GEOPARCUL

ŢINUTUL BUZĂULUI
DIRECŢII DE DEZVOLTARE
SOCIO-ECONOMICĂ

CENTRUL GEOMEDIA
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
mknb ohg v
 GEOPARCUL
ŢINUTUL BUZĂULUI
DIRECŢII DE DEZVOLTARE
SOCIO-ECONOMICĂ

PROPUNERI

CENTRUL GEOMEDIA
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
2007
 Contractul nr 97 / 21.12.2007
Consultanţă de specialitate pentru
creare a unui geoparc in Judeţul Buzau
RAPORT FINAL
IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR
DIRECŢII DE DEZVOLTARE SOCIALĂ
ŞI ECONOMICĂ PENTRU GEOPARCUL
ŢINUTUL BUZĂULUI
DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE
IDENTIFICATE
Diagnoza teritoriului
Evaluarea potenţialului turistic
Propunere pentru CARTA Geoparcului
MATERIALE GRAFICE PENTRU
PREZENTĂRI PUBLICE
FIŞE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE
Propuneri pentru crearea unor
structuri asociative
Autor
ALEXANDRU ANDRĂŞANU
La realizarea materialelor au contribuit
Dorel Ruşti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu,
Gabriela Leonida, Claudia Băltăţoiu, Laurenţia Livia
Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mâncu,
Cristian Ciobanu
Concepţie grafică & design - Alexandru Andrăşanu
Grafica - Alexandru Andrăşanu
Foto - Alexandru Andrăşanu, Mihai Mâncu
Ioana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan
Antonela Neacşu
© GEOMEDIA, 2007
Proiect iniţiat şi coordonat de
Consiliul Judeţean Buzău
Coordonator proiect
Laurenţia-Livia Conda
Reprezentaţii instituţiilor
partenere in proiect
Eugen Marius Constantinescu
Direcţia Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional
Prof dr. Doina Ciobanu
Muzeul Judeţean Buzău
Prof. Mihai Mâncu
Colegiul Naţional BP Haşdeu
Hlihor Mihai
Uniunea Artiştilor Plastici
Negoiţă Paul
Inspectoratul Şcolar Buzău
Feraru Ioana
APM Buzău
Sorin Burlacu
Biblioteca Judeţeană Buzău
Primarii comunelor:
Beceni, Berca, Brăeşti, Bozioru,
Bisoca, Colţi, Căneşti,
Cozieni, Odăile, Chiliile, Lopătari,
Mânzăleşti, Săruleşti, Scorţoasa,
Valea Salciei, Vintilă Vodă
Lector Alexandru Andrăşanu
Universitatea din Bucureşti
Dorel Ruşti
Muzeul Naţional de Istorie Naturală
Grigore Antipa
Dr Antoneta Seghedi
Muzeul Naţional de Geologie
Cosmin Manolache
Muzeul Ţăranului Român
 CONTEXTUL
INTERNAŢIONAL
 OBIECTIVELE STUDIULUI

Crearea Geoparcului “Ţinutul Buzăului” a fost iniţiată şi este coordonată de Consiliului

Judeţean Buzău. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea
şi valorificarea elementelor naturale deosebite din zona Buzău (Vulcanii noroioşi, sarea de la
Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural şi istoric, pentru susţinerea dezvoltării
sociale şi economice a comunelor.

Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului şi identificarea

elementelor optime necesare creării geoparcului, conform prevederilor naţionale şi
internaţionale. Domeniile majore de analiză au fost urmatoarele:
• Stadiul de conservare şi valorificare actuala a siturilor naturale, culturale şi istorice:
• Situatia social-economica, proiectele derulate şi obiectivele de dezvoltare din zona;
• Identificarea elementelor suport pentru realizarea şi functionarea geoparcului;
• Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural şi functional a teritoriului.

Studiile interdisciplinare, documentarile, intâlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu

reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere şi ai altor institutii şi nu in ultimul
rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial,
a 16 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea “Tinutul Buzaului”, ca un prim pas
in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor şi o prima etapa in realizarea
unei imagini ce va fi valorificata ulterior ca destinatie turistica.

REZULTATELE OBŢINUTE
• Realizarea Documentatiei necesare creării geoparcului;
• Identificarea direcţiilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaţiei existente ‘
• Propunerea unei Carte teritoriale pentru Ţinutul Buzăului, ca instrument politic şi
administrativ de susţinere a dezvoltării socio-economice pe termen lung;
• Identificarea a 10 teme de proiecte pentru a susţine direcţiile de dezvoltare identificate;
• Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară,
• Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare şi prezentari publice
• Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine şi comunicare: site web,
expozitii şi evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date şi imagini.

Rezultatele studiului au fost prezentate public. În perioada

22 septembrie – 27 octombrie, 2007 este organizată o expoziţie
comună la Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român,
Muzeul de Geologie şi Muzeul Judeţean Buzău.
Dincolo de cadrul acestui studiu şi de solicitările
beneficiarului, Universitatea Bucureşti, Muzeul Grigore Antipa,
Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Geologic, Universitatea de
Agronomie – Secţia de Arhitectură Peisageră, au potenţialul şi
deschiderea pentru a continua cooperarea in proiecte ce vizează
dezvoltarea geoparcului.
APLICAREA REZULTATELOR

Analiza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituţii judeţene şi locale cât şi in urma

consultării opiniilor locuitorilor din zonă, a rezultat interesul pentru implicarea in activităţi de
conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat şi preocuparea pentru gasirea unor
soluţii pe termen lung de dezvoltare durabila.
Toate politicile şi programele de finanţare consideră dezvoltarea durabilă ca bază
pentru orice iniţiativă sau proiect de finanţare. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei
direcţii corecte pentru evoluţiile viitoare ale unui teritoriu trebuie să integreze regulile dezvoltării
durabile in toate planurile şi activităţile proiectate. Dezvoltarea durabilă se bazează pe formarea
unui comportament etic ce integrează problemele sociale,
economice şi de mediu. Planurile care au la bază această
abordare trebuie să asigure o buna funcţionare a economiei
locale, fără marginalizări sau excluderi ale unor categorii de
persoane, localităţi sau purtători de interese.
Geoparcul este, prin definiţie, un instrument ce poate
asigura dezvoltarea durabilă a comunităţilor din teritoriul său.
Pentru o buna funcţionare a geoparcului este nevoie să fie
dezbătută, completată şi adoptată Carta Geoparcului. Carta
este atât un instrument politic, prin faptul că trebuie supusă
unui proces de dezbatere publică cât şi un cadru strategic,
în ea fiind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direcţiile de
dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot fi realizate planuri locale şi
proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a fi utilă, Carta trebuie să raspundă la
câteva probleme:
• să asigure creşterea calităţii vieţii din localităţile din teritoriul geoparcului, in condiţiile unei
utilizări judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea, florei,
măsuri de conservare a peisajului, prezenţa activităţilor rurale, calitatea produselor locale);
• să respecte reglementările privind regimul ariilor protejate, măsuri privind refacerea
habitatelor, păstrarea echilibrelor ecosistemelor locale şi regionale;
• sa nu depindă de factorul politic, astfel incât schimbările politice să nu scadă dinamica
socială necesara aplicării cartei şi să se evite conflictele sau dezechilibrele;
Toate informaţiile şi analizele pentru zona Ţinutului Buzăului indică turismul drept
activitate motor pentru dezvoltarea locală. Pentru a identifica forma cea mai bună de turism este
nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune.
In paralel, pentru susţinerea direcţiilor de dezvoltare identificate este necesară
parcurgerea următoarelor etape: realizarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară,
crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Acţiune
Locală (GAL Plaiurile Slănicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul fiind centrul de greutate
şi motorul derulării proiectelor identificate in cadrul axelor LEADER.
 CONCEPTE ŞI METODOLOGIE
Pentru a fi practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiză
a viziunii şi proiectelor propuse de administraţiile locale şi de către alte instituţii din zona
geoparcului. În el sunt corelate diversele direcţii identificate pentru a crea un cadru propice
aplicării de proiecte comune, evitând suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii
şi rezultate contrare.
Conceptele avute in vedere pe pacursul derulării studiului şi sintezei rezultatelor au
fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltării
comunitare, abordarea participativă.

GEOPARCUL

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături

de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice
sunt cuprinse intr-un număr de situri de importanţă stiinţifică, educaţională sau estetică,
reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente
sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de
dezvoltare teritorială in folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea
resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu
aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în
armonie cu mediul natural.
Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale şi
naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de
protecţie, educaţie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, îmbunătăţirii condiţiilor
de viaţă din mediul rural şi intăririi identităţii locale.
Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare
teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţelei Europene
a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice,
culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de
consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat
de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. Zone strict protejate, având regimul de protecţie şi
conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;
2. Zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict
protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de
valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu
autorizaţiile date de administraţia geoparcului;
3. Zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic
prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în
limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Toate
acestea se vor realiza prin Planul de Management al
geoparcului, ce va fi intocmit in etapa ulterioară creări
geoparcului. Focul Viu
Cadrul legal de creere şi
funcţionare a unui geoparc

In conformitate cu prevederile legale existente,

privind tipurile de arii protejate din România, geoparcul este
recunoscut ca arie protejată distinctă. Scopul lui il constituie
protecţia şi conservarea unor zone de interacţiune a
activităţilor umane cu natura, zone cu numeroase elemente
geologice, geomorfologice şi de biodiversitate. Aceste zone
au şi o valoare peisagistică şi culturală datorată interacţiunii
continue cu populaţia locală. In aceeaşi categorie sunt
incluse şi cele doua geoparcuri deja existente in Romania:
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, şi Geoparcul Platoul Geoparcul Haţeg,
expoziţie dedicată biodiversităţii
Mehedinţi.

Principalele acte normative la care se va face

referinţă in procesul de constituire sunt:

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind Geoparcul Haţeg, expoziţie de

promovare cultural - turistică
protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural;
Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologică; Legea nr. 13/1993 pentru
ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice
şi a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000
privind amenajarea teritoriului naţional - Secţiunea a III-a,
zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 Punctul de vinzare din
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea Geoparcul de la Digne, Franţa

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; HG nr.

230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,
parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi înfiinţarea
administraţiilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru
ratificarea Convenţiei europene a peisajului; Ordinul nr.
552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere
al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; HG Centrul de vizitare din
2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului Geoparcul Lesvos, Grecia
de arie naturală protejată pentru noi zone; Ordinul
494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare
a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale
protejate, care abrogă Ordinul nr. 850/2003; Legea
nr. 215/2001 republicată, a administraţiei publice
locale; Ordonanta de Urgenţă nr 57 din 30.07.2007 -
ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce
cuprinde, pentru prima dată, referiri concrete la geoparc
şi modul de constituire şi funcţionare a unui geoparc in
România. Prezentul studiu este realizat conform acestei Turism in geoparcul
prevederi. Vulkaneifel, Germania
Prevederile internaţionale privind constituirea
şi funcţionarea unui geoparc

Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de Reţeaua Europeană a

Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniţiativa crării
Reţelei Globale a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionării unui geoparc şi
acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO
şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reţelele
internaţionale, sunt:
• Susţinerea cooperării in domeniul conservării patrimoniului natural şi cultural şi dezvoltării
geoştiinţelor;
• Asigurarea dezvoltării a noi tipuri de calificări şi crearea de noi locuri de muncă;
• Parteneriate in programele de educaţie şi promovare;
• Dezvoltarea pachetelor de geoturism şi turism cultural;
• Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natură;
• Parteneriate calificate pentru proiecte inovative in domeniul conservării naturii, educaţiei,
dezvoltării socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

Geoparcul este un instrument de intărire a identităţii locale şi de dezvoltare durabilă a

unei subregiuni, din zonele rurale. Se pretează dezvoltării in zonele unde există geodiversitate,
biodiversitate şi diversitate culturală, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt
ameninţate cu pierderea identităţii.
In vederea constituirii şi asigurării unei bune administrări a unui geoparc, in acord cu
prevederile internaţionale, trebuiesc parcurse urmmătoarele etape:

La nivel naţional

1. Realizarea unei documentări detaliate privind patrimoniul natural şi cultural, identificarea

siturilor de interes pentru conservare, educaţie şi turism, evaluarea situaţiei social-
economice, identificarea partenerilor din zonă şi a surselor de finanţare;
2. Definirea teritoriului şi a limitelor, astfel incât să corespundă
unui spaţiu relativ coerent din punct de vedere natural,
cultural şi administrativ. Este foarte practică utilizarea limitelor
administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului.
3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă pentru
teritoriul geoparcului şi a unui regulament pentru derularea
activităţilor prevăzute;
4. Realizarea unui parteneriat local capabil să aplice strategia Siglele Reţelei Europene
propusă şi să cofinanţeze activităţile şi echipa de administrare. şi a Reţelei UNESCO a
Echipa de administrare poate juca şi rolul unui Grup de Geoparcurilor
dezvoltare locală;
5. Avizarea documentaţiei de către consiliile locale, consiliul/
consiliile judetene, Agenţia de Protecţia Mediului;
6. Scrisoare de inştiinţare adresată Biroului Naţional
UNESCO;
7. Avizul ştiinţific al Academiei Române;
8. Obţinerea statutului de arie protejată.
La nivel internaţional

Pentru a deveni membru in Reţeaua Europeană a Geoparcurilor şi in Reţeaua Globală

(UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejată, este supus unei
evăluări de către reprezentanţi ai celor doua organisme, in baza unei documentaţii şi a unei
cereri adresate Celulei de coordonare a Reţelei Europene (Celula este organizată in cadrul
Rezervaţiei Geologice Haute Provence - Franţa). Statutul de membru este reevaluat la fiecare
trei ani şi, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sau
excluderea din reţele.
Dosarul de candidatură cuprinde următoarele date;
Elementele de identitate ale geoparcului
- Locaţia, suprafaţa, elementele geografice,sociale;
- Prezentarea unităţii de administrare;
- Anexe grafice, hărţi, fotografii, bibliografie;
- Definirea regiunii geografice;
- Prezentarea siturilor protejate şi a siturilor de interes
turistic şi educaţional;
- Elementele de presiune asupra teritoriului;
- Planul de management al siturilor;
- Prezentarea reţelei de situri de interes din geoparc
(geologice şi non-geologice); Produse locale finantate din
fonduri LEADER. Geoparcul
Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reţea
Haute Provence, Franta
- Descrierea elementelor de geologie;
- Analiza potenţialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului;
- Descrierea activităţilor de geoturism şi geoeducaţie din geoparc;
- Politica de conservare a patrimoniului natural şi cultural şi modul de administrare.
Descrierea generală a situaţiei economice din zonă
- Strategia de dezvoltare durabilă aplicată şi activităţile de geoturism prevăzute;
- Prezentarea instituţiilor ce au drept scop geoconservarea;
- Politicile de protecţie şi dezvoltare economică durabilă a patrimoniului geologic;
- Planurile de acţiune prezente şi viitoare.
- Argumentarea interesului de a deveni membru in reţele.
Informaţii generale referitoare la teritoriul geoparcului
- Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabilă
din teritoriu şi tipurilor de activităţi economice existente şi tendinţele lor;
- Modul cum va fi organizată protecţia;
- Statutul actual de protecţie:
- Facilităţile: muzee, situri trasee de vizitare;
- Facilităţi planificate a fi dezvoltate.

In teritoriul geoparcurilor este interzisă

comercializarea fosilelor, a mineralelor, sau
florilor de mină şi se incurajează realizarea şi
comercializarea mulajelor de fosile.

Geoparcul reprezintă un brand de

calitate recunoscut internaţional şi agreat de
UNESCO.
Centrul de vizitare din Rezervaţia Geologică
Haute Provence, realizat din fonduri LEADER
PRINCIPII DE ECOTURISM

Turismul este activitatea optimă ce poate asigura dezvoltarea socio-economică in

geoparcul Ţinutul Buzăului. O dezvoltare agresivă şi neechilibrată ar putea distruge valorile
naturale şi culturale ale zonei şi ar putea genera dezechilibre intre localităţi. In plus, activităţile
de turism clasic nu beneficiază, in zonă, de o infrastructură adecvată. In consecinţă forma
cea mai eficientă este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul,
turismul rural sunt forme specifice, axate pe activităţi specifice sau pe anumite particularităţi
ale zonei. Ecoturismul se adresează unui grup ţintă ce ştie să respecte valorile locale şi care
poate contribui la promovarea ei. Turiştii ce practică acest gen sunt dispuşi să plătească preţuri
mai mari pentru serviciile oferite, dacă oferta este echitabilă şi serviciile de calitate.
Ecoturismul ar putea fi definit ca o activitate de călătorie către regiuni / zone unde
cadrul natural este bine conservat, există o diversitate culturală bine pastrată iar utilizarea
durabilă a acestora asigură un standard de viaţă decent pentru locuitori. Chiar dacă este
definit uşor diferit, funcţie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conform
criteriilor elaborate de Asociaţia Română de Ecoturism, opt principii generale:
Principiul focalizării pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activităţi in natură,
folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale şi spirituale. In
consecinţă, tur-operatorii vor căuta zonele ce imbină patrimoniul natural şi cultural. Viitorul
geoparc Ţinutul Buzăului oferă un cadru natural şi cultural foarte bun, dar lipseşte infrastructura.
de promovare şi desfăşurare a activităţilor turistice.
Principiul interpretării produsului ecoturistic. Interpretarea reprezintă modalitatea
prin care se oferă turiştilor / comunităţii locale informaţii şi experiente legate de potenţialul
zonei, de valorile ei naturale şi culturale, astfel incât să determine o lărgire a nivelului de
cunoaştere şi apreciere din partea acestora.
Principiul durabilităţii din perspectiva protejării mediului natural. Toate activităţile
ecoturistice sunt menite să ofere cele mai bune practici de turism şi planificare din punctul
de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Activităţile de turism trebuie să aibă un
impact minim asupra naturii.
Principiul contribuţiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism,
a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejată, care beneficiază de promovare,
prin activităţile administraţiei ariei protejate, să contribuie activ la conservarea şi managementul
patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor financiar, pentru reabilitarea zonelor naturale,
colectarea deşeurilor, proiecte de promovare;
Principiul contribuţiei constructive la dezvoltarea comunităţilor locale. O parte
din beneficiile din ecoturism trebuie să se indrepte spre comunităţile locale, mai ales prin
cumpărarea de bunuri, produse şi servicii locale in activităţile de turism;
Principiul sensibilităţii faţă de cultura şi tradiţiile locale. Activităţile trebuie sa reducă
impctul negativ asupra acestor valori, să contribuie la promovare, conservare, revigorare;
Principiul gradului de satisfacere a turiştilor. Participanţii la această formă de turism
sunt persone cu pregătire medie sau superioară, ce au călătorit frecvent in alte zone şi care
aleg o destinaţie pentru a-i descoperi parfumul local şi produsele specifice. Experienţa oferită
trebuie să satisfacă aşteptările sau să le depaşească;
Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie să corespundă
realităţii. Marketingul oferă clienţilor informaţii complete şi responsabile care conduc la
creşterea respectului pentru valorile unei zone.
DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Disfunctionalităţi in derularea proiectelor de dezvoltare comunitară

Analiza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haţeg şi Rucăr –
Dâmbovicioara, precum şi studiile de caz din alte regiuni, permite identificarea unor surse
majore şi frecvente de disfuncţionalităţi având sursa la nivelul comunităţilor locale sau la nivelul
comunicării intre partenerii din comunitate şi partenerii externi.
O astfel de analiză este necesară intrucât proiectele ce vor fi derulate pentru geoparc
vor avea ambele tipuri de parteneri şi vor fi deseori proiecte iniţiate din exteriorul comunităţii.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunităţii

A. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaţii
locale, şcoli sau administraţii locale, in care iniţiatorii sunt din afara comunităţii, ramâne
foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meşteri locali, grupuri etnice, agricultori,
peofesori, elevi) fiind mai mult “spectatoare” şi percep proiectele drept acţiuni “caritabile”
sau prea complicate pentru comunitate;
B. Lipsa de sprijin din partea autorităţilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul
geoparcului autorităţile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncţionalitate:
prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autorităţile,
chiar daca participă la elaborarea acestor planuri, nu respectă direcţiile stabilite. Sunt
obişnuite ca strategiile să fie bune doar pentru dosare şi raportări;
C. Conflictul de interese apare in cazurile divizării comunităţii in grupuri adverse pe
principul: “decit să ciştige şi celălalt mai bine să pierdem cu toţii”. Poate apare in cadrul
proiectelor de susţinere a unor iniţiative private: meşteşuguri tradiţionale, pensiuni,
crearea de consorţii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituţii sau
construcţia de facilităţi in unul din satele comunei.

Surse de disfuncţionalitate la nivelul celor ce propun, iniţiază proiectele

A. Pasivitatea ofertei – tipul/ideea de proiect nu este creativă şi stimulativă pentru
comunitatea locală. Sunt frecvente cazurile de proeicte “copiate” din alte zone sau alte
ţări fără a fi adaptate specificului şi resurselor locale;
B. Alegerea intâmplătoare a populaţiilor ţintă – soluţiile propuse prin proiecte nu sunt
precedate de o identificare a problemelor reale şi de o prioritizare a lor;
C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunicării

A. Transmiterea informaţiei – slaba circulaţie a informaţiei este sursa majoră a multor
disfuncţionalităţi. Datorată, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de
informare (internet, cablu) dar şi lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul
internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura
transparenţa procesului decizional etc.). Se corelează şi cu lipsa deprinderilor de a
transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului şi obişnuiţei locuitorilor de a
participa la dezbaterile publice;
B. Nesesizarea informaţiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare există mai
multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, conştientizrea, participarea, implicarea
activă fiind doar câteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori
 şi de cei interesaţi, de la simpla luare la cunoştinţă până la participarea efectivă şi
formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp şi un mecanism continuu de
transmitere a informaţiei de către persoane competente, pe baza unei strategii de
comunicare;
C. Tipul informaţiei – este una din cauzele necomunicării, faptul ca informaţia aleasă a
fi difuzată este foarte relevantă pentru cei din proiect dar nerelevantă, nu face parte
din preocupările receptorului, fie că este autoritate locală, instituţie sau simplu locuitor.
Aceasta se poate datora nu numai conţinutului informaţiei, dar mai ales terminologiei,
fiind din ce in ce mai evidentă apariţia unei terminologii “europene” ce seamănă cu un
nou limbaj de lemn,fie datorită suprautilizării anumitor termeni, fie datorită neinţelegerii
substanţei termenilor şi incercărilor de a ii “traduce” intr-un limbaj comun sau specific.
Este problema “umanizării” mecanismelor de comunicare a termenilor europeni;
D. Parteneriatul – principiul cofinanţării, cointeresării, realizarea de parteneriate de
formă, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor
strategii, nu au intotdeauna efectul scontat şi sunt doar subterfugii birocratice prin care
se păcăleşte finanţatorul.

Abordarea dezvoltării comunitare

Pe baza observaţiilor şi comentariilor de mai sus pot fi formulate o serie de principii
strategice care pot sta la baza iniţierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele
mai importante sunt:
A. Principiul descentralizării trebuie sa stea la baza oricărui proiect sau acţiune
comunitară ce reclamă o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii
şi găsirea unor surse de finanţare şi a unor soluţii locale. Este o tendinţă ce se
accentuează in ultimul timp la nivelul administraţiilor locale, mai ales pentru cele ce au
identificat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuri
de dezvoltare locală in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor şi identificate
sursele de finanţare
B. Dezvoltarea antreprenoriatului social şi punerea accentului pe dezvoltarea socială in
raport cu dezvoltarea economică. Geoparcul propune o strategie de dezvoltare socială,
mizând pe identificarea competenţelor, realizarea de parteneriate, cointeresarea
unor persoane şi instituţii, crearea unui cadru atractiv pentru finanţări. Este motivul
pentru care limitele geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor,
se propune realizarea acelei “carte” de dezvoltare locală, se propune crearea unor
structuri asociative locale şi identificarea unor direcţii de dezvoltare prioritare (axe). In
fapt, fără o strategie socială nu poate exista o dezvoltare economică reală;
C. Identificarea zonelor optime din teritoriu. Este principiul ce a stat la baza propunerilor
de dezvoltare turistică. Zonele cele mai atractive vor fi susţinute să-şi dezvolte
infrastructura astfel incât să devină poli de atractivitate pentru turiştii din afară şi pentru
concentrarea proiectelor de atragere a resurselor financiare. In timp, polii identificaţi
(Berca, Bozioru, Colţi, Mânzăleşti) vor genera devoltare şi in zonele adiacente;
D. Principiul “ Fierariei lui Iocan” – se bazeză pe identificarea şi implicarea reală a unor
lideri informali locali capabili să transmită mesajele, să creeze dezbateri “ad-hoc” şi să
corijeze şi să reorienteze anumite activităţi ale proiectelor;
E. Principiul promovarii active – presupune realizarea unor elemente de identitate
vizuală, a unei strategii de promovare, identificarea unor produse simbol. In acest fel
se realizează o sensibilizare a finanţatorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei
opinii favorabile şi de simpatie pentru teritoriul in cauză şi a unor noi parteneri.
ABORDAREA PARTICIPATIVĂ

Această abordare a constat in oferirea diverşilor actori implicaţi posibilitatea de a

participa, in măsura timpului avut la dispoziţie, la fazele de diagnoză şi analiză. In acest fel
propunerile sunt in concordanţă cu iniţiativele locale, ii responsabilizează pe cei ce doresc să
se implice, facilitează schimburile de idei şi informaţii, crează premisele unei autodezvoltări.
Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor
intâlniri şi dezbateri cu Agenţii de Dezvoltare Locală şi cu reprezentanţii Grupului de Acţiune
Locală (GAL) pentru teritoriul LEADER “Plaiurile Slanicului”. GAL-ul este format din
comunele: Berca, Scorţoasa, Cozieni, Căneşti, Chiliile, Pârscov, Odăile, Bozioru, Brăeşti,
Beceni, Lopătari, Vintilă Vodă, Săruleşti, Cernăteşti, Bisoca, Mânzăleşti Valea Salciei, Buda,
Mărăcineni, Săpoca, Vadu Paşii, Săgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de
greutate şi motorul dezvoltării acestui viitor teritoriu LEADER.

Agenţii de Dezvoltare Locală

Această noua poziţie in administraţia locală a fost creată ca urmare a unor proiecte de
succes derulate in regiunea vest şi apoi in zona Vâlcea.
Deşi există reglementări care precizează rolul lor in
activităţile de dezvoltare ale comunităţilor, ocupaţia
nu se regăseşte in COR, iar posturile lor, la nivelul
comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce generează
nesiguranţă şi diferite grade de subordonare politică.
Agenţii de dezvoltare locală reprezintă un
element cheie pentru promovarea la nivel local a
elementelor cuprinse in planurile strategice elaborate,
de corelare a acţiunilor diferitelor administraţii, de
participare la elaborarea şi aplicarea unor proiecte
locale. Pentru o mai buna definire a statutului lor
propunem crearea unui GRUP DE DEZVOLTARE,
creat in jurul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară şi
administraţiei geoparcului. (pentru introducerea in COR
, a funcţiei de “agent de dezvoltare locală” este nevoie
de iniţiativa reprezentanţilor locali efectuată pe cale
administrativă, iniţiativă materializată printr-un inscris
ce va fi depus la Minsiterul Administraţiei şi Internelor.
Inscrisul va avea ca obiect crearea funcţiei de “agent de
dezvoltare locala” şi evidenţiarea necesităţii cuprinderii
acesteia in COR. În acest inscris se va definii şi din ce
va consta activitatea unui “agent de dezvoltare locală”.
Oficiile juridice, din cadrul administraţiilor locale vor
juca rolul primordial în acest demers.
Din discuţiile purtate cu agenţii de dezvoltare locală a rezultat o listă de sarcini de
serviciu ce nu sunt concretizate intr-o fişă a postului. Rolul lor variază de la consiliere pentru
primar, la persoane insărcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie să fie la
curent cu problemele discutate in şedinţele de consiliu local. Alţii, şi-au definit singuri atribuţiile
şi anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale şi de a crea o bază de date
pentru proiecte. Deşi au un rol cheie in dezvoltarea comunitară şi atragerea de fonduri, fiind
verigi de legatura intre cetăţeni şi administraţie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui
proiect pe infrastructură şi doar 2 din 20 la un proiect cultural – educaţional. În acest caz, poate
s-ar impune angajarea pe astfel de funcţii a unor persoane cu anumite studii şi care să aiba
legatură cu ideea de dezvoltare locală/comunitară, iar aceste persoane, odată angajate, la o
anumită perioadă de timp, să participe la schimburi de experienţă in domeniul lor, in ţară şi de
ce nu şi in afara ţării cu reprezentanţi de pe aceeaşi functie din ţările ce fac parte din spaţiul
comunitar.

Problemele de la nivelul comunelor

Principalele probleme identificate de agenţii de dezvoltare in comunităţile din care ei
provin, au fost sistematizate mai jos, după cum urmeaza:
1. Lipsa unei educaţii civice, locuitorii nu fiind obişnuiţi să participe la procesul de luare
a deciziilor, nu asistă la şedinţele Consiliului local deşi au dreptul, nu solicită informaţii
privind modul de cheltuire a sursele bugetului local;
2. Curricula şcolară nu este adaptată la nevoile locale. Copiii nu învaţă despre locurile lor,
despre problemele lor. In Curricula la Decizia Şcolii nu sunt cursuri adaptate zonei;
3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deşeurilor, sistemul de
sănătate, lipsa unui serviciu de urgenţă pentru localităţile izolate;
4. Sistemul de comunicare şi informare are lacune de organizare şi derulare intre primărie
şi cetăţeni, intre consilieri şi cetăţeni, intre departamentele instituţiilor judeţene şi
primării. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoperă
toată zona;
5. Infrastructura de alimentare cu apă şi transport (drumurile judeţene şi comunale),
alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocată
de toţi cei consultaţi;
6. Lipsa formării, informării şi expertizei in următoarele domenii: turism, scriere de proiecte,
practici agricole. Toate aceste disfuncţionalităţi, sau măcar o parte din ele, ar putea
fi rezolvate şi prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare locală şi care,
prin fişa postului, să aibă prevazute obligaţii bine analizate, printre care informarea,
comunicarea, la nivel local.

