Sunteți pe pagina 1din 5

TUMORI HEPATICE BENIGNE

Tipuri de leziuni:
Adenom – provenind din hepatocite
Hemangiom – provenind din cel. endoteliale
Hiperplazia nodulara focala – provenind din hepatocite

TUMORI HEPATICE BENIGNE - HEMANGIOMUL


Asimptomatic, depistare intamplatoare, probe hepatice normale
Imagistica:
Echografie – hiperechogen, bine delimitat, omogen
CT – hipodens fara substanta de contrast, fixare progresiva a substantei de contrast de la periferie
spre centru
RMN – hiperintens in T2
Abtinere terapeutica, fara monitorizare. Tratament in cazul rupturilor (posttraumatic)

TUMORI HEPATICE BENIGNE – HIPERPLAZIA NODULARA FOCALA


Leziune depistata intamplator, probe hepatice normale, frecvent la femeile intre 20-50 ani
Imagistica:
Echografie – iso/hipoechogena
CT – iso/hipodens fara adm. Substanta de contrast, hipervascularizat pe cale arteriala, evidentiere
tardiva a cicatricii centrale
RMN – iso/hiper T2, iso/hipo T1, hipervascularizat in timpul arterial
Tratament – abtinere terapeutica daca diagnosticul este sigur. In caz de dubiu diagnostic – punctie
biopsie

TUMORI HEPATICE BENIGNE - ADENOMUL


Durere in jumatate din cazuri, restul fiind asimptomatice, probe hepatice normale
Frecvent la femei intre 20-50 ani
Imagistica:
Echografie – heterogen, hiperechogen
CT – isodens fara substanta de contrast, hipervascularizat eterogen in timpul arterial
RMN – iso/hiper in T2, iso/hipo in T1, hipervascularizat eterogen in timpul arterial
Tratament:
Incetarea contraceptivelor estroprogestative
Punctie biopsie pentru confirmarea diagnosticului
Excizie chirurgicala datorita riscului de transformare maligna

TUMORI HEPATICE BENIGNE – CHISTUL BILIAR


Formatiune lichidiana inconjurata de epiteliu biliar
Cel mai frecvent tip de leziune. Asimptomatic cu exceptia chisturilor mari (rare)
Probe hepatice normale
Echografia – bine delimitat, margini nete, anechogen, intarire posterioara
Abtinere terapeutica, fara monitorizare

CARCINOMUL HEPATOCELULAR (CHC)


Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv. Apare in peste 85% din cazuri pe ficat cirotic
Dignostic:
Descoperire in cursul monitorizarii unei ciroze hepatice
Decompensarea unei ciroze aflate in evidenta
Sindrom tumoral – dureri, febra, alterarea starii generale
Aparitia unor complicatii – hemoragie, hemobilie, icter prin compresiunea cailor biliare
Dozarea α-fetoproteinei ++++ - diagnostic aproape cert daca > 500 ng/ml

CARCINOMUL HEPATOCELULAR (CHC)


Imagistica:
Echografie – hipoechogen, chiar eterogen la dimensiuni mari
CT – hipodens fara substanta de contrast, evidentiere puternica in timpul arterial, diminuarea
contrastului in timpul portal
RMN – hipo in T1, hiper in T2, evidentiere puternica in timpul arterial, diminuarea contrastului in
timpul portal
Argumente pentru existenta unei ciroze sau tromboze portale
Punctie biopsie hepatica. PBH nu este necesara in urmatoarele cazuri:
Nodul de 1-2 cm, cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari, in caz de ficat cirotic
Nodul > 2cm cu aspect tipic sau cu α-FT > 200 ng/ml
In caz de dubiu – PBH (tumora + ficat sanatos)

Complicatii:
Ruptura, hemoragie
Suprainfectare
Tromboza portala – accentueaza hipertensiunea portala
Obstructie biliara
Metastaze – pulmonare, osoase, etc
Factori prognostici:
Dimensiunea si numarul tumorilor
Functia hepatica (exista ciroza !)
Ascita, albuminemia, bilirubinemia
Scorul Child
Starea generala a pacientului
Prezenta metastazelor, trombozei portale, etc

CARCINOMUL HEPATOCELULAR (CHC)


Tratament profilactic:
Tratamentul hepatitei cronice B sau C
Vaccinare anti-VHB
Depistarea CHC – echografie + α-FT la 6 luni

Tratament curativ:
Transplant hepatic ++++
Rezectie chirurgicala
Distrugere locala – radiofrecventa, crioterapie, alcoolizare
Tratament paleativ:
Chimioembolizare
Sorafenib - Nexavar

CARCINOMUL HEPATOCELULAR (CHC)


Indicatii terapeutice:
CHC cu o leziune < 5 cm sau 2-3 leziuni < 3 cm
Transplant hepatic
Daca exista contraindicatii pentru transplant
Child A – rezectie
Child B – distrugere locala, chimioembolizare
Child C – tratament paleativ
CHC avansat non-metastatic:
Child A – chimioembolizare
Child C – tratament paleativ
CHC avansat metastatic sau cu contraindicatie la chimioembolizare:
Child A – sorabenib per os
Child C – tratament paleativ

