GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.

ro

Geometrie – pentru pregătirea Evaluării Naționale la Matematică

(Cls. a V a , a VI a, a VII a)

UNITĂȚI DE MĂSURĂ

.ro
Lungime Arie Volum

o
nf
DE REȚINUT !
Capacitate
ei Masă

1hm 2 = 1ha
at
1dam 2 = 1ar
1dm3 = 1l
1q = 100kg
.m

1t = 1000kg
1v = 10000kg
w

Timp - secundă, minut, ora, ziua, saptamana, luna, anul, deceniul, secol (veac), mileniu
w

1 deceniu = 10 ani ; 1 secol = 100 ani ; 1 mileniu = 1000 ani

w

Unghi - gradul, minutul, secunda

= =
10 60 =
',1' 60",10
3600"

1
 GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

UNGHIUL - Tipuri de unghiuri

Unghi nul Unghiuri adiacente

m(AOB) = 00 . m=
(AOC ) m(AOB) + m(BOC )

.ro
Unghi ascuțit Unghiuri complementare

00 < m(AOB) < 900 m(AOB) + m(BOC ) =

900

o
nf
Unghi drept

m(AOB) = 900
ei Unghiuri suplementare

m(AOB) + m(BOC ) =
1800
at
.m

Unghi obtuz Unghiuri opuse la vârf

AOC ≡ BOD
w

900 < m(AOB ) < 1800

BOC ≡ AOD
w
w

Unghi alungit Unghiuri în jurul unui punct

m(AOB) = 1800 Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul

unui punct este de 3600

2
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

TRIUNGHIUL

1. Clasificare:
Triunghi scalen
(oarecare) = triunghiul
cu laturile de lungimi
diferite

După laturi Triunghi isoscel Proprietati:

1) B ≡ C

.ro
= triunghiul care are
două laturi congruente 2) [AD] bisectoarea
unghiului de la varf ⇒
[ AB] ≡ [ AC ] [AD] mediană,
înălțimea și

o
mediatoarea bazei

nf
Triunghi echilateral Proprietăți:
= triunghiul care are 1)
toate laturile congruente m=(A) m= (B) m= (C ) 600
2)Bisectoarea oricărui
ei
[ AB] ≡ [ AC ] ≡ [ BC ] unghi este mediană,
înălțime și mediatoare
at
.m

Triunghi ascuțitunghic
= triunghiul care are toate
unghiurile ascuțite (<90)
w

Dupa unghiuri Triunghi dreptunghic

= triunghiul care are un
w

unghi drept (900)

w

Triunghi obtuzunghic
= triunghiul care un unghi
obtuz (>900)

3
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

2. Linii importante in triunghi

a) Înăltimea = segmentul determinat de un vârf al triunghiului și proiecția

acestuia pe latura opusă

- Intersecția înălțimilor este ortocentrul triunghiului (H)

o .ro
nf
b) Mediana = segmentul determinat de un vârf al triunghiului și mijlocul laturii
opuse.
ei
at
- Intersecția medianelor este centrul de greutate al triunghiului
.m
w
w

G ∈ AD  1 2
⇒=GD AD =
si AG AD
[ AD] − mediană  3 3
w

c) Bisectoarea (unui unghi propriu) = semidreapta cu originea în vârful

unghiului, situata în interiorul lui, astfel încât cele două unghiuri formate de
ea cu laturile unghiului inițial să fie congruente.

- intersectia bisectoarelor este centrul cercului înscris în triunghi

4
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

.ro
S S - aria triunghiului
r= p - semiperimetrul

o
p
r - raza cercului înscris în triunghi

nf
d) Mediatoarea (unui segment) = dreapta perpendiculară dusă prin mijlocul
segmentului dat

-
ei
Intersecția mediatoarelor laturilor unui triunghi este centrul cercului
circumscris triunghiului
at
= OB
OA = OC
= R
.m

a ⋅b ⋅c
R=
4S
R − raza cercului circumscris triunghiului
a, b, c − laturile triunghiului
w

S − aria triunghiului
w

3. Criterii de congruență pentru triunghiul oarecare

L.U.L, U.L.U, L.L.L. , L.U.U.*
w

4. Cazurile de congruență pentru triunghiurile dreptunghice

C.C., C.U., I.U., I.C.