Câteva dintre soluţiile identificate

Măsurile ce pot fi intreprinse şi tipurile de proiecte propuse, in cadrul intâlnirilor cu
agenţii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii
de actiune au fost menţionate urmatoarele:
- Realizarea unei reţele de informare la nivel judeţean;
- Realizarea unui sistem de colectare şi valorificare a plantelor medicinale;
- Cursuri pentru crescătorii de animale privind reglementările Uniunii Europene. Cursuri
pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcţionari de la primărie;
- Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial;
- Iniţierea unor proiecte pilot privind eficientizarea energetică şi energiile alternative;
- Revigorarea unor activităţi tradiţionale: olăritul la Mânzăleşti, ţesături, lucru in lemn;
- Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintilă Vodă);
- Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare;
- Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiţii, turism cultural.
 TERITORIUL
GEOPARCULUI
 POZIŢIA GEOPARCULUI

Pentru a avea o viziune cât mai apropiată de realitate asupra teritoriului geoparcului au
fost folosite patru tipuri de surse:
- Fişele de comună completate de administraţiile locale;
- Fişele de comună completate de membri echipei, pe baza interviurilor şi documentării
in teren;
- Datele statistice din diferite documente oficiale (Anuarul statistic, PUG-uri,
Sinteze);
- Sesiunile de formare şi informare cu reprezentanţii instituţiilor judeţene şi Agenţii
de dezvoltare locală. Rezultatele parţiale au fost supuse dezbaterilor, in timpul
intâlnirilor Grupului de lucru şi in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte.
Aceste consultări, organizate in cadrul studiului au permis o mai bună conturare a
nevoilor şi o ierarhizare a priorităţilor in realizarea geoparcului şi a unei strategii de
turism durabil.
Teritoriul geoparcului, schiţat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est,
in partea de N a judeţului Buzău. Din punct de vedere geografic se află in zona de curbură
a Carpaţilor Orientali, la intersecţia drumurilor istorice ce leagă Muntenia, Transilvania şi
Moldova.
Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăeşti, Chiliile.
Cănesti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Scorţoasa, Săruleşti, Valea Salciei,
Vintilă Vodă. Insumat, rezultă pentru geoparc are o suprafaţă de 92609 ha si o populaţie de
43615 locuitori.
Poziţionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud
 ELEMENTELE NATURALE
In cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat în unitatea Subcarpaţilor, subdiviziunea
Subcarpaţilor Curburii, mai exact în zona centrală a acestora numită Subcarpaţii Buzăului,
după numele arterei hidrografice principale. Pe o arie mai restrinsă, in partea nord-estica este
o zonă de contact cu Munţii Buzăului.
Zona geoparcului este strabătută de trei văi tributare Buzăului: Valea Slănicului, cu
localităţile Beceni, Vintilă Vodă, Mânzăleşti, Lopătari, Săruleşt şi Bisoca, Valea Sărăţelului,
cu localităţile: Berca, Scorţoasa, Căneşti şi Chiliile şi Valea Bălănesei, cu localităţile Cozieni,
Bozioru, Brăeşti, Odăile. Comuna Colţi este situata pe Valea Colţilor, Valea Alunişului şi Valea
Muscelului afluenţi ai Buzăului. Comuna Valea Salciei este situată pe valea Câlnăulu,afluent
al Râmnicului, acesta la rândul, lui afluent al râului Buzău.
GEODIVERSITATEA

Zona este foarte cunoscută pentru Vulcanii noroioşi, chihlimbarul de la Colţi, sarea de
la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu “ziduri ale uriaşilor” sau “colţi
de piatră”, pentru peşterile in sare, alunecările de teren şi, nu in ultimul rând, pentru peisajele
domoale şi izvoarele sărate. Nu trebuie să fii specialist pentru a putea admira spectacolul oferit
de natură.
Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului şi constituie o mare bogăţie
a zonei. Ele vor fi punctul forte in activităţile de promovare, de educaţie, cercetare şi de
dezvoltare a turismului şi in construcţia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de
informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vânzare, centre de
inchiriere echipamente şi altele.
Geodiversitatea reprezintă totalitatea elementelor geologice şi geomorfologice dintr-o
zonă: rocile şi istoria formării lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale
şi anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in evidenţă prin care rocile au fost
deformate), relieful şi solurile rezultate din interacţiunea elementelor petrografice, structurale,
erozionale şi biologice. Teritoriul geoparcului are o structură geologică extrem de complexă,
spectaculoasă atât pentru specialişti cât şi pentru nespecialişti. Rocile sedimentare intâlnite la
suprafaţă acoperă o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani şi sunt o calauză
foarte bună pentru evoluţia lanţului carpatic.
Punctele cele mai importante in jurul cărora se propune dezvoltarea activităţilor
geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea
etapă este nevoie de identificarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor
si, in paralel, realizarea unor documentaţii şi materiale de promovare şi informare, pentru
turişti, elevii din şcoli, locuitorii din zonă.

Izvor de petrol, satul Păcuri Insecte in chihlimbar, Colţi

Grunju (tufuri dacitice), Mânzăleşti Peşteră în sare, Meledic

 Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistică.
1 - Beceni, 2,3 - Vintilă Vodă, 4,5,6 - Mânzăleşti, 7 - Lopătari, 8 - Berca,
9 - Scorţoasa, 10 - Căneşti, 11 - Colţi, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca

BIODIVERSITATEA

Adevăratul naturalist este fascinat in egală măsură de toate vieţuitoarele, indiferent

dacă sunt “frumoase” sau “urâte” “folositoare” sau “dăunătoare”. Totuşi, ce ar fi interesant in
Ţinutul Buzăului? Răspunsul nu este uşor de dat, fiindcă numărul de subiecte este surprinzător
de mare: gărdurariţa, colilia, fluturii şi, bineinţeles, scorpionul, ar fi doar câteva exemple.
 Partea nordică şi nord-estică a teritoriului se află in zona pădurilor montane, de fag
şi molid, in timp ce in zona central-sudică, in arealul vulcanilor, există elemente de tip stepic
precum colilia dintre ierburi şi popândăul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este
insă un mozaic haotic de petice de pădure, tufişuri, pajişti şi terenuri arabile, rezultat al activităţii
omului, aşa cum se observă din harta alaturată. Rămăşiţele de pădure matură, sau fâneţele in
care există sute de specii de plante la hectar, sunt fiecare in parte zone de refugiu pentru floră
şi faună, fiecare reprezentând o posibilă arie de interes pentru conservare şi de atracţie pentru
turismul specializat sau pentru specialişti. Ele constituie in acelaşi timp elemente importante
in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaţii, continuarea unor
practici agricole tradiţionale.

Lycaena dispar Euscorpiu carpathicus

Harta utilizării terenurilor in geoparc (realizat CCMESI)

DIVERSITATEA CULTURALĂ

Spaţiu aflat la interferenţa dintre trei provincii, Ţinutul Buzăului are câte ceva din toate
dar, in acelaşi timp, şi propria identitate, datorată predominării spaţiului rural, aşezării satelor
in lungul văilor, existenţei unor puternice şi vechi centre religioase şi monahale, existenţei unor
cătune izolate unde vechile tradiţii au fost mult timp transmise din generaţie in generaţie.
Diversitatea culturală se poate observa in portul tradiţional, zona Bisoca fiind bine
cunoscută şi in alte elemente precum: arhitectură tradiţională, calendarul sărbătorilor de peste
an şi calendarul târgurilor, obiceiurile de naştere, nuntă, moarte, reţetele tradiţionale, rânduiala
vieţii rurale, legendele şi poveştile despre comori şi boieri, crucile de hotar, fântânile, troiţele
şi istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea
mai puternică dovadă a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pământului sau cu
lumea animalelor şi plantelor. Nume precum Slănic, Sărăţel, Căneşti, Păcuri, Nucu, Colţi sunt
doar câteva exemple.
Diversitatea culturală, completată de godiversitate şi biodiversitate reprezintă baza
dezvoltării socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorarea
activităţilor tradiţionale (prelucrarea lemnului, ţesături, olărit), stoparea migraţiei, imbunătăţirea
calităţii vieţii au la bază păstrarea şi valorizarea acestor tradiţii.
Intărirea identităţii locale este cheia şi soluţia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in
dezvoltarea iniţiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaţii şi parteneriate.
Inventarierea preliminară ne-a permis identificarea elementelor de patrimoniu cultural
local, a persoanelor resursă, a activităţilor tradiţionale, a punctelor muzeale existente, a
monografiilor şi publicaţiilor dedicate zonei, toate constituind o bază pentru evăluari viitoare.
Direcţiile de dezvoltare identificate, atât pentru geoparc cât şi pentru teritoriul LEADER,
integrează elementele de geodiversitate, biodiversitate şi diversitate culturală.

Muzeul şcolar din Vintilă Vodă Biserica Găvanu Activităţi tradiţionale

Casă din Vintilă Vodăi Chilie - zona Fişici

VIAŢA SOCIAL - ECONOMICĂ

Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendinţă de imbătrânire a populaţiei şi de

migrare, mai ales in străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiţi inegal, comuna Berca
fiind, de departe, cea mai numeroasă şi cu ponderea economică cea mai mare.
Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea
animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comerţ şi activităţi de turism. Excepţie face comuna
Berca unde peste 2900 locuitori lucrează in industrie, mai ales exctractivă.
In hărţile şi diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaţiile obţinute
din documentare, din fişele de comună completate de primării, din paginile web ale localităţilor
şi din diferite publicaţii şi monografii. Uneori datele obţinute nu concordp intre diferitele surse,
motiv pentru care au un anumit grad de aproximaţie.

Distribuţia populaţiei in localităţile geoparcului

Structura activităţilor economice in geoparc
Infrastructura de transport
Distribuţia societăţilor comerciale in geoparc
 Punctele de interes turistic
şi infrastructura de turism din teritoriul geoparcului
 CARTA
GEOPARCULUI
ANALIZA SWOT PENTRU CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaţiilor publice cuprinse in diverse

tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievaţi, opiniile diverşilor purtători de
interese, ale agenţilor de dezvoltare locală, punctele de vedere ale reprezentanţilor instituţiilor
partenere din judeţ. Analiza detaliată a contextului social-economic, a resurselor, potenţialului de
dezvoltare şi potenţialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT.

Puncte tari
• Agricultura, turismul şi activităţile conexe sunt privite atât de locuitori cât şi de administraţia
locală drept principalele direcţii de dezvoltare;
• Omogenitatea teritoriului. Nu există mari discrepanţe intre diferitele localităţi ale geoparcului.
Cu excepţia comunei Berca unde predomină industria extractivă, in toate celelalte
agricultura are ponderea cea mai mare;
• Diversitatea naturală este privită ca o potenţială resursă exploatabilaă durabil;
• Marea majoritate a localităţilor au aceleaţi tip de probleme: alimentarea cu apă, drumurile,
deşeurile, comunicaţiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de acţiune care să
beneficieze de cointeresarea majorităţii;
• Cetatenii si administratiile au identificat problemele majore si propun solutii viabile;
• Există un potenţial uman pentru activităţile de turism corelat cu agricultura;
• Existenţa unui GAL şi demararea realizării documentaţiei pentru crearea unui teritoriu
LEADER in anul 2008.

Puncte slabe
• Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de
infrastructură rutieră şi de alimentare cu apă;
• Lipsa de formare şi de exerciţiu in realizarea unor planuri de dezvoltare;
• Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiaşi comunităţi sau intre comune pentru rezolvarea
unor nevoi comune, cu excepţia Grupului de Acţiune Locală, iniţiat in vederea creării unui
teritoriu LEADER;
• Lipsa participării civice. Există doar câteva organizaţii neguvernamentale in toată zona;
• Turismul este văzut ca un panaceu dar nu există proiecte concrete in domeniu;
• Lipsa unor proiecte de anvergură;
• Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare;

Ameninţări
• Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naţional;
• Pierderea şansei de a accede la fonduri comunitare
• Depopularea zonei şi pierderea valorilor locale;

Oportunităţi
• Existenţa fondurilor europene
• Propunerea unui proiect de strategie la nivel judeţean (Proiect PHARE)
• Existenţa interesului de colaborare din partea partenerilor
• Propunerea unor proiecte de infrastructură, deşeuri, alimentări cu apă, la nivel regional
• Strategia este in concordanţă cu planurile naţionale de dezvoltare din turism, educaţie etc.
ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE
PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI

Resursele zonei pentru turism

Zona este rurală, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul văilor, cu raporturi foarte
diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aşa cum reiese din datele prezentate,
şi cu multe resurse turistice insuficient exploatate.
Elementele de atracţie naturală sunt reprezentate de Vulcanii noroioşi, complexul de la
Meledic, Focul Viu (Lopătari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru
zona Bisoca – Mânzăleşti, Meledic, Vulcanii noroioşi, Lunca Buzăului, diverse forme erozionale
(Tronul lui Negru Vodă), lacurile, chihlimbarul de la Colţi, fenomenele geologice ce apar in zona
Vintilă Vodă, Colţi, Bozioru. Biodiversitatea este şi ea foarte diversă, zona fiind situată la confluenţa
dintre trei zone biogeografice: stepică, alpină şi continentală.
Cu excepţia Vulcanilor noroioşi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare,
pliante. Singurele informaţii putând fi obţinute din pagini web, de la autorităţi şi de la localnici.
Evenimentele specifice sunt legate mai ales de târguri şi festivaluri: Pe plaiuri bisocene
(Bisoca), Târgul de Sfânta Marie (Cozieni), Târgul de Ziua Crucii (Vintilă Vodă), târgurile
săptămânale din lungul văii Slănicului.
Patrimoniul cultural şi istoric este inegal repartizat. Deşi urmele de locuire sunt frecvent
semnalate nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate
sunt mănăstirile (Răteşti, Găvanu, Poiana Mărului) şi cele aproximativ 30 de chilii, locuinţe rupestre
şi biserici din zona Aluniş – Nucu. Lista completă a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la
nivel judeţean, este prezentată în anexe.
Serviciile de informare şi documentare sunt oferite de monografiile publicate de Consiliul
Judeţean, Muzeul Judeţean, monografiile câtorva comune şi siturile web de turism, majoritatea
create şi intreţinute de amatori. Nu există panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante
specifice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri şi trei tabere sau internate
şcolare in toata zona.
Infrastructura rutieră şi căile de acces: accesul este asigurat pe calea ferată Buzău –
Pătârlagele şi rutier de DN 10 (Brasşov – Buzău – Râmnicu Sărat) care strabate la sud o mică
porţiune din teritoriu. Din aceasta, in lungul văilor Slănicului, Bălăneasa, Sărăţel se desprind
drumuri judeţene şi comunale. Majoritatea au porţiuni greu practicabile din cauza alunecărilor de
teren şi inundaţiilor.
Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate fi un element pozitiv pentru
turismul de promenadă şi descoperire.
Nu există ghizi oficiali pentru teritoriu, activităţi de orientare şi ghidaj pentru anumite
grupuri de turişti fiind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Colţi, Blejani) şi parţial
de custodele de la Vulcanii noroioşi.
Serviciile financiare precum bănci, birouri de schimb
sunt disponibile in oraşe (Buzău, Patârlagele).
Spaţiile sau serviciile de recreere sunt foarte puţine. In
afara siturilor menţionate şi a Muzeului de la Colţi nu există alte
facilităţi. Există excursii organizate ce apelează la ghizi locali
dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de
pensiuni. Spaţiile de campare sumar amenajate sunt in zonele
Meledic, Bisoca, Berca.
ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM

Puncte tari
• Potenţialul foarte mare oferit de patrimoniul natural şi cultural pentru ecoturism;
• Lipsa poluării sau distrugerilor datorate activităţilor umane. Cu excepţia anumitor zone
precum Lopătari (unde sunt 30 de gatere) şi Bisoca unde este un puternic impact
negativ al exploatărilor forestiere;
• Existenţa unei agriculturi tradiţionale;
• Buna poziţionare geografică: la intersecţia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova,
Transilvania;
• Viaţa rurală relativ nealterată;
• Existenţa unei reţele de drumuri comunale şi forestiere cu un mare potenţial pentru
dezvoltarea drumeţiei, cicloturismului şi turismului ecvestru, turismului de descoperire,
turismului de aventură;
• Deschiderea administrţiei judeţene şi a administraţiilor locale pentru realizarea unor
proiecte de turism;
• Potenialul pe care il are zona pentru a fi creat un geoparc.

Puncte slabe
• Inexistenţa unui sistem coerent de informare şi promovare a zonei;
• Lipsa informaţiilor pentru a se putea realiza un studiu de piaţă: număr de vizitatori,
interesul localnicilor pentru turism, profilul vizitatorilor etc;
• Accesul dificil in teritoriu;
• Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraţie, ghidaj;
• Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni;
• Lipsa unor finanţări la nivel local pentru iniţierea unor proiecte pilot;
• Lipsa unei strategii de dezvoltare turistică, in condiţiile
in care majoritatea celor chestionaţi văd turismul ca
cea mai bună soluţie de dezvoltare;
• Slaba ofertă de produse locale agricole;
• Slaba ofertă de preparate culinare locale in zonă,
lipsa unui Ghid al reţetelor tradiţionale;
• Lipsa de incredere şi iniţiativă in iniţierea de proiecte
bazate pe utilizarea produselor locale;
• Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca bază pentru
aplicarea de proiecte finanţabile din fondurile
structurale. Produse comercializate la
festivalurile din zona

Oportunităţi
• Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;
• Existenţa unor mari oportunităţi de finanţare prin fondurile europene;
• Patrimoniul cultural şi natural poate fi pus in valoare, existenţa unor activităţi tradiţionale
bine păstrate: reţete locale, produse “curate”, lucuitorii ataşaţi valorilor locale;
• Memoria unei vieţi tradiţionale este incă prezentă;
• Poziţionare bună in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore:
litoral, deltă, zona Vrancea - Măcin:
• Conexiunile cu Reţeaua Europeană şi UNESCO a geoparcurilor.
Ameninţări
• Tergiversarea formării de structuri asociative şi lipsa de corelare, la nivel local, regional a
diverselor programe / proiecte;
• Apariţia unor conflicte intre grupuri cu interese diferite: asociaţii de vânătoare, promotori
ai ecoturismului;
• Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile şi pot deveni destinaţii
privilegiate in detrimentul zonei geoparcului;
• Incapacitatea celor interesaţi de a reacţiona intr-un timp scurt pentru realizarea unei
strategii care să asigure cadrul de aplicare a proiectelor identificate.

Zi de târg la Vintilă Vodă

Zona rezervaţiei de la Bisoca

Lacul Odăile
Odăile
 PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE ŞI INFRASTRUCTURA DE TURISM EXISTENTA IN GEOPARC

Comuna Ponderea diferitelor ramuri de ctivitate in economia locală Infrastructura turistica / elemente de
atractie importante
Beceni - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor. Nu exista infrastructura turistica
- Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panificatie; Punctele de atractie sunt preyentte in fisa de
-Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse comuna
alimentare, restul de 10% produse nealimentare
-Turismul nu are un aport semnificativ
Berca - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale, Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de
prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere, 30 de locuri;
productia de sticlarie si confectii metalice. Principala atractie o constituie Rezervatia
Brand local: Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-Berca
- Agricultura are un aport de 16% la economia locala Rezervatia este luata in custodie. Exista
- Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80% marcaje si un punct de informare / mic punct
comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase baruri comercial
si discoteci. Carnatii de Plescoi.
-Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei. Muzeu amenajat la Manastirea Ratesti.
Bisoca - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si Internatul scolii
fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri. Spatii de campare (corturi) si casute la ...
- Prelucrarea lemnului, mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii Marcaje rudimentare
- Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare Principala sursa d einformare paginile web;
- Turismul nu are un aport semnificativ.
Bozioru - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor; Complexul de asezari rupestre;
-In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane fizice care sunt autorizate sa Fostele bai de la Fisici;
desfasore activitati economice Marcaje rudimentare;
- Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in Principala sursa d einformare paginile web
proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare; Pensiunea turistica nu este deschisa oficial.
- Turismul nu are un aport semnificativ.
Braiesti - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei Nesemnificativa
- Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale:
extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului;
- Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati
private care comercializeaza in principal, produse alimentare.
- In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr fizice autorizate
sa desfasoare activitati economice.
- Turismul nu are un aport semnificativ.
Canesti - Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb, Nesemnificativa
grau si floarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine.
- Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor
naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza,
produse alientare, in prncipal.
- Turismul nu are un aport semnificativ.

Chiliile - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau
cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri) marcaje’
- Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei
- Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine.
- Turismul nu are un aport semnificativ.

Colti - Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb, Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse
griu, florea soarelui; in valoare toate exponatele (colectia de
- Industria cuprinde doare 3% din populatie; etnografie, colectiile de roci / fosile
- Comertul si turismul nu au fost cuantificate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala. Marcajele sunt rudimentare;
Complexul rupestru de la Alunis 6 km
O pensiune Turistica ( de 10 locur)

Cozieni - Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala Nesemnificativa
- Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane fizice
autorizate sa desfasoare activitati comerciale.
- Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala;
- Turismul nu are un aport semnificativ.

Lopatari - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor Punctul major de atractie “Focul Viu” nu este
- Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere); amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar
- Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum reglementat accesul in zona de interes.
si produse nealimentare. Mueu scolar. Nu are program de vizitare.
-Turismul are o pondere foarte mica

Manzalesti - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei. Functioneaza o pensiune de 2 margarete.
-Industria aduce un aport de 5% din venitul local.
- Comertul reprezinta 6% din venitul comunei.
-Turismul reprzinta 3% din venitul local

Odaile -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local Nesemnificativa

- Industria este slab reprezentata .
- Comertul furnizeaza 5% din venitul local.
- Turismul nu are un aport semnificativ.
Sarulesti - Agricultura reprezinta 96% din venitul local Nesemnificativa
- Industriea are un aport scazut.
- Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare.
- Turismul nu are un aport semnificativ.

Scortoasa - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura Vulcanii noroiosi
- Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze.
Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine;
- Turismul nu are un aport semnificativ.

Vintila - Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local Exista o singura pensiune agrotristica de 2
Voda - Industria reprezinta 5% din venitul local margarete cu 7 camere.
- Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private.
- Turismul are un aport mic la economia locala .

Valea - Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura. Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un
Salciei - Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui trasu turistic marcat ce trece prin comuna si
- Turismul nu are un aport semnificativ. leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatii
de cazare.

Total Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16% Cinci puncte naturale cu o promovare
Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70% semnificativa: Vulcanii noroiosi, Complexul
Populatie Comertul: 5 – 20% Meledic, Facul Viu, Zona Lacurile, Colti,
Suprafata Turismul: 0 – 4% Locuirile rupestre.
Aproximativ 50 de locuri de cazare.
Doua muzee cu programe de vizitare si un
muzeu scolr.
 COMPARATIE INTRE PROBLEMELE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE EXISTENTE
Comuna Problemele identificate
Administratie si interviuri
Beceni Nu au apă curentă în comună.
Slănicul sapă în drumul judetean
Deşeuri aruncate în râu.
Nu se colectează organizat gunoiul de pe sate.
Tinerii, deşi atraşi să facă liceul aici în loc să plece
la Buzău sau în alte oraşe, pleacă pe şantiere în
Bucureşti
Berca Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura
scoala ce are si clase de liceu si de scoala primara
- clase 1-12 in satul Berca;
Fabrica “Cristal Arting Super” a fost inchisa.
Reducerea activitatii de la Schela Berca;
Animalele un mai pot fi hranite, lipsa resurse.
Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala;
IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si
gaze. O parte din gospodariile din Tatarligu nu au
apa si nici gaze;
In Paclele drumul este prost
Bozioru Problema drumurilor între sate
Clase simultane din cauza numărului mic de elevi;
Populaţie îmbătrânită – „se depopulează satele”
Deşeurile, Lipsa conectării la internet
Bisoca Starea drumurilor din comună,
Alunecările de teren, transportul către şi dinspre
alte localităţi. Iluminatul public doar în două sate
din opt, Bisoca şi Pleşi
Alimentarea cu apă, Pădurea Găvanu (pini) apare
menţionată ca fiind arie protejată, dar a fost
retrocedată şi tăiată,;
Clasele de liceu pot să fie anulate lipsă de elevi.
Autorizarea şcolilor din satele mărginaşe;
Migraţia, preponderent în Italia.
Obiective de dezvoltare
(propuneri ale administratiiilor)
Dezvoltarea sectorului de confectii;
Extinderea capacitatii de prelucrare
a produselor animalelor, inclusiv
diversificarea produselor;
Procesrea fructelor.
Devoltarea turismului
Extinderea reţelei de apă şi canalizare
Modernizare staţiei de epurare existente si
două staţii noi
Depozite ecologice de gunoi
Spatiu pentru tirguri
Repararea drumurilor de acces catre
satele componente
Zona de recreere in Berca
Facilitati pentru agroturism
Muzeu / Teatru
Constituirea unor centre de colectare a
laptelui, lana, piei;
Exploatarea lemnului;
Rficientizarea sectorului zootehnic
Infiintarea de microferme specializate pe
cresterea animalelor;
Extinderea suprafetelor de pomi fructieri;
Sectie de prelucrare a produselor
animaliere;
Bichetarea rumegusului;
Prelucrarea fructelor.
Infiintarea de pensiuni
Obiective de dezvoltare
(din interviuri)
Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina
promotori in turismul rural
Uscatorie de fructe la nivel mai mare
Un targ cu specific
Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism,
motocilism pe poteci de deal, Deltaplanorism
Festival de film pentru elevii de liceu.
Turism ecologic, Sală de spectacole si un stadion.
Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui;
Infiintarea unor societati de constructii civile;
Infiintarea unor societati tamplarie metalica;
Crearea unor unitati pentru exploatarea si
prelucrarea lemnului;
Unitate de fabricare a rachiului de fructe.
Turism – trasee în întregul complex de aşezări
rupestre, plimbări pe cai
Reabilitarea bazei de tratament de la Fişici
Reînfiinţarea distileriei, Creşterea animalelor
Valorificare plante medicinale
Pescuit în zona Lacurile
Plimbări către diferitele obiective
Ciclism, sporturi offroad
Practicarea escaladei (faleze de gresie) şi a
boulderingului (grupări de bolovani)
Brăeşti Refacerea drumului Brăeşti-Pinu nu a putut fi
recepţionat
Drumurile reprezintă un obstacol important pentru
dezvoltare;
Captarea de apă de la Oale până în Brăeşti a fost
dezafectata si oamenii au rămas fără apa (desi era
mirositoare şi foarte dură)
Tinerii pleacă în alte părţi deoarece nu sunt locuri
de muncă.
Lumea se ocupă în zonă de creşterea animalelor
(oierit), dar mult mai puţini decât pe vremuri;
Până la Buzău nu există nici un punct de prelucrarea
laptelui.
Căneşti Drumurile intracomunale; drumul Şuchea - Odăile
a fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptură; celelalte
sate sunt prost conectate la centrul de comună
Alimentarea cu apă – s-a făcut la Căneşti, Şuchea,
Valea Verzei; la Negoşina nu toate uliţele au apă de
la reţea; funcţionează după un program dimineaţa
şi seara; la Păcuri au apă de la fântână (sînt vreo
20 de familii)
Deşi ţeava de gaze trece prin comună, nu există
alimentare cu gaze
Lipsa locurilor de muncă;
Lipsa internetului
Chiliile Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor
de muncă şi a infrastructurii.
Drumul judeţean are porţiuni dificile. Legătura cu
Lopătariul se face mai ales peste deal, dar există
şi un drum reabilitat;
Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi
(însă fără apă curentă), medic este doar în comuna
alăturată.
Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însă
iarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici.
Alunecările de teren care mai distrug gospodării.
Colţi Drumurile proaste; alimentarea cu apă
defectuoasa
În Muscelu nu e pânză freatică, ci doar izvoare de
munte care seacă atunci când e secetă.
Populaţia îmbătrânită, plecarea tineretului.
Infiintarea unei societati de transport
Mici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie)
Cabinete medicale specializate;
Sectie de prelucrarea fructelor de padure;
Balastiere care sa valorifice pietrisul si
nisipul;
Farmacii cu profil uman, vetrinar, fito-
sanitar;
Sectii de prelucrare a produselor
animaliere;
Sectii de prelucrare a fructelor de padure;
Exploatarea izvoarelor minerale.
Reimpadurirea suprafetelor defrisate;
Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi.
Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-
sanitar;
Industrializarea fructelor
Uscatoare de fructe;
Exploatarea si prelucrarea lemnului;
Industrializarea produselor de origine
animala.
Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi
Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-
sanitar
Reabilitarea cladirii muzeului
Chihlimbarului;
Reabilitarea scolii
Modernizare drumuri comunale
Aducţiune apă în satele comunei
Construcţia unei şcoli noi
Dezvoltarea micii industrii
Turism – satul Păcuri, izvoarele sulfuroase, legătură
cu Valea Sărăţelului prin Odăile
Creşterea animalelor, înfiinţarea unui centru de
achiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie a
produselor
Pomicultura
Comuna poate reprezenta un bun punct de legătură
între văi, datorită trecerilor spre Valea Slănicului. În
ciuda existenţei Lacului Mocearu, turismul nu este
deloc dezvoltat, lipseşte infrastructura de orice fel.
Se poate practica un turism cu carele cu boi,
eventual cu caii.
Comună ce poate fi legată de Bozioru şi de acolo
de Lopătari şi Gura Teghii
Trasee turistice în munţi, la biserici
Cozieni Apa potabila. In general, fiecare gospodarie are
fantana in curte, dar de cele mai multe ori apa un
este potabila;
Lipsa locurilor de munca. In general, lumea
munceste la Parscov “la taiat padurea sau la
fabrica de sticla din Satuc;
Cu 12 ani în urmă era o fabrica de marmelada in
satul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au
inchis.
Lopătari Drumurile intracomunale
Alimentarea cu apă exista o retea de apă potabilă
dor in zona strazii principale, în rest, alimentarea
cu apă se face de la fîntînă sau prin captarea unui
izvor;
Lipsa locurilor de muncă
Accesul la informaţii – informarea se face prin TV şi
radio. Lipsesc posturile legale de radio în localitate
sau pe Valea Slănicului. Internet nu există decît la
şcoala din satul Lopătari;
Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu
de găsit;
Problema depozitarii gunoiului;
Poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere de
prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor
legate de distanţa faţă de cursul de apă şi de
depozitarea/transportul deşeurilor.
Mânzăleşti Principalele probleme apar în urma distanţei relativ
mare faţă de centrele urbane
Odăile Apa, există puţine fântâni. Se aduce apă potabilă
cu butoaie sau bidoane de la 500-600m.
Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a
reabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea (comuna
Căneşti) – 4 km.
Clase simultane la scoala si slaba dotare cu
echipamente;
Dascălii sunt şi ei puţini;
Sediul căminului cultural este în sala de şedinţe a
fostului CAP
Ateliere frizerie, coafura, croitorie,
tamplarie;
Societati de transport in comun pe ruta
Buzau
Cabinete medicale specializate;
Centre de exploatare a materialelor de
constructie;
Unitate de comercializare a bunurilor de
larg consum.
Eficentizarea sectorului zotehnic.
Infiintarea unui centru de achizitionare,
animale si produse animaliere (lapte, lana)
Extinderea suprafetelor de livezi si
exploatarea acestora in sistem intensiv;
Brichetarea rumegusului.
Dezvoltarea agroturismului
Instalatie pentru brichetarea rumegusului;
Reactivarea atelierelor de ceramica ;
Imbutelierea apelor minerale din zona;
Dezvoltarea agro turismului
Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie.
Infiintrea unei farmacii cu caracter uman,
vetrinar, fito-sanitar
Oamenii au pământ în zona de câmpie, în comuna
Padina si ar putea fi exploatat mai eficient. Există
două asociaţii în comună care se ocupă de
exploatarea acestor zone.
Posibil agroturism
Pescuit – există şi o păstrăvărie
Creşterea animalelor, înfiinţarea unui centru de
achiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie a
produselor, pomicultura
Brichetarea rumeguşului. In prezent, principala
resursă economică este lemnul, ar fi posibilă
dezvoltarea industriei de prelucrare
Formaţiile de dansuri populare din satele Luncile
Lopătari şi Ploştina, grup vocal
Revigorarea cinematografului de vară din satul
Lopătari (ecranul a rămas, dar nu mai este folosit)
Turismul, amenajarea zonei Meledic
Refacerea ruinelor de la Meledic in scop turistic
Marcarea punctelor de intere
Extindere reţea alimentare cu apă potabilă
Reabilitare drumuri
Pod peste Slănic la Apostari
Realizarea canalizării
Ecologizarea comunei
Camin cultural
Sarulesti Drumurile, alimentarea cu apa
Scorţoasa Drumurile sunt neîntreţinute şi se prezintă într-o
stare avansată de degradare întrerupând accesul
normal în comună
Alimentarea cu apă se face încă în unele gospodării
din fântâni. Există cazuri când fântânile au fost
pătrunse de un strat de petrol afectându-se astfel
potabilitatea apei
Reducerea locurilor de muncă, mai les in petrol
Deşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului.
pentru leşurile animalelor există puţu sec, o groapă
de ciment unde se duc animalele moarte, peste
care se aruncă var, motorină şi se dă foc.
Valea Frecvente alunecări de teren, dezafectarea
Salciei locuinţelor unor locuitori ai comunei şi mutarea
acestora.
Apa din primul strat freatic folosită de locuitori nu
întruneşte condiţiile de potabilitate;
Vintilă Principalele probleme apar în urma distanţei relativ
Vodă mare faţă de centrele urbane împreună cu lipsa
unităţilor economice mari care ar putea absorbi
forţa de muncă. Astfel majoritatea tinerilor sunt
navetişti sau ocupaţi în agricultură.
Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze
şi canalizare. În acest moment se desfăşoară
proiecte pentru ameliorarea acestei situaţii.
Infiintarea unei sectii de prelucrarea
legumelor si fructelor si a unei distilarii
Infiintarea unor plantatii de pomi fructiferi;
Infiintarea unei farmacii cu specific uman,
veterinar si fito-sanitar
Turism
Constructia de drumuri reprezinta o
prioritate pentru zona.
Infiintarea unei sectii de prelucrarea
laptelui
Centre de prelucrarea lanii;
Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi
fructiferi.
Mici ateliere de prelucrare primara a
lemnului
Alimentare cu apă
Refacere infrastructură
Turism
Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioşi;
Există persoane care sunt ghizi pentru turiştii străini
care bat zona cu piciorul
Creşterea animalelor – există deja asociaţia
crescătorilor de oi din Plopeasa şi Policiori, există o
fermă particulară de capre
Pomicultura
Agricultură ecologică, datorită izolării zonei
Produse din mere poame
Turism – circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti;
Schema de investiţii proiecte gestionare deşeuri
Alimentare cu apă
Modernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de
învăţământ
Alimentare cu gaze
CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ
PENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

