Sunteți pe pagina 1din 105

ANUL XXXIX No. 3. IUNIE 1915.

l /9!
.14): BISERICA

ORTODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
A

4 SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE


NJ ---zw.,..........------
/1
4.Q
co)
O
II .Q
C
Pag.
*Pt
Acte Oficiale. Scrisoarea Sinodului Patriarhal din Constantinopol catra I. P. S.
& Mitropolit Primat Konon, relativ la rasboiul European. Doua scrisori
Clo)
de felicitare de sf. Sarbatori al I. P. S Mitropolit al Atenei si al Petro- .
gradului catre I. P. S. Mitropolit Primat al Homaniei Konon . . . 227
Arhiereul Teofil M Ploesteanu. Glasul constiintei . . . . . 237
ci) Dr. Dragomir Demetrescu. Lectiune inaugurala 245

PJ
PCZ
M. P. Profetia si Psalmul.
Sinodul dela Iasi din 1642 ..............
G... Biserica la Romanii de peste hotare .........
B. Mangaru. Cateva insemnari din istoria Bisericii Romane cu privire la
253
259
275
$2
C
I. Chiru-Nanov. In pamantul fagacluintii..........
I. Mihalcescu. Didahia celor doisprezece apostoli .. : . . ; .

.......
Dr. Drag. Demetrescu. 0 circulars ministeriala insemnata :
P. S. Arh. Antim. Viata sf. Antonie cel Mare
G... Un sfant roman in Italia . . . ,
.

,
. .
281
296
302
308
316
rt:3
Oficiale. Ordin circular 317
Mitroplia Moldovei. Tablou , 320
G... Biblia cu litere stra
1 /Th 1
EA 321
G... Bibliografie . . 322
et,Q Oficiale. Donatiuni. . 323
ca)t
SECTIA 1.5TORrE .,....

.
.1:7.41-thke+tt
,t"4
ts BUCURETI

TIPO GRAFIA CARTILOR BISERICE,S7I


60, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 80.
1915.
www.dacoromanica.ro
11 1 61
ANUL XXXIX. IUNIE 1915

BISERICA 0170110XA ROMANA


REV1STA PERIODICM ECLESVISTICA
A

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

ACTE OFICIALE

Apth. Hpayr. malt Prea Sfintite $i Prea


1354
Venerate mitropolit al Ungro-
Ilrivtipthtuti "/X)). EF.L;t:LCI- vlahiei,,si exarh a toata Ro-
p.C(.1.)tata 1117 ..cpo7c0),17c,. °by- mania, Presedinte at Sfantu-

1 (poP),axc.chs wit 'ilarize 7c6.-


...7ris Pcup.ouvEci.;,
lui Sinod al sfintei biserici
ilp6saps ortodoxe autochefale a Ro-
vie; "IsprI; Euv6%)oo V.ip: `ATEv.; maniei, in Christos Dumnezeu
'Opfk,?>:,::::,0 'Ex- prea iubite $i dorite frate si
Ai:itozer.p.6.),ou
v2i,vaErls vids Pcop.coviv.;, iv Xpt- impreuna slujitor al Smere-
c-.:(1) 7.4) niei noastre Domnule Konon,
OF-(;) XiCLY ciTc/.17/27..-7; wxl.
'mi. coast- inbrati$and frateste pe malt
7ziptI:60-fire &f.)s.),,,pi
:7;9Fri 'Cid; ijp.dr) Alstp,..6:Tir0c Prea Sfintia Voastra cea iu-
x6pts K6v(uv, zi-jv yD,Tiv -i,p.tv bita. si venerata de noi, cu
Gs:Fir/1111/2v Air-is fluvtip 6z-riro. dragoste Va salutam.
6.f.-;;.).r.p.xth A trecut multd vreme, de
iv Kopf.cp wi.T.flair.CL-
C611-SVOL) cand un mare si grozav ras-
67LEciiiccru. wpr:,..o.r.-d-
ps(iolii.ev. boiu a isbucnit, dupa cum
Il-.),bs -ric'cri mpilid,u0s /p6- cu totii stim, in Europa si in
F
VCOCZ, ig oTOO tier.; te. xJL °EEL- cea mai mare parte a celor-
v6.s, y.rifiri.-rcip i'-ip.iv rIzavres, lalte continente, rasboiu care
ivic-A-ricps ire...),-stior; Chv(!/. ti-li Eti- ras'oarna si turburd totul. Prea
p(477.7-jv xai 7c)siiarov tiov %.i.),),(uv cinstita si de toate bundtatile
idltai.pu)v, te/. 7r6.v.m. aur.oxibv datatoarea pace a fost cu
xui cuv:rip6.-ct(uv (1)uycLasu9if..- totul fugarita, iar din prca
c-ri; (6.p ?COO tiXeov 71-1; irriV- frumoasele castiguri ale lun-
catoc,u xrist .76-Xoo-cf.36:tos IJUpE- gei Infloriri trecute nimic nu
(uv &yri.Ociiv siptv72;, ciEf6iv tiuv poate sä rarnae acum nevata-

www.dacoromanica.ro
228 ACTE OFICIALE

clir6 rpor..ipus p.axpc.thovo; mat. Si casi cum n'ar fi fost


s6-rjp.spirk; wAX),Earaw aicovtatici- de ajuns toga Inspaimanta-
vov 6.).6;;117.09 vtiv rupavivetv toarea nenorocire cea cu multe
O6VaTrit. s668 c1 Xotris chipuri, iata adancimile ma-
Cercr..17t; 77.:X0:31L.otis %c hi ypotch- rilor si Intinderile vazduhului
Xig.,-; au1J.coopf.9.5 impzeN aoxoo- sant silite sä is parte la pe-
a-qs, blur") prior ootXuacsdiv xc irea oamenilor, pricinuind o
tthv Fziecov ixtricit5 ma-twuviIv necalculabila si mai grozava
pth.Covsat Taw PpTco)socythv xu- distrugere a omenirei. Chiar
) )v, clzipp.ovu -.±. 102 Ilefcaov acum, sute de mil de voinici,
aacv6v Ccripy6govrac T.6v xocvOv floarea cea mai aleasa a ti-
61.59pay. Ntiv c ajar, ttopiric p.o- nerimei, viitorul plin de nä-
pc6aa; avap(uv, into dejdi de our at omenirei, ca
.6.-4p.riEcov
woo TO 17.6cre,c)..,,v Trs (6pcks av-zand prada mortii timpurii,
cypcycbact irup 'ecv0p6- zac priveliste inspaimantatoare
Vdtc; COA, z6 zpuc(i)v i),TcEau)V pentru cei ramasi in viata.
p.s,as6v 1 i1).ov tfs Civ0p,toic6n1- Iar multi altii schiloditi pen-
'74, p.6patp.,;v &thpcp 9coci.:cp irar- tru totdeauna rArnan pe viata
to.Y467.s; 7.c(Uotv, i)seil.vbv tots nenorociti ca niste jalnice n -
iinCthat xr/vizetv:u.,.. Oitup.a. sturi ale unei dusmanii ne-
no),),e). a'a).),ot ITS(VZO!f3.; /,..s.40- Impacate si ale unei uri de
67111.ivot ),6)6a; Co-fciarou;, iv neinvins. Cine altul decat dus-
.(5.6torap 1.SEcp manul de moarte at oameni-
7ripri1J.iv000cv ci-
icazrkti,s 'ixOpris xat p.io-ou; lor si pismasul diavol, care
TE4ntic .oiztp&. Xic4a.vg. xcii vu- Intotdeauna gaseste o deose-
oUr.a. Ti; GE 7cri.p(-). 76v rile bita placere in raspandirea
apx1-4; av9paym-.7.r6vov zai pia- uneltirilor, a inarmat asa de
xaviv agillov,/ 76V (1(SC..7.1.;7.3 ao- salbatec si de tngrozitor pe
X07r).6m,..; st9tcr1J.ivr.)v irctszaipitv unii Impotiiva celorlalti, po-
taxv6cap.r.(.T.v .o57(1); co; zul poare marl ajunse in culmea
yptzcoths 167c),cas -ere Ciati),cov tnflorirei si a propasirei, fa-
p.ayraou; >su06s ei5 514s ().y.tri-js candu-le sa dispretuiasca toata
%'X 17;46,),.-4!) 7cpqqyp.ivou.; ()rip- fericirea si cinstc-a de mai
TriTOV) TV':/-74fri Z:141) 7.ps7ipzo s6- Inainte? Caci nu cunoastem
"6r..up.ovEav :E. ZriC o05U.v o'CW:CC.77.r1 In trecutul omenirei, desi a-
7C-Epv.ppoviic,-uvrch.;; 0E3i 16.p t7,- ! desea a fost cuprinsa de bar-
p.av iv Tth irp77.:E.) ypowo, TG).- barie, ca vrasmasia si dusma.-
)3iS ircitcv.cup.Co67/1; 1COU6.1V-; nia dintre oameni sa fi ajuns
&f:ritasuoirk;, Ets t.rcoti-cov la atata Invartosare a inimei,
%Flab!. cY.).-ripoltapiv.; TtV rap' Incat sa fie bantuita de ata-

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 229

CoOpth.notc 'az9pctv rE Xai .-)0 tea patimi salbatice, sa nu se


p.ivita.v, war' am,picstu; trnz' Cc- dea Indarat dela nimic si nici sa
caute micsorarea grozaviilor.
ypitov tpXiTic Out 7cczOtbv,1:166 p..7-
aev65 a' ivatovat, 0 totala distrugere ameninta
ricpeatv
irtCveZv :thy aeLvthy. TIci.voAs- omenirea; blandetea desavar-
OpEa Se icivt(os icaatv ivrec30av sita s'a schimbat lute° sal-
imxpiticetat, rid; eixpcx5 baticie fara seaman, iar In-
eis 6.)tpcxv p.krcuct7cto6aTis tunerecul ameninta sa acopere
:prizkyitct, C6tpou a' ii:ci.iritXotiv- cu desavarsire frumoasa lu-
To; vaiov xv.:mtrxXOgica :6 ru- mina departe stralucitoare a
?Atria.; T(ol, atnEN011.C10(010 cdeu- veacurilor trecute.
vcov 7:6cptr.z),ov tpo");. 'Ev Be Xu- Se pare ca un singur leac
ct:iXeiv aoxsE triptiotmv r.h...,,i- poate sa. Inlature nenorocirile
ri;pts "c.thv 6.vuiroicnow zu.v6v, nesuferite: Intoarcerea pacei,
siptv-r6 arivo%:doc, 17 oti?.div
'17 77,5 care este bunul cel mai fru-
iv &.v9p(67rots xpe&c:ov xrit. ?CO- mos si mai 'dorit de oameni.
eotwritspov aya06v 7CcCpoxc. To6- Pentru a-I dobandi, bisericile
te.;U r 7crivrac suxetv, &-qviz(i); Domnului si Dumnezeului si
aCTitat lCUVOtItSfipliOVOS EWA, Mantuitorului nostru necon-
T'fp (3.wo9sv .)S1',,7CCJ.pr.-Zicrat xpcx- tenit sä roaga preamilostivu-
mh.v av:;.),72,14v, cet' so0 KupEou lui Dumnezeu ca sä trimita
wit esoP3 itat puternicul lui ajutor de sus,
)2,0)7.-1-4po; -1-IpAbv
mi.0--tcov Esp(ka.:6v socotind Ca aceasta este o
at'cu. :66:6 XoitC6p.svat. latq. sfanta datorie a lor. Iar mai
a-U.1. wit' CbCJ.TOX6C; 606,'..46,-lot act- ales bisericile ortodoxe so-
0o)stmil met aroc:6).tvit izz),T4- bornicesti si apostolice ale Ra-
cErit ToCno p.ayt.crov i'szoo.3t pi- saritului au" aceasta ca o de-
Xueo.a. E1,0tatri.t dap aieovtov osebita grija. Caci este un stra-
7cptentarri Itiv:u)v ouva7.6); miff vechiu obiceiu sa ceara nein-
ithat-ir) i v eI0-Xi-qv (5.v(o9av trerupt in fiecare zi pacea de
ctivatv, iv eip-in 7:p6; Koptr,v sus, cu pace catre Domnul
aziszstc GCVCC7C117rOVTU. UrEp inaltand rugaciuni «pentru pa-
tie; ZEptws To() c6trrcuvro; 7t6a- cea a toata lumea». Jar acum
!Lou ». Itwrovthrepov ?le; vov z&G mai staruitor ne grabim sa
7cp6s es6v 6si-jast; Ci.vacpepetv Inaltam rugaciuni catre Dum-
i7tety6p.sOct, :6 zuXe7t6v 6pcov- nezeu, vazand nenorocirile im-
:es :thv zutpthv 67tt p.stcov ast- prejurarilor Inrautatin du-se din
vootievcv, Tiztatcr. a' irtizo906v- ce in ce mai molt si dorind
TS5 c-riv att)ryipEav iX9ety. s'Ev9iv cat mai lute sa vie mantuirea.
' Evuv Itat r xu.0' iip125 ciyEa. 70!) I De aceea si sfanta noastra

www.dacoromanica.ro
230 ACTE OFICIALE

Xptato5 p.syet)al 'ExxXviaiu, mu- mare Biserica a lui Christos


pimg Xyoinu -70 xupaiav act fiind indurerata pentru aceste
ToXimerruts rivlxiazocs aup.yo- nenorociri fara pereche, Malta
pais, 0Epp.firipag 1LOCS.C.TW. 7cpbs rugaciuni mai fierbinti catre
tbv IrawiTct Oov esbv Tag ivrefi- preabunul Dumnezeu car mi-
ist5, '6.7c(05 'Oecos reiat ievop.e- lostivindu-se pentru toata o-
vo5, ytXuv9p(incio; ticcXeciij 'rats menirea, sa imblanzeasca ini-
xupaius vivo i77ooltivwv to3 cfpc- mile conducatorilor acestui In-
cxX vokap.on. 'Ecp' Exuvbv ai fricopt rasboiu. A§tepi and
icpocaombact ),--ttv zciew 6stv6o, destula vreme sfar*tul neno-
soxut.pov term v3v oropv-i-out rocirilor, acum socoteqte ne-
vet rpospicFut iticaus t6c5 aria; merit sä aminteasca i sä ln-
askyeq iv avi icvatip.utt xai ticx demne toate bisericile surori
xup6icr. rpovotav xui 13.iptp.vav ca inteun duh qi intr'o inima
auveri; 7toteia9ut icpb; Caccacc- sa ingrijeasca neincetat pen-
itv rthv To r3 roXition zuXuirco- tru Inlaturarea nenorocirilor
pubv, i7t6w2ov Ti; etiXoyri- rasboiului qi pentru Intoarce-
[Laws xui nivta vo5v ozspe- rea binecuvantatei paci a lui
xoocrri; siciiv-qc -:o t3 Osv3. '16o6 Dumnezeu, care covarseste
ai vciv 116647ra xutp6; eincp6a- toata mintea. lata acum mai
6extos e5zecOut zr3c5 ixxXv3ia5- ales este prilej binevenit ca
61retau; ;iv croon xup6Eus, Orcos toate bisericile sa se raage
qt eiptyq toy Oso5 ppcces6vii din toata inima, ca pacea
iv tail ItapaiCCC; 7sivtiov, ei5 iiv lui Dumnezeu sa se daruiasca
%at ix).-i-,6-qaavv, eiX,67(o; intru inimile tuturor, la care
wIti-ivck; 115 'PatXtitriig 7CaPaCt. §i au fost chiernati, , qi cu
viasco;, Zrriaov sipvilv mit drept cuvant sa-§i aminteasca
6(oov cthriiv Ileroiktiev ai de Indemnul psalmistului :
es 6v t6v si7c6vvu, 'Eirixci).sauf. (Cauta pace i urmeaza-o pre
tie i.1) ijtiapq, OXitpeco; xui iis- ea». Santem incredintati ca
ko5p.ui Gs,, stivevths i7cuxo6- Dumnezeu care zice: 4Chia-
az.z9ut abv astas(ov, r;pciivtu ma-ma in ziva Intristarei si
xuXtii.; xui 8utal,(05 cti:0611LOCS ma voiu milostivI cu tine*
'Ca 6i:ov:u. '0 6i KOpcos. -cotu5- cu bunavointa va asculta ru-
TCq Itf:/tVf; rchputviov ivzsof,ets gaciunile, vazand ca cerem cu
irocsEcOut, ('Eav a60 oticov dreptate cele trebuincioase.
cop.vovi-po:tv fi; tEpt Iar Domnul sfatuind sa se
iccoot%4 npi-nictro; oti &Iv cart- faca astfel de rugaciuni In
ogov:ut, is: yips-cut akoi5 rap& comun zice: Daca doi din
Tc5 irarcs. 1.1.00 ZO5 EV 067.4- voi se vor unl pre parnAnt pen-

www.dacoromanica.ro
fly HTifIDLIO CZ I

Siort. co chpi lc;is 992 G SIB& nil 401won! ao EA 0.103 un


1963711tiotoct 5?3 qs. rt.Q713 7ricm2 g Joj Epp Ivlej, 'now 013.1E3
13%3 77123 A3 cbc371 (m-oacl -a, °;s° ui nuao vp opun 4uvs
7:003T190T7allt.. 32 ttql, Ac239 no lop nus duunpe nim -nu
(111.. $ 60)TI392L `61c7171L3 Fee? 010111 now °lope itivs no 'II
5C14023 61ccorkipc3 qp chpl inoolfi `i01 !§ uraru ad
`Soox:171. 15739X32co ,rep G.,d23 nazauwno nu niwod
StLtt. 1s1C3 '5930 100)2W 32 -cza. !ninIoqsvi p niwad
6L1.2. 5191 61cooloac `A(ti,C;.d?3 .1oz,$ povd !ovp ja a4s0 nu -tuna
lcooc3rta,d23 qa. (pox Scoac73 59cht inouu I§ 1E p0vw§vin lo
571qat. .5002x,odotvp ?a 32 cox, jE Havd !§ vp aoud -wouluo
nor13,(ca... 77x 5(&X771 thx,l7;y92 -37)6 301 613111§Ed .10133 11E3 osavIl
17)13/L 7p12 q1 (034TI monon3(3131 uj aoud no !IN puoureo sEj
5nuL7,=. Snn `52n1.369 Aodarit03 EpEp EM1.1113 re,s Eargd pro 04S0
-m&,3 132 co. (wilco:, qx7A 30:11 00ADU op woqsvi ap vldnj
4613.,76C4X 57)Xi?1.3T1 57597/(E) 7031.3- vopwy nu !iol iuvs ivAvsop -
'AOA3TI9L. 6031Xn2licr to -371coll!. owl.HA ;S03E nvi -qo
7)(4, emu qa, 69Apodat, Ismc osaxx- osa;§ anqa.14 vs ay lin3s 0 vs

6o.))2e... )ps. qi.07231, 5onA93t3cht 51p, nu vosuwurvp pupuplid pew


573ofmq Slo:Ko.,3uoth pox Sr -drix !Jpowuou
,

5)7)2,, 571ocI37075x rtwl &3 -3(921. w!woos vo anqa.4 vs -old


coTI. 73t%3T1 rigl 601)71E1 A01170,39 uHnpanod lo; 03 al§azuviqug
5mtpcp? 6o16913c12,3 oi§o4Sw!! `apuHiud uj dplo
dIpl, 53:A9 Stp alitty123 17../x 4pann3 puvwwn! apiww -Is
1.T(YAMn Ska, '5(1.2121)? 9 A3riwosth pulivino apww! Joloo ao T13
So2cht. Iszx Sonicoodz ti3 7pon90 aura} vo!upqsvi osanuppd
51o4Th3XDoe. 52ochmt rt134( nun eiolle ape= -volusuidvu
Tim eosaanclu, 791 5qd2 Aceiox -7? pupa !uliolosan avd -sup
ll um, 32 laxri,cochc 942, - !Iva !e '!alsaulp no aiopum
mormott. /AZ% A011L9)63 A(016.911, 1§ 113 vuAvi vs opeo uj v§u op
moacpcloo? Agax&o2 04ildwn3 11110.1A vS wppon 0 vs
tuvion! niwad aloq osai§qo
n1371 /6(010211, mortpdomp 23
-
`57:attoc303 G.ri Scoaoxq Joinwi, as awAno u) E;Jnd vf!.12
-127.3
c$753AG9IC yff9 515a49212 692.91 op apa aunq Ealupuui Joinwl
Qu ..(11d9 nacmoj 32 -Acc-Aodd-, Jolluatuuo voup also no -nd
531 ?TA 53160117?d31, et(ifain 'vlup q (04§0A1.1d vs
dlett023 ()01 SoaArznicc -c9x v3se!v4 Uj ooed no vluo; -nj
ow& A3rioc3T316ot) d3:1.0zx 'earn nu os-npuvunqzvi la -U1
&yd. 7193 6921.3d2, '601751% ai
6§1§ i3 pUVp 301 ta!uvw
1A0dth9C12-- 5(.4.3,D)px e§v pu!pu0 puvionj Amon

www.dacoromanica.ro
232 ACTE OFICIALE

club,/ EtvottiOatva itpovoi.q. Octp- contribui din destul pentru


pcAstbzepov, (45, 6iv iTxpEvwatv, pacea a toata lumea, dupa.
E7ct t& irpOcuo xtopetv 7rp65 Tb cum este datoria noastra.,,
fftka.v0poi7tov xat Oicipecrrov gp- Inteleptei griji a. fecarei bi-
11p6 7cclv:cov etvttXtirccup serici se lasa ca cu mai mare-
6 7Cava:v.6os xUt ICCOILGatiliCtp-OS barbatie, dupa, cum va gaSi
ixC-firef.crOto 0665, 46 icccerip :thv de cuviinta, sa procedeze
6ixttplitio xcet 046; 7:6tc-ri5 7CCI.- acest lucru binefacatot: si plk
pU.XXtGEWSD. IIIIStS a' ei.rivto- cut lui Dumnezeu. Inainte de
(J.6vto; riAtexasx6p.s% zdaav Ta7 toate sä fie chemat ca alu-
),ic,f6pov siatyrjatv, tisp.ww.ivot tator preabunul si preaput6i--
p.eviiaos ivsei.vetv Lr5 6tycL06- nicul Dumnezeu (Taal mile
spytius Ttv aovutitv rptxuaolcos for si Dumnezeul a toata In
TeijV TOcoorcov raXiiXot5 zotwo- durarea». lar not cu recuno
votivtes.11p6atpopov a' idtitv avei stinta vom prirrii orice initi-
xat& r'rjv ciyi.ctv %Get pts-re0,-qv ativa spre bun sfarsit, amin-
iittipczy ri llivriptoar.74s, ate tindu-ne ca puterea binefa--
sb 1CCAv.6.Tcov E7rt tok ecri.ous &.- cerei se lntareste, cand ne
Iroor6kous i7:stpoErce I-bet-311u impartasim gandUl unii cu altii
%Fit at' cthztio Ti-j1) oixcuttinv ca frati iubiti In asemenea
7.6.achv icpcktcs, zatvi-jv vi; x6c- Imprejurari. In sfanta. si ma-
p.4) corriv atop-qcrit.tivo, ate wit rea zi a Cincizecimii, cand
astosts (Yrcip preasfantul Duh s'a coborlt
Ctiriztov xcti. Oa-
v6vauv ixtiveic ava7C4xotlev, preste sfintii apostoli si prin
EaE avriChiivat toti 7cavoocriptio- ei a luminat intregul pamarit,
vos Oioti Tb ituvecitov c/.6roti daruind lumei viata pond, _cand
Ilvetip.a, Tb I-heti-till rids sipJ- si rugaciuni inaltam pentru
iu.l.roacailat at& Toti KU- vii si pentru morti, ne pare-
1,1"45,
pi,ou 4IJ.wV lypoti Xptczoti xut mai ales potrivit skrugarn pe
Ith.vtas counEcut, XriXoc-iv aCC t&.; prea milostivul Dumiiezeu sa
xopai.u.s Chpx6v.c(ov Itrit ),ci.thv &- trimita pe preasfantul sau Dub,.
Tub. 7:p6s eEptrov. IIsizotOchtlev Duhul pacii prin Domnul no-
ar 'r xcipttt soti 7cutp6; t(i)v stru [isus Christos, sa lumi-
tptimuv iv T6.xet 17A-rIpotitievov neze pe toti si sa dea In ini
iaev T6v ata7cupov ic606v, &mt.- mile domnitorilor si popoare-
vs),Ostv Te eriv thvacupov 6Ept- lor Indemnuri spre pace. Sun-
v-r4v, ts vtiv .tifd 1.16)aczci. xptco- tern Incredintati prin harul Ta-
tieV. Tutir-qv ai tiLiTtatov crp.- talui luminilor ca vom vedea
06v TOic ictutoti p.a0ii:cti:5 o Kti- repede indeplinita dorinta ar
ptos iatoptou..ro, 4Eipyriv, aE- zatoare si ca se va Intoarce:

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 233

irthv, ev,oi-qp.c opts, sipt vriv TtY pacea cea plina de daruri,
zirriv sEa(op.t. Opine. 'E6x(os a' decare acum mai ales avem
ip.c(x6pcas, 'robs nocofivtas eipt- nevoe. Pe aceasta ca pe un
Yqv. 4311covipcot Trip (matt), of foarte mare bun a daruit-o
sipyriocotoi., 6ti. cciyzoi. otoi. Os()(3 Domnul ucenicilor sai zicand:
-4X-ifitcsovrat». (Pace las voua, pacea mea
'Exovtas ae &' iX7cia05 sou- dau voua»; iar pe facatorii de
psateiv ofito) Osip xcet rivApth- pace i-au fericit mult : qFeri-
itots, Eaptincnov iz(TeXofivres xa- citi, nice, facatorii de pace
fi-ipcov (Ls acrzt ltpi7COV vriv itpbs ca aceia fii lui Dumnezeu se
..cbv 7CX1pE010 evirir-qv 0Es auve.c- vor chema».
tisk thiv TOottp Tp67tots &yam- Nadajduind ca astfel vom
-16p.avot, ciirovittop.ev c(50ts .t6N0 fi placuti lui Dumnezeu si
aaeXpcx6v &citric:T.6v met &CITE- oamenilor, Indeplinind o prea-
lofillev p.sol riy6.7cris sfanta datorie dupa cum se
cuvine si aratand si In acea-
sta imprejurare dragostea cl-
tre aproapele in chipul cum
coati. 'ATcptklou x6'. ne sta in puti ta, iarasi VA tri-
Ti `TpaTEpx itept-nu6irnou Ila- mitem salutare frateasca si
vtapotTo; xal Ei6ctop.t6T-voc ramanem cu dragoste ai I. P.
f?ciarirrol iv Xptavi) aeXt,00l S. Voastre iubiti in Christos
xxi 'au); 7Cp6Outlot.
frati si cu totul devotati:
1915. Aprilie 22.
4 6 KcoVCPMYrtvouroXicoc repp.avoc -I. al Constantinopolului Gherma-
-1- 6 Nov:den BaalkeLo nos,
1- 6 Aipmov KaXXlvotog al ncheei Vasilios,
T 6 Xp.6pv-tic Xptcsoarottoq al Dercului Kallinicos,
f 6 'Evot) 'IoomeEv. t al Smirnei Hrisostomos,
t 6 Ylp.6pou flaviperoq al Enului Ioachim,
4. 6 Kpliv-IN @e6xX1roq t al Imvrului Panaretos,
1- 6 XaXx-1736voq Ppyr(6pcoq t al Halchidonului
Krinei Theoclitos,
t 6 Nioxataapeiaq x7.1 Kotothpcov t al Grigorios,
floXt'ncapiroc t al Neochesarei gi Kotiorelor Po-
j- 6 'A7x6pocc rip6itatoc licarpos,
1- 6 EcoCoonst9oot6Xse4 AO3p69eo; T al Anchirei Ghervasios,
6 lIpomovirmo Ntz66-w.og T al Sozuagathupolei Dorotheos,
1- 6 Moptocp6tou (1)(160soc. al Priconisei Nicodimos,
al Miriofitului Filotheos.

S'a talmacit din greceste de Diaconul Niculae M. Popescu dela bis. Cotroceni.

www.dacoromanica.ro
234 ACTE OFICIALE

AO. Ilpon. 1770. No. 1770.


ALEZZ.