CLASIFICAREA CHILD-PUGH
Child A: 5 - 6 Child B:7 - 9 Child C:10 - 15

TUMORI HEPATICE SECUNDARE -METASTAZE


Cele mai frecvente forme de tumori hepatice
Dezvoltate secundar unor:
Tumori primitive digestive – colorectale, stomac, pancreas
Alte tumori primitive – san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine
Metastaze sincrone – diagnosticate in acelasi timp cu cancerele primitive
Metastaze metacrone – diagnosticate dupa tratamentul cancerului primitiv

TUMORI HEPATICE SECUNDARE -METASTAZE


Clinic:
Frecvent asimptomatice – depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare aextinderii
cancerului. Probe hepatice normale.
Rar simptomatice:
Durere
Icter (compresie)
Hepatomegalie
Alterarea starii generale

TUMORI HEPATICE SECUNDARE -METASTAZE


Imagistica:
Echografie – hipo/isoechogena, halou hipoechogen circumferentiar
CT – iso/hipodens fara substanta de contrast, evidentiere discreta in timpul arterial
RMN – iso/hipo T1, iso/hiper T2, evidentiere discreta in timpul arterial
Nu se recomanda punctia biopsie sistematica, daca aspectul si tabloul clinic sunt tipice.

TUMORI HEPATICE SECUNDARE -METASTAZE


Factori prognostici:
Numarul si localizarea metastazelor (uni sau bilobare)
Localizare extrahepatica a metastazelor – PET-CT este utila
Starea generala a pacientului
Functia hepatica – mai ales dupa cure de chimioterapie

TUMORI HEPATICE SECUNDARE -METASTAZE


Tratament – multimodal:
Chimioterapie preoperatorie +++
Rezectia completa a metastazelor – in una sau mai multe etape
Asocierea unor tehnici de distrugere localizata
Uneori embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatului
Interventia chirurgicala nu va fi luata in considerare decat daca excizia metastazelor poate fi
completa
CHISTUL HIDATIC HEPATIC
Tumora lichidiana benigna, generata de forma larvata a taeniei echinococus granulosus
Parazitul:
Scolex – 0,3mm, 25-30 carlige
Gat
Strobila – 3 proglote (inele), ultimul contine oua
Marele ciclu echinococic – cainele elimina strobila ce elibereaza ouale (25μ) – om sau ierbivore –
strabate peretele intestinal – ficat (50-60%), plaman (20-30%), inima, creier, muschi – se dezvolta
tumora chistica sau pot genera tenii adulte in intestin in 5-6 sapt.
Micul ciclu echinococic – ruptura chistului primitiv si punerea in libertate a continutului parazitifer si
reproducerea tumorii hidatice in alt organ, la acelasi individ

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Chistul hidatic:
Perete:
Cuticula – membrana alba, gelatinoasa, elastica, 1mm.
Membrana proligera – secreta lichid hidatic si genereaza capsule proligere ce contin scolexi
Lichid hidatic:
Contine lichid hidatic (limpede – apa de stanca), capsule proligere, vezicule fiice
Proprietati toxice – alergice – determina urticarie, chiar soc anafilactic, cresterea eozinofilelor
Perichistul – zona de ficat invecinata, modificata, atelectaziata, colabata, fibroasa

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Fiziopatologie:
Suferinta de organ – frecvent afectat lobul drept hepatic (60-80%)
Determina compresiuni – pe v. cava, pedicul hepatic – ciroza biliara
Fisuri, rupturi ale chistului – complicatii bilio-septice, fistule bilio-bronsice
Boala biliara – fisuri sau rupturi – inundarea arborelui biliar cu icter, angiocolita. Infectarea
parazitului determina moartea acestuia si calcificarea peretelui.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Clinic:
Faza pretumorala:
Fenomene alergice
Tulburari dispeptice de tip biliar
Faza tumorala:
Tumora palpabila – freamat, vibratie
Hepatomegalie
Complicatii biliare – icter, angiocolita, litiaza
Jena in circulatia portala, cava
Complicatii pulmonare – biliptizie

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Paraclinic:
Biologic:
Identificarea parazitului (vomica, scaun)
Reactia Cassoni – IDR
Eozinofilie
RFC Weinberg-Parvu
Rx simpla – calcificari, ridicarea diafragmului
Rx cu substanta de contrast – deplasari, amprentari ale organelor
Echografie – formatiune tumorala cu continut lichidian
CT abdominal
Scintigrama hepatica – zona rece
Angiografie hepatica
Laparoscopia

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Evolutie:
Crestere in volum
Fistulizare in caile biliare – icter, angiocolita, litiaza parahidatica
Fisurare si insamantare secundara a unui organ vecin
Ruptura intr-un organ cavitar – vomica, hidatidenterie, hidatidurie
Ruptura in seroase – pleura, pericard
Involutie – infectare – inghiocare – calcificare – moartea parazitului

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Complicatii:
Biliare – icter, angiocolita, papilo-oddita, litiaza parahidatica
Infectia (comunicarea parazitului) – supuratia chistului, angiocolita acuta supurata
Ruptura chistului – echinococoza peritoneala
Ciroza hidatica – compresiuni, scleroza
HT portala

CHISTUL HIDATIC HEPATIC


Tratament:
Inactivarea parazitului
Ablatia parazitului
Tratamentul cavitatii restante
Metode radicale:
Perichistectomia
Perichistorezectia – hepatectomie atipica
Hepatectomie reglata
Metode conservatoare:
Marsupializare
Reducere fara drenaj, reducere cu drenaj
Perichistectomie partiala tip Lagrot
Plombaj cu epiploon
Perichisto-jejunoanastomoza