Carta este un act interinstituţional de corelare a politicilor, strategiilor şi planurilor de

dezvoltare pentru teritoriul Ţinutului Buzăului. Carta asigură coerenţa politicilor de dezvoltare, in
jurul unor proiecte locale.
Carta este un instrument de cooperare ce are echivalenţe la nivelul altor state membre
ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooperărilor sau aplicaţiilor pentru
finanţări, existenţa ei oferă un plus de credibilitate.

Caracteristicile Cartei
• Carta propune o abordare a dezvoltării la nivelul unei regrupari de comune;
• Este nevoie sa fie identificate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valorificare
a lui in comun;
• Corelează proiectele comunale de dezvoltare;
• Crează o bază politică general acceptată;
• Asigură crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului.

Principalele etape in realizarea cartei

• Realizarea unui plan general;

• Identificarea tuturor instituţiilor şi purtătorilor de interese ce pot participa la realizarea şi
aplicarea cartei;
• Supunerea conţinutului cartei la o dezbatere publică şi completarea cu elemente noi;
• Aprobarea cartei in consiliile locale;
• Respectarea prevederilor ei de către toţi partenerii, prin includerea prevederilor in
planurile, proiectele şi acţiunile locale;
Pentru a asigura participarea publică a celor interesaţi, prevederile ei trebuiesc făcute
publice de către Consiliul Judeţean, Prefectură, primăriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se
elaborează programele de acţiune şi modalităţile concrete de realizare.

AXELE IDENTIFICATE

AXA 1 - ŢINUTUL BUZĂULUI – UN TERITORIU AL SOLIDARITĂŢII SOCIALE

Este nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului
astfel incât serviciile publice să fie de calitate şi in sprijinul locuitorilor. Direcţiile de acţiune
identificate:
1. Incurajarea dezvoltării unor forme asociative de tipul:
◘ Crearea unei Asociaţii Intercomunale
◘ Crearea de Asociaţii ale producătorilor agricoli
◘ Crearea de Asociaţii ale femeilor
◘ Susţinerea / incurajarea creării de Organizaţii neguvernamentale pentru diverse
sectoare ale vieţii locale: sociale (pentru bătrâni, pentru cei cu resurse reduse, de
voluntariat), de mediu, educaţionale, culturale.
2. Dezvoltarea serviciilor publice
3. Dezvoltarea unor servicii sociale şi de sănătate
Măsuri operaţionale
• Crearea unei politici de susţinere a vieţii asociative;
• Susţinerea creării de locuri de muncă in sectorul asociativ;
• Punerea in practică a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite
sectoare ale vieţii sociale: sănătate, mediu, cultură;
• Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale;
• Susţinerea dezvoltării unor târguri locale şi de vânzare a produselor locale;
• Menţinerea claselor din liceele şi şcolile profesionale orientate spre activităţi practice
adaptate nevoilor locale (turism, agricultură, meşteşuguri);
• Susţinerea creării unui sistem de asistenţă la domiciliu / reţea de informare şi consultanţă
locală;
• Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltării unei infrastructuri de
sport, servicii culturale, recreere;
• Amenajarea unui spaţiu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive);
• Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educaţional şi
cultural;
• Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetăţenii;
• Sistem informatic pentru relaţia cu cetăţenii;
• Sistem de consultare şi participare publică.

AXA 2 – TINUTUL BUZĂULUI - UN SPAŢIU AL

DEZVOLTĂRII DURABILE

Direcţiile de acţiune

1. Integrarea agriculturii, turismului, meşteşugurilor şi susţinerea IMM-urilor

Agricultura reprezintă, conform datelor privind resursele economice, ocuparea şi obiectivele

de dezvoltare, principala activitate economică, elementul tradiţional al zonei şi domeniul de
legatură dintre comune. Susţinerea dezvoltării agriculturii trebui corelată cu activităţile de turism
şi dezvoltarea micilor intreprinderi (meşteşuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a
produselor locale, turoperatori, servicii locale).

Direcţii de acţiune
• Menţinerea şi dezvoltarea structurilor agricole existente;
• Dezvoltarea unor suprafeţe cu produse ecologice;
• Posibilitatea creării unor ateliere de prelucrare secundară a lemnului (provenit mai ales
din zonele Lopătari, Bisoca, Brăeşti;
• Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR;
• Promovarea produselor ecologice;
• Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe.

2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meşteşuguri

• Dezvoltarea micilor meşteşuguri şi artizanatului local este legată, mai ales de prelucrarea
lemnului, de ţesut, eventual de olărit şi tâmplărie;
• Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelată cu dezvoltarea
geoparcului;
 • Promovarea produselor şi a meşterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor;
• Iniţierea unor ateliere de artizanat de artă;
• Amenajarea unui Centru cultural – turistic in una din localităţile geoparcului.

3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural şi cultural al zonei

• Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural;
• Identificarea unor activităţi turistice corelate cu traseele existente şi propunerea de noi
tresee şi formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi;
• Proiecte de construcţie a unei infrastructuri turistice;
• Campanie de promovare şi de comunicare adaptată ofertei şi tipurilor de turism vizate:
turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism;
• Corelarea activităţilor de turism cu alte programe de dezvoltare locală;
• Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare;
• Organizarea de cluburi de ghizi / asociaţii de ghizi;
• Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca,
Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Colţi şi Mănzăleşti;
• Realizarea unui centru montan / ecologic in Lopătari;
• Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioşi pentru informare reciprocă /
promovare / amenajarea spaţiului, campare;
• Strategie de formare, reconversie şi educatie şi informare publică.

4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesională şi de

creare a unor structuri asociative
• Organizarea de cursuri de formare spcializate şi adaptate zonei;
• Crearea unui Centru de formare, consultanţă şi a unui incubator de afaceri;
• Identificarea unor noi tipuri de produse locale;
• Crearea unei infrastructuri de susţinere a activităţilor prin informare şi microcredite;
• Organizarea unei pieţe a produselor locale;
• Realizarea unei Reţele intercomunale de informare.

5. Amenajarea şi dinamizarea zonei centrale a comunelor

• Realizarea unor spaţii de intâlnire publică, cu infrastructură, repere arhitecturale, progrme
de viaţă comunitară. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaţa localităţilor se va anima şi este
nevoie de a avea un spaţiu public de intâlnire şi activităţi sociale;
• Identificarea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor;
• Renovarea cladirilor publice;
• Incurajarea deschiderii de
magazine, restaurante, cafenele, in
zona centrală a satelor;

6. Politica de asigurare a unei

reţele de transport in zonă
• Identificarea rutelor şi a
firmelor de transport;
• Realizarea orarelor.

7. Asigurarea calităţii apei

• Alimentări cu apă;
 • Realizarea sistemelor de canalizare;
• Curătarea râurilor de copaci, crengi, deşeuri - se pot crea locuri de muncă şi preveni
inundaţiile;
• Colectarea şi reciclarea deşeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL – SUPORT PENTRU

INTĂRIREA IDENTITĂŢII LOCALE

Este elementul cheie in jurul caăuia se pot concentra iniţiativele locale de promovare,
educaţie şi dezvoltare a unor produse turistice. Direcţiile de acţiune sunt:

1. O politică de identificare, conservare şi valorificare durabilă a patrimoniului natural şi

cultural local;
• Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes;
• Activităţi comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deşeurilor;
• Sistem de monitorizare şi avertizare a riscurilor naturale (inundaţii, alunecări de teren)
• Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc;
• Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaţiilor pentru informare, baze de date;

2. Patrimoniul natural şi cultural – resursă pentru dezvoltare şi identitate teritorială

• Dezvoltarea Geoparcului şi realizarea structurilor de management şi a infrastructurii
sale pot fi un bun suport pentru activităţile de conservare şi
valorificare;
• Managementul Siturilor Natura 2000;
• Realizarea Planulului de management al geoparcului;
• Crearea unei reţelea pentru conservarea naturii;
• Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului.

3. Patrimoniul arhitectural şi cultural – element de identitate

• Identificare şi elaborare planuri de valorificare;
• Realizare bază de date cu tipurile practicile arhitecturale;
• Realizarea unui Regulament de urbanism.

4. Proiecte culturale comune

• Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite
accesul la informaţiile privind activităţile culturale;
• Realizarea unui Calendar al activităţilor tradiţionale;
• Propunere de proiecte culturale de cooperare;
• Realizare de expoziţii, schimburi culturale;
• Realizarea unor muzee interactive şi a unui sistem de ghidaj cultural;
• Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale:
Chiliile şi aşezările rupestre; bisericile şi mănăstirile, sarea şi chihlimbarul, petrolul şi
gazele naturale (Focul Viu);
• Amenajarea punctelor de vizitare şi centrelor de informare.

5. Educaţie legată de patrimoniul local

• Realizarea de parteneriate educaţionale;
 • Dezvoltarea unor pachete educaţionale adaptate la realităţile locale;
• Propunerea unor proiecte educaţionale / parteneriate / schimburi / tabere de vară.

6. Realizarea unei strategii de imagine şi comunicare

• Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (siglă, logo);
• O Campanie de promovare la nivel local, naţional şi internaţional;
• Promovarea în cadrul târgurilor de turism;
• Editarea de materiale de promovare.

PLAN DE ACŢIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI

1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului şi identificarea

unor noi puncte de interes;
2. Crearea Asociaţiei Intercomunale;
3. Crearea unei structuri de funcţionare a Asociaţiei Intercomunale;
4. Reunirea Agenţilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei;
5. Difuzarea prevederilor cartei şi dosarului de candidatură;
6. Completarea şi validarea cartei;
7. Depunerea documentaţiei pentru LEADER;
8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor;
9. Activităţi de informare, formare şi educaţie;
10. Activităţi de promovare şi comunicare.

Crearea unei Asociaţii Intercomunale

Scopul Asociaţiei Intercomunale îl reprezintă identificarea problemelor globale ale

comunităţilor locale membre şi stabilirea modului de rezolvare a acestora, în scopul dezvoltării
economice şi sociale a zonei geoparcului. Asociaţia îşi propune următoarele obiective:

• promovarea dezvoltării economico-sociale;

• protejarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii;

• revitalizarea tradiţiilor şi întărirea identităţii locale;

• dezvoltarea agroturismului şi a turismului cultural-ştiinţific,

• dezvoltarea unui parteneriat în domeniul educaţiei;

• participarea la acţiuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori şi acţiuni

de promovare pe plan social, economic şi cultural a intereselor zonei.

Un model de statut este prezentat in anexă.

 TEME DE
PROIECTE
 FIŞA DE PROIECT - 1

Titlul

Plan General de Urbanism Regional (PGUR)

Acţiune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor

pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de
dezvoltare propuse.

Contextul

Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru

diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura;

Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada

1997 – 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune
sunt in situatia reactualizarii planurilor.

In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui

geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in
logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale;

Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa

realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere
publica, atit la nivel local cit si regional;

Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a

reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a
modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup.

Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de

amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru
evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii;

Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul
de folosinta si de stare a terenurilor.

Publicul ţintă

Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, elevii,

administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca,

Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,
Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia
Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia
Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajarea
teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean,
 Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutii
locale.

Obiectivele

• Crearea unui cadru de consultare si participare publica;

• Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor
interesate;
• Corelarea programelor de dezvoltare locale;
• Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si
nationale.

Activitatile

• Crearea unui parteneriat de proeict;

• Organizarea de intilniri periodice;
• Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR;
• Inventarul patrimoniului natural si cultural;
• Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel
teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activităţi

• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor

economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;
• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU;
• Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de consultanta;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Costuri echipamente.
 FIŞA DE PROIECT - 2

Titlul

Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale

Contextul

• Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si

traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale,
nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la
o disparitie treptata a activitatilor traditionale;

• In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat

interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale.
Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la:
statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor,
prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse
traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului – traditia
traforajului la case);

• Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se

pot sustine reciproc.

Publicul ţintă

• Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori,

unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca,

Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,
Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia
Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia
Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

Obiectivele

Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu

patrimoniul cultural local;
Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei
locale si a produselor traditionale;
Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale;
Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti,
tur-operatori.
Activitatile

• Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar

al produselor, producatorilor, conditiilor de productie;
• Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a
produselor locale, in concordanta cu normele europene;
• Realizarea unui catalog al produselor locale;
• Organizarea de cursuri de formare pentru producatori;
• Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali – pentru validarea
produselor si pastrarea calitatii;
• Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori;
• Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor;
• Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si
national.
• Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau
regionale.

Legatura cu alte activităţi

• Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si

cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale;
• Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national.
• Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane, de dezvoltare a
curriculei scolare (liceele din zona) a formarii Agentilor de dezvoltare, a
promotorilor din turism;

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Costuri legate de participarea la tirguri si expozitii;
• Costuri de formare;
• Micro-credite.
 FIŞA DE PROIECT - 3

Titlul

Dezvoltarea de competente pentru turismul rural

Contextul

Strategia de dezvoltare prevazuta pentru zona, asa cum o arata opiniile locuitorilor,
planurile de dezvoltare ale comunelor, concluziile diverselor studii se bazeza pe
dezvoltarea turismului rural (ecoturism, agroturism, geoturism). Chiar daca are un
potential foarte mare, zona nu are infrastructura necesara si nici personalul
calificat pentru a deveni un concurent serios pe piata regionala si europeana. Acest
tip de activitati de turism necesita o foarte buna pregatire si crearea unei resurse
umane calificate. Pe linga cunostintele profesionale sunt cerinte de igiena,
securitate alimentra, scuritatea turistilor, pregatiri lingvistice, reguli de ospitalitate
si curatenie.

Publicul ţintă

Operatori in turism, ghizi, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scola Buzau, liceele
din zona, Scolile generale;
• GAL-ul Plaiurile Salnicului;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Definirea unor elemente de specificitatea turistica

• Formarea personalului implicat / viitor pentru a sti sa primeasca turistii,
dezvoltarea unor deprinderi de primire si comportament cu turistii;
• Dezvoltarea unei retele de tur-operatori in zona si dezvoltarea unui program
de promovare;
• Definirea standardelor de turism pentru zona / modul de certificare / gasirea
unor elemente specifice de plus-valoare;
• Fidelizarea clientilor.

Activitatile

Elaborarea unei strategii de turism, formare, promovare

Informarea tuturor celor interesati in dezvoltare unor activitati de turism;
Corelarea cu alte proiecte (formare resurse, promovare turistica, infrastructura,
artizanat);
Identificarea nevoilor celor implicati in activitatile de turism;
Elaborarea unor programe de formare profesionala;
Crearea unei Asociatii socio-profesionale;
Dezvoltarea unor materiale de promovare: ghiduri, pliante, cataloage, carti de
bucate, seturi de filem, pagini web specializate, retea de ghizi;
Devoltarea unor produse de formare: cursuri, adaptarea curriculei scolare;
Valorificarea bunelor practici din alte regiuni;
Crearea unei asociatii a ghizilor, statut / formare /
Organizarea de schimburi cu alte regiuni.
Crearea unui centru de formare si promovare;
Crearea unei structuri de corelare a activitatilor turistice.

Legatura cu alte activităţi

Corelarea cu activitatile de formare / promovare / infrastructura de turism.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative.
 FIŞA DE PROIECT - 4

Titlul

Realizarea elementelor de identitate turistica

Contextul

• Dezvoltarea turismului, promovarea la nivel regional / national /

international necesita crearea unor elemente de identitate: logo, mascota,
brand, imagini asociate.

• Realizarea unor elemente de infrastructura suport: trei puncte de informare

in zonele de intrare / deschidere spre geoparc (Berca, Pirscov, Valea Salciei)
si a doua Centre de vizitare pentru atragerea turistilor spe punctele de
greutate ale geoparcului: Colti (pentru zona Colti Bozioru, eventual Braesti)
si Lopatari (pentru zona centrala a geoparcului). Zona Vulcanilor noroiosi
poate fi parte dintr-un lant de puncte de cazare + informare, alturi de zona
Meledic si eventual Beceni (Arbanasi) sau Bozioru (Fisici).

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel

judetean.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile
generale;
• GAL-ul Plaiurile Salnicului;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;
• Parteneri privati intersati in dezvoltarea unor afaceri in turism / proprietarii
unor structuri deja existente (Berca, Fisici, Arbanasi, Minzalesti).

Obiectivele

• Realizarea unei retele de informatii si un plan de semnalizare atractiv;

• Realizarea elementelor de identitate ;
• Realizarea unui plan de promovare a elementelor de identitate;
• Elaborarea unei harti a teritoriului;
• Formarea lucratorilor din fiecare pensiune pentru utilizarea elementelor de
identitate;
• Stabilirea unui sistem de certificare si acordare a dreptului de utilizare a
elementelor de identitate;
• Realizarea unei infrastructuri suport pentru informare si prezentare turistica
Activitatile

• Analiza signalecticii (panouri, semne indicatoare, etc.) utilizate in prezent;

• Crearea suportului GIS si pozitionarea obiectivelor (GPS);
• Crearea elementelor de identitate. Concurs public / licitatie / oferte de idei;
• Realizarea hartii oficiale a teritoriului;
• Organizarea unor cursuri de formare pentru ghizi, proprietari de pensiuni,
promotori locali;
• Realizarea si amplasarea panourilor de intrare, panourilor de sit, panourilor
de comuna (panouri informative), elementelor indicatoare;
• Realizarea a trei puncte de informare: Berca, Valea Salciei, Beceni;
• Realizarea a doua centre de vizitare: Colti si Minzalesti.

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;

• Dezvoltarea infrastructurii de turism;
• Promovarea produselor locale.

Categorii de buget

• Costuri de expertiza;
• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Realizarea si amplasarea panourilor de informare;
• Costuri pentru proiectare.
 FIŞA DE PROIECT - 5

Titlul

O comunitate activa – un mediu curat. Gestiunea durabila a teritoriului

Contextul

• Proiectul este strins legat de derularea activitatilor de revigorare turistica si educatie

comunitara. Se desfasoara in cele 16 localitati (143 de sate cu o populatie totala de
peste 40 000 locuitori).

• Strategia de dezvoltare durabila bazata pe utilizarea si pastrarea unui mediu curat si

intr-un cadru natural traditional este incompatibila cu abundenta de deseuri menajere
sau de industrie mica, lipsa unui plan local de gestiune, inexistenta unor actiuni de
constientizare si implicare civica privind deseurile.
Consideram proiectul propus un element de baza in arhitectura generala de dezvoltare
a zonei geoparcului.

• De asemenea este vizata si gestiunea deseurilor forestiere si lansarea unui program de

alternativ de resurse energetice.

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel

judetean, elevii din scolile zonei., proprietarii gaterelor, ocoalele silvice.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile
generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.
• GAL-ul Plaiurile Salnicului;
• Asociatia de Drzvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Lansarea campaniei locale de informare si formare privind reglementarile

interne si internationale de management al deseurilor;
• Crearea unui mecanism de implicare a elevilor din scolile locale in activitatile
de management al deseurilor;
• Identificarea elementelor planului comun de management integrat al
deseurilor pentru cele 16 localitati din geoparc ;
• Realizarea unui plan de prevenire / reducere a cantitatiii si tipurilor de
deseuri ;
• Analiza sursei si traseului deseurilor din prelucrarea lemnului ;
Activitatile

• Constituirea unor puncte de informare in scolile din comune si in primarii;

• Selectarea si formarea a 40 de formatori (profesori) in cadrul unui modul «O
comunitate curata – un mediu curat ». Modulul va avea doua cursuri de cite 4 ore
fiecare ;
• Realizarea unui Pachet informativ (20 pagini) despre deseuri, impactul lor, exemple
de colectare (reciclare), reglementari romanesti si europene, programe locale,
judetene, nationale de gestiune a deseurilor. Pachetul va fi prezentat la toate clasele,
timp de 2 – 4 ore ;
• Lansarea proiectului « Harta deseurilor » in fiecare comuna;
• Discutarea in Consiliile locale a elementelor de baza ale unui Plan intercomunal si
local de gestiune a deseurilor ;
• Realizarea unei harti a eco-consumului ;
• Organizarea colectarii si tratarii deseurilor menajere ;
• Identificarea si organizarea unor metode alternative de tratament a
deseurilor .

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazare;

• Dezvoltarea infrastructurii de turism;
• Promovarea produselor locale.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Realizarea si amplasarea panourilor.
 FIŞA DE PROIECT - 6

Titlul

Intarirea identitatii locale

Contextul

• Dezvoltarea în zona geoparcului (Tinutul Buzaului) a unei comunităţi locale

capabile să-şi descopere, să-şi cunoască şi să-şi pună în valoare moştenirea
culturală şi să devină gestionar şi promotor de cultură .
• Un parteneriat local, judetean si national, format din specialisti in diverse
domenii, va sprijini activ eforturile comunităţii locale de constientizare,
păstrare şi a unui patrimoniu cultural şi natural excepţional, învăţând-o
să-şi redescopere, să-şi gestioneze şi să-şi promoveze pe termen lung
acest patrimoniu.

• Identificarea si evidentierea elementelor de specificitate ale patrimoniului

natural si cultural local reprezinta cheia intregii strategii de dezvoltare socio-
economica a zonei. Activitatile private, IMM-urile, promovarea, realizarea
parteneriatelor, a planului general de urbanism, identificarea zonelor de
conservare speciala si sustinerea acelor activitati prietenoase pentru natura,
toate depind de acest element : elementele specifice ale mostenirii culturale.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile

locale, turistii, locuitorii zonei comunitatea locală, mass-media, publicul
interesat de tradiţii, patrimoniu şi turism, potenţiali investitori în zonă,
vizitatorii din Reţeaua Europeană a Geoparcurilor

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile
generale; APM Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural
National, firme private, universitati, muzee judetene si nationale;
• ONG locale, firme private, tur-operatori

Obiectivele

• Crearea unei infrastructuri capabile să stimuleze descoperirea şi punerea în

valoare a moştenirii culturale locale. Infrastructura va cuprinde un punct
cultural de reprezentare, un traseu cultural, un grup de ghizi şi persoane -
resursă, meşterii locali ce păstrează tradiţia şi doresc să o transmită
generaţiilor viitoare, şi un grup de iniţiativă local.
• Transpunerea memoriei culturale locale în cuvinte şi imagini
• Organizarea unor evenimente interactive : expozitii, festivaluri
Activitatile

• Crearea unor grupuri de lucru, asociatii, voluntari si organizarea unor

sesiuni de pregătire;
• Realizarea unei hărţii cultural-turistice (harta de identitate teritoriala pentru
zona;
• Amenajarea unor puncte culturale / amenajarea unor spatii speciale in
centrele de vizitare;
• Alcătuirea unei baze de date şi imagini esenţiale despre cultura locală
(istorie, tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri) ;
• Introducerea în Curriculum la Decizia Şcolii a unor cursuri (Tradiţii locale)
sau module, realizarea de portofolii educationale.

• Realizarea şi editarea unor publicaţii : Memoria culturală locală (va cuprinde

cărţi, broşuri, albume, filme şi produse multimedia). Realizarea materialelor
va fi in corelare cu strategia de promovare, cu elementele de identitate
identificate, produsele ecoturistice dezvoltate.

Legatura cu alte activităţi

• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de

planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;
• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;
• Corelarea cu proiectele de promovare turistica;
• Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;
• Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de consultanta;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Costuri amenajare spatii expozitionale;
• Costuri echipamente.
 FIŞA DE PROIECT - 7

Titlul

Conservarea biodiversitatii şi a geodiversitatii in Tinutul Buzaului

Contextul

• Proiectul reprezinta baza tuturor constructiilor ulterioare din geoparc. Prin

ele se statueaza principiile de conservare a patrimoniului, modalitatile de
implementare si armonizare cu planurile locale de dezvoltare.

• Rezultatele vor fi folosite ca baza pentru stabilirea zonelor stricte de protectie

(siturile naturale si culturale ce vor constitui reteaua interna de situri
protejate) delimitarea lor, stabilirea conditiilor de proprietate, delimitarea
zonelor tampon, realizarea mterialelor stiintifice, educationale si de
promovare pentru geoparc. Rezultatele vor fi utilizate in realizarea
Regulamentul de functionare a geoparcului si in definitivarea Planului de
management dupa constituirea structurilor de administrare;

• Reprezinta o oportunitate de identificare a tipurilor de habitate:

caracteristici, delimitare, metodologie, realizarea unei liste de specii si
definitivarea documentatiei pentru situl Natura 2000 propus (fise si
identificare elementelor generale de management conform art. 6 din Directiva
Habitate, identificarea proprietarilor terenurilor, limitele, compensatiile,
masurile de refacere necesare), identificarea unor tipuri de peisaje ce pot fi
propuse ca zone interne in geoparc.