'igiti)47crivtepthz ure lIvEpo- Inalt Prea Sfintite si Prea


7co),E7.g. 06(ypcd6),r2zEris itat 'T- venerabile Mitropolit al Un-
,ify.pze 7:6.7)75 Paup.a.vias, 6/u- gro-Vlah;ei si Exarh a toata.
s-rite EV Xptc7( .) a3s),,fi xcti, Romania, iubite in Hristos
cuilec coopri s idp.thv Tcncet- frate si impreuna liturghisitor
v67-rito;, Ktipte. Kovcov. T-riv op.-- al Smereniei noastre, Dle
7.ipav Taptic60-07,dv 1.;s6cr.cp.r.67q- Conon, inbratisand frateste in
vx (i3s.),(r.-abs. Ev KOpET xv.tuo-- Domnul pe Inalt Prea Sfintia_
7746lisvot tiitspir.'dcatu. icpocm- Voastra o salutam cu mare
y.opsOollsv. dragoste.
VA.; icriva77coo5 xoct map"-, Praznuind sarbatorile prea
c(ovripEo5 ioptels vids Tor) Oso,3 cinstite si de lume mantu-
Aiiyou cripxthavoG XJC i,s iv itoare ale intruparii lui Dum
7,(i) %6cip.(p cdnoci i-xtycosE(Y.s cop- nezeu- Cuvantul si ale aratarii
e 6:0-vt.F.5eirzaptatEav xrxi, 864av Lui pe lume, inaltarn multu-
civar,;-_tivotiv sip :iv Tpc63t. irpocs- miri si slava lui Dumnezeu
Dv° op,s'.wp Os6,), 67t fit ayucov cel in Treime inchinat fiindca
,s3(15.),cqzvf.ai Ciir.1.06ZY ),6- din negraita Lui milostivire
7p(0:-.7cv arzczaciss rcji kr./.(1) C/.6 - si bunatate a trimis norodu-
700, wit < CtiZO'q ciiiierzav lui Lui izbavire si as'a nas-
V(01-4p, 6s icnt Xptc;r6; Koptoc, cut noun astazi mantuitor,
iy fir6),Ec Acc6r3. . care este Hristos Domnul, iry
1'(W ouvili.(1) G vti; eu)s).- cetatea lui David».
rctx.ti; a(ri.77rIsotor.zotivte5., cross- Legatura iubirei fratesti ne
p.7.,:otj(G Zripf.5.; TZSIT):Op(otlevc,t, indeamna ca, plini de o bu
114 v.:atiolcut-ripi.ots eopzritc, curie duhovniceasca pentru
sarbatorile de lume mantu-
iiitoviz.9 ets E.7tEGZS'141/ 171S0p.ritt-
w7lv t745 tittetspus irsptworAtou itoare, sa venim sd vizitarn
cr,i/4),05f.xvtep6rotos, E(v.ip"6tov duhovniceste pe Malt Prea
7;1. 1. .Spccrtg) f-.g.;s4tx,6v FA317.0.Q- Sfintia Voastra prea iubita si
,
p.ov
0' tt tatisc66 isvc,c coy- transmitandu-vä din inima sa-
ZrJ009,sv A6vi tits U.-( .LS rutarea frateasca in Hristos
,:utyrctt; Eopral; z-ids 6.-ftwzr:i.7.q; Va felicitarn cu prilejiul ace-
.iipov tot) Xptcm..-,0 stor sfinte sarbatori ale prea
Eiop,s0v. a'ritux 6).0,1)ozcoc, %.5- sfintiei noastre Biserici a lui
7,:(01 6 o. 6.-4Pco sticr),arzvEriv Hristos.
wit &ici,061--qtr.7. ev c7%)), 1(p lay- Uram in acelas timp din

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 235

-v-tiOst; wit iv yrirvT, 6.vrzat9sts tot sufletul ca Hristos, Dum-


GCS t-riv igtdrapro ccovripiriv Xpt-
nezeul nostru cel adevarat,
aro; cariOtves Al-s6s i4p.cov
6 care din marea sa mila si bu-
a6C-f) xrit atatp},.6.tr.0 e6- natate s'a nascut in pesterl
XoTIckts. s=rjv 61J.szpriv 4sotEirri- si s'a culcat in iesle pentru
TO') 'ichiso7rcotspozyrcr./. list& tthv mantuirea noastra, sa mantu-
7repl A6ztv Ee6c(ctitayv.i.tcov iasca si sä pazeasca pe Inalt
Tim,/ Apztapicov wit ICUVZ?:)5 17,V3 Prea Sfintia Voastra prea ye-
SUCia6065 A6T?45 VOCV,VE.00, z),t- nerata impreuna cu prea cin-
pot) tE xut ).g.oC) &let a't7) 7C),atatri stitii sfintiti arhierei din jurul
olLCCYCaV itriC vanropi.Cetv av Ei si cu intreaga Ei turma,
-ZC4pf),. Y.JC ayr:Lati'ZEC .t,=2; 7MV- clerul si poporul intru multi
Ce7CTOO; tr./.67ris ioptci5, ilttautlet- ani pentru a sarbatori cu bu-
),Eoci a'ap.r2 1r0.at T6v iTcr.hva- curie si multumire sufleteasca
TiUovtu. veto contptov ivtau- aceste prea cinstite sarbatori
T6v 1JcaoY rricsii; obpavico OW- si In acelas timp sa faca ca
pea; xrit Ei oTtchs zrit 7cci.vs6; anul nou al mantuirei sa a-
zpat66. duca tutu! or cu frnbelsugare
'Ent too.cot. It xfit fiL9t; vr-iv orce dar ceresc, binecuvan-
`Irp.atipcxv .6soti.1J.v.ov ertpriXo- tarea si toate cele dorite.
ircotepol-rIzu iv tptXtp.u.st &TIT Inca odata imbratisand cu
-zutriarg.c6p.svot 6t7.teXoo1iev. sarutare sfanta pe I. Prea
Sfintia Voastra de Dumnezeu
'Ev ,A9i,vat; zt 25 Aep[ou cinstita, ramanem al I. P. S.
Tic ap.stipac Xiav dieov Tceptiro&irou Voastre dorita frate iubitor
TIfiXolravceponTroc; iv Xptcrup in Hristos si cu totul devotat
13c7corritoc &SeXpac xxi rfAct); rcp6Oup.og

f 6 'AO-fivcijv iDs6x),71:65.
t al Alenei Teoclil.

www.dacoromanica.ro
236 ACTE OFICIALE

BncoRonpeocimmerurbfimiii Baa- Copie dupa scrisoarea a-


xmli07 AInaocunArtillitt Apx11- dresata de Mitropolitul Pe-
11aCTIApb. trogradului cu ocaziunea Sf..
Sarbatori ale Craciunului dim
Bri) BIG1 Haurynalouraro Beau-
1914 $i noul an 1915, I. P. S.
Ear° upa3Amma Po5LiAecil3a no Arhiepiscop $i Mitropolit Pri-
monk Foci loAa lI Bora II Cna- mat al Romaniei D. D. Dr..
medal 111111101'0 Itreyea XpucTa Il Konon Aramescu-Donici.
S. Petersburg 14
llpiRlartNamAaroca Ho Baro roAa, 17 occernbrie, 19.
)10.41'03173 nocTandwo ce61; IIIIBtT- Malt Prea Sfinfite Stapane,
Milostive Arhiplistor,
CTBOBan Balue Bbicouoripeoc-
B11111cOHCTBO C'13 CBIYLIbl iipa3A-
In vederea venirii marelui
praznic at Nasterii dupa true
HIILZ03l'E 11 11.111,713-141I311 HOB0.1t- a Domnului $i Dumnezeului
T1O311, 310.111TB011110 Aie.rait 131131% si Mantuitorului nostru Iisus
3111pa, 3,11)1113111, ,0.11'0,210HeT13111 11 Hristos si apropierea anului
cliaceHia. Bothlomillifica H11111CP0 nou, consider de a mea da-
parur CIlaCeHiil XplICTOCI) FOCII0,111
torie de a heretisi pe malt
Aa enoclitmecriverb npHCHO Ba-
Prea Sfintia Voastra cu acest
stralucit praznic ci cu venires.
memy BbicoRolipeomuRefieny B'b anului nou, cu rugaciunea do-
311101'0Tpy,k11031'1, C. IyAzeHi Barindu-Va Voila pace, sand-
BO 6.1111'0 IlpilBOCJIaBlfOil tate, indelungare de zile 1i
1/1011.
Ilefipammaa C311MIX13 310.1111131, mantuire. Domnul Hristos Cel
Ba rural), 110CTI) 1131t10 obITB C13 Ile- intrupat pentru mantuirea
TIIIiHbI31'13 &Mb 110 (ITOrlieWb
noastra, sa lucreze impreuna,
intotdeauna cu malt Prea Sfin-
11 6p a 're Ii010 0 Xp Rat .no6oBi10 tia Voastra in mult ostenitoa-
II coBeineimoio iipe,a111{0CTi10 rea slujire pentru binele drept
huller° BmcouolipeocBankeHeTBa credincioasei Biserici.
nosopyrbfififia eayra Invocand sfintele Voastre
B.ikuntipi Mirrpolloairrt, rugaciuni, am cinstea a fi cu
IIeTporpa,kmiti. adevarat respect, cu iubire
frateasca intro Hristos 5i cu
desavar5ita supunere, al Inalt
Prea Sfintiei Voastre.
Supus servitor
(ss) f Vladimir, Mitropolit at
C. IlerepOyprb. 17 jetts.film 1914 r. Petrogradului.
Ero BmeolconpeocintigeHeTny, malt Prea Sfintiei Sale,
Bmeotiotipeocsmitemitilmemy
KOHOHY lnalt Prea Sfintitului Konon,
Apmenuesony Byttapecrucomy Arhiepiscop al Bucurestilor qi Mi-
it Murpono.nrry Yrpo-Bazaxin- tropolit al Ungro-Vlahiei.

www.dacoromanica.ro
GLASUL CONSTIINTIL

Un glas tainic si sant rasuna In inima tuturor murito-


rilor. El se face auzit de tot omul, de orice religiune ar
fi, chiar si de catre un pagan, pe care nu 1-a luminat Inca
faclia descoperirii. Nici lingusirea, nici mania, nici jude-
cata nedreapta nu-1 poate face sa taca. El striga neInce-
tat : nzuritoruie, fzi drept Fi fel binele. In zadar tAredincio-
sul, falindu-se cu o Indrazneata usaratate, se sileste sa
vada in univers o opera a lntamplarii, in credinta religi-
oasa o prejudecata populara, in crestinism un flu politic;
in zadar respinge el virtutea, pe care o taxeaza de exal-
tare sau de ipocrizie; In zadar cauta sa se convinga pe
sine ca sfaturile siriteniei si a egoismului sunt sfaturi de
intelepciune; in zadar Incearca sa nege vecinica pronie
a Stapanului lumii, a JudecAtorului nefatarnic, al carui tron
este deasupra stelelor,un glas launtric ii striga: mule,
to to amcigefli, amcige,sti 351 min/4 Dar pamantul se cn-
tremura sub picioarele sale, templele si palatele se pra-
busesc; fiinte iubite cad, in ochii sai, nori se gramadesc,
fulgere brazdeaza vazduhul, ii preface casa si averile In
enusa. Batjocoritorul nu mai rade. Este un Dumnezeu!,
ii striga glasul constiintii. Este un Dumnezeu!, repeta el
murmurand.
Omul corupt la inceput isi rade de glasul ceresc care
vorbeste sufletului sau. El numeste acesta un efect al e-

www.dacoromanica.ro
238 GLASUL CONMINTII

ducatiunii, o urmare a povestirilor prin cari s'a amagit


copilaria sa. Cunostintele sale le inalta in ochii sai mai
presus de ale celor mai marl genii cu cari omenirea se
faleste. Pretinde a calca in picioare prejudecatile ordi-
nare, faptueste raul In taina, apoi arunca pri4irile in ju-
rul lui insultand si intreband: unde este judecatortil care
sa ma judece? In aceeas clips glasul launtric li striga: de
ai Invartl o lume intreaga ca sa acoperi faptele tale cele
rele, mai curand sau mai tarziu ele vor iesi la iveala, Dum-
nezeu le va vadi. In zadar s'ar arunca In vartejul place-
rilor, In mijlocul vijeliei pasiunilor, caci pretutindeni poarta.
in inima sa un foc mistuitor. Vrea sa se sustraga dela or-
dinea morals') care stapb.neste lumea, dar o putere ne-
vazuta it cuprinde si'i inlantueste, ii leaga sufletul de or-
dinea aceasta vecinica. Perderea omului se naste din pa-
catele sale. Cu pacea gonita din inima sa, el fuge fara
Incetare, ear nelinistea 11 roade, glasul launtric ii striga:
Dumnezeu pretutindeni este de fatd, te urmdreFle, te ame-
nintti! Pentru a -si justifica crimele tale, tiran fara inima, tu
prigonesti pe cel nevinovat, 11 ataci prin marturii minci-
noase; raspandesti calomnia, deschizi inchisori, pregatesti
torturi. In zadar Insa, caci nu vei putea dobori pre cel
nevinovat. Calmul privirii sale iti inroseste fata, te acopere
de rusine; iti surade In mijlocul chinurilor, pe cand tu te-
Infiori. Dreptul pus In flare iti arata blandeta, pe cand
la masa ta de sarbatoare genuchii iti tremura de se lo-
vesc; de-1 vei duce la moarte, moartea sa este un triumf;
iar triumful sau este osanda ta.
. Astfel este puterea constiintii. Ea patrunde ca un Inger
nevazut in mijlocul societatii si sustine adevarul, drepta-
tea, convingerea, fie acestea parasite de o lume intreaga
chiar; ea prinde pe vinovat, de s'ar ascunde el in peste-
1) In ordinea morale a lumii numai binele inflorqte, iar dull
nWe peirea.

www.dacoromanica.ro
GLASUL CONSTIINTII 239

rile cele mai lntunecoase si mai necunoscute; ea asterne


la pAmant pre cel rAu, de ar sta el chiar pe un tron si
Inconjurat de numerosi ostasi gata a-1 ,apAra. Constiinta
este legea dumnezeeascA a binelui si a dreptAtii, lege pe
care Ziditorul a Intiparit-o in inimile tuturor oamenilor.
Constiinta ne instrueste pre toti. Ea invata datoria
chiar pe cei ignoranti. Unde este omul care sä cuteze a
pune inainte ca motiv nestiinta sa despre ce e drept si
nedrept, pentru a se desvinovati de calcArile de legi atilt
In ochii altora, cat si in ochii sai si In fata lui Dumnezeu,
care pAtrunde adancimile inimii? Constiinta care ne instru-
este, este incoruptibila si judecA cu dreptate. Sa luam
drept cAlAuza si regula aceasta notiune, acest simtimant
de bine si niciodata nu vom cadea in vre-o ratAcire vo-
luntara, nici vom face rani cu precugetare; ci vom tral in
pace cu noi insine, cu sufletul nostru. Sa plecAm urechea
la glasul acestui aspru supraveghetor, cand simtualitatea
cautA sa ne robeasca prin amagire. Sa ascultam acest
glas sever in toate cazurile nelamurite, In cari plutind in-
tre InclinAri opuse, intre avantaje de natura deosebitA,
am putea usor sa rAtAcim; cand de pilda, nu am putea
apara interesele noastre, fara de a face nedreptate altor
persoane, cArora le-am putea fi foarte folositori, daca ego-
limn], dacA iubirea de noi insine ar fi capabila de o jertfa.
Ne-a ofensat cineva, si ne gandim la rasbunare; e bine
sA, ascultam constiinta, care ne zice: fii mai nobil decat
cel ce ti sta improtivA, nu I pedepsi decat prin generozi-
tatea ta. Dorinti necurate turbura poate simturile noa-
stre, plAcerea ne farmeca si ne tat-We la crima; dar con-
stiinta ne striga: indraznetule, voesti, casi diavolul, sa di-
strugi un paradis? Poftim poate bunul altuia, aspirAm la un
castig considerabil ce am putea face cu pretul unei inse-
laciuni, fie cat de ward: opreste-te, ne striga constiinta,
renunta la un castig care to ar face vrednic de dispre

www.dacoromanica.ro
240 GLASUL CONSTIINTII

chiar In ochii tai. Nu uita cuvintele lui 1isus: 4 Ce folos este


omului de ar dobdndi lumea toatd, iar sufletul sdu iii va
pierde?...) Mat. 16, 26.
Dorinta de a arata spirit sau de a Invesell una din a-
cele intruniri, cari tormeaza si Incurajeaza lenevirea si in
care prezideaza grairea de rail, ne face ingeniosi in a psi
si arunca ironii si barfeli la adresa unei persoane absente.
Cu toatea acestea constiinta noastra ne pune in vedere,
ca daca acea persoana, obiectul derAderii noastre, s'ar
infatisa deodata inaintea noastra, rosind am pleca ochii
in tacere.
Conistilnia instruffte cu severitate si cu drefitate. Nu
am puted O. gasim fericirea decat conformandu-ne ?Elva-
tamintelor sale. SA nu cautam deci subterfugii, si sa nu
nadajduim, In puterea rationamentelor subtile, a psi mij-
locul de a satisface dorinti si inclinari nepermise, fall a
rani simtimAntul binelui si al onestitatii, care ramane in-
coruptibil In adancul inimii noastre. Judecata noastra vi-
cleana ne intinde o cursa. Indata ce vitiul ne chiamA, cA-
inta ne pA.ndeste in taina. Cu constiinta nu se pot face
compromisuri. Credem a trata cu ea, si in loc de invoiald
cddem cu rusine. Voim sa scapam de legea nestramutata
sapata In sufletul nostru si devenim robii remuscarilor.
Constiinta instrueste cu putere dumnezeeasca. Ea ne
porunceste sa luam drept regula a tuturor faptelor noa-
stre dreptatea vecinica, si nu iubirea de sine sau interesul
nostru personal. Trebue sa facem binele fara motiv si fara
sa rezulte pentru not vreun profit. Trebue sa -1 facem
chiar cu pretul unor grele jertfe. Astfel se exprima con-
stiinta noastra, si astfel graeste Iisus Hristos. Daca intere-
sul si parerea lumii sunt motivele purtarii noastre, ele ne
vor fi si singura noastra rasplata (Mat. 6, 1-18.)
Conitiinfa avertizeazd. Tot omul care a pacatuit, a a-
uzit instiintarile iudecatorutui sau launtric. In copilaria noa-

www.dacoromanica.ro
GLASUL CONSTIINTII 241

stra Inca, In mijlocul jocurilor si a primelor noastre ocu-


patiuni, simtiam o mare neliniste, on de cate on tarIti prin
usuratatea noaEtra, sau prin o Inclinare vicioasa, sau in
puterea pildei, voiam sa comitem vre'un rau. Hotul care
isi intinde maim ca sa rapeasca pe nedrept bunul altuia,
desfranatul care planuqte mijloacelc. de a seduce, sper-
jurul care se pregateste a ridica catre cer o mans crimi-
nals, omul fara credinta, care din interes sau rasbunare
tradeaza pe prietenul sau, carmuirea sau patria sa,toti
acei cari proecteaza nedreptatea, nu merg la crima decat
tremurand, ei se clatina, inima le bate. Constiinta le striga
sa se departeze din calea crimei, si glasul sau devine mai
sever, mai grozav, pe masura ce pacatosii se apropie de
tinta lor. Lupta omului cu sine Insusi, inainte de a face
primul pas spre rau, lupta cu constiinta sa, care II pre-
vine si1 instiinteaza, este oarecum lupta omului cu Inge-
rul sau pazitor, care inbratisandu-1, se sforteaza sa.-1 fe-
reascd de cadere. Si vai, cu toatd miscatoarea severitate
a Ingerului, pacatul se Indeplineste. Trimisul ceresc se re-
trage In tacere si cu semnul durerii pe frunte. Pacatosul
ametit de pasiuni, cade din prapastie In prapastie. Dum-
nezeeasca sa calauza isi Intoarce Inca privirile sale de
compatimire spre dansul, si pe masura ce se departeaza,
Instiintdrile le scoate in accente triste si totdeauna mai
slabe, pand la cea din urma care nu se mai aude....
Vedeti pe tanarul, Inca inocent, care comite prima min-
tire si prima inseldtorie. El vorbeste, dar limba i se Im-
piedica, gangavqte. Miscarile ii tradeaza. Incurcatura sa.
Voieste sa ridice capul spre aceia ai caror ochi ii places
sa -i intalneasca, dar nu poate sustine privirea celui drept.
Se teme sa nu-i descopere cineva agitatia inimii sale. Prin
aceasta se anunta avertismentele constiintii sale. Amin-
tindu-si de virtutea sa, sovaeste.Inca, roseste de nevred-
nicia sa; daca isi vede propriul sau chip, se Intoarce in-
fiorandu-se.

www.dacoromanica.ro
242 GLASUL CONSTIINTI1

Ce zice constiinta?
Tinere, care pana in acest ceas ti-ai pastrat inima fara
pata, si care deli pizmuit de oameni intinati de vicii, esti
insa cu mersul liber si m'Andru pre acest pamant, ca in-
tr'un nou rai,si tu tanara copila a unor parinti iubitori,
Impodobita cu inocenta si pudoare, ascultati sfaturile bu-
nului vostru Inger, pentru ca el sa nu vä paraseasca nici
°data... Purtati in lume inocenta primilor vostri ani. Pa-
strati-o intacta in sanctuarul inimii voastre. and yeti a-
junge la varsta matura, si va yeti afla poate in capul unei
familii, fidelitatea cu care ati pastrat acest depozit isi va
gasi rasplata sa; va yeti petrece ultimii ani sub ceriul cu-
rat al primei voastre varste.
.Tinere, priveste pe desfranatul fara vigoare, care .isi ri-
sipl in chip rusinos comoara sanatatii sale; priveste pe
omul fara onoare, care in mijlocul avutiilor rau castigate,
nu- si gaseste un ceas de odihna; priveste pe omoratorul
cu fata palida, cum merge clatinandu-se spre locul de o-
sanda, fiindca nu a invatat a-si domoll furia.
tu fecioara, floare delicata a neamului omenesc, in-
toarceti privirile asupra victimei amagirii, care a adus moar-
tea in inima parintilor sai, si care acoperita de rusinea
sa se consuma in regrete; aruncati privirile asupra ace-
stei mame de familie, pe care avaritia sau neoranduiala
sa o fac despretuita si de societate si de proprii sai copii.
Glasul constintii le-au dat acestor nenorociti aceleasi a-
vertismente, aceleasi instiintari, cari vi le da si Voua, si
ei au indraznit a le nesocoti.
Con,siiinpa pedepsercte. La caderea pacatosului, ingerul
cel bun a fugit, si ingerul izbandirii, plin de ingrozire a luat
locul sau. Frica a alunecat in inima vinovatului si a iz-
gonit din ea seninatatea. Niciodata nu a cules cineva smo-
chine din. spini. Niciodata o fapta rea nu a avut urmari
fericite. Nelegiuitul poate sa.si ascunda crima sa un lung

www.dacoromanica.ro
GL &SUL CON'TIINTII 243

sir de ani, consecintele ins& subsists pentru totdeauna si


vor sfarsi prin a-1 trada; o Intamplare aparenta, un acci-
dent neprevazut, o imprejurare indeferenta, descoper ur-
zeala tesuta in intuneric, si rodul tuturor prevederilor lui
este de a'si strange mai multa rusine si regrete.
Ne-am infiora, daca am puted ceti in inima ornului chi-
nuit de remuscari, mai ales cand este singur in lupta cu
constiinta sa. Parasit de Dumnezeu, el este lipsit de pro-
pria sa stima. Cum ii apasa pe inima degradarea sa, la
vederea ornului de bine! Adeseori un simplu cuvant pro-
nuntat fard intentiune In fata sa, este pentru dansul ca o
lovitura de cutit. De sigur toate inlesnirile, toate placerile
nu ar putea compensa ranile dureroase ale remuscarilor.
Reuseste oare vinovatul sa se uite pe sine in mijlocul pe-
trecerilor zilei? In timpul noptii amintirea greselii sale, ca
un spectru izbanditor it napadecite in culcusul. sau, u-nde
degeaba cauta odihna. Sunt o multime de suferinte unite
cu soarta muritorilor, si multe sunt teribile, dar cele mai
crude sunt suferintele constiintii. Omul chinuit de con-
stiinta uraste lumina soarelui, care ar puted sa-i vadeasca
crima, si tremura la apropierea noptii, care i se pare ca
ascunde curse; fuge de singuratate, in care glasul mustrarii
se aude mai tare; fuge de societate, ca sä nu se tradeze
singur. In fiecare clips, omul care se simte vinovat, vede
apropiata descoperire a secretului sau. S'au vazut culpa-
bili, cari pentru a scapa de asemenea mustrari si de ne-
liniste, au declarat crime de cari ei nici nu erau banuiti.
Cati omoritori au cautat odihna in marturisirea unei cru-
zimi! Cati furl luptandu-se cu moartea si cu constiinta lor
au restituit lucrurile furate! Astfel este activitatea con-
stiintii. I se poate impune tacerea catva timp, dar nu
poate fi Inabusita pentru totdeauna. Ea se desteapta mai
curand sau mai tarziu, si cu cat desteptarea ei este mai
tarzie, cu atat este _mai teribild. Pacatosul devine prada
(Biserica Ortodoxi Romin4, 2

www.dacoromanica.ro
244 GLASUI. CONMINTII

remuscarilor, culegand rodul amar al pacatului sat], fie c


1-ar ajunge aceasta stare cat de tarziu; si nu rari cazuri
s'au vazut tocmai la marginea mormantului si in desnadej-
dea agoniei...
Con,sliin(a rdsplcite,ste. Marimea binefacerilor egaleaz
severitatea pedepselor sale. Acela care nu are nimic a-si
imputa vede In toti oamenii prieteni si frati. Nu incunjura
nici pe unul, fiindca. nu roseste lnaintea nimanui. Deplange
viciile, iubeste pe omul de bine, si in toata purtarea sa
catre altii, arata sinceritate si nevinovatie. Inima curata a
crestinului ale carui simtiminte cu cele ale semenilor sai
se inalta pang la Dumnezeu, este ca suprafata Tina si lucie
a unui lac, in care se oglindeste, cu inaltii plopi ce-I mar-
ginesc, lumina si albastrul ceriului. Se bucura fard. turbu -
rare de plAcerile pe cari vicata si prietenia i le harazesc.
Daca da preste incercari si greutati, supoarta cu stator-
nicie loviturile nenorocirii zicandu-si: eram vrednic de o
soarta mai buna, nenorocirea aceasta insa nu este rodul
viciului, Dumnezeu cel putin este cu mine!...
Vedem adeseori inocenta prigonita. Cu mandria unei
constiinti curate insa, ea se departeaza de locuintele in
care domneste crima si se imbraca cu haina sdraciei. Ea
zice prigonitorilor, ca Iisus in gradina Ghethsimani: eu sum`
acela pe care-1 cciutati. Hula nu o poate vesteji, nici mi-
zeria nu o doboara. Pacea cea cered.sca. sta in inchisoare
cu ea, si o intovaraseste la locul de osanda, unde Isi sat.-
batoreste triumful sau. Acolo apare in toata marirea sa.
Amintirpa ei rusineaza tirania, iar posteritatea presara
flori pe rnormantul sau...
Omul care arata in toata purtarea, sa seninatatea su-
fletului, capata increderea celor tari si a celor slabi. Este
neatarnat, ca un imparat prin virtute, macar de ar avea
drept palat o colibd, si ca imparatie numai campul lui de
munca. Toti cari it cuno.sc it onoreaza, iar cei rai se tern

www.dacoromanica.ro
GLASUL CONSTIINTii 245

de dansul. El nu tremura nici Inaintea domnitorului, nici


Inaintea judecatorului, iar apropierea morkii nu-1 inspai-
manta. 0 bunk. con§tiinta ne da pacea cu not tnOne, ne
face sá biruim pre cei raj, ne dä un adapost in nenoro-
Lire, o ancora in furtunile vietii, un razim in clipa mortii....
f Teofil M. Ploecteanu

LECTIUNE 'NAMUR ALA


ASUPRA

ROSTULUI ISTORIEI BiSERICEVI IN TEOLOGIE).

icontinuare. vezi Biserica OrIodox Romani; No. 1 anul XXXIX pag. 87.)

Dar daca istoria bisericeasca poarta un caracter


special, din cauza obiectului cu care se ocupa, ea nu
este fara nici o legatura cu istoria universals a ome-
nirei. Ca stiinta istorica, ea impartaseste in genere
toate legile ce se aplica istoriei ca stiinta; singura
deosebire este ca, ea are caracterul ei special, potri-
vit naturii obiectului cu care se ocupa, Biserica. Deci
dar, ca istorie ea lucreaza in totul intocmai dupa
toate regulele stiintei istorice. Deosebirea ce se observa
intre modul .de procedare al ei, deosebit de al istoriei
universale a omenirei, consta in aceea ca in exami-
narea si cercetarea faptelor istorice, ea trebue sa
tins pururea seams de natura speciala a obiectului
supus cercetarilor sale, care este Biserica, despre care
nu trebue sa piarda niciodata din vedere ca este a-
,sezdmdntul dumnezeesc, intemeiat in hone de insu,s.
Dumnezeu, ca in el oamenii sa lucreze dupa voiea cea
sfanta a lui Dumnezeu, pentru a for fericire si man-
tuire.

www.dacoromanica.ro
246 LECTIITNE 1NAUGURALA

In aceasta consta singura ei deosebire de istoria


universals a lumei. lncolo, ca stiinta toate le are co-
mune cu aceasta.
Astfel, istoria bisericeasca, ca si istoria in genere
cerceteaza $i examineaza lucrurile cari formeaza obi-
ectul ei, dupa toata rigoarea stiintei istorice. Ea in-
trebuinteaza aceleasi legi si reguli stiintifice ale cer-
cetarilor istorice, cari decurg din ideea si scopul
istoriei, ca ,stiintd ,si cuno,stin/d obiectivd si realer a
lucrurilor.
Istoria bisericeasca ca si istoria politick a omeni-
rei nu este o cunostinta pur si simplu abstractd si
teoreticd ci consta dintr'un sir de evenimente, cari
,

stau in stransa legatura si sunt coordonate intte ele.


