La urma-urmelor, una e s te joci de-a pira ii cu
nave comerciale care au la bord armament u or i
ajung aici din întîmplare, i alta e s te joci cu un
trimis acreditat al Funda iei, cînd simpla lui
prezen poate da de în eles c Funda ia a devenit
nuitoare. i dac vei lega asta de...
Stai u or, Mallow, stai, spuse Twer ridicînd
bra ele. M sufoci cu atîta vorb rie. Unde vrei s
ajungi? Las generalit ile.
Trebuie s auzi generalit ile, altfel nu vei
în elege, Twer. i ei, i noi a tept m. Habar n-au
ce c ut m noi aici, iar noi nu tim ce posed ei.
Pozi ia mea e mai vulnerabil deoarece eu sînt
numai unul, iar ei sînt o lume întreag , posedînd,
probabil, arme atomice. Nu-mi pot permite s -mi
expun punctele slabe. Bineîn eles c e periculos.
Bineîn eles c s-ar putea s ne fac una cu
mîntul. Dar ce altceva putem face?
Nu tiu... Hei, ce se întîmpl acolo?
Mallow ridic ochii nelini tit i acord
receptorul. Ecranul se lumin , apoi ap ru chipul
br zdat de riduri al sergentului de cart.
Vorbe te, sergent!
V rog s m ierta i, domnule, spuse
sergentul. Oamenii mei au permis intrarea unui
misionar al Funda iei.
Unui ce? f cu Mallow livid.
Unui misionar, domnule. Are nevoie de
spitalizare, domnule...
Dup isprava asta, vor avea mai mul i nevoie
de spitalizare, sergent. Ordon -le oamenilor s
treac imediat la posturile de lupt .
Camera comun a echipajului era aproape
pustie. Cinci minute dap primirea ordinului, chiar
i cei din tura liber î i reluaser posturile de
lupt . Viteza era marea virtute în regiunile bîntuite
de anarhie ale spa iului interstelar de la Periferie i
echipajul unei nave comerciale excela, mai întîi de
toate, prin rapiditate.
Mallow intr calm i îl m sur din cap pîn -n
picioare pe misionar. Privirea îi alunec apoi spre
locotenentul Tinter, care se foi nelini tit, i spre
silueta m loas a sergentului de cart Demen,
al c rui chip era inexpresiv.
Negu torul- ef se întoarse c tre Twer, se opri
îngîndurat i-i spuse:
Twer, cheam , te rog, to i ofi erii aici f
zarv mare mai pu in coordonatorii i pilo ii.
Restul r mîn la posturile lor pîn la noi ordine.
Mallow deschise cu piciorul u ile de la du uri,
privi în spatele barului, trase draperiile pe
hublourile groase. P si înc perea cîteva zeci de
secunde i, cînd se întoarse, fluiera nep tor.
Oamenii intrar unul cîte unul. Ultimul intr
Twer i închise u a.
În primul rînd, întreb Mallow rar, dînd
greutate cuvintelor, cine i-a permis acestui om s
intre f s primeasc ordin din partea mea?
Sergentul de cart f cu un pas înainte i privirile
tuturora se îndreptar spre el.
V rog s m ierta i, domnule, nu mi-a fost
clar. A fost ca o în elegere reciproc . A putea
spune c p rea unul de-ai no tri, i str inii de
colo...
Mallow îl întrerupse cu duritate:
Î i în eleg sentimentele, sergent. Oamenii
ace tia erau sub comanda ta?
Da, domnule.
Cînd termin m, vor fi consemna i în cabinele
lor pentru o s pt mîn . Iar tu ti eliberat din
serviciul de paz pe aceea i perioad . S-a în eles?
Chipul sergentului nu tres ri, doar umerii i se
pleo tir . R spunse crispat:
Am în eles, domnule.
Po i pleca. Treci la postul t u.
a se închise în urma sergentului i izbucni
scandalul.
Ce rost are pedeapsa, Mallow? interveni Twer.
tii doar c localnicii îi ucid pe misionarii
captura i.
O ac iune care încalc ordinele pe care le-am
dat este condamnabil în sine, oricare ar fi
motivele care încearc s-o justifice. Ordinul a fost
ca nimeni s nu p seasc nava i nimeni s nu
intre f aprobarea mea.
Locotenentul Twer murmur nemul umit:
apte zile de lîncezeal . Nu se poate men ine
disciplina în felul sta.
Eu pot, spuse Mallov glacial. Disciplina în
condi ii ideale nu înseamn nimic. Ea trebuie s
existe în fa a mor ii, altfel nu face doi bani. Unde
este misionarul? Aduce i-l aici.
Negu torul se a ez în timp ce omul îmbr cat
în purpuriu fu condus cu grij în înc pere.
Cum te nume ti, reverendule?
...? Silueta în straie purpurii f cu cî iva pa i
spre Mallow, corpul r sucindu-i-se rigid de parc
n-ar fi avut încheieturi. Ochii larg deschi i priveau
în gol, iar pe tîmpl se vedeau urme de lovituri. Nu
scoase nici o vorb i nici nu f cu vreo mi care.
Numele t u, Sfin ia ta.
 Misionarul tres ri i parc se trezi la via .
Întinse bra ele în fa într-un gest de îmbr are:
Fiule, copiii mei. Fie ca Spiritul Galactic s v
apere cu bra ul s u.
Twer f cu un pas în fa , cu ochii umezi de
emo ie i, cu o vocea pierit , spuse:
Omul e bolnav. S stea în pat. Mallow, trimite
pe cineva s -l îngrijeasc . E grav r nit..
Mallow îl împinse cu bra ul înapoi.
Nu te amesteca, Twer, altfel te dau afar .
Care i-e numele, Sfin ia ta?
Misionarul împreun mîinile într-o rug :
Dac sînte i oameni lumina i, salva i-m de
gîni. (Începu s vorbeasc repede, pe
ner suflate.) Salva i-m de brute i de necura i
care m h ituiesc i care vor mîhni Spiritul
Galactic cu p catele lor. Sînt Jord Parma, de pe
lumile anacreoniene. Educat pe Funda ie, copiii
mei. Sînt Preot al Spiritului, ini iat în toate
misterele i am venit aici chemat de o voce
untric . (Gîfîi.) Am suferit în ghearele acestor
nelumina i. Dac sînte i Copii ai Spiritului, în
numele acelui Spirit, ap ra i-m de ei.
O voce interveni, în timp ce sirena de alarm
începuse s vuiasc metalic:
Unit i inamice reperate! Solicit m
instruc iuni!
To i întoarser ochii spre difuzor.
Mallow înjur cu ciud . Ap pe un buton i
url :
Men ine i inamicul sub observa ie! Asta-i tot!
i închise.
Se îndrept spre draperiile groase, le trase
pu in la o parte i privi afar mohorît.
Unit i inamice! Cîteva mii de oameni, o
mul ime de korellieni veneau în valuri. Umpluser
spa ioportul de la un cap t la cel lalt, iar în
lumina rece i violent a tor elor de magneziu îi
zu pe cei din primele rînduri apropiindu-se.
Tinter! (Negu torul nu se întoarse, dar se
sim ea încordarea lui.) Preg te te difuzorul exterior
i vezi ce vor. Întreab -i dac au vreun
reprezentant al legii cu ei. S nu faci promisiuni i
mai ales s nu amenin i, altfel te omor cu mîna
mea.
Tinter se întoarse i plec .
Mallow sim i o mîn grea pe um r i o împinse
deoparte. Era Twer. Cu o voce uier toare i
furioas îi opti lui Mallow:
Mallow, trebuie s -l salvezi pe omul acesta.
Altfel ne pierdem onoarea i orice decen . E un
om al Funda iei i, la urma-urmei, e preot.
lbaticii tia de afar ... M auzi?
Te aud, Twer, r spunse Mallow t ios. Am i
altceva de f cut decît s ap r misionari. Voi face ce
vreau i, pentru numele lui Seldon, dac vei
încerca s m opre ti, î i iau capul. Nu te amesteca
în treburile mele, Twer, c va fi vai i amar de tine.
Se întoarse i se îndrept spre preot:
Tu! Preasfinte Parma! tiai c , potrivit
Conven iei, nici un misionar al Funda iei nu are
voie s intre pe teritoriul korellian?
Misionarul spuse tremurînd:
Merg într-acolo unde m îndeamn Spiritul,
fiule. Dac p gînii refuz lumina, nu e oare acesta
un semn c au nevoie de ea?
N-ai r spuns la întrebarea mea, Preasfinte.
Prezen a ta aici încalc atît legea Korellului cît i
pe cea a Funda iei. Potrivit legii, nu te pot ap ra.
Misionarul ridic mîinile rug tor. Uimirea îi
disp ruse de pe chip.
Se auzi func ionînd sistemul de comunicare cu
exteriorul i vuietul, cînd mai puternic, cînd mai
domolit al mul imii, ca r spuns la ceea ce se
comunica de pe nav . Tumultul îl f cu pe misionar
priveasc în jur cu ochi speria i, ca de
lb ticiune încol it .
Îi auzi? De ce-mi vorbe ti despre lege, o lege
cut de oameni? Exist legi deasupra oamenilor.
Nu a spus oare Spiritul Galactic: „Nu trebuie s
mîi nep tor la durerea aproapelui"? i n-a
spus tot el: „Cum te por i cu cel umil i lipsit de
ap rare, tot a a se vor purta i al ii cu tine"?! Nu
ave i tunuri? Nu ave i o nav ? i nu e oare
Funda ia cea care v ap pe to i? i oare nu
Spiritul de deasupra voastr e cel care conduce
întregul Univers? Se opri ca s i trag sufletul.
i atunci vuietul difuzoarelor de afar încet ,
iar locotenentul Tinter reveni foarte tulburat.
Vorbe te! spuse Mallow precipitat.
Domnule, îl cer pe Jord Parma.
Dac nu?
Ne amenin în tot felul. E greu s în eleg.
Sînt atît de mul i i parc au înnebunit cu to ii.
Cineva de afar afirm c e guvernatorul
districtual i are împuterniciri poli iene ti, dar e
foarte limpede c nu vorbe te doar în numele lui.
În numele lui sau nu, spuse Mallow ridicînd
din umeri, el reprezint legea. Spune-le c , dac
acest guvernator, sau poli ist, sau orice ar fi, se
apropie singur de nav , poate s -l ia pe Sfin ia sa
Jord Parma.
Zicînd acestea, scoase arma i ad ug :
Nu vreau s tiu ce e aceea insubordonare.
N-am avut cazuri de acest fel pe nava mea. Dar
dac e cineva care crede c -mi poate da lec ii, îi
administrez eu întîi un antidot.
Se r suci i se opri cu arma îndreptat spre
Twer. Chipul b trinului negu tor î i schimb
tr turile. Descle pumnii, dar respira înc
precipitat i n rile îi frem tau de furie.
Tinter plec i peste cîteva minute o siluet
de irat i pl pînd se desprinse din mul ime. Se
apropie încet i ov itor, plin de team . D du s
se întoarc de dou ori i tot de atîtea ori
amenin rile vizibile ale monstrului cu mii de
capete îl îndemnar s înainteze.
În regul , spuse Mallow, i f cu un gest cu
dezintegratorul pe care nu-l pusese înc în toc.
Grun i Upsur, lua i-l!
Misionarul începu s se v ic reasc . Ridic
mîinile în sus, degetele epene împunser spre cer,
iar mîneca larg îi lunec în jos, l sînd s se vad
bra ele sub iri i br zdate de vine. O scurt
explozie de lumin se aprinse i se stinse într-o
clip . Mallow clipi i f cu din nou un gest
dispre uitor.
Vocea misionarului se dezl ui în timp ce se
zb tea s scape din strînsoarea celor doi:
Blestemat fie tr torul care- i p se te
aproapele în fa a r ului i a mor ii. Surde s
mîn urechile care nu vor s aud plînsul celui
neajutorat. S orbeasc ochii care nu vor s vad
nevinov ia. Scrum s se fac sufletul care tr ie te
în întuneric...
T'wer î i inu mîinile la urechi ca s nu mai
aud . Mallow î i puse arma în toc.
Merge i la locurile voastre, spuse el pe un ton
calm i hot rît. Men ine i alerta înc ase ore dup
ce mul imea se va împr tia. Dubla i paza
patruzeci i opt de ore dup aceea. Atunci ve i
primi i noi instruc iuni. Twer, vino cu mine!
Merser în cabina personal a lui Mallow.
Mallow f cu un semn c tre un scaun i Twer se
ez . Silueta lui impun toare p rea pr bu it .
Mallov îl privi sardonic.
Twer, spuse el, m-ai dezam git. Cei trei ani
petrecu i în lumea politic te-au cam f cut s ui i
obiceiurile de negu tor. Te rog s ii minte, po i fi
democrat pe Funda ie, dar numai tirania poate
face ca nava mea s func ioneze a a cum vreau eu.
Niciodat n-a fost nevoie s scot arma pentru a
impune disciplina i n-a fi f cut-o nici acum dac
i-ai fi v zut de treab . Twer, nu ai o calitate
oficial , i te afli aici la invita ia mea. Î i voi oferi
toate onorurile, dar în particular. Totu i, de azi
înainte, în prezen a ofi erilor i a oamenilor mei, eu
voi fi „domnule", i nu „Mallow." i cînd voi da un
ordin, s sari s -l îndepline ti mai iute decît
ultimul dintre recru i, dac vrei s i fie bine, altfel
te pun în c tu e i te trimit imediat la munca de
jos. Ai în eles?
Liderul de partid înghi i în sec. R spunse
posomorit:
Scuzele mele!
Se aprob . Batem palma?
Degetele Iui Twer disp rur în palma uria a
lui Mallow. Twer continu :
Am avut i eu motivele mele. Nu-i u or s
trimi i la moarte sigur un om. Guvernatorul la
sau ce naiba era, care abia se inea pe picioare,
nu-l poate salva. Asta-i crim .
N-aveam ce face. Dar, z u, incidentul sta nu
mi-a mirosit a bine. N-ai avut aceea i impresie?
Ce impresie?
 Spa ioportul e plasat în mijlocul unei regiuni
aproape pustii. Dar deodat scap un misionar. De
unde? i vine aici. Coinciden ? Se adun o
mul ime uria . De unde? Cel mai apropiat ora
trebuie s fie la distan de cel pu in o sut de
mile. Iar ei sosesc în jum tate de or . Cum asta?
Cum? repet Twer.
P i s presupunem c misionarul a fost adus
aici i eliberat ca momeal . Amicul nostru, Parma,
era tare dezorientat. Nu p rea a fi în toate min ile.
Tortur , murmur Twer cu am ciune.
Da. Dar poate ideea era s ne determine s
ac ion m în spirit cavaleresc, ap rîndu-l orbe te.
Prezen a lui aici încalc legile din Korell i cele de
pe Funda ie. Dac refuzam s -l predau, asta se
putea considera drept un act de r zboi împotriva
Korellului, iar Funda ia n-ar fi avut dreptul legal
de a ne ap ra.
Asta mi se pare cam for at.
Difuzorul scoase cîteva p nituri,
împiedicîndu-l pe Mallow s r spund :
Domnule, s-a primit o comunicare oficial .
Trimite-o aici imediat!
Cilindrul lucitor sosi, anun at de un declic.
Mallow îl deschise i-l scutur ca s scoat foaia
impregnat cu argint. O frec admirativ între
degete i spuse:
Teleportat direct din Capital . Antetul
Commdorului.
Citi con inutul dintr-o privire i izbucni în rîs:
Deci ideea mea era for at , nu-i a a?
Îi arunc mesajul lui Twer i ad ug :
La jum tate de or de la înapoierea
misionarului, primim o invita ie foarte politicoas
pentru a ne bucura de augusta prezen a
Commdorului dup apte zile de a teptare. Cred c
am luat examenul.