Publicul ţintă

• APM Buzau, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comunele si

operatorii turistici, localnicii, turistii, Consiliul Judetean.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, APM Buzau, Directia Silvica,
Ocoalele silvice locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile din zona.

Obiectivele

• Elaborarea unui ghid metodologic pentru identificarea si evaluarea

biodiversitatii si a geodiversitatii in geoparc. Stabilirea relatiilor geodiversitate
– biodiversitate (inovare in conservarea naturii);
• Stabilirea unor metodologii de evaluare rapida a biodiversitatii – Manual si
ghid de teren;
• Proiectarea unei bze de date şi sistem de monitoring pentru geodiversitate şi
biodiversitate;
 • Corelarea cu planurile de dezvoltare locală din cele 16 localităţi si cu
planurile judetene si regionale;
• Structurarea Planului de Management pentru geoparc si pentru situl Natura
200 propus (zona Bisoca – Minzalesti);
• Identificarea celei mai bune formule de administrare;
• Identificarea mecanismelor de finantare pentru geoparc.

Activitatile

• Elaborarea structurii generale a planului de lucru sii identificarea surselor

financiare;
• Realizarea unor transecte (studii pe aliniamente) si lucrari de cartare
propriu-zisa pentru identificarea habitatelor, delimitarea lor, intocmirea
fiselor tip;
• Identificarea in teren a elementelor de interes si stabilirea elementelor de
management;
• Organizarea a trei dezbateri publice;
• Elaborarea unui Manual de bune practici in evaluarea rapida a
biodiversitatii. Se bazeaza pe realizarea unor fise tip, usor accesibile unor
voluntari din rindul locuitorilor / elevi din scolile generale sau liceu /
membrii in ONG de mediu, pentru identificarea speciilor de interes,
estimarea populatiilor, arealul de raspindire a anumitor specii;
• Cursuri de formare, 2 workshopuri;
• Organizarea unei conferinţe de prezentare;
• Elaborare de materiale educationale pentru curricula scolara;
• Definirea modului de administrare;
• Realizarea unor modele de finantare.

Legatura cu alte activităţi

• Managementul ariilor protejate;

• Realizarea Planurilor de Urbanism;
• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;
• Dezvoltarea infrastructurii de turism;
• Identificarea produselor locale traditionale.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Realizarea si amplasarea panourilor.
 FIŞA DE PROIECT - 8

Titlul

Şanse egale la oportunitati egale

Dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local / Sprijinirea IMM-
urilor din sectorul turistic local

Contextul

• Studiul activitatilor economice din zona au aratat o dezvoltare foarte slaba a

activitatilor turistice. Exista doar 6 pensiuni, nici un artizan local, doua
restaurante care ofera produse ce provin partial din zona dar fara o bucatarie
traditionala, citiva ghizi locali nedeclarati.

• Reprezentantii administratiilor locale si locuitorii si-au manifestat interesul

pentru dezvoltarea unor idei de afaceri, multe dintre ele legate de tursim si
practici traditionale locale. In acelasi timp a fost evidentiata lipsa de
informare / formare si lipsa unui suport din partea unor institutii
specializate. Dincolo de atitudinea uneori paternalista a locuitorilor, este
evidenta nevoia unor exemple directe si practice, corelata cu realizarea unor
grupuri locale de initiativa, cum ar fi asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,
asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali.

• Inventarierea, producerea si promovarea produselor locale nu se poate

realiza fara existenta unor initiative locale concrete. Dezvoltarea spiritului
antreprenorial este baza dezvoltarii socio-economice a geoparcului si
succesul promovarii turistice, fiind strins legata de sustinerea sectorului cel
mai important de activitate din zona: agricultura. Derularea cu succes a
proiectului poate genera locuri de munca intr-un timp relativ scurt si un
efect multiplicator benefic.

• Veniturile realizate din turism si activitatile conexe sunt sub 10% intr-o
regiune ce mizeaza mai ales pe dezvoltarea acestui sector.

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul,

agricultura la nivel judetean, Camera de Comert, ONG locale.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile
generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.
• GAL-ul Plaiurile Salnicului;
 • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;
• Alte ONG-uri.

Obiectivele

• Efectuarea unei analize cantitative si calitative a ofertei locale;

• Stimularea sistemelor de asociere (Asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,
asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali).
• Derularea unor proiecte pilot pentru: Bucataria traditionala (Asociatia
femeilor), Ceramica (atelier local si puncte de desfacere, marketing), tur-
operator local (constituire, produse ecoturistice locale, integrarea in Asociatia
Roamana de Ecoturism).

Activitatile

• Inventarul ofertei turistice locale;

• Realizarea unui studiu de piata pentru produsele identificate;
• Realizarea unui Catalog al produselor identificte;
• Dezvoltarea unei strategii de promovare a produselor selectate;
• Sprijinire celor ce doresc sa se implice in dezvoltarea produselor (persoane
private, asociatii, tur-operatori);
• Asigurarea unei asistente tehnice privind: legislatia, regelementarile, bunele
practici;
• Organizarea unor schimburi de experienta in alte zone ale tarii;
• Crearea unui cadru de acordare de microcredite;
• Crearea unui sistem de marketing colectiv;
• Organizarea unui Tirg al produselor locale.

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;

• Dezvoltarea infrastructurii de turism;
• Promovarea produselor locale

Categorii de buget

• Costuri de consultanta;
• Costuri de personal;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Microcredite.
 FIŞA DE PROIECT - 9

Titlul

Crearea unei structuri educationale si de formare profesionala – suport

pentru dezvoltarea socio-economica

Contextul

Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita atit formarea unui personal
clificat pentru diferitele activitati specifice de turism, promovare, educatie cit si
construirea unei atitudini de incredere in potentialul si initiativa locala si o etica
specifica principiilor dezvoltarii durabile;

Publicul ţintă

Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, elevii,

administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Directia
Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, scolile generale
si liceele, firme private, universitati, muzee judetene, nationale;
• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele

• Inovare in educatia pentru dezvoltare locala durabila;

• Adaptarea programelor scolare la strategia de dezvoltare locala;
• Crearea unui cadru de cooperare educationala;
• Organizarea de cursuri de sesiuni de formare;
• Crearea conditiilor pentru a crea in zona un spatiu de cercetare si educatie
nationala si internationala in domeniile: diversitate naturala, hazarde
(alunecari de teren, inundati, miscari seismice), dezvoltare durabila, eco-
turism;
• Crearea unei structuri suport pentru formare si reconversie profesionala.

Activitatile

• Dezvoltarea unei Retele de Educatie intre scolile din zona, Inspectoratul

Scolar Buzau, universitati, muzee judetene, nationale;
• Organizarea unor scoli de vara;
• Realizarea unui pachet de cursuri pentru Curricula la Decizia Scolii, la nivel
de gimnaziu “Educatie pentru dezvoltare durabila”, ce cuprinde trei cursuri
succesive: Despre Natura (clasa a-VI-a, Traditii (cls a-VII-a) si Dezvolatre
 locala (clasa a VIII-a) si a materialelor suport (baza de date, imagini, ghiduri
metodologice);
• Realizarea unor suprturi de curs pentru formarea profesorilor si organizarea
cursurilor de formare;
• Conferinta nationala dedicata educatiei pentru natura si dezvoltare locala
• Organizarea activitatilor de formare profesionala ale unui centru zonal /
regional;
• Crearea unui parteneriat de formare cu administratiile locale si Camera de
Comert;
• Organizarea sesiunilor de formare in domeniile:
o finatarea prin programele structurale;
o administratie publica;
o fermieri;
o servicii turistice;
• Identificarea domeniilor de reconversie profesionala;
• Organizarea cursurilor de reconversie rofesionala.

Legatura cu alte activităţi

• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor

economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;
• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGUR;
• Corelarea cu Strategia de dezvolatre a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de consultanta;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Costuri amenajare spatii educationale;
• Costuri echipamente.
 FIŞA DE PROIECT - 10

Titlul

Plan zonal de acces si mobilitate in geoparc

Contextul

• Majoritatea vizitatorilor care vin in geoparc vin cu masina (peste 80%) si in

mai mica masura cu trenul, prin garile Buzau, Berca sau Patirlagele. Calea
de acces rutier este pe DN 10 din directiile Bucuresti – Buzau – Brasov sau
Rimnicu Sarat, urmant apoi intrarile in lungul vailor Slanic, Balaneasa,
Baligoasa.
• Punctele majore de intrare sunt la Berca, Pirscov, Valea Salciei, Colti, Beceni.

• Pentru cei ce nu au masini personale sau nu vin in grupuri organizate,

accesul depinde de orarul curselor locale si de usurinta ccesului la informatii
asupra orarului si punctelor de statie.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile

locale, turistii, locuitorii zonei

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,

Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,
Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, firme private, tur-operatori
• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele

• Facilitarea accesului in zona;

• Realizarea unui sistem de corelare intre activitatile de turism si transportul
local;
• Dezvoltarea unor servicii specifice de transport;
• Semnalizarea punctelor de acces;
• Realizarea unui sistem de informare asupra cailor de acces, puncte de
intrare, puncte de informare.

Activitatile

• Analiza ofertei actuale;

• Realizarea unui cadru de cooperare cu transportatorii locali pentru
adaptarea orului, traseelor, curse suplimentare in sezon, promovare rutelor,
personalizarea rutelor;
• Identificarea unor surse alterntive de transport: carute, biciclete, sanii
(iarna), cai;
• Derularea unui proiect pilot de transport alternativ;
 • Stabilirea unei politici de preturi pentru transportul alternativ
• Promovare traseelor si a punctelor de interes din geoparc in autogari si
statiile de tren;
• Editarea unor pliante de informare supra rutelor, orarelor, formelor de
transport, pretului.

Legatura cu alte activităţi

• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de

planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;
• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;
• Corelarea cu proiectele de promovare;
• Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;
• Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal;
• Costuri de consultanta;
• Costuri de transport si subzistenta;
• Costuri pentru intilnirile de lucru;
• Costuri de editare;
• Costuri administrative;
• Costuri amenajare spatii educationale;
• Costuri echipamente.
FIŞELE COMUNELOR
DIN GEOPARC
1. DATE GENERALE 
 
Nume comuna ‐ BECENI 
Sate componente: Dogari, Gura Dimienii, Beceni, Mărgăriți, Arbănaşi,  
Floreşti, Valea Părului, Cărpiniştea Sat, Izvoru Dulce 
Populatie 4982 
Suprafata 7665,29 ha 
Altitudine 220 – 536 (Vf Balaur) 
Localizare fata de Buzau: 30 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
Acces si cai de comunicatie 
DJ  DC       Autobuze 
DJ 203K  DC 97, DC 107, DC 191     DA 
 
Cazare 
Pensiunea Floru 
Specific local 
‐ 
Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) 
‐ In 20 iulie – târgul de „Sfintul.Ilie” 
‐Tirg local in fiecare duminica (tirgul ce merge pe toata zona, in fiecare zi in alta localitate). 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
Biserica veche   Beceni   1843 
Crucea de holera    1831 
 
Natura  
Clima este temperata, cu temperaturi medii anuale intre 8 si 10 grade. Principalul curs de apa este 
Slanicul.  Dintre  afluentii  sai,  unii  avind  doar  debite  temporare,  se  pot  enumera:  Balaurul,  Putului, 
Hotarul, Floresti, Momoroaia si Izvorul Dulce. 
Resurse locale 
Terenuri agricole, vii, pasuni, livezi, finete, petrol 
Hazarde 
Alunecari de teren, inundatii 
Istoric 
ƒ Numele comunei deriva de la Becea, refugiat in padurile din zona in timpul unei invazii tatare.  
ƒ Ulterior  familia  zideste  biserica  (1589?)  si  intemeiaza  o  asezare  de  mosneni  cu  multi  urmasi  preoti 
(ceata preotilor).  
ƒ Un hrisov al lui Matei Basarb confirma mosiile familei.  
ƒ In zona au fost gasite urme arheologice datate ca apartinind culturilor Gumelnita si Boean. 
ƒ Fost centru de raion, Beceniul continua sa fie un centru important in lungul vaii Slanicului. 
ƒ Aici se intilnesc cele mai vechi instalatii de petrol din judet (1905). 
ƒ Biserica Veche din sec. XVII, biserica noua din 1843 zidita de Grigore Perieteanu . 
ƒ Crucea din 1831, amintind de holera din acel timp. 
ƒ In anul 1845 Beceni era resedinta plaiului Slanic si avea in componenta 4 sate. 
 
Puncte de interes 
Vulcani noroioşi Arbănaşi – Aliniamentul cu vulcani noroiosi continua pina in zona Arbanasi.  
De asemenea se poate face trecerea către Berca – Scorțoasa, fără a mai coborî până pe valea Buzăului.  
Tabara Arbanasi este aşezată pe Valea Slănicului (afluent al râului Buzău), la o altitudine de 670 m, în 
mijlocul unor păduri de foioase şi conifere. Ea se află pe raza comunei Beceni, la 40 km de municipiul Buzău, 
pe şoseaua Buzău ‐ Lopătari 
Trasee turistice propuse 
Ruta vulcanilor noroiosi 
Valea Slanicului 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Reşedința  de  comună  pare  un  mic  orăşel.  Are  două  blocuri  în  centru,  la  şosea.  Este  piață  mare  în 
fiecare duminică. Târgul începe aici de dimineață şi se desfăşoară între orele 6‐9, de la 10 încolo se mută la 
Lopătari. 
 
Unitatile de invatamint 
Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
19  9  9  1 
Elevi inscrisi 2005/2006 
Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
674  170  435  239  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
71  10  42  19  0 
Baza materiala 
Sali de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
40  2  2 
Conditii de locuire (Infrastructura) 

Nr case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 

2088  Partial  ‐  ‐  DA/Partial  DA  DA/Partial 
Comunicatii 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
DA  DA  DA 
Cultural  
 
Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport 
 
DA  DA  DA 
 
Asociatii locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
Activitati economice locale:  
Exploatarea petrolului, Cooperativă de credit, Comerț, Servicii (magazine mici), Agenție CEC, pompa 
de benzina, farmacie, centru APIA, un mic atelier de croitorie,  
Fabrica Chimica, Brutăria, gater, uscător de fructe, filatură (croitorie mică), punct de lucru pentru 
fabricarea de termopane. 
Agricultura   
Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii  Pasuni  Finete 
7665,29  2398,29  5267  1720  369  168  2005  1005 
Agricultura  este sectorul economic care detine ponderea in economia locala. 
Principalele domenii de activitate: cresterea animalelor si pomicutura, alaturi de care incearca sa se dezvolte 
plantatiile de vita de vie. 
 
Industrie: 
Domeniul industrial reprezinta 10% din veniturile locale. Sunt activitati de croitorie (investitie 
straina), carmangerie, morarit, panificatie. 
 
Intreprinderi locale 
Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate 
83  234  24  67  0  60  29 
 
Oportunitati oferite investitorilor:  
Conditii pentru dezvoltarea micii industrii: confectii, prelucrarea produselor alimentare, pregtirea 
fructelor) si atursimului. 
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PROBLEME LOCALE 
ƒ Apa curentă în comună. 
ƒ Apa  (Slănicul) sapă în drumul Județean. I‐au făcut întărituri. 
ƒ Deşeuri aruncate în râu, nu se colectează organizat gunoiul de pe sate. 
ƒ Tinerii pleaca la licee in Buzau, pe şantiere în Bucureşti sau in strainatate 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
Proiectele derulate prin liceu sunt de două categorii: Comenius, de dezvoltare şcolară, şi lingvistice, 
bilaterale. 
In liceu s‐au organizat cursuri de formare pentru profesori: Informatică, metode active de predare; 
Proiecte  derulate,  in  curs  de  derulare  sau  propuse  pentru  viitor  de  catre  Primarie:    Schema  de 
investitii pentru proiecte mici de gestionare deseuri –PHARE 2004; 
Retea de alimentare cu apa; Reabilitare drumuri 
 
Idei de dezvoltare 
ƒ Uscatorie de fructe la nivel mai mare (o tradiție pe vale, a existat şi la Vintilă Vodă) 
ƒ Un targ cu specific (produse autohtone), o data pe an, cu ocazia unei sarbatori religioase. 
ƒ Sporturi de agrement pe raurile de apa sarata, Ciclism pe poteci de deal, Deltaplanorism 

IMAGINI

Fântână traditionala Complexul de Servicii Comunitare

Biodiversitate Zona centrală

1. DATE GENERALE  
 
Nume comuna‐ BERCA 
Sate componente: Berca, Valea Nucului, Plescoi, Pleşeşti, Pâclele, Joseni, Sătuc, Răteşti,  
Mânăstirea Răteşti, Viforâta, Titirligu, Băceni, Cojanu 
Populatie 9921 locuitori 
Suprafata 7328 ha 
Altitudine 200 – 800 m 
Cod postal 127035 
Localizare fata de Buzau: 22 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL)  
 
Acces si cai de comunicatie 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
DN 10  DJ 102F, DJ 203L  DC 95, DC 108, DC 194, DC 195  DA  DA 
 
Cazare 
 
Informatii  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping 
 
http://berca.uv.ro/pensiuni.html Casa Matei / Berca  ‐  ‐ 
 
 

  Pensiunea Speranta / Plescoi       
Specific local 
 
Gastronomie  Produse locale  Mesteri locali  Muzee / Case traditionale 
 
Cirnatii de Plescoi  ‐  ‐  ‐ 
 
Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) 
ƒ Festivalul folcloric de la Ratesti “Pe Plaiul Şoimului” (29 iunie)  
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
"La mănăstire”   BERCA;   Epoca bronzului, mil. III ‐ II 
"La mănăstire”   BERCA  Epoca bronzului, mil. III ‐ II 
Fosta mănăstire Berca  BERCA  sec. XVII ‐ XIX 
Biserica  "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, fondata la  BERCA  1694 
Piclele 
Ruine case egumeneşti  BERCA;  sec. XVII ‐ XIX 
Chilii (ruine)  BERCA  sec. XVII ‐ XIX 
Turn clopotniță  BERCA;  sec. XVII ‐ XIX 
Zid de incintă  BERCA  sec. XVII ‐ XIX 
Colecția muzeală  RĂTEŞTI  sec. XVII ‐ XIX 
 
Despre locuri 
ƒ Despre mănăstire şi despre plaiul Şoimului au scris Nicolae Iorga şi Vasile Voiculescu.  
„Deşi are şaizeci de maici, deşi în cercul căsuțelor – chilii străluceşte frumoasa biserică nouă, care a împlinit 
abia cincizeci de ani, pare că te găseşti mai curând într‐o stație de aer. Oaspeții se văd mai mult decât maicile, 
şi unele dintre locuințele acestora sunt mai mult nişte vile în stil nou. E departe vremea când, la 1784, întâiu, 
Mihai Vodă Şuțu hotăra că săracele călugărițe strânse la Răteşti în jurul schitului de lemn să aibă un număr 
de şase scutelnici, scutirea de dejmărit şi vinăriciu, precum şi 78 de lei, dintre care 45 pentru 15 bucăți aba 
neagră de îmbrăcăminte maicilor, iar alte 9 pentru 12 perechi papuci cu meşi”. 
(Nicolae Iorga, România. Cum era la 1918, vol. I, România, „Muntenia”, pp. 395‐398, citat de preot Gabriel 
Cocora, în „Mănăstirea Răteşti”, Ed. Episcopiei Buzăului, 1988, p. 64) 
 
 
Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate 
ƒ Satele componente ale comunei se intind pe malul sting al Buzaului, cu exceptia satului Satuc, aflat 
ƒ pe  malul  drept,  in  lungul  DN  10  (Buzau  –  Brasov)  si  acopera  Dealurile  Botanului,  din  Subcarpatii 
Buzaului. 
ƒ Riurile  care  traverseaza  comuna  sunt  afluenti  ai  Buzaului  si  au  un  caracater  pulsatoriu.  Cele  mai 
importante sunt vaile Saratel, Piclele, Tircovului, Lupului, Muraturii. 
ƒ Relieful  de  tip  structural  si  erozional  este  format,  in  principal,  pe  anticlinalul  Berca  –  Beciuri  – 
Arbanasi. Rocile care il compun sunt de virsta Meotian, Pontian, Dacian si Romanian. Anticlinalul are 
scufundari  periclinale  (v  Buzaului  si  v  Slanicului)  cu  falii  longitudinale  si  transversale  si  o  ridicare  a 
flancului estic. Structura a permis acumularea unor importante zacaminte de hidrocarburi exploatate 
de mai bine de 100 de ani si aparitia unui fenomen geologic deosebit: vulcanii noroiosi. Prezenti in 
zonele  de  intersectie  ale  unor  fracturi,  sunt  aliniati  in  lungul  falilor  majore  din  zona.  Materialul 
antrenat la suprafata consta in fragmente de gresie, argila, gips, apa, gaze si urme de petrol. Vulcanii 
sunt  grupati  in  zona  Piclele  Mari  si  Piclele  Mici,  ocupind  impreuna  pste  5  ha.  Analizele  cimice  ale 
apelor  din  noroiul  vulcanilor  arata  ca acestea  provin  din  precipitatii  si  nu  din  apele  de  zacamint.  In 
anumite zone, mai ales in locul numit  “Fierbatori” sunt frecvente crustele de sare. Forma conurilor, 
inaltimea  si  extinderea  lor  pe  versanti  depinde  de  viscozitatea  noroiului  si  de  forma  terenului. 
Miscarile seismice pot creste activitatea vulcanilor, lucru demonstrat si la cutremurul din 1977. 
ƒ Zona  vulcanilor  este  caracterizata  si  de  prezenta  speciei  endemice  Nitraria  schoberi  (gardurarita). 
Zona  reprezinta  extremitatea  vestica  a  arealului  ei  natural  Asiatic  (in  principal).  Este  o  planta 
arbustiva, adaptata conditiilor vitrege de oferite de solul mineralizat si impregnat cu hidrocarburi. 
 
Resurse locale 
ƒ Zacamintele de petrol si gaze si experienta in extragerea lui 
ƒ Depozitele de argila exploatabile din Dealul Liliac 
ƒ Depozitele de balast de la Berca si Satuc 
ƒ Depozite de carbuni fara importanta industriala 
ƒ Izvoare de apa minerala la Perca si Piclele (iodata si sodica). 
 
Istoric 
Cea  mai  veche  atestare  documentara  dintre  localitatile  comunei  Berca  este  cea  a  satului  Ratesti. 
Acest sat este amintit intr‐un document emis la 1 august 1437 de catre Vlad Dracul. Economia comunei Berca 
a  avut  un  mare  potential.  Aici  a  functionat  o  mare  soietate  de  extractie  a  petrolului  si  gazelor  naturale. 
Agricultura  –  prin  activitatile  pomicole,  legumicultura  si  crestera  animalelor  –  a  asigurat  si  ea  o  parte  a 
veniturilor comunei, la Berca au functionat si o fabrica de sticla si una de materiale de constructii – caramida, 
tigla. Peisajul economic a fost completat de functionarea unor distilarii si a unor centre de prelucrare a carnii. 
 
Puncte de interes 
ƒ Manastirea de la Ratesti (inclusiv “icoana facatoare de minuni” si Muzeul Manastirii ce adaposteste 
colectia de arta veche bisericeasca).  
ƒ Vulcanii  noroiosi  (Paclele  Mari)  ‐  Rezervatia  se  intinde  pe  26  de  ha  intre  Scortoasa si  Berca.  A  fost 
inclusa in Lista Nationala propusa pentru Siturile Natura 2000, alaturi de Valea Buzului. 
ƒ Plaiul Soimului / Poiana Soimului. Cel mai inalt deal din zona Ratesti. 
ƒ Conacul boieresc de la Ratesti – al boierului Grigorescu, construit in 1930, azi in ruina. 
ƒ Mănăstirea Berca, Lacul de acumulare Berca, Crucea Dorobanțului 
 
Branduri locale 
ƒ Carnatii de Plescoi 
ƒ Vulcanii noroiosi 
 
Trasee turistice propuse 
ƒ . Vulcanii noroiosi 
ƒ Manastirea Ratesti 
ƒ Berca – Scroteni – Canesti – Chiliile ‐ Minzalesti 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
Unitatile de invatamint 
Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
14  8  4  2 
Elevi inscrisi 2005/2006 
Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
1384  297  880  416  88 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
116  16  55  40  5 
Baza materiala 
Sali de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
48  1  0 
Sanatate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
4  9  10 
Conditii de locuire (Infrastructura) 
 
Nr case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi   
3642  Da/p  Da/p  Da/p  ‐  Da  1 rampa   
 
Comunicatii 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
Clubul copiilor  DA  DA  Parc (in amenajare) 
 
Asociatii locale  ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activitati economice locale:  
Industria extractivă a petrolului şi a gazelor naturale, Industria materialelor de construcții , Industria 
sticlăriei, Comerț, Agricultura, Cresterea animalelor (pondere peste 60% in economia locala) 
 
Agricultura   
Este preponderent privata si se axeaza pe cultura porumbuluim griuluim florii sorelui, pomilor 
fructiferi (pruni, nuci, ciresi, visini, vitei de vie).Agriculturiii ii revine un aport de 16% la economia locala 
Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii si pepiniere viticole  Pasuni Finete 
7328  2715  4614  854  489  110  2907  254 
Cresterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, pasari, cabaline, albine 
Intreprinderi locale 
Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate 
102  3551  16  2973  24  133  35 
Oportunitati oferite investitorilor:  
ƒ Energie electrică, Gaze naturale, Apă curentă, Parțial în satul Berca şi Pleşeşti – canalizare,  
ƒ Cale ferată, DN 10 Buzău – Braşov, DJ 203L Săpoca ‐ Pârscov , DJ 102F Sătuc‐Chilii 
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
PUG 2004 
PROBLEME LOCALE 
ƒ Lipsa locurilor de munca si a scolilor.  
ƒ Fabrica de materiale de constructii inca functioneaza 
ƒ In satul Cojani nu exista apa potabila curenta, gaze si nici scoala. 
ƒ In Viforata si Baceni si Valea Nucului nu exista apa curenta si gaze. 
ƒ In Paclele au apa si gaze, dar drumul este prost “a plouat si a plecat cu sonde cu tot”. 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
ƒ Extinderea rețelei de apă şi canalizare 
ƒ Modernizare stației de epurare existente 
ƒ Depozite ecologice de gunoi, Execuția a două stații de epurare a apelor 
ƒ Spatiu pentru tirguri 
ƒ Repararea drumurilor de acces catre satele componente 
ƒ Zona de recreere in Berca, Facilitati pentru agroturism 
ƒ Muzeu  / Teatru 

IMAGINI

Vulcanii Noroiosi Vulcanii Noroiosi

Manastirea Ratesti Casa de cultura

Manastirea Ratesti Zona centrala

i
1. DATE GENERALE 
Nume comuna‐ BISOCA 
Sate componente: Baltagari, Bisoca, Lacurile, Lopatareasa, Plesi, Recea, Sarile, Sindrila 
Populatie 2968 
Suprafata 7268 Ha 
Altitudine 800 m 
Localizare fata de Buzau: 58 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicatie 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
‐  DJ 203K; DJ 204L  DC 102  ‐  Da 
 
Cazare 
 
Informatii  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping 
 
Internatul şcolii (cu 26 de locuri, refăcut recent 
 
Campusul de copii Sf Mucenic Sava de la Buză / preotul Mihail Milea / Fundației Sf. Sava 
 
Specific local 
 
Gastronomie  Produse locale  Mesteri locali  Muzee 
 
‐  ‐  ‐  ‐ 
 
Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) 
ƒ Cânt şi joc pe plai străbun, în 2007 are loc a XVIII–a ediție între 2 şi 3 iunie. Spectacolele au loc într‐
un amfiteatru natural din zona Lacurile.
ƒ Festivalul anual Pe plaiuri bisocene (în luna august sau septembrie) 
ƒ Bisocenii  sînt  recunoscuți  pe  Valea  Slănicului  pentru  portul  popular  –  „elevii  din  Beceni  aveau 
costume populare din Bisoca; apoi au început să facă şi ei” (Eugen Beceanu, Vintilă‐Vodă).  
ƒ Mai exista cîțiva țesători pricepuți în satele Pleşi şi Lopătăreasa.  

Monumente arheologice, istorice si culturale 
Dealul Sării Mănăstirea “Poiana  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA  sec. XVIII 
Mărului” 
Biserica “Naşterea Maicii Domnului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA,    1777 
Biserica “Duminica tuturor sfinților”  sat BĂLTĂGARI;   BISOCA  1812 
 
Povestiri locale 
Obiceiul  legat  de  pomenirea  de  40  de  zile/un  an  de  a  da  de  pomană  unui  nevoiaş  o  căsuță  (tip 
bucătărioară  de  vară)  plină  cu  tot  ce  este  nevoie  –  pat,  aşternut,  masă,  veselă,  lampă,  oglindă,  icoană, 
cuverturi. Căsuța poate fi chiar din lemn, caz în care se demontează după pomană şi se transportă cu căruța, 
sau este doar un schelet din lemn peste care se pun scoarțe, pături. În mod normal, persoana care o primeşte 
mănâncă în ea la pomană. 
 
Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate 
Comuna  este  situată  la  marginea  județului  Buzău,  la  granița  cu  Vrancea,  având  legături  destul  de 
strânse şi cu această zonă. De asemenea, aici este cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Slănic şi Râmnic. 
Este o comună mult mai înaltă decât cele de pe Valea Slănicului, cu probleme specifice de transport şi cu case 
risipite  pe  dealuri.  Sunt  bine  dezvoltate  agricultura  (mai  ales  creşterea  animalelor  şi  cultivarea  livezilor)  şi 
exploatarea lemnului (deşi nu la nivelul Lopătariului, şi aici există deja mai multe ateliere de prelucrare lemn 
– mici gatere). Zona este extrem de pitorească, dar izolată chiar şi față de comunele din vale. 
Sit  Natura  2000  Declarat  SCI  prin  Ordinul  776/2007,  Teritoriile  din  sit  aparțin  comunelor  Bisoca  şi 
Mânzăleşti,  Suprafata  este  de  1  160,6ha.  Situat  in  bioregiunea  continentală  si  o  mică  parte  în  zona  alpină. 
Altitudine  între  500  şi  900m.  Habitat  reprezentat  de  fânețe  bogate  în  specii,  pe  sol  moderat  fertil  de  pe 

i
dealurile Bisocei. Relief: versanți cu expoziție sudică şi sud‐ estică. Roci:sisturi cristaline şi gresii. Soluri fertile, 
moderate în humus, neutre până la slab accide.Pe culme se află peste 10ha de pădure de Pinus sylvestris, cu 
puțin mesteacăn şi molid, cu exemplare rare de pini de 20‐30m. Importanta este data si de fânețele montane 
şi turbăriile cu vegetație forestieră fac din această zonă un areal cu un patrimoniu natural deosebit. 
 
Resurse locale 
Zona acoperita de paduri de conifere si foioase, depozite de sare, la inceputul secolului XIX s‐a 
exploatat argint si aur pe valea Piriului Argintariei, rezerve de petrol. 
Istoric 
ƒ Sapaturile arheologice au scos in evidente urme de locuire ce dateaza din paleolitic. 
ƒ Prima  atestare  documentara  este  din  1522  intr‐un  hrisov  de  la  Cancelaria  lui  Radu  de  la  Afumati. 
varianta de "Bis‐oca" (două ocale ) care este explicată din obligația pe care o aveau locuitorii prin anii 
1775‐1800 față de împuterniciții domnilor fanarioți de a achita două (bis) ocale de lână pentru a avea 
libertatea de păşunare a vitelor 
ƒ Varianta de "Bessi" dată pecenegilor (sec. IX  ) în  cronicile bizantine, prin analogie cu numele râului 
Peceneaga  existent  şi  astăzi  şi  pe  unde  ar  fi  circulat  desigur  pecenegii,  păstori  şi  crescători  de  vite. 
Primele  două  denumiri  nu  sunt  susținute  suficient  din  punct  de  vedere  ştiințific  şi  de  aceea  se 
optează mai mult pentru etimonul slav "Visockii" (înalt) prin trecerea lui "V" în "B" şi deci formarea 
numelui de "Bisokii" şi apoi "Bisoca" care a fost dat mai întâi celui mai inalt vârf, "Dealul Bisocii" ‐ 960 
m, numit astăzi şi "Podul ăl mândru" şi apoi dat întregii aşezări . 
ƒ In 1568 – 1569 este atestat documentar satul Recea. In secolul XVII se construieste Biserica Nasterea 
Domnului iar in secolul XVIII este construit schitul de la Poiana Marului.   
Puncte de interes 
ƒ Mănăstirea  Poiana  Mărului  ridicată  în  perioada  1730‐1733  de  către  Constantin  Vodă  Mavrocordat 
(prima  construcție  a  ars  complet  în  1771  şi  a  fost  refăcută  pe  la  1780).  Complexul  mănăstiresc 
cuprinde trei biserici, dintre care cel puțin două din lemn. 
ƒ Rezervația  naturală  Pădurea  Lacurile  (10  ha),  cuprinde  lacuri  şi  pădure  de  pin.  Aici  există  şi  mai 
multe lacuri, unele se află pe masiv de sare (lacul Sările), iar altele sunt în curs de colmatare. Zona 
este  deja  în  curs  de  dezvoltare  (se  construiesc  vile,  deocamdată  nu  pentru  turism).  Posibilitate  de 
campare.
ƒ Martori de eroziune in gresie – “Masa lui Bucur”, având forma unei mese. Legenda spune că Bucur, 
cel ce ar fi intemeiat Bucurestiul, si care ar fi trăit în pădurile dimprejur se ascundea în mica grotă de 
sub masă
Trasee turistice propuse 
ƒ Plimbări către diferitele obiective naturle sau culturale (Poiana Marului, Gavanu, Lacurile) 
ƒ Trasee de legatura spre Minzlesti sau Lopatari 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
Unitatile de invatamint 
Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
       
Elevi inscrisi 2005/2006 
Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
         
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
         
Sanatate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1     
Comunicatii 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Partial  Da  Da 

i
Cultural  
 
Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  Da  ‐  ‐ 
 
Asociatii locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activitati economice locale 
Agricultura este activitatea predominanta, urmata de comert si intr‐o mica masura de industrie. 
Agricultura   
Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi   Vii   Pasuni Finete 
7268  2768  4500  150  33  ‐  2768  845 
Cresterea animalelor 
Predomina ovinele si bovinele 
Intreprinderi locale 
Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate
20  97  1  1  0  63  4 
 
Oportunitati  
Infiintarea de microferme, extinderea suprafetelor de plantatii, infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului, 
brichetarea rumegusului, turism 
     
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
Probleme locale 
ƒ starea drumurilor din comună 
ƒ alunecările de teren – vizibile la tot pasul de‐a lungul drumului 
ƒ transportul către şi dinspre alte localități 
ƒ iluminatul public – există doar în două sate din opt, Bisoca şi Pleşi  
ƒ alimentarea cu apă  
ƒ la şcoala din centrul de comună există şi clase de liceu pentru specializările croitorie şi tâmplărie, dar 
este posibil să fie anulate din lipsă de elevi. 
ƒ migrația, preponderent în Italia.  
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
ƒ proiectul Sapard de refacere a unor drumuri intracomunale 
ƒ proiectul de refacere al internatului şcolii, finanțat de o fundație olandeză 
ƒ proiectele Fundației pentru Copii Sf. Sava din Buzău  
ƒ proiectele  derulate  prin  şcoala:  realizarea  unui  Centru  de  Documentare  şi  Informare  în  şcoală, 
program de reabilitare a şcolii, program de finanțare pentru achiziționarea de calculatoare, program 
național de protecție socială, proiect pentru un local de grădiniță europeană 
 
Idei de dezvoltare 
ƒ Infiintarea de microferme; 
ƒ Extinderea suprafetelor de plantatii; 
ƒ Infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului; 
ƒ Brichetarea rumegusului, turism 
 
 
 
 
 

i
IMAGINI 

Pini Biodiversitate

Peisaj din zona Manastirea Poiana Marului

Case din zona In curtea taberei Fundatiei Sfintul Sava

Zona rezervatiei Zona rezervatiei

i
  
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ BOZIORU 
Sate componente: Bozioru; Izvoarele; Buduile; Nucu; Fişici; Scăeni; Găvanele; Ulmet; Gresia;  
Văvălucile 
Populație 1273 locuitori 
Suprafața 3678 ha 
Altitudine 600 – 800 m 
Cod poştal 127075 
Localizare fata de Buzău: 50 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
  DJ 203 L  DC 89, DC 78, DC 85  Nu  DA 
 
Cazare 
Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping 
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_bozioru.htm ‐  ‐  ‐ 
 
Specific local 
 
Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale 
 
‐  ‐  ‐   
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
Fosta mănăstire Găvanele  GĂVANELE 1803 
Schitul rupestru Fundătura NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru "Agatonul Vechi"  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Fundul Peşterii  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Văgăuna II / I  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Piatra Îngăurită  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Peştera lui Dionisie  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Piatra lui Iosif  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Piatra Şoimului I  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Agatonul Nou  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Piatra Şoimului II  NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Ansamblul schiturilor rupestre   NUCU sec. XVI ‐ XIX 
Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului”  BOZIORU cca. 1700 
Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” BOZIORU cca. 1700, 1774 
Casa Ion Rusu  BOZIORU 1924 
Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi”  BOZIORU 1784 
Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe”  NUCU sec. XVII 
"Izv. Murătoarea, "Delul Tocitorilor", "Poduri"  SCĂENI Arheologic sec. XVIII
"Izvorul Murătoarea” "Izvorul Murătoarea”  SCĂENI Latène 
"Izvorul Murătoarea”  SCĂENI mil. III ‐ II  
"Dealul Tocitorilor”  SCĂENI mil. I p. Chr. 
"Dealul Tocitorilor”  SCĂENI mil. III – II  
"Poduri/ Grădinile Mari”  SCĂENI Ep.migrațiilor 
"Poduri/ Grădinile Mari”  SCĂENI mil. III ‐ II  
"La Silişte”  SCĂENI mil. III ‐ II  
La biserică şi cimitir  BOZIORU medievală 
La biserică şi cimiti  BOZIORU Aşezare mil. III ‐ II  
Situl arheologic de la Bozioru  BOZIORU  Hallstatt târziu 
Povestiri locale  
Toponimie 
ƒ numele  comunei  ar  putea  veni  de  la  arbustul  bozie  (Sambucus  ebulus)    sau  de  la  bozior  (Orchis 
Sambucina); există şi ipoteza conform căreia numele Bozioru are semnificația de Buzăul cel mic  
ƒ Râul Bălăneasa, care se numea înainte Sărățelul Pârscovului, îşi poartă numele de la apa sa, care se 
albeşte la ploaie din cauza argilei, devine bălană. (Mihai Mîncu, profesor de geografie) 
ƒ Scăeni este satul în care odinioară s‐au refugiat secuienii 
ƒ Măgura Colunului – colun ar însemna măgar sălbatic  (cf. Mihai Mîncu) 
ƒ există o serie de locuri cu  nume interesante a căror etimologie ar fi de căutat: Malul  Zmeoaicelor, 
Piscul Ştiubeiului, Bolovanul lui Hăimar, Stâna Leului 
ƒ Crucea  lui  Agaton  ‐  „localnicii  îi  spun  Crucea  Spătarului  pe  baza  legendei  care  susține  că  această 
cruce ar fi fost adusă de  un spătar  ce  şi‐ar fi găsit  adăpost în aceşti munți şi  a urcat‐o  până aici  cu 
ajutorul a 12 perechi de bivoli” (fragment din "Vestigii rupestre din M. Buzăului" 
ƒ malurile îşi iau numele de la persoanele care locuiesc sub ele Malu lu Stătoaie, Malu lu Ciupinică 
ƒ Clopotul bisericii din Bozioru de Sus a fost făcut cu o parte din aurul găsit de un om din sat. Multe 
comori găsite sunt jurate, adică au alături un bilet şi, dacă cel ce le găseşte nu face cele scrise acolo. 
ƒ despre biserica de la Bozioru de Sus se spune că ar fi fost construită de Dan Vodă, care a fost înainte 
de Vlad Țepeş. (Neculai Radu) 
ƒ Oamenii locului ştiu că, dacă sapi acolo unde creşte pipirigul, dai de apă. Pipirigul este o plantă care 
are nevoie de sol umed. (Mihai Mîncu) 
Despre oameni 
„Când  a  săpat  oamenii  să  pună  pomi,  prin  ’62,  ’65,  când  s‐a  făcut  colectivu’,  a  dat  de  oase.  Şi  era 
țurloaiele sau cum le zice, tibiile, când le punea oamenii pă lângă ei le ajungea până la mijloc. Le‐a fotografiat 
şi  le‐a‐ngropat  la  loc  şi‐a  dat  pozele  la  Ploieşti.  Cimitiru  uriaşilor,  aşa‐i  spune.  Acu’  mii  de  ani,  când  s‐au 
stabilit  ei  acolo,  a  fost  schit.  Un  pictor  de  la  Robeşti  care‐a  murit,  a  căutat  Schitu  Moineşti,  de  la  Pin  şi‐a 
căutat şi Schitu Ulmet şi nu l‐a găsit. Ştia de el că era trecut în arhive.” (nea Gheorghe Moise) 
 
Istoric 
Este atestata documentar din secolul XVI. In perioada interbelica incepe sa functioneze un 
stabiliment balnear la Fisici. Acum este inchis si propus pentru renovare. 
 
Puncte de interes   
ƒ Fişici ‐ stațiune balneoclimaterică. Actualmente, baza de cazare şi de tratament este nefuncțională; 
Există un bar unde se organizează uneori petreceri pentru localnici (ex. ziua învățătorului) 
ƒ Asezamintele rupestre, chiliile si bisericile din zona Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis; 
ƒ Izvoarele cu apa sulfuroasa de la Fisici 
 
Trasee turistice propuse 
ƒ Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis; 
ƒ Legatura spre comuna Odaile – Canesti – Chilii 
ƒ Posibil traseu spre Scortoasa ‐ Berca 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
5  1  4  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
105  20  85  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
12  1  11  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
9  0  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
2  1  2 
 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi   
615  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da     
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Nu  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
  DA     
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
Activități economice locale  
• Agricultura este dominanta, urmeaza comerțul. Industria este foarte redusa. 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe
3678  2062  1616  8  223  0  652  733 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura Industrie Construcții  Învățământ  Sănătate 
9  47  1  4  0  16  2 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă 
• Telefonie fixă şi mobilă 
• Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  
PUG 1999 
Lideri de opinie / persoane resursă / persoane de contact 
• Ştefan Chițu, profesor; Veronica Chițu, soția sa, profesoară de biologie şi de desen  
• Liliana Duduianu, secretara şcolii, 0238 523043;  
• Mihai Mîncu, profesor de geografie la Liceul din Buzău, originar din Bozioru,  
• Ilie Mândricel, profesor de limba română, autorul unor lucrări despre zonă 
Probleme locale 
• drumurile – aceeaşi diferență între satele centrale şi cele mărginaşe  
• şcolile – din cauza numărului mic de elevi, cursurile şcolare se desfăşoară simultan  
• populație îmbătrânită  
• deşeurile 
.Proiecte locale (derulate si propuse) 
• proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă 
• proiect FRDS Reabilitare DC 87 
 
IMAGINI 
 

   
Garofita  Fintin traditionala 
 

   
Peisaj la Bozioru  Trovanti 
 
   

   
Garofite albe  Pestera lui Iosif 
 

Pajiste  Biodiversitate  
 
 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ BRĂEŞTI 
Sate componente: Brăeşti, Brătileşti, Goideşti, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu, Ruginoasa 
Populație 2529 locuitori 
Suprafața 4670 
Altitudine 600 – 800 m 
Cod poştal 127095 
Localizare fata de Buzău: 56 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
  DJ 203 K, 203 L  DC 84, DC 86  Nu  DA 
 
Cazare ‐  
Specific local ‐  
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
Hramul bisericii din satul Ivănețu pe 15 august, de Sf Măria Mare, cu masă întinsă la căminul cultural pentru 
300 de persoane (masa nu se ține afară  fiindcă există riscul să plouă). 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
"La mănăstire”  PINU sec. XVI ‐ XVIII
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” şi clopotnița IVĂNEȚU 1800 – 1820
Biserica  de  lemn  "Sf.  Vasile”  şi  clopotnița  din  Ruginoasa,  are  pictura  RUGINOASA  1858 
refăcută. Doar catapeteasma este originală.  
 
Povestiri locale  
ƒ Legende  legate  de  toponime  culese  din  Dan  Scoroşanu,  "Comuna  Brăeşti",  în  "Vestigii  rupestre  din  M. 
Buzaului", coord. Corneliu Stefan, Arhivele Statului Buzau, 1980: 
‐ "cea mai veche atestare documentară datează din 1538, de la Radu Paisie, care întăreşte slugilor 
Stănilă, Şteful, Neagoe, Badea, Stanislav şi Stan stăpânirea moşiei Zărneasca; 
‐ Goideşti  –  "Legenda  spune  că  numele  satului  vine  de  la  căpitanul  Goidea,  slujbaj  al  lui  Negru 
Vodă, distins în lupta cu tătarii de la Poiana Războiului şi împroprietărit aici."  
‐ La  Olăria  Tătărască  "izvor  şi  loc  la  N  de  golul  Brăeştilor,  între  Muchea  Mare  şi  Fundul  Golului, 
unde copiii veniți cu vitele spărgeau cu bețele oalele mari ce ieşeau din pământ"  
‐ Muchea  Chiajnei  "o  legendă  aminteşte  trecerea  doamnei  Chiajna  prin  aceste  locuri,  unde  ar  fi 
vrut să ascundă un tezaur destinat busericii de la Curtea de Argeş" 
ƒ Alte  toponime  se  leagă  de  vegetația  existentă  sau  fostă  din  aceste  locuri  În  Fagi,  La  Arşiță,  Podul  cu 
Inurile  (aici  se  cultiva  in  şi  cânepă),  În  Lăstari,  În  Mesteceni,  Culmea  Frasinului.  Toponime  legate  de 
geologie:  La  Ascuțitori  (gresii  pe  care  oamenii  îşi  ascuțeau  topoarele),  Masa  Scoicilor  (între  Pietrele 
Mirăului), Fărâmicioasa, La Oale, Policiori. 
‐ Legende legate de oameni ‐ Moş Tarcoci, cel care l‐a inspirat pe Dumitru Serbescu la scrierea cărții 
sale  "Penteleul",  este  născut  în  Brăeşti  şi  biblioteca  din  comună  îi  poartă  numele.  "Era  un  fel  de 
Badea Cârțan. Când găsea o carte o ducea în altă parte, le citea oamenil " 
Resurse locale 
In zona comunei exista rezerve de petrol si sare. 
Istoric 
S‐a format prin unirea a două comune, Brăeşti (Brăieşti) şi Brătileşti/Goideşti în anul 1964. Cele două 
continuă  să  aibă  anumite  trăsături  distincte.  Zona  Brătileşti,  situată  la  altitudine  mai  mare,  este  ceva  mai 
dezvoltată  şi  mai  bogată.  Această  comună  a  pierdut  la  reîmpărțirea  teritorială  satul  Plaiul  Nucului  şi  o  altă 
parte de teritoriu care a fost atribuită comunei Gura Teghii. 
 
 
Puncte de interes 
• Sarea Pinului, masiv de sare situat în apropiere de satul Pinu 
• izvoare sulfuroase şi feruginoase 
• stânci frumoase Pietrele Mirăului, La Oale, Masa Scoicilor, Stâlpii Tainiței 
• grote în stâncă La Căsoaie, Piatra Îngăurită, Policiori, Uşa Pietrei 
• cascada Săritoarea 
• Vârful Ivănețu 

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
8  4  4  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
331  91  240  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
33  5  28  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
13  1  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1     
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  1091  Nu  Nu  Nu  Nu  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA     
 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
Activități economice locale  
• Agricultură 80% din veniturile locale, industria 10% , comertul 10% 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila Livezi si pepiniere  Vii si pepiniere viticole  Păşuni Fânețe 
4670  2440  2230  75  63  11  1590  491 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: ovine, bovine, porcine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
24  117  2  48  0  33  5 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică 
• Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu 
• Posibilități de concesionare teren     
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  
 
PUG 2001 
Probleme locale 
Ca şi în restul zonei, drumurile reprezintă un obstacol important pentru dezvoltare. 
Tinerii  pleacă  în  alte  părți  (Spania,  Italia),  nu  sunt  locuri  de  muncă.  Lumea  se  ocupă  în  zonă  de  creşterea 
animalelor (oierit), dar mult mai puțini decât pe vremuri, având şi animale mult mai puține. Până la Buzău nu 
există nici un punct de prelucrarea laptelui. 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Proiect SAPARD pentru reabilitarea drumului comunal Brăeşti ‐ Pinu, nu a fost recepționat 
• Modernizare drumuri comunale, Aducțiune apă în satele comunei, Construcția unei şcoli noi 
 
 
IMAGINI 
 

 
Punct geologic   
Interior traditional 

Primaria  Biserica din Ruginoasa 
 

Localnic  „La Oale” 
 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ CĂNEŞTI 
Sate componente: Căneşti, Sucacea, Negoşina, Păcurile, Gonțeşti, Valea, Verzii 
Populație 1029 locuitori 
Suprafața 3102 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127135 
Localizare fata de Buzău: 39 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
‐  DJ 102 F  DC 92, DC 93, DC 94, DC 95  Nu  DA 
 
Cazare 
Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping 
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm ‐  ‐  ‐ 
Specific local 
 
Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale 
 
‐  ‐  ‐   
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
"Valea Largă”  ŞUCHEA  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
 
Povestiri locale  
ƒ numele satelor Căneşti şi Păcuri vine de la prezența păcurii 
ƒ nume  de  poduri:  La  Dorovăitură,  La  Costel  Hotărâtu  (localnic  care  a  plecat  împreună  cu  familia  în 
Spania în urmă cu câțiva ani) 
ƒ nume de maluri: La Râpi (zonă care şi‐a păstrat numele în pofida faptului că a fost împădurită),  În 
Paturi (mal în straturi) 
Resurse locale 
Resurse de petrol, in exploatare 
 
Istoric 
ƒ Cea  mi veche atestare este aceea a satului Nogeosina, in anul 1538. 
ƒ Canestiul este mentionat in 1643 intr‐un act emis de Cancelaria voievodului Matei Basarab. Activitati 
tarditionale: cresterea animalelor, cherestea. Era un centru pentru prelucrarea laptelui de oaie. 
 
Puncte de interes / Trasee turistice propuse 
- satul Păcuri 
- ape minerale sulfuroase – unul dintre izvoare a fost captat; izvoare de apă sărată 
- la Negoşina este un munte de sare, de unde unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului îşi procură sarea 
necesară în gospodărie.  
- Buna conexiune, pentru trasee de vizitare, cu toate comunele din jur: Chilii, Odaile, Scortoasa 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
7  3  4  7 
 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
112  40  72  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
16  3  13  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
9  0  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
2  2  4 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi   
585  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da     
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Nu  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
  DA  Da  ‐ 
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
• Agricultură (80%), comerț (15%, industria foarte slab reprezentata (5%) 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 
3102  1674  1428  161  85  16  1049  117 
Creşterea animalelor 
ƒ Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
8  50  1  1  0  21  5 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă 
• Telefonie fixă şi mobilă 
• Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1999 
Probleme locale 
• drumurile intracomunale  
• legăturile cu celelalte comune de pe Valea Bălănesei  sunt asigurate de şoseaua dintre Berca şi Chiliile 
• alimentarea cu apă 
• deşi țeava de gaze trece prin comună, nu există alimentare cu gaze    
 • lipsa locurilor de muncă, lipsa internetului 
.Proiecte locale (derulate si propuse) 
• program de reabilitare a drumului Şuchea – Odăile 
• Sistem de alimentare cu apă potabilă, Reabilitare DC 182 "Program SAPARD" 
• plan  propus:  drumul  de  legătură  dintre  Păcuri  şi  centrul  de  comună,  necesitate  impusă  de  lipsa  şcolii, 
magazinului şi morii din satul Păcuri  
 
 
IMAGINI 
 

    
Biodiversitate  Activitati traditionale 
 
 

   
Peisaj la Canesti  Izvoare de pacura la Canesti 
 

Izvor sarat  Peisaj local (Pacuri) 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ CHILIILE 
Sate componente: Chiliile, Budesti, Crevelesti, Ghiocari, Glodu – Petcari, Poiana Pletari, Trestioara 
Populație 730 locuitori 
Suprafața 2566 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127160 
Localizare fata de Buzău: 50 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
DJ 102 F  DC 222, DC 94, DC 93  Nu  DA 
 
Cazare ‐ 
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
Există o sărbătoare anuală (se ține de 7 ani) "Sărbătoare în sat". Se organizează pe 21 mai, de Sf.Constantin şi 
Elena. Hramul bisericii din Chilii este Sf. Petru şi Pavel. 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”  BUDEŞTI  1884 
 
Povestiri locale  
Conform  unei  monografii  locale,  legendele  de  întemeiere  se  leagă  de  cupluri  de  frați:  "doi  frați 
călugări – Răduță şi Crivelescu ‐ s‐ar fi stabilit în punctul cunoscut astăzi sub denumirea de Rădutari.  
Aici  şi‐ar  fi  durat  ei  chiliile,  din  bârne  de  stejar  cioplite  din  pădurile  seculare  înconjurătoare.  Din  această 
aşezare ar fi descins mai târziu satul Creveleşti şi apoi un altul,  la nord‐vest de acesta, Budeşti , întemeiat de 
frații pădurari Ciobanu şi Buda, la pădurea Vleoaca. Cam în acelaşi timp alți doi frați  ar fi pus bazele satului 
Poiana –Pletari, iar urmaşii lor, Gheorghică şi Ion Pletea, au înființat satul Glod –Petcari." 
Altă legendă se leagă de un drum de trecere al călugărilor pe culmile dealurilor din comună. Aveau 
mai  multe  locuri  sus,  pe  culmi,  unde  se  adăposteau,  un  fel  de  dejugători.  “Chilii  erau  acu’  vreo  două  sute, 
două sute şi patruzeci de ani, undeva sus, într‐un loc unde se opreau călugării. Era ca o dejugătoare. Veneau 
de la Mănăstirea Găvanele, din Mînzăleşti, din Neamț, din Vrancea şi treceau spre Răteşti. Aveau mai multe 
locuri din astea. Mai era pădurea cu brazi, nu din ăştia, plantați tot de noi, dar în fostu’ regim.” (nea Vasile 
Filipescu‐Tănase, fost primar) 
 
Istoric 
Primele indicii sunt din secolul XVI dar mentiunile documentare sunt din 1720. In comuna au existat ateliere 
de prelucrare a lemnului iar din prelucrarea laptelui brinza de Chiliile. Se mai producea o varietate de tuica 
 
Puncte de interes 
• Pe  teritoriul  comunei  se  află  Lacul  Mocearu,  pomenit  ca  obiectiv  turistic  şi  de  persoane  de  pe  Valea 
Slănicului. Este vorba de un lac mare, unde au existat nişte amenajări actualmente dispărute. 
• Se menționează satul Budeşti, cu sculpturi în piatră (probabil formațiuni geologice), aceste pietre poartă 
nume – Anotimpurile sau Babele de la Budeşti. 
 
Branduri locale 
Brinza de Chiliile, tuica 
Trasee turistice propuse 
- Lacul Mociaru – Lopatari – Bisoca  
- Trasee Canesti – Scortoasa – Berca 
- Trasee Lopatari – Bisoca ‐ Minzalesti 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
3  1  2  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
50  15  35  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
7  1  6  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
6  0  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  1  2 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  510  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA     
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE 
 
Activități economice locale  
• Agricultură, comerț, industrie (foarte putin) 
 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 
3566  1694  1872  57  108  2  1197  508 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
4  24  1  1  0  10  0 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică 
• Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  
 
PUG 2001 
 
PROBLEME LOCALE 
• Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor de muncă şi a infrastructurii. 
• Drumul județean de pe valea Sărățelului are porțiuni dificile.  
• Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi, medic este doar în comuna alăturată. 
• Tinerii pleacă din sat, din lipsă de locuri de muncă. 
• Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însă iarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici. 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă pentru satele Chilii, Trestioara şi Creveleşti 
• proiect de reabilitare şcoală şi cămin cultural (în faza de derulare) 
• biblioteca a fost deja reabilitată, proiect FRDS de reabilitare a unor drumuri comunale 
• a existat un parteneriat cu Nereju (Vrancea) 
• se plănuieşte reabilitarea DC care face legătura dintre Mocearu şi DJ 102F 
 
IMAGINI 
 
 

   
Gipsuri  Peisaj din Chiliile 
 

   
Tesaturi locale  Vedre spre zona Lacului Mociaru 
 

Scoala  Primaria 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ COLȚI 
Sate componente: Aluniş, Colți, Colții de Jos, Muscelul Caramenesc 
Populație 1274 locuitori 
Suprafața 3492 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127195 
Localizare fata de Buzău: 70 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
10  DJ 102 F  DC 92, DC 93, DC 94, DC 95  Nu  DA 
Cazare 
Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping 
http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_colti.htm Pensiunea Nica  ‐  ‐ 
Specific local 
Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale 
‐  ‐  ‐  Muzeul Chihlimbarului 
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
• Hramul bisericii de la Aluniş, de Sf Ioana (Tăierea capului Sf Ioan Botezătorul), pe 29 August – aici s‐a 
înstăpânit obiceiul unui pelerinaj al oamenilor din comunele din jur. Credincioşii din Bozioru sau Cozieni o 
pornesc la drum înainte de zorii zilei şi trec munții pentru a ajunge dimineața la liturghie. 
• Sărbătoarea de folclor „Floare de Colți” – a doua duminică din luna iulie 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
"Vârful Bâi”  Sat COLȚI  Epoca bronzului 
Ansamblul rupestru de la Aluniş  Sat ALUNIŞ  sec. XVI 
Biserica rupestră "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”  Sat ALUNIŞ   sec. XVI 
 
Povestiri locale   
Comuna Colți e comuna legată de prezența chihlimbarului. În această zonă i se spune CHILIMBAR şi 
mai este numit de către localnici „piatra soarelui”, pentru că se găseşte uşor în albiile râurilor, după ploaie, 
lucind în soare, sau „piatra sărăciei”. Pe vremuri umblau negustori nebuni pe la lume prin sat să‐l cumpere. Îl 
ducea la Bucureşti. 
„Când eram eu copilă adunam pietricele. Toți copiii avea buzunarele pline de chilimbar.” (tanti Anica 
Chiru). „Dar chilimbar nu se găsea numai aici la noi la Colți, ci şi în alte locuri – Comuna Goideşti, lacul fără 
fund,  Mociaru,  Gura  Teghii  la  Bâsca  Mare/  Mică  pe  munte  şi  la  Bozioru  şi  la  Brăieşti.  Şi  la  Lopătari  şi  la 
Mânzăleşti.” (d‐nul Moise, sat Colții de sus) 
 
Colții de Sus  
Pe vremuri centrul satului Colți era la Colții de Sus ‐ acolo era şi sfatul popular, de acolo se cumpărau 
şi  vitele.  Acum  l‐au  pus  jos.  (d‐nul  Moise,  sat  Colții  de  sus)  În  Colții  de  Sus,  acolo  unde  se  şi  găseşte 
chilimbarul, aproape de vechea vatră a satului este fântâna cu toartă. 
 „Malu’ Ruginoşii are apă ruginită. Adică s‐ar zice că în jos, în pământ, s‐ar putea să fie minereu de 
fier. Pă unde curge apa, pietrele‐s ruginite.” (Anica şi Neculai Chiru, sat Colți);  
Vârful Hoților aşa cum îl numesc oamenii în prezent, înainte se numea Vârful Goților – „Să zice că pă 
timpuri,  când  jefuiau  haiducii,  hoții,  aşa  ceva,  acolo  stăteau,  acolo  să  duceau.  Acolo  nu  putea  niminea  să‐i 
atace, nu putea să‐i prinză, n‐avea niminea coraju’ să să ducă acolo. Şâ acolo e un vârf gol, care nu creşte 
păduri pă el.” (interviu cu nea Neculai Chiru, fost tâmplar, sat Colți) 
Poiana lu’ Pală – „să vede de‐acolo cât e de mare Țara Românească” ; „aproape să vede şâ blocurile 
la Nehoiu” (Neculai şi Anica Chiru) 
În Muche la Tei – „acolo să vede albia Buzăului până la Cislău, încolo” (tanti Anica Chiru) 
 
Resurse locale 
Chihlimbarul, ivoare sarate bogate in sulf, padurile din zona, piatra de constructie,  
 
Istoric 
În trecut erau mult mai multe sate cu cătune. Dispoziția aşezărilor era pe văi: pe Valea Colților: Colți, 
Fijereşti, Colții de Sus, Călugărițele (are 35 de case acum), Lingureşti, Poiana, Măgădan, Lupoaia, dintre care 
au rămas Fijereşti, Colți şi Poiana; pe Valea Alunişului: Valea Boului, Strâmba, Aluniş, Paltinu, Comarnic 
(ultimele două, desființate); pe Valea Muscelului: Camboru, Muscelu Cărămănesc. Satul Colți se numea Între 
Sibicii. Lumea a plecat, a părăsit pământul. Nu mai are cine să‐l lucreze. Înainte erau şi odăi sus la fâneață. 
 