Si ea, ca si istoria cea adevarata, cauta sa. reprezinte
cu fidelitate modul cum ele au decurs. Ea este prin-
urmare o clinostinta obiectiva si realer a lucrurilor
bisericesti, adica a acelor fapte si intamplar,i cari au
avut loc in Biserica crestina, cand este istoria bise-
riceasca generala; sau a acelora cari au avut loc
intr'o biserica particulara, on care ar fi ea, cand este
istoria bisericeasca particulara.
Inventiunea, asa cum nu este permisa §i nu poate
avea loc, cu nici un pret in firul istoriei celei ade-
varate si stiintifice, totastfel si in istoria bisericeasca,
caci atunci presupunerea $i supozitiunea, ca sa nu
zicem minciuna, is locul adevarului si istoria devine
n zratiune fictivd, basin, fioveste. _tabula etc., on ce,
nu insd istorie. Caci istoria, ca sa fie realer si adeva,
rata, ca sa fie expunere stiintifica, trebue sa se ba-
zeze fie fafile intdmfildri certe ,si reale, expuse si
examinate duper adevaratul for rost si natura.
Dar faptele $i toate intamplarile cari formeaza o-
biectul istoriei, apartin trecutului si s'au conservat in

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURALA 247

monumente si documente. Datoria istoriei este a cer-


ceta si examina toate acestea, ca de ad sa extraga
coprinsul ei. Monumentele de tot felul si documentele
sunt izvoarele istoriei. Din ele se extrage toate stirile
si toata cunostinta trecutului; iar fara ele istoria este
lipsita de orce baza.
Istoria dar, bazandu-se pe monumente, pe docu-
mente si izvoare, trebue sa faca cunoscut: cea politica,
tot ce se refera la omenire, cea bisericeasca, tot ce se
refera la Biserica lui Iisus Christos. Dar pentru a'si in-
deplini aceasta sarcina, istoria intampina foarte multe
greutati; caci cine nu intelege Cate evenimente si in-
tamplari insemnate nu sunt, on date uitarii, on n'a-
vem nici o amintire si nici o cunostinta despre ele!
Mare le Alexandru fericea pe Ahileu ca a avut
parte de un cantaret ca Omer, care sal cante faptele.
Mare le cuceritor al lumei, pare ca presimtea ca. el
n'o sa aiba asa parte de un istoric, dar nici macar
de un cantaret, care sa-i cante minunatele sale fapte.
Datoria istoriei insa este ca sa nazuiasca din toate
puterile, si sa intrebuinteze toate mijloacele ca sa ne
faca cunoscut tot ce s'a petrecut de seama si insem-
nat. Dar atunci cine nu intelege greutatea, ba chiar
inOosibilitatea, fiind vorba de tot ce s'a intainfilati
Apoi una din greutatile cele mari ale istoriei este
afiarea aa'evdrului adevdrat al lucrurilor si desco-
j5erirea .,si Aedefisirea minciunel. Aceasta greutate, pe
care unii o socotesc imposibilitate, a facut pe multi
sa sustina ca istoria nu este ,stiintd; ca este cel mult
o stiinta de cinste (honoris causa). $i aceasta, din
cauza, zic acestia, ca cunostintele despre trecut, nu
sunt cunostinte experimentale, estrase din observarea
nemijlocita a lucrurilor.') Ele se bazeaza pe obser-
1) Vezi Bolatou B. B. introd. la art. Ns. pag. 2 si urm. Gr. Pa-
pamitiul istoric si minciuna Farul eccles. 1, 119-226.

www.dacoromanica.ro
248 LECTIUNE INAUGURAL it.

vatiunea nemijlocita a altora, cari se presupune x fi


martori oculari ai faptului pentru tare'l cunosc .§i'l
marturisesc. In cazul acesta, zic ei, acela este cunos
catorul faptului. El este istorul (i:cro)p), caci el s'a
aflat in imediata si nemijlocita legatura cu faptul,
intamplarea, evenimentul sau persoana ce se istori-
se§te.1) El este cel ce are adevaraid cuno,stintel si
1) Iatopia, `ryttop, iaTopti), se deriv dela radicalul eli, ot6, (13.r.6, can
inseamna cunostinta, dar dobandita, nu prin puterea mintei si a
intelectului (vo5), ci prin vedere si prin experienta externs; caci
cam, derivat dela Wpco inseamna a vedea; iar a cunoaste, este dela
^fLyWaxcu, si aici este vorba de cunostinta dobandita prin minte si
intelect (yob), cunostinta dobandita prin studiu si cercetare. Dupa
acestea Zattopistoricul este martorul ocular, vaaatorul faptului,
al lucrului sau al intamplarei ce relate,.za.
Grecii cei vechi cutreerau lumea si toate tarile grafie istoriei
(iotopiocc ivsy.sv), ca sa vaza, adica sa cunoasca lumea si lucrurile.
Frasa a ramas cu acest sens si in limba sacra bisericeasca si o
intampinam, atat in noul Testament, cat si la parintii si scriitorii
Bisericii crestine. Astfel, in epistola ca.tre Galateni se zice ca Pavel
s'a dus la lerusalim ictopilaxt. lIErpov. Traductiunea romans zice:
sa vaza pe Petru, adica sa" cunoasca pe Petru, caci pans acI A-
postolul Pavel nu'l vazuse=nu'l cunostea Galat. I, 18. In Evan-
ghelia dela loan, Petru zice Domnului Ii5pts at) titem ot.674 si in-
data explica aceasta prin cuvintele: a5 itythalts; ore cptX6-.) as. Tra-
ducerea roman I este: Doanzne, to Coate stii; to stii ca to iubesc.
Ea deci reproduce si pe olax4 si pe itvoia7.st; prin ti=cunosti. In
aceeas insemnare se iau cuvintele la Eusebiu (istoria bisericeasca
VI, 11), Grigorie Teologul (Cuvant stiliteutic contra lui Iulian Para-
vatul) Teodorit (istoria bisericeasca VIII, 12) si alti parinti, can
nu fac nici o deosebire intre cunostinta si stiinta dobandita prin
6)p(i) si itychazstv.
liar afara de aceasta insemnare a cunostintei si stiintei doban-
dita prin vedere, cuvantul istorie se is adeseaori cu un inteles
special, insemnand stiinta general& despre ceva. Astfel se zice: .17

aapE vicsso4 i.asopEaistoria naturei; adica stiinta naturei; tap -11

15oxiic E;ropixistoria sufletului; stiinta sufletului,==psichologia etc.


Bi astfel ajuns stiinta si cunostinta vietei omenirei,--istoria ome-
nirei, stiinta si cunostinta Bisericei=istoria bisericeasca.
Cu privire la cunostinta si stiinta despre omenire si intampla-
rile vietei omenesti, acela carele cel intaiu intrebuinteaza cuvantul
istorie, in acest sens, este Erodot; dar acela care i-a imprimat si i-a
determinat caracterul de stiinta este Aristotel. Dela acestia, in tim-
purile posterioare, si pans in zilele noastre, toti s'au inspirat a

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INA17GURALA. 249

pliinta a lucrurilor, iar nu noi, cei ce primim acea-


sta. cunostinta, in mod mijlocit, prin el.
In cazul acesta intrebarea ce se pune, atat pentru
istoria omenirei, cat si pentru istoria bisericeasca, ar
fi urmatoarea: Este posibil ca noi sa intelegem'si sa
cunoastem faptele, energiile, sentimentele, cugetarile
ingener.; manifestatiunile vietei oamenilor din tim-
puri ass de indepartate de noi? Si cu privire la i-
storia bisericeasca, este cu putinta sä cunoatern toate
aceste manifestari ale oamenilor crestini, petrecute in
Biserica lui lisus Christos, sub auspiciile iconomiei
dumaezeesti, in timpuri foarte departe de noi? Cu
alte cuvinte.
adaoga cate ceva numai spre a preciza si deterrnina si mai bine
deal litiunea si insemnarea specials a cuvantului istorie, ca cuno-
stinta si stiinta (vezi Carolide introd. la istoria universals pag. 5).
Astfel, chiar din vechime, istoria a inceput a insemna nu nu-
mai cunostinta si stiinta intamplarilor vietei omenesti, dar insasi
intamplarile, on care era natura lor; si in acelas timp cunostinta
si stiinta, sub forma, de naratiune, sau marturie exstrasa din ob-
servatiunea imediata sau mediata a lucrurilor si intamplarilor, ci
si insasi intamplarile marturisite si expuse dupa legatura lor in-
terna si in modul cum s'au succedat. Adeverirea tuturor acestora
o avem in proologul Evangheliei deb t Luca, untie azesta voind a
da lui Teofil stiinta exacta despre cele ce se refers la lisus Chri-
stos zice: < De vreme ce multi s'au apucat a alcatui povestire pen-
tru lucrurile cele ce au fost adevarate intru noi, precurn au dat
noua cei ce dintru inceput au fost singuri vaz'atori si slujitori Cu-
vantuki, parutu-mi-s'a si mie, urmand toate dintai cu dearnanun-
tul, pe rand a scrie tie puternice Teofile, ca sa cuitosti (iva altt3i4c
orig.) inarirea cuvintelor de care te-ai invatat". (Luca I, 1-4).
Din toate acestea si din alte multe exemple ce s'ar putea aduce
se adevereste lamurit ca istoria este stiinta care isi extrage co-
prinsul din inforrnatiuni si marturii, nu numai directe, dar si in-
directe, dela aceia cari au fost martori oculari, si din tot felul
de izvoare, cari se raporta la fapte si persoane. Ea examineaza,
. origina, adica inceputul. schimbarea sau desvoltarea, ce au luat
cum si influents ce au avut-o in rostul si vieata oamenilor, per-
soanele si intamplarile. Examineaza in genere toata miscarea for
in timp si loc, dupa adevaratul caracter cu care se prezinta in-
tamplarile §i persoanele, ca astfel sa ofere adevcirata cunoginta
$i ,stiinfa despre ele.

www.dacoromanica.ro
250 LECTIUNE INAUGURALA

Este cu putinta, ca, in mod medial, grin altii §i


nu direct, firin noi infine, sä avem adevarata cuno-
stinta si stiinta a celor intamplate ?
Raspunsul la aceasta intrebare, se intelege dela
sine ca este insotit de multe greutati. Caci infor-
matiunile si cunostintele despre trecut, adesea ori,
nu ni sunt transmise de insasi intamplarile ce au a-
vut loc, sau de cei ce. au fost inartori oculari, sau
cel putin de aceia cari au fost contimporani cu ele.
Afara de aceasta intervin si alte greutati.
Adesea ori scriitorii cari ne transmit cunostinta
lucrurilor intamplate, ne dau aceea ce spiritul 'for a
primit mijlocit sau nemijlocit. Ne dau aceea ce ei
au crezut, sau a voit sa creaza, fara ca noi sa avem
posibilitatea sa cunoastem daca ceea ce ei au crezut
si ne transmit, era adevarul adevarat al lucrurilor.
Asa indat nu stim daca faptul relatat era in adevar
real. Nu stim adesea nici daca ei au voit sau au
putut sä spuna adevarul lucrurilor.
In afara de aceasta. Ei se pot raporta la impre-
jurari sau observatiuni proprii ale lor, pe cari noi
nu be putem cunoaste, si nu avem nici posibilitatea
de a le verifica, caci sunt astfel de relatari, cari nu
se repeta si nici nu be gasim la alti.
Se poate intampla iar6si ca sa avem o singura
informaliune sau raiz/are despre un fapt, sau sa avem
mai multe, insa contradictorii,. $i atunci ce sä credem ?
Se poate de asemenea intampla ca izvorul de care
ne servim sa fie fall in totul sau in parte, sau se
poate ca sa coprinda in el informatiuni gresite, caci
sunt, cu adevarat, chronici simulate, acte oficiale si,
protocoale dubioase, si chiar monumente si documente,
cari ne dau stiri neexacte si false. Dar si insasi do-
cumentele cele sigure si adevarate, ce sunt alta de
cat o simpla hartie moarta si neinsufletita!

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURALA 251

Sunt dar greutati, 5i greutati mari pentru doban-


direa cunostintei adevarate despre intamplarile isto-
rice, mai ales cand ne darn seama de starea si si-
tuatiunea izvoarelor istorice. Dar tocmai aceasta stare
de greutate dovedeste ca fara ajutorul nemijlocit al
persoanei noastre, este cu neputinta sa cunoastem
cauzele reale a lucrurilor intamplate 5i diferitele mo-
tive, unele chiar ascunse, a faptelor omenesti?
La acestea s'ar putea addoga pi alte indoeli pi
greutati pentru afiarea adevarului. Acestea insa le
credem indestuldtoare spre a arata in liniameute ge-
nerale greutatile cercetarei istorice; nu insa imposi-
bilitatea cunostintei istorice, caci numai atunci cand
am admite ca vieata noastra este un vis sau iluzi-
une optica, si nu o realitate, numai atunci ne-am
putea indoi despre posibilitatea cunoasterei faptelor
si a existentei vietei din trecut a semenilor nostri,
si a celor ce au avut aceeasi credinta, ca si noi, cu
singura deosebire numai, eft la ei, era mai calda, mai
vie $i mai lucratoare prin iubirea catre Dumnezeu
$i apropele. In aceasta privinta sunt de mare insem-
natate si presinta un deosebit interes observatiunile
distinsului istoric german E. Bernheim. 1)
Sentimentele, cugetarile si actiunile oamenilorr din
trecut, nu ne sunt streine; iar motivele actiunilor for
le cunoastem prin analogie, catre motivele faptelor
savarsite de noi. Nu este cu putinta ca sä ne inchi-
puim oameni pi popoare, lucrand dupa alta logica
si dupa alte legi sufletesti; oameni cari sa nu _soco-
teasca ura, tot ura, binele, bine si iubire, iubire, etc.
fie ca au putut fi $i exceptiuni, cum vedem $i azi.
Ramane ca istoricul sa le deduca i sa le aprecieze.
1) Comp. E. Bernheim Lehrbuh der historischen Methode and
der Geschichts philosophie. Leipzig 19)3 pag. 167 si urmatoarele.

www.dacoromanica.ro
252 LECTIUNE INAUGIIR ALA.

Numai atunci faptele din trecut ar fi fost neintelese,


cand n'ar fi avut nici un raport si nici o analogie
catre acelea pe cari le vedem astazi in lume si le,
savarsim si noi. Fapte omenesti sunt si acele ale tre-
cutului, omenesti, si acestea. In Biserica sunt si ace-
lea, in Bis. lui Iisus Christos si acestea. Istoria le
judeca si face paralela. Ne tagaduit sunt $i excep-
tii ad. Sunt si fapte cari nu se repeta astazi, dar o-
mul are puterea in sine de a judeca asupra acelor
cari nu se repeta si nu se mai pot repeta. El judeca
5i poate judeca si cauza.
,Concluziunea dar la care ajungem este, ca putem
a ne transporta cu mintea si judecata la cugetarile,
sentimentele si faptele oamenilor celor mai departati
de noi. Asa incat, cand se istoriseste ca au trait in
crestinism oameni cu Wu/ curati si snug. cd wiii,
cu sutele si cu mule au suferit martiriu1,- cd au fost
arci de vii, cd au fost sfa,siati de flare si au su-
ferit tot felul de torturi inventate de ra.utatea si fe-
rocitatea omeneasca, fientru credinta, noi putem ve-
dea cu ochii mintii si putem fi incredintati, ca toate
acestea nu sunt fapte pe cari sa nu le putem pri-
cepe si intelege, fie ca s'au petrecut in timpuri cu
desavarsire indepartate! Noi putem avea incredintare
despre posibilitatea lor, prin noi in sine, chiar si in
ziva de astazi.
(Va urma).
Dr. Drag. Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
PROFETIA PSALMUL
(Vezi Biserica Ortodoxa Romani;, anul XXX1X No. 2.)

La sfarsitul articolului din numarul trecut al revistei


vorbeam de psalmul 41 si spuneam ca e una din cele
mai frumoase poesii, nu ale psaltirii, ci ale tuturor lite-
raturilor existente, si de aici si nazuinta a o multime de
poeti ai neamurilor crestine de a o traduce. Aratam ca
poetul vorbeste, In tot cursul peosii, cu sufletul, sail si
prin aceasta poesia capata o nespus de trista si de dulce
duiosie. Intrebarea repetata de mai multe ori: 4 Pentru
ce esti maniat to suflete al meu ?i mareste lirismul psalului
si imparte atat de frumos poesia in trei parti ca In trei
strofe. i tot .asa refrenul ce urmeaza ca un raspuns la
aceasta lntrebare, fac.uta sufletului: gNadajdueste spre Dom-
nul, ca ma voiu marturisi lui, caci el este mantuirea starii
mele de fata, si el e Dumnezeul meu,, face ca acest psalm
sa poata fi cantat cu o anumita melodie, de trei on re-
petatd.
Fiindca am spus, mai sus, ca acest psalm a fost tradus
in multe limbi, nu este fara de interes, sä stim, cum a fost
tradus si In limba noastra de catre Mitropolitul Dosofteiu.
Nu putem, pentru lungimea sa, sä reproducem intreg psal-

www.dacoromanica.ro
254 PROFETIA PSALMUL

mul, asa cum e tradus de acest vrednic pastor, care a


fost unul dintre cei dintai Romani, care a incercat greul
lucru, de a pune vorbe romanesti In masurile ritmice ale
versului si a le potrivI In lanturile de fier ale numarului.
Traducerea lui Dosofteiu are Intradevar $i versuri frumoase.
Asa stihul 3 al psalmului:
De aceasta thi -e jale cu .inima arsa
ochii mei lacrami in tot ceasul varsa.
sau stihul 4:
Undel)-rni vine aminte de sfanta to fats
Mi se varsa 'n suflet recele de ghiata.
sau Intealte locuri:
Voe rea nu-ti face, suflete miselei)
Nici nu-ti face scarba, suspinand cu jele,
Ci zi catre Domnul: nu uita de mine,
Caci alta nadejde n'am decat pe tine!
si cu refrenul:
Ci sa aibi nadejde spre Domnul curata
Ca-ti va tinde mila cu mana 'ndurata.
Psalmul 120 este un cantec liric, In care poetul instra-
inat priveste cu dor catre muntii indepartati ai patriei
sale, de unde asteapta mantuirea. Acest psalm este in-
teresant In textul original prin forma sa de antifon
astfel compus Incat pare ca ar fi doi cari vorbesc, §i asa
ca at doilea raspunde celui dintai parafrasandu-i Intreba-
rea, si introducandu si raspunsul cli ultimul cuvant at In-
trebatorului.
Aceasta forma de poesie a fost foarte des Intrebu-
intata In evul mediu de trubaduri, .i se numea raspun-
sul ecoului. Exact redata aceasta forma in traducere, ar
da psalmului aceasta factura:

1) Mule cu Intelesul lui cand.


2) M*1 cu sensul arhaic, precum am mai spus, -de mizer, mah-
nit, trist.

www.dacoromanica.ro
PROFETIA $1 PSALMUL 255

4Ridicat-am ochii mei spre munti


De unde va veni pentru mine ajulor?)
i raspunsul ecoului este:
cPentru mine ajutor va veni dela Domnul
Cel ce a facut cerul $i pamantuly.
Apoi strofa a doua:
tEl nu va da intru clb.tire piciorul taut
*i cel ce to pazeste nu va adormi
Nu va adormi §i nu va dormi
Cel ce pazeste pe_ Israel*.
Cantece sunt apoi psalmii 127 Si 128 dintre asa nu-
mitele cantari ale treptelor. E probabil lucru ca toate a-
ceste cantari ale trevtelorl) sunt scurte cantari, pe care
Iudeii le cantau in felurite imprejurari ale vietii casnice:
la asezarea si la scularea dela masa, seara inainte de cul-
care si in orele de odihna, si ca le cantau In cor toti ai
casei, precum se obicinueste si acum In Anglia, unde top
ai casei se aduna dupa masa, in zile de sarbatori, $i canta
fie psalmi, fie cantece religioase scrise de poeti ai nea-
mului lor.
Dintre psalmii filosofiei, adica aceia cari se ocupa cu
probleme metafizice si cu chestiuni de natura transcen-
dentala, amintim In treacat psalmi 38, 72, 90 si 138.
Caracteristica acestora este un pesimism dus prea de-
parte, poate, si au multa asemanare cu cartea lui Iov. Ei
contin intrebari la care religia judaica n'a putut sa dea.
raspuns Indestulator, din causa conceptiei unilaterale a ei;
intrebari pe cari avea sa le deslege mai tarziu evanghelia
lui Hristos $i mai ales filosofia crestina, asa cum a con-
ceput-o apostolul Pavel in scrisorile sale, in ideea inalta
a justificarii omului prin Hristos. Inscriptia psalmului 38
este in biblia de Buzau: dB° lnav fiind, lasand indelunga-

1) Psalmii 119-133.

www.dacoromanica.ro
256 PROFETIA si PSALMUL

to tacere, roaga pe Dumnezeu sa-1 ierte si cel putin scurta


viata sa-i des cats este ingaduita omuluii>. In loc de «bol-
nav flinch cum zice inscriptia, e mult mai nimerit sa se
zica: «Pesimist fiind), caci tesa psalmului este cuprinsa
in stihurile 5-6: grait-am cu limba mea: spune-mi
Doamne sfassitul meu, si numarul zilelor mele care este?
Ca sa stiu de ce ma lipsesc eu?, lar sfarsitul psalmului
este acel raspuns, lipsit de orice mangaere: «Intoarce'ti
dela mine privirea, ca sä ma inveselesc, inainte de ce sa
ma duc si nu voiu mai fi I» In acest stih avem doua idei:
una e dorinta poetului de a scapa de sub supravegherea
lui Dumnezeu si de a tral necontrolat, dupa bunul sau
plac, in veselie scurta sa viata, si a boua ideea neexisten-
tei nnei vieti dupa moarte. e cumplita aceasta filosofie
pesimista: Atat e tat, cat tine viata, si dupa moarte nu
mai este nimic, si Ca aceasta viata este numai durere,
iar Dumnezeu ar face mai bine daca ar lass pe om in
pace, sa se bucure cum stie de aceasta viata.
In aceste idei e o ratacire; poetul o presimte Ca e ra-
tacire, insa n'are nici o cale de iesit din labirintul ideilor
sale. Causa esteca si in cartea lui Iovfaptul Ca pare
o nedreptate a lui Dumnezeu, ca in aceasta lume cei buni
si cei drepti adeseori au sa sufere tot felul de nefericiri,
iar cei rai si nelegiuiti traesc in belsug si in cinste, si se
imbogatesc. De sigur aceasta ar fi o nedreptate a lui
Dumnezeu, daca intr'adevar totul s'ar termina cu viata a-
ceasta si n'ar fi o alts viata dupa moarte si o rasplatire
acolo a binelui moral si o pedeapsa a faradelegii. Insa a-
ceasta viata dupa moarte, religia iudaica n'a cunoscut-o,
si chiar data a cunoscut-o, n'a avut -idei Clare despre ea
§i §i-a inchipuit-o in felul Tartarului religiei greco-romans,
un fel de haos in care sufletele .traiesc, in etern, intr'o
deavalma, bunii cu raii la un loc, intr'o suspensiune fara
sfarsit. Toata rasplatirea si pedeapsa o credeau si o a-

www.dacoromanica.ro
PROFETIA y4I PSALMUL 257

§teptau iudeii In viata aceasta pamanteasca, si nu se pu-


teau ridica cu gandul dincolo de marginea acestei vieti.
Din aceasta cauza era foarte usor de-a cadea In rata-
cire. Zice poetul in psalmul 72 (ir mie putin a lipsit, sa
nu-mi alunece picioarele mete, si putin a fost ca sa nu
rataceasca pasii mei, caci am fost pornit cu manie impo-
triva celor fara de lege, cand am vazut ca pacatosilor le
merg bine».
Aici e spusa intreaga cauza a ratacirii: Contrastul din-
tre miseriile cate are sa le indure cei drepti si buna stare
a miseilor. In viata, negresit, nu se poate niciodata re-
stabili echilibrul acesta social, asa ca fiecare sa fie la lo-
cul sau, cei buni fiind in vaza si buna stare, iar cei rai
in dispret si mizerie. Acest echilibru nu se va restabill de
cat dupa moarte, in viata viitoare.
Desechilibru acesta e o vointa a lui Dumnezeu, deci o
taina a Lui, si omul nu o poate pricepe decat numai
prin credinta in vieata viitoare. Poetul presimte in psalm
oarecare lumina, de aceea zice: cGreu a fost in ochii
mei pana ce sa pot patrunde In cele sfinte (taine) ale
lui Dumnezeu, caci am inteles cele din urma ale acestora),
adica am putut patrunde putintel din aceasta taina a lui
Dumnezeu, fiindca am inteles ce sfarsit au aceti nelegiu-
iti, carora le merg bine. Se pare ca psalmistul vorbeste
aici despre o vieata viitoare, In care cu toti vom avea
dreapta cantarire a binelui si a raului.
Aclanca filosofie, si naturala si metafisica, este expusa
in psalmul 138, care este cel mai profund psalm din in-
treaga psaltire. Inscriptia ce o poarta acest psalm in tra-
ducerea bibliei de Buzau este: 4Intru sfarsit psalmul lui
David, al Zahariei lntru risipire. Cum ca Dumnezeu toate
le stie, in tot locul de fata este purtarea lui de grija, si
puterea, nimic cat de ascuns si de slabe nu poate scapa.
Pentru aceea pre dansul it va lauda si pre cei necredin-

www.dacoromanica.ro
258 PROPETIA pt PSALMUL

ciosi cu Lira ii va uria. Psalmul acesta trebue Inteles in sa


In mod alegoric, asa dupa cum zice lnsusi poetul in stih
5: «Prea minunata este atare stiinta din partea mea, pr ea
inalta, si nu o pot cuprinde cu mintea*, Filosolul He n-
der, vorbind despre acest psalm zice: «Mai aratati'mi si
la alte popoare un imn ca acesta, atat de plin de cea mai
frumoasa teologie naturald! In el sunt cele mai curate
conceptiuni despre Dumnezeu, despre atotstii:ta si pre-
stiinta sa, despre cunoasterea sufletului omenesc in toata
adancimea; despre fiinta sa prezenta pretutindeniD. Admi-
rabile sunt si stihurile 6-10:
4Jnde ma voiu duce dela. Duhul tau, si dela fata ta u nde
voiu fugl?
De ma voiu sul in cer, tu acolo esti, si de ma voiu po-
gori in iad, tu esti de fata!
Si daca as lua aripile vantului de dimineata 1) si m'as
'Asa din zbor la cea mai departatd margine a marii.
Si acolo mana ta m'ar povdtul si m'ar cuprinde dreapta ta!>
M. P.

1) Textal original zice: aripile celui din zorile zilei., si nu se


poate intelege altfel decat ca poetul vorbeste de vantul obicinuit, ce
bate pe cand incepe a se face ziva. Traducerea noastra de Buzau
zice gresit De voiu lua aripile mele de dimineata", frash ce nu
da nic. un sens, caci precum n'au astazi oamenii aripi, asa n'a
avut nici psalmistul.

www.dacoromanica.ro
Cateva Insemnari din Istoria Bisericii Romane cu privire
14 sinodul dela Iasi din 1642.

(Vezt Btserica Ortodoxa Romani;, anul XXX1X No. 2.)