COMMDOR ASPER era, prin autoproclamare,

un om ales de popor. Chel, avînd p r doar la ceafa,
i acela atîrnîndu-i moale pîn pe umeri, cu o
ma care ar fi trebuit dat de mult la sp lat,
Commdor Asper fonf ia.
Nu e vorba de ostenta ie, negu tor Mallow,
spuse el. Nu e nici un spectacol ieftin. În persoana
mea po i vedea pe primul cet ean al Statului. Asta
înseamn Commdor, i e singurul titlu pe care-l
posed.
rea deosebit de încîntat.
De fapt, consider asta drept una dintre cele
mai puternice leg turi între Korell i na iunea ta.
În eleg c i poporul t u se bucur de acela i
statut de republic .
Exact, Commdor, r spunse Mallow cu
gravitate, enumerînd în sinea sa excep iile, i
acesta e un argument care, dup p rerea mea,
pledeaz în favoarea continu rii rela iilor de pace
i prietenie dintre guvernele noastre.
Pace! Da! (Barba sur i rar a Commdorului
fîlfîi în ritmul grimaselor de pe chipul lui.) Nu cred
mai exist cineva în afar de mine în toat
Periferia c ruia s -i fie atît de drag idealul de pace.
Pot s spun cu toat convingerea c de cînd am
urmat ilustrului meu tat la conducerea treburilor
Statului, domnia p cii n-a fost nici m car o dat
înc lcat . Poate c n-ar trebui s spun asta, dar
am fost informat c poporul meu sau, mai bine-zis,
concet enii mei m cunosc drept Asper cel
Preaiubit.
Ochii lui Mallow z bovir asupra gr dinii bine
îngrijite. Probabil c b rba ii înal i, cu arme de o
form ciudat , dar foarte amenin toare, pe care le
purtau la centur , st teau la pînd prin cotloane
ascunse, ca o m sur de precau ie. Ar fi fost în
firea lucrurilor. Îns zidurile înalte, înt rite cu
grinzi de o el, care înconjurau palatul fuseser
ridicate recent, judecînd dup aspect, i nu se prea
potriveau cu titlul de Preaiubit Asper.
Este o adev rat binefacere c trebuie s
discut cu dumneavoastr , Commdore, spuse el.
Despo ii i monarhii din lumile învecinate care nu
se bucur de o administra ie luminat nu au
calit ile care s -i fac demni de numele de
conduc tori mult-iubi i.
De exemplu? Era o not de precau ie în vocea
Commdorului.
De exemplu, grija pentru interesele imediate
ale popoarelor lor. Dumneavoastr , îns , le-a i
în elege i respecta.
Commdorul mergea încet i calm, cu privirea în
mînt, atent la pietri ul de pe alee. Î i freca
mîinile pe care le inea la spate.
Mallow continu cu o voce mieroas :
Pîn acum, comer ul dintre na iunile noastre
a suferit din cauza restric iilor impuse
negu torilor no tri de c tre guvernul
dumneavoastr . Sînt convins c v este limpede c
un comer neîngr dit...
Comer liber! f cu Commdorul.
Da, comer liber. ti i c ar fi fost benefic
pentru ambele p i. Exist lucruri de care
dumneavoastr ave i nevoie, i altele de care avem
noi nevoie. Doar prin schimburi se poate prospera.
Unui conduc tor luminat ca dumneavoastr , unui
prieten al poporului a putea zice chiar unui om
din popor nu e nevoie s i se in o cuvîntare pe
aceast tem . Nu voi aduce vreo atingere
inteligen ei dumneavoastr oferindu-v vorbe mari.
Adev rat. Am constatat i eu. Dar ce-ai face?
(Vocea lui aducea cu un schel it plîng re .)
Oamenii vo tri au fost întotdeauna foarte
în eleg tori. Eu încurajez ideea c trebuie s facem
cît mai multe schimburi comerciale, dar nu în
condi iile impuse de voi. Nu sînt st pîn unic aici.
(Vocea îi crescu în intensitate.) Eu sînt doar
servitorul opiniei publice. Poporul meu nu va dori
aib rela ii comerciale cu o na iune care s -i
aduc str lucirea auriu-stacojie.
Mallow se îndrept de spate.
O religie obligatorie?
A a a fost dintotdeauna. Sînt sigur c i
aminte ti cazul Askone, de acum dou zeci de ani.
Întîi li s-au vîndut cîteva dintre m rfurile voastre i
apoi oamenii vo tri au cerut libertate deplin
pentru efort misionar în scopul ca m rfurile s fie
folosite corect. Astfel, au fost create Templele de
tate. Apoi au fost înfiin ate coli religioase;
drepturi la autonomie pentru to i slujitorii religiei,
i cu ce rezultat? Askone este acum membr
component a sistemului Funda iei, iar Marele
St pîn nu poate afirma cu mîna pe inim c
hainele de pe el îi apar in. Nu! Asta nu! Demnitatea
unui popor nu ar putea suporta a a ceva.
Nu sugerez nici unul din lucrurile la care v
referi i, interveni Mallow.
Nu?
Nu. Eu sînt Negu tor- ef. Religia mea este
banul. Misticismul i formulele magice ale
misionarilor m irit i m bucur c refuza i s le
accepta i. Sînte i exact a a cum m a teptam.
Commdorul izbucni într-un hohot de rîs
strident i convulsiv:
Frumos spus! Funda ia ar fi trebuit s trimit
mai demult un om ca tine.
i puse o mîn pe um rul musculos al
negu torului.
Dar ai l sat lucrurile la jum tate. Mi-ai spus
ce nu pa te. Spune-mi acum ce m pa te.
Commdor, sînte i în pericol de a fi împov rat
de bog ii neb nuite.
Z u? fonf i el. Dar ce-a putea face cu
bog iile? Adev rata bog ie este dragostea
poporului, i pe aceasta o am.
Le pute i avea pe amîndou , pentru c e
posibil s strîngi aurul cu o mîn i dovezile de
dragoste cu cealalt .
Ei, tinere, acesta ar fi un fenomen interesant.
i cum ar trebui s încep?
În multe feluri. Numai c e greu de ales. S
vedem. P i, de exemplu, cu articole de lux.
Obiectul acesta...
Mallow scoase încet dintr-un buzunar interior
un lan metalic, plat i lefuit.
Acesta, de exemplu.
Ce este?
Trebuie s fac o demonstra ie. Pute i chema o
fat ? Orice femeie tîn . i ar mai trebui o oglind
mare.
Hmm! S mergem atunci în untru.

Commdorul î i numea locuin a cas . Popula ia

o numea, f îndoial , palat. În ochii p trunz tori
ai lui Mallow, ea seam na mai degrab cu o
fort rea . Era construit pe o în ime ce domina
întregul ora i arhitectura ei tr da inten ii
defensive. „Exact felul de locuin pentru Asper cel
mult-iubit", gîndi Mallow, acru.
În fa a lor se afla o tîn . F cu o plec ciune
adînc în fa a Commdorului care spuse:
Aceasta este una dintre fiicele Commdorei. E
potrivit ?
Perfect.
Commdorul urm ri cu aten ie cum Mallow
prinse lan ul în jurul taliei fetei i f cu un pas
înapoi. Commdorul fonf i:
Da. Asta-i tot?
Vre i s trage i perdeaua? Tîn doamn , e
un buton exact lîng încuietoare. Vrei s -l mi ti
pu in în sus, te rog? Hai, nu-i nici un pericol.
Fata f cu ce i se spuse; tres ri, î i privi mîinile,
apoi r mase cu gura c scat .
Oo!
De la brîu în sus era sc ldat într-o
luminiscen nu prea puternic de culori
schimb toare care se adunau deasupra capului
într-o coroni pîlpîitoare de foc lichid. Era ca i
cum cineva ar fi smuls aurora boreal de pe cer i
ar fi transformat-o într-o mantie.
Fata f cu cî iva pa i pîn la oglind i r mase
fascinat .
Poftim, ia i asta. Mallow îi întinse un colier
format din pietricele nu prea atr toare. Pune-l la
gît.
Fata f cu întocmai i pietricelele, intrînd în
cîmpul luminiscent, devenir fiecare cîte o flac
juc , care str lucea în purpuriu i auriu.
 Cum i se pare? o întreb Mallow.
Fat nu r spunse, dar se vedea încîntarea din
ochii ei. Commdorul f cu un semn i, cu p rere de
u, ea ap pe buton, iar minunata aur pieri.
Fata se îndep rt puternic impresionat .
Sînt ale dumneavoastr , Commdore, spuse
Mallow, pentru Commdora. V rog s le considera i
un neînsemnat cadou din partea Funda iei.
Mda.
Commdorul întoarse centura i colierul pe o
parte i pe alta de parc le-ar fi cînt rit.
Cum se face?
Mallow ridic din umeri.
Asta-i o întrebare pentru speciali ti. Dar
func ioneaz f , v rog s re ine i, ajutor din
partea preo ilor.
Ei, la urma-urmelor, nu-s decît zorzoane
pentru femei. Ce-a putea face cu ele? De unde ies
banii?
Organiza i baluri, recep ii, banchete sau alte
asemenea petreceri?
A, sigur!
V da i seama cît ar fi în stare s pl teasc
femeile pentru a a ceva? Cel pu in zece mii de
credite.
Commdorul p ru lovit în cre tetul capului.
Aha!
i pentru c bateria de alimentare a acestui
articol nu rezist mai mult de ase luni, va ap rea
nevoia de a o înlocui frecvent. Putem vinde cît de
multe dori i pentru echivalentul a o mie de credite
în fier prelucrat. Dumneavoastr ve i avea un
profit de nou sute la sut .
Commdorul se trase de barb i p ru adîncit în
calcule m re e.
 Cerule! Ce se vor mai bate pe ele femeile. Voi
men ine oferta sc zut si le voi l sa s liciteze.
Bineîn eles c nu se cade s tie c eu, personal...
Mallow spuse:
V putem explica modul de lucru al unei
corpora ii-fantom , dac dori i. Mai apoi, pute i
primi toat gama de produse de uz gospod resc.
Avem sobe pliante care pot fr gezi în dou minute
pîn i carnea cea mai a oas . Avem cu ite care nu
trebuie ascu ite niciodat . Putem oferi echivalentul
unei sp torii complete care poate fi strîns i
depozitat într-un col or i care func ioneaz
complet automat. Ca s nu mai vorbesc de ma ini
de sp lat vase. De terg toare de pardoseli, de
mobilier, precipitatoare de praf, mobilier de tot
felul, avem tot ce dori i. Gîndi i-v cum va cre te
popularitatea dumneavoastr dac le pune i la
dispozi ia publicului. Gîndi i-v la volumul mare
de, ... de bunuri lume ti, dac ele vor constitui
un monopol al guvernului, cu un profit de nou
sute la sut . În ochii lor, toate vor valora enorm i
nu va fi nevoie s tie cît pl ti i dumneavoastr
pentru ele. i, v rog s re ine i, nici unul dintre
aceste articole nu necesit supravegherea
preo easc . Toat lumea va fi fericit .
În afar de tine. Ce- i iese ie din afacerea
asta?
Exact ceea ce prime te fiecare negu tor
potrivit legilor Funda iei. Eu i oamenii mei primim
jum tate din profiturile ce se vor ob ine. Numai s
pute i cump ra tot ce v putem noi oferi, i
amîndoi o vom duce foarte bine. Foarte bine.
Commdorul era cuprins de gînduri de m rire.
i în ce spuneai c vrei plata? În fier?
Da, fier, c rbune i bauxit . De asemenea,
tutun, piper, magneziu, lemn de esen tare.
Produse pe care le-ave i din bel ug.
Sun atr tor.
A a socot i eu. A, i mai e ceva ce pot oferi,
Commdore. V-a putea reutila întreprinderile.
Da? Cum vine asta?
P i, de exemplu, turn toriile de o el. Am tot
felul de dispozitive care ar putea face minuni
reducînd astfel costurile de produc ie la unu la
sut din cît sînt acum. Totodat a i putea reduce
pre urile la jum tate i a i încasa profituri grase de
la beneficiari. Asculta i-m , v-a putea ar ta mai
exact ceea ce spun dac mi-a i permite o
demonstra ie. Ave i o turn torie în ora ? Nu-mi
trebuie mult timp.
S-ar putea aranja, negu tor Mallow. Îns
mîine, mîine. Vrei s iei masa cu mine ast -sear ?
Dar oamenii mei... începu Mallow.
S vin i ei, spuse Corhmdorul, într-un
acces de generozitate. O întîlnire amical ,
simbolic pentru rela iile dintre na iunile noastre.
Ne va oferi prilejul de a continua discu iile. Un
singur lucru îns i chipul îi deveni hot rit , nu
vreau discu ii despre religie. S nu- i închipui c
asta va fi o porti de intrare pentru misionari.
Commdore, spuse Mallow, cu o min
serioas , v dau cuvîntul meu c religia mi-ar
reduce serios profiturile.
Atunci ne-am în eles. Vei fi escortat înapoi pe
nav .

COMMDORA era cu mult mai tîn decît so ul

ei. Avea un chip sp cit, cu tr turi reci, i un
r negru pe care-l purta strîns lipit de cap, l sat
pe spate.
Vocea îi era spart i cert rea .
Ai terminat, dragul meu so , milostiv i nobil.
Chiar ai terminat? Sper c pot intra în gr din
acum.
N-am vreme pentru scenele tale, draga mea
Licia, spuse Commdorul blajin. Tîn rul va veni s
ia masa cu noi ast -sear i po i vorbi cu el dup
pofta inimii, ba chiar s te amuzi ascultînd ceea ce
voi avea de spus. Va trebui s preg tim o înc pere
i pentru oamenii lui. S dea cerul s fie cît mai
pu ini!
Foarte probabil, vor mînca precum porcii, cîte
o pulp fiecare, i vor bea vin cu b rdaca. Iar tu vei
plînge dou zile i dou nop i cînd vei calcula
cheltuielile.
Ei, nu, de data asta, nu. i în ciuda p rerii
tale, cina trebuie s fie cît mai bogat i generoas .
Aha, în eleg. (Îl privi cu dispre ). E ti foarte
prietenos cu barbarii tia. Probabil c de aceea
nu mi s-a permis s particip la discu ia voastr .
Poate c în sufletul t u uscat pl nuie ti ceva
împotriva tat lui meu.
Nici vorb de a a ceva.
Ai vrea s te i cred, nu? Dac a existat
vreodat o femeie care s fie sacrificat printr-o
torie lipsit de orice pl ceri de dragul politicii,
atunci eu sînt aceea. A fi putut alege un b rbat
adev rat de pe drumurile i de prin noroaiele lumii
mele.
Hai, lini te te-te, doamna mea. S i spun
ceva. Poate vei avea parte de întoarcerea pe lumea
ta. i ca s p strez ca amintire acea p rticic din
tine pe care o cunosc cel mai bine, a putea ca mai
întîi s i tai limba. i, spuse el b nindu- i
capul într-o parte i-n alta , calculînd efectul
vorbelor, ca un ultim retu , care s te fac i mai
frumoas , i-a t ia urechile i vîrful nasului.
N-o s îndr zne ti a a ceva, cîine spurcat!
Tat l meu î i va transforma na iunea în praf
meteoric. Dac m gîndesc mai bine, ar putea s-o
fac oricum, dac i-a spune c por i tratative cu
barbarii tia.
Hmm. Hai, nu-i nevoie de amenin ri. Ai
toat libertatea de a-l iscodi în seara asta. Dar pîn
atunci, doamn , ine- i limba aia prea slobod .
Pentru c -mi comanzi tu?
Poftim, ia asta atunci, i potole te-te!
Îi puse centura în jurul taliei i colierul la glt.
Ap butonul i f cu un pas înd t.
Commdora r mase f grai i întinse mîinile în
fa . Apoi pip i colierul cu degete u oare i r mase
cu gura c scat .
Commdorul î i frec mîinile plin de încîntare i
spuse:
Po i s le por i ast -sear i o s i mai dau
i altele. Iar acum lini te te-te.
Commdora se potoli.