Puncte de interes 
• Muzeul Chihlimbarului (Vizitare: miercuri‐vineri şi duminică: 9‐17; sâmbăta: 9‐14; luni şi marți închis), 
care are la etaj şi un muzeu etnografic sătesc  
• Schitul Aluniş, monument istoric şi de arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: biserica săpată în stâncă şi 
trei chilii săpate în stâncă ‐ Biserica Aluniş, săpată în piatră de doi ciobani, Vlad şi Simion, pe la anul 1274, 
atestată documentar la 1351, a fost schit de călugări până la 1871, iar de atunci este biserica satului; 
• Biserica din satul Muscelu, foarte veche, cu cimitirul în jurul ei, suită la deal, printre case, îmbrăcată în 
lemn albastru, cu clopotniță foarte frumoasă, veche. Se spune că aici a fost cândva un schit monahal. 
• Arie protejată: Chihlimbarul de Buzau, în comuna Colti, cu o suprafata de 2,52 ha 
Branduri locale 
• Chihlimbarul si chiliile 
 
Trasee turistice propuse 
ƒ Zona Alunis – Nucu ‐ Ruginoasa 
ƒ Lagaturi cu Bozioru – Odaile  
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
5  2  3  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
138  40  98  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
10  2  8  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
9  0  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  1  1 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  631  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA  ‐  ‐ 
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
Agricultură (90%), industria (3%), comerț si turism (7%) (date aproximative) 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 
3492  2157  1336  14  117  0  529  675 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate
11  35  1  1  0  16  2 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică 
• Telefonie fixă şi mobilă, Drum județean asfaltat 
• Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1994 
Probleme locale 
• drumurile proaste 
• alimentarea cu apă 
• populația îmbătrânită, plecarea tineretului 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• proiect SAPARD ‐ asfaltarea drumului până la Aluniş, acum deja cu 2 locuri în care e rupt 
• proiect dorit de oameni – drum care să lege Bozioru de Pătârlagele, cele 2 văi prin Muscelu 
 
IMAGINI 
 

Chiliile de la Alunis  Imagini din sat 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
Chihlimbarul  Insecta in chihlimbar   
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fintina traditionala  Pensiune   
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
Afloriment in zona Colti  Afloriment in zona Alunis 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ COZIENI 
Sate componente: Anini; Lungeşti; Bălăneşti; Nistoreşti; Berceşti; Pietraru; Ciocăneşti; Punga; Cocîrleni; 
Teicu; Colțeni; Trestia; Cozieni; Tulburea; Fata lui Nan; Valea Banului; Gloduri; Valea Roatei; Izvoru; Zăpodia 
Populație 2313 locuitori 
Suprafața 5561 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127210 
Localizare fata de Buzău: 42 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
  DJ 203 L  DC 60, DC 68, DC 74, DC 82, DC 83, DC 84, DC 88  Nu  DA 
Cazare ‐  
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
ƒ Targul de la Cozieni se tine in fiecare joi in fata Primariei ( zarzavaturi, cereale , haine) 
ƒ Se face târg mare de Sf Maria Mare, pe 15 august, cu spectacol. 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
"Pe poduri”  sat Bălăneşti  mil. IV, Eneolitic 
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”  sat Bălăneşti  1841 
Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae"  sat Cocârceni  1819 
"La Făcăiana”  sat Bălăneşti  Epoca migrațiilor 
Povestiri locale  
ƒ Sunt cunoscuți o serie de boieri din partea locului Ion Baroian, Costică şi Mitică Cenuşă, Jan Carapalea 
"boieraş peste gârlă", Trestianu. 
ƒ Toponimii: cătune Valea Iepei, Valea cu Anini, Pă Izvoare, În Lungeşti 
 
Resurse locale 
ƒ Depozite de sare pentru consum casnic, posibilitatea exploatarii nisipului, pietrisului, lemnului 
 
Puncte de interes   
• Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, 1836, din cătunul Mărculeşti (sat Bălăneşti).  
• Clopotnița şi biserica din satul Pietraru, secolele XVII‐XVIII. 
• Prezența vulcanilor noroioşi în Tulburea şi Gloduri, numite de localnici 'ochiuri' sau 'fierbători'. 
Conacul boieresc al lui Trestianu (din satul Trestia) a fost daramat de comunisti in ’77 
 
Trasee turistice propuse 
ƒ obiectivele turistice mentionate; 
ƒ poate fi inclus intr‐un tarseu in lungul vaii Balaneas 
ƒ conexiune cu comuna Pirscov si obiectivele sale (naturale si culturale) 
ƒ poarta de intrare in geoparc 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
7  2  5  0 
 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
223  54  169  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
20  3  17  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
21  1  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  1  2 
 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  1493  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA     
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  
 
Activități economice locale  
• Agricultură (80%), indstrie (sub 10%), comertul aproape 20%)  
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 
5561  2162  3399  121  803  36  1826  613 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
salariați 
11  85  1  1  0  30  21 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă 
• Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu 
• Drum județean asfaltat 
     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1999 
Probleme locale 
ƒ Apa potabila, lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov “la taiat padurea sau la 
fabrica de sticla din Satuc (comuna Berca).  
ƒ In comuna nu sunt intreprinderi semnificative care sa atraga forta de munca.  
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Pietruirea a 16 km de străzi 
• Extinderea rețelei de alimentare cu apă 
• Reabilitarea şcolii din comună 
 
 
IMAGINI 
 

Biserica  Candela 
 

Activitati traditionale  Arhitectura traditionala 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ LOPĂTARI 
Sate componente: Lopătari, Săreni, Vîrteju, Brebu, Luncile, Terca, Plostina, Plaiu Nucului 
Populație 4348 locuitori 
Suprafața 10332 ha 
Altitudine 400 – 1000 m 
Cod poştal 127295 
Localizare fata de Buzău: 46 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
‐  DJ 203 K, 203 L  DC 160  Nu  DA 
 
Cazare ‐  
Specific local ‐  
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
• Târgul  săptămânal  –  în  fiecare  duminică,  între  orele  10‐12,  de‐a  lungul  străzii  principale  din  satul 
Lopătari  –  se  comercializează  animale,  cereale,  alimente,  obiecte  de  uz  casnic,  haine  etc.  Este  o 
continuare a târgului de la Beceni ‐ cei care vând se duc întâi acolo, iar apoi urcă până în capătul văii, 
la Lopătari. Târgul este vechi si asigură aprovizionarea sătenilor, care nu au nevoie să se deplaseze în 
alte localități. Participă la târg persoane venite de pe văile alăturate, dar şi de la mai mare depărtare. 
• Festivalul Plaiul Nucului, de Sf. Ilie – 16‐20 iulie 
Povestiri locale  
• despre locuri ‐ toponimie 
Despre  denumirea  acestor  locuri  există  o  legendă  menționată  şi  de  Basil  Iorgulescu  în  lucrarea  sa 
„Dicționar geografic, statistic, economic şi istoric al județului Buzău” apărută în anul 1892 şi care spune: „ în 
timpuri  vechi  locuiau  aici  tătarii.  Negru  Vodă  cu  trei  căpitani,  Beşliu,  Goidea  şi  Lopătărea  i‐a  alungat  şi  a 
împărțit pământul luat de dânşii astfel: Căpitanului Beşliu i‐a dat teritoriul comunelor Mânzăleşti şi Măneşti, 
lui Goidea teritoriul comunei Goideşti, iar lui Lopătărea, teritoriul comunei Lopătari”. (Sanda Zota, Ion Zota, 
Luncile – centenar. File de monografie, 2006) 
Malu Roşu – azi cătun al satului Luncile, dar aşa cum spune legenda, demult, în timpul năvălirii tătarilor pe 
aceste locuri, două fete din partea locului, care erau foarte frumoase, au fost urmărite de tătari pentru a fi 
prinse şi duse în robie. Fetele s‐au aruncat de pe un mal înalt, preferând moartea decât să cadă în robia lor. 
Malul s‐a înroşit de sângele lor, de unde şi denumirea locului. (Sanda Zota, Ion Zota, Luncile – centenar. File de 
monografie, 2006) 
• despre oameni 
Aicea  a  existat  o  formație  tradițională  a  unei  familii  –  Perțarii  –  care  aveau  un  dans  specific,  Brîul 
Perțarilor. Că brîul exista – şi Brîul de la Mânzăleşti şi Brîul de la Bisoca şi Brîul din zona de la cîmpie, de la 
Săgeata şi de la Gura Teghii – sînt porțiuni care seamănă, dar e şi ceva specific, contribuția locală. Deci acest 
Brîu al Perțarilor numai ei ştiau să‐l interpreteze. (interviu cu Ion Zota, învățător la şcoala din satul Luncile). 
 
Resurse locale 
• Padurile din zona reprezinta una dintre cele mai importante bogatii, urmeaza sarea, hidrocarburile 
Istoric 
• Au fost gasite urme ale locuirilor paleolitice de tip Monteoru in apropierea satului Terca. Lemnul  fost 
exploatat intens pentru nevoile curtii domnesti si ale manastirii Vintila Voda. 
Puncte de interes 
• „Focul Viu”, în apropierea satului Terca 
• Lacul Mocearu, la 2 km sud‐vest de Lopătari 
• Malu Roşu, în satul Luncile 
 • Malu cu Sare 
• Huduboaia (lac format prin prăbuşire, baraj natural) 
• ape minerale sulfuroase  
• biserica veche din satul Lopătari 
• minimuzee in şcoala din Luncile, în sala de lectură  a bibliotecii  din Lopătari (obiecte foarte diverse: 
texte,  fotografii,  animale  împăiate).  Biblioteca  poartă  numele  celui  care  a  întemeiat‐o,  învățătorul 
Dumitru Serbescu – Lopătari, care a înființat şi  căminul  cultural din comună şi care a  tipărit revista 
Tribuna Învățătorimii. Dumitru Serbescu este şi scriitor, cea mai cunoscută carte a sa fiind „Penteleul” 
(sursa de inspirație a fost moş Tarcoci din Gura Teghii, ale cărui fotografii se află reproduse în sala de 
lectură). 
Branduri locale 
ƒ Focul Viu 
 
Trasee turistice propuse 
ƒ In lungul vaii Slanicului: Minzlesti – Vintila Voda; 
ƒ Spre zona Bisoca, Lacurile, Poiana Marului; 
ƒ In sud, spre lacul Mociaru – Chiliile ‐ Canesti 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
13  5  8  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
713  137  466  0  110 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
54  8  40  0  6 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
25  2  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
4  3  10 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  1793  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Minimuee 
 
Da (ale copiilor)  DA  Da  2 
 
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
 
 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  
 
Activități economice locale  
Agricultura (cresterea animalelor, pomicultura), mica industrie (exploatarea lemnului), comertul. 
 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii  Păşuni  Fânețe 
10332  6683  3649  5  289  6  1266  2083 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine 
 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
25  210  1  61  0  77  9 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Amplasarea unei centrale eoliene, altitudine 1000 m curent permanent  
• Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1998 
 
Probleme locale 
• drumurile: 
• alimentarea cu apă   
• lipsa locurilor de muncă  
• accesul la informații accesibilității dificile a zonei şi a lipsei marcajelor.  
• nefolosirea unor containere pentru gunoi  
• poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere de prelucrare a lemnului 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
ƒ program de reabilitare a drumului K59, Lopătari – Terca – SAPARD  
ƒ schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor – PHARE 2004  
ƒ subproiect legat de tradiții, coordonat de D‐na Sanda Zota, educatoare, şi de D‐nul Ion Zota, învățător 
în satul Luncile, în cadrul programului de relansare a învățămîntului rural 
ƒ subproiecte de reabilitări şi de achiziționare de mobilier ‐ şcolile din Ploştina, Terca şi Luncile 
ƒ proiect de reamenajare a Centrului Săptămînal de la şcoala din Lopătari  
ƒ proiectul Focurile vii al şcolii din Lopătari – activități de turism, sportive şi de mediu  
ƒ proiect ecologic ‐ Să învățăm să iubim şi să ocrotim natura – inițiat de Elena‐Mihaela Zota, 
învățătoare la Şcoala cu clasele I‐IV, Luncile.                                                                                                                      
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
IMAGINI 
 

 
Biodiversitate  Focul Viu 
 

 
Tirgul saptaminal  Localnic din Terca 
 

Peisaj local  Vaiata de zi cu zi 
 
 
 
 
  
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ MÂNZĂLEŞTI 
Sate componente: Mânzăleşti, Satu Vechi, Beşlii, Valea Cotoarei, Valea Ursului, Jgheab, Poiana Vîlcului 
Trestioara, Buştea, Ghizdita, Cireşu, PLavătu, Gura Bădicului 
Populație 2935 locuitori 
Suprafața 9470 ha 
Altitudine 400 – 1000 m 
Cod poştal 127335 
Localizare fata de Buzău: 49 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
‐  DJ 203 K  DC 87  Nu  DA 
 
Cazare ‐  
Specific local 
 
Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale 
 
‐  ‐  ‐  Muzeul etnografic al Văii Slanicului 
 
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
• Festivalul Slănicului ‐ iulie 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
• Ruinele de la Meledic 
 
Povestiri locale  
• Chiar  numele  comunei  are  la  bază  una  din  legendele  Mânzăleştilor.  Cândva,  pe  aceste  meleaguri  a 
trăit  un  moş  care  avea  doi  feciori.  Pe  unul  îl  chema  Manea,  de  la  care  se  trage  numele  satului 
Măneşti  (fostă  comună),  iar  de  la  celălalt  nume  a  rămas  porecla  de  Minzalesti,  de  la  mânjeală  (un 
amestec de flori de nalbă cu tărâțe de grâu, cu care se ungeau firele să nu se rupă)  
• Legenda fostelor comune Măneşti, Goideşti şi Lopătari vorbeşte despre căpitanii lui Negru Vodă‐ 
Manea, Goidea şi Lopătărea, care au învins hoardele tătăreşti pe aceste locuri şi au primit răsplată 
stăpânirea lor, locurile luând numele oamenilor.  
• PodulL Mindrelor, loc înalt ce domină Valea Slănicului, a rămas în conştiința oamenilor ca locul unde 
Maria Şuțina aduna țărancele, soții ale moşnenilor, şi torcea. "Năvălind turcii în țară, au pătruns pe 
Valea Slănicului până la Meledic. Privind spre Podul Mândru, rău se sperie, căci confundă furcile de 
tors cu puşci puse în bătaie şi se retrag". 
• Despre argele ‐ azi, la groapa cu argele lucrează la țesut din zi până‐n noapte Drăguța David de 53 de 
ani,  fiica  Păunei  Apostu  de  la  care  a  învățat  țesutul  maramelor,  şervetelor  şi  a  macatelor  năvădite. 
Operațiile  ce  se  efectuează  în  această  muncă  sunt:  trasul,  răşchitorul,  urzitul,  năvăditul,  tesutul, 
pornogii, legați de ițe. După legatul gurei se alege modelul, folosindu‐se speteaza şi ițoii.  
 
Resurse locale 
• Resurse turistice naturale, culturale şi etnografice 
Istoric 
• Legendele locale, pe teme vitejeşti, menționează pe Negru‐Vodă, pomenesc de luptele antitătare sau 
antiotomane, unele dintre acestea fiind întărite şi de vestigii materiale. 
 • Cea mai veche mențiune o găsim într‐o poruncă din 1522, februarie, 3, a voievodului "Țării Muntene‐
Româneşti", Radu de la Afumați, care "întăreşte lui Negru Braga, fraților şi fiilor lui, stăpânire peste 
plaiul  Peceneaga  şi  de  la  Menedic  în  sus  până  la  Cheie".  În  denumirea  Menedic  pe  care  o 
menționează documentul, găsim toponimul de astăzi Meledic. 
• Constantin Bozianu cumpărase odată cu Moşia Meledic şi proprietățile vecine, cunoscute în localitate 
sub  numele  de  Buştea,  Trestioara  şi  Poiana  Vâlcului.  Pentru  clăcaşii  de  pe  moşiile  Şetrarului  Iancu 
Caloian, s‐a păstrat un extras, eliberat în 1894, de Primăria comunei Mânzăleşti, județul Buzău. 
 
Puncte de interes 
• Complexul Meledic ‐ lacuri cu apă dulce pe un masiv de sare; izvoare de ape minerale, pesteri de sare 
(între 25‐200 m), ruinele conacului de la Meledic; 
• Rezervatia Gavanu; 
• Tabara de sculptura de la Mînzăleşti (2001); 
• Piatra Alba "LA GRUNJ" (Tuful vulcanic dacitic) Mînzăleşti; 
• Biserica Bustea si “Sfinxul de la Bustea” (forme de eroziune) 
• Manastirea Gavanu începută în anul 1707 
• Situl Natura 2000 Bisoca – Meledic. 
 
Trasee turistice 
• Zona Meledic 
• In zonele Lopatari – Bisoca – Chiliile – Canesti – Odaile sau spre Sarateni – Valea Salciei. 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
17  6  11  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
388  93  295  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
39  6  33  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
27  2  1 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  1  2 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
Nr. case 
  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  1377  Da/p  Da  Nu  ‐  Da   
 
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
  DA     
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
• Agricultura este ramura principala, urmeaza comertul si turismul (3%) si mai putin industria. 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 
9470  6655  2815  283  187  9  873  1463 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
18  79  1  4  1  50  4 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică  
• Telefonie fixă şi mobilă 
• Drum județean asfaltat, Posibilități de concesionare teren     
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1998 
Probleme locale 
• Distanța relativ mare față de centrele urbane. 
• Alunecari de teren 
• Lipsa infrstructurii de turism 
• Lipsa marcaje si protectie in zona Meledic 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Extindere rețea alimentare cu apă potabilă 
• Reabilitare drumuri 
• Pod peste Slănic la Apostari 
• Realizarea canalizării 
• Ecologizarea comunei  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
IMAGINI 
 
 

Unul din lacurile de la Meledic  Zona pesterilor de la Meledic 
 

Tabara de sculptura de la Meledic   Carst pe sare 
 

Biodiversitate  Grunjul 
 
 
 
 
1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ ODĂILE 
Sate componente: Odăile, Lacu, Valea Fântânii, Piatra Albă, Scoroşeşti, Capu Satului, Posobeşti, Gorani, 
Cormeanu, Valea Ştefanului 
Populație 1066 locuitori 
Suprafața 3593 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127395 
Localizare fata de Buzău: 55 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
DN 10  DJ 203 L  DC 84  DA  DA 
 
Cazare ‐ 
Specific local ‐  
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
• La Valea Fântânii se face târg de cereale, mărfuri industriale, alimente şi haine în zilele de miercuri, 
de la 9 la 11, în prelungirea celui de la Bozioru 
• Două târguri anuale: unul in Posobeşti, pe 15 August, celălalt în Lacu, de 23 August 
 
Povestiri locale  
„Odăile  vine  de  la  faptul  că  în  trecut  era  populație  foarte  puțină;  unde‐aveam  pământul  făceam  o 
cameră unde erau vite. Oamenii făceau odăi cât mai departe unul de altul, să aibă pământ mai mult. Erau 
multe odăi.” (Ion Damian, profesor de matematică, fost director de şcoală, satul Lacu). „În satul Piatra Albă e 
un mal ca un munte, o sigă, adică o piatră albă.” (Ion Damian) 
Altui  loc,  „Malu  Breaz”,  i  se  mai  spune  „La  Ciuperci”,  pentru  că  acolo  se  găsesc  pietre  în  formă  de 
ciupercă.  „Şi  la  noi  în  zonă  se  găseşte  chihlimbar.  La  vreo  2,5  km  în  partea  cealaltă  a  comunei  sunt  nişte 
versanți  de  argilă.  Acolo  se  găsesc  nişte  mici  conglomerate.  Lucesc  şi  taie  şi  geamurile.  Când  eram  copil 
găseam. Spre Posobeşti avea culoarea aurului: gălbui‐roşiatic” (Ion Damian) 
 
Resurse locale 
• Zacaminte de sare ce erau exploatate in vechime pentru animale. 
Istoric 
• Evoluția istorică a comunei reflectă dezvoltarea în timp a rețelei de aşezări în unitatea fizică a zonei 
subcarpatice buzoiene. Localitatea Posobesti este mentionata intr‐un act de la 1545, din timpul 
Domnitorului Mircea Ciobanul. 
 
Puncte de interes 
• Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, Odăile, atestată 1820 
• Biserica „Sf. Nicolae”, 1850, Valea Fântânii. 
• Lacul din satul Lacu;  
• pădurea de tei din punctul Teiş. 
• Lacul De La Odăile, situat la izvoarele Murătoarei, lac carstosalin 
 
Trasee turistice propuse 
• Zona lacurilor, conexiuni spre Canesti, Bozioru, Chiliile 
 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
2  1  1  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
85  20  65  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
9  1  8  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
7  1  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  1  1 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  582  Da/p Da  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA  ‐  ‐ 
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
‐ Agricultura reprezinta 955 din ponderea activitatilor locale, restul de 5% il constituie comertul. Industria si 
serviciile turistice sunt prctic inexistente. 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 
3593  1078  2515  1  251  0  1549  714 
Creşterea animalelor 
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
  38  1  1  0  13  2 
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  
 
PUG 1999 
 
Probleme locale 
• Apa reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale comunei. Există puține fântâni. Se aduce apă 
potabilă cu butoaie sau bidoane de la 500‐600m.  
• Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s‐a reabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea  
 • Şcoala ‐  79 de copii în şcoală şi grădiniță, multe clase funcționează simultan.  
• Sediul căminului cultural este în sala de şedințe a fostului CAP – „o sală improvizată, dărîmată”.  
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Proiecte în infrastructură ‐ nu avem proiecte în derulare 
• A fost finalizat Proiectul de măsura 2.1 SAPARD ‐ "Reabilitarea DC 182  
• Obiective ‐ "Aducțiune apă" şi "Reabilitare DC 84" 
 

IMAGINI

Casandra si Puiu  Biserica din Odaile 
 

Vara  Bucataria de vara 
 

La pescuit  Lacul 
 1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ SĂRULEŞTI 
Sate componente: Săruleşti, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Valea Largă, 
Valea Stânei, Sările ‐ cătun 
Populație 1510 locuitori 
Suprafața 3365 ha 
Altitudine 400 – 800 m 
Cod poştal 127545 
Localizare fata de Buzău: 50 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
 
  DJ 204 C  DC 121, DC 103  Nu  Da 
 
Cazare ‐  
Specific local ‐  
Istoric 
• In anul 1570 este atestat satul Goicelu, in 1632 se construieste Biserica Sf Nicolae 
Puncte de interes 
• Biserica din satul Goicelu 
Trasee turistice propuse 
• Legaturi cu zonele invecinate: Vintila‐Voda, Bisoca, Minzalesti, Valea Salciei 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
   
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
8  3  5  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
254  49  134  0  71 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
20  4  13  0  3 
  Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
10  0  0 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi   
651  Nu  Nu  Nu  ‐  Da     
 
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
‐  DA  Da  ‐ 
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
• Agricultura reprezinta 96%, sectorul comercial 2% restul fiind industraia locala (foarte putin 
dezvoltata). 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 
6700  2551  4455  757  153  24  2096  1425 
Creşterea animalelor 
• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
10  62  1  1  0  38  3 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică 
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 
 
PUG 1998 
Probleme locale 
• Sunt necesare noi construcții de locuințe deoarece în prezent în aceeaşi locuință trăiesc 2‐3 familii.  
• Este de asemenea necesară amenajarea versanților prin împăduriri şi corectarea torenților.  
• În prezent nu există alimentare cu apă, canalizare, iar rețeaua de telefonie fixă este insuficient 
dezvoltată. 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Alimentare cu apă, Refacere infrastructură 
 
 
IMAGINI

Casa traditionala si ornamentatii specifice Imagine din comuna

1. DATE GENERALE 
Nume comuna ‐ SCORȚOASA 
Sate componente: Scorțoasa, Policiori, Gura Văii, Grabicina de Jos, Plopeasa, Dîlma, Beciu, Balta‐
Tocila, Golu Grabicina, Grabicina de Sus, Deleni  
Populație 3200 locuitori 
Suprafața 9588 ha 
Altitudine 200 – 700 m 
Cod poştal 127555 
Localizare fata de Buzău: 39 km 
 
2. TURISM (POTENTIAL) 
 
Acces si cai de comunicație 
DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 
DN 10  DJ 102 F  DC 98, DC 93, DC 97, DC 108, DC 95, DC 92  DA  DA 
 
Cazare ‐ 
Specific local ‐  
Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 
• Târgul săptămînal din centrul de comună – în fiecare duminică („este mai bună piața de la Berca, joia” – 
Ana Simion, contabilă, proprietară de magazin în Scorțoasa; locuitorii din satul Beciu preferă, în schimb, 
târgul de la Beceni) 
• Sărbătoarea satului Policiori – anual, de Duminica Tomei 
 
Monumente arheologice, istorice si culturale 
„Culmea Dâlmei  Dâlma   Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului 
„Valea Balaurului”  Scorțoasa  mil. VI ‐ V Neolitic 
Moară din bârne de lemn  SDâlma  1900 
 
Povestiri locale  
Despre locuri: 
• Diverse  nume  de  locuri  aparținînd  comunei  Scorțoasa:  Şumudoaie,  Pă  Mircea,  Pă  Curte  (în  spatele 
şcolii), Pă Gropiță, Islazu Seaca, La Lacu lu’ Poşoinea, Pă Țevia, Măguricea, La Plop (nea Mitel Pavel, 
sat  Scorțoasa),  Țarnă,  Pă  Schit,  Pă  Spânzuratu,  Pă  Bogheanu,  În  Muche  la  Ciucur,  Muchea  Măgurii, 
Valea  lu’  Crivăț,  Balta  lu’  Dogaru  (Sandu  Sfinteş,  sat  Policiori),  Malu  cu  Sprânceni,  deasupra  satului 
Gura Văii, fiindcă are două maluri de pământ în formă de sprâncene 
Vulcanilor Noroioşi, numiți de către localnici „pâcle” sau „fierbători”, li se atribuie virtuți terapeutice. 
„Când eram copii ne băgam în ei – ştiam că face bine la sănătate.” (localnic din satul Beciu); 
• La Măguricea s‐a săpat după o comoară despre care se ştia că este acolo, dar fără sorți de izbândă.  
Despre  oameni:  „A  venit  la  mine  un  fotograf  [Victor  Bortaş,  autorul  albumului  „Vulcanii  Noroioşi  din  zona 
Buzăului”]  şi  a  zis  că  vrea  să  facă  un  album  cu  vulcanii.    A  stat  vreo  14  luni  –  bine,  nu  continuu.  Cîteva 
săptămâni n‐a făcut nicio poză. Se scula la 4 dimineața şi se ducea să se uite la ei.”  (Dumitru Roşu) 
 
Istoric 
• Primul  sat  din  comuna  amintit  in  hrisoave  este  Grabicina.  Ocupatiile  de  baza  ale  locuitorilor  erau 
cresterea animalelor si cultivarea pomilor fructiferi. Produsele comercializate: laptele, brinza, crnea, 
fructele,  tuica.  Lina.  Dupa  dezvoltarea  comunei  Berca  in  Scortoasa  incep  sa  apara  mici  ateliere  de 
daracit lina, timplarie, dogarie, fierarie. 
 