Sinodul a tinut trei luni de zile si mai bine si si-a In-


ceput sedintele prin cetirea scrisorii patriarhului Parteniu,
a arui cuprins este urmatorul:
«Episl la sinodica nitre sinodul local din IarsiD.
Partenie, cu mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Con-
stantinopolului, Romei noua si Pa riarh ecumenic.
Sub presedentia sinodica a smereniei noastre, fiind a-
dunati impreuna si Prea Sfintitii Arhierei si prea respec-
tabilii iubiti, frati in Sfantul Duh si conliturghisitori prea
onorabilii clerici ai Marei Biserici a lui Hristos, s'au dus
In mijloc (propus) oarecare capitole, avand de titlu: <A
batrdnului Pairiark, pi-cdecesorul nostru, Domnul Ciril>.
Despre care s'a discutat daca trebue sa le socotim pe a-
cestea de pioase si apoi sa le tinem, sau sa le aruncam
ca straine Bisericii noastre Orientale si Apostolice a lui
Hristos. De aceea, in unanirnitate, acest sfintit sinod, cer-
cetandu-le cu ingrijire pe fiecere din aceste capitole si ju-
clecAnd sensul for cel scris, le-au aflat pe toate acestea
afara de al saptelea), tinandu-se de erezia calvina si prea
mutt departata de Religiunea Crestina a Orientalilor. Fiind-
ca eel intaiu capitol presupune ca purcederea eterna si
4f3 isencg Ortodox& Romans' 3.

www.dacoromanica.ro
260 CATEVA 1NSEMNARI

substantiala a Sfantului Spirit dela Tatal ar proveni §i de


la Fiul, contra hotartrei Bisericii Orieniale. Jay in al doilea,
primid sfanta Scriptura desbracata de explicarile sfintilor
Parinti ai Bisericii, calomniaza cele declarate, ca prin ins-
piratia divina, la sinoadele ecumenice §i leapada traditiu-
nile, ce dela inceput si succesiv s'au tinut de toata lumea,
fara de care predicarea noastta s'ar reduce la un nume
gol, cum zice sfantul Vasile.
In at treilea, presupune pe Dumnezeu foarte nedrept,
servindu-se de autoritatea tiranica; de oarece Ciril zice:
Ca prin singura vointa a lui pe unii i-a predestinat spre
glorie, iar pe altii ii arunca In pedeapsa, neprivind de loc
la faptele lor. Ce lucru poate fi mai nepios decat acesta?
Al patrulea capitol este opus celui precedent, eaci, daca
Dumnezeu nu cste cauza relelor, cum prin propria vointa
conduc pe cei neexperienti la facerea de ran ?
In at cincilea, interprets fal§ Providenta divina tnsusin-
du-i in principiu si in fapta cele ce se efectueaza de catre
oamenii rai si demoni, cu permisiunea Ei, ca si cum s'ar
fi convins Ciril din marturiile ce aduce.
Al seaselea cuprinde sub pacat toata natura omeneasca
nu numai sub cel stramosesc, precum marturise,te si Bi-
serica noastra, dar si sub cel derivat din accasta, adica
voluntar si mortal, pe care be numeste fructe ale aceluia.
Si de oarece pe nimeni nu excepteaza de acesta, (adica:
de cel mortal care atrage condamnarea celui ce-1 practica)
nici pe cel mai mare dintre cei nascuti din fe mei, adica.:
pe neintinata si pururea Fecioara Maria, nici pe oarecare
Stramo§i on Profeti si Apostoli; de aceea se condamna ca
strein credintei noastre.
In al optulea, suspends on anuleazs intervenirea sfintilor
si protectiile Ingerilor cum si rugaciunile si mijlocirea pre-
otilor pentru toata lumea, prin care credem el se conservi
Biserica.

www.dacoromanica.ro
DIN 'STOMA BISERICII ROAIA/sE 261

In at noulea, suposeaza ca credinta, desbracata de fapte,


mantue, si ca aceasta nu-i lucru nostru, ci numai al lui
Hristos, care, fare cooperarea omului, it justified prin vieata
si moartea sa; pentru ca astfel omul sa nu para ca ar con -
tribul cu ceve la mantuirea sa.
In al zecelea, confunda Biserica parnanteasca cu cea ce-
reascd, suspenda pastoria ierarhica si prin ea tot clerul
Bisericii. Ce lucru ar fi mai urit decat acesta!
In al unsprezecelea, voeste ca membrii Bisericii sä fie
numai cei alesi (predestinati) si nu in general cei ce se
cumineca si ia parte cu credinta la Misterile ei; precum
Pavel, cand persecute Biserica, era membru al aceleea,
pentruca era consacrat din pruncie. Iar Iuda, savarsind mi-
nuni asemenea celorlalti Apostoli, n'a lost membru al ei
pentru aceasta.
In al doisprezecelea, nevoindu se scriitorul a arunca in-
vataturile parintilor zice: Ca Biserica ne invata conduce)
de Sfantul Duh, cart lucru fiind adevarat, el 11 introduce
cu stop rau. Se invata intr'adevar Biserica noastra de S .
Duh, dar nu direct; ci Duhul, servindu-se de limbi si
maini omenesti. Cac! oameni au fost si Profetii si Apos-
tolii, cari au predicit cirvantul Domnului, dar cuvintele
predicate de aceia erau ale Sfantului Doh si divine, pentru-
ca se inspirau de acolo si care n'aveau nimic omenesc.
Deci si B serica, invatandu---,e prin cuvintele ins,pirate ale
Parintilor, nu se zice ca se invata de catre oameni, ci de
Sfantul Duh. Pentruca aceia miscandu-se de catre Duhul
divin, ne invata nu dupa om, ci dupa inspiratiunea ce au
luat dela Sfantul Duh, care (lucru) se argumenteaza din
concordanta ce au intre dansii, Iar a opine (in acelas Ca-
pitbl) ca Biserica poate sa pdcatuiasca, si aceasta avand
invatator pe Sfantul Duh si Cap pe Hristos, despre care
s'a zis ca n'are Intinaciune, nici pate, ci ca toata este fru-
moasa si curate, se condamna aceasta doctrine ca impioasa.

www.dacoromanica.ro
262 CATEVA INSEMNARI

In al treisprezecelea, arunca faptele bune, respectiv de


mantuirea oamenilor; suspendand prin aceasta, intru cat
depinde de noi, nu numai toata virtutea'si vieata iticlumne-
zeita, dar si toata sfanta Scripture, ce indeamna pe toti la
fapte bune pentru care sa afle mantuirea.
In at patrusprezecelea, luptandu-se contra liberului ar-
bitru, se incearca a distruge natura omeneasca ca una
ce-si are substanta sa in minte si liberul arbitru.
In al cincisprezecelea, neaga cele cinci Misterii: Preotia,
sfantul Mask, sfantul Mir, Marturisirea prin penitenta si
respectata Nunn, pe care toata vechea traditie ni lea la-
sat ca sfinte si transmitatoare a gratiei divine. Apoi mar-
turisind pe celelalte doua Misterii in cele doua capitole
urmatoare, nu .expune in deajuns pw-erea lor; pentruca
opineaza ca cel ce se boteaza atata se curateste prin sf.
Botez, Meat nu-i posibil in nici un chip a se pierde, ui-
tand pe cei ce nu 1 pazesc neintinat, nisi conserve cre-
dinta pana la sfarsit, pentru care (pricina) nu se foloseqc
intru nimic de baia aceasta; ci se condamna la munca
eterna. Jar sfanta Euharistie atata o sfasie, Inca nu-i ra-
mane nimica alta, decat numai un tip gol, ca si cum am
adore umbra legii vechi. Caci zice: ca painea, ce se vede
si se mananca dupe sfintire, nueste corp adevarat al lui
Hristos; ci cel inteles spiritual, on mai bine zicand: Cor-
pul cel imaginat, lucru ce intrece orice piozitate. Fiindca
Hristos n'a zis: acesta este tipul sau inchipuirea corpului
meu; ci acesta este corpul meu si acesta este sangele meu,
acesta ce se vede si sa pipae, se mananca si se frange,
dupe ce deja s'a consacrat. In urma tuturor, sub pretext
de a ataca purgatorul (focul curatitor) se incearca a ne
arunca pomenirile (amintirile) legitime despre cei adormiti,
prin care speram a Ii se trimite odihna si usurare dela
Dumnezeso., pentru intinaciunile de care au fost atinsi.
Pe langa acestea, ni s'au prezentat si intrebarile adao-

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 263

gite la capitole si s'au facut cunoscut la tot sf. Sinod,


care nu contineau nimic mai bun decat capitolele. Caci
respinge, ca si mai Inainte, nu numai interpretarile Scrip-
turei, facute de parintii nostri, dar Inca leapada si pe unile
din cartile ei, pe care sfintele Sinoade ecumenice, le-au
admis ca canonice. In fine inlatura Inchinarea relativa a
veneratelor si sfintelor icoane, pe care le-a confirmat sf.
Sinod ecumenic al VII. De aceea si capitolele acestea si
intrebarile, cu vot unanim, le respingem cu totul, (zice a-
cest sf. Sinod) si le inlaturam din staulul nostru, ca pline
de erezii si cu totul straine de credinta noastra ortodoxa
tot asa si pe autorul lor. Le consideram straine de reli-
giunea noastra, facand cunoscut tuturor, ca autorul aces-
tora spune neadevar (minteste), in ce ne priveste pc noi.
Pretinzand ca credinta sa proprie este marturisirea orto-
doxa (omologia) a credintei crestine a Grecilor; pe cand
ea este calvina si nu a noastra.
Lepadam dar din adunarea credinciosilor pe acei ce
citesc si in aceste capitole, casi cum ar fi adevarate si
pioase si le apara on prin cuvinte on prin scrieri, ca pe
unii ce sunt de o idee si iau parte la ereziile aceluia, ca
conrupatori ai Bisericii lui Hristos. Pe acestia ii respingem
dela adunarea credinciosilor si poruncim a-i socoti ca pa-
gani si amesi, neavand nici o comunicatiune cu noi, de
orice stare sociala ar fi; sa fie supusi anatemii vesnice si
exclusi dela Parintele, Fiiul si Sfantul Duh, Unul singur
Dumnezeu dupa natura, neertati, nedeslegati dupa moarte
si partasi muncii eterne. Caci niciodata Biserica noastra
nu s'a supus unor asemenea dogme, nici pe viitor nu va
decadea Inteo astfel de stare, gratie spiritului ce o con-
duce si o administreaza. Apoi, spre confirmarea si auten-
ticitatea (actului prezent), s'a inscris prea sfanta lucrare (ac-
tul sinodal), in condica sfintita a marei noastre Biserici a
lui Hristos. Subscris cu propriile maini ale Prea Sfintitilor
.Arhierei si Prea Invatati Clerici).

www.dacoromanica.ro
264 CATEVA INSEMNARI

Aceasta epistola a lui Parteniu a fost aprobata in una-


nimitate si subscrisa de toti cei de fata; apoi s'a trimis
episcopilor din Rusia, ca sä is cunostinta de continut si
sa adereze la dansa. Indata ce se termina cu aceasta e-
pistola, sinodul incepii cercetarea expunerii lui Petru Mo-
vila, care, in urma mai multor discutiuni, fit admisa ca
confesiune ce cuprinde dreapta credinta a Bisericii Orto-
doxe. Nu e de prisos daca amintim ca Petru scrisese in-
taiu un catehism ortodox, destul de intins, pentru a ras-
punde < cartilor lesesti, usoare la inteles», care se infatisau
ca provoslavnice si ispiteau multi a primi pareri catolice
ca ale Unitilor. Acest catechism fit supus Inca din 1640
unui sobor provincial. Movila voia sa faca din el un drep-
tar, un normativ al Ortodoxilor de pretutindeni; dar pen-
tru aceasta ar fi trebuit sau o primire din partea patriar,-
hului ecumenic, pe atunci Parteniu, pe care el nu voia s'o
ceara, sau un mare sinod al Rasaritului.
Introducem aceste randuri, pentru a avea o deslusire ma'
mult la faptele care au determinat tinerea sinodului la Iasi.
In anul 1643, patriarhii rasaritului primira si aprobara
cartea lui Petru Movila ca pe o adevarata marturisire a
Bisericii Ortodoxe de Ra.sarit. Aceasta, insa, numai in tex-
tul grecesc, dupa cum se vede din gramatele lui Nectarie
patriarhul Ierusalimului, si a lui Parteniu, patriarhul Con-
stantinopolului.
Iata si textele acestor doua epistole, redate dupa tra-
ducerile din < Apararea Ortodoxiei» de Prea Sfintitul Me-
letie Constanteanul, directorul Tipografiei < Cartilor Bise-
ricesti, ; etc., etc.
NECTARIE.
«Cu mila lui Dumnezeu, patriarh al sfintei cetati Ieru-
.

salim si a toata Palestina. Tuturor ortodoxilor cetitori,


iubiti frati si fii in Domnul, har, pace si mill dela Dum-
nezeu.

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 265

Prea iubite cetitorule, citeste aceasta carte nu numai


In treacat, daca voesti sa te Inveti dreapta credinta, aflan-
du-te Inca In acest trup material Ti sä te luminezi cu ra-
zele luminei celei nemateriale, si sa ajungi a tral mai pre-
sus de cele vazute, si sa fii cu Dumnezeu, ridicandu-te
la El cu gandul. Caci ea cuprinde pe scurt, si numai pu-
tin larnurit, prescurtarea dogmelor drepte, dupa cum si
din numirea ei lamarit tie se arata. Ea se Intituleaza: «Mar-
turisirea Ortodoxa» a Grecilor, adica dreapta si curata,
care nu are de loc vreun amestec din alta religie. S'a al-
catuit Intaiu de Biserica Rusilor, (care dela Inceput a ur-
mat regula cea dreapta a Bisericii Ortodoxe), miscata de
imprejurarea urmatoare: Petru Movila, (care nu de mult
s'a mutat si catre Dumnezeu s'a dus cu cuviosie), dupa
ce s'a Inaintat de care laudatul si prea fericitul patriarh
al Ierusalimului, Domnul Teofan, s'a hirotonisit Mitropolit
Ortodox si i s'a incredintat carma mitropoliei dela Kiev,
a gasit turma sa molipsita de oarecare socotinte noun ale
eterodoxilor, care erau cu totul Impotriva dogmei for ce-
lei drepte si vechi. Pentru aceea pastorul cel atat de bun
si ravnitorul aparator at credintei, a pasit catre scopul
cu deosebire placut lui Dumnezeu, ca sä se Indrepteze
.si sa se aduca Biserica Rusilor la dogmele cele drepte, pe
care le-a avut dintru Inceput. Iar parerile cele noun, fu-
risate acolo, sa le tae din radacina, si ogorul cel duhov-
nicesc sä-1 Infatiseze bun la spic si aducator de rod. Ace-
stea deci, el bine judecand, Incurand s'a pus pe lucru.
Si Intrunind o adunare de barbati vestiti si tnvatati din.
eparhia sa la aceasta mitropolie, si Inaintea acestora che-
mand pe cei trei episcopi supusi lui (care erau hirotoni-
siti si acestia de catre acelas prea laudat patriarh al Ie-
rusalimului), si facandu-se desbatere multa, toti s'au lute-
les cu voie obsteasca si cu o singura gandire, ca sä se
scrie in capete aceasta insirare a credintei si sa o supuna,

www.dacoromanica.ro
266 CATEVA iNSEMINTARI

spre o mai amanuntita desbatere Bisericii din Constanti-


nopol si sfantului ei Sinod, care de mult urmeaza, si la
care se supun, ca unui cap al credintei ortodoxe a Gre-
cilor si sa indrepteaza ea catre un judecator drept; pen-
tru ca acele capete, pe care ea le aprobA, pe acelea si ei
sa le pazeasca, si iarasi acelea, pe care ea le va lepada,
si ei pe acestea sä le lepede, ca cele ce ar fi neadeve-
rite. Deci alcatuind cartea, si numind-o pe dansa expu-
nerea credintei Rusilor, au rugat pe epitropii Sinodului si
pe exarhii patriarhicesti, trimisi in Moldova de catre Bi-
biserica cea mare din Constantinopol, in care :oc, an zis,
ca si din partea lor se vor trimete imputerniciti, ca mai
intaiu sa se judece capetele, cele ce arata credinta lor,
daca sunt potriN ite sau nu cu dreapta invatatura a Bise-
r. cii de Rasarit; iar dupa . cercetarea de acolo, ea sa le
faca cunoscut obsteste. Si in adevar se trimit de catre
sfantul Sinod: I. P. S. Mitropolit al Nicheei, Porfirie si
Meletie Sirigul, dascali ai Bisericii celei marl, care fiind
crescut si invatat din copilarie in dogmele drepte si bine
cinstitoare, ajuns la desavarsirea vietii, si este si se nu-
meste predicator si talcuitor al dogmelor celor drepte ale
credintei. Deci, infatisand persoana Patriarhului cu puteri
desavarsite si din partea intregului Sinod, a venit cu Por-
firie in Molduva, dupa cum am zis. Au venit si dela Rusi
Isaia Trofim, Cononovici si Xenovici, barbati in adevar
minunati si impodobiti cu toata intelepciunea si stiinta,
iar pe Dumnezeu, carmuitorul a toata stiinta, punandu-1
povatuitor at cuvantului celui drept; ei, dupa multe chib-
zuiri si talcuiri ale sfintelor Scripturi, au adus cartea la
asa buna desavasire, curatind o pe ea de orice socotinta
streina si de amestecarea tuturor invataturilor noun.
De acolo, indata au trimis-o la cei patru patriarht bine
cinstitori si ortodoxi ai scaunelor apostolice, cari au pri-
mit. o, ca una ce coprindea dogmele cele drepte si adeva-

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 267

rate, si ca una ce nu gresia deloc impotriva credintei or-


todoxe si curate a Grecilor, si a vestit-o de obste tutu-
ror, ca ea adica este dreapta si fara de stirbire. Si inta-
rind.° cu ale sale insusi iscalituri, fiecare cu cleric;i de
pe langd dansul, cum se aratd si se vdd, au numit-o pe
dansa nu numai a Rusilor, dar mai obsteste credinta or-
todoxa a tuturor Grecilor. Rusii au dat-o In tipar demult
aceasta carte pe limba tor, iar de catre Greci, ea se ci-
tea pand. acum In manuscrise si nurnai in rulouri. Jar cel
prea intelept, si numai putin si cel prea drept cinstitor de
Dumnezeu, si cel mai ortodox talmaciu al autocratilor Sta-
tului de Rasarit si de Apus, domnul Panaiot, care este
din neamul nostru al Grecilor, ravnitor pand in sfarsitt si
cel mai fierbinte aparator al credintei noastre ortodoxe, n'a
pregetat, pe langa alte ale sale prea marl Indeletniciri, de a
lua sub a sa Ingrijire acest lucru, adica tiparul; si a tipdrit-o
pe dansa cu a sa cheltuiala, atat pe limba noastra, cat si
a latinilor, (deli atatea ceasuri era tinut de grijele politice).
Pentru ca fiecare din cei ce voesc a fi drept mdritori,
fart cheltuiala, (cdci el a facut ca sa se dea tuturor fara
de plata cartile), sä poata castiga aceasta, si de aici sa
aiba a se adapa, ca dintr'o apa curata si vie si ca din
izvoarele adevarate ale mantuirii, cu dogmele bunei cins-
tiri ale Bisericii noastre, si sa nu se instreineze §i sa se
arnageascd cu alte dogme intunecate ale eterodoxilor. Si
nu trebue sa ne mirdm, dacd cartea s'a scris in stil sim-
plu (pentru ca sä fie inteleasd nu numai de barbati Inva-
tati, ci si de multime), fiindca omul cu judecata nu trebue
sä caute frumusetea frazei, ci adevarul celor zise. Datorim
deci mai ales, ca cu totii st dorim acestui barbat multu-
mirile cele mari si nemuritoare, ca cel ce s'a facut prici-
nuitorul unui asemenea bun, si rugam pe Dumnezeu, ca
sa -i dea lui, in ziva judecatii, bogate si nemuritoare ras-
platiri.

www.dacoromanica.ro
268 CATEVA INSEMNARI

In Constantinopole, la manastirea noastra, in anus 1662,


Noembre 20).
* *
Iata si celalt text:
Parteniu cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop Constan-
tinopolului, a Romei noua, si Ecumenic Patriarh. Eu sme-
rani cu sfantul sinod al Arhiereilor si cu clerul, cetind
cartea ce ni s'a trimis de catre unita cu noi in credinfa
Biserica Rusiei mici, sub titlu: cMarturisirea ortodoxa a
credintei Bisericii Cato lice (sobornicesti) si Apostelesti a
Rasaritulubw, ce cuprinde in ea trei parti: credinta, dra-
gostea si speranta, unde Credinta-se imparte in douaspre-
zece Incheeturi ale credintei, sau sfantul Simbol. Dragos-
tea In zece porunci si alte indatoriri poruncite de sfanta
si de Dumnezeu Insuflata Scripture a legei vechi si noua
Nadejdea in rugaciunea Domnului, si in noua fericiri, ale
sfintei evanghelii. Arn gasit ca ea este potrivita in totul
cu dogmele Bisericii lui Hristos si cu sfintele canoane si
nu este In ea nimic contra Bisericii. Iar cat pentru cea-
lalta parte, infatisata in limba latineasca, noi nu am ce-
tit-o. De aceea interim nu:nai pe aceea ce este scrisa in
limba noastra, si cu obsteasca unire a Sinodului hotarim:
Ca fiestecare binecredincios si ortodox crestin, membru
al Bisericii apostolice de Rasarit, sa citeasca cartea a-
ceasta si sä nu o lepede pe ea. Drept aceea se iscaleste
de noi, spre cea deapururea a ei intrebuintare.:.
In anul mantuirei 1643, luna Martie in 11 zile.
Urmeaza apoi semnaturile tuturor.
La sedintele sinodului, Meletie Sirigul si In general toti
grecii sustineau, insa, din rasputeri si cereau cu toata sta-
ruinta condamnarea lui Lucaris, pentru scrierile sale calvine.
Cei din Kiev spuneau ca lipsesc dovezi si Ca ar avea a-
sigurari ca nu dupa buna dreptate i-se atribue acele cony-

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 269

fesiuni. Pare ca asupra acestui punct nu s'au inteles; dar


dovezi temeinice nu avem, ci numai de cele care fac parte
din domeniul prezumtiilor. Pentru Rusi era vorba, inainte
de toate, sa se Intareasca lucrarea trimisa de Petru Mo-
vila, si acelas lucru 11sustineau si Moldovenii; iar cartile
calvine, atribuite lui Lucaris, sa fie privite ca apocrife.
Rezultatul a lost, dupa cum s'a mai vazut, Ca sinodul a
dat aprobarea sa marturisirei ortodoxe, si Sirigul cu to-
varasii sai plecara la Constantinopol, ducand catechismul
lui Movila, unul in forma greceazca, si altul in traducere
Latina. Si am vazut ce s'a Intamplat cu acesta din urma.
Moldovenii iscalira osanda pronuntata de Patriarh contra
Calvinilor, si, ceva mai tarziu, Biserica ruseasca din Po-
Ionia adaoga iscaliturile membrilor ei episcopali. Iar de
sub teascul dela Trei-Ierarhi apara In greceste gramata lui
Parteniu, cu data de tiparire 20 Decembre 1642.
Inainte de plecare, parintii multumisera 1mpreuna Dorn-
nului for gazduitor. Iata si textul scrisorii de multumire:
4Prea stralucitului si prea marelui Duce, iubitorului de
Dumnezeu si Egemon de toata Moldo-V:ahia, Domnului
Domn Joan Vasile Voevod, mantuire dela Dumnezeu. Tie
ti-a fost dat cu adevarat, Duce prea marete, a raspandl
prin tipar si aceste scrisori sinodice, fiindca tie ti-a ofe-
rit Domnul semnul de a fi slujitorul Bisericii tale si bray
nimicitor al ereziilor; pre tine numai, dintre toti Egemonii,
,pamantului, alegandu-te ca bine placut Lui; cui altuia i
s'ar cadea a prescrie si a stigmatiza opiniunile false, daca
nu tnadevar mintii sale geniale celai iubitoare de Dum-
nezeu? Care vazand Biserica lui Hristos turburata din cauza
capitulelor de curand elite, cu cuprins calvinic, pretinzand
a fi ale noastre sub titlu : oMarturisirea Orientals a Cre-
dintei Crestine,, nu te-ai lenevit de loc; ci, facand toate
chipurile, nu te-ai lasat de osteneala, pans a nu chema
loctiitor at prea sfantului si apostolicului iron ecumenic,

www.dacoromanica.ro
270 CATEVA INSEMNARI

si al intregului slant Sinod de pe langa el, cum §i din Ru-


sia, reprezentanti ai bisericii de acolo; qi asa cu ace§tia
ai sfa§iat toate dogmele for false, admitand §i lntarind prin
carti publice dogmele curate ale Bisericii Orientale, §i a§a
descoperind veninul cel ascuns In acele capitole tuturor
fiilor ortodoxi ai Crqtinilor, au ordonat a se face cunos-
cut In public socotinta ce o are despre aceste dogme Bi-
serica noastra cea mare a lui Hristos;. pentru ca a§a sa
poata cunoa§te turma Domnului de pretutindeni, de care
mancari trebue a se feri §i spre ce pauni sigure a se a-
propia. De aceea multumind lui Dumnezeu de cele eco-
nomisite. noun prin tine de El, 'L rugam din tot sufletul
de a-ti clarui vieata prezenta, Indelungata §i papica, in-
frumusetand cu harul sau tronul egemoniei 'Ana la sfar-
§it §i a to permuta in vieata cea viitoare dela cele pa-
mantqti la ImparAtia cereasca. Delegatii §i Exarhii patri-
arhali din Constantinopole: Porfirie fost al Nicheei. Me-
letie Sirigul, ieromonah Si predicator at evangheliei.
cei din Rusia: Isaiea Trofimovici, egumen al sf. Nicolae.
Ignatie Xenovici, predicatorul evangheliei. Iosif Chenovici,
egumenul (staretul sfintelor teofanii).»
In 1643, Patriarhul Intari gramata sa din anul trecut
§i tot in acel an aproba si Marturisirea Ortodoxa, care
fusese trimisa la toti cei patru patriarhi orientali, spre a-
probare, ceeace se §i lath. S'a pus Intrebarea foarte na-
turala, daca Petru Movita a luat sau nu parte la lucrarile
Sinodului dela Iasi, insa istoria n'a gasit dovezi ca sa a-
firme ca ar fi fost §i dansul de fata. Se inclina mai mutt
spre credinta ca nu era de trebuinta, intru cat M5rturisi-
rea Ortodoxa urma sa fie sustinuta de invatatul Trofimo-
vici, caruia multi ii atribue chiar paternitatea cartii.
Confesiunea ortodoxa este prima carte simbolica Si sin
gura 'Ana acum in Biserica Ortodoxa. Ea se imparte
in trei parti: In partea Intaiu sunt 124 de Intrebari

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 271

si expune invatatura de credinta a Bisericii Ortodoxe, ba-


zandu-se pe simbolul Neceno-Constantinopolitan. Partea
a doua cuprinde 63 intrebari si expune Speranta interne-
iata pe rugaciunea domneasca si cele noun fericiri. Iar par-
tea HI-a cuprinde 72 de intrebari, tratand despre virtuti
si pacate, apoi despre datoriile crestine, pe temeiul celor
zece porunci sau Decalogul. Cu alte cuvinte partea intaiu
expune invgtatura dogmatics, iar partea II-a si a III-a ex-
pune invatatura morals. Prima editiune a acestei confe-
siuni a aparut in limba greaca si latina la Kiev, in anul
1643. In anul 1662, prin mijlocirea marelui interpret im-
perial de atunci, Panaiot Nicusi, a aparut in Amsterdam
o editiune in exemplare simple adica nelegate, ca sa se
imparts in dar la toti crestinii ortodoxi, doritori a se in-
strui in dreapta credinta a sfintei Biserici a Rasaritului.
Aceasta editiune este insotita de o precuvantare a lui
Nectarie patriarhul lerusalimului, pe langa care este puss
si confirmarea facuta de Partenie, impreuna cu ceilalti pa-
triarhi in 1643 in Constantinopol. A doua editiune, cu o
precuvantare a lui Dionisie patriarhul Constantinopolului,
s a facut la 1672. 0 alts editie s'a publicat in 1699, in
Bucuresti 'de catre zelosul mitropolit al Munteniei Antim
Ivireanul, cu o prefata a patriarhului Dositeiii. La aceasta
ed.tiune s'a adaos: EicaTco (CCrd i:ZOS.74-57:21.dt 7.7(.1Y1 tpuov p.s(E-
cnuri alrtifst zal. airi77ric. Adica expu-
ri.p,s-cwo Tr.Lots(o;..,
nerea introductiva asupra celor trei marl virtuti: credinta,
speranta si dragostea.
In apus se cunoscit aceasti confesiune ortodoxa in a-
nul 1695, in timpul cand Laurentiu Norman o publics in
Lipsca, impreuna cu o traducere latina sub titlul: < Orto-
doxa confessio catholicae atque apostolicae ecclesiae ori_
entalis, quam cum interpretatione latina primum edidit
Laurentius Normanus, Lipsia 1695*. In anul 1751, aparii
o reproducere a acestei editiuni, cu o traducere in limba

www.dacoromanica.ro
272 c A TEVA INSEMNARI

germana, aparuta in Breslau, sub numele lui Carol Gotto b


Hoffmann. Mai tarziu a mai aparut un text in limba greaca,
dar mutt mai corect, fiindca se putea reproduce lesne
dupa. documente.
Prea Sfintitul Meletie Constanteanul, care s'a ocupat de
aproape de aceasta chestiune, se exprima, In privinta cartel
de care ne ocupam, in .urmatorii termcni : Aceasta carte,
facuta. de Petru Movila, fiu de domn al tarii noastre, are
Insemnatate deosebita pentru not Romanii, caci ea s a
desbatut si s'a intarit mai intaiu la sinodul tinut la Iasi, in
anul 1642, pe vremea prea piosului Domn al Moldovei,
Vasile Lupu, si s'a primit intocmai de intreaga Biserica a
Rasaritului. Cu aceasta carte s'au slujit Ierarhii Bisericii
noastre, ca sa fereasca pe fiii for duhovnicesti de ratacirile
calvine si luterane, ce se la' tiau pe atunci prin tarile ve -
eine de peste munti, precum si ca sa inchida gura tutu-
ror apusenilor, cari pretindeau ca Biserica Ortodoxa de
Rasarit nu stie ce crede.
Cartea a fost tiparita in diferite limbi la anumite epoce,
dupa cum am spus mai sus, iar in ceeace ne priveste, dupa
ce a fost imprimata In timpul sinodului dela Iasi, s'a tradus
mai Intaiu de Radu Greceanu si s'a publicat la Buzau in anul
1691, sub numele de Pravoslavnica Marturisire. 0 repro-
ducere a acestei editiuni s'a facut in Bucuresti la 1745 de
catre tipograful Popa Stoica Iacovici. A treea editiune, corec-
tata dupa originalul grecesc, s'a imprimat in Amsterdam la
1827 de Matei Babeanu si care s'a publicat din nou in
Bucuresti la 1859, de care Calinic episcopul Ramnicului. 0
alta traducere a facut-o Filaret Scriban si s'a imprimat In
manastirea Neamtu in 1844 si 1864. In fine o traducere, tot
dupa textul grecesc, a fost facuta de Dr. Barbu Constan-
tinescu, si s'a imprimat in tipografia arhidiecesand din
Sibiu, cu aprobarea Mitropolitului Miron Romanul, 1872 si
1877, sub titlul de: ,Confesiunea ortodoxa a credntei

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA. BISERICII ROMANE 273

Bisericei sobornicesti si apostolice a Rasaritului,b iar a-


,

cum s'a tiparit de catre sfantul Sinod al tarii noastre.