JAIM TWER nu- i g sea locul i se muta de pe

un picior pe altul. Spuse:
Ce te face s must ce ti acolo?
Hober Mallow se trezi din gînduri.
Must ceam? N-am vrut.
Trebuie c s-a întîmplat ceva ieri vreau s
zic, ceva în plus fa de osp . i dintr-o dat ,
foarte convins: Mallow, avem necazuri, nu?
Necazuri? Nu. Dimpotriv . De fapt, m aflu în
situa ia de a m pr bu i cu toat puterea printr-o
care e întredeschis . Vom p trunde prea u or
în turn toria asta de o el.
B nuie ti c e o curs ?
Ei, pentru numele lui Seldon, nu fi
melodramatic! Mallow î i potoli ner bdarea i
ad ug : Numai c accesul acesta prea lesnicios m
face s cred c nu e nimic de v zut acolo.
Energie atomic , da? gîndi Twer cu voce tare.
Ascult -m . Nu v d nici o dovad c ar exista aici,
pe Korell, o economie bazat pe energie nuclear .
i ar fi cam greu s maschezi toate semnele
efectelor pe care o tehnologie precum cea atomic
le-ar avea asupra mediului.
Nu e valabil ce spui, Twer, dac aceasta este
abia la începuturi i este aplicat doar la o
economie destinat produc iei de r zboi. Ai putea
s-o g se ti numai în antiere navale i în turn torii
de o el.
Deci, dac nu g sim nimic...
Atunci n-o au sau n-o arat . D m cu banul
ori lucr m cu supozi ii.
Twer cl tin din cap.
A fi vrut s merg cu tine ieri.
i eu a fi dorit, spuse Mallow cu r ceal . N-
am nimic împotriva unui sprijin moral. Din
nefericire, Commdorul a stabilit condi iile întîlnirii,
nu eu. Uite, vehiculul acela de afar s-ar p rea c
este ma ina regal care ne va duce la turn torie. Ai
luat juc riile?
Pe toate.
 8

TURN TORIA era mare i impregnat cu un

miros de putreziciune pe care oricîte repara ii
superficiale nu l-ar fi putut înl tura. Acum, cînd
primea neobi nuita vizit a Commdorului i a
cur ii sale, era pustie i domnea în ea o lini te
nefireasc .
Mallow ridicase foaia de tabl de o el pe cei doi
supor i aproape f efort. Luase instrumentul
oferit de Twer i îl inea strîns de minerul îmbr cat
în piele, corpul lui aflîndu-se înc în husa de
plumb.
Instrumentul acesta, spuse el, este la fel de
periculos ca i un fier str u.
i, în timp ce vorbea, plimb ajutajul cu fant
de-a lungul foii de o el, iar cele dou p i c zur
pe dat la p mînt.
Cei prezen i avur o tres rire de spaim i
Mallow izbucni în rîs. Ridic una dintre cele dou
jum i i o puse pe genunchi:
Pute i regla lungimea de t iere cu o precizie
de o sutime de inci i o foaie de tabl de doi inci
grosime va fi t iat la fel de u or. Dac ave i
grosimea exact , pute i pune o elul pe o mas de
lemn i-l t ia i f ca m car s zgîria i lemnul.
La fiecare cîteva cuvinte, foarfec atomic se
mi ca ;i cîte o bucat de o el c dea la p mînt.
Ori ave i un plan. Vreji s reduce i grosimea
unei foi de o el, s netezi i unele asperit i, s
elimina i coroziunea? Privi i!
Folii sub iri i transparente în lungime de ase,
opt, apoi de doisprezece inci zburar din cealalt
jum tate.
 Sau dac vre i s da i g uri, folosi i acela i
principiu.
De acum se strîseser în jurul lui. Putea fi un
spectacol de prestidigita ie, de vr jitorie, sau de
revist , transformat în arta promov rii vînz rilor.
Commdor Asper strîngea între degete fî ii de o el.
Înal i func ionari oficiali ai guvernului se ridicau
pe vîrfuri ca s vad peste umerii celor din fa a lor
i oteau între ei, în timp ce Mallow d dea g uri
perfect rotunde într-o plac de o el groas de un
inci doar la o u oar atingere a perforatorului s u
atomic.
Înc o demonstra ie. Aduce i-mi dou buc i
de eava, v rog.
În emo ia general i uitarea de sine, un
ambelan s ri prea supus i aduse dou evi,
mînjindu-se pe mîini ca un zilier. Mallow le puse în
picioare i le t ie capetele dintr-o singur mi care
a instrumentului, iar apoi uni evile, t ietur peste
ietur .
Noile capete, chiar dac aveau neregularit i de
ordinul micronilor, formau acum, dup unire, o
singur eava! Dintr-o singur mi care.
Apoi Mallow ridic privirea spre publicul s u,
du s spun ceva, se bîlbîi i se opri. Sim ea în
piept o emo ie puternic i un nod rece i dureros i
se cuib ri în stomac.
În agita ia general , membrii g rzii personale a
Commdorului î i f cuser loc în primul rînd i
Mallow fu îndeajuns de aproape pentru a vedea,
pentru prima oar , armele lor u oare în cele mai
mici detalii.
Erau atomice! Nu înc pea nici o îndoial ; o
arm cu proiectil ac ionat prin explozie nu putea
aib o asemenea eav . Dar nu acesta era
elementul cel mai ocant. Nicidecum.
Pe paturile armelor erau gravate adînc, cu litere
de aur pu in roase, Nava- i-Soarele!
Acela i semn cu Nava- i-Soarele fusese gravat
i pe fiecare dintre volumele mari ale Enciclopediei
originale pe care Funda ia o începuse i nu o
sfîr ise înc . Acela i semn, Nava- i-Soarele,
împodobise stindardul Imperiului Galactic de-a
lungul mileniilor.
În timp ce gîndurile îi fugeau în alt parte,
Mallow vorbi:
Testa i eava asta! E dintr-o bucat . Nu e
perfect , bineîn eles, c ci lipirea nu trebuie f cut
manual.
Nu mai erau necesare i alte scamatorii.
Reu ise. Terminase. Ob inuse ceea ce dorise. N-
avea decît un gînd. Globul auriu cu razele stilizate
i silueta în form de igar de foi erau acum o
nav spa ial .
Nava- i-Soarele Imperiului!
Imperiul! Cuvintele îi ardeau în minte. Trecuse
un secol i jum tate, iar Imperiul înc exista
undeva spre centrul Galaxiei. i se extindea din
nou spre Periferie.
Mallow zîmbi!

NAVA FAR STAR plutea de dou zile în spa iu,

cînd Hober Mallow îl convoc pe locotenentul-
major Drawt în cabina sa i-i înmîn un plic, o rol
de microfilm i un sferoid argintiu.
Locotenente, peste o or vei deveni c pitan în
exerci iu al navei Far Star pîn la întoarcerea mea,
sau pentru totdeauna.
Drawt d du s se ridice în picioare, dar Mallow
îi f cu un semn autoritar s r mîn pe scaun.
Taci i ascult . Plicul con ine situarea exact
a planetei c tre care trebuie s te îndrep i. Acolo
vei a tepta dou luni. Dac , înainte de
împlinirea celor dou luni, te g se te Funda ia,
microfilmul reprezint raportul meu privind
aceast c torie. Dac , totu i i vocea îi deveni
sumbr , nu întorc la cap tul celor dou luni
i navele Funda iei nu te g sesc, te îndrep i spre
planeta Terminus i înmînezi Capsula Temporal ,
precum i raportul. În elegi?
Am în eles, domnule.
Î i ordon ca nici tu, nici vreunul dintre
membrii echipajului s nu amplifica i, în nici un
fel, raportul meu.
i dac sîntem întreba i, domnule?
În acest caz, nu ti i nimic.
Am în eles, domnule.
Întrevederea se sfîr i i, cincizeci de minute mai
tîrziu, o nav de salvare se desprinse de pe nava
Far Star.