Puncte de interes 
• VULCANII NOROIOŞI, de la Pâclele Mari , reprezintă una dintre cele mai interesante rezervații mixte 
(geologică şi botanică) din țara noastră situată pe o suprafață de 30 ha. Sit propus Natura 2000 (SCI) 
• LACURILE de la Policiori, de pe Valea Grabicina, formate ca urmare a alunecărilor de teren. 
Trasee turistice propuse 
• Zona cu Vulcanii noroiosi, trasee spre Berca, spre Vintila Voda 
 
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 
 
Unitățile de învățământ 
Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 
11  2  9  0 
Elevi înscrişi 2005/2006 
Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
411  128  283  0  0 
Cadre didactice 2005 / 2006 
Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 
37  6  31  0  0 
Baza materiala 
Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 
19  1  0 
Sănătate 
Dispensare  Doctori familie   Asistente 
1  2  2 
Condiții de locuire (Infrastructura) 
 
  Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 
  1645  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   
Comunicații 
Internet  Telefonie fixa  Pagina web 
Da/p  Da  Da 
Cultural  
 
Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele 
 
  DA     
 
Asociații locale ‐ 
Biblioteca DA 
 
4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) 
 
Activități economice locale  
• Agricultură, Zootehnie, Industrie 
Agricultura   
Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 
9588  3028  6560  1472  235  37  3370  1446 
Creşterea animalelor 
• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 
Întreprinderi locale 
Întreprinderi   Total  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 
salariați 
41  93  2  2  0  40  6 
 
Oportunități oferite investitorilor:  
• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă 
• Telefonie fixă şi mobilă, posibilități de concesionare teren     
 
 
5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  
 
PUG 1997 
Probleme locale 
• Drumurile într‐o stare avansată de degradare întrerupând accesul normal în comună 
• Alimentarea cu apă se face încă în unele gospodării din fântâni.  
• Lipsa locurilor de muncă. Mulți oameni lucrau la sonde, iar de când sondele nu mai țin de Berca şi au fost 
vândute OMV‐ului, locurile de muncă au scăzut. 
• La Plopeasa şi Beciu multe dintre pompe nu mai funcționează. 
• Deşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului. pentru leşurile animalelor există puțu sec, o groapă de 
ciment unde se duc animalele moarte, peste care se aruncă var, motorină şi se dă foc. 
 
Proiecte locale (derulate si propuse) 
• Program de reabilitare a drumului Policiori – Vulcanii Noroioşi 
• Proiect de realizare a podului de la Policiori – construit în urmă cu un an, rupt şi apoi refăcut 
• Inființarea unei asociații a crescătorilor de oi din satele Plopeasa şi Policiori 
 
 
IMAGINI 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Activitati traditionale  Biodiversitate   
   
 
 
 
 
 
 
 
 

Vulcanii  Arhitectura noua si veche 
1. DATE GENERALE
Nume comuna - VALEA SALCIEI
Sate componente: Modreni; Valea Salciei; Valea Salciei Cătun
Populaţie 846 locuitori
Suprafaţa 3230 ha
Altitudine 400 – 800 m
Cod poştal 127665
Localizare fata de Buzău: 50 km

2. TURISM (POTENTIAL)
Acces si cai de comunicaţie
DN DJ DC Feroviar Autobuze
- 220 DC 121, DC 103 NU DA
Cazare -
Specific local -

Povestiri locale
• despre locuri: Zidul Uriaşilor„De la pădure mergi spre Valea Rea. E făcut un zid mare, da’ e-n
pădure.” (tanti Niculina Gavrilă, satul Modreni, Valea Salciei) „Urieşii erau nişte oameni mari,
voinici. Au făcut un zid ca să mute cursu’ apei, da’ n-au reuşit. Îi zice Zidul Urieşilor.” (tanti
Savastiţa, satul Modreni, comuna Valea Salciei)
• despre oameni: “aici a fost o boieroaică, de era şi la Râmnic, Eliza Petrescu. In conacul în care a
locuit aceasta se află în prezent sediul primăriei, iar în clădirile anexe sunt găzduite Poliţia,
dispensarul, şcoala, grădiniţa, biblioteca şi Căminul cultural. Conacul este revendicat.
• Toponimii: numele vechilor cătune Şoim, Grindişu, Şunticari, Sloveanu, Hârja; dealul Titilii

Resurse locale
• Sărbătoarea comunei de pe 15 august, când este şi hramul bisericii

Puncte de interes
• La izvoarele Râului Câlnăum se găseşte un zid de piatră, numit Zidul Uriaşilor cu o înălţime de 6-
7 metri, după o lungime de 40 metri nu mai este vizibil, aparând din nou la o distanţă de 500 m
Trasee turistice propuse
• Zidul Uriaşilor – martor de eroziune – circa 3 ore de mers pe potecile ce duc spre Bisoca;
• Prin comună trece un traseu turistic ce leagă zona văii Buzăului de Bisoca: „Buzău – Valea
Câlnăului - Valea Salciei Cătun – centrul satului – culmea dealului – Poiana Mărului”
•
3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)

Unităţile de învăţământ
Total Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee
2 1 1 0

Elevi înscrişi 2005/2006

Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici
92 26 66 0 0
Cadre didactice 2005 / 2006
Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici
9 1 8 0 0
Baza materiala
Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere
6 1 0
Sănătate
Dispensare Doctori familie Asistente
1 1 1
Condiţii de locuire (Infrastructura)

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi

421 Da Nu / proiect Nu - Da
 Comunicaţii
Internet Telefonie fixa Pagina web
Da/p Da Da
Cultural
Cluburi Cămin cultural Terenuri sport Altele
- DA proiect Post TV local
Asociaţii locale
S-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la nivel
judeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Vâlcea

Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)

Activităţi economice locale

• Agricultură
• Există un centru de colectare a laptelui şi de producere a brânzeturilor

Agricultura
Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole Păşuni Fâneţe
3230 1675 1555 164 59 12 361
Creşterea animalelor
• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine
Întreprinderi locale
Întreprinderi Total salariaţi Agricultura Industrie Construcţii Învăţământ Sănătate
12 39 9 2 0 11 0

Oportunităţi oferite investitorilor:

• Reţea de alimentare cu energie electrică
• Telefonie fixă şi mobilă
• Posibilităţi de concesionare teren

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA

PUG 1999
Post local TV

Probleme locale
• Apa nu întruneşte întotdeauna condiţiile de potabilitate.
• Nu există drum asfaltat nici înspre Săruleşti, nici înspre Buda;
• Populatie îmbătrânită şi este prezentă migraţia la muncă în străinătate (Spania, Italia).
• Inundaţii: în 2005 şi 2006 au fost inundaţii de proporţii în comună
• Alunecări de teren (în prezent, drumul spre Zidul Uriaşilor este blocat de o alunecare de teren);
• Lipsesc modalităţile de valorificare a produselor locale

Proiecte locale (derulate si propuse) / Iniţiative

• S-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la nivel
judeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Sarat
• Există un centru particular de colectare a laptelui – realizat cu fonduri PHARE
• Există un post local de televiziune. În timpul săptămânii se transmite Prima TV, iar sâmbăta şi
duminica există câte 3-4 ore pe zi de emisie locală.

Proiecte
• Finanţare Sapard pentru alimentarea cu apă. Prin acest proiect s-a construit reţeaua de apă care
deserveşte întreaga comunitate
• Construcţia unui nou dispensar comunal, în lucru (fonduri structurale) –
• Program pentru realizarea canalizării, prin Ministerul Mediului, în derulare
• În perspectivă - reabilitarea albiei pârâului Câlnău, din fonduri structurale.
Potential d dezvoltare
• Agricultură ecologică, datorită izolării zonei
• Produse din mere: poame (mere tăiate şi uscate la soare)
• Turism – se pot organiza circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti;
• Comuna este legată de zona Râmnicu Sărat. Acolo se merge pentru cumpărături, acolo se stabilesc
oamenii la oraş, acolo merg copiii la liceu. De asemenea construcţiile (case, troiţe, fântâni) se
aseamănă mai mult cu cele din comuna Buda, cu care se învecinează spre est.

IMAGINI

Sediul primariei  Activitati traditionale 
 

Activitati traditionale  Atelier local 
 

Pregatiri de iarna  Zidul Uriaşilor 
1. DATE GENERALE
Nume comuna - VINTILĂ VODĂ
Sate componente: Sârbeşti, Vintilă Vodă, Bodineşti, Niculeşti, Coca Antimireşti, Smeeşti, Coca
Niculeşti, Podu Muncii, Petrăcheşti
Populaţie 3416 locuitori
Suprafaţa 6700 ha
Altitudine 400 – 800 m
Cod poştal 127695
Localizare fata de Buzău: 45 km

2. TURISM (POTENTIAL)

Acces si cai de comunicaţie

DN DJ DC Feroviar Autobuze
DN 2 DJ 203 K, 204 C DC 98, DC 99 DA DA

Cazare -
Specific local -
Gastronomie Produse locale Meşteri locali Muzee / Case tradiţionale
- - - Ruinele cetăţii

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

• Tirgul saptaminal

Monumente arheologice, istorice si culturale

Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului” sat Coca Antimireşti; 1804
Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă sat Vintilă Vodă 1532

Istoric
• Urme arheologice descoperite în puncte situate la mică distanţă unele de celelalte la Coca
Antimireşti şi Coca Niculeşti din neolitic.
• Prima atestare documentară este a Mânăstirii Menedic (Vintilă Vodă) zidită în anul 1532, în
interiorul cetăţii Vintilă Vodă. În secolul XVII documentele ce ilustrează continuitatea populării pe
teritoriul comunei sunt reprezentate de hrisoavele lui Matei Basarab din 24 ianuarie şi 8 august
1643, prin care se reglementează proprietăţile din Beceni şi ale mânăstirii Ot-Medenic.
Puncte de interes
• Spitalul comunal Vintilă Vodă
• Ruinele cetăţii lui Vlad Vintilă Vodă
• Capela familiilor Pâcleanu şi gen. Gavriliu
• Acces spre vulcanii noroioşi de la Berca Arbanaşi şi muntele de sare de la Mânzăleşti - Lopătari
• Bisericuţa din lemn Vintilă Vodă, construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie. Crucile din
piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani.
• Muzeul etnografic din Scoala Generala
• Situri geologice in lungul vaii Slanicului

Trasee turistice propuse

• Conexiuni cu traseele din Minzalesti, Bisoca, Canesti, Scortosa, Berca

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)

Unităţile de învăţământ
Total Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee
14 6 8 0
Elevi înscrişi 2005/2006
Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici
365 86 279 0 0
Cadre didactice 2005 / 2006
Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici
29 5 24 0 0
Baza materiala
Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere
18 0 0
Sănătate
Dispensare Doctori familie Asistente
2 6 37
Condiţii de locuire (Infrastructura)

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi

1510 Da/p Nu Nu - Da
Comunicaţii
Internet Telefonie fixa Pagina web
Da/p Da Da

Camin cultural DA
Asociaţii locale -
Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)

Activităţi economice locale

Agricultură, Zootehnie, Comerţ

Agricultura
Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fâneţe
6700 2551 4455 757 153 24 2096 1425

Creşterea animalelor
Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine

Întreprinderi locale
Întreprinderi Total salariaţi Agricultura Industrie Construcţii Învăţământ Sănătate
35 259 1 39 17 39 67
Oportunităţi oferite investitorilor:
• Reţea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă
• Telefonie fixă şi mobilă, Drum judeţean asfaltat, Posibilităţi de concesionare teren

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA

PUG 1995
PROBLEME LOCALE
• Migratia tinerilor
• Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze şi canalizare
• Lipsa infrastructura turism

Proiecte locale (derulate si propuse)

• Schema de investiţii pt proiecte mici de gestionare deşeuri
• Alimentare cu apă
• Modernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de învăţământ
• Alimentare cu gaze
IMAGINI

Biserica Muzeul scola dedicat traditiilor locale

Casa traditionala Adapatul

Scoala Generala Obiecte din muzeu

 
RESURSE UTILIZATE 

 
ANDRASANU, A. (coord), 2007 ‐ Calatorie in Tinutul Buzaului‐Ghid neconventional, Accent Print, Suceava 
ANDRASANU, A. 2005 – The Geopark – Framework for research,education and training in  
sustainable  development,  Second  Conference  on  the  Geoheritage  of  Sebia,  Proceedings, 
Belgrade, ISBN 502.131‐1.55, pp 171 – 175; 
ANDRASANU, A, GRIGORESCU, D., 2003 ‐ Geological heritage conservation in Romania. General  
overview. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the 
South  Eastern  European  Contries,  Workshop  Guide,  ArsDocendi,  ISBN973‐558‐115‐9,  pp 
23 – 32. 
DICU, A., 2005 ‐ Vulcanii noroiosi, Editura Victor B. Victor, Bucuresti,  
DAN, S., 1980 ‐ Vestigii rupestre din Muntii Buzaului, Corneliu Stefan (coord), Arhivele Statului, Buzau 
GRIGORESCU, D., ANDRASANU, A, 2003 – Hateg Country Geopark. A new strategy for sustainable  
Development.  Geological  heritage  conservation  and  regional  development.  Strategies  for  the 
South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, pp 33 – 346; 
MACGREGOR, J., 2005 – Ecotourism marketing strategy 2006 to 2010, Association of Ecotourism in  
Romania, Zarnesti; 
MACGREGOR, J., BLUMER, A., FLORESCU, B., 2006 ‐ Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil in  
regiunea Parcului National Retezat, Strategie elaborate in cadrul Programului PAN Parks, USAID; 
MOINET, F., 2000 – Le tourisme rural ‐ comment creer et gerer, Edition France Agricole, Paris ; 
PETCU, G., 2007 – Judetul Buzau : palate, vile, case celebre, conace boieresti, case taranesti, Editura  
AlphaMDN, Buzau ; 
SANDU, D., 2005 – Dezvoltare comunitara : cercetare, practica, ideologie, Editura Polirom, Iasi ; 
 
TR@ME – Development de l`ecotourisme dans la zone geographique du Parc National de Retezat  
– Etude de faisabilite, Deva , 2003 ; 
Institutul pentru Stiinta si Reforma Sociala, Serviciul de Instruire si Consultanta – Program cadru de  
dezvoltare comunitara, Bucuresti, 1998 ; 
Anuarul Statistic al Judetului Buzau Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica  
Buzau, 2006; 
Horizontal traning on structural instruments – Project development and implementation under the EU  
Structural Funds; 
Harta Geologica 1:200000, Foaia Covasna; 
Harta Geologica 1:200000 Foaia Ploiesti; 
Planurile de Urbanism General ale comunelor:  Berca, Bisoca, Boioru, Beceni, Braesti, Colti, Chilii,  
Cozieni, Canesti, Lopatari, Odaile, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Valea Salciei, Vintila Voda; 
Statuts pour l`Association „Conseil de developpement du Pays Dignois”; 
Procedure de la constitution de la Charte de development du Pays Dignois, Document de Synthese des  
reflexions du Comite du Pays Dignois et du Conseil de developpement dans le cadre de la 
prefiguration du Pays Dignois, Digne les Baines, France 
 
http://www.cjbuzau.ro/ 
http://www.apmbuzau.ro
http://www.europeangeoparks.org/isite/home/1%2C1%2C0.asp

 
ANEXE
 FISA DE IDENTITATE A UNEI COMUNITATI
IDENTIFICARE POTENTIAL DE DEZVOLTARE

1. DATE GENERALE
Nume comuna
Deosebit (De ce merita vizitata comuna?) (Prezentare 250 cuvinte)
Judet / Regiune de dezvoltare / Cod postal
Sate componente
Populatie
Suprafata
Altitudine
Localizare fata de principalele orase

2. TURISM (POTENTIAL) (Viziunea pentru turism / tipul de turism / obiective) (250 cuvinte)
Localizare
Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto
Cazare
Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping Foto

Specific local
Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee / Case traditionale

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)

Monumente arheologice, istorice si culturale
Povestiri locale / Etnomedicina locala
Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate
Istoria
Trasee turistice propuse / Ghizi locali (adrese) / Galerie foto

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Oamenii locului, cum se vad ei insisi, ce oferia) (250 cuvinte)
Invatamint
Scoli / Gradinite
Nme / Adresa Nr elevi Nr profesori Internet Cursuri adaptate locurilor

Proiecte deosebite
Scurta descriere
Sanatate
Dispensare Medici (Adresa) Asistente (Adresa) Urgente (Spitale, Informatii)

Conditii de locuire (Infrastructura)

Nr case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Puturi Fose septice

Comunicatii
Internet Telefonie fixa Semnal GSM Media locala Pagini web
Total Partial Local Tv Radio Ziar

Transport
DN (nr) DJ (nr, km) DC (nr, km) Cale ferata Legaturi auto Interval orar Altele

☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

 Copii si tineri
Activitati pentru tineri / elevi
Cluburi Camin cultural Terenuri sport Altele

Asociatii locale
Biblioteca

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (250 cuvinte)

Proiecte locale (derulate si propuse)
Titlul / Obiective / Buget / Parteneri / Durata / Imagini pentru cele terminate (in derulare)

Agricultura
Utilizarea terenurilor
Arabil Pasuni Finete Paduri Livezi Degradat
I
Cresterea animalelor
Tipuri de animale Stine Inchirieri pasuni Ferme
Intreprinderi locale
Numar Numar angajati Domeniile

Servicii
Magazine Bufet Ateliere / Serviciul Alte

Oportunitati
Vinzari case si terenuri (cine poate oferi informatii)
Servicii organizare festivitati (nunti, petreceri)

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA (Guvernare-implicare locuitori) (250 cuvinte)

Primarie
Nume primar Numar angajati Orar Servicii Flux informatii

Responsabil Birou proiecte / programe / ADL

Consiliul local: Componenta / Comisiile
Transparenta publica
Sedinte de consiliu si ordinea de zi (programate / arhiva), Hotariri (arhiva)
Bugetul de venituri si cheltuieli (anual / arhiva)
Partneriate locale, judetene, nationale, internationale, Exista GAL?
Cadru de dezvoltare aprobat: strategie / plan de actiune / PUG (anul actulizarii) / Charta
Plan de actiune Urgenta / Dezastre (Aprobare / Regulament / Testare / Corelare judet)
Lideri de opinie / persoane resursa
Intilniri publice / Calendar / Facilitatori / Rezultate (arhiva)
PROBLEME LOCALE (cine / cum au fost identificate? Au fost propuse solutii?)

6. IMAGINE SI COMUNICARE (Prin ce a atras atentia localitatea, cum

Publicatii
Periodice locale (Ziar, Buletin de informare, Revista scolii, gazeta, puncte afisaj)
Mentionari in literatura, carti de specialitate, studii (Lista bibliografica)
Publicatii disponibile
Comunicare
Anunturi oportunitati afaceri
Calendar evenimente
Dosar de presa (comunicate de presa & articole despre comuna)
Fii satului / Personalitati
Colectii ce provin din zona (adresa muzee, institutii)
Filme, Pliante, Ghiduri, Emisiuni tv, Evenimente negative, Alte mentiuni

☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

 
LEGISLATIE PRIVIND CONSERVAREA NATURII, BIODIVERSITATE, BIOSECURITATE 
 

1. Legea  nr.5/1991  pentru  ratificarea  Convenției  asupra  zonelor  umede  de  importanță 
internațională,  în  special  ca  habitat  al  păsărilor  acvatice  ,  încheiată  la  Ramsar,  la  2  februarie 
1971 . ‐ M. Of. nr. 18/26.01.1991  
2. Legea  nr.58/1994  pentru  ratificarea  Convenției  privind  diversitatea  biologică,  adoptată  la  Rio 
de Janeiro la 5 iunie 1994. M.l Of. nr. 199/02.08.1999  
3. Decretul 187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural 
şi  natural,  adoptată  de  Conferința  generală  a  Organizației  Națiunilor  Unite  pentru  Educație, 
Ştiință şi Cultură la 16 noiembrie 1972‐M.Of. nr. 46/31.03.1990  
4. Legea  nr.  13/1993  pentru  ratificarea  Convenției  privind  conservarea  vieții  sălbatice  şi  a 
habitatelor naturale din Europa , Berna la19.07.1979‐M.Of. nr. 62/25.03.1993  
5. Legea nr.69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii 
sălbatice  de  floră  şi  faună  pe  cale  de  dispariție  ,  adoptată  la  Washington  la  3  martie  1973‐ 
M.Of. nr. 211/12.08.1994  
6. Legea  nr.13/1998  pentru  ratificarea  Convenției  privind  conservarea  speciilor  migratoare  de 
animale sălbatice , adoptată la Bonn la 23 iunie 1979‐ M.Of. nr. 24/26.01.1998  
7. Legea  nr.  89/2000  pentru  ratificarea  Acordului  privind  conservarea  păsărilor  de  apă 
migratoare african‐eurasiatice‐ M. Of. nr. 236/30.05.2000  
8. Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. 
M.Of. nr. 228/23.05.2000  
9. Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, 
Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului.‐ M.Of nr.239/30 mai 2000  
10. Legea  nr.  82/1993  privind  constituirea  Rezervației  Biosferei  "Delta  Dunării",  modificată  prin 
OUG nr.112/2000 şi Legea 454/2001‐M.Of. nr. 283/7.12.1993  
11. Legea  nr.214/2002  pentru  aprobarea  Ordonanței  Guvernului  nr.  49/2000  privind  regimul  de 
obținere,  testare,  utilizare  şi  comercializare  a  organismelor  modificate  genetic  prin  tehnicile 
biotehnologiei  moderne,  precum  şi  a  produselor  rezultate  din  acestea  .‐M.Of.  nr. 
316/14.05.2002  
12. Legea  nr.  59/2003  pentru  ratificarea  Protocolului  de  la  Cartagena  privind  biosecuritatea  la 
Convenția privind diversitatea biologică , semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la 
Montreal la 29.01.2000 ‐M.Of. nr. 192/26.03.2003  
13. Ordinul nr. 684/2002 privind aprobarea componenței Comisiei pentru Securitate Biologică şi a 
Regulamentului de Organizare şi Funcționare a acesteia.‐M.Of. nr.793/31.10.2002  
14. Ordinul  nr.  462/2003  privind  evidența  agenților  economici  care  cultivă  plante  modificate 
genetic‐M. Of. nr. 542/29.07.2003  
15. Legea  nr.  266/2002  privind  producerea,  prelucrarea,  controlul  şi  certificarea  calității, 
comercializarea semințelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante‐
M. Of. nr.343/23.05.2002  
16. Hotărârea  Guvernului  nr.  106/2002  privind  etichetarea  alimentelor,  Anexa  nr.  3  Norme 
metodologice privind informațiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul 
alimentelor  obținute  din  organisme  modificate  genetic  sau  care  conțin  aditivi  şi  arome 
modificate genetic ori obținute din organisme modificate genetic.‐M. Of. nr.407/12.06.2002  
17. Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național ‐ Secțiunea a III‐a, zone protejate.‐ 
M. Of. nr. 152/12.04.2000  
18. Legea  nr.  462/2001  pentru  aprobarea  Ordonanței  de  urgență  a  Guvernului  nr.  236/2000 
privind  regimul  ariilor  naturale  protejate,  conservarea  habitatelor  naturale,  a  florei  şi  faunei 
sălbatice.‐ M.Of. nr. 433/2.08.2001  
19. Hotărârea  Guvernului  nr.  230/2003  privind  delimitarea  rezervațiilor  biosferei,  parcurilor 
naționale şi parcurilor naturale şi înființarea administrațiilor acestora .‐M.Of. nr. 190/26.03.2003  
20. Legea nr. 191/2002 Grădinilor zoologice şi acvariile publice.‐ M.Of. nr.271/23.04.2002  
 21. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului , Florența, 20.10.2002‐
M. Of. nr.536/23.07.2002  
22. Ordinul  nr.  647/2001  pentru  aprobarea  procedurii  de  autorizare  a  activităților  de  recoltare, 
capturare  şi/sau  achiziție  şi  comercializarea  pe  piața  internă  sau  la  export  a  plantelor  şi 
animalelor  din  flora  şi  fauna  sălbatică,  precum  şi  a  importului  acestora.  M.Of.  nr. 
416/26.07.2001  
23. Ordinul  nr.552/2003  privind  aprobarea  zonării  interioare  a  parcurilor  naționale  şi  a  parcurilor 
naturale,  din  punct  de  vedere  al  necesității  de  conservare  a  diversității  biologice.‐M.Of. 
nr.648/11.09.2003  
24. Ordinul  nr.  850/2003  privind  procedura  de  încredințare  a  administrării  sau  de  atribuire  în 
custodie a ariilor naturale protejate abrogat prin OM 494/2005 ‐M.Of. nr.793/22.11.2003  
25. Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic‐ M.Of. nr. 93/8.05.1996  
26. Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecției vânatului‐ M.Of. 
nr.328/17.05.2002  
27. Ordinul  nr.  246/2004  pentru  aprobarea  clasificarii  peşterilor  şi  sectoarelor  de  peşteri  ‐  arii 
naturale protejate (modificat prin OM 604/2005)  
28. Ordinul  nr.374/2004  pentru  aprobarea  Planului  de  acțiune  privind  conservarea  cetaceelor  din 
apele româneşti ale Mării Negre. (Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004)  
29. Ordinul  nr.742/2004  pentru  aprobarea  instructiunilor  privind  autorizarea,  inventarierea  si 
inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice ‐ M.Of. cu nr 115 bis din 4 februarie 2005  
30. HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 
38 din 12.01.2005  
31. Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredințare a administrării şi de atribuire 
în  custodie  a  ariilor  naturale  protejate‐M.Of.  nr  487  din  9.06.2005  care  abroga  Ordinul  nr. 
850/2003  
32. Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificarii peşterilor şi sectoarelor de peşteri ‐ arii naturale 
protejate ‐ la Monitor pentru publicare  
33. Legea muntelui nr 347/14 iulie 2004 M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004  
34. Ordonanta  de  urgenta  nr.  57  din  20  iunie  2007  privind  regimul  ariilor  naturale  protejate, 
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicata in MO nr. 442 din 29 iunie 
2007 
 
 
LEGISLATIE REFERITOARE LA GEOPARCURI 
 
Ordonanta de Urgenta nr 57 din 30.07.2007 (Extras ‐ Rglementarile privind geoparcul) 
 
 
(i) Geoparcul 
Geoparcul  este  un  teritoriu  ce  cuprinde  elemente  de  interes  geologic  deosebit,  alături  de 
elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într‐
un număr de situri de importanță ştiințifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit 
moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice.  
 
Un  geoparc  are  limite  bine  definite,  o  suprafață  suficient  de  mare  şi  o  strategie  de  dezvoltare 
teritorială  în  folosul  comunităților  locale,  a  căror  existență  este  bazată  pe  valorificarea  resurselor 
naturale si culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel 
gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.  
 
Geoparcul  are  o  structură  de  administrare  proprie  care,  in  parteneriate  locale  şi  naționale, 
asigură  conservarea  patrimoniului  natural  şi  cultural  şi  propune  metode  noi  de  protecție,  educație, 
cooperare  în  scopul  dezvoltării  socio‐economice,  îmbunătățirii  condițiilor  de  viață  din  mediul  rural  şi 
întăririi identității locale.  
 
Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială 
identificată  şi  în  conformitate  cu  recomandările  UNESCO  si  Cartei  Rețelei  Europene  a  Geoparcurilor. 
Pentru  asigurarea  managementului  siturilor  geologice,  naturale,  istorice,  culturale,  precum  şi  pentru 
valorificarea  resurselor  naturale  disponibile,  potrivit  cerințelor  de  consum  ale  populațiilor  locale,  în 
cuprinsul  geoparcului  se  pot  delimita  zone  cu  regim  diferențiat  de  protecție,  de  conservare  şi  de 
valorificare a resurselor, după cum urmează:  
1. zone strict protejate, având regimul de protecție şi conservare al rezervațiilor ştiințifice;  
2. zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activități limitate de 
valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația geoparcului;  
4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, 
în limitele capacității de regenerare a resurselor.  
 
Geoparcul  reprezinta  un  concept  lansat  si  sustinut  de  UNESCO,  in  parteneriat  cu  Reteaua 
Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua Globala (UNESCO) a Geoparcurilor. 
Recunoasterea internationala a functionarii unui geoparc si acceptarea lui in aceste structuri se face in 
acord cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a Geoparcurilor. 
 