Ceeace trebue sä mai adaogam este ca tot din Inva-
tatura lui Petru Movila, din desbaterile sinodului dela Iasi,
porne.te o carticica a lui Varlaam, care a iesit la iveala
tocmai tarziu, si iata cum a luat nastere: In 1644, Vasile
si Matei, domni dusmani ai aceluiasi popor, se impacara
in sfarsit. Varlaam face parte din solia prin care se in-
ternee fratia. Cu aceasta ocaziune, doi invatati, cari se
cunosteau fara sa se vada, se imprietenira indata ce se In-
talnira. Este vorba de Varlaam si Udriste Nasturel. Ei
si-au deschis inimile in care au gasit o deosebita asema-
nare de nobile simtirninte. Ei (au sfatuit pe domnii for
pentru fratie si dragoste si este atingator faptul cain-
tre conditiunile de pace nu gasira alta mai de cape-
tenie, deal sa be impue obligatiunea ca fiecare din do-
mnitori sa zideasca cate o biserica in Sara celuilalt. Si
asa se Intampla ca avem biserica Stelea din Targoviste
reedificata de Vasile Lupul si biserica dela manastirea So-
veja zidita de Mateiu Basarab. Frumoasele inscriptiuni de
deasupra usilor intrarii ne marturisesc acest lucru. Dar in-
trevederea dintre Varlaam si Udriste Nasturel a mai avut
un rezultat: Mitropolitul Moldovei gasi cu bucurie o mul-
time de carti noui la acesta din urma si intre altele c r-
tulia mica: a catehismului eretic din Belgrad. El cera
carticica dela Udriste, tacest boiariu cinstit si slovesnic
crestin si cu toata destoinicia si intelegerea harnic si drept
pravoslavnic crestin, al doilea logofat si frate Doamnei*
si se hotarl sa raspunda pe scurt indemnului ce se faced
catre Calvinism: Pentru aceasta isi aduse aminte de dis-
cutiunile din 1642 si se uita si prin catehismul lui Petru
Movila si asttel intocmi acele «raspunsuri» ce se Wiz ca-
tehismului calvin al lui George RacQti. Literatura noastra
bisericeasca poseaa lucrari speciale asupra multor ches-

www.dacoromanica.ro
CATEVA INSEMNARI 274

tiuni aduse in discutia noastra si e cu atat mai imbucu-


rator acest lucru, cu cat ele au format subiectul lucrarilor
pentru obtinerea gradului de licentiat in Teologie, iesiti
dupa bancile facultatii noastre.
Din cele aratate, lesne se poate vedea ca scopul prin-
cipal al Sinodului dela Iasi a fost pe deoparte de a scapa
Biserica ortodoxa de cursele intinse din partea acelura ce
voiau sa-i aduca vatamare, iar pe de alta a se apara re-
ligiunea mostenita dela strabuni, tezaurul cel mai pretios
at Natiunei, care intotdeauna a fost scutul Romanilor, isvor
de mangaere in timpuri de grea cumpana, lumina si con-
ducatorul sufletesc al ei si depozitul virtutilor crestine.
I-a fost dat Iasului i .a fost dat Tarii Romanesti ca sa
se imbrace cu haina smereniei de a fi lacasul unui sinod,
in care s'a alcatuit prima carte simbolica a ortodoxilor
de pretutindeni. Nici inainte, nici dupa aceasta, o aka
carte, in acest sens, nu s'a mai intocmit; ceeace dove-
deste ca ce s'a hotarit atunci, la Iasi, a fost bine chibzuit
si Sfantul Duh a privegheat foarte in deaproape. Taris ara
m ca, mai ales pe atunci, este drept; dar mare de tot p in
puterea credintei si atunci si acum, Dumnezeu i-a pastrat
intotdeauna d n cele ale Sale alese bunatati si bucurii, si
a facut ca, precum odinioara din Nazaret, a exit man-
tuirea, din acel Nazaret despre care multi ziceau: Oare
din Nazaret poate iesi ceva bun ho, tot Jsa din aceas a
mica Cara, dar, Inca odata repet, mare prin puterea cre-
dintei, sa ieasa alcatuirea primei carp simbolice, a intreget
ortodoxii; la care se supun si de care se servesc toate
patriarhiile si toata suflarea crestineasca drept credincioasa.
Scris este Insa.: c Unde voieste Dumnezeu, se birues e
randuiala firii.,
In sfarsit, sinodul dela Iasi adaoga o floare stralucitoare
la arborele ortodoxiei, care, in Cara noastra, dela inceput
si-a infipt radacini adanci si sta. falnic, fara frica de pericol;

www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICII ROMANE 275

iar diferitele vanturi ale propagandei streine n'au alt re-


zultat, decat sa-i destepte frunzele, pentru ca ramurile si
trunchiul sä-si arate vigoarea, dovedind puterea credintei
si dragostea de biserica si neam a Romanului on pe unde
s'ar gasi el.
B. Mang( int.

Biserica la Romanii de peste hotare.

(Vela Biserica Orfodoxg Rornang. anul XXXIX No. 1).

I.

Bucovina cu o suprafata de 10.441 km., ne-a fost ra-


pita de Austria in 1777, cu toate protestarile patriotice
ale lui Gr. Ghica, Domnul Moldovei de atunci si care arata
Portii, ca partea aceasta a Moldovei intrece in imbelsu-
gare si valoare toata cealalta parte a tat-H.
Bucovina, cetatea naturala a Moldovei din alte vremuri
si unde se gaseste prima metropola a domnilor Moldovei,
Radauti si Putna unde se afla inmormantat, Stefan Cel
mare si sfant e si acum in stapanire austriaca. Bucovina,
vesela gradina a lui V. Alexandri, e provincia scumpa su-
fletului romanesc prin trecutul ei mare si glorios. Ro-
manii n'au uitat-o si nu o vor uita in vecii vecilor!
De cand Austriacii au pus stapanire pe ea, au cautat
sä opriasca in loc progresul Romanismului si a ajutat sd
prospereze elementele straine si in deosebi pe Ruteni si
pe Evrei. Cand a trecut Bucovina in stapanirea austriaca,
ea avea o populatie de 75.000 locuitori, din care aproape
15.000 erau hutani sau ruteni de prin Pocutia, care pribe-
giau prin partite muntoase bucovinene. Populatia astazi e
Biserica Ortodox,a Romina. 4

www.dacoromanica.ro
276 BISERICA LA ROMANII

de 794.829 (statistica din 1910) din care 273.254 Romani,


305.101 Ruteni, 216.574 straini de alte neamuri ca ger-
mani, poloni, unguri si din care 102.919 evrei.
Se vede destul de bine cat de sistematic au precedat
stapanitorii noui pentru apasarea elementului romanesc.
Daca lucrurile s'ar desvolta tot ass, Romanii ar fi amenin-
tati cu totul si. mai cu seams prin saracie si ignoranta. Sa-
racia si ignoranta, cele doua parghii puternice pentru in-
mormantarea elementului romanesc I
II.

D-nul Dr. Aurel Morariu, fiul parintelui Morariu din Pa-


trauti a publicat in Bucuresti o foarte importanta lucrare
de informatii IntitulatA: Bucovina 1774-1914.
Brosura aceasta de 145 pagini e plina de date pretioase
si poate folosi on si cui, care vrea sa cunoasca pe scurt
istoricul acestei provincii dela rapire si [Ana astazi.
rata datele privitoare la chestiunea noastra speciala.
Mitropolitul acestei provincii era Mitropolitul Moldovei.
Era Insa si o episcopie cu scaunul in Radauti. Dupa. ra-
pire, Mitropolitul Moldovei a renuntat la drepturile sale-
reale fata de a.,:easta episcopie si atunci guvernul austriac
a inceput oarecari reforme. Scaunul Episcopiei e mutat
dela Radauti la Cernauti (1781). In 1782 se desfiinteaza
14 manastiri si li se secularizeaza averile,
Secularizarea aceasta s'a complectat mai in urma (1782)
si Intreaga avere manastireasca formeaza astazi ass zisul
fond religionar al Bisericii ortodoxe din Bucovina. Rescrip-
tul imperial privitor la infiintarea fondului religionar suna.
astfel: «Sub numele de fond religionar se cuprinde intreaga
avere menita pentru pastrarea sau conservarea religiei. Ve-
nitele acestei averi intra intr'o cassa religioasa menita a-
cestui scop si dupa ce se vor fi substras din ele spesele-
de sustentatie pentru fetele bisericesti si pentru scoale, a--

www.dacoromanica.ro
DE PESTE HOTARE 277

ceste venite vor fi intrebuintate numai si numai pentru a-


devaratul bine al Clerului, al religiei si al omenirii.
Prin urmare soarta Biserici si a clerului roman din Bu'
covina atarna de acum inainte de acest fond religionar, ad-
ministrat de elemente straine si cu tendinte numai straine.
N'au ramas in toata Bucovina deck 3 manastiri cu pu-
tini calugari si anume: Putna, Sucevi ;a, Dragomirna si mai
In urma si Suceava.
Fondul religionar a fost administrat la inceput de auto-
ritatile austriace din Cernauti si dupa unirea Bucovinei cu
Galicia de autoritatile austriace din Lemberg. Toate mo-
siile manastiresti din Moldova au fost vandute, iar banii
intrebuintati. Administratia fondului fiind in maini straine,
on si cine poate sa-si inchipue ca veniturile se lntrebu-
intau nu numai pentru interese romanesti, dar mai ales
pentru interese straine. (In timpul administratiei Lember-
gului se parea, Ca acest fond religionar ortodox nici numai
exista. Nici pentru biserici, nici pentru scoale si nici pen-
tru slujbasii acestor institutiuni nu se mai dedea vreun ban.
Mai multe plangeri facute de crestinii drept-credinciosi din
Eparhia Bucovinei avura drept urmare, ca imparatul Fran-
cisc publica in 18 Dec. 1820 o hotarire, in care relevand
caracterul (confesional > al fondului, le indica autorita.tilor
administrative, care sunt indatoririle ]or fata de Biserica
ortodoxa din Bucovina.»
Cu toate acestea, in timp de aproape 60 de ani, pana
pela 1848, din veniturile acestui fond bogat nu s'au cons-
truit deck 4 biserici In intreaga Bucovina si nu s'au dat
decat cateva mii de fiorini pentru infiintarea si sustinerea
institutului teologic ortodox din Cernauti,
Nu erau bani pentru interesele religioase si culturale ale
Romanilor, erau insa destui pentru alte interese.
Asa, administratia acestui fond a gasit cu cale sa con-
-tribue cu doua milioane lei la 1859 la fondul de rasboiu

www.dacoromanica.ro
278 BISERICA LA ROMANII

(rasboiul dintre Austria si Italia) si tot astfel si la 1866


(rasboiul dintre Austria si Prusia).
Episcopul Bucovinei Hakman a indraznit sa ceara in
1844 autoritatilor superioare din Cernauti, sa-i spuna la
cat se ridica venitul capitalizat al fondului religios. Guver-
natorul Bucovinei ii trimite insa un raspuns, prin care cali-
flea de indrazneata tinuta Episcopului si a Consistorului
sau. De atunci singurul drept pe care it are autoritatea
bisericeasca gr. ort. din Bucovina e, ca is cunostinta de
bugetul intocmit de administratia straina a fondului si isi
exprima numai deziderate timide.

Dela inceput Biserica catolica si-a indreptat privirile a-


supra acestui insemnat fond si a staruit sa se is Bisericii
ortodoxe singurul mijloc de existents prin secularizarea
fondului si chiar prin desfiintarea acestei biserici. Se da o
deos&pita atentie Rutenilor Gr. catolici, cari emigrau din
Galitia in Bucovina si se sustined interesele lor. E vechea
politics austriaca de a instreind prin biserica. De aceea
cunoscatorii acestei politici austriace sustin, ca acest fond
a stricat mai mult din punct de vedere national, decat sa
folosiasca. S'a cultivat limba germana; s'a instreinat su-
fletul romanesc.
Nu e timpul, sa se insiste mai mutt asupra acestei ches-
tiuni. Recomand insa pentru cunoasterea mai de aproape
a lucrurilor scrierea d-lui Dr. I. Nistor, tanarul academician
roman: Romanii si Rutenii in Bucovina. >

III.
Dela inceput, limba Bisericii in Bucovina a fost limba
romaneasca. Chiar Episcopul Eugeniu Hakman, rutean de
origina (1835-1873) a iscalit o hotarire a Consistorului
eparhial, ca numai limba romaneasca e limba oficiala in
Consistoriu, in protopopiate si in parohii. Rutenii, ocro-

www.dacoromanica.ro
DE PESTE HOTARE 279

titi foarte mult de stapanirea austriaca au cerut, ca si limba


ruteana, sa fie admisa in oficii, in acele parti, unde po-
pulatia e curat ruteaneasca, ceeace s'a si admis. Mai tar-
ziu, ministrul cultelor a cerut ca toate publicatiunile date
pentru intreaga dieceza trebue sa fie intocmite in limba
romana si in cea ruteana, iar cele menite numai pentru a-
numite parti ale Bucovinei in limba vorbita de locuitorii din
partea locului.
La 4 Octombrie 1873, in timp ce scaunul episcopal era
vacant, arhimandritul Blajevici, sarb si Ruteanul Prodan,
referent consistorial auxiliar, publica un nou ordin consis-
torial, in care spun ca si limba ruteana va fi de acl Ina-
inte limba oficiala si limba, in care se vor face toate func-
tiunile bisericesti in acele parti ale diecezei, in care Rutenii
sunt in majoritate.
Pana pe la 1880 in consistoriul din Cernauti nu era de
cat un singur rutean, iar la facultatea de teologie nici unul.
Dela 1880 'Ana la 1905 din cei 10 consilieri si asesori
Consistoriali cinci sunt ruteni iar la facultatea de teologie
au fost numiti doi profesori ruteni.
Scopul e vadit: slabirea elementului romanesc in toate
directiunile.
Cu urcarea pe scaunul mitropolitan al Bucovinei (Epis-
copia e ridicata la rangul de Mitropolie, avand ca sufra-
gane cele doua episcopii sarbesti din Dalmatia) a arhi-
mandritului Ciupercovici, drepturile Bisericii romanesci sunt
din ce in ce- mai mult incalcate. Ideea dualismului national
in Biserica triumfa. In 1897 Mitropolitul admite ca in con-
siliul scolar al tarii unul din cei doui reprezentanti ai Bi-
sericii ortodoxe din Bucovina sa fie rutean.
De catre preotii ruteni s'a cerut dela 1891 ca dieceza
sa se imparta in doua: una sa fie romana, iar alta ruteana.
Ideea a fost imbratiseata cu cea mai mare caldura de ca-
tre ruteni si mai cu seama de catre agitatorii gr. cat. ru-

www.dacoromanica.ro
280 BISERICA. LA ROILkNII DE PESTE HOTARE

teni veniti din Galitia. In 1906 o deputatie de ruteni s'au


prezentat chiar imparatului la Viena cu un memorand ce-
rand crearea unei episcopii rutene.
Romanii au protestat, dar nu se stie ce va aduce zioa
de maine, caci si unii din romani par dispusi sa se satis-
facd dorintele rutenilor pentru ca sa se scape ce se mai
poate scapa.
Deocamdata Rutenii au avut un mare succes. Dupa
moartea Vicarului general Calinescu, a fost numit ruteanul
Monastyrski, cu toate ca Romanii au cerut numirea cu-
noscutului profesor dela facultatea de teologie Eusebiu
Popovici. De sigur ca dupa trecerea din vieata* a Mitro-
politului actual Repta, guvernul austriac se va grabi sä nu-
miasca mitropolit pe actualul Vicar general, ruteanul Mona-
styrski. Si atunci va fi si sfarsitul oricarui progres in vieata
bisericeasca romaneascd din Bucovina. Totul va fi subju-
gat intereselor rutenismului. Bucovina romaneascd de altd
data va fi o provincie slava cu ajutorul eficace al guvernului
austriac.
if

Pe terenul scolar Romanii stau destul de rau. Foarte


putine scoli primare pentru romani, multe pentru ruteni si
foartemulte pentru germani. Limba germana stapaneste
pretutindeni si e mijlocul puternic pentru instrainarea de
suflete.
Acestea sunt in scurt cele spuse de d-nul Morariu in
partea care ne priveste. Sunt lucruri dureroaQe pentru on
ce suflet romanesc, dar e bine sa le stie.
G...

www.dacoromanica.ro
Didahia celor doisprezece apostoli.')

Istoricul. Cea mai veche dintre toate scrierile ce ni s'au


pastrat dela pasintii apostolici este Didahia celor doispre-
zece- cipostoliAtOrEA ta, r)(i2Edtg. 'ATcocyc6),cov.
Ea a lost descoperita in anul 1883 de mitropolitul Ni-
comidiei, Filoteiu Vrieniu, intfun manuscris din anul 1056,
scris de un notar anume Leon si pastrat in biblioteca
metohuluj sfantului Mormant din Constantinopoli. In anii
dinurma s'a aflat si intr'o traducere latina (cfr. Otto Bar-
denhewer, Patrologie (editia II, pag. 20), Albert Ehrhard,
Die altchristliche Litteratur and ihre Erforschung von 1884
1900, (pag. 42-43) si Gerhard Rauschen, Grundriss
der Patrologie (pag. 21), ). Traducerea nu prezinta insa
nici o importanta deosebita, pentruca nu e complecta, ci
coprinde numai primele case capitole. Ea dovedeste insa
existenta unui manuscris grecesc al Didahiei mai vechiu
decat cel aflat de Vrieniu si deosebit intru catva de el.
Citata cu titlul ei deplin gasim aceasta .lucrare in mod

1) Cuvantul didahie"greceste atacc-Ainsemneaza invataturau.


In greceste invatatura se mai zice si SL6acntaXia si deoarece in ver
chea literature bisericeasca mai exist& afara de scrierea de fata
Inca una intitulatA: Ackamala Tthv Stasza 'Arogratov..., am tradus
cuvantul Stactrii, cu didahie", ca sa nu se confunde intre ele
cele douli scrieri deosebite ACoaril ubv 663exa 'Anocrtacov si Atazar-
ItaXEct Taw Scasx.oc 'Amcnacov.

www.dacoromanica.ro
282 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

sigur mai intai de istoricul Eusebiu al Cezareei si de slan-


tul Atanasie cel Mare.
Eusebiu nu o numeste Didahia, ci Didahiile celor 12
apostoli (.1taupi. 7Cov ,49 -AT:cytr.,mov) si o numara Intre
CottXsieliava (Istoria bisericeasca III, 25, 4), iar sfantul A-
tanasie nu numai ca o numara Intre r:riaitivwc;z6tisvg. E -
pistola pascala No. 39), ci o si foloseste in mai multe
din scrierile sale.
Ea a fost deasemi cunoscuta si utilizata $i de Clement
Alexandrinul si de Origen, fara ca insa s o numeasca.
expres.
Clement avea o asa de inalta idee de ea, ca o s co-
tia intre cartile sfinte, numind-o Tpa?-tiscriptura. Aceeas
consideratiune i-a dat si Origen. (cfr. A. Ehrhard, op. c't
p. 47 si Adolph Harnack, articolul Apostellehre > din
Realencyklopadie ffir protestantische Theologie und Kirche,
de Herzog-Hauck, vol. I, p. 727).
Totasemeni a fost utilizata, fara a fi numita, §i de ep's-
copul Serapion din Thmuis, In Egipt, intr'o scriere des-
coperita nu demult (vezi G. \\, obbermin, Altchristliche 1.-
turgische Stticke aus der Kirche Aegyptens, nebst einem
dogmatischem Briefe des Bischofs Serapion von Thmuis,
in Texte und Untersuchungen von Gebhard, Harnack, Zahn
Neue Folge 2, 36 (1899) 5) precum si de Doroteu de
Palestina 51 de sfantul loan Scararul, amandoi traitori ca-
tre sfarsitul veacului VI.
Putin probabil Este sa fi fost utilizatacum s a afirmat
de multi invatatide Clement Romanul in a doua epi-
stola catre Corinteni si In cea despre feciorie, de Aristide
Filosoful, de sfantul Justin Martirul, de Tatian si de Teofil
de Antiohia, de autorii Cartii Jubileelor, ai Oracolelor si-
biline si ai Talmudului.
Acestea pentru rasaritul crestin.
In apus, Didahia a fost de asemeni cunoscuta, folosita
si tradusa de timpuriu.

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 283

Cunoasterea ei in mod sigur s'a dovedit in scrierea


De aleatoribus sau Adversus aleatores, atribuita sfantului
Ciprian si in traducerea Istoriei bisericesti a lui Eusebiu
de Rufin din Aquileea. E de notat ca Rufin traduce titlul
exact: «Doctrina duodecim Apostolorum,* iar nu «Doc-
trinae=Ackzu.i, cum e la Eusebiu. Daca Rufin a si folosit
aceasta scriere in lucrarea sa Expositio in Symbolum A-
postolorum , cap. 36-38, precum se sustine de Vrieniu,
Harnack si altii, on daca prin cuvintele < Duae viae vel
Iudicium Petri* trebue inteleasa asa zisa tRanduiala bi-
sericeasca a Apostolilor, cum sustin Ehrhard, Funk si
altii, e greu de stabilit.
Probabil e ca au cunoscut-o si folosit-o, fara s'o nu-
measca, Tertulian, Ipolit, Comodian, Lactantiu, Optat de
Mileve si autorul actelor rnartirilor Philaeas si Philoromus.
Americanul I. R. Harris a sustinut chiar ca. si sf. Severin
din Colonia si Bonifaciu, apostolul Germanilor, ar fi utili-
zat- o, vezi Ehrhard, op. cit. p. 48).
Titlul, aa'resaniii, scopul. In manuscrisul descoperit de
rieniu aceasta scriere are doua titluri; unul mai scurt
care sund: «Ot3uxYi t A77.00t6),(ov §i altul mai
lung «Air.'4v.-frd Kup;.,;o 3t?/. t(OV %)(;).7://1. A7G0G1:6),(0`) TOES
Invatatura Domnului prin cei doisprezece Apostoli
catre neamuri . E mare discutiune intre invatati, care din
aceste douk titluri e mai indreptatit si adevarat. Obiceiul
observat la unii din sfintii pdrinti si scriitori bisericesti de
a da doua titluri uneea si aceleeas lucrari si anume unul
mai scurt si altul mai lung, mai lamurit, explica si ju
stifica existenta alaturi si in acelas timp a celor doua tit-
luri ale acestei scrieri. Titlul cel scurt vrea sa arate ca
invatatura expusa in Didahie este a apostolilor Domnului,
can au fost doisprezece la numar, iar nu a acelor slujitori
bisericesti, cari au existat in veacul I si parte din al II,
cari se numiau apostoli si cari aveau misiunea de a merge

www.dacoromanica.ro
284 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

dintr'o localitate Intealta, pentru a propoveduI Evanghelia.


Asemenea apostoli erau Inca pe vremea cfmd s'a compus
Didahia si pentru ca sä nu se creada de cineva ca Didahia
provine dela acesti apostoli, iar nu dela apostolii Domnu-
lui, deaceea s'a adaogat si numarul de doisprezece.
Pentruca insa sfintii apostoli n'au adaogat ingenere ni-
mic nou la invatatura Domnului si Mantuitorului nostru
Iisus Hristos, iar indeosebi In aceasta scriere nu se po-
menesc numele lor, nici nu se arata cum si ce anume a
Invatat fiecare din ei, deaceea Invatatura coprinsa in ea
trebue sa se numeasca cu drept cuvant a Domnului si
numai propoveduita de apostoli. Aceasta vrea sä zica al
doilea titlu.
Cuvintele (catre neamuri» din acest titlu nu Insem-
neaza Ca scrierea a fost adresata paganilor sau neamuri-
lor, ci sub ele se Inteleg crestinii cari mai nainte fusesera
pagani. Cazul e la fel cu al titulaturei epistolei catre E-
brei, care n'a lost scrisa catre Ebreil propriu zisi, adica
ludeilor de religiune mozaica, ci catre crestinii cari fuse-
sera de religiune iudaica Inainte de botez.
Scopul scrierii a fost de a servI drept calauza sau in-
drumare primilor crestini asupra felului cum trebuiau sasi
duca vieata potrivit duhului si invataturilor evangclicc.
Pentru aceasta ea da pe scurt sau rezuma, inteo forma
simpla si inteleasa, cele mai de seamy reguli de vieata
cre§tina sau invatatura Domnului asa cum se propoveduia
in vechime si cum se tineau de primii crestini. Dupa a-
ceea se arata cum sä se savarseasca sfantul botez si eu-
haristia si se descriu indatoririle slujitorilor bisericesti si
cinstea ce li se cuvine din partea credinciosilor. Ea a pu-
tut dar sa serveasca ca manual de instructiune religioasa
pentru catehumeni, sau chiar pentru cei decurand bote-
zati, on qi una si alta.
Forma originald. 0 chestiune mult discutata a fost,

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 285

daca forma actuala a Didahiei este cea originals sau nu.


Vrieniu, Harnack (la inceput) si Funk au sustinut ca
Didahia a avut dela inceput forma pe care o are In ma-
nuscrisul descoperit de Vrieniu.
Examenul critic al materialului lexical, gramatical si sti-
listic al scrierii, precum si al raportului dintre ea si alte
scrieri si dintre ea si traducerea ei latina, a condus la pa-
rerea ca, afara de forma in care e cunoscuta azi, au exis-
tat si alte texte, unele chiar mai vechi si cari diferiau de
aceasta.
Mai intai n'au format un tot dela inceput primile capi-
tole (1-5 sau 6 cu cele din urma (6 sau 7 'Ana la 16).
Indeosebi P. Savi (Dottrina degii Apostoli, Roma 1893) a
dovedit ca intre cele doua parti ale Didahiei sunt dife-
rente insemnate de stil, de constructiuni gramaticale, de
cuvinte si cu privire la Noul Testament. E dar celputin
probabil ca fiecare parte isi are origina ei diferita si ca au
existat cel putin un timp, separate.
Partea intai estedupa toata probabilitatea o prelu-
crare crestina a scrierii intitulata Cele doua cai, care
era un fel de catehism iudaic pentru prozeliti. In veacul
I al erei crestine acest catehism era foarte raspandit prin-
tre Iudei si se pare ca era in uz la ei chiar inainte de
venirea in lume a Mantultorului Hristos.
Massebiean, Lightfoot, Harris, Taylor si Harnack sustin
aceasta pa rere.
Dovezile invocate de ei sunt pe deoparte asemanarile
dintre coprinsul acestei parti a Didahiei cu al multor scrieri
iudaice, ca d. p. cu scrierile lui Filon, cu Cartea Jubile-
elor, cu Testamentul celor doisprezece Patriarhi, cu cartile
sibiline s. a. iar pe de alts parte lipsa de idei specific
crestine, afara de vers 3 din cap. I.
Apoi faptul ca multi dintre scriitorii vechi cari au cu-
noscut si utilizat Didahia, ca d. p. autorul Randuelii bi-

www.dacoromanica.ro
286 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

sericesti a apostolilor, al Syntagmei si al tratatului Fides


Nioena si monahul $nudi, ar fi dovada. Ca Didahia co-
prindea la inceput numai aceasta parte.
Parerile sunt impartite, daca numai cele dintai 5 ca-
pitole, sau si al saselea, au alcatuit Didahia in aceasta
prima forma. P. Savi sustine ca si cap. 16 a facut parte,
ca Incheiere, tot din aceasta parte si e netagaduit, ceeace
a observat el, ca asemanarea diritre limba celor dintai 5
capitole si a capitolului 16 e mai mare dech' t intre ace-
sta si cap. 6 pana la 16.
In aceasta forma pare a fi fost Didahia in uz mai mult
in Egipt.
Intr'o forma deosebita de aceasta si anume coprinzAnd
intreg textul de azi, a existat Didahia deasemeni din pri-
mele veacuri, cum ne dovedesc Constitutiunile apostolice
sf manuscrisul descoperit de Vrieniu, care cu toata sigu-
ranta e o copie dupa un altul mai vechin si deosebit de
cel utilizat in Constitutiunile apostolice. ,
Se crede ca in aceasfa forma Didahia a luat nastere in
Siri a .
Din arnAndoua formele, cea egipteana pare mai veche
si cea care a lost mai mult folosita. Cea siriana si inde-
osebi partea doua se gaseste in intregime numai in Con-
stitutiunile apostolice si in manuscrisul dat la lumina de
Vrieniu si e citata in De aleatoribus si de Virginitate (a-
tribuita sf. Atanasie). Alte citatiuni sunt nesigure.
Fiecare din aceste doua forme a existat, probabil, in
mai multe manuscrise, cari difereau ici $i colea unul de
altul. Faptul acesta si obiceiul de a se cita din memorie
. -
explica de texte din diferite citatiuni.
Raportul cu alte scrieri de coprins asemdndtor. Invatatura
despre cele doua cai, coprinsa in aceasta scriere, se afla
si in epistola lui Barnaba, in a saptea carte a Constituti-
unilor apostolice, in Randuiala bisericeasca a apostolilor,