l0

ONUM BARR era b trîn, prea b trîn ca s se

mai team de ceva. De cînd cu ultimele tulbur ri,
locuise singur la marginea t rîmului, cu pu inele
i pe care le putuse salva dintre ruine. Nu avea
a se teme c va pierde ceva, cu atît mai pu in via a
lui am rît , a a c îl primi pe intrus f s se
clinteasc .
U a era deschis , explic necunoscutul.
 Vorbise precis i direct, iar Barr nu putu s nu
observe arma u oar din o el cu reflexe alb strii pe
care o purta la old. În semiîntunericul din
ru a sa, Barr v zu str lucirea palid a
scutului de for înve mîntîndu-l pe b rbat.
Spuse obosit:
N-are nici un rost s-o in închis . Dori i ceva
de la mine?
Da. (Necunoscutul r mase în picioare în
mijlocul camerei. Avea o statur impun toare.)
Casa ta este singura pe care am g sit-o în
împrejurimi.
E cam pustiu locul, aprob Barr, dar exist
un ora spre est. Î i pot ar ta drumul.
Numai pu in. Pot s m a ez?
Dac te ine scaunul, r spunse b trînul cu
gravitate. i scaunele aveau o vîrst respectabil .
Relicve ale unei tinere i mai luminoase.
Necunoscutul spuse:
M numesc Hober Mallow. Vin dintr-o
provincie îndep rtat .
Limba te-a tr dat de mult. Eu sînt Onum
Barr de Siwenna pe vremuri patrician al
Imperiului.
Atunci aici este Siwenna. Am avut doar ni te
i vechi dup caje m-am orientat.
Cu siguran c sînt vechi dac pozi ia
stelelor este gre it .
Barr r mase nemi cat, iar privirea celuilalt
deveni vis toare. Observ c scutul de for
atomic disp ruse i recunoscu imediat c aceast
persoan nu mai p rea impresionant pentru
str ini sau pentru du manii s i.
Casa mi-e s cioas i rezervele
neînsemnate, spuse Barr. Putem împ i tot ce am
dac stomacul t u poate digera pîine neagr i
porumb uscat.
Mallow cl tin din cap.
Nu, am mîncat i nu pot z bovi. Vreau s tiu
cum pot ajunge la centrul de guvern mînt.
Asta e u or, i cu toate c sînt s rac nu dau
nimic de la mine. Vrei s spui, capitala planetei
sau a Sectorului Imperial?
Tîn rul întreb nedumerit:
Nu corespund? Nu e aici Siwenna?
trînul patrician încuviin printr-o mi care a
capului, apoi spuse:
Ba da, Siwenna. Dar Siwenna nu mai este
capitala Sectorului Normannic. Te-a tras pe sfoar
harta aceea veche. Statele nu- i schimb pozi ia
nici dup secole, îns grani ele politice sînt mai
fluide.
P cat. Mai bine-zis, mare p cat. Noua
capital e departe?
Pe Orsha II. La dou zeci de parseci dep rtare.
O s g se ti pe hart . Ce vechime are?
O sut cincizeci de ani.
E atît de veche? (B trînul suspin .) Multe s-
au întîmplat de atunci. Cuno ti evenimentele?
Mallow d du încet din cap.
Barr spuse:
E ti norocos. A fost o vreme cumplit pentru
provincii, în afar doar de perioada în care a
domnit Stannel VI, iar el a murit acum cincizeci de
ani. De atunci s-au inut lan , cînd rebeliuni i
ruin , cînd ruin i revolte.
Barr se întreb dac nu cumva devenise prea
vorb re . Via a era plicticoas i singuratic , i
rareori avea prilejul de a discuta cu cineva.
Mallow întreb repezit:
 Ruin ? Dup cîte spui s-ar p rea c provincia
este s rac .
La scar absolut , probabil c nu. Resursele
fizice a dou zeci i cinci de planete mari nu se
epuizeaz atît de repede. Totu i, în compara ie cu
bun starea din secolul trecut, ne-am scufundat de
tot i nu se vede vreun semn de îmbun ire a
situa iei; nici vorb înc de a a ceva. Dar de ce te
intereseaz atît de mult problemele astea, tinere?
ti foarte alert i ochii- i str lucesc!
Negu torul fu cît pe ce s ro easc , pentru c
ochii stin i ai b trînului p reau s -l sfredeleasc
pîn în str funduri, f cîndu-l s zîmbeasc la ceea
ce vedeau, cînd spuse:
Ascult . Sînt negu tor undeva la marginea
Galaxiei. Am g sit ni te h i vechi i am pornit s
descop r noi pie e. E normal s fiu afectat aflînd
de s cia provinciilor. Nu po i cî tiga bani într-o
lume decît dac exist bani de cî tigat. Acum,
spune-mi, unde-i Siwenna, de exemplu?
trinul se aplec pu in în fa :
Nu pot s i spun. i ce i-am spus e de
ajuns, probabil. Dar chiar ti negu tor? Semeni
mai degrab cu un r zboinic. ii tot timpul mîna
preg tit s în face arma i mai v d i o cicatrice
pe obrazul t u.
Mallow ridic seme capul:
Fiecare î i face legea lui acolo de unde vine.
Luptele i cicatricile fac parte din profitul
negu torului. Lupta e util doar dac ies ceva
bani, în cele din urm , dar dac ob in banii i f
lupt , cu atît mai bine. Întrebarea e: g sesc eu aici
bani de ajuns ca s merite s m bat? Dup cîte
în eleg, sînt destule motive s ias o înc ierare.
Destule, încuviin Barr. Te po i înrola în
armata lui Wiscard, sau în ce-a mai r mas din ea,
pe Stelele Ro ii. Totu i nu tiu dac po i numi
zboi sau piraterie ceea ce fac ei. Î i po i oferi
serviciile actualului nostru vicerege ajuns
vicerege gra ie asasinatului, jafului, pustiirii i
gra ie cuvîntului unui Imp rat-copil care a fost de
mult asasinat.
Nu prea vorbe ti frumos despre vicerege,
patriciene Barr, spuse Mallow. Dac sînt unul
dintre spionii lui?
i ce dac ai fi? zise Barr cu am ciune. Ce-
mi po i lua? F cu un gest cu mîna desc rnat
tre interiorul s cios al casei d nate.
Via a!
Via a m va p si în curînd. i a a am tr it
cu cinci ani mai mult decît ar fi trebuit. Dar nu ti
unul dintre oamenii viceregelui. Dac-ai fi, probabil
instinctul de conservare m-ar îndemna s -mi
in gura.
De unde tii?
trinul pufni în rîs.
E ti cam b nuitor. Hai, pariez c te gînde ti
încerc s te determin s vorbe ti de r u
guvernul. Nu, politica nu mai e de mine.
Nu mai e? Se poate întîmpla a a ceva?
Cuvintele pe care le-ai folosit pentru a-l descrie pe
vicerege oare ce-au fost? Asasinat, jaf i altele. Nu
sunau deloc obiectiv. A a c nu-mi spune c
politica nu mai e de tine.
trînul ridic din umeri.
Amintirile r nesc atunci cînd n lesc dintr-o
dat . Ascult ! Ascult i judec singur! Cînd
Siwenna era capitala provinciei, eu eram patrician
i membru al Senatului provincial. Familia mea
avea r cini adînci i era respectat . Unul dintre
str bunicii mei fusese... A, nu, s l m asta.
Gloria trecut nu ine de foame.
Dup cîte în eleg, spuse Mallow, a avut loc
un r zboi civil sau o revolu ie.
Chipul lui Barr se întunec .
R zboaiele civile sînt cronice în vremurile
astea de pierzanie, dar Siwenna s-a inut deoparte.
Sub conducerea lui Stannel VI, aproape î i
redobîndise prosperitatea de odinioar , îns i-au
succedat împ ra i nevolnici, i împ ra i nevolnici
înseamn viceregi puternici. Ultimul nostru
vicerege, acela i Wiscard, ale c rui hoarde se
hr nesc înc din comer ul dintre Stelele Ro ii,
intea, nici mai mult nici mai pu in, decît Purpura
Imperial . Nici m car nu era primul care intea atît
de sus, chiar dac ar fi reu it. Dar a dat gre .
Pentru c atunci cînd nava-amiral a Împ ratului s-
a apropiat de provincie în fruntea unei flote,
Siwenna s-a r sculat împotriva rebelului ei
vicerege. T cu întristat.
Mallow î i d du seama c st tea încordat pe
marginea scaunului i se controla s nu alunece
jos.
Te rog s continui, domnule!
Mul umesc, spuse Barr cu o voce obosit .
Frumos din partea ta c -i cîn i în strun unui
trîn. S-au r sculat, sau mai degrab ne-am
sculat, pentru c i eu am fost unul dintre liderii
mai mici. Wiscard a p sit Siwenna cu pu in timp
înaintea noastr , iar planeta cu provincia ei au fost
oferite pe tav amiralului, împreun cu toate
dovezile de loialitate fa de Împ rat. Nu tiu de ce
toate astea. Poate c ne-am sim it loiali fa de
simbolul, dac nu fa de persoana Împ ratului
un copilandru crud i nemilos. Probabil c ne
temeam de ororile unui asediu.
i? îl îndemn Mallow cu precau ie.
i veni r spunsul sumbru asta nu l-a
mul umit pe amiral. Voia s se împ uneze cu
gloria de a cuceri o provincie nesupus , iar
oamenii lui doreau s prade tot ce se putea. A a
, în timp ce poporul era înc adunat în ora ele
mari, ova ionîndu-i pe Împ rat i pe amiralul s u,
el a ocupat toate centrele militare i apoi a ordonat
ca popula ia s fie m cel rit cu bombe atomice.
Sub ce pretext?
Sub pretextul c poporul se r sculase
împotriva viceregelui, unsul Împ ratului. Iar
amiralul a devenit noul vicerege, dup o lun de
masacre, jafuri i teroare. Am avut ase fii. Cinci
au murit în diferite feluri. Am avut o fiic . Sper,
pentru binele ei, c a murit i ea. Eu am sc pat cu
via pentru c eram b trin. M-am aciuit aici, prea
trîn ca s -i mai provoc vreo grij viceregelui. (Î i
plec îndurerat capul.) Nu mi-au l sat nimic
deoarece contribuisem la izgonirea unui
guvernator rebel i-l lipsisem de glorie pe amiral.
Mallow r mase t cut în a teptare.
i ce s-a întîmplat cu cel de-al aselea fiu al
u? întreb el, cu voce optit .
Barr zîmbi cu r ceal .
E în via , pentru c s-a înrolat ca soldat în
armata amiralului. Sub nume de împrumut. E
tunar în flota personal a acestuia. A, nu, i-am
citit privirea. Nu e un fiu nedemn. M viziteaz
cînd poate i-mi mai las cîte ceva de mîncare. M
ine în via . Într-o bun zi, viceregele nostru cel
re i împov rat de glorie se va t li în rîn ,
iar fiul meu va fi c ul lui.
i spui asta unui necunoscut? Î i pui fiul în
pericol de moarte?
Ba nu. Îl ajut f cîndu-i un nou du man. i
de-a fi prieten cu viceregele a a cum îi sînt
du man, l-a sf tui s pun nav lîng nav în
spa iu pîn la marginea Galaxiei.
Nu sînt nave acolo?
Ai v zut tu vreuna? Te-a împiedicat vreo nav
de paz s p trunzi pîn aici? Cu foarte pu ine
nave i cu provinciile vecine m cinate de intrigi i
inegalit i, nici una nu poate fi folosit pentru
ap rarea sorilor barbari din exterior. Pîn la
sosirea ta nu ne-a amenin at niciodat vreun
pericol dinspre marginea destr mat a Galaxiei.
Eu? Eu reprezint un pericol?
Vor mai veni i al ii dup tine.
Mallow cl tin din cap.
Nu te prea în eleg.
Ascult ! Te-am cunoscut de cum ai intrat.
Posezi un scut de for care te înconjur îl aveai
cînd ai intrat aici, spuse b trînul pe un ton
înfierbîntat.
Da, îl aveam, confirm Mallow, dup cîteva
momente de ezitare.
Bun. A fost o sc pare, dar nu i-ai dat seama.
pricep la unele lucruri. În vremurile astea de
dec dere nu mai e la mod s fii soldat.
Evenimentele se succed cu iu eala fulgerului i cel
care nu e în stare s se opun valului cu arma în
mîn este m turat, a a cum s-a întîmplat cu mine.
Numai c eu am fost savant i tiu c în întreaga
istorie a atomismului nu a fost inventat vreodat
un scut portabil de for . Avem i noi scuturi de
for centrale uria e i greoaie care pot proteja
un ora întreg sau chiar o nav , dar nu un om.
A a? t cu Mallow, uguindu- i buzele. i la
ce concluzie ai ajuns?
Prin spa iu au parvenit tot felul de istorisiri.
Ele c toresc pe diverse c i i sînt mereu
transformate, cu fiecare parsec pe care-l parcurg.
Dar cînd eram tîn r îmi amintesc c a sosit o nav
nu prea mare cu oameni ciuda i care nu
cuno teau obiceiurile noastre i nu puteau spune
de unde veneau. Vorbeau despre ni te vr jitori de
la marginea Galaxiei; vr jitori care str luceau în
întuneric, care zburau prin aer i pe care nici o
arm nu-i putea v ma. Noi rîdeam. Am rîs i eu
atunci. Uitasem întîmplarea asta pîn ast zi. Îns
tu r spînde ti o lumin în întuneric i nu cred c
arma mea, dac a avea una, i-ar putea face
vreun r u. Spune-mi, po i zbura?
Mallow r spunse calm:
Nu pot a a ceva.
Barr zîmbi.
M mul umesc cu r spunsul acesta, zise el.
Nu-mi cercetez oaspe ii. Dar dac exist vr jitori,
dac tu ti unul dintre ei, s-ar putea ca într-o
bun zi s soseasc mul i dintre ace tia ori dintre
ai t i. Cred c asta ar prinde bine. Avem nevoie de
sînge tîn r. (Murmur ceva pentru sine, apoi
continu rar.) Dar lucrurile evolueaz i împotriva
firii, iar noul nostru vicerege viseaz precum
Wiscard.
Vrea i el coroana de Împ rat?
Barr cl tin din cap în semn de încuviin are.
Fiul meu afl tot felul de ve ti. Fiind în
anturajul viceregelui, aude f s vrea tot felul de
istorii. Iar el mi le poveste te i mie. Noul nostru
vicerege n-ar refuza coroana dac i-ar fi oferit , dar
i p streaz i o porti de salvare. Se spune c ,
dac d gre în aspira iile lui imperiale, pl nuie te
 cl deasc un nou Imperiu în regiunea situat
dincolo de civiliza iile barbare. Se mai spune, dar
eu nu bag mîna în foc pentru asta, c a c torit-o
deja pe una dintre fiice cu un rege m runt de
undeva din Periferia necercetat înc .
Dac ar fi s dai crezare tuturor pove tilor...
A a e. Mai sînt i altele. Eu sînt b trîn i
bîigui vrute i nevrute. Totu i, ce p rere ai? Ochii
trîni i sfredelitori îl cercetar întreb tor.
Negu torul r mase pe gînduri:
N-am nimic de zis, dar a vrea s te întreb
ceva. tiu c Siwenna posed energie atomic .
Vreau s spun, au generatoare intacte în prezent
ori au fost distruse în cursul recentelor tulbur ri?
Distruse? Nu. Dac ar fi atins vreo central
atomic , fie ea cît de mic , întreaga planet ar s ri
în aer. Sînt de neînlocuit i asigur toat energia i
puterea flotei. Avem cele mai mari i mai bune
centrale din p ile acestea, cu excep ia planetei
Trantor, spuse el cu mîndrie.
i în caz c a vrea s v d aceste
generatoare, ce ar trebui s fac mai întîi?
Nimic! r spunse Barr hot rit. Nu te-ai putea
apropia de nici unul dintre centrele militare f s
fii împu cat pe loc. Nimeni n-ar putea face asta.
Siwenna este înc lipsit de drepturi civile.
Vrei s spui c toate centralele nucleare se
afl sub control militar?
Nu. Mai sînt centralele mici, or ene ti, cele
care furnizeaz energie pentru înc lzire i pentru
iluminatul casnic, pentru ac ionarea unor vehicule
i a a mai departe. Dar e acela i lucru. Sînt
controlate de tehnicieni.
Cine sînt ace tia?
Un grup specializat care supravegheaz
centralele atomice. Onoarea aceasta se transmite
ereditar, cei tineri fiind educa i i preg ti i
profesional ca ucenici. Un sever sim al datoriei, al
cinstei i altele. În centrale nu pot intra decît
tehnicieni.
În eleg.
Nu pot s spun, totu i, c nu au existat
cazuri de mituire. În vremurile acestea în care am
avut nou împ ra i în cincizeci de ani, dintre care
apte au fost asasina i, în care orice c pitan de
nav nu viseaz decît uzurparea unui vicerege i
orice vicerege nu inte te decît uzurparea
Imperiului, presupun c pîn i tehnicienii pot
dea prad banului. Numai c ar trebui cam
mul i bani, iar eu nu am deloc. Ai tu cumva?
Bani? Nu. Dar mita înseamn totdeauna
bani?
Dar ce altceva, cînd po i cump ra totul cu
bani?
Sînt destule lucruri care nu pot fi pl tite cu
bani. i-acum dac -mi vei spune încotro e cel mai
apropiat ora care s aib o central nuclear i
cum s ajung acolo, î i voi fi recunosc tor.
A teapt ! (Barr întinse mîinile firave.) Ce-i cu
graba asta? Ai venit la mine, iar eu nu te întreb
nimic. În ora , unde to i locuitorii sînt considera i
înc rebeli, vei fi oprit de primul soldat sau paznic
imediat ce le va ajunge la ureche accentul t u sau
vor vedea cum e ti îmbr cat.
Se ridic i, dintr-un col de dulap uitat, îi
aduse un carne el.
Uite pa aportul meu e fals. Cu el m-am
salvat.
I-l puse în palm lui Mallow i-i îndoi degetele
peste el.
 Semnalmentele nu corespund, dar, dac
inventezi ceva, s-ar putea s ai noroc s nu se uite
prea atent la el.
Dar tu? R mîi f nici un act.
trînul exilat ridic nep tor din umeri.
i ce-i cu asta? A, s fii mai precaut! ine- i
gura! Accentul t u e înfior tor, exprimarea
ciudat , i din cînd în cînd î i scap ni te arhaisme
ucitoare. Cu cît vei vorbi mai pu in, cu atît vei
atrage mai pu in aten ia asupra ta. i-acum s i
spun cum s ajungi în ora ...
Cinci minute mai tîrziu, Mallow era pe drum.
Înainte de a se îndep rta, întoarse totu i capul
o singur dat , o clip doar, spre casa b trînului
politician. i cînd Onum Barr p i în mica lui
gr din , a doua zi dis-de-diminea , g si o cutie la
picioarele sale. Con inea provizii, provizii
concentrate, cum pot fi întîlnite pe nave, ciudate
ca gust i ca re et . Erau bune, îns , i inur
mult vreme.

11

TEHNICIANUL era un b rbat m run el, iar

pielea, parc plesnind pe chipul lui durduliu,
str lucea umed. Mai avea doar cîteva smocuri de
r pe ceaf , iar easta îi era rozalie i
str lucitoare. Purta inele groase i grele pe degete,
hainele-i miroseau a parfum i, dintre oamenii pe
care îi v zuse Mallow pîn în momentul acela,
rea a fi primul care nu ar ta fl mînd.
Tehnicianul î i uguie buzele cu dispre :
Hai, omule, mai repede. M a teapt lucruri
de mare importan . Pari a fi str in... Se uit cu
aten ie la îmbr mintea lui Mallow, care nu
sem na deloc cu costuma ia de pe Siwenna i ochii
îi devenir b nuitori.
Nu sînt din zona asta, zise Mallow calm, dar
nu cred c v intereseaz asta prea mult. Am avut
onoarea s v trimit ieri un mic dar...
Tehnicianul strîmb din nas:
L-am primit. O juc rioar interesant . S-ar
putea s-o folosesc atunci cînd se va ivi ocazia.
Mai am i alte daruri interesante. Care sînt
ceva mai mult decît juc rioare.
Daa? (Vocea îi z bovi asupra ultimelor
sunete.) Întrev d deja cum va decurge discu ia
noastr , pentru c mi s-a mai întîmplat. Vrei s -mi
oferi nimicuri, fleacuri. Cîteva credite, o mantie,
probabil, ori ni te bijuterii de calitate îndoielnic ;
ceva care, în micimea sufletului t u, î i închipui c
ar fi suficient pentru a corupe un tehnician. (Î i
împinse buza inferioar înainte i rînji b ios.) i
mai tiu i ce vrei în schimb. Au mai fost i al ii
care au avut idei la fel de de tepte. Vrei s fii
adoptat de clanul nostru. Vrei s fii ini iat în
tainele energiei atomice i s înve i s îngrije ti
instala iile. Voi, cîini de pe Siwenna, v închipui i
, fiind pedepsi i zi de zi pentru revolta voastr
i probabil c te dai drept str in tocmai pentru a te
pune la ad post , ve i putea sc pa de ceea ce
merita i, atr gînd asupra voastr privilegiile i
protec ia breslei tehnicienilor.
Mallow ar fi vrut s spun ceva, dar tehnicianul
se dezl uise i începu s r cneasc :
i acum s dispari înainte de a te reclama
Protectorului ora ului. Crezi c voi tr da
încrederea ce mi s-a acordat? Tr torii siwennezi,
predecesorii mei, poate c ar fi f cut-o! Dar ai de-a
face cu alt fel de oameni acum. Pe cinstea mea, m
întreb ce m împiedic s te strîng de gît pe dat .
Mallow zîmbi în sinea sa. Se vedea de la o po
toat vorb ria aceasta era fals atît prin ton cît
i prin con inut, astfel c indignarea plin de
demnitate se transformase într-o fars neinspirat .
Negu torul arunc o privire amuzat la mîinile
gr sulii care fuseser desemnate ca posibili c i i
zise:
În elepciunea voastr , v în ela i din trei
motive. În primul rînd, nu sînt omul viceregelui i
n-am venit s v pun la încercare loialitatea. În al
doilea rînd, darul meu este ceva ce nici Împ ratul
în toat splendoarea sa nu are i nici nu va avea
vreodat . În al treilea rînd, ceea ce doresc în
schimb e ceva neînsemnat; un nimic, mai pu in
decît nimic.
Asta s-o crezi tu! (Tehnicianul deveni
sarcastic.) Hai, zi, care este darul imperial pe care
puterea ta zeiasc dore te s mi-l ofere?
Mallow se ridic împingîndu- i deoparte
scaunul.
A tept de trei zile ca s v v d, În elepciunea
voastr , dar demonstra ia mea va dura doar trei
secunde. Dac scoate i dezintegratorul al c rui pat
îl v d foarte aproape de mîna dumneavoastr ...
i?
i trage i în mine, v-a fi foarte îndatorat.
Poftim?
Dac voi fi ucis, ve i putea declara poli iei c
am încercat s v mituiesc pentru a tr da secretele
Breslei. Fapta dumneavoastr va fi încununat de
laude. Dac nu voi muri, v dau scutul.
Abia acum tehnicianul î i d du seama de
lumina alb pîlpîitoare care juca în jurul trupului
vizitatorului s u, care p rea pudrat cu praf de
perle. Ridic arma, ochi privind cruci cu ochii
plini de uimire i suspiciune, i ap pe contact.
Moleculele de aer surprinse de dezl uirea
atomic se destr mar în ioni str lucitori, marcînd
linia sub ire i orbitoare care-l izbi pe Mallow în
piept i se dispers .
În timp ce expresia senin de pe chipul lui
Mallow nu se schimb cîtu i de pu in, for ele
atomice care se n pustiser spre el se
autodevorar la impactul cu acea iluminare fragil
i perlat i fur respinse, disp rînd în aer.
Arma tehnicianului se pr li pe podea cu un
zgomot surd.
Împ ratul are cîmp de for personal? întreb
Mallow. Dumneavoastr pute i avea unul.
E ti tehnician? bîlbîi omul.
Nu.
Atunci de unde ai asta?
Ce v pas ? f cu Mallow, rece i dispre uitor.
O vre i? (L s cad pe birou un lan sub ire cu
mici protuberan e). Asta e.
Tehnicianul îl în fac i îl învîrti între degete.
E complet?
Complet.
De unde porne te alimentarea?
Mallow puse un deget pe protuberan a cea mai
mare, mat în carcasa ei plumburie.
Tehnicianul ridic privirea, iar chipul îi era
congestionat.
Domnule, sînt tehnician la treapta maxim .
Am fost dou zeci de ani controlor i am studiat
sub îndrumarea marelui Bler la Universitatea din
Trantor. Dac ai îndr zneala s -mi spui mie c un
container de m rimea unei... unei nuci con ine un
generator atomic, la naiba, te duc în fa a
Protectorului imediat.
Atunci explica i-l singur dac sînte i în stare.
Eu sus in c e complet.
Culoarea din obrajii tehnicianului disp ru
treptat în timp ce- i puse lan ul în jurul taliei i,
urmînd gestul lui Mallow, ap pe butonul de
activare. Lumina care îl înv lui str lucea slab.
Ridic arma, apoi ov i. Cu mi ri lente, regl
for a armei la minimum, astfel încît s nu-i poat
provoca arsuri.
i apoi ap convulsiv declan atorul, iar focul
atomic izbucni c tre mîna lui f s -i fac nici cel
mai mic r u.
Se r suci i îndrept arma spre Mallow.
i dac trag acum în tine i-mi p strez
scutul?
Încerca i! zise Mallow. Crede i c v-am dat
singura mea mostr ? Era i el înv luit de lumina
impenetrabil .
Tehnicianul chicoti nervos. D du drumul armei
cad pe birou.
i care este acel ceva neînsemnat pe care-l
vrei în schimb?
Vreau s v d generatoarele.
Sper c în elegi c acest lucru este interzis.
Ar însemna expulzarea amîndurora în spa iu...
Nu vreau s le ating ori s am de-a face cu
ele. Vreau doar s le d. Dac nu, ave i scutul,
dar eu mai am i alte juc rii. De exemplu, o arm
special f cut pentru a penetra scutul acela.
Mda, f cu tehnicianul i evit s -l priveasc
pe Mallow. Hai cu mine.
 l2

