Sunteți pe pagina 1din 80
ee Jean-Louis Harouel JOHN LAUTNER Resend Los Angles. 1968 ISTORIA URBA MULU: Tradueere din limba franceza de ANCA BRATULEANU JEAN-LOUIS HAROUEL HISTOIRE DE L’URBANISME © Presses Universitaires de France. 1981 1 S-a edie revazuta: octombrie 1995 © Eaitura Meridiane, 2001 entaedite romineasea EDITURA MERIDIANE Bucuresti, 2001 INTRODUCERE ‘Termenul urbanism este un neologism creat acum ceva mai mult de un secol!. Cu toate acestea, notiunea pe care o defi- neste pare a fia priori tot atat de veche ca si civilizatia ur- bana. De fapt, aceasta aparenta contradictie provine din chiar ambiguitatea care caracterizea7a cuvéntul urbanism, Sche- ‘matiznd, se poate spune c& termenul are doua acceptiuni. Prima, care este cea mai larga si care spain in acelasi timp - Si, privitin acest sens, cuvntul urba- fapt o realitate foarte veche, numita urbana, si care se opune urbanismului bn seamul tit al eran. Aceast a dou scope de semneaza o realitate specifica: aparitia, catre sfarsitul seco Tui XIX-Lena une disepline no care seven fo sins caracterul sau reflexiv si criti, prin pretentia stinyiticd? 1 Tern fot est in. 1867 de ite ahiectal spanil CE Thioringenrole del ebanisdian Pits BIE TR CHOAY.L urbane topics faite, Une analog, Pai 1965, 28 ‘Acesta este sensul original al cuvantului urbanism, care nu ‘a fost creat decat pentru a numi aceasta realitate noua, dar ‘are este foarte adesea folosit int-un sens mult mai larg si imprecis. Prin extensic, termenul urbanism a ajuns sa inglobeze ‘o mate parte din ceea ce are legatura cu oragul, indiferent ‘Gich este vorba de lucrarile publice, de morfologia urbana side planul orasului, de practicile sociale si de mentalitatile oragenesi de legisata si dreptul urban, Cuvantul urbanism, fn aceasté acceptiune larga, este adesea aplicat societatilor urbane ale trecutulu. Se vorbeste curent de urbanism chine2, - gree, roman sau precolumbian pentru a desem- na formele urbane caracteristice ale acestor civilizat (Ca atare, ar parea logic ca o istorie a urbanismului sa fnceapa cu primul orag cunoscut si si se ocupe de studiul arte urbane apartinand diverselor civilizaii. Totusi ne vom limita aici la istoria urbanismului occidental, de la antichi- fatea greac’ la zilele noastre. Chiar daca aceasta alegere {mplicd anumite limitari ale domeniului, ea corespunde de asemenea si cu precadere unei realitati fundamentale: gandi ea,urbanistica moderna care domneste in secolul al XX-lea supra iniregi lumi, ideologic incununata cu mumele de stint, este ocreatic specifica spiritului occidental, Este deci esential ‘sfummérim traseul evolutiei urbanismului occidental, la sfar- situl cdreia se va naste urbanismul modem. ‘Sursele intelectuale directe ale urbanismului modem, dis-

S-ar putea să vă placă și