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 287

in Sintagma doctrinae, atribuita sfantului Atanasie, in Pro-


fessio fidei nicaenae sau Doctrina CCCXVIII Patrum, atri-
buita tot sfantului Atanasie §i In cuvantarea monahului e-
giptean Visa.
Se na§te Intrebarea: In ce legatura sta. Didahia cu ace-
ste scrieri §i lndeosebi cu cele mai vechi din ele?
Mai intai in ce prive§te epistola lui Barnaba:
Vrieniu, Harnack §i altii sunt de parere ca autorul Di-
dahiei s'a folosit la redactarea Invataturii despre cele doua
cai, de epistola lui Barnaba;
Funk, Zahn, Sabatier §i altii socotesc dimpotriva, ca.
Barnaba a luat acel pasagiu din Didahie;
H. Holtzmann, Lightfoot, Massebieau §i altii cred ca
atat Didahia cat §i epistola lui Barnaba au la baza acela§
izvor, o scriere mai vecheprohabil iudaicadespre cele
doua cai.
La aceasta din urma parere s'a alipit mai apoi in parte
§i Harnack.
Pecand prima parere este inadmisibila, pentruca forma
in care este expusa invatatura despre cele doua cai e mai
veche in Didahie decat in epistola lui Barnaba, iar a doua
parere este numai probabila, a treia e aproape sigura.
Cu privire la Constitutiunile apostolice §i la R5.nduiala
bisericeasca a apostolilor este admis aproape fara discu-
tiune ca aceste doua scrieri au prelucrat din Didahie nu
numai invatatura despre cele doua cai, ci §i alte puncte.
Acela§ raport, ba Inca qi mai strans, este Intre Didahie
§i Syntagma fidei §i Professio fidei nicaenae, precum §i
intre Didahie §i cuvantarea calugarului Visa, coprinsa in
vieata monahului nudi, aflata in ultimul deceniu al veacu-
lui treeut.
Raportul cu Sfeinta Scripturd . Cutoateca e foarte ve-
che, cutoateca da In cea mai mare parte invataturi prac-
tice si s'ar pared deci ca trebue sa coprinda o multime

www.dacoromanica.ro
288 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

de citatiuni din Sfanta Scripture, totus nu e usor de sta-


bilit masura in care Didahia se intemeiaza pe sfanta Scrip-
turd si mai ales cari sunt scrierile sfinte din cari s'a add-
pat autorul ei. Greutatea provine in deosebi din faptul
ca citatiunile se fac In chip cutotul liber, asa a in cele
mai multe cazuri nu putem sti, dace avem intr'adevar
de a face cu citatiuni, sau sunt numai idei asernanatoare.
Ce priveste Vechiul Testament, avem citatiuni sigure, in
primele cinci capitole, din Exod, Deuteronom, Psalmi,
Proverbi, Intelepciunea lui Solomon, a lui Sirah, Isaia si
Tobie, iar in partea doua din proorocii Maleahi si Zaha-
ria, cari sunt si ni.miti (14, 13; 16, 17.).
In ce priveste Noiil Testament, trebue sa deosebim par-
tea intai de a doua. In partea intai unii, ca d. p, Saba-
tier nu gasesc nici un citat din Noul Testament. Altii, ca
d. p. Minasi, gasesc numai citatiuni din evanghelistul Mateiu,
iar altii ca d. p. Lange, Wohlenberg, gasesc ca J 'a citat
din toate scrierile cari compun Noul Testament. Adevdrul,
ca in foarte multe alte cazuri, e la mijloc, intre extreme.
Se gasesc adica numai vreocateva citate si anume din e-
vanghelii si indeosebi din sinoptici, pecand evanghelia lui
loan si epistolele ingenere sunt cu desavarsire trecute cu
vederea. Astfel ver. 3-5 din cap. I sunt numai citate li-
bere din evanghelistii Mateiu si Luca, iar versul 7 din
cap. III e citatiune din Mateiu V, 5.
Cu totul altfel stau lucrurile in partea doua. Aci cita-
tiunile sunt mai frecvente. I 4 locuri (VIII, 2; XI, 3; XV,
4) se pomeneste categoric evanghelia, iar in mai multe
alte locuri se citeaza din ea and a o numi. Caracteristic
e ca si in aceasta parte evanghelia din care se citeaza
mai mult e tot a lui Mateiu. Din Luca se citeaza o sin -
gura data (XVI, 1), dar si in acest loc citatul e ameste-
cat cu cvinte din Mateiu. Marcia si loan nu sunt citati
niciodata, deli rugaciunile dela sfanta eunaristie au o foarte-

www.dacoromanica.ro
DIDAHLA. CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 289

mare asemanare cu textele respective din evanghelia lui


loan. Din epistolele apostolice e cunoscuta si utilizata e-
pistola I. catre Corinteni a sfantului Pavel, cum dovede-
ste expresiunea t..taprly Vz (X, 6). Daca sunt citatiuni si
din alte epistole sau nu, nu se' poate spune cu siguranta.
Numai a doua epistola a sfantului Petru (I, 2) pare a fi
de asemeni citata In cap. XVI, 3.
Direcfiunea teologicd careea apartine Didahia a fost mult
discutata. Parerile cele mai contradictorii s'au emis asupra
acestui punct. Vrieniu o socoteste ca apartinand Antimon-
tanismului: Hilgenfeld, Bonet-Maury, Harris Montanismu-
lui; Funk, Majocchi s. a. Iudeo-Crestinismului moderat;
Harnack Crestinismului elenistic moderat; Krawutzki Mon-
tanismului lui Theodotus sau Ebionitismului, pecand te-
ologul englez Cotterill e de parere ca oricare ar fi direc-
tia careea apartineb. la Inceput, Didahia a fost falsificata
In epoca bizantina in spiritul Ortodoxismului, etc. etc. Din
toate aceste pareri numai doua pot sta In picioare : a lui
Funk si a lui Harnack, ca adica Didahia este un produs
al directiunii crestino-judaice moderate sau al celei crestino-
Mane deasemeni moderate. Coprinsul dovedeste Ora
la evidenta adevarul primei alternative, si daca Harnack
apara cu puternice argumente pe cea de a doua, e de
observatceeace recunoaste si Funkca lntre o directie
si alta nu era de fapt decat o prea mica deosebire de
vederi, asa ca parerile .acestor doi Invatati sunt numai de
forma diferite.
7 imput gi locul compunerii. Asupra timpului in care a
fost compusa Didahia, numai Cotterill si alti cativa s'au
ridicat pana la veacul IV sau V, pecand alti cercetatori se
coboara pAna in prima jumatate a veacului II. Asa de
pilda P. Sabatier crede ca Insus coprinsul Didahiei, ne a-
rata cä ea a fost compusa Inainte de sinodul apostolic.
Bestmann vede In ea manifestul crestinilor nascuti judei

www.dacoromanica.ro
290 D1DAHIA. CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

sau al partidei petrinice din Antiohia catre crestinii nas-


cuti pagani. Acest manifest ar fi Post facut 1ndata dupa
daramarea Ierusalimului si ar fi primit raspunsul din par-
tea crestinilor nascuti pagani in epistola lui Barnaba. Spen-
ces crede ca. Simeon, episcopul lerusalimului, fiul lui Cleopa,
este autorul Didahiei si-i atribue deci o adanca vechime.
Cate trele aceste pareride cari nu sunt departe Nierschl,
Cornely si Majocchiau gasit insa putini aderenti. Cei mai
multi invatati, ca: Funk, Ehrhard, Bardenhewer, Masse-
bieau, Batiffol, Menegoz, Farrar, Chiappeli, Savi, Caspari
s. a. admit intervalul de timp dintre anii 80-120, ceeace
trebue privit ca adevarat. Vrieniu socoteste ca Didahia
dateaza cel mai tarziu de pe la jumatatea veacului II (120
160), fara a Incerca sä fixeze o data mai precisa. Har-
nack admite aceeas limita in sus, iar in jos nu se coboara
decat pana la 130 131. Punctul sau de plecare este de-
pendenta Didahiei de epistola lui Barnaba, care insa nu
s'a putut dovedi si nu e admis azi deck de prea putini.
Mai nainte de anul 80 n'a putut fi compusa. Didahia,
pentruca autorul ei cunoastP si utilizeaza evanghelia lui
Mateiu si a lui Luca, iar dupa anul 120 iaras n'a putut
fi compusa, pentruca organizatiunea bisericeasca descrisa
In ea e mai veche decat cea pe care o gasim in plin vea-
cul II. Astfel Intre clerici sunt numarati numai episcopii
si diaconii, nume cari nu esclud treapta preotiei, dar n'o
numeste, cum gasim in NTacul II mai tarziu. Se vorbes.te
deasemeni de apostoli, profeti si invatatori ca slujitori bi-
sericesti, cari n'au existat deck pana pe la jumatatea vea-
cului II. Apoi nu se aminteste de canonul cartilor sfinte
ale Noului Testament, nu se pomeneste de nici un simbol
sau de vreo regula de credinta, precum nici de sarba-
toarea Pastelui, de un serviciu divin determinat ca pe vre-
mea sfantului Justin, de interzicerea de a se manca sange
si carne de animal sugrumat, luata de sinodul apostolilor,

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 291

de obiceiul de a avea pe cineva ca nas la botez, de vr'un


fel de eretici, etc. etc.
Toate acestea sunt cea mai puternica dovada, ca pe
vremea cand s'a compus Didahia, biserica se afla la in-
ceputul sau, sau intro stare foarte asemanatoare cu acea
din timpul apostolilor si ca deci Didahia n'a putut fi corn-
pusa decat cura.'nd dupd timpul apostolilor, adica spre sfar-
.situl veacului I si cel mult la Inceputul celui II.
Ca si asupra timpului, totastfel si asupra locului unde
a fost compusa Didahia, parerile sunt diferite. Invatatura
despre cele doua cdi e o dovada indiscutabila ca patria
ei este orientul si ca parerea lui Massebieau, care da Roma
de loc unde a fost compusa, e cu totul neinterneiatd. Care
e insa Cara din orient, in care a vazut lumina Didahia?
Aci parerile difera: Vrieniu, Harnack, Zahn, Bonet-Maury,
Farrar s. a, sprijinindu se pe faptul ca Didahia a fost cu-
noscutd si folosita mai mult in Egipt decat in alte parti
ale orientului,' sustin ca ea a luat nastere in Egipt, poate
chiar in Alexandria; Krawutzki, Funk, Ehrhard, Barden-
hewer, Rauschen, Caspari, Sabatier, Savi, s. a. sunt de
parere cá locul nasferii Didahiei trebue cautat in Siria,
respective Palestina. Criteriile pe cari ei se sprijina sunt
interne. AO d. p. in cap. IX, 4 se spune despre painea
euharistica, ca a fost mai nainte 4imprastiata in boabf.,
-pe dealuriv, iar in intreg cap. XIII se vorbeste de cultura
cerealelor a viei si a animalelor domestice. Acestea se po-
trivesc num-1i pentru Siria, respective Palestina, iar nicide-
cum pentru Egipt. Tot pentru Siria pledeaza si doxologia
dela sfarsitul rugaciunii domnesti (VIII, 2) si al rugaciunilor
euharistice (IX, 4; X, 5).
Savi a sustinut ca formula si cuvintele rugaciunilor eu-
haristice amintesc de sfantul Evanghelist Joan si ca deci
locul in care s'a compus Didahia s'ar putea sa fie Asia
gliiserica Ortodox! Rotnarla) 5

www.dacoromanica.ro
292 DIDAHIA CELOR DO1SPREZECE APOSTOLI

Mica, dar acestea se potrivesc Si pentru Siria, care poate


fi privita ca adevarata patrie a Didahiei.
Despre autor ar fi prealndraznet sa se vorbeasc %, cand
nu se poate stabili cu deplina siguranta nici adevaratul ca-
racter al acestei scrieri, nici locul §i timpul, cand §i unde
a fost scrisa.
Impdrfirea, coprinsul, importanca. Cea mai potrivitA.Im-
partire a textului Didahiei este In trei parti.
Par lea intai (cap IVI) coprinde descrierea celor doul
cai: a vietii (1IV) §i a mortii (V), dupa care se dau sfa-
turi §i invataturi morale (VI).
Ca lea vietii std in dragostea catre Dumnezeu, catre aproa-
pele §i catre sine insu§. Dragostea catre Dumnezeu §i ca-
tre sine insu§ nu este descrisa mai cu amanuntul, pecand
dragostea catre aproapele este expusa pe larg in precepte
biblice, ca d. p: Binecuvantati pe ceice va klestema qi
rugati-va pentru dujmanii vo§tri.... Postiti (rugati-va) pen-
tru ceice vA prigonesc... Iubiti pe cei cari va. urasc §i nu
veti aveb. dujmani... Fugi de poftele trupe§ti §i lume§ti...
Daca ti da cineva o palms peste obrazul drept, intoarce-i
§i pe celalalt §i vei fi desavar§it. Daca to sile§te sa mergi
cu el o mild, mergi doua. Daca-ti ia ve§mantul, da i Si
cama§a. Daca-ti ia ce este al tau, nu cere inapoi, caci nu
pop dobandi etc.
Sub numele de a doua poruca a invataturii se expun
apoi (cap. H) preceptele decalogului privitoare la dragostea
catre aproapele: Sa nu ucizi, sa nu preacurveti etc. pre-
cum §i alte precepte morale, ca d. p.: Sa nu vorbe§ti de
rau; O. nu tii minte raul; sa nu gande§ti altfel de cum
Torbe§ti; sa nu fii lacom, rautacios, fatarnic, mAndru; sa
nu ura§ti pe nimeni, etc.
In cap. III se continua cu darea de sfaturi, punandu-se
ca un fel de motto ferirea de rau: 4Fiu1 meu, fugi de
orice rau §i de tot ce se aseamana cu el). Parte din a-

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 293

ceste sfaturi sunt o repetire a celor precedente, cu de-


osebirea ca aci se arata si urmarile rele ale nesocotirii
lor, pecand in capitolul precedent sunt date sub forma
de sentinte. Asemenea sfaturi sunt: «Nu te mania, caci
mania duce la ucidere. Nu fii manios, nici galcevitor, nici
suparacios, caci din toate acestea se nasc ucideri. Nu fii
poftitor, caci poftele duc la curvie... Nu fii mincinos, caci
minciuna duce la furt; nici iubitor de argint si de slava
dqarta., caci din toate acestea se nasc furturile.... Fii bland,
caci cei blanzi vor mosteni pamantul), etc. etc.
Capitolul urmator continua seria sfaturilor: g Fiul meu,
de cel care-ti vorbeste cuvantul lui Dumnezeu adu-ti a-
minte noaptea si ziva, cinstindu-1 ca pe Domnul, caci unde
se vorbeste ce-i at Domnului, acolo e Domnul. Cauta in
fiecare zi fetele sfintilor, ca sa afli odihna in cuvintele lor...
Nu fii la luat cu mainile intinse, iar la dat cu ele stranse.
Daca ai, da cu propriile tale Malili rascumparare pentru
pacatele tale... Nu ti lua mana de deasupra fiiului sau ficei
tale, ci din tinerete invata-i frica de Dumnezeu... Uraste
fatarnicia si tot ce nu-i placut Domnului... In biserica mar-
turiseste-ti pacatele si nu te duce la rugaciune cu cuget
rau. Aceasta este calea vietii.
In cap. V se descrie Calea morlii. Aceasta e rea si
plina de blestem. Acolo sunt ucideri, preacurvii, furturi,
lnchinare de idoli, neinfranari, fermecatorii, fatarnicii, vi-
clesug, rautate, invidie, trufie etc. Acolo sunt prigonitorii
celor buni, itibitorii de minciuna, cei cari iubesc cele de-
carte, cari urmaresc rasplata, cari nu se indura de cel sa-
rac, cari nu compatimesc pe cel necajit, cari nu cunosc
pe Facatorul lor, cari nu se uita la cei lipsiti, cari ne-
cajesc pe cei strimtorati, etc. etc.
In sfarsit in cap. VI se da cititorului sfatul de a nu se
abate din calea invataturii si de a face ceeace va putea,
daca nu e in stare sa duca intreg jugul Domnului.

www.dacoromanica.ro
294 DIDA_HIA. CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

Cum usor se poate vedea din cele rezumate, coprinsul


partii intai e pur moral.
Parlea doua (cap. VIIX) trateaza despre sfantul bo-
tez, despre post, rugaciune si sfanta impartasire.
Din primele cuvinte ale acestei parti: (DupAce ati in-
vatat toate cele de 'Ana. aci, botezati...» se vede ca Di-
dahia servia de carte de invatatura pentru catehumeni.
Botezul trebue sä se faca (cap. VII) in numele Tatalui,
at Fiului si al Sfantului Duh, in apa curgatoare si rece,
iar In lipsa si in apa calda si daca nu e apa de ajuns
pentru atundare, se poate efectua si prin turnare de trei
ori, in numele Sfintei Treimi, pe capul celui ce se boteaza.
Se recomanda postul Inainte de botez, atat celui ce se
boteaza, cat si celui ce boteaza. De nas nu se aminteste
nimic, ceeace e o dovada sigura ca nu se introdusese
Inca obiceiul ca cei ce se botezau sa fie asistati de nasi.
Se randuesc apoi (cap. VIII) ca zile de post Miercuria
si Vineria si se da ca model de rugaciune 4Tatal nostril*,
care trebue pronuntat de trei ori pe zi.
In cap. IX si X se dau cateva rugaciuni cari trebue
pronuntate la sfanta euharistie, atat la impartasirea cu tru-
pul si sangele Domnutui, cat si dupa aceea. Aceste ru-
gaciuni sunt foarte simple si se deosibesc cutotul de cele
din ritualul bisericii de mai thrziu. Cea dela impartasirea
cu sfantul sange, care e pusa intai, sund: «Multamim tie,
Tatal nostru, pentru via cea sfanta a lui David, sluga ta,
ce ne-ai facut o cunoscut prin Iisus, Fiul Tau. Slava tie
in veci>. Cea dela impartasirea cu sfantul trup glasueste:
«Multamim tie, Tatal nostru, pentru vieata si cunostintl.
ce ne-ai descoperit prin Iisus, Fiul tau. Slava tie. Dupa
cum aceasta paine franc era impra.stiata. pe dealuri si a-
dunandu-se s'a facut una, ash sä se adune biserica ta de pe
toata fata pamantului in imparatia ta; ca a ta este slava si
puterea prin Iisus Hristos in veci». Foarte interesante si

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 295

cutotul originate sunt si rugaciunile de dupa impartasire:


-4C Mult m i m tie, Parinte sfinte, pentru numele tau cel sant,
pe care l-ai sadit in inimile noastre si pentru cunostinta
$i credinta si nemurirea, ce ni le-ai facut cunoscute prin
Fiul tau Iisus. Slava tie in veci. Tu, stapane atotputer-
nice, ai facut toate pentru numele tau, ai dat oamenilor
spre .gustare mancarea si bautura, ca sa-ti multameasca,
iar noun De- ai dat mancare si bautura duhovniceasca si
vieata vesnica prin Fiul tau. Mai nainte de toate-ti mul-
tamim, pentruca esti puternic; tie (se cade) slava In veci.
Adu-ti aminte, I)oamne, de biserica ta, spre a o izbavi
de tot rant si a o desavarsi in dragostea ta si adun-o
din cele patru vanturi pe ea care este sfintita pentru Im-
paratia ta, pe care ai gatit-o ei, ca a ta este puterea si
slava in veciD.
Partea aceasta coprinde dar material liturgic.
Parka treia (cap. XIXVI) trateaza despre invatatori,
apostoli si profeti, despre primirea acestora deoseb;rea
dintre adevaratii si falsii profeti, despre serbarea Dumi-
nicii si a jertfei euharistice si despre alegerea episcopilor
si diaconilor.
Celce Invata fara schimbare cele coprinse In capitolele
precedente, acela este adevarat invatator si merita ascul-
tare, iar celce invata altceva este in vatator fats, mincinos
si nu trebue primit. Adevaratii apostoli si prooroci se de-
osibesc de cei mincinosi prin aceea ca cei adevarati nu
raman iutr'o localitate mai mutt de doua zile, vorbesc in
duh, adica fiind inspirati, au purtare morala, nu cauta,
petreceri si fac tot ceeace Invata, pecand cei mincinosi
fac dimpotriva. Adevaratii profeti si apostoli trebue pri-
miti ca Domnul insus. Urmeaza apoi un pasagiu obscur:
(Orice profet, probat ca adevarat, facand (ceva) cu privire
la taina lumeasca a bisericii (7rotthv aE tioostp.tov xocli.tx6v
si nelnvatand sä faca si altii ce face el, sä nu
')c-4X-ficrEr.J.;)

se judece de voi, caci cu Dumnezeu are el judecata. Asa.


au facut si profetii cei vechi.x. Ce se intelege prin ctaina

www.dacoromanica.ro
296 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

lumeasca a bisericii» nu s'a putut stabill 'Ana acum. Unii


socotesc ca aci e vorba de casatorie, altii de lucrari
bolice, iar altii de adunari secrete. Nici unul din aceste
Intelesuri nu este destul de limpede si nu se Impaca in
totul cu cuvintele ce urmeaza imediat (cap. XI).
Sa fie deasemeni bine primit si ajutat orcine vine in
numele Domnului, dar sa nn fie gazduit si ospatat far
sa facd nimic mai mutt de trei zile, ci sa i-se dea de
lucru, iar daca nu vrea sa lucreze, sa se stie ca e gne-
gutator de Hristos» si trebue evitat si indepartat (cap. XII)...
Din aceste cuvinte reiese ca precum erau invatatori, a-
postoli si profeti mincinosi, cari umblau din localitate in
localitate propoveduind credinta crestina numai ca sa fie
bineprimiti si ospatati, cu alte cuvinte care-si faceau din
apostolat un mijoc de traiu, tot astfel erau si crestini fakir
cari umblau dintr'un oral intr'altul, facandu se ca sunt ca.
latori, numai pentru a putea fi gazduiti si ospatati. Se vede
ca numarul acestor lenesi si speculanti ai numelui Dom
nului Hristos era destul de mare si constituia o adeva-
rata plaga pentru cele dintai comunitati crestine, nu prea
numeroase si compuse in majoritate din oameni fara multa
dare de mans, de aceea autorul previne pe cititori de a
semenea musafiri.
In cap. XIII se- spune ca sa se dea parga sau primitiile
din orice produs: din yin, cereale, vite etc., profetilor sau,
Invatatorilor cari se afla In fiecare comunitate, iar daca
nu e nici un profet sau ;nvdcator, sa se dea saraciior.
La fel sa se faca si cu partea ce fiecare, va gasi de cu-
viinta din bani, Inbracaminte si orice alta avere. Aceste
sfaturi au ca punct de plecare Numeri XVIII, 8 si urma-
toarele.
In cap. XIV se recomanda adunarea in fiecare Duini-
nica, pentru. frangerea painii si savarsirea sfintei euharistii,
dupace mai intai se vor marturisi pacatele. Cel care e
certat cu aproapele sau, sä nu se duca In adunarea ce-

www.dacoromanica.ro
DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI 297

lor drepti panace nu se va fi Impacat cu cel care era


certat, pentru ca sa nu se spurce jertfa.
In cap. XV se vorbeste mai intai despre alegerea e-
piscopilor ai diaconilor si despre cinstea ce li se cuvine:
4Alegeti-va insiva episcopi si diaconi vrednici de Domnul,
barbati blanzi si neiubitori de argint, adevarati si incer-
cati, caci indeplinesc serviciul profetilor si al invatatorilor.
Nu-i despretuiti, caci ei trebue cinstiti de voi deopotriva
cu profetii si invatatorfi., Subt numele de (episcopi, se
inteleg aci si preotii, pentruca si unii si altii sunt prin
1nsas firea serviciului ce indeplinescsupraveghetori (ilrEa-
lco'rcot.). Faptul ca preotii nu sunt numiti aparte este o do-
vada puternica de vechimea Didahiei. Cuvintele: caci
Indeplinesc serviciul profetilor si al Invatatorilor* si «tre-
bue cinstiti de voi deopotriva cu profetii si invatatorii,
ne arata ca rolul profetilor si al invatatorilor, cari cu tim-
pul au disparut, era indeplinit in cea mai mare parte,
chiar in timpul cand ei existau ca functionari bisericesti
aparte, de episcopi si preoti. Mai departe se da sfat ca
mustrarea reciproca si purtarea cu cel care greseste, ca
Si rugdciunile milosteniile si toate faptele, sä se faca asa
cum sa spune in sfanta Evanghelie.
Toate cele coprinse In capitolele din aceasta parte se
refera numai la disciplina brsericeasca si constitue nor-
rnele Dreptului bisericesc.
Insfarsit cap. XVI formeaza incheierea si nu sty in stransa
legatura cu cele precedente. Coprinsul acestui capitol este
eshatologic, adica in el se vorbeste despre sfarsitul lumii si
cum trebue sä se pregateasca fiecare pentru ziva de apoi:
4Priveghea ;i pentu vieata voastra; Mille voastre sa nu
se stingy si coapsele sä nu vi le descingeti, caci nu stiti
ceasul in care Domnul nostru va veni. Intruniti-vä adesea
si vorbiti de celece privesc sufletele voastre; pentruca nu
va va folQsi tot timpul credintei voastre, daca nu veti fi
desavarsiti in ceasul din urmal. Ca semne premergatoare
ale sfarsitului lumii va fi mai Intai lmmultirea profetilor

www.dacoromanica.ro
298 DIDAHIA CELOR DOISPREZECE APOSTOLI

mincinosi si venirea Amagitorului lumii, care va ademeni pe


multi cu semne si minuni false si va savarsi nelegiuiri,
cum nu s'au facut niciodata. Dupd aceea se vor arata
semnele adevarului, cari sunt.- deschiderea cerului, glasul
trambitei si Invierea mortilor.
Imporianta. Insas rezumarea coprinsului arata limpede
cat de mare este importanta Didahiei. In ea gasim pre-
cepte morale, date liturgice, presbripte disciplinare. Data
fiind si vechimea ei, importanta Didahiei creste conside-
rabil. Aceasta importanta pretioasa pentru crestinatate in
genere, creste si mai mult cand este vorba de biserica
noastra ortodoxa. Din Didahie vedem ca botezul s'a e-
fectuat dela tnceput prin Intreita cufundare, asa cum se
practica de biserica noastra, si ca numai In caz de nevoe
se Ingaduia botezul prin turnare, cum it practica biserica
papistasa. Cat despre savarsirea lui prin simply stropire,
cum 11 practica protestantii, nisi pomeneala nu este. Toti
crestinii s'au Impartasit dela inceput subt ambele forme, asa
cum s'a urmat Intotdeauna si se urmeaza si azi In biserica
ortodoxa, iar nu numai supt forma painii pentru crudinciosi si
subt ambele forme pentru clerici, cum se practica de papis-
tasi. Painea Intrebuintata la sfanta euharistie. este dospita,
cum o intrebuinteaza biserica noastra, iar nu azima ca la pa-
pist*. Existenta a doua trepte ierarhicedin care a e-
piscopului implica si presbiteratule bine stability Impo-
triva protestantilor, cari nu admit ierarhia ca asezamant
dumnezeesc. Serbarea Duminicii e deasemeni amintita, a-
stupandu-se cu aceasta gura Adventistilor, cari aiureaza
ca abia In timpul lui Constantin cel Mare s'a introdus ser-
barea Duminicii In locul Sambetei.
Aceste cateva puncte sunt deajuns spre a intelege ce
pretios tezaur e pentru biserica noastra Didahia si care e.
cinstea ce trebue sa se dea acestei carticele.
I. Mihdlcescu.

www.dacoromanica.ro
0 circulars ministeriala insemnata.
In Grecia, ca si aiurea, sa nu zic, casi la noi, foarte
multi, fail sa cugete la raul eel mare care 11 savarsesc, pro-
paga in tinerimea scolara si studioasa tot felul de idei pe-
riculoase vietei sociale si Statului. Unii ca acestia spumega
contra religiunei, contra credintei in Dumnezeu, contra pa-
triei, contra proprietatei si cate altele. Ei inspira astfel
copiilor si tineretului, dispret catre religiune, dispret catre
credinta in Dumnezeu, dispret catre iubirea de patrie, dis-
pret §i ura catre actuala organizatiune socials. Ei propaga
pe fats ateismul si necredinta, si ca sä fie crezuti, dau i
eile for in numele ratiunei, al stiintei, al progresului si
al civilizatiunei. Ei raspandesc socialismul si comunismul
anarhic, si ca sa fie crezuti, le propaga sub masca uma-
nitarismului. Si au indrazneala sa spuna ca ideile for sunt
ultimul rezultat al stiintei?! Sunt impuse de cerintele tim-
pului, de progres. si civilizatiune?!
Dar se vede ca in Grecia aceste idei pericoloase si
nenorocite, se propagau prin scoli fara jena, de chiar mem-
brii corpului didactic. Se vede ca raul luase ass man pro-
portii in cat lumea intreaga era. alarmata. Multi parinti
vazand la copiii for astfel de idei, si dandu si seama de
pericolul ce ameninta societatea Si Statul, s'au adresat

www.dacoromanica.ro
300 0 CIRCI3LARA. MINISTERIAL& INSEMNATA

sfantului Sinod, care la randul sau a atras atentiunea mi-


nistrului de ctilte si instructiune publica.
Ministrul cultelor informat astfl 1 §i dandu-§i seama de
dezastrul social si national, cand tinerile generatiuni se
cresc cu ast.1 de idei, a dat un ordin circular catre toate
directiunile §colare, Incepand dela invatamantul primar ru-
ral §i 'Asia la cel universitar. In circulara sa Ministrul a-
trage atentiunea tutulor membrilor corpului didactic asu-
pra consecintelor funeste ce ateapta pe poporul elenic din
crWerea copiilor fara credinta In Dumnezeu §i iubire catre
patrie §i neam.
Pentru importanta ce prezinta aceasta circulara repro-
ducem partea ei esentiala pentru a se vedea modul cum
ministrul de culte §i instructiune din Grecia accentuiaza
credinta In Dumnezeu si iubirea de patrie, §i demonstra
tutulor membrilor corpului didactic ca au datorie sacra
de a le inspira Intotdeauna copiilor si tineretului, ca o
necesitate absoluta pentru existenta si prosperitatea Sta-
tului cum §i pentru buna oranduiala socials qi nationala.
Dupa ce ministrul spune In circulara sa ca membrii cor-
pului didactic cari ar propaga asttel de idei se abat dela
drepturile si datoriile sacre ce au ca luminatori ai tineri-
mei qi aipoporului, §i dupa ce arata ca contravenientii se
fac asttel pasibili de pedeapsa, Ca au iesit din atributiu-
nile for didactice propagand idei sinistre §i periculoase, iata
cum vorbe§te despre religiune Si iubirea de patrie In cir-
culara sa:
«Cele doua idei fondamentale, cari asigura fiinta si e-
«sistenta unui neam §i a unui Star, si cari pastreaza ne-
«clintita libertatea §i puterea lui, si'l duc tot Inainte ca-
«tre progres §i fapte marl, facandul respectat amicilor, si
ctemut inamicilor, §i in acelas timp folositor in genere.
«pentru omenire, esie credinfa in Dumnezeu ,s-i iubirea de
( patrie. Ele sunt doua idei cari se nasc deodata cu ornul,,

www.dacoromanica.ro
0 CIRCITLARA. MINISTERIALA. tliSEMNATil 301

4si cari nu trebue sa moara deodata cu sfarsitul vietei


«sale, ci trebuesc sä se transmits si omului din generati-
«unea viitoare cu mai multa vigoare si putere, pentru con-
«servarea subsistentei neamului, a societatei si a Statului
4in lume, si sä se transmits in toata puterea si vigoarea
<lor, si fara vreo scadere, caci singure ele duc la Intarirea
4§i consolidarea societatei tatului si sunt totdeauna in-
4demn catre faptele cele marl, frumoase si de folos oame-
nilor.»
«Acolo unde aceste idei au slabit, on s'au sters, sla-
beste, se sterge si dispare si Statul. Religiunea unui po-
por este sufletul in organismul sail, este inima lui, si cand
aceasta inima inceteaza de a mai bate si functiona, ur-
meazs desastrul acelui organism social; vine putrejunea si
descompunerea lui». «Istoria ne adevereste ca in toate tim-
purile cand popoarele au. avut viata religioasa cu adeva.
rata credinta in Dumnezeu, timpurile acelea au fost cele
mai fecunde in fapte mari. Acelea au fost timpuri creatrice,
timpuri minunate si au fost cele mai de folos popoarelor
si omenirei. Iar in acele timpuri cand a domnit scepticismul
§i materialismul, libertatea constiintei si a cugetarei nefiind
conduse de fraul legilor morale si de traditiunile istorice
ale unui popor, insasi viata sa morals s'a mortificat si cu
ca a murit insusi acel popor si a disparut».
Astfel vorbeste ministrul instructiunei si al cultelor din
Grecia in circulara sa. El atrage serioasa atentiune a tu-
tulor membrilor corpului didactic, a tutulor directorilor de
scoale si a inspectorilor de toate gradele spre a fi cu de-
osebita luare aminte ca tinerimea sa capete in scoale a-
devarata stiinta si educatiune, cu frica de Dumnezeu si
iubire de patrie, singurile care asigura existenta, prosperi-
tatea si inaltarea unui popor.
Ministrul inchee circulara sa adaogand ca va lua aspre
masuri contra acelora can se vor dovedi ca raspandesc
In scoale astfel de idei vatamatoare si periculoase.

www.dacoromanica.ro
302 0 CIRCULARA MINISTERIALA INSEMNATA

Dar dup . eke aflam din revistele bisericesti din Grecia,.


cei ce au recla mat sf. Sinod al Bisericii regatului Greciei,
nu s'au multumit cu dispozitiunile luate de ministrul in-
structiunei si al cultelor prin circulara de care vorbim. Ei
au cerut o ancheta in care sä se urmareasca toti aceia cari
s'au facut vinovati de propagarea necredintei si a ideilor
anarhice In tinerime si cer pedepsirea for exemplars.
Dr. Drag. Demetrescu.