CASA TEHNICIANULUI era o cl dire cu dou

etaje, a ezat în apropierea unei construc ii uria e,
în form de cub, care domina centrul ora ului.
Mallow trecu de la o cl dire la cealalt printr-un
pasaj subteran i se trezi în atmosfera t cut i
vag ozonificat a centralei atomice.
Vreme de cincisprezece minute î i urm ghidul
s scoat o vorb . Nimic nu sc ochilor lui.
Degetele nu atinser nimic. Apoi tehnicianul îl
întreb cu o voce gîtuit :
i-e de ajuns? N-a putea avea încredere nici
în subordona ii mei în cazul acesta.
Niciodat ? întreb Mallow în derîdere. Am
zut suficient.
Se întoarser în birou i Mallow, îngîndurat,
întreb :
i toate generatoarele acelea sînt în grija
dumneavoastr ?
Toate, r spunse tehnicianul, i mul umirea
de sine r zb tu în glasul lui.
Le supraveghea i func ionarea i le
între ine i?
Exact!
i dac apare o defec iune?
Tehnicianul d du din cap plin de indignare.
Nu se defecteaz . Niciodat nu apar avarii.
Au fost construite pentru eternitate.
Eternitate e cam mult spus. S presupunem
...
Dep ti cadrul tiin ei dac pui în discu ie
cazuri lipsite de sens.
Bine. Dar dac a trage cu dezintegratorul
într-o component vital ? Presupun c instala iile
nu sînt imune la for e atomice?! S zicem c
distrug o conexiune esen ial sau sparg un tub de
cuar D.
P i, atunci, se dezl ui într-o izbucnire de
furie tehnicianul, ai fi ucis.
Da, tiu asta, strig Mallow, dar ce se
întîmpl cu generatorul? Pute i s -l mai repara i?
Domnule, ai primit destul în schimb, url
tehnicianului. i-am oferit ce ai cerut. Acum car -
te! Nu- i mai datorez nimic!
Mallow mim o plec ciune i plec .
Dou zile mai tîrziu, sosi la baza unde Far Star
îl a tepta pentru întoarcerea pe Terminus.
i dup alte dou zile, scutul tehnicianul î i
du ob tescul sfir it i, în ciuda tuturor
încerc rilor i blestemelor, nu mai voi nicicum s
lumineze.

l3

MALLOW se bucura de primele momente de

odihn dup aproape ase luni. St tea întins pe
spate, dezbr cat pîn la brîu, în camera solar a
noii sale locuin e; î i r sfirase bra ele vînjoase,
bronzate, i mu chii îi jucau sub piele.
rbatul de lîng el îi puse o igar de foi între
din i i i-o aprinse. Apoi, retez cu din ii cap tul
propriei ig ri i spuse:
Cred c e ti epuizat. S-ar p rea c ai nevoie
de o perioad de odihn .
Poate c da, Jael, dar a prefera s m
odihnesc pe un scaun al Consiliului. Pentru c
vreau acel scaun, iar tu m vei sprijini.
Ankor Jael ridic din sprîncene a mirare:
 Ce amestec am eu în toat afacerea asta?
Ai, nu te mai îndoi. Întîi de toate, e ti un cal
trin în politic . Apoi, ai fost scos f prea multe
polite uri din scaunul de ministru de c tre Jorane
Sutt, individul care ar prefera s piard un ochi
decît s m vad în Consiliu. Nu prea crezi în
ansele mele, a a-i?
Nu prea, aprob fostul ministru al Educa iei.
ti smyrnian.
Asta nu-i un inconvenient legal. Am avut o
educa ie laic .
Hai, las -m . De cînd urmeaz prejudec ile
alte legi decît pe cele proprii? P i, ce face omul t u,
Jaim Twer? El ce spune?
Mi-a propus, cu aproape un an în urm , s
particip la alegeri pentru Consiliu, r spunse
Mallow degajat, dar nu mai am nevoie de el acum.
Oricum, n-ar fi reu it stratagema. E g gios i
impulsiv iar prin asta devine incomod. Sînt
hot rît s dau o adev rat lovitur . Am nevoie de
tine.
Jorane Sutt este cel mai de tept politician de
pe planeta asta i i se va opune. N-am preten ia
-l pot trage pe sfoar . i s nu- i închipui c nu
tie s lupte din r sputeri folosind chiar mijloace
murdare.
Sînt plin de bani.
sta ar fi un avantaj. Numai c i trebuie
mul i bani ca s învingi prejudec ile smyrnian
pr dit!
Voi avea bani.
Bine, o s m mai interesez. Dar s nu- i
treac prin minte s ridici glasul i s începi s
mîrîi c eu te-am încurajat în aventura asta. Cine
a venit?
 Mallow redeveni serios i zise:
Jorane Sutt în persoan . A venit cam
devreme i în eleg motivul. Îl tot port cu vorba de
vreo lun . Ascult , Jael, mergi în camera al turat
i las difuzorul încet. Vreau s auzi ce vorbim.
Îl ajut pe consilier s ias din camer ,
împingîndu-l u or cu mîna, apoi se ridic i- i
puse un halat de m tase. Lumina solar artificial
redeveni normal .
Secretarul primarului intr plin de sine, în timp
ce majordomul ie i pe vîrfuri i închise u a.
Mallow î i fix centura i spuse:
Stai pe ce scaun dore ti, Sutt.
Un zîmbet fugar travers chipul serios al lui
Sutt. Scaunul pe care i-l alesese era confortabil,
îns nu se a ez comod pe el. Stînd pe marginea
scaunului, spuse:
Dac îmi vei preciza condi iile pe care le pui,
putem trece îndat la afaceri.
Ce condi ii?
Vrei s fii rugat? P i, de exemplu, ce-ai f cut
pe Korell? Raportul t u a fost incomplet.
i l-am dat cu luni în urm . La vremea aceea
ai fost mul umit.
Da, spuse Sutt, frecîndu- i fruntea cu un
deget, dar de atunci ac iunile tale au c tat alt
semnifica ie. Cam tiu cu ce te ocupi, Mallow.
Cunoa tem exact cîte întreprinderi construie ti; cu
ce grab se lucreaz , i cît te cost . i mai e i
palatul acesta spuse el privind în jur cu r ceal ,
a ar ta c este impresionat în vreun fel care
face mai mult decît salariul meu pe un an; i mai
tiu i cît vîlv faci cam mult i cam
costisitoare prin înalta societate a Funda iei.
A a, deci? În afar de faptul c folose ti ni te
spioni bine instrui i, ce dovede te asta?
Dovede te c ai bani pe care anul trecut nu-i
aveai. i asta poate dovedi orice c , de exemplu,
s-au întîmplat multe lucruri pe Korell despre care
noi nu avem cuno tin . De unde provin banii?
Dragul meu Sutt, sper c nu te a tep i s i
dezv lui totul.
Nu.
Nici nu credeam a a ceva. Tocmai de aceea î i
voi spune eu. Provin exact din tezaurul
Commdorului de pe Korell.
Sutt clipi, nevenindu-i a crede. Mallow zîmbi i
continu :
Din nefericire pentru tine, banii sînt cî tiga i
în mod legal. Sînt Negu tor- ef, i banii pe care i-
am primit reprezint cantit i de fier i cromit
luate în schimbul unui num r de zorzoane cu care
l-am aprovizionat. Cincizeci la sut din profit e al
meu prin contract pecetluit cu Funda ia. Cealalt
jum tate va fi primit de guvern la sfir itul anului,
cînd to i cet enii de bun credin î i pl tesc
taxele pe venit.
Nu-mi amintesc s fi citit în raportul t u ceva
despre vreun contract comercial.
N-am men ionat nici ce-am mîncat la micul-
dejun în ziua aceea, nici numele amantei i nici
alte detalii. (Zîmbetul lui Mallow se transform
într-un rînjet.) Am fost trimis ca s i reamintesc
propriile vorbe ca s observ. i n-am închis un
ochi tot timpul. Ai vrut s afli ce s-a întîmplat cu
navele comerciale ale Funda iei, care fuseser
capturate. N-am v zut nici una i nici n-am auzit
de ele. Ai vrut s tii dac exist energie atomic
pe Korell. Raportul meu face referire la arme
atomice aflate în posesia g rzii de corp a
Commdorului. Alte semne n-am v zut. Iar armele
pe care le-am v zut sînt relicve ale fostului Imperiu
i s-ar putea s fie doar obiecte decorative care nu
func ioneaz , dup toate aparen ele. Pîn aici am
respectat ordinele, dar, dincolo de toate acestea,
am fost i sînt înc un cet ean liber. Potrivit
legilor Funda iei, un Negu tor- ef poate deschide
oricît de multe pie e dore te i poate primi de acolo
cuvenita jum tate din profit. Ce obiec iuni ai? Nu
le v d.
Sutt privi int spre perete i, st pînindu- i cu
greu furia, spuse:
St în obiceiul tuturor negu torilor s
promoveze religia comer ului lor.
Respect legile, nu obiceiurile.
Sînt unele cazuri în care obiceiurile pot
deveni mai importante decît legile.
În astfel de cazuri, apelez la tribunal.
Sutt îi arunc o privire care nu prevestea nimic
bun.
La urma-urmei e ti smyrnian. Se pare c
naturalizarea i educa ia nu pot elimina anumite
tr turi ale neamului. Cu toate acestea, încearc
ascul i i s în elegi. Nu mai e vorba de bani
sau pie e. Posed m tiin a marelui Hari Seldon
pentru a dovedi c de noi depinde viitorul Imperiu
al Galaxiei, i de la acest drum nu ne putem
întoarce. Religia pe care o avem este atotputernicul
nostru instrument pentru a ne atinge elul. Cu
ajutorul ei am reu it s control m deplin cele
Patru Regate chiar în clipa în care erau cît pe ce s
ne striveasc . Este cea mai puternic arm pe care
o cunoa tem pentru a controla oameni i lumi.
Motivul principal pentru dezvoltarea comer ului i
încurajarea negu torilor a fost introducerea i
 spîndirea mai rapid a religiei i siguran a c
introducerea tehnicii avansate i a noii economii
vor fi supuse unui control complet i am nun it
din partea noastr .
Se opri pentru a- i mai trage sufletul, cînd
Mallow interveni.
Cunosc teoria. O în eleg bine.
Z u? Dep ti a tept rile mele. Atunci
în elegi, desigur, c încercarea ta de a face comer
doar de dragul comer ului, de a produce în mas
fleacuri de doi bani, care afecteaz doar superficial
economia unei lumi, de a sacrifica politica
interstelar de dragul zeului-profit, de a conduce la
sc parea energiei atomice de sub controlul religiei
noastre pot sfîr i prin r sturnarea i negarea
complet a politicii care a dat roade vreme de un
secol.
Era i timpul, spuse Mallow nep tor, ca o
politic învechit , periculoas i imposibil s
înceteze. Oricît de bine ar reu i religia în cele Patru
Regate, alte lumi de la Periferie cu greu o accept .
Pe vremea cînd am pus Regatele sub control, exista
un num r suficient de mare de exila i care s duc
vestea despre modul în care Salvor Hardin a folosit
preo imea i supersti iile oamenilor pentru a
sugruma independen a i puterea monarhilor laici.
i dac acest lucru n-a fost de ajuns, cazul
Askone, de acum dou decenii, a ar tat limpede
acela i lucru. Acum, orice domnitor de la Periferie
prefer s se sinucid decît s lase vreun preot al
Funda iei s calce pe teritoriul s u. Eu nu propun
oblig m Korellul sau alt lume s accepte ceva
ce sînt sigur c nu vor. Nu, Sutt. Dac energia
atomic îi face periculo i, o prietenie sincer prin
intermediul comer ului va fi de o mie de ori mai
folositoare decît o domina ie nesigur , bazat pe
suprema ia detestat a unei puteri spirituale din
afar i care, dac sl be te cît de cît, se poate
pr bu i cu totul, nel sînd nimic de substan în
urm , în afar de teama i ura f margini.
Foarte frumos spus, recunoscu Sutt. Dar, ca
ne întoarcem la subiectul discu iei noastre,
care- i sînt condi iile? Ce îmi ceri ca s te fac s
accep i ideile mele?
Î i închipui c -mi voi lep da convingerile
pentru bani?
De ce nu? spuse Sutt cu r ceal . Doar asta-i
meseria ta, s cumperi i s vinzi, nu?
Numai dac ob in un profit, spuse Maliow,
s se supere. Îmi po i oferi mai mult decît
cî tig acum?
A putea s i re in trei sferturi din profiturile
ob inute din tranzac ii, în loc de jum tate.
Maliow pufni în rîs:
Frumoas ofert . În condi iile tale,
cuantumul tranzac iilor ar sc dea cu mult sub a
zecea parte. Mai f un efort.
Ai putea ob ine un loc în Consiliu.
Îl voi ob ine -i f ajutorul t u, ba chiar
împotriva voin ei tale.
Cu o mi care precipitat a pumnilor, Sutt
spuse:
Te-ai putea salva de închisoare. Dou zeci de
ani, dac lucrurile decurg a a cum le v d eu.
Socote te profitul, dac vrei.
Nu v d nici un profit i nu tiu dac po i
duce la îndeplinire o asemenea amenin are.
Va fi un proces pentru asasinat.
Pentru asasinarea cui? întreb Maliow
dispre uitor.
 Vocea lui Sutt deveni amenin toare cu toate c
nu ridic glasul.
Asasinarea unui preot anacreonian, aflat în
slujba Funda iei.
Chiar a a? i ce probe ai?
Secretarul primarului se aplec pu in vrînd s
dea mai mare greutate vorbelor:
Mallow, nu glumesc. Cercet rile preliminare
s-au încheiat. Mai trebuie doar s semnez o hîrtie
i procesul Funda ia contra Hober Mallow,
Negu tor- ef, poate începe. Ai p sit un supus al
Funda iei, i acesta a fost torturat i ucis de o
gloat de str ini. Î i acord doar cinci secunde
pentru a sc pa de pedeapsa care i se cuvine. În
ceea ce m prive te, prefer ca tu s decizi cum vor
decurge lucrurile. M-a sim i mai în siguran
dac a distruge un inamic, decît s am un prieten
a c rui convertire este îndoielnic .
Mallow spuse r spicat:
Faci cum dore ti.
Foarte bine! i secretarul rînji. Primarul a fost
acela care a dorit încercarea aceasta de
compromis, nu eu. Ca dovad c nici nu m-am
str duit prea mult s te conving.
a se deschise i Sutt ie i.
Mallow ridic privirea abia cînd Ankor Jael
reintr în camer .
L-ai auzit? întreb Mallow.
Politicianul se l pe pardoseal .
De cînd îl cunosc pe arpele sta, n-am mai
pomenit s fi fost vreodat atît de furios.
Bine. Ce p rere ai?
O politic extern de domina ie prin mijloace
spirituale este o idee fix a lui, dar, dup p rerea
mea, scopurile ultime nu sînt cîtu i de pu in
spirituale. Am fost îndep rtat din guvern pentru c
m-am opus acestei tendin e i cred c nu-i nevoie
intru în detalii.
Nu-i nevoie. i, dup p rerea ta, care sînt
scopurile nespirituale?
Jael deveni grav:
Nu e prost, a a c trebuie s i fi dat seama
de falimentul politicii noastre religioase, care abia
dac a f cut o cucerire în ace ti aptezeci de ani. E
limpede c o folose te pentru scopuri tiute doar
de el însu i. tii c orice dogm bazat în primul
rînd pe credin i pe tr ire emo ional reprezint
o arm periculoas cînd o folose ti împotriva
altora, întrucît este aproape imposibil s garantezi
arma nu se va întoarce vreodat împotriva ta.
De o sut de ani sprijinim un ritual i o mitologie
care au devenit din ce în ce mai venerabile, mai
tradi ionale i imuabile. Într-un fel, ele nu mai sînt
sub controlul nostru.
Ce vrei s spui? întreb Mallow. Continu .
Du- i gîndul pîn la cap t.
P i, s presupunem c un om, un om
ambi ios folose te for a religiei mai degrab
împotriva noastr decît în folosul nostru.
Vrei s dai de în eles c Sutt...
Exact. Acesta e Sutt. Ascult , dac el poate
mobiliza diferitele ierarhii de pe planetele supuse
împotriva Funda iei în numele ortodoxiei, ce anse
avem? A ezîndu-se sub stindardele celor pio i, el
poate declara r zboi ereziei reprezentate de tine, de
exemplu, i poate deveni rege. La urma-urmei,
Hardin este acela care a spus: „Dezintegratorul
este o arm bun , numai c depinde la care cap t
al evii te afli".
Mallow se plesni peste coapsa dezgolit .
 A a e, Jael, dar atunci ajut -m s intru în
Consiliu i voi lupta cu el.
Jael r mase t cut o vreme, apoi întreb :
Ce spunea Sutt despre lin area unui preot?
Sper c nu-i adev rat.
Ba e adev rat, spuse Mallow nep tor.
Lui Jael îi sc un fluierat de uimire:
Are probe sigure?
Cu siguran c are. Mallow ezit o clip ,
apoi ad ug : Jaim Twer a fost de la început omul
lui, cu toate c nici unul dintre ei nu i-a dat
seama c tiam acest lucru. Iar Jaim Twer a fost
martor ocular.
Jael cl tin din cap:
Of! Asta-i r u.
R u? Ce-i r u în asta? Preotul se afla în mod
ilegal pe planet , potrivit legilor Funda iei.
Involuntar sau nu, el a fost clar folosit ca momeal
de c tre guvernul korellian. Potrivit tuturor legilor
bunului-sim , nu aveam de ales decît calea ac iunii
i aceast ac iune era strict în limitele legii. Dac
aduce în fa a tribunalului, nu va reu i decît s
se fac de rîsul lumii.
Jael neg printr-o mi care a capului.
Nu, Mallow, te în eli. i-am spus c a f cut
un joc murdar. Nu urm re te s ob in
condamnarea ta; tie c nu poate s-o fac . Îns
vrea i distrug pozi ia în fa a oamenilor. Doar
ai auzit ce-a spus. Obiceiurile stau uneori
deasupra legii. S-ar putea s scapi basma curat
din proces, dar dac oamenii vor crede c ai l sat
un preot prad mul imii, popularitatea ta va
sc dea.
Vor recunoa te c ceea ce-ai f cut a fost legal,
chiar în elept Dar, cu toate astea, vei r mîne un
la nenorocit în ochii lor, o brut insensibil , un
monstru cu inima de piatr . i nu vei fi ales în
Consiliu. S-ar putea chiar ca printr-un vot s i
pierzi titlul de Negu tor- ef i s i se retrag
cet enia. Nu e ti n scut pe planeta asta, tii bine
doar. Ce altceva crezi c dore te Sutt?
Mallow se încrunt cu înd tnicie.
A a deci!
B iete, spuse Jael, sînt de partea ta, dar eu
nu te pot ajuta. Ai fost luat la ochi.

