Arborii sunt organe de masini cu miscare de rotatie destinate sa sustina

alte organe de masini (roti dintate, roti de lant, roti de curea, semicuplaje
etc.) în miscare de rotatie si sa transmita momente de torsiune în lungul
axei lor.

Osiile sunt organe de masini cu miscare de rotatie sau fixe destinate

numai sustinerii unor organe de masini în miscare de rotatie. Osiile nu
transmit momente de torsiune.

Arborii si osiile au si rolul de a prelua fortele de la organele de masini

montate pe acestea si de a le transmite reazemelor (lagare cu rostogolire
sau cu alunecare).

Partile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1):

corpul arborelui (a);

portiunile de calare (b);

portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.

Portiunile de calare sunt

zonele pe care se monteaza
organele de masini sustinute
de arbore. Acestea se pot
executa cu suprafete cilindrice
sau conice. Cele mai utilizate
Fig. 5.1 Partile componente ale unui sunt portiunile de calare cu
arbore suprafata cilindrica, mai usor
de prelucrat. Suprafetele conice se utilizeaza pentru portiunile de calare pe
care au loc montari si demontari frecvente ale organele de masini sustinute
de arbore (roti de schimb etc.) si când se impune o centrare foarte precisa
a acestora.

Portiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în

lagarele cu rostogolire sau cu alunecare. De regula, acestea sunt dispuse
în apropierea capetelor arborilor si pot fi executate cu suprafete cilindrice,
conice sau sferice.

Pentru lagarele cu rostogolire, fusurile se executa cilindrice relativ

scurte - în cazul montarii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire
dispuse pe un rând, sau mai lungi - în cazul montarii a doi rulmenti sau a
unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe doua sau mai multe
rânduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dupa diametrul interior al
rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se executa conice având conicitatea
egala cu cea a alezajului rulmentilor oscilanti cu bile sau cu role butoi,
rumentilor cu role cilindrice de marime mare etc.

Pentru lagarele cu alunecare, fusurile se executa cilindrice, conice sau

sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic
decât al treptei alaturate, pentru simplificarea montajului si pentru obtinerea
de umeri de sprijin pentru fixarea axiala a lagarelor. Fusurile conice se
folosesc pentru a avea posibilitatea reglarii jocului din lagar - prin
deplasarea axiala a arborelui - iar cele sferice doar în cazul unor arbori
elastici, cu deformatii de încovoiere foarte mari.

Clasificarea arborilor si osiilor, pe baza principalelor criterii de

clasificare, este prezentata în tabelul 5.1 [23].

Tabelul 5.1

Criteriul de Tipul arborilor

clasificare
Forma axei Arbori drepti Arbori cotiti Arbori flexibili
geometrice
Arbori principali ai
Destinatia Arbori de transmisie
masinilor unelte
Sectiunea arborelui Arbori cu Arbori cu sectiune
pe lungime sectiune constanta variabila în trepte
Forma sectiunii Arbori cu sectiune Arbori cu sectiune
transversale plina tubulara
Forma suprafetei Arbori netezi Arbori canelati
exterioare
Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici
Arbori static Arbori static
determinati nedeterminati
Numarul reazemelor
(cu doua reazeme) (cu mai mult de doua
reazeme)
Pozitia axei Arbori Arbori Arbori verticali
geometrice orizontali înclinati
Criteriul de Tipul osiilor
clasificare
Natura miscarii Osii fixe Osii rotitoare
Forma axei Osii drepte Osii curbate
geometrice
Forma sectiunii Osii cu sectiunea plina Osii cu sectiunea
transversale tubulara
Osii static determinate Osii static nedeterminate
Numarul reazemelor (cu doua reazeme) (cu mai mult de doua
reazeme)
Pozitia axei Osii orizontale Osii înclinate sau
geometrice verticale
Observatie: Cu caractere aldine s-au notat arborii si osiile care vor fi
tratate în acest curs