5
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

ARII

1. Arie triunghiul oarecare 2. Arie triunghiul dreptunghic

.ro
c1 ⋅ c2
b ⋅ h l1 ⋅ l2 ⋅ sin u A∆ dreptunghic =

o
=
A∆ oarecare = 2
2 2
c ⋅c

nf
Formula lui Heron h∆ dreptunghic = 1 2
ip
A∆ oarecare = p ( p − a )( p − b)( p − c), ei
a+b+c
unde p =
2
at
.m

3. Arie triunghiul echilateral 4. Arie paralelogram

w
w
w

l2 3 Aparale log ram = b ⋅ h

A∆ echilateral =
4 Aparale log ram = l1 ⋅ l2 ⋅ sin u

h∆ echilateral =
l 3 =
Pparale log ram 2( AB + BC )
2

6
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

5. Arie dreptunghi 6. Arie patrat

.ro
Adreptunghi= L ⋅ l Apatrat = l 2
= 2( L + l )
Pdreptunghi Ppatrat = 4l

o
d patrat = l 2

nf
ei
at
7. Arie romb 8. Arie trapez
.m
w
w

d1 ⋅ d 2 ( B + b) ⋅ h
Aromb = = b⋅h Atrapez= = lm ⋅ h
2 2
w

Aromb= l 2 ⋅ sin A B+b

lm = (linia mijlocie)
2
Promb = 4l
Ptrapez = AB + BC + CD + AD

7
 GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

9. Arie patrulater ortodiagonal 10. Arie patrulater convex

.ro
d1 ⋅ d 2 d1 ⋅ d 2 ⋅ sin α
Apatrulater ortodiagonal = =Apatrulater convex = , α m(d
1, d 2 )
2 2

o
Ppatrulater ortodiagonal = AABD + ABDC
= AB + BC + CD + AD Apatrulater convex
Ppatrulater ortodiagonal = AB + BC + CD + AD

nf
11. Arie poligon regulat
ei 12. Arie disc
at
.m
w

P ⋅a Adisc = π R 2
Apoligon regulat = n n
w

2 Lcerc = 2π R
no
ln = 2 R sin π Rn
larc =
w

2
no 180
an = R cos π R2n
2 Asec tor =
m( AB) = n o 360
180(n − 2)
m(ABC ) =
n

8
GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

RELAȚII METRICE ÎN TRIUNGHI

1. Teorema lui Thales

 ABC  FA GA
⇒ =
FG || BC  FB GC
 ABC  EA DA
⇒ =

.ro
DE || BC  EB DC

o
Reciproca Teoremei lui Thales
FA GA

nf
Daca = ⇒ FG || BC
FB GC
EA DA
Daca = ei ⇒ DE || BC
EB DC
at
2. Teorema fundamental a asemanarii

 ABC 
 ⇒ AFG  ABC
.m

FG || BC 
 ABC 
 ⇒ AED  ABC
DE || BC 
w
w
w

. 3. Triunghiuri asemenea 4. Cazuri de asemanare

 ABC  A ' B ' C ' ⇔ 1) U.U.
AB AC BC AB AC
= = , 2) = si
A ' B ' A 'C ' B 'C ' A' B ' A'C '
A ≡ A ', B ≡ B ', C ≡ C ' A ≡ A '
AB AC BC
3) = =
A ' B ' A 'C ' B 'C '

9
 GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

. 5. Teorema catetei

 ABC 
 T .Catetei  AB = BD ⋅ BC
2

m=
(A) 90  ⇒  2
o

 AC= CD ⋅ CB
AD ⊥ BC 

o .ro
6. Teorema înălțimii

nf
 ABC 
 T . Inaltimii
m(A) =
ei 90o  ⇒ AD 2 = BD ⋅ DC
AD ⊥ BC 
at
7. Teorema lui Pitagora
.m

 ABC  T . Pitagora
o
⇒ BC 2 =AB 2 + AC 2
m(A) = 90 
w
w

Reciproca Teorema lui Pitagora

 ABC avem BC > AC > AB si

w

Dacă în
BC 2 = AB 2 + AC 2 ⇒ ABC dreptunghic, m(A) = 90o
8. Teorema bisectoarei

 ABC  AB BD
⇒ =
( AD) bi sec toare  AC DC

10
 GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU – Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) www.mateinfo.ro

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

cateta opusă
sin x = 30o 45o 60o
ipotenuză
sinx 1 2 3
cateta alăturată
cos x = 2 2 2
ipotenuză
cosx 3 2 1
cateta opusă 2 2 2
tgx =

.ro
cateta alăturată tgx 3 3
3 1
cateta alăturată ctgx 3 1 3
ctgx =
cateta opusă 3

o
TEOREMA UNGHIULUI DE 30O

nf
Într-un triunghi dreptunghic cateta opusă unghiului de 300 este jumatate din ipotenuză

TEOREMA – Mediana in triunghiul dreptunghic

ei
Într-un triunghi dreptunghic mediana dusă din vârful unghiului drept este jumatate din
ipotenuză
at
TEOREMA COSINUSURILOR (se aplica în triunghiul oarecare)
.m

a 2 = b 2 + c 2 − 2bc ⋅ cos Aˆ
b 2 = a 2 + c 2 − 2ac ⋅ cos Bˆ
w

c 2 = a 2 + b 2 − 2ab ⋅ cos Cˆ
w

TEOREMA SINUSURILOR (se aplică în triunghiul oarecare)

w

a b c
= = = 2R
sin Aˆ sin Bˆ sin Cˆ

Material realizat de Andrei Octavian Dobre– www.mateinfo.ro

(Profesor de matematică – Ploiești)

Contact: office@mateinfo.ro ; dobre.andrei@yahoo.com

11