l4

ÎN CEA DE-A PATRA ZI a procesului lui Hober

Mallow, Negu tor- ef, Camera Consiliului era
„plin ochi" în adev ratul în eles al expresiei.
Singurul consilier absent înjura neputincios
fractura de craniu care îl intuise la pat.
Balcoanele erau pline de oameni, pîn i
intervalele erau în esate de aceia care, prin
influen , bani sau simpl perseveren diabolic ,
reu iser s p trund . Restul umpleau pia a din
fa a tribunalului, în grupuri care se agitau în fa a
televizoarelor tridimensionale plasate în aer liber.
Ankor Jael î i croi drum pîn în sal cu
ajutorul inutil al serviciului de poli ie i apoi, prin
furnicar, pîn ce ajunse lîng Hober Mallow.
Mallow se întoarse i, v zîndu-l, r sufl u urat:
Pentru numele lui Seldon, ai ajuns la fix. Ai
adus-o?
Poftim, ia-o, spuse Jael. E tot ce ai cerut.
Bine. Cum reac ioneaz lumea de afar ?
Parc sînt apuca i, spuse Jael i se agit plin
îngrijorare. N-ar fi trebuit s accep i audierea
public . Ai putut s -i împiedici.
Nu vreau asta.
Se vorbe te despre lin aj. Iar oamenii lui
Publis Mar de pe alte planete... (
Chiar voiam s te întreb despre asta, Jael. A
stîrnit întreaga Ierarhie împotriva mea, nu-i a a?
Ba bine c nu. Este înscenarea cea mai bine
pus la cale. Ca ministru, el se ocup de acuzare
într-un asemenea caz de legisla ie interstelar . Ca
Înalt Preot i ca Primat al Bisericii, a asmu it
hoardele de fanatici...
Las asta. Î i aminte ti de citatul acela din
Hardin pe care mi l-ai plasat luna trecut ? Le vom
ar ta c arma poate avea dou capete.
În acel moment, primarul se a ez , iar membrii
Consiliului se ridicar în semn de respect.
Ast zi e rîndul meu, spuse Mallow în oapt .
Stai aici i urm re te spectacolul.
edin a începu, i un sfert de ceas mai tîrziu,
înso it de oapte ostile, Hober Mallow p i c tre
spa iul liber din fa a jil ului primarului. Un
fascicul de lumin fu îndreptat spre el i pe
ecranele televizoarelor din pie ele publice i din
aproape fiecare cas de pe planetele Funda iei
ap ru chipul unui b rbat care privea sfid tor
înainte.
Începu s vorbeasc încet i rar:
Pentru a economisi timp, voi recunoa te
fiecare incriminare ce mi s-a adus de c tre
acuzare. Povestea preotului i a mul imii, a a cum
a fost ea relatat de acuzare, este exact în toate
detaliile.
În sal se isc rumoare, urmat de un vuiet
dispre uitor din partea celor de la balcoane.
tept r bd tor pîn se f cu lini te.
 Cu toate acestea, imaginea care a fost
prezentat nu este definitivat . Apelez la r bdarea
dumnevoastr pentru a-mi permite s fac
complet rile a a cum socot eu. Povestea mea s-ar
putea s vi se par irelevant la început. V rog s
fi i îng duitori.
Mallow nu apel deloc la noti ele pe care le avea
preg tite
Voi începe de la acela i moment ca i
acuzarea: ziua întîlnirii mele cu Jorane Sutt i
Jaim Twer. ti i deja ce s-a întîmplat în decursul
acestor întîlniri. Conversa iile au fost descrise i
nu amnimic de ad ugat în afar de propriile-mi
gînduri din acea zi.
Eram foarte b nuitor, întrucât evenimentele
acelei zile fuseser bizare. Judeca i singuri. Doi
oameni, pe care nu-i cuno team decât superficial,
îmi fac propuneri neobi nuite i, într-o oarecare
sur , incredibile. Unul dintre ei, secretarul
primarului, îmi cere s joc rolul de agent de
informa ii în slujba guvernului, într-o problem
confiden ial , a c rei natur i importan v-au
fost deja explicate. Cel lalt, autointitulat lider al
unui partid politic, m roag s candidez pentru
un loc în Consiliu. Bineîn eles c am devenit
nuitor fa de motivul acestei ultime propuneri.
Motivul propunerii lui Sutt pare evident. Nu avea
încredere în mine. Credea, probabil, c vînd putere
atomic du manilor i c es un complot pentru
organizarea unei rebeliuni. i probabil c for a
nota, ori a a mi s-a p rut mie. Deci, avea nevoie de
un om de-al s u în preajma mea, în misiunea pe
care mi-o propusese, pentru a m spiona. Ideea
aceasta nu mi-a venit, totu i, decît mai tîrziu, cînd
a ap rut Jaim Twer. S judec m din nou: Twer se
prezint ca negu tor retras în politic i, cu toate
acestea, eu nu tiam nici un detaliu despre cariera
lui negustoreasc , de i cuno tin ele mele în
domeniu sînt considerabile. Mai apoi, cu toate c
Twer s-a l udat cu o educa ie laic , nu auzise
niciodat despre o criz Seldon.
Hober Mallovv a tept pu in pentru ca în elesul
vorbelor lui s fie receptat i fu r spl tit cu primul
moment de t cere de pîn acum oamenii de la
balcoane r maser f grai. Acest lucru era
valabil pentru locuitorii de pe Terminus. Popula ia
de pe Planetele Exterioare recep iona doar versiuni
cenzurate care s corespund necesita ilor religiei.
Ei nu aveau s aud nimic despre Crizele Seldon.
Urmau îns alte lucruri ocante care nu aveau s
scape aten iei lor.
Care dintre cei prezen i poate afirma cu
bun -credin c e posibil ca un om cu o educa ie
laic s nu aib habar de natura unei crize
Seldon? Pe Funda ie exist un singur fel de
educa ie care exclude orice men iune despre istoria
planificat a lui Seldon i se ocup numai de om în
sine, ca vr jitor aproape mitic... Am tiut în clipa
aceea c Jaim Twer nu fusese niciodat negu tor.
Atunci am fost sigur c f cea parte din cler i c
era probabil preot în în elesul deplin al cuvîntului;
i c , în perioada de trei ani cît f cuse pe liderul
unui partid politic al negu torilor, fusese omul
vîndut lui Jorane Sutt. În momentul acela înc
bîjbîiam. Nu cuno team scopurile pe care le
urm rea Sutt în ceea ce prive te persoana mea,
dar întrucît p rea s -mi ofere destul libertate de
mi care, i-am atribuit unele din gîndurile mele.
nuiam c Twer trebuia s mearg cu mine în
torie ca paznic oficial din partea lui Jorane
Sutt. Ei, bine, dac n-ar fi mers el, tiam foarte
bine c ar fi existat alte subterfugii gata preg tite
i era posibil ca pe acelea s nu le detectez la
vreme. Cînd î î cuno ti adversarul, e ti în relativ
siguran . L-am invitat pe Twer s m înso easc .
A acceptat. Aceasta, domnilor consilieri, explic
dou lucruri. În primul rînd, v demonstreaz
faptul ca Twer nu depune m rturie ca prieten al
meu, împotriva propriei voin e, a a cum va încerca
conving acuzarea. EI este un spion care- i va
juca rolul pentru care a fost pl tit. În al doilea
rînd, explic o anumit ac iune de-a mea cu ocazia
apari iei preotului de a c rui moarte sînt acuzat
o ac iune nemen ionat înc , deoarece este
necunoscut .
Consilierii începur s oteasc între ei.
Mallow î i drese glasul i, cu un aer teatral,
continu :
Nu-mi place s descriu sentimentele pe care
le-am tr it cînd am auzit c avem un misionar
refugiat la bord. Încerc s alung din minte pîn i
amintirea acestor sentimente. Ele au creat, în
primul rînd, o nesiguran însp imînt toare.
Întîmplarea mi-a ap rut în momentul acela drept o
manevr de-a lui Sutt, i asta dep ea calculele i
în elegerea mea. Eram complet dezorientat. Aveam
un singur lucru de f cut. M-am descotorosit cinci
minute de Twer, trimi îndu-l dup ofi eri. În
absen a lui am activat un receptor de înregistrare
video, astfel încît tot ce avea s se întîmple s fie
strat pentru un studiu ulterior. Am f cut-o în
speran a incert , dar sincer , c ceea ce m
nedumerea în acele momente ar fi putut s se
clarifice la o vizionare viitoare.
De atunci am vizionat acea înregistrare video de
cincizeci de ori. O am aici, i voi relua filmul
pentru a cincizeci i una oar în prezen a
dumneavoastr .
Primarul b tu rar cu cioc nelul în mas cerînd
ordine, întrucît asisten a î i pierduse cump tul i
cei de la balcoane începuser s devin zgomoto i.
În cinci milioane de c mine de pe Terminus,
observatori emo iona i se apropiar i mai mult de
aparatele lor i, de pe banca acuz rii, Jorane Sutt
cl tin iritat din cap c tre marele preot care d dea
semne de agita ie, în timp ce ochii febrili îl intuiau
pe Mallow. Centrul s lii se eliber i luminile fur
mic orate. Ankor Jael, din banca sa plasat
undeva, în stînga, f cu reglajele necesare i, cu un
declic, imaginea se încheg i prinse via , în
culori, tridimensional, reproducînd totul, mai
pu in via a.
Se v zu imaginea misionarului buim cit i
stîlcit în b taie, stînd între locotenent i sergent.
Mallow a tept f un cuvînt, în timp ce ofi erii
intrar unul cîte unul, ultimul intrînd Twer.
Conversa ia se desf ur conform
evenimentelor; sergentul fu pus la punct i
misionarul anchetat. Ap ru gloata, se putu auzi
vuietul ei i apoi reverendul Jord Parma f cu ruga
lui disperat . Mallow scoase arma, iar misionarul,
în timp ce era tîrît afar din înc pere, ridic bra ele
într-un ultim blestem s lbatic i, pentru o
frac iune de secund , se v zu o fulgerare
str jucitoare.
În fa a unei asemenea situa ii, scena se sfîr i,
ofi erii erau înghe i de groaz , în timp ce Twer î i
duse mîinile tremurînde la urechi, iar Mallow î i
introduse calm arma în toc.
Luminile se aprinser ; spa iul din mijlocul
înc perii se golise. Mallow, adev ratul Mallow din
prezent î i relu împov rat nara iunea:
Vede i dumneavoastr , incidentul este exact
a cum l-a prezentat acuzarea cel pu in în
aparen . Voi explica pe scurt despre ce este vorba.
Apropo, în cursul acestor întîmpl ri, emo iile prin
care a trecut Twer dovedesc limpede o educa ie
preo easc , În aceea i zi i-am ar tat lui Twer o
serie de nepotriviri în ceea ce prive te întîmplarea.
L-am întrebat de unde venea misionarul tocmai
tre zona aproape pustie în care ne aflam în
momentul acela. L-am mai întrebat de unde
ap ruse mul imea uria , dac cel mai apropiat
ora , cît de cît mare, se afla la distan de o sut
de mile. Acuzarea nu a acordat nici o aten ie
acestor detalii. Dup cum nu a b gat de seam
nici altele: de exemplu, prezen a b toare la ochi
a lui Jord Parma. Un misionar pe Korell, care- i
risc via a, sfidînd atît legile korelliene cît i pe cele
ale Funda iei, umbl pe planet într-o sutan
foarte nou , care nu poate trece neobservat . E
ceva anormal în situa ia asta. La vremea
respectiv , am sugerat c misionarul era, f voia
lui, complicele Commdorului, care-l folosise în
încercarea de a ne obliga s recurgem la un act de
agresiune flagrant ilegal, pentru a justifica, din
punct de vedere legal, distrugerea navei i a
noastr . Acuzarea a anticipat modul în care îmi voi
justifica ac iunile. Acuzarea se a tepta ca eu s
declar c siguran a navei mele, a echipajului, a
misiunii chiar, era în cump i nu putea fi
sacrificat pentru un singur om în condi iile în
care acel om ar fi fost ucis, cu sau f interven ia
noastr . Mi se r spunde printr-o bîiguial privind
„onoarea" Funda iei i necesitatea de a sus ine
demnitatea noastr pentru a ne dovedi în acest fel
superioritatea. Din motive care totu i mi se par
ciudate, acuzarea îl neglijeaz pe Jord Parma
însu i, ca individ. Nu s-au adus nici un fel de
detalii în leg tur cu el: locul na terii, educa ia,
sau orice alt element privind via a acestuia.
Cunoa terea lor va arunca lumin asupra
neconcordan elor pe care le-am eviden iat în
înregistrarea video pe care tocmai a i vizionat-o.
Cele dou explica ii se leag .
Acuzarea nu a avansat nici un detaliu privindu-
l pe Jord Parma, deoarece nu poate. Scena pe care
i v zut-o pe înregistrarea video pare fals pentru
Jord Parma era un impostor. N-a existat
niciodat vreun Jord Parma. Tot acest proces este
cea mai mare fars înscenat pentru o problem
care n-a existat niciodat .
Trebui s a tepte o clip , pentru ca vacarmul
înceteze.
V voi ar ta o m rire de imagine, spuse el
rar, a unei scene din înregistrarea video. Ea va
vorbi de la sine. Luminile, Jael!
Lumina sc zu în sal i spa iul din centru se
repopul cu siluete creînd iluzia unui muzeu de
cear . Ofi erii de pe Far Star st teau în pozi ii
rigide i imposibile. O arm inut în mîna dreapt
de c tre Mallow. În stînga lui, reverendul Jord
Parma, surprins în plin strig t, cu bra ele azvîrlite
în sus i cu degetele r sfirate, în timp ce mînecile îi
atîrnau pîn la jum tatea bra elor.
În palma misionarului se v zu acea lic rire care
în timpul vizion rii anterioare str lucise i
disp ruse. Acum era o str lucire permanent .
R mîne i cu ochii pe lumina aceea din palm ,
spuse Mallow din umbr . M re te imaginea, Jael!
 Întregul tablou se estomp rapid. Por iunile
exterioare disp rur , în timp ce imaginea
misionarului ocup pozi ia central i deveni
uria . I se v zur doar capul i bra ul, iar apoi
doar o mîn care acoperi totul i r mase acolo
imens .
Lumina devenise un grup de litere str lucind
palid: PSK.
Aceea, bubui vocea lui Mallow, este o mostr
de tatuaj, domnilor. El este invizibil în lumina
obi nuit , dar în lumina ultraviolet pe care am
proiectat-o în înc pere cînd am f cut aceast
înregistrare iese clar în eviden . Voi recunoa te c
este o metod secret de identificare naiv ,
utilizat pe Korell, unde lumina ultraviolet nu
poate fi g sit la orice col de strad . Chiar i pe
nava noastr , identificarea s-a f cut din
întîmplare. Probabil c unii dintre dumneavoastr
i ghicit deja ce semnific PSK. Jord Parma
cuno tea bine limbajul preo esc i i-a f cut
meseria cu str lucire. Nu pot spune unde i cum a
înv at-o, dar PSK înseamn Poli ia Secret
Korellian .
Mallow trebui s strige ca s acopere tumultul
vocilor:
Am i alte dovezi colaterale sub forma unor
documente aduse de pe Korell, pe care le pot
prezenta Consiliului, dac va fi nevoie. Acum s -mi
spune i care este obiectul acestor acuza ii? S-a
cut i s-a repetat sugestia monstruoas c ar fi
trebuit s m lupt pentru misionar, sfidînd i
lcînd legea, i s -mi sacrific misiunea, nava i
propria-mi via pentru „onoarea" Funda iei.
Dar s-o fac pentru un impostor?
Trebuia s-o fac pentru un agent secret korellian
deghizat în rob , colit într-o gimnastic verbal
împrumutat probabil de la vreun exilat
anacreonian? Dac Jorane Sutt i Publis Manlio
m-ar fi f cut s cad în capcana aceea stupid i
odioas ...
Vocea r gu it deveni neclar , acoperit de
strig tele mul imii. Fu ridicat pe umeri i purtat
spre banca primarului.
Prin ferestre, putu vedea un torent dezl uit
de oameni invadînd pia a i ad ugîndu-se miilor
deja prezen i acolo.
Mallow privi în jur, c utîndu-l pe Ankor Jael,
dar îi fu imposibil s disting vreun chip în acea
mul ime aflat în permanent mi care. Treptat,
putu s perceap un strig t obsedant, ritmat, care
crescu în intensitate i începu s pulseze
nebune te:
„Tr iasc Mallow! Tr iasc Mallow! Tr iasc
Mallow!"