Arborii drepti sunt

frecvent utilizati în transmisiile
mecanice, sectiunea
transversala a acestora, pe
lungime, putând
fi constanta (fig.5.2, a) sau
variabila (fig. 5.2, b.e),
depinzând de repartitia
sarcinilor (momente de
torsiune, momente de
încovoiere, forte axiale etc.)
în lungul axei lor si de
tehnologia de executie si de
montaj aleasa. Arborii cu
sectiune constanta se
utilizeaza când sunt solicitati
numai la torsiune, momentul
de torsiune fiind constant pe
întreaga lungime a arborelui.
Când arborii sunt solicitati la
torsiune si încovoiere, se utilizeaza sectiunea variabila în trepte, aceasta
asigurând urmatoarele avantaje: apropierea arborelui de o grinda de egala
rezistenta la încovoiere, prezenta unor umeri de sprijin pentru fixarea axiala
a organelor de masini sustinute, montajul usor al acestor organe de masini
fara deteriorarea altor suprafete ale arborelui. În cazul arborilor de
dimensiuni mari, unele trepte de trecere se executa conice, arborele
apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala rezistenta la încovoiere,

Arborii netezi (fig. 5.2, b) se folosesc în constructia reductoarelor, iar

arborii canelati (fig. 5.2, c) se folosesc în constructia cutiilor de viteze, a
cutiilor de distributie, a diferentialelor autovehiculelor etc.

Arborii tubulari (fig. 5.2, d) se folosesc când se impun conditii severe

de greutate (când diametrul interior al arborelui tubular este jumatate din
cel exterior, greutatea acestuia se micsoreaza cu 25%, iar rezistenta la
încovoiere cu numai 6,25% [16]) sau atunci când este necesara trecerea
prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze
planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin
interiorul carora trece arborele prizei de putere).

Principalele domenii de folosire a

arborilor drepti sunt: reductoarele de
turatii cu axe fixe, transmisiile
automobilelor, tractoarelor, masinilor
a agricole, utilaje tehnologice, masinilor
unelte, toate transmisiile cu
angrenaje etc.

Osiile fixe pot fi cu axa

geometrica dreapta (fig. 5.3, a) sau
b curbata si se întâlnesc la masini de
ridicat, la sustinerea rotilor
Fig. 5.3 Osii
intermediare, respectiv la puntile
nemotoare ale autovehiculelor. Osiile rotitoare (fig. 5.3, b) au, de regula,
axa geometrica dreapta si sectiunea aproape constanta pe toata lungimea
si se rotesc împreuna cu organele de masini sustinute. Se întâlnesc, cu
precadere, la vagoanele de cale ferata.

MATERIALE sI TEHNOLOGIE

Materialele din care se executa arborii drepti si osiile se aleg functie de

conditiile de rezistenta si rigiditate impuse, de natura organelor de masini
sustinute si de tipul lagarelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
 Arborii drepti si osiile se executa, de regula, din oteluri carbon sau
aliate, iar în cazul unor dimensiuni foarte mari din fonta. Otelurile aliate se
recomanda în cazul când pinionul este executat din astfel de oteluri si este
corp comun cu arborele, la turatii de functionare foarte ridicate, în cazul
arborilor puternic solicitati si cu restrictii de gabarit, la osiile autovehiculelor
etc.

Pentru arborii drepti si osii, se recomanda:

. oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60

STAS 500/2), pentru arborii care nu necesita tratament termic;

. oteluri carbon de caliate de îmbunatatire (OLC 45, OLC 60 STAS

880) sau oteluri aliate de îmbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc.
STAS 791), pentru arbori puternic solicitati si/sau durata mare de
functionare impusa lagarelor sau canelurilor;

. oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS

880) sau oteluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc.
STAS 791), pentru arbori puternic solicitati si pentru arbori care
functioneaza la turatii ridicate.

Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru

diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioara; bare laminate cu
matritare ulterioara, în cazul productiei de de serie mare; semifabricate
turnate, în cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte mari. Executia
arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare ulterioara conduce la
obtinerea unui semifabricat apropiat de forma finala a arborelui - cu
importante economii de material, manopera si energie - si la realizarea unui
fibraj continuu care urmareste forma arborelui, cu efect direct asupra maririi
rezistentei acestuia.

Tehnologia de fabricatie a arborilor si osiilor consta în: strunjirea

suprafetelor cilindrice sau conice si a filetelor, frezarea canalelor de pana
sau a canelurilor - operatii executate înainte de tratamentul termic -
rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a suprafetelor canelurilor -
operatii executate dupa tratamentul termic.