In pAmantul fagaduintii.
La doudsprezece santem la Ierichon! ingand caluga-
rul, cand urcam sclseaua, pe sub muntele Maslinilor.
Ma despartisem de Rafid, calauza mea, prea multe pa-
rale ma tinea cheltuiala pe zi, pentru punga-mi masurata.
§i rdsmasurata.
De ce n'ai venit dela inceput, la Casa Romaneasca,
taica? prinse vorba din nou sfintia sa. Astia sant sarlatani,
to jupoaie de piele!...
M'a prins Arabul dela Ora, si n'am mai putut scapa.
de el!.. Nu'mi pare insa rau de paralele cheltuite, fiindca
mi-a aratat tot ce aveam eu insemnat, si mi-a dat destul
de limpede toate lamuririle, cari i le-am cerut.
In privinta aceasta sant dibaci taica.!.. Implini parin-
tele. Si de ce lege ti-a spus cd e?!..
Arab, crestin ortodox!..
As! minte de zvinteazd. A fost jidan toata ziva; nu-
mai ei fac pe calauza si sant priceputi in toate deslusirile.
Arabul e lenevos, nu-si bate el capul si nici nu-si trudeste
trupul. Mai bine cere milostenie trecatorilor si se multu-
meste cu un metalic!
Si dand din cap, Sfintia sa inchee cu vorbele:
Hoti, taica... Pe aici sant multi, cari traiesc numai
din inselatorii
Parintele Ioachim apropie jumatatea de veac, e de fel

www.dacoromanica.ro
IN PAMANTUL FAGADIIINTH 303

din Basarabia, stie bine ruseste, si mai incurca arabeste,


greceste, turceste si cateva vorbe italienesti. Imi spune,
el In tinerete a fost multa vreme marinar si, a colindat
multe ape si ;ari. Si-a inceput calugaria la Sfantul Munte,
iar la Morrnantul Domnului a venit de vre o cincisprezece
ani. Parintele Ioachim are o barba stufoasa si lunga, un
trup voinic, adus putin de spete si un obraz trandafiriu,
bucalat, sa 1 tai c'un fir de par. Numai dunga adanca dintre
sprancene, pecetlueste povara anilor sbuciumati.
Se departeaza. Ierusalimul de noi. Sloim zoreste catarul,
trasurica urue pe roatele odorogite, iar soarele se inalta
peste culmea fnbracata in maslini si palmieri. Grupuri-gru-
puri de barbati, femei si copii zdrentarosi, raman in urma
noastra, Wand drumul alb, ca niste movile de gunoaie...
Aici se chiama Betfaghel rupse vorba iarasi calugarul,
aratandu-mi cu mama sub coasta muntelui. Acolo s'a urcat
Mantuitorul pe asin si a intrat in Sfanta Cetate, In ziva
Floriilor.
Se aroul soseaua pe sub povarnisul muntelui, si in fats
se ivi un stol de colibe saracacioase si ponosite. N'apucai
sa cer deslusiri, ca parintele urma:
Satul Betania! Salasluesc in el vreo patru sute de
Arabi, saraci, lipiti parnantului, n'au dupa ce bea apal...
Sa stii dela mine, taica, lumea bastinasa de aicea e tare
lenevoasa, deabia isi taraste trupul!.. Apoi uita- te dum-
neata, case sant acelea?! Cocina porcului si tot e mai in-
grijita, in partile noastre I..
Betania, sau El-Azarieh, cum ii zic Arabii, adica satul
lui Lazar, poarta si azi urmele vremurilor sfinte. Tovaras
cu o geamie se aft' mormantul lui Lazar,o hruba intune-
coasa, in care se coboara pe vreo treizeci de trepte, maci-
nate de picioarele nenumaratilor cercetatori. Aci a intrat
si Fiul omului, strigand cu glas tare: «Lazdre, vino afara!»
Si cel care murise de patru zile, se ridica din groapa rece;
iar Iisus spuse surorilor Marta si Maria: «Deslegati-I si la-
sati-1 sa mearga!* Atunci surorile desfacura fasiile de panza
cu care legasera mainile si picioarele fratelui, dupa datina
Iudeilor, si Lazar pasi bun zdravan, casi mai nainte; iar
poporul mutt, care era de futa, cazii ingenuchi inaintea
lui Iis us.

www.dacoromanica.ro
304 IN PAMANTIIL FIGADETINTII

Si locurile acestea furs ochiul dela o piatra la alta, de


pe un povarnis pe un tapsan. Fiecare stalp, fiecare po-
teca are povesten ei, cAci pe aci a fort calea tutulor pro-
fetilor, colibele proorocilor; pe aci sant urme mari. Uite
turnul surpat de palma grea a vremii. Acolo a fost casa
lui Simon Leprosul, unde, cu Base zile mai inainte de
Paste, Iisus cind cu ucenicii sai si cu Lazar. La masa a-
ceasta slInta Maria a uns picioarele Domnului cu mir scurnp,
de nart, si apoi le-a sters cu parul ei matasos, revarsan -
du-se in toata casa miroddnia sfantului mir. Iar ucenicul,
Iuda Iscarioteanul, cel care tine punga tovarasilor si fur
era din firea lui, zise mesenilor: cPentru ce nu s'a van-
dut acest mir, pe trei sute dinari si sa se fi dat la saraci?!,
Iisus insa, care stia gandul fiecaruia, raspunse: 4Las-o ca
I-a pastrat pentru ztua inmormantarii mete, caci pe saraci
ii aveti intotdeauna cu voi, dar pe mine nu!*
Trecem si pe langa biserica greceasca. ridicata pe lo-
cul, unde Marta s'a Intalnit cu Fiul omului, dupa moartea
lui Lazar. In altarul sfantului lacas, se afla stanca pe care
a stat picioarele Martei, cand i a spus Mantuitorului:
4Doamne, daca ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele metpd.,
Ramane in urma satul Betania, si soseaua incepe sa co-
boare, cotind and la dreapta cand la stanga, printre stan-
cele colturoase, ce presara calea ca niste movile laptoase.
Parintele Ioachim scutura din barbs si aratand cu mana
peste campul deluros, presarat ici colo, cu palcuri de pal-
mieri, imi povesteste, pe indelete, franturi din cartea Bi-
bliei, din vietile sfintilor si din grozaviile acestor locuri,
unde odata a curs lapte si miere, si unde azi e paragina
si pustiu. Acura douazeci si treizeci de ani, imi spune ca-
lugarul, drumul la cetatea Ierichonului si apa Iordanului,
era anevoios si tare primejdios. Cati calatori si bieti ca-
lugari n'au cazut sfasiati sub iat tganul beduinilor cruzi si
salbatici!..
Cine cuteza atunci, sa porneas:a de capul lui la
apa Iordanului ?! implini loachim. Se adunau inchinatorii
cate o suta-doua si numai aa aveau curajul sa piece la
drum! Si calea era grea pe vremea aceea, o potecuta pe
unde deabia putea merge camila si asinul!.. Acum s'au
mai luat masuri de care statul Turcesc si i-a mai inla-
turat pe beduini!..

www.dacoromanica.ro
IN PA.MANTIIL FAGADEriNTH 305

Rotii ochii imprejur. Un fior imi trecb prin tot trupul


si parul mi se face maciuca in cap. Merseram ce mai mer-
scram si vizitinl Instruna haturile, poticnind asirul.
Ad este fantana Sfintflor Apostoli! gral load-Jim.
Alaturi cu drumul se ridica o zidire de piatra, veche
si cu iarba crescuta printre rosturile lespezilor marl. Doui
arabi si-au oprit camilele incarcate si animalele obosite
de drum lung, isi racoresc gatlejul cu apa rece si limpede.
Sar jos, ma spat pe maini i pe frunte si apoi beau pu-
tina apa din isvorul, unde de multe on se adapau sfintii
Apostoli, In desele for calatorii prin meleagurile acestea.
Arabii ii spun Bir-el-Kod, sau Ain- Serne1, adica izvorul
soarelui, caci atunci, cand craiul ceresc, Isi rasfrange fata
In vechea fantana din calea pustiului, e atat jar si flacari,
ca parca de ad I§i is drum sfantul soare. La fantana Sfin-
tilor Apostoli mai poposeau doui domni slabi si spelbi ;
iar asinii for Insauati frumos, rumegau deasupra izvorului.
Aflai, ca sant engleji, si ca se duc si ei la apa Iordanu-
lui. Amanduoi sant armati pana'n dinti. De cand cu po-
vestea calugarului o bagasem pe maneca; acum imi mai
veni inima la loc. Ad, aproape se afla si un han mic,
unde se bea ceai si cafea. Cum nu prea sant amatorul
acestei bauturi si nici parintele Ioachim, apoi nu mai pier-
duram vremea aci, si porniram la drum.
Acum este si mai pustiu campul; soseaua trece po-
disci, ocoleste stand, sue dealuri si coboara valcele; in
urma teseste albastru cerului culmea verde a Maslinilor ;
In dreapta si'n stanga rasar ici-colo palcuri de palmieri si
garduri lungi de cactus; iar rar de tot se zaresc in coa-
sta dealului turme de iezi negri, ravarsati printre pietrele
albe.
Un alt han Intalnim in cale; si Orin ele Ioachim imi
spuse, ca se numeste hanul Akmar; ad a this Samaritea-
nul pe cel ce cazuse intre talhari. i lute° scapare a On-
dului, mi-adusei aminte de pilda cu Samariteanul milos,
data de Iisus, cand invatatorul de lege II isoitea si-1 in-
treba : «Cme este aproapele meu?!».. Atunci Fiul omului
i- a raspuns: 'Un calator mergea in jos, dela Ierusalim la
Ienhon. Cazand Inure talhari, it desbracara, si-1 ranir a greu i
iar ei se dusera, lasandu-1 jumatate mort. Mergand un

www.dacoromanica.ro
306 IN PAMANTUL FAGADUINTII

preot pe acea cale, treca pe langa el, it vazit, dar nu 1


Ina in seama. Asemenea facit si un levit. Dar mergand
in jos si un Simaritean, it vazii si i se tacit mila. Atunci
lega ranile lui, turnd untdelemn si vin si punandu-1 pe
dobitocul salt, it duse la o casa de poposire si purta grija
de bolnay. Iar in zorii zilei, cand pleca Samariteanul, dete
doui dinari gazdei zise: «aibi grije si de aci in colo,
si ce vei fi mai cheltuit, eu iti voiu da inapoi»..
Si cand lisus intreba pe invatatorul legii, care dintre
acesti trei a fost aproapele celui cazut intre talhari, ispi-
titorul raspunse: «cel care tacit mila cu dansul». Atunci
Domnul ii zise: «Du-te, fa 5i to asemenea/..
Ce simplu a invatat Mantuitorul si cat de mult cuprind
pildele lui!.. De ce nu be cinstete omenirea si sa le poarte
zi si noapte in minte si'n taptuiri?!.. Cate rautati si vras-
mask n'ar pierii dintre oameni I.. Si ce iucarie frumoasa
ar fi vieatal..
Nu departe se vad ingramadiri de ruine. De buna seama,
acolo a fost vechiul han Akmar, care pe la anul 340, in
timpul lui Iusebiu, parintele istorii eclesiastice, se numea
Maledomim, fiindca prin part;le acestea talhdreau multi
arabi, si multe varsari de sange se faceau.
Piepturi de deal ne taia calea, vai adanci se despica
intr'o parte si 'ntr'alta, parte repezi se aruncd pe stanci,
drumul e greu, catarul si-a luat pasul obisnuit si trasurica
lui Sloim trosneste din Incheeturi, scartaind prelung o-
siile, neunse de mult. Intr'o valcea stramta, tasneste din
valmasagul stancilor Manastirea greceasca sf. Gheorghe;
iar prin hatisul salbatec isi fac cale vre-o 5-6 calugari, in-
carcati cu l raisti si boccele grele. Santem in culmea dea-
lului, o vale verde se deschide, cat cuprind ochii, si o
racoreald mirositoare presara vazduhul. Desi este iarna,
totusi flori multe samana campul si vremea este calda...
Palestina are numai doua anotimpuri. Al ploilor care in-
cepe in luna Octombrie si se prelungeste pana in Martie,
si apoi tot anul este \Tara. In Decembrie si Ianuarie ploile
se tin lant; iar zilele uscate, le numeri pe degete. In
vremea aceasta, din spre cornul caprii si miazazi, bate un
vant umed, pe care arabu it numesc parintele ploilor, si
atunci Libanul isi tmbraca spetele in zapada. Dar nu tine
mult, caci cu plecarea lui Februarie grind suflet furtunile,

www.dacoromanica.ro
IN P.A.MA.' NTIIL FIGADuiNTH 307

pamantul se sbiceste, verdeturile zoresc si pana in Mai


campurile isi coc roadele. Apoi .Incep vanturile desertu-
111i, din pustiile Arabiei, ierburile se usuca, paraele seaca,
stancile dogoresc, pamantul se lascoace si totul se pre-
face Intr'o faina albicioasa, purtand vartejurile, suluri de
pulbere. In anotimpul verii e greu de calatorit pe plaiu-
rile Palestinei.
Nu se mai vad pe aci decat localnicii, cu pielea taba-
cita si dedata la arsita de cuptor; ba chiar le e bine
for pe astfel de vreme, caci daca timpul e mai racoros,
cum de pilda diminetile noastre de Aprilie, atunci Ara-
bul clantane dintii ca pe gerul cel mai mare, parca ar fi
la polul nord. Il vezi cu mantaua grea pe spate, fara ma-
neci, tesuta din par de camila; in picioare cu mesi grosi
de toval; iar la cap infofolit cu trei stergare, de nu-1 mai
cunosti, daca-i femeie on barbat; doar ochii ii sclipesc
din ghemul de Coale, ca doua frigari aprinse. Totusi tre-
mura varga! Si ce o sa-i tina toata gramada din spinare,
daca pieptul ii e gol, mantaua sta ca o coaja tare, de-
parte de trup; iar pe dedesupt ferfelita: un halat de stamba
si genunchii goi!...
Palestina era odata Cara granelor, a padurilor si a ima-
surilor. Cedrii din Liban au impodobit maretul templu al
lui Solomon, si acest lemn trainic si-a purtat faima si pre-
cuirea prin templele cele mai departate ale lurnii; feluri-
tele si gustoasele poame, cre3cute pe pamantul tagaduintii
porneau peste mari si taxi; iar aromatele rodite aci ta-
maiau lumea toata cu mirodenia for dulce si aducatoare
de visuri. Pe, pamantul, unde altadata curgea lapte si miere,
azi domneste saracia si pustiul, vantul si pulberea. Vino-
vat e norodul, ce stapaneste aci, si-si taraste leneveala
peste plaiurile, date in parlog...
Catarul conteni pasul si gandul mi-se stavili. 0 valcea
verde se deschise in fata noastra, umbrita de palmieri,
cu frunza lata si racorita de isvoarele unui raulet, pornit
din muntele Carantania, unde Mantuitorul a postit patru-
zeci de zile si patruzeci de nopti.
Acolo este fantana lui Elizeu! ingana calugarul, pu-
nandu-si mana strasina si privind peste intinsul mare al
vaii.
Biserica Ortodoxa Bernina 6

www.dacoromanica.ro
308 IN PAMINTIIL FIGA.DIIINTII

Elizeu Insa mi-aduse aminte de minunea veche, cand


acest ram isi avea apele sarate si rele la gust, si cand
profetul aruncand sare in mijlocul isvorului. grai: «rata ce-
zice Domnul, aceasta apa nu va mai da nici moarte nici
seceta!» De atunci apele se facura bune la baut; iar rani
se numi Elizeu.
Dincolo, sub costis-urma Sfintia sa,a fost cetatea.
Ierichonului! Dela Ierusalim si pana aci sant tocmai 23
de chilometri!...
Rasucii capul si privirile Imi cazura pe mormanul In --
tins de ruine. Cei doui englezi, care se mai abatusera
din drum, sosindu-ne de pe urma, infipsera calcaele in
coastele catarilor si dobitoacele pornira in galop, spre
sfintele urme...
I. Chiru-Nanov.

VIATA SFANTULUI ANTONIE CEL MARE.


Scrisa de Sf. Athanasie eel Mare Patriarhul Alexandriei.

Cuvdnt inainte cdtre monahii cei


0 nobila intrecere v'ati lust asupra-va, Intradevar, cu
monahii Egiptului, cand v'ati propus, ca in ravna voastra
dupa virtute si In ostenelele ascetice, sa faceti intocmai
ca ei sau chiar sa-i si Intreceti. Caci se afla si la voi ase-
zaminte monastiresti si s'a incetatanit numele de cmonahi
De aceea aceasta hotarire a voastra, nu se poate lama
In deajuns, si sa ded Dumnezeu, ca prin rugaciunile voa-
stre sa se Iiideplineasca!
Fiindca voi, intre acestea, mi-ati cerut si mie lamuriri
cu privire la felul de viata al fericitului Antonie, dorind
sa aflati, cum a inceput el ascesa, cine a fost mai inainte,
ce fel de sfarsit a avut viata sa, cum si claca sunt adeva-
rate toate lucrurile care circula despre el, ca si voi, in
dorinta voastra, sa-i urmati lui cu zel si sa va indreptati
dupa el; cleci si eu am primrt cu multa graba cererea
voastra. Si pentru mine este castig si folos numai a-mi

www.dacoromanica.ro
VIATA SFANTIILUI ANTONIE CET, MARE 309

aduce aminte de Antonie. Acum stiu insa, ca daca voi ma


yeti asculta, va yeti minuna tot asa de acest barbat si
to*oditd vd veti invol cn tarie ca sa urmati ostenelelor
lui. In fapta, viata lui Antonie este pentru monahi o schita
indestulatoare a ascesei! Asa dar, ceeace ati auzit des-
pre el d.tla alti raportori, nu'i refuzati credinta, ci staru-
iti mai malt in aceasta, ca ati auzit prea putin despre
el. Caci si ei cu greu au putut povesti pe deplin, atat de
mari si de multe lucruri despre dansul; tot asa si eu, pe
cat pot sd arat in aceasta epistoia, dupa cererea voastra,
va voiu impartasi prea putin din ceeace el a facut, atat
pe cat imi voiu aduce. aminte de el. Pentru aceasta nu
incetati de a cerceta cele ce yin de aici la voi; caci chiar
daca fiecare ar povesti ceea ce stie, poate si atunci de
abia s'ar intregi cum trebuie istoria lui Antonie. Eu de
altfel chiar am voit, dupa ce am primit scrisoarea voa-
stra, ca sd chiern la mine cativa monahi carii au avut pri-
lejul sd tie mai des in contact cu el, spre a afla dela ei
ceva mai mult sa vd pot impart4 in chip cat mai
complect cele despre el; fiindca insa timpul plutirei pe
apa este aproape de sfarsitt) si aducatorul scrisorei de a-
semenea ma sileste, de aceea m'am grabit, ca tot ceea
ce insumi stiu, (caci l'am vazut adesea), precum si ceea ce
am putut afla dela acela care i-a urmat un timp oarecare
si i-a turnat apa pe maini2), sa impartasesc cuviosiilor
voastre. in toate acestea voiu avea in vedere numai
adevarul, pentru ca pe deoparte daca cineva a auzit mai
mult, el sa nu refuze credinta aceluia; si iaras un altul
care ar fi auzit ceva mai putin de cat s'ar euvenl, sa nu
poata dispretul pe omul acela.
1. Timpul tineretei S/. Antonie.
Antonie, Egiptean de neam,3) se tragea din parinti no-
bili si foarte bogati; si fiindca acestia erau crestini, a fost
crescut si el crestineste. Cat limp a fost copil, a crescut
1) Adica incepea anotimpul care era nepotiivit pentru a merge
cu corabia si deci monahiii nu mai puteau veni la Alexandria cu
corabia pe il.
2) Cum Eliseu acea acelas serviciu proorocului the IV, Regi. 3.
3) El s'a nascut in anul 251 d. Chr. la Homa langa Heraclea
in Egiptul de sus.

www.dacoromanica.ro
310 VIATA SFANTULUI ANTONIE CEL MARE

la parintii sai In asa chip, ca el nu stia nimic afara de


ei si de casa parinteasca. and dupa aceea a devenit baiat
si a Inaintat in varsta, n'a avut nici o dorinta ca sä in -
vete Inceputurile stiintei; el void sa ramana si afara de
contactul cu ceilalti tineri; in4-reaga sa dorinta se margi-
ned mai mult intr'aceasta, dupa cum std scris despre Ia-
cob, «ca sd trdiascd acasd ca un om liniolitz.1). La adu-
narile crestinilor care aveau loc in biserica pentru sfintele
slujbe, el se afla totus regulat cu parintii sai si chiar de
pe atunci el nu era baiat usuratic, Inca si in urma card
a ciescut mare, nu era un tanar nepasator sau nesocotit,
ci pe cat era de ascultator catre parintii sai, pe atat era
de atent la cetirile si invataturile bisericesti al caror rod
el stia sa'l pastreze In sine. Pe de altd parte, el staruia
de parintii sai, cu toate Ca era un baiat cu avere, ca, cu
nici un chip O. nu i dea bucate felurite si scumpe, caci
el nu cauta bucuria in mese, ci se multumea numai cu ce
se gasea si nu dorea nimic mai departe.
2. El irci vinde averile.
Dupa ce !ma murird parintii sai, el ramase singur nu-
mai cu o sora care era Inca foarte mica. El numara. cam
18 pand. la 20 ani, sl lua acum asupra-si ingrijirea pen-
tru casa si pentru sora sa. Dar nu trecuserd Inca case luni
dela moartea parintilor sai, cand el mergand, dupa obi-
ceiul sau, la biserica si pe drum adunandu-si gandurile
sal; cugeta in sine, cum apostolii au parasit totul si au
urmat Mantuitorului si oamenii din timpul apostolilor au
vandut avutul for si precut 1-au pus la picioarele aposto-
lilor ca sa se imparta la cei lipsiti; si cat de mare «nci-
deide li s'a gcllil pentru aceasla in ceruri».2) Cu aceste
ganduri el intra in biserica si se iniampla ca tocmai sa
se citeasca Evanghelia, si el auzi cum Domnul a zis catre
eel bogat, «de vole red sd ni desdvdr,sil, mergi, vinde-ti ave-
rile late, pi le dd sdracilor si vei avert co hoard in cer, si
vino de urmeazd nzie '3) Casi cum acea aducere aminte
1) Facere, 25, 27.
9 Culos. I, 5. .

a) Mat. XIX, 21.

www.dacoromanica.ro
VIATA SFANTIILUI ANTONIE CEL MARE 311.

de sfintenie i ar fi fost data de iinsus Dumnezeu, si ca si


cum aceasta cetire ar fi fost annme pentru el, Antonie pleca
cu graba dela bisericl, dirui locuitorilor satului toate mosiile
sale care le mostenise dela parintii sai si care erau foarte
tntinse, roditoare si foarte frumoase, ca astfel aceste mosii
sa nu-i mai pricinuiasca nici o greutate lui si surorei sale.
Iar ceea ce ii mai ramasese, si care- consta din averi misa-
toare, vandu totul, si o mare parte din pretul obtinut, it
imparti saracilor; numai o mica parte o oprI pentru sora sa.
3. LI incefie viala pusiniceasea"))
anti el se duse odata iaras la biserica, auzl, cum a
zis Domnul In Evanghelie: (Nu vet ingrijili de ziva de
nainehi) Atunci el socotl ca nu trebue sa mai ramana
acasa mult timp; deci se duse si darui si putinul ce-i mai
ramasese, saracilor sfiiciosi din Casa sa. Pe sora sa insa.
o Incredinta unor fecioare crestine cunoscute si o dete ca
sä fie crescuts intr'o casa de fecioare, sau monastire.
Cat priveste pentru persoana sa, el de acum incolo se
departs din casa parinteasca, se devota ascesei, avand
grije numai pentru sine3) si duse o viata aspra. Pe atunci
nu se aflau Inca in Egipt asemenea locuinte numeroase
de monahi si nu se stia nici un monah In pustia departata;
ci fiecare din aceia carii voiau sa vietuiasca singuri de
prindea ascesa asezandu-se numai la o mica departure de
locuinta sa. In satul din apropiere se afla atunci un ha-
tran care dusese din tinerete o viata pustniceasca. Ve-
derea acestui om avand asupra lui Antonie atata efect, to
cat indata se lua la intrecere cu el in, savarsirea binelui;4)
si mai intai Incepit si el a si alege locul sau de sedere In
apropiere de sat. Daca acolo auzia apoi, ca in Alta parte
este un pustnic si mai zelos, atunci se retragea si el mai de-
parte si-I cauta intocmai ca inteleapta albina si nu se in-
torcea la locul sau de sedere, inainte de a -1 fi vazut si de a fi
luat cu sine dela acela vre'o intocmai calauza pe drumul
') Cam pe la anul 271.
2) Mat. VI, 34.
3) Comp. I, Timot. IV, 13IC.
4) Galat. IV, 18.

www.dacoromanica.ro
312 VIATA SEA:NTT:TM ANAONIE GEL MARE

virtutei; dupd aceea se intorcea iarasi la locul sau multumit.