l5

UN ZÎMBET LIC RI pe chipul istovit al lui

Ankor Jael. În aceste ultime dou zile bezmetice
uitase i de somn.
Mallow, ai dat un spectacol uluitor, a a c te
rog s nu strici totul intind prea sus. Doar nu vrei
participi serios la alegerile pentru func ia de
primar. Entuziasmul maselor înseamn o putere
enorm , dar e recunoscut pentru nestatornicie.
Exact, spuse Mallow cu seriozitate, a a c va
trebui s -l r sf m, i cea mai bun cale de a o
face este s continu m spectacolul.
Ce i-a mai trecut prin minte?
 Trebuie s -i arestezi pe Publis Manlio i pe
Jorane Sutt...
Poftim?!
Ai auzit bine. Determin -l pe primar s -i
aresteze! Nu m intereseaz ce amenin ri vei
folosi. Eu controlez mul imea ast zi cel pu in.
Nu va cuteza s o înfrunte.
Dar în baza c ror acuza ii, omule?
A celor evidente. Au incitat preo imea
Planetelor Exterioare la p rtinire în ceea ce
prive te neîn elegerile fac iunilor de pe Funda ie.
Acest lucru este ilegal. S -i acuze de „subminarea
securit ii Statului". i nu-mi pas ce pedeaps
vor primi, a a cum nici lor nu le-a p sat de mine.
Scoate-i de pe scena politic pîn voi ajunge eu
primar.
Mai e jum tate de an pîn la alegeri.
Nu-i prea mult! (Mallow se ridic în picioare
i-l strînse pe Jael de bra pe nea teptate.) Ascult ,
ridica tot guvernul cu for a dac ar fi nevoie
a cum a f cut Salvor Hardin acum o sut de ani.
Criza Seldon înc mocne te i cînd va izbucni, va
trebui s fiu i primar, i mare preot.
Jael se încrunt . Spuse rar i ap sat:
Ce va fi cu Korell, pîn la urm ?
Cu siguran , d du Mallow afirmativ din cap,
vor declara r zboi, de i sînt gata s pariez c o vor
face abia peste cî iva ani.
Cu nave ac ionate atomic?
Tu ce crezi? Cele trei nave comerciale pe care
le-am pierdut în acel sector al spa iului nu puteau
fi capturate cu pistoale cu aer comprimat. Jael, au
primit nave chiar din partea Imperiului. Nu mîne
cu gura c scat ca un caraghios. Am spus
Imperiul! Înc exist , s tii. O fi disp rut ca
prezen aici, la Periferie, dar în centrul Galaxiei e
înc foarte activ. i orice mi care gre it pe care o
vom face ar putea periclita existen a noastr . De
aceea trebuie s ajung primar i mare preot. Sînt
singurul care tie cum putem înfrunta criza.
Jael înghi i în sec:
Cum? Ce-ai de gînd s faci?
Nimic.
Jael zîmbi neîncrez tor:
Z u? Chiar a a?
Mallow r spunse hot rît i t ios:
Cînd voi fi conduc torul acestei Funda ii nu
voi face nimic. Absolut nimic, i tocmai acesta este
secretul acestei crize.

l6

ASPER ARGO, Preaiubitul Commdor al

Republicii Korell î i întîmpin so ia, care tocmai
intra, cu o vinovat încruntare a sprîncenelor rare.
La ea, cel pu in, epitetul ce i-l atribuise singur nu
avea nici o trecere. tia bine acest lucru.
Cu o voce pi ig iat i glacial spuse:
În eleg c scumpul meu so a ajuns, în sfir it,
la o decizie în ceea ce prive te soarta vl starelor
Funda iei.
Serios? întreb Commdorul. i ce altceva mai
în elege sprintena ta minte?
Destule lucruri, nobile so . Ai mai avut una
dintre timidele tale consult ri cu consilierii.
Grozavi consilieri mai ai. Apoi, cu dispre
nem rginit, ad ug : O turm de idio i orbi i
paralitici care strîng bine la piepturile lor scofîlcite
profiturile sterile, spre nemul umirea tat lui meu.
 i care este, draga mea, nemaipomenita
surs din care rezult p rerea ta despre toate
astea?
Commdora pufni în rîs:
Dac i-a spune, sursa mea ar fi mai
degrab în curs decît surs .
Bine, vei proceda cum vei crede de cuviin ,
ca întotdeauna. (Commdorul ridic din umeri i-i
întoarse spatele.) Cît prive te nemul umirea tat lui
u, îmi pare r u, dar întîmpin un refuz meschin la
cererea de a mi se da alte nave.
Fierbînd de furie, Commdora izbucni:
Alte nave! P i nu ai cinci? S nu îndr zne ti
negi. tiu ai cinci, i- i este promis a asea.
Promis pentru anul trecut.
Dar i una poate transforma Funda ia în praf
i pulbere. Doar una! O nav ca s spulberi navele
lor neînsemnate.
Nu pot ataca planeta aceasta nici m car cu o
duzin de nave.
i cît va rezista planeta lor dac le ruin m
comer ul i le distrugem înc rc turile de juc rioare
i alte prostii?
Acele juc rioare i prostii înseamn bani,
suspin el. Mul i, mul i bani!
Dar dac ai cuceri Funda ia, n-ai avea tot ce-i
apar ine? i dac ai avea o umbr de respect i
recuno tin pentru tat l meu, n-ai avea mai mult
decît i-ar oferi Funda ia vreodat ? Au trecut trei
ani ba mai mult de cînd a venit barbarul acela
cu reprezenta ia lui magic . A trecut destul timp.
Draga mea! (Commdorul se întoarse i o privi
drept în ochi.) Îmb trinesc. Sînt obosit. Îmi lipse te
puterea de a mai rezista vocii tale cic litoare. Spui
tii c am luat o hot rîre. Ei bine, am luat-o. S-
a terminat. Va fi r zboi între Korell i Funda ie.
I-auzi! (Chipul Commdorei se lumin , iar
ochii ei str lucir .) În sfîr it, cînd era cît pe-aci s
dai în mintea copiilor i-a venit mintea la cap. Iar
acum, c e ti st pîn al acestei zone, poate vei
deveni suficient de respectabil pentru a avea un
cuvînt de spus în Imperiu. De exemplu, am putea
si lumea asta barbar pentru a merge la
curtea viceregelui. A a m-am gîndit eu.
Ie i într-un fo net de rochie, zîmbind i inînd o
mîn în old. În lumin , p rul ei arunca reflexe
alb strii.
Commdorul a tept , apoi, adresîndu-se c tre
, spuse cu ur i r utate:
Iar cînd voi fi st pîn a ceea ce nume ti tu
zona interioar , voi fi îndeajuns de respectabil
pentru a m lipsi de arogan a tat lui i de limba
ascu it a fiicei. M voi lipsi total!

l7

LOCOTENENTUL-MAJOR de pe Dark Nebula se

holb îngrozit prin hublou.
Pentru numele Galaxiei! (Ceea ce trebuia s
fie un ip t disperat devenise o oapt .) Ce e asta?
Era o nav , dar p rea un ca alot fa de
insignifianta Dark Nebula i, în plus, pe flanc
purta însemnele Imperiului: Nava- i-Soarele. Toate
sistemele de alarm r sunau înnebunite.
Se transmiser ordine în toate compartimentele
navei i Dark Nebula se preg ti s fug , dac mai
era posibil, sau pentru lupt dac trebuia , în
timp ce în cabina de transmisiuni în ultraunde, un
mesaj î i croi drum prin hiperspa iu c tre
Funda ie.
Repetîndu-se mereu i mereu! Era par ial un
apel pentru ajutor, dar, în primul rind, un mesaj
ce avertiza asupra pericolului.