LISTA PRINCIPALELOR MONUMENTE ARHEOLOGICE / ISTORICE / ARHITECTURALE DIN ARIA GEOPARCULUI

 
Denumire  Localizare  Cod  Datare 
"Pe poduri”  sat BĂLĂNEŞTI; COZIEN  BZ‐I‐s‐B‐02199  mil. IV, Eneolitic 
"La Făcăiana”  sat BĂLĂNEŞTI; COZIENI  BZ‐I‐s‐B‐02200  Necropolă sec. VII ‐ VIII Epoca migrațiilor 
"La mănăstire”   sat BERCA;  BERCA  BZ‐I‐s‐B‐02203  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"La mănăstire”   sat BERCA;  BERCA  BZ‐I‐m‐B‐02203.01  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
La biserică şi cimitir  sat BOZIORU;   BOZIORU  BZ‐I‐s‐B‐02204  Aşezare sec. XIII ‐ XVIII Ep. medievală 
La biserică şi cimiti  sat BOZIORU; BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02204.03/04  Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului 
Situl arheologic de la Bozioru  sat BOZIORU;   BOZIORU   BZ‐I‐s‐B‐02205.01  sec. VI ‐ V a. Chr. Hallstatt târziu 
Necropolă  sat BOZIORU;   BOZIORU   BZ‐I‐m‐B‐02205.02  sec. XII ‐ V a. Chr. Hallstatt 
"Vârful Bâi”  sat COLȚI;  COLȚI  BZ‐I‐s‐B‐02218  Necropolă mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"Culmea Dâlmei”  sat DÂLMA;   SCORȚOASA  BZ‐I‐s‐B‐02224  Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"La mănăstire”  sat PINU;  BRĂEŞTI  BZ‐I‐s‐B‐02266  sec. XVI ‐ XVIII 
"Izv. Murătoarea, "Delul Tocitorilor", "Poduri"   sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐s‐B‐02284 / 01  Situl arheologic sec. XVIII 
"Izvorul Murătoarea” "Izvorul Murătoarea”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.02  Aşezare, sec. V a. Chr. ‐ I p. Chr. Latène 
"Izvorul Murătoarea”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.03  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"Dealul Tocitorilor”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.04  mil. I p. Chr. 
"Dealul Tocitorilor”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.05  mil. III – II Ep. Bronzului 
"Poduri/ Grădinile Mari”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.06  mil. I p. Chr. Ep.migrațiilor 
"Poduri/ Grădinile Mari”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.07  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"La Silişte”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.08  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
"Valea Balaurului”  sat SCORȚOASA;  SCORȚOASA  BZ‐I‐s‐B‐02285  mil. VI ‐ V Neolitic 
"Valea Largă”  sat ŞUCHEA;  CĂNEŞTI  BZ‐I‐s‐B‐02292  mil. III ‐ II Epoca bronzului 
Ansamblul rupestru de la Aluniş  sat ALUNIŞ; COLȚI  BZ‐II‐a‐A‐02352  sec. XVI 
Biserica  "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”   sat ALUNIŞ;  COLȚI  BZ‐II‐m‐A‐02352.01 /02  sec. XVI 
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”  sat BĂLĂNEŞTI;  COZIENI  BZ‐II‐m‐B‐02358  1841 
Dealul Sării Mănăstirea “Poiana Mărului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA  BZ‐II‐a‐A‐20156 / 01  sec. XVIII 
Biserica “Naşterea Maicii Domnului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA,    BZ‐II‐m‐A‐20156.02  1777 
Biserica “Duminica tuturor sfinților”  sat BĂLTĂGARI;   BISOCA  BZ‐II‐m‐A‐20156.02  1812 
Fosta mănăstire Berca  sat BERCA;   BERCA  BZ‐II‐a‐A‐02363  sec. XVII ‐ XIX 
Bis.  "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.01  1694 
 Ruine case egumeneşti  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.02  sec. XVII ‐ XIX 
Chilii (ruine)  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.03  sec. XVII ‐ XIX 
Turn clopotniță  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.04  sec. XVII ‐ XIX 
Zid de incintă  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.05  sec. XVII ‐ XIX 
Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului”  sat BOZIORU;   BOZIORU  BZ‐II‐a‐B‐02365  cca. 1700 
Bis de lemn "Naşterea Maicii Domnului”  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02365.01  cca. 1700, 1774 
Casa Ion Rusu  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02366  1924 
Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi”  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐B‐02370  1784 
Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe”  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02431  sec. XVII 
Ansamblul schiturilor rupestre   sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐A‐02432  sec. XVI ‐ XIX 
Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”  sat BUDEŞTI;  CHILIILE  BZ‐II‐m‐B‐02373  1884 
Ansamblul bisericii "Înălțarea Domnului”  sat COCA‐ANTIMIREŞTI;  V VODĂ  BZ‐II‐a‐B‐02389  1804 
Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae"  sat COCÂRCENI;  COZIENI  BZ‐II‐a‐B‐02390  1819 
Moară din bârne de lemn  sat DÂLMA; c SCORTOASA  BZ‐II‐m‐B‐02393  1900 
Fosta mănăstire Găvanele  sat GĂVANELE;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐A‐02397  1803 
Schitul rupestru Fundătura  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.01  sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru "Agatonul Vechi"  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.02  sec. XVI ‐ XIX 
Fundul Peşterii  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.03  sec. XVI ‐ XIX 
Văgăuna II / I  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.04 / 05  sec. XVI ‐ XIX 
Piatra Îngăurită  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.06  sec. XVI ‐ XIX 
Peştera lui Dionisie  sat NUCU  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.07  sec. XVI ‐ XIX 
Piatra lui Iosif  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.08  sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Piatra Şoimului I  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.10  sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Agatonul Nou  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.11  sec. XVI ‐ XIX 
Schitul rupestru Piatra Şoimului II  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.12  sec. XVI ‐ XIX 
Colecția muzeală  sat RĂTEŞTI;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02448.05 67  sec. XVII ‐ XIX 
Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă  sat VINTILĂ VODĂ; V. VODĂ  BZ‐II‐s‐B‐02495  1532 
Crucea Dorobanțului "Poiana Şoimului”  sat MĂN. RĂTEŞTI;  BERCA  BZ‐III‐m‐B‐02501  sec. XIX 
 
 
 
 ACT CONSTITUTIV AL 
ASOCIATIEI   INTERCOMUNALE   ,,ȚINUTUL BUZĂULUI” 
 
 
Art.1 Asociații fondatori 
(1) Asociatia Intercomunala ,,Ținutul Buzăului”  este constituită prin voința următorilor asociați: 
1. Consiliul  local al comunei... 
    2. Consiliul local al comunei… 
    …… 
  (2)  Asociatia  Intercomunala  ,,Ținutul  Buzăului”  se  constituie  ca  persoană  juridică  română,  fără  scop 
patrimonial care are un patrimoniu şi buget propriu. 
 
Art.2 Exprimarea voinței de asociere 
Asociația  Intercomunala  ,,Ținutul  Buzăului”  se  înființează  prin  libera  exprimare  a  voinței  de  asociere  a 
asociaților fondatori, autorități ale administrației publice, instituții publice ...  menționate la art.1. 
 
Art.3 Denumirea asociației 
Asociația înființată prin prezentul act constitutiv va purta denumirea de Asociația Intercomunala 
,,Ținutul Buzăului”. 
 
Art.4 Sediul asociației 
Sediul Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” este situat în România, localitatea... 
 
Art.5 Durata de funcționare 
Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pe o durată nedeterminată de timp. 
 
Art.6 Scopul asociației 
 (1)Scopul  Asociației  Intercomunale,,Ținutul  Buzăului”  este  nelucrativ  si  nepatrimonial,  fiind  de  interes 
general, datorita semnificatiei si importantei sale. 
 (2)Scopul Asociației Intercomunale „Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale 
comunităților  locale  membre  şi  stabilirea  modului  de  rezolvare  a  acestora  în  scopul  dezvoltării    economice  şi 
sociale a zonei. 
 
Art.7 Patrimoniul inițial al asociației 
Patrimoniul  inițial  al  Asociației  Intercomunale  ,,Ținutul  Buzăului”  este  alcătuit  din  aportul  în  bani  al 
asociaților în valoare totală de _________________ lei. 
 
Art.8 Componența nominală a celor dintâi organe ale asociației 
 (1) Organele de conducere ale Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” sunt: 
a) Adunarea Generala; 
b) Consiliul Director; 
c) Cenzorul; 
(2) Adunarea Generală este constituită, la data înființării, din membrii fondatori menționați la art.1.  
(3)  Consiliul  Director  al  asociației  este  format  din  5  membri  aleşi  pentru  un  mandat  de  4  ani.  La  data 
înființării asociației, Consiliul Director este alcătuit din următorii membri: 
    1.  
    …  
 (4) Preşedintele asociației  este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de 4 
ani. La data înființării asociației, în funcția de preşedinte este numit dl.______________________. 
 (5) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui. La data înființării asociației, în funcția de 
vicepreşedinte este numit dl._______________________. 
(6)  Secretarul  asociatiei  întocmeşte  procesele  verbale  ale  şedințelor  de  Consiliu  director  şi  Adunare 
Generala si asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a  actelor si hotararilor 
adunarii generale . 
 La data înființării asociației, în funcția de secretar este numit dl._______________________. 
 (7) Controlul financiar intern al asociației este asigurat de către un cenzor ales de Adunarea Generală. La 
data înființării asociației, în funcția de cenzor este numit_______________________________. 
   
Art.9 Imputernicire 
Membrii  asociației  împuternicesc  pe  ___________________________  să  desfăşoare  procedura  de 
dobândire a personalității juridice a asociației. 
 
 
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI                 
 
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI 
             
.................... 
     
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

2
 STATUTUL  
ASOCIAȚIEI INTERCOMUNALE ,,Ținutul Buzăului” 
 
Capitolul I 
DENUMIRE, SEDIU, FORMĂ JURIDICĂ, DURATĂ 
 Art.1.  –  (1)  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”,  denumita  in  continuare    pe  scurt  ”asociația”  este 
constituită  din  asociații  fondatori,    semnatari  ai  Actului  Constitutiv  si  ai  prezentului  Statut,  având  sediul  în 
România, ........... 
(2)  Sediul  asociației  va  putea  fi  mutat  oricând  la  alta  adresă  prin  hotarârea  Consiliului  Director  al 
asociației. 
Art.2.  –  (1)  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”  se  constituie  ca  persoana  juridica  română,  fără  scop 
patrimonial care are un patrimoniu si buget propriu. 
(2) Asociația Intercomunală “Ținutul Buzăului se înființează prin libera exprimare a voinței de asociere a 
asociaților fondatori, autorităti ale administratiei publice, institutii publice şi societăți comerciale.   
(3) Asociația înființată va purta denumirea de Asociația Intercomunală Ținutul Buzăului 
  Art.3 Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pentru o durată nedeterminată (nelimitată) de 
timp. 
 
CAPITOLUL II  
SCOPUL SI OBIECTIVELE ASOCIATIEI 
Art.4.  (1) Scopul Asociației  Intercomunale  ,,Ținutul Buzăului”  este nelucrativ şi  nepatrimonial, fiind de interes 
general, datorită semnificației şi importanței sale. 
(2) Scopul asociatiei Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale 
comunităților  locale  membre  şi  stabilirea  modului  de  rezolvare  a  acestora  în  scopul  dezvoltării    economice  şi 
sociale al Ținutului Buzăului 
Art.5. In vederea realizării scopului propus, asociația îşi propune următoarele obiective:  
♦ promovarea  dezvoltării  economico‐sociale  prin  susținerea  activităților  şi  proiectelor  ce  sprijină  inițiativele 
locale pentru a asigura venituri economice şi a se crea structuri capabile să atragă investițiile; 
♦ realizarea unei strategii comune şi a unei Carte de dezvoltare durabilă şi promovare a teritoriul comunelor 
membre 
♦ susținerea creării şi funcționării Geoparcului Ținutul Buzăului, ca instrument de dezvoltare durabilă 
♦ protejarea  patrimoniului  natural  şi  cultural  al  regiunii  Ținutul  Buzăului  şi  dezvoltarea  unui  sistem  de 
management al acestui patrimoniu prin implicarea conştientă a comunităților locale; 
♦ revitalizarea tradițiilor folclorice şi meşteşugăreşti artizanale ale zonei şi întărirea identității locale ca suport 
în combaterea sărăciei,  pentru oprirea  migrației locuitorilor din zonă prin crearea de noi locuri de muncă, 
inclusiv  prin  formarea  şi  reconversia  profesională  a  membrilor  comunităților  locale    şi  întărirea  coeziunii 
economico‐sociale; 
♦ sprijinirea activităților tradiționale locale şi dezvoltarea de noi produse locale, in concordanță cu principiile 
dezvoltării durabile 
♦ dezvoltarea  agroturismului  şi  a  turismului  cultural‐ştiințific  şi  crearea  unei  destinații  turistice  în  Ținutul 
Buzăului 
♦ dezvoltarea  unui  parteneriat  în  domeniul  educației    şi  crearea  unui  cadru  de  cooperare  şi  acțiune  între 
instituțiile  educaționale  şi  administrațiile  locale  din  Ținutul  Buzăului,  prin  aplicarea  şi  implementarea  unor 
pachete educaționale specifice, adaptate nevoilor locale de dezvoltare durabilă şi construcție comunitară; 
♦ participarea asociației la  acțiuni de cooperare  sau asociere cu  structuri din țară  sau din străinătate pentru 
atragerea  de  investitori  şi  acțiuni  de  promovare  pe  plan  social,  economic,  şi  cultural  a  intereselor  zonei 
Ținutul Buzăului. 

3
♦ reprezentarea intereselor şi drepturilor asociației în țară şi în străinătate; 
♦ asigurarea reprezentării asociației la nivelul societății civile şi în relația cu autoritățile statului; 
♦ realizarea  de  materiale  documentare  şi  publicitare  prin  care  să  se  prezinte  activitatea  asociației    şi 
importanța acestei activități; 
♦ atragerea de sponsorizări, fonduri băneşti sau materiale prin realizarea de proiecte în cadrul programelor cu 
finanțare internațională; 
♦ asocierea  sau colaborarea cu persoane juridice române sau  străine,  cu organizații neguvernamentale şi cu 
alți parteneri, în vederea finanțării sau realizării în comun a unor acțiuni, şi proiecte ; 
♦ cooperarea sau asocierea cu autorități ale administrației publice centrale sau locale din țară sau străinătate; 
♦ aderarea la organizații naționale sau internaționale; 
 
CAPITOLUL III 
MEMBRII ASOCIATIEI 
Art.6 (1) Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” este constituită prin voința  următorilor asociați fondatori: 
1. Consiliul  local al comunei.... 
2. Consiliul  local al comunei  
3....... 
(2) Asociația  cuprinde următoarele categorii de membri: 
a) membrii fondatori ‐ sunt asociații fondatori ai asociației reprezentând comitetul de inițiativă şi semnatari ai 
Actului constitutiv şi Statutului asociației; 
b)  membrii  asociați  ‐  sunt  persoane  fizice  sau  juridice  care  vor  adera  la  prezentul  Statut  după  înființarea 
asociației; 
d) membrii de onoare – această distincție se poate acorda persoanelor fizice sau juridice care au contribuit, în 
mod esențial, la realizarea scopului propus de asociație. Membrii de onoare nu fac parte din Adunarea Generală, 
având doar un statut onorific. 
(3)  Calitatea  de  membru  asociat  poate  fi  dobândită  de  către  orice  persoană  fizică  sau  juridică,  prin 
aderarea la prezentul Statut.  
Art.7. Dobândirea calității de membru aderent al asociației se face în conformitate cu Regulamentul de ordine 
internă al asociației, pe baza unei cereri de înscriere. 
Art.8 (1) Calitatea de membru al asociației  se pierde în următoarele cazuri: 
♦ renunțarea scrisă; 
♦ excludere din asociație; 
♦ dizolvarea persoanei juridice; 
♦ deces, în cazul persoanei fizice. 
(2) Membrul asociației care pierde această calitate nu are nici un drept asupra patrimoniului asociației. 
Art.9. Membrii asociației au următoarele drepturi: 
a)  dreptul  de  a  alege  si  de  a  fi  ales  în  toate  organele  de  conducere  ale  asociației; 
b) dreptul de a participa in toate cazurile în care se discuta si urmează a se lua o hotărâre cu privire la activitatea 
sa; 
c) dreptul de a‐şi exprima liber punctul de vedere; 
d) dreptul de a ocupa funcții în conducerea asociației; 
e) dreptul de vot în Adunarea Generala.  
Art.10. Membrii asociației  au următoarele obligații: 
      a.să participe activ la atingerea scopului şi realizarea obiectivelor asociației; 
      b.sa participe la şedințele Adunării Generale si la toate activitatile initiate de asociație; 
    c. să achite cotizațiile lunare şi alte taxe stabilite de către Consiliul Director al asociației; 

4
       d. să apere permanent prestigiul asociației, să sesizeze de îndată conducerea asociației cu privire 
la orice situații de natură să aducă atingere şi/sau să producă prejudicii directe sau indirecte asociației; 
      e. să respecte hotărârile Adunarii Generale, ale Consiliului Director, ale Preşedintelui asociației; 
    f. să cunoscă şi să respecte prevederile prezentului Statut, ale Regulamentului de ordine internă 
şi ale actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei activități.  
 
CAPITOLUL IV 
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ASOCIATIEI  
Art.11. Organele  de conducere ale asociației sunt: 
a) Adunarea Generala; 
b) Consiliul Director; 
c) Cenzorul; 
    
Adunarea generala 
Art.12 
(1) Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației  şi se compune 
inițial din membrii fondatori enumerați în  actul constitutiv al asociatiei  şi în prezentul statut. 
2) Din rândul acestora la prima întrunire ‐ denumită Adunare Constitutivă a persoanei juridice de drept 
privat  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”    sunt  alese  organele  de  conducere  ale  asociației,  pentru  un 
mandat de 4 ani. 
(3) Organele de conducere, astfel alese, pot fi realese în aceleasi funcții sau în alte funcții de conducere 
de către Adunarea generala. Modalitatea de vot va fi stabilita de Adunarea Generala . 
(4) Alegerea organelor de conducere ale asociației se face prin vot secret. 
(5)  Adunarea Generala este formată din toți membrii asociației. Fiecare membru asociat  va împuternici 
doi reprezentanți în Adunarea Generală. 
Art. 13 Adunarea Generala are următoarele competențe: 
     a) stabileşte măsuri pentru desfăşurarea activitatilor  cu respectarea prevederilor prezentului Statut, a 
Regulamentului de ordine internă şi a reglementărilor legale în vigoare; 
    b) alege şi revocă Preşedintele, Vicepreşedintele, membrii Consiliului Director şi   cenzorul; 
  c)  aprobă  bugetul  de  venituri  şi  cheltuieli,  situațiile  financiare  şi  dă  descărcare  Consiliului  Director  cu 
privire la activitate si gestiune; 
  d) aprobă Regulamentul de ordine internă a asociației; 
    e) modifică Actul constitutiv şi  Statutul; 
g) îndeplineşte orice alte atribuții prevazute în Statutul asociației . 
Art.14. (1) Adunarea Generală  se întruneşte în şedință ordinară, anual, în primul trimestru, la convocarea 
Preşedintelui. 
   (2) Adunarea Generală se poate întruni şi în şedințe extraordinare, la cererea Preşedintelui, Consiliului 
Director sau a cel puțin 1/3 din membrii asociației. 
  (3)  Convocarea  Adunării  Generale  se  face  în  scris,  prin  afişare  la  sediul  asociației,  cu  cel  puțin  5  zile 
înaintea  şedințelor  ordinare  sau  cu  cel  puțin  3  zile  înainte  de  şedințele  extraordinare.  Convocarea,  care  va 
cuprinde şi ordinea de zi, se face prin intermediul vicepreşedintelui asociației. 
  (4) In caz de forță majoră sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor asociației, convocarea 
Adunării Generale se poate face de îndată. 
  (5) In toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul‐verbal al şedinței. 
Art.15  (1)  Sedințele  Adunării  Generale  sunt  legal  constituite  dacă  este  prezentă  majoritatea  membrilor 
asociației. 

5
 (2) In cazul în care majoritatea nu este întrunită, prezidiul Adunării Generale stabileşte a doua Adunare 
Generală în termen de cel mult 15 zile, fără a mai îndeplini procedura convocării. Adunarea Generală  convocată 
în aceste condiții este legal constituită cu participarea membrilor prezenți. 
Art.16  Sedințele  Adunării  Generale  sunt  conduse  de  către  Preşedinte,  împreună  cu  2  membrii  aleşi  prin  vot 
deschis de cei prezenți, formând prezidiul Adunării Generale. 
Art.17  (1)  Dezbaterile  din  şedințele  Adunării  Generale  se  consemnează  într‐un  proces  verbal,  semnat  de 
membrii prezidiului. 
(2)  Procesul verbal şi  documentele  care  au  fost  dezbătute  în  şedință  se depun  într‐un  dosar  special  al 
şedinței respective, care va fi numerotat, semnat şi sigiliat de preşedinte. 
Art.18  Ordinea  de  zi  se  aprobă  de  Adunarea  Generală  la  propunerea  celui  care  a  cerut  întrunirea  Adunării 
Generale. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorității 
membrilor prezenți. 
Art.19 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Adunarea Generală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor 
prezenți, în afară de cazul în care legea sau Regulamentul de ordine internă cere o altă majoritate. 
(2) Adunarea Generală poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. 
Art.20  Hotărârile Adunării Generale se semnează de Preşedinte. In cazul în care Preşedintele lipseşte sau refuză 
să semneze, hotărârea Adunării Generale se semnează de Vicepreşedinte  sau 3 membri. 
Art.21 (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştința 
membrilor,  iar cele individuale, de la data comunicării. 
(2) Hotărârile luate de către Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru membrii care nu au luat parte 
la Adunarea Generală sau au votat împotrivă. 
  (3) Aducerea la cunoştința membrilor a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la 
adoptarea acestora. 
Art.22  (1)  In  cazul  în  care  se  discută  alegerea  sau  revocarea  Preşedintelui,  Vicepreşedintelui  ori  a  membrilor 
Consiliului Director, nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiul Adunării Generale. In acest caz, şedința 
va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent. 
(2) Mandatul Consiliului Director, Preşedintelui şi Vicepreşedintelui asociației curge de la data aprobării 
în Adunarea Generală a membrilor fondatori ai prezentului statut. 
     
Consiliul director 
Art.23  (1)  Consiliul  Director  al  asociației  este  format  din  5  membrii  aleşi  pentru  un  mandat  de  4  ani.  Primul 
Consiliu Director isi va desfasura activitatea pana la sfarsitul mandatului .  
(2) In prima sedinta de constituire a unei noi Adunari Generale , pentru o perioada de 4 ani , Adunarea 
Generala alege dintre membrii sai Consiliul Director al asociatiei .  
Art.24 Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. El poate fi alcătuit şi din 
persoane din afara asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa. 
Art.25 Consiliul Director are următoarele competențe: 
    a) elaborează şi pune in aplicare programele de acțiune, organizare şi administrare ale asociației în acord 
cu hotărârile Adunarii Generale;  
b) elaborează Regulamentul de ordine internă aplicabil tuturor membrilor asociației; 
c) adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea de către toți membrii a prevederilor prezentului Statut, 
a Regulamentului de ordine interna  şi a actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei 
activități; 
d) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociației, având dreptul de a împuternici în  acest scop 
una  sau  mai  multe  persoane  cu  funcții  executive  inclusiv  persoane  care  nu  au  calitatea  de  asociat  sau  sunt 
străine de asociatie; de asemenea, poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcții executive, inclusiv 
persoane  care  nu  au  calitatea  de  asociat  sau  sunt  străine  de  asociație  pentru  a  îndeplini  orice  alte  atribuții 
prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. 

6
 e) verifică şi aprobă cererile de înscriere în asociație; 
f)  stabileşte  periodic,  taxele  de  înscriere  şi  contribuțiile  lunare  sau  de  orice  altă  natură  şi  urmăreşte 
încasarea acestora; 
g) constată nerespectarea prevederilor statutului sau ale Regulamentului de ordine internă şi aplică 
sancțiunile prevăzute în acesta; 
h) acceptă donațiile şi legatele făcute asociației; 
i)  aprobă organigrama şi  statul de functii şi angajează personalul asociației; 
j)  stabileşte proiectul de buget şi administrează patrimoniul asociației; 
k) prezintă anual Adunării Generale, spre aprobare, raportul său de activitate şi de gestiune;  
l) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute în Statut sau stabilite de Adunarea General 
Art.26 (1)Consiliul Director se întruneşte în şedință ori de câte ori este nevoie la convocarea Preşedintelui. 
(2) Sedințele Consiliului Director sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea membrilor săi. 
(3)  In  exercitarea  atribuțiilor  ce  îi  revin,  Consiliul  Director  emite  decizii  cu  votul  majorității  membrilor. 
Acestea se semnează de către membrii care au participat la şedință. 
(4) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător. 
      
Preşedintele 
Art.27 Preşedintele asociației are urmatoarele competențe: 
a) reprezintă  asociația  în  relațiile  cu  persoanele  fizice  si  juridice  române  şi  străine,  cu  institutiile  si 
autoritatile publice si alte organizatii profesionale, precum şi în justiție; 
b) convoacă şi prezidează şedințele Consiliului Director 
c) exercită căile de atac împotriva deciziilor Consiliului Director; 
d) ia măsuri pentru conducerea asociației care nu sunt de competența Adunarii Generale sau a Consiliului 
Director pentru atingerea scopului asociației; 
e) îndeplineşte funcția de ordonator al bugetului. 
Art.28 (1) Preşedintele Asociației este ales dintre  membrii desemnati  ai asociației pentru un mandat  de 4 ani, 
putând fi reales în această funcție. 
(2) Presedintele Asociatiei este si Presedinte al Consiliului Director  
(3) Preşedintele Asociației are specimen de semnătură în bancă. 
Art.29 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Preşedintele asociației emite dispoziții. 
(2) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător 
 
Vicepreşedintele  
Art.30 (1) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui, 
(2)  Daca  Preşedintele   şi  Vicepreşedintele  sunt  în  imposibilitate  temporară de  a‐şi exercita  atribuțiile,  
Adunarea Generală  poate delega temporar un membru din cadrul său pentru a îndeplini partial sau în totalitate 
atribuțiile Preşedintelui. 
  (3) Vicepreşedintele asociației este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de 
4 ani, putând fi reales în această funcție. 
  (4)  Vicepreşedintele  asociației  asigură  supravegherea  şi  îndrumarea  curentă  a  personalului  angajat  al  
asociației  şi  efectuează  toate  actele  şi  operațiunile  curente  necesare  desfăşurării  în  bune  condiții  a  activității 
asociației. 
  (5) Vicepreşedintele are specimen de semnătură în banca 
 
Secretarul  
Art.  31  (1)  Secretarul  asociatiei  întocmeşte  procesele  verbale  ale  şedințelor  de  Consiliu  director  şi  Adunare   
Generala  
               2) Secretarul asociatiei urmareste rezolvarea corespondentei  

7
 3) Secretarul asociatiei pregateste lucrarile supuse dezbaterii Adunarii Generale  
4) Secretarul asociatiei asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a  
actelor si hotararilor adunarii generale  
5) Secretarul asociatiei indeplineste si alte atributii si activitati date de Consiliul director  
  
Cenzorul 
Art.32. (1) Controlul financiar intern al asociației  este asigurat de un cenzor ales de Adunarea Generală şi are 
obligația verificării trimestriale a activităților economico‐financiare ale asociației şi dispunerii măsurilor necesare 
bunei administrări a patrimoniului asociației. 
(2) Durata mandatului este de 2 (doi) ani, mandatul putând fi reînnoit. 
Art.33 (1)Cenzorul îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor prezentului Statut, a Regulamentului de ordine 
internă şi a reglementărilor legale în vigoare. 
(2) Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. De asemenea nu poate fi cenzor: 
♦ persoana care sub orice formă primeşte, pentru alte funcții, un salariu sau o remunerație de la un membru 
al Consiliului Director sau de la un membru al asociației; 
♦ persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de 
încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită. 
 
CAPITOLULV 
PATRIMONIUL ASOCIATIEI 
 
 Art..34  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”    are  un  patrimoniu  şi  buget  propriu.    La  înfiintare 
patrimoniul asociației este de __________________ lei. 
  ‐ asociatul nr. 1 – Consiliul comunei ...aduce un aport social de_______________________ lei 
  ‐ asociatul nr.2 – Consiliul Local al comunei... aduce un aport social de_______________________ lei 
               ‐ ………… 
Art.35  Patrimoniul  asociației  se  va  întregi  cu  sume  provenite  din  donatii,  sponsorizari,  legate,  cotizațiile 
membrilor,  dobânzile  şi  dividendele  rezultate  din  plasarea  sumelor  disponibile  în  condiții  legale,  resurse 
obținute  de  la  bugetul  de  stat  şi/sau  de  la  bugetele  locale,  etc.  şi  respectiv  bunuri  de  la  asociatii  sau  alte 
persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate. 
Art.36  (1)  Sursele  financiare  ale  asociației  vor  fi  folosite  exclusiv  pentru  indeplinirea  scopului  si  realizarea 
obiectivelor  asociației,  pentru  cheltuieli  de  functionare,  chirii,    pentru  salarizarea    personalului  administrativ 
angajat  cât şi pentru alte cheltuieli ce decurg din funcționarea asociației. 
(2)  Partea  de  contribuție    a  fiecărui  asociat    va  fi  stabilită,  de  comun  acord,  prin  hotărârea  Adunării 
Generale. 
 
CAPITOLUL VI 
DIZOLVAREA, LICHIDAREA SI DISTRIBUIREA PATRIMONIULUI ASOCIATIEI 
 
Art.37 Asociația se dizolvă: 
♦ de  drept; 
♦ prin hotarâre judecatoreasca; 
♦ prin hotarârea Adunării Generale a asociatiei. 
Art.38 (1) Dizolvarea asociației de drept şi respectiv prin hotărâre judecătorească poate avea loc în cazurile 
prevăzute de legislația în vigoare. 
(2) Dizolvarea asociației prin hotărârea Adunării Generale se poate produce când hotărârea este luată cu 
acordul a 2/3 din numărul membrilor asociației. 
Art.39 (1)In cazurile de dizolvare de drept sau prin hotărâre jdecătorească, lichidatorii vor fi numiți prin  

8
însăşi hotărârea judecătorească. In cazul dizolvării prin hotărârea Adunării Generale, lichidatorii vor fi numiți de  
către Adunarea Generală,sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare. 
(2) In toate cazurile, mandatul Consiliului Director încetează odată cu numirea lichidatorilor, urmându‐se 
procedura prevăzută de legislația în vigoare. 
(3)  In  cazul  dizolvării  asociației,  bunurile  rămase  în  urma  lichidării  nu  se  pot  transmite  către  persoane 
fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic 
sau asemănător, potrivit reglementărilor legale în vigoare. 
 
CAPITOLUL VII 
DISPOZITII FINALE 
 
Art.40 (1) In litigiile în care este parte asociația, aceasta va fi reprezentată de către Preşedintele  asociației sau 
persoana desemnată de către Consiliul Director al asociației. 
 (2)  Regulamentul  de  ordine  internă  va  conține  dispoziții  pentru  punerea  în  aplicare  a  prevederilor 
prezentului Statut. 
 (3) Prevederile prezentului statut se completeaza cu prevederile Ordonantei  Guvernului nr. 26/2000 cu 
privire la asociatii si fundatii, cu modificările şi completările ulterioare. 
 (4)  Prezentul  Statut  a  fost  aprobat  în  Adunarea  Generală  a  membrilor  fondatori  din  data  de 
_____________________. 
   
 
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (1) 
PRIMAR, 
                  
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (2) 
 PRIMAR, 
 
……