Pe cand el, la inceput, sta. acolo, isi intarea gandul sau, ca
nu cumva O. se Intoarca iarasi la averile parintesti $i nici
sa si mai aduca aminte de rudele sale, ci toata straduinta
sa si intreg zelul sau sä-I poata indrepta spre o mai mare
Incordare a ascezei. Pe Tanga aceasta, el se ocupa si cu
lucrul mainilor, caci auzise: cine nu vrea sa munceasca,
nu trebue sa manance; si o parte din aceasta o intrebu-
inta pentru painea sa zilnica, iar cealalta pentru saraci. El
se ruga necontenit, caci auzise trivatatura, ca cineva sa se
roage deosebi neincetat pentru sine'). La citire (din cartile
sfinte) apoi era cu atata luare aminte, in cat din partea
sa nu lasa sa cada nimic pe pamant, din ceea ce era scris
acolo, ci pastra in sine tot ce auzea2); iar mai in urma ti-
nerea de minte ii slujea in loc de carti.
4. Popularitalea sa la loli ,s-i rdvna sa sfdnld de a-,s1
inrurz binele dela oricine.
Fiindca ducea o astfel de vieata, Antonie deveni iubit
de toti; dar el insusi se supuse acelor frati ostenitori.ca-
tre care se retrasese si cauta in chip sinter sa cunoasca
de aproape deosebita preferinta si folosinta a fiecaruia,
atat in straduintele zeloase ale ascesei, cat si in deprin-
derea Tor. La unul el lua in seama purtarea plina de iu-
bire, la altul ravna neobosita pentru rugaciune; dela al
treilea invata blandetea si dela al patrulea bunavoin ;a
catre fiecare; dela acesta lunga priveghere, dela acela dra-
gostea pentru citirea duhovniceasca. Pe acesta it admira
pentru sTerenia sa, pe acela pentru postirea si somnul sau
pe pamantul gol; dAa unul apuca." blandetea in privire,
dela altul Indelunga rabdare. Dela toti insa deodata el
invata evlavia nespusa catre Christos si dragostea catre
frati. Si astfel, plin cu aceste impresiuni si devenit mai bo-
gat sufleteste, el se intoarse iarasi la locurile sale de de-
prindere in ale virtutei, punand in lucrare de aci inainte
ceeace invatase dela fiecare si straduindu-se a invata vir-
tutile de preferinta ale tuturor. Caci si cu tovarasii sai
1) Mat. VI, 6.
2) Comp. Luca VIII, 15.

www.dacoromanica.ro
VIATA SFANTULLTI ANTONIE CEL MARE 313

de aceeas varsta, el nu avea niciodata vre-o intrecere sau


rivalitate, afara numai inteun singur lucru, ca pared ca
nu std mai pe jos cleat ei In virtuti. El insa faced acea-
sta inteasa fel, ca nu intrista pe nimenea ci chiar ei insisi
aveau bucuria lor Inteinsul. Toti oamenii satului si acei
barbati rivnitori spre virtute, cu care el obicinuia a fi In
apropiere, II numiau deci, and it vedeau asa, un placut
al lui Dumnezeu; si unii se purtau cu el gingas, casi cum
ar fi fost copilul lor, iar altii it iubeau ca pe un trate al lor.
5. Ince') ispitele sale.
Acela insa, care uraste tot binele, pismasul diavol, nu
putea suferi ca sa, vada la acest tanar un asa del de vieata;
deci el se hotarl, ea ceeace de obste obicinueste sã faca,
sa savarseasca si impotriva lui. Si astfel incerca deci mai
intai sa-1 abata dela ascesa (nevointa), soptindu i In laun-
trul sau aducerea aminte de avutiile sale si de grija pen-
tru sora sa, de asemenea si .de legaturile prietenesti cu
rudeniile sale, de dragostea catre bani, de ambitiune, de
placerile felurite ale unor mancari bune si de alte desfa-
taxi ale unei vieti mai libere, in sfarsit si de asprimea vir-
tutei si de multele ostenele ce trebuesc pentru aceasta. De
asemenea si slabiciunile trupului i le puse inainte si inde-
lungirea timpului. In scurt, un nor de praf de ganduri
ridica in sufletul sau, spre a-1 abate dela frumoasa sa ho-
tarare. Cum insa vrajmasul se simti prea slab fata cu ho-
tarirea lui Antonie, ba Inca si mai mult se vazit biruit
de taria acestuia muiat prin marea sa credinta si dobo-
tit la pamant prin rugaciunea staruitoare a lui Antonie,
atunci el tsi puse Increderea sa In acele arme pe care be
are in buricul pamantuluil) si se fall cu ele; caci, de fapt,
acestea sunt intotdeauna intaile sale ispitiri catre oamenii
tineri; si asa Incepe el atacul sau asupra celui tanar, ne-
linistindu-1 noaptea prin zgomot, iar ziva impovorandu-1
in asa chip, !neat si privitorii puteau zarl lupta care avea
loc intre amandoi. El ii insufla lui Antonie gAnduri mur-
dare, acesta be nimicI prin rugaciune; acela ii atata gadi-

1) lob. 40, 11.

www.dacoromanica.ro
314 VIA.TA SFANTULUI ANTONIE CEL MARE

liri, acesta Ora ca-1 facit de rusine, si Isi ingradI trupul


sau cu credinta, rugaciunea si postul. Ticalosul diavol se
pricept chiar ca in timpul noptei sa se prefaca in chipul
unei femei si sa se chimbe in totfelul, numai ca sä insele
pe Antonie. Acesta insa isi puse inaintea ochilor gandi-
rea la Christos, si nu uita neamul nobil castigat prix} El
si natura spirituals si astfel stinse carbuncle vicleniei a-
celuia. Vrajmasul se furisa din nou In simtirea sa cu ama-
girea placerilor, dar Antonie se arata, in masura cuvenita,
suparat si intristat, facii sa simta In sufletul sau amenin-
tarea focului (Gheenei) si chinurile viermelui (neadormit)
si cum el Ii opuse acestea, scapa si de astadata fara va-
tamare. Toate acestea se sfar41 acum spre rusinarea vraj
masului; caci el care isi pusese odinioars in gaud, ca sa
fie asemenea cu Dumnezeu, fu biruit de un om tanar, si
el care cu puterea sa, se fuduled fats de carne si sange,
fu doborit acum de _un om facut din parne. Caci acestuia
Ii sta in ajutor Domnul care pentru not a luat trup si cu
acesta a castigat biruinta in potriva diavolului, asa ca fie-
care ce se lupta intr'adevar poate sä zica.: «Eu mai mull
decal loci m'am ostenit; insd nu eu, ci darul lui Dumne-
zeu care este in miner.)
6. Diavolul voe,ste sci se foloseascd de biruin(a lui An-
ionic, spre a-1 face meindru, dar in zadar.
In sfarsit, fiindca dracul nici in acest chip nu isbuti sä
faca pe Antonie sa cada-, ci din ce in ce mai mult se vazu
isgonit din inima acestuia, de aceea incepa sa scrasneasca
cu dintii, dupa cum este scris,2) si sa se infurieze de ciuda.
Dupa cum este in launtru, el i se arata acum si aevea, in
chipul unui copil negru.*i oarecum smerindu-se inaintea lui
(ca biruit), nu se mai agata de ganduri, caci aici vicleanul
fusese biruit, ci de acum inainte slujindu-se de glas ome-
nese, zise: «Pe multi am inselat si pe foarte multi i-am
aruncat la pamantl De data aceasta Insa, fiindca am cute-
zat sa ma lupt cu tine si cu asprimea ta, ca si cu a altora
multi, am devenit cel mai slab*. Cand insa. Antonie In-
') I Corint. XV, 10.
2) Marcu IX, 17.

www.dacoromanica.ro
VIATA SFANTIILUI ANTONIE CEL MARE 315

treba: <Cine esti tu care imi spui aceste lucruriD? Ace la


raspunse cu glas plangator: cEu sunt prietenul desfrana-
rei; mi am luat ca ocupatiune gandirile si indemnurile in
directiunea aceasta, si gadilirile cu farmecile tor, fata de
oamenii tineri, si de aceea ma numesc si (Mull desfrana-
rei. Pe multi cari au avut planul sä traiasca in curatenie,
i am ispitit si i-am inselat! Pe caci din aceia cari au fost
cumpatati, i am schimbat iarasi prin gadilirile rnele! Eu
sunt acela din prima caruia si proorocul') mustra pe cei
cazuti and zice: «Prin dukul curviei ati fast ameigiti";
caci prin mine au fost adusi aceia la cadere. Eu sunt a-
cela care te-a nelinistit pe tine asa de des si adeseori.a
fost respins de tine). Antonie ins) multumi lui Dumnezeu,
prinse curaj impotriva aceluia si zise indata catre clansul:
aPrinurmare tu esti vrednic de dispret in gradul cel mai
inalt: caci esti negru in sufletul tau si slab ca un copil;
si acum nu'mi mai pricinuesti nici o grije, cad', gDonnut
este ajutorul rneu, isi eu voiu privi (cu dispret) asupra vrdj-
ina,silor mei.0) and acel negru auzi acestea, fugl indata;
caci de aceste cuvinte el se term]. si nu mai indrasni de
acum incolo nici sa se a ?ropie de dansul.
Traducere de
Arkiereul AnThim.

1) Osea, IV, 12.


2) Psalm 117, 7.

www.dacoromanica.ro
UN SFANT ROMAN IN ITALIA
D-nul Protesor N. Iorga publica In Analele Academiei
romane (seria II, Tom. XXXVII) o scurta dare de seama
despre (San Geremia Vallaccom sau sfantul Eremia Vala-
hul, care a plecat din Suceava qi a ajuns tocmai in Nea-
pole. Act a intrat in ordinul Caputinilor §i dupa o vieata
evlavioasa §i dupa savarsirea mai multor minuni a incetat
din vieata in 5 Martie 1625. In urrna a lost recunoscut
ca sfant. Datele despre vieata lui Eremia, d nul Iorga le
da dupa o scriere a lui Francisc Severini din acelaq ordin
religios §i contimporan cu Eremia.
Stint interesante peripetiile vietii acestui roman Si de
aceea luain nota de comunicarea d-lui Iorga.
G...

www.dacoromanica.ro
Ordin circular catre toate Protoieriile Eparhiei §i
Epitropiile parphiale, relativ de buna stare a tutu-
ror bisericilor enoriale §i cimitirele respective.

Prea Cucernice Pdrinle,


Sfintele noastre biserici construite si ingrijite de stra-
bunii neamului si a localitatilor, pretutindenea sunt si tre-
bue sa fie podoaba crestinilor, cart se recomanda prin pie-
tatea lor. Drept care, Noi Insufletiti de cele spre cinstea
Bisericii si a neamului, am dispus cu alte ocaziuni, si re-
petam acum, ca pretutindenea grija tuturor sa fie Indrep-
tata spre buna stare a Sfintelor locasuri dumnezeesti,ca
locul cultului de inchinare romaneasza.
Am dispus si. alta data, casi acum, dorintele Noastre
ce avem, ca toate Sfintele biserici care sunt spre impo-
dobirea localitatilor din Capitala si din orasele judettlor,
si la comunele rurale, sa fie ingrijite spre inbunatatire si
cea mai bunk pastrare a lor; pentru care Noi avem ca
norma:
1) Toate bisericile monumentale solide si frumoase, sä
se pastreze cea mai buna stare vazuta;
2) Toate bisericile din orase si din comunele rurale,
acele care se afla in stare de amenintare sau ruina, sa se
repareze radical;

www.dacoromanica.ro
318 CIRCULARA

3) Toate bisericile, care aflandu se in stare de ruina


si cu care nu s'ar mai putea face nim;c, sa se desfiinteze
cu totul, si pe locul lor, prin ingrijirea Epitropiilor si cre-
stinilor, sä fie zidite din nou cu toata ingrijirea cuvenita,
Orland socoteala atat de ctitoriile vechi, cu hramurile,
planul si pictura lor,cat si de mijloacele societatei cre-
stine, dupa localitati; asa ca intr'o zi sa ne putem lauda,
ca avem toate sfintele biserici ale cultului ortodox, ajunse
si pastrate in cea mai buna stare de inflorire, potrivit
rugactunei Bisericei, care bineeuvinteazei pe loll cei ce iubese
buna podoabii a Cassei Domnului.
Cu aceasta ocaziune observam, ca dela o vreme incoace,
peste tot locul se vede o nepasare vinovata, despre buna
ingrijire a acestor biserici cu Imprejmuirile si cimitirile lor,
ba uncle biserici monumentale se vad condamnate la di-
strugerea totala; si in prima linie, punem Noi viva si res-
ponsabilitatea'cu deosebire asupra parohului cu epitro-
piile respective.
Drept care, Noi avand dese informatiuni, ca multi din-
tre preotii parohi, neglijeaza intru implinirea datoriilor, fata
de curatenia si buna stare a sfintelor biserici, atat in in-
terior, cat si In exterior, si imprejurul lor,ceea ce face,
ca orice visitator, In loc .sa ramana impresionat moralice-
ste, ramane Intristat de starea de dorit a multor biserici,
Va invitam sä puneti in vederea tuturor preotilor, cu cea
mare seriozitate, ca sa poarte grije de curatenia ce *tre-
bue sa domneasca in biserica si anume:
in interior sa se tina cea mai mare curatenie asupra
tntregului coprins at bisericii, observand de aproape pic-
tura peste totul, dimpreuna cu mobilierul stranelor, cata-
peteasma, corul si toate obiectele cultului, atat in sfantul
altar, cat si la strane, cum si biblioteca cultului,obser-
vandu-se de aproape sfintele Vase, argintariile daca sunt,
vestmintele preotesti, policandrele cu sfesnicile etc.; iar

www.dacoromanica.ro
CIRCULARA 319

in Exlerior, bisericile reparate, cu cimitirile lor, sa fie


bine imprejmuite si in cea mai perfecta randuiala nelasand
nici un lucru care O. dovedeasca neglijenta si necuratenie,
si anume: pretutindenea in jurul bisericilor atat la orase
cat si la sate, sa se faca plantatiuni de arbori pentru or-
namentare, pastrandu-se liniile simetrice si impodobite cu
flori si verdeata necesara;avand grije sa se pastreze ne-
atinse monumentele sau mormintele insemnate cu inscrip-
tiile din localitate si sa nu se observe nimic urit sau des-
gustator imprejurul sfintelor locasuri; unde mai ales dato-
rim resDect si ingrijire de Cassa lui Dumnezeu.
De asemenea, desire eh/a/ire, trebue epitropiile dimpre-
una cu parohii sa aiba grije, ca toate acestea sä fie bine
ingrijite, pastrandu-se capela locala, ingradirile dimpreuna
cu plantatiunile, in cea mai buna stare, Mind oprit cu de-
savarsire pasunatul vitelor, spre ocara si dispretul fami-
liilor celor tngropati acolo, carora mai ales se datoreste
respectul si pomenirile cuvenite.
Nu este permis parohului cu epitropia, ca sa se faca
lucruri de injosire si profanare a bisericilor si morminte-
lor, prin specula cu ierbaria mormintelor etc.
Despre toate acestea Prea Cucern. Voastra veci avea
deosebita atentiune ca sa se urmareasca si sa se aduda la
indeplinire acest ordin, atat la orase cat si la sate,ra-
portandu Ne pe toti cei cari nu se vor conforma, adica
epitropiile si parohii, cu primariile respective, cari toti im-
preuna datoresc cuvenitul concurs pentru toate cele de
mai sus semnalate, relativ de buna stare a bisericilor cu
cimitirile for etc.
Tara toate cele de mai sus ordonate au putere canonica
atat pentru momentul prezent, cat si pentru viitor, ur-
mand ca Prea Cucern. Voastra. sa Ne raportati la orice o-
caziune de abatere dela cele de mai sus oranduite, pen-

www.dacoromanica.ro
320 C1RCULARA.

tru buna stare a sfintelor biserici de pretutindenea cu ci-


mitirile $i imprejurimile lor;iar aceasta sa fie publicata
(deosebit de arhiva parohiei) pe zidul interior al biserici-
lor, spre stiinta si conformarea tuturor binecredinciosilor
crestini.
(ss) Xenon Milropolil Primal.

TABLOU.
De dezideralele exprimale de cucernicii preqi in conic-
rintele pastorale, tinule in arhidieceza sf. Milropoiii a Mol-
dovei ,s-i Sucevei in anal 1914.
1. Infiintarea unei Facultati de Teologie in Iasi.
2. In seminare sa se preded limba franceza.
3. In satele mari sa se infiinceze de stat ateliere, unde
fiecare t dran sa se pregateasca a $i lucra carute, sanii, scaune
mese, butoae, dulapuri $i tot strictul necesar gospodariei.
4. Balciurile si iarmaroacele sa nu se mai tiny Duminica
i sarbatorile, ca astfel populatiunea rurala sa poata veni
la biserica.
5. In Consistoriu Superior Bisericesc sa se aleaga Cate
un reprezentant in fiecare judet.
6. Inaintarea pe loc a preotilor sa se faca in fiecare an
si in urma unui concurs.
". S mplificarea actualei comptabilitati bisericesti.
8. Construirea de case parohiale. In parohiile unde nu
sunt asemenea case si acordarea de indemnizatii de chirie,
cand nu sunt case.
9. Alcatuirea unei lucrari in care sä se expuna punctele
esentiale ale credintei crestine, cu brientari didactice si
metodiCe, in ceea ce priveste catehizarea si care sä se
poata impart% gratuit in popor.

www.dacoromanica.ro
TABLOU 321

10. Remunerarea mai buns a personalului bisericesc.


11. Administratia Cassei Bisericii sä inzestreze gratuit
cu carti bibliotecele parohiale rnai insemnate din judet.
12. Chitanele pentru eliberarea salariului sa nu mai fie
vizate de epitropi.
13. Preotilor supranumerari sa li se dea parnant casi
preotilor parohi.
14. Sf. Sinod sa regulamenteze epitimiile ce trebuesc
aplicate crestinilor cari nu frecventeaza biserica.
15. In scoalele primare de baeti, sä se predea cursuri
de agriculture si cultivarea zarzavaturilor, cu aplicaviuni
practice la camp, de catre invatatori, iar in scolile primare
de fete, invatatoarea sa deprinda pe copile a pregatI bucate.

Bib Ita cu literc strabune, editia Sfalltului Sind.

A aparut in tipografia cartilor bisericesti, biblia in ro-


maneste cu litere strabune, revazuta de Sf. Sinod. 0 e-
ditie oficiala a Bisericii noastre cu litere strabune nu exista
'Ana acum. Anuntam aceasta cu mare bucurie, caci s'a fa-
cut un mare serviciu bisericii poporului. Avem acum
cuvantul Iui Dumnezeu la indemana tutulor.
Editia erban Voda Cantacuzino, editia de Blaj 1i cea
de Petersburg nu se mai gasiau. Ici colea se mai gasiau
editiile aguna si cea de Buzeu, dar 1i acestea cu literile
alfabetului mixt. Sfantul Sinod in deplina intelegere cu
Administratia Cassei Bisericii al. a tiparit editia cu trei fe-
luri de hartie 1i anume:
1) Cu hartie de carpa si sdrente avand monograma sf.
Sinod si cu pretul 15 lei exemplarul.
2) Cu hartie jumatate carpa si jumatate celuloza arand
monograma sf. Sinod 1i cu pretul 10 lei exemplarul.

www.dacoromanica.ro
322 BIBLIA CU LlTERE STRABUNE

3) Cu hartie velina prima calitate cu pretul de -treilei


exemplarul.
0 recomandam cu toata caldura preotimii noastre si
avem ciedinta, ca nu va ramane epitropie bisericeasca,
care sa n'o aibd in biblioteca parohiald. Mai mult: am cre-
dinta, ca se va face o asa propaganda pentru rdspandirea
ei, 'trick, In scurta vreme va trebui retiparita. Cartea car-
tilor, sfanta scripture, trebue se fie painea zilnica a ade-
varatului crestin.
G...

BIBLIOGRAFIE.
Docurnenle grece,sli priviloare la isloria Romanilor, pu-
blicate dupd originale, copiile Acadendei romane rci lipari-
turi de N. Iorga, Partea I, 1320-1716.
Documentele acestea sunt privitoare la istoria Bisericii
romane. Cel dintaiu e hotarirea sinodala a Patriarhiei de
Constantinopol, prin care se aseaza ca. exarh patriarhal In
Tara romaneascd Mitropolitul de Vicina, Iachint. E atata
bogdtie de cuno istorice in aceasta colectie de docu-
mente, in cat nu va fi cu putinta, pentru acei cari vor
sa cunoasca trecutul Bisericii romane, sa nu studieze de
aproape aceasta colectie. D nul profesor N. Iorga a facut
un mare serviciu si preotimii noastre si studentilor teologi.
Acum, cand s'a reintrodus la facultatea de teologie tezele
tiparite pentru obtinerea licentii, colectiunea aceasta si cele
care vor urrna, sunt un pretios izvor de cercetari si de
cunostinte. De altfel d-nul Iorga Imbogateste neincetat
materialul istoric bisericesc si izvoarele necesare prin ne-
numaratele comunicari ce face la Academia romane.
G...

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI.

Se aauc multumiri publice d-lui Iordan Protopopescu si sotiei


sale Gheorghita, din comunn Barbatesti jud. Valcea, cari au da-
ruit bisericii sf. Schit gezerul" din jud. Valcea, doua icoane im-
paratesti, o icoana prasnicara si una pereche perdele.

Se aduc multumiri publice d-lui Nae I. Izvoranu, proprietar in


satul «Jiana-Veche« din parohia Flamanda, jud. Mehedinti, cu a
carui cheltuiala se recladeste si se impodobeste biserica filiala din
acel sat cu hramul Sf. Mare le Ivlucenic Gheorghe.

Se exprima multumiri d-lui Constantin Neamtu, deputat din jud.


Gorj, care a binevoit a dona 'sum. de 500 lei; asemenea Cucern.
preot Vasile Negrescu pentru 248 lei si pentru acoperirea bisericii
din satul Iasii, parohia Maldarasti, corn. Romanesti, jud. Gorj.

Se exprima multumiri tuturor persoanelor care a contribuit cu


sume pentru a se repara biserica parohiala Mavrodolu din urbea
Pitesti.

Se exprima multumiri d-nei Zamfirita Serbanescu, proprietary


in orasul Tecuci, pentru bunavointa ce a avut de a imbraca in
argint icoanele imparatesti dela biserica Adormirea Maicei Dom-
nului din acel oral, in valoare de 1100 lei.

Se exprima multumiri d-nei si d-lui Petru Nedelski din comuna


Girov, jud. Neamt, care a donat bisericii Sf. Voivozi din localitate
o perdea de plus cu garnituri de fireturi aurite. in valoare de
75 lei.

tBiserka Ortodox5. Romina, 7

www.dacoromanica.ro
324 DONATIUNI

Se exprima multumiri d-lui Prefect al judetului Dambovita, pen-


tru bunavointa ce a avut de a dona Protoieriei acelui judet una
masa pentru biurou invelita cu postav verde, o alta invelita cu
musama; un dulap mare cu rafturi pentru pastrarea arhivei, patru
scaune ei un aparat telefonic.
,

Se exprima multumiri d-lui Capitan Atanasie Constantinescu


din regimentul 7 ArtilerieBuzau, pentruca a daruit bisericii pa-
rohiale Gura-Sutei din judetul Dambovita. o perdea de catifea ro-
sie pictata pentru usile imparatesti in valoare de 100 lei, precum
gi o fats pentru iconostas in valoare de 50 lei.

Se exprima multumiri Cucern. pr. econom B. Iliescu, parohul


bisericii Manea Brutaru din Capitals, care cu spesele sale a facut
mai multe imbunatatiri acelei biserici, daruindu-i si un garderob
pentru pastrarea vestmintelor, in valoare de 90 lei. De asemenea
d-nei Ecaterina Vasiliu-Borca, din comuna Brosteni, jud. Suceava,
care a daruit bisericii parohiale din acea comuna o filth' de masa
in valoare de 50 lei.

Se aduc multumiri pr. Constantin N. Popescu, parohul parohiei


Pisctr.Nou, coin. Piscu-de-Camp, jud. Dolj, care a donat bisericii
acelei parohii, o cruce mare in val. de 185 lei.

Se aduc multumiri pablice d-lui Stefan Rosculet si sotiei sale


Virginia, pentru bunavointa ce au avut de a dona bisericii Sf. Ni-
colae din comuna Balca, judetul Putna, o candela de argint in
valoare de 170 lei.

Se exprima multumiri d-lui Gh. Cretan, propr etarul mosiei Pa-


tulele din judetul M.thedinti, care a daruit bisericii Sf. Nicolae din
comuna Patulele, acel juslet, un rand complect de vestminte, in
valoare de 350 lei.

Se aduc multumiri d-lui Teodor Marinescu 5i sotiei sale d-na


Angelina Marinescu, proprietari in Buctiresti, pentru bunavointa
ce au avut de a dona. bisericii Sf. llie din Pitesti, o cruce de ar-
gint aurita, in valoare de 140 lei si o evanghelie antics, imbracdta
in piele rosie, in valoare de 60 lei.

Se aduc multumiri d-nei Elena Hagiene, moase a urbei Mihai-


leni, jud. Dorohoi, pentru bunavointa ce a avut de a ch na bis,
Sf. Nicolae din acea urbe, trei sfesnice marl de alarna, argintate.
in valoare de 200 lei.

www.dacoromanica.ro
DONATIIINI 325

Se aduc multumiri d lui Gh. Gh. Burghelea, primarul orasului


Dorohoi, pentru bunavointa ce a avut de a dona bis. Sf. Nicolae,
parohia Sf. Stefan cel Mare din acel oral, un rand complect de
vestminte preotesti in valoare de 150 lei.

Se aduc multumiri locuitorului Gh. Carp din comuna Copou,


judetul 1 pentru bunavointa ce a avut de a dona bis, din acea
comuna suma de lei 100, in scopul de a se infiinta pangar.

Se aduc multumiri locuitorului Gh. Nica Nicula, comerciant in


comuna Petrosani, jud. Muscel, care a donat bisericii din acea co-
muna un rand complect de odajdii preotesti in valoare de 220 lei,
cum si preotului paroh al parohiei din comuna Petrosani, loan
Petrescu, care a daruit bisericii parohiei sale o use noua cu geam-
lac, la intrare, si un chivot, ambele in valoare de 180 lei.

Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane, care au facut


ofrande bisericii din parohia Zlatunoaia, jud. Botosani si anume :
D-lor Dimitrie si Alecu Corhan, pentru un clopot in valoare de
330 lei; Maria Lazar Munteanu pentru un rand vestminte in va-
loare de 210 lei si Maria Robu, Casandra Timofti si Profira Torna,
care au dat fiecare cate un covor de lana.

Se aduc multumiri d-lui Hie P. Barbuceanu, din corn. Ceptura,


judetul Prahova, care a donat bisericii filiale din acea comuna un
rand de minee si o psaltire legate cu pan* in valoare de 168
lei, iar bisericii cimitirului comunal din aceiasi comuna un rand
. de sf. vase, an potir, disc, steluta, lingurita si copie, toate de metal
argintat gi aurit in valoare de 160 lei, cum si o cruce de metal
argintata si aurita in val. de 50 lei tot bis. cimitirului comunal.

Se aduce multamire publics cuvioasei monahii Maria Albu, din


sf. Monastire Agapia, care a binevoit a dona bis. filiale Hreatca,
din parohia Plesesti, jud. Suceava, un rand complect de vestminte
preotesti si cu un rand procovete pentru sf. vase, in valoare de
350 lei.

Se aduce multumire publics d-nei Elena Hagiene, care a donat


bisericii parohiale Sf. Nicolae din parohia Mihailanl jud. Dorohoi,
dona sfesnice marl de alama, in valoare de 200 lei, si Onor. Ad-
ministratii Domeniului Coroanei Mini, care a donat lemnele ne-
cesare personalului si bisericii din parohia Draceni jud. Suceava.

Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane, cari au facut


donatiuni bisericii din parohia Vorovesti, jud. si anume: D-lor

www.dacoromanica.ro
326 DONATIIIIII

N. Ivanciu un rand vestminte in valoare de 80 lei; Lazar Con-


area un policandru si un sfesnic de alama in valoare de 137 lei;
Constantin Jitariu o icoana mare a Sf. Treimi si doua sfesnice
maxi de alama, in val. de 75 iei; T. Alexandrescu doua usi la al-
tar, in val. de 60 lei; N. Bahriu o icoana mare sf. Nicolae in val.
de 25 lei si Profira Botez, din Iasi o prostire de mat Asa si sase
batiste cusute pentru impartasit in valoare de 20 lei.

Se aduce multumire publics d-nei Maria Emits enoriasa paro-


hiei Sf. Nicolae din Iasi, pentruca a daunt la monastirea Cetatuia
de langa 14, un rand de vestminte preotesti si unul diaconesti
cemplecte cu acopereminte pe Sf. Vase in valoare de 300 lei.

Se aduce multumiri publice d-lui Capitan D. Duca dela batalio-


nul 5 Pionieri, binevoind a dons bisericii din parohia Comana,
jud. Vlasca. o cruce pentru sf. Masa in valoare de 40 lei.
Se aduce multumire pubiica d-nei si d-lui Dimitrie A. Greceanu
din las!, care a binevoit a repara biserica din cotuna Stanca, pa-
rohia Luceni, jud. Iasi, cheltuind suma de 2000 lei.
Se aduc multumiri d-lui 1. Nita Radulescu comerciant din corn.
Fierbinti, care a donat bisericii din satul Glogoveanu, parohia Se-
laru, jud. Vlasca, o icoana pentru iconostas in valoare de 50 lei.
Se aduc multumiri d-lui I. Petre Stanescu si sotiei sala Anas-
tasia P. Stanescu din comuna Bogati, jud. Dambovita, cari au do-
nat bisericii din parohia Fierbinti, jud. Vlasca, doua strani in va-
loare de 60 lei si icoana Isvorut Tarniduirei" in valoare de 70 1,
Se aduc multumiri publice locuitorilor Ioan T. Taranu, Anghel
Gane, Florea Pencea, Gh. Gane, Marin D. Gheorghe si la alti e-
noriasi, cari au contribuit pentru procurarea ranui rand de vest-
minte bisericesti in valoare de 300 lei pentru biserica din parohia
Slobozia, jud. Vlasca

Se aduc multumiri tuturor persoanelor pioase care au binevoit


a dons diferite obiecte pentru podoaba si infrumusetarea bisericii
din comuna Cucueti-Suditi jud. Ilfov.

Se aduc multumiri publice d-lui Gogu Oprescu din Thu, jud.


Dambovita, care a daruit bisericii din parohia Plopu, comuna Titu,
una sobs, un felon si un epitrahil, toate in valoare de 150 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor notate mai jos, cari au
daruit bisericii Sf. Vineri Noua din capitals, diferite obiecte si a-

www.dacoromanica.ro
DONATIITNI 