l8

HOBER MALLOW î i întinse picioarele pentru a

alunga oboseala, în timp ce r sfoia cîteva rapoarte.
Cei doi ani de cînd ocupa func ia de primar îl
cuser s devin mai r bd tor, mai domolit i
mai pu in preocupat de confort. Dar rapoartele
guvernamentale i aiuritorul limbaj oficial în care
acestea erau scrise tot nu-i pl ceau.
Cîte nave au primit? întreb Jael.
Patru sînt re inute la sol. Despre dou n-am
primit informa ii. Celelalte sînt în bun stare i se
tie unde se afl . Ar fi trebuit s ne descurc m mai
bine, dar sta n-a fost decît începutul, morm i
Mallow.
Nu primi r spuns, a a c Mallow ridic privirea
spre Jael i întreb :
Te îngrijoreaz ceva?
A vrea ca Sutt s vin aici.
A, da, ca s mai ascult m o prelegere despre
frontul intern.
Nu, nu-i vorba de asta, izbucni Jael, dar e ti
din cale-afar de înc înat, Mallow. Poate c ai
rezolvat situa ia extern pînâ la ultimul am nunt,
dar nu te-a interesat deloc ce se întîmpl aici, pe
planeta-mam .
P i asta-i treaba ta, nu? De ce te-am numit
Ministru al educa iei i propagandei?
Doar ca s -mi sfîr esc mai repede zilele, dac
am în vedere cooperarea de care m bucur din
partea ta. Anul trecut i-am tot vorbit despre
pericolul crescînd pe care-l reprezint Sutt i
Religio ii lui, de credeam c te-am asurzit. Ce rost
mai au planurile tale dac Sutt va impune alegeri
anticipate i te va azvîrli din func ie?
Nici unul, recunosc.
Iar prin cuvîntarea ta de seara trecut ,
aproape c i-ai oferit alegerile pe tav lui Sutt.
Chiar trebuia s fii atît de sincer?
Crezi c n-am f cut bine luîndu-i-o înainte?
Nu, r spunse vehement Jael, nu a a cum ai
procedat. Pretinzi c ai anticipat totul, dar nu
explici de ce ai f cut comer cu Korell spre
avantajul lor exclusiv vreme de trei ani. Singurul
u plan de lupt este de a te retrage f nici o
confruntare. Abandonezi toate rela iile comerciale
cu sectoarele spa iale din apropiere de Korell.
Proclami în mod deschis o atitudine de a teptare.
Nu promi i ofensiva nici m car în viitor. Serios,
Mallow, ce-ar trebui s fac eu în situa ia asta f
ie ire?
Îi lipse te str lucirea?
Îi lipse te apelul la sentimentele mul imii.
E totuna.
Mallow, treze te-te! Ai dou solu ii. Fie le
expui oamenilor o politic extern dinamic ,
oricare i-ar fi planurile, fie ajungi la un compromis
cu Sutt.
În regul , spuse Mallow, dac am dat gre cu
prima solu ie, s-o încerc m pe cea de-a doua.
Tocmai a sosit Sutt.
Sutt i Mallow nu se mai întîlniser fa -n fa
din ziua procesului, cu doi ani în urm . Nici unul
nu constat la cel lalt vreo schimbare, cu excep ia
aerului pe care-l arbora fiecare dintre ei, ceea ce
ar ta f t gad c rolurile de conduc tor i de
contestatar se schimbaser .
Sutt se a ez f s -i strîng mîna lui Mallow.
Mallow îi oferi o igar de foi i-i spuse:
Te deranjeaz dac Jael va r mîne? ine
foarte mult s c dem de acord asupra unui
compromis. Ar putea ac iona ca mediator dac ne
încingem.
Sutt ridic nep tor din umeri.
Un compromis i-ar folosi. Cu alt ocazie eu
am fost acela care a cerut ca tu s stabile ti
condi iile. Presupun c pozi iile sînt acum
diametral opuse.
Presupunerile tale sînt corecte.
Atunci iat condi iile mele. Trebuie s te
lepezi de politica falimentar de mituire economic
i de comer cu nimicuri i s revii la politica
extern promovat de înainta ii no tri.
Te referi la cucerirea cu ajutorul
misionarilor?
Exact!
Nici un compromis nu e posibil dac nu
accept asta?
Nici unul.
Mmm! (Mallow î i aprinse tacticos igara de
foi i trase din ea pîn ce vîrful îi deveni
incandescent.) Pe vremea lui Hardin, cînd
cucerirea prin intermediul misionarilor reprezenta
ceva nou i radical, oameni ca tine s-au opus.
Acum este o metod încercat , testat ,
binecuvîntat ceea ce pentru Jorane Sutt
înseamn perfec iunea. Dar, spune-mi, cum ne-ai
scoate din încurc tura noastr ?
Vrei s spui încurc tura ta. Eu n-am nimic
de-a face cu ea.
Ia-o cum vrei.
Este indicat o puternic ofensiv .
Expectativa de care pari atît de satisf cut este
fatal . Pentru întreaga lume a Periferiei asta ar
însemna o recunoa tere a sl biciunii, ori în
aceast zon impresia de putere este tot ceea ce
conteaz , pentru c nu exist vreun vultur care s
nu se al ture într-un asalt comun pentru a smulge
o bucat din cel care piere. Ar trebui s tii asta.
Doar e ti din Smyrno, nu?
Mallow nu d du importan constat rii.
i dac -i învingi pe cei din Korell, zise el, ce
faci cu Imperiul? Acesta este adev ratul du man.
Un zîmbet iret se i i pe chipul lui Sutt.
A, nu, constat rile tale din cursul vizitei la
Siwenna au fost complete. Pe viceregele Sectorului
Normannic îl intereseaz s creeze disensiuni la
Periferie în folosul s u, dar numai ca o problem
secundar . N-are inten ia de a risca totul
organizînd o expedi ie c tre marginea Galaxiei,
unde are cincizeci de vecini ostili i un Împ rat
împotriva c ruia trebuie s se ridice. Parafrazez
propriile- i cuvinte.
Da, s-ar putea, Sutt, dac i închipuie c
sîntem îndeajuns de puternici pentru a fi
periculo i. i s-ar putea s fie încredin at de asta
dac distrugem Korellul prin for a unui atac direct.
S-ar cuveni s fim cu mult mai în elep i.
De exemplu?
Mallow se rezem de sp tarul scaunului.
Sutt, î i voi oferi o ans . A a c i voi spune
toat istoria, i atunci po i fie s mi te al turi, i
vei primi un post într-un guvern de coali ie, fie s -
i joci rolul de martir pîn la cap t, i vei putrezi în
pu rie.
Ai mai încercat stratagema asta o dat .
Nu m-am str duit, Sutt. Abia acum a sosit
timpul. Ascult , spuse el i-l fix cu privirea.
Când am sosit prima oar pe Korell, începu
el, l-am mituit pe Commdor cu podoabe i
juc rioare care fac parte din rezervele obi nuite ale
unui negu tor. Din capul locului, aceste daruri
erau menite s -i faciliteze accesul într-o turn torie
de o el. Nu vedeam mai departe de atât, dar planul
mi-a reu it. Am ob inut ceea ce voiam. Îns abia
dup prima mea vizit în Imperiu mi-am dat
seama exact în ce arm teribil a putea
transforma acest nego .
Ne confrunt m cu o Criz Seldon, Sutt, i
crizele Seldon nu sînt rezolvate de indivizi, ci de
for e istorice. Atunci cînd Hari Seldon a pl nuit
cursul istoriei viitoare, el nu s-a bazat pe eroisme
eclatante, ci pe largul avînt al economiei i al
sociologiei. De aceea, solu iile diferitelor crize
trebuie ob inute prin aportul for elor pe care le
avem la îndemîn în momentul respectiv. În cazul
de fa , Comer ul!
Sutt ridic sceptic sprîncenele i profit de
momentul de t cere:
Cred c nu posed o inteligen subnormal
dar prelegerea ta este neclar i needificatoare.
Gînde te-te numai, spuse Mallow, c pîn
acum puterea comer ului a fost subestimat . S-a
considerat c trebuie s inem preo imea sub
controlul nostru strict pentru a o transforma într-o
for puternic . Nu este a a, i aceasta este
contribu ia mea la situa ia din Galaxie. Comer
preo i! Doar comer . El e îndeajuns de
puternic. S gîndim simplu i la obiect. Korell este
acum în stare de r zboi cu noi. Prin urmare,
comer ul nostru cu ei a încetat. Dar, te rog s
observi c voi reduce totul la o simp opera ie de
adunare. În ultimii trei ani, Korell i-a bazat
economia din ce în ce mai mult pe tehnicile
atomice pe care le-am introdus noi i pe care
numai noi le putem furniza în continuare. Ce crezi
se va întîmpla de îndat ce minusculele
generatoare atomice vor înceta s func ioneze unul
dup altul?
Întîi vor c dea micile ustensile de buc rie.
Dup jum tate de an de expectativ , pe care tu o
dete ti, cu itul de buc rie al gospodinei nu va
mai func iona. Soba de g tit va începe s -i joace
feste. Ma ina de sp lat nu va mai face treaba cum
se cuvine. Aparatul de climatizare din locuin a ei
i va da ob tescul sfîr it într-o zi torid de var .
Ce se întîmpl ?
cu o pauz , a teptînd un r spuns, iar Sutt
preciza netulburat:
Nimic. Oamenii sufer multe în vreme de
zboi.
Foarte adev rat. Sufer . Î i vor trimite fiii în
zboi, unde vor avea parte de o moarte groaznic
pe navele spa iale distruse. Vor suporta orice sub
bombardamentul inamic, chiar dac asta
înseamn c vor trebui s se hr neasc cu pîine
muceg it i s bea ap nefiltrat în ad posturi
pate la jum tate de mil adîncime. Numai c
este foarte greu s supor i lucruri chiar minore
atunci cînd nu exist avîntul patriotic n scut
dintr-un pericol iminent. Vom alege expectativa.
Nu vor fi victime, bombardamente sau b lii. Doar
cu ite care nu vor mai t ia, sobe care vor refuza s
înc lzeasc i case care vor deveni ghe rii iarna.
Aceste lucruri vor fi sup toare. Iar oamenii vor
murmura.
Sutt, plin de uimire, silabisi:
i în asta î i pui toate speran ele, omule? Ce
anticipezi? O revolt a gospodinelor? O jaquerie?*.
(Jacquerie asocia ie si revolt a ranilor francezi
împotriva nobilimii în timpuî captivit ii regelui
Ioan (l358) i, prin extensie, revolt a claselor
race împotriva claselor avute (n.t.)) Iscarea din
senin a unei r scoale a m celarilor i b canilor
înarma i cu satîre i cu ite de pîine strigînd: „Da i-
ne înapoi ma inile atomice i automate de sp lat
Super-Clar?".
Nu, domnule, spuse Mallow scos din s rite,
nu. M a tept totu i la un murmur general de
nemul umire care va putea fi mai apoi folosit de
persoane mai importante.
i care ar fi aceste persoane mai importante?
Produc torii, proprietarii de întreprinderi,
industria ii de pe Korell. Dup ce vor trece cei doi
ani de expectativ , ma inile din întreprinderi vor
începe, una dup alta, s nu mai func ioneze.
Industriile pe care noi le-am modificat de la un
cap t la cel lalt cu noile noastre inven ii atomice
vor fi foarte curînd distruse. Dintr-o lovitur ,
industriile grele se vor trezi în întregime
proprietare ale unor utilaje care nu mai
func ioneaz , numai bune de dat la fier vechi.
Mallow, întreprinderile func ionau destul de
bine înainte de a merge tu acolo.
Da, Sutt, func ionau cu un profit de zero
virgul zero la sut , chiar dac nu iei în calcul
costurile reconversiunii la starea original ,
preatomic . În condi iile în care i se vor opune atît
industria ii i marea finan , cît i omul simplu,
cît crezi c va mai rezista Commdorul?
Atîta timp cît va dori, de îndat ce-i va trece
prin minte s ob in noi generatoare atomice de la
Imperiu.
Auzind acestea, Maliow rîse copios:
N-ai în eles Sutt, n-ai în eles nici cît
Commdorul. N-ai priceput c Imperiul nu poate
înlocui nimic. Imperiul a fost dintotdeauna un
domeniu cu resurse colosale. Au calculat totul în
planete, în sisteme stelare, în sectoare întregi de
Galaxie. Generatoarele lor sînt gigantice, întrucît
gîndeau la modul gigantesc. Îns noi noi, mica
noastr Funda ie, lumea noastr solitar i lipsit
de resurse metalice am fost sili i s lucr m cu
zgîrcenie brutal . A trebuit ca generatoarele
noastre s aib m rimea unor degetare, pentru c
acesta era metalul de care dispuneam. A trebuit s
cre m noi tehnici i noi metode cu care Imperiul
nu poate ine pasul pentru c a dec zut atît de
mult încît nu mai poate face nici un progres
tiin ific cu adev rat vital.
Cu toate scuturile lor atomice, îndeajuns de
mari pentru a proteja o nav , un ora , o lume
întreag , n-au fost niciodat în stare s
construiasc unul care s apere un singur om.
Pentru aprovizionarea cu ap i energie electric a
unui ora au motoare mari cît o cl dire cu ase
etaje le-am v zut doar , pe cînd ale noastre ar
înc pea într-o camer ca aceasta. i cînd i-am
spus unuia dintre speciali tii lor c un container
de plumb de m rimea unei nuci avea în untru un
generator atomic, aproape c s-a sufocat pe dat
de indignare. P i nici nu- i mai în eleg singuri
propriii colo i. Instala iile func ioneaz automat
din genera ie în genera ie i îngrijitorii lor
constituie o cast ereditar care ar r mîne cu
mîinile încruci ate dac un singur tub din toat
structura aceea vast s-ar arde.
zboiul acesta este o confruntare între dou
sisteme între Imperiu i Funda ie, între cel mare
i cel mic. Pentru a prelua controlul asupra unei
lumi, ei mituiesc cu nave imense care pot purta
zboaiele, dar care sînt total lipsite de importan
economic . Pe de alt parte, noi mituim cu lucruri
minuscule, inutile în r zboi, dar vitale pentru
ob inerea prosperit ii i profiturilor.
Un rege sau un Commdor pot s primeasc
aceste nave i s duc r zboaie. De-a lungul
întregii istorii au existat conduc tori arbitrari care
au negustorit bun starea supu ilor lor pentru ceea
ce au luat drept onoare, glorie i cucerire'. Cu toate
acestea, lucrurile m runte sînt cele care conteaz
în via a de zi cu zi, iar Asper Argo nu va rezista
crizei economice care va pustii Korellul peste doi
sau trei ani.
Sutt era la fereastr acum, cu spatele c tre
Malîow i Jael. Se înserase i pu inele stele care se
puteau vedea aici, exact la marginea Galaxiei,
str luceau profilate pe fundalul înce at al formei
lenticulare care cuprindea r elea acelui
Imperiu, înc uria , care lupta împotriva Funda iei
Sutt spuse, sceptic:
Nu. Nu e ti omul potrivit.
Nu m crezi?
Vreau s spun c nu am încredere în tine.
ti alunecos i vorba i-e în el toare. M-ai tras pe
sfoar i atunci cînd eram sigur c te aflai cu totul
sub controlul meu, cu prilejul primei tale c torii
spre Korell. Cînd mi-am închipuit c te încol isem
la proces, te-ai strecurat cu abilitate i ai cucerit
postul de primar prin demagogie. Ai un caracter
plin de ascunzi uri i ocoli uri: nu oferi nici un
argument dincolo de care s nu se afle un altul;
orice afirma ie de-a ta poate fi în eleas în trei
feluri. S presupunem c ai fi tr tor. S spunem
vizita în Imperiu i-a adus o subven ie i
promisiuni de putere. Într-un asemenea caz,
ac iunile tale ar fi exact cele pe care le întreprinzi
acum. Ai provoca un r zboi dup ce ai oferit
înt riri du manului. Ai obliga Funda ia la
inac iune i ai propune o explica ie plauzibil în
leg tur cu tot ce faci atît de conving toare, încît ai
cuceri toat lumea de partea ta.
Vrei s spui c nu exist cale de compromis?
întreb calm Mallow.
Vreau s spun c trebuie s pleci de bun -
voie sau cu for a.
i-am pus în vedere c singura ta alternativ
e s cooperezi.
Chipul lui Jorane Sutt se congestiona într-o
izbucnire de furie:
Iar eu te avertizez, Hober Mallow din Smyrno,
dac m arestezi, nu va exista cru are. Oamenii
mei nu se vor da înapoi de la nimic pentru a face
cunoscut tot adev rul în ceea ce te prive te, iar
oamenii simpli ai Funda iei se vor ridica împotriva
conduc torului lor str in. Ei au o con tiin a
destinului pe care un smyrnian n-o poate în elege
vreodat , i aceast trezire a lor te va distruge.
Neclintit, Hober Mallow le ordon celor dou
rzi care tocmai intraser :
Lua i-l! E în stare de arest.
Sutt preciz :
Ultima solu ie.
Mallow î i stinse igara de foi i r mase cu
privirea în p mînt.
Cîteva minute mai tîrziu, Jael se foi i întreb
cu o voce obosit :
Ei, dup ce ai f cut un martir ai cauzei, ce va
urma?
Mallow l deoparte scrumiera pe care o mi ca
rost, ridicîndu- i privirea.
Sutt nu mai este a a cum îl tiam. A devenit
un taur orbit de sînge i furie. i cît m ur te!
Deci, cu atît mai periculos.
Mai periculos? Vorbe! Nu mai judec , defel.
Ai prea mult încredere în propriile puteri,
Mallow. Neglijezi posibilitatea izbucnirii unei
revolte populare.
Sumbru, Mallow îl privi pe Joel drept în ochi:
În elege odat pentru totdeauna Joel, nu
exist pericolul unei revolte populare.
Ce sigur e ti de tine!
Sînt sigur de existen a Crizei Seldon i de
valabilitatea istoric a solu iilor externe i interne.
Sînt unele lucruri pe care nu i le-am spus acum lui
Sutt. El a încercat s in sub control îns i
Funda ia cu ajutorul for elor religioase i a dat
gre i acesta este semnul cel mai sigur c în
Planul Seldon religia i-a încheiat misiunea.
Controlul economic func ioneaz altfel. i, ca s
parafrazez faimosul citat al lui Hardin, care i-e atît
de drag, arma care nu are dou capete nu e bun
de nimic. Dac Korell a prosperat prin comer , tot
a i noi. Dac fabricile de pe Korell se pr bu esc
comer ul cu noi i dac prosperitatea lumilor
exterioare se spulber din cauza izol rii, tot a a i
întreprinderile noastre vor dec dea, iar
prosperitatea se va mistui ca fumul. i nu exist
nici o întreprindere, nici o companie de
transporturi care s nu se afle sub controlul meu
i pe care s nu o pot reduce la t cere dac Sutt
încearc s m sperie cu propaganda
revolu ionar . Acolo unde propaganda lui va avea
succes sau va prinde cît de cît, voi avea grij s fac
în a a fel încît prosperitatea s devin o amintire.
Acolo unde propaganda va da gre , prosperitatea
va exista în continuare pentru c întreprinderile
mele î i vor p stra to i angaja ii. A a c , gra ie
aceluia i ra ionament care m face s fiu atît de
sigur c popula ia Korellului se va revolta în
favoarea prosperit ii, sînt sigur c noi nu ne vom
ridica împotriva ei. Vom face acest joc pîn la
cap t.
Prin urmare, zise Joel, pui bazele unei
plutocra ii. Ne transformi într-o planet de
negu tori i de prin i ai comer ului. În cazul
acesta, care va fi viitorul nostru?
Mallow î i ridic fa a preocupat i exclam
furios:
Ce treab am eu cu viitorul? E neîndoielnic
Seldon l-a anticipat i l-a preg tit. În vremurile
ce vor veni, atunci cînd puterea financiar va
deveni o for moart a a cum este religia acum,
vor mai exista i alte crize. Las -i pe succesorii mei
rezolve noile probleme ce se vor ivi, a a cum am
rezolvat-o eu pe cea de ast zi.

KORELL .... i astfel, dup trei ani de r zboi,

care a fost cu siguran cel mai pa nic din cîte avem
cuno tin , Republica Korell s-a predat
necondi ionat, iar Hober Mallow i-a ocupat locul
al turi de Hari Seldon i Salvor Hardin în inimile
oamenilor Funda iei.
ENCICLOPEDIA
GALACTICA
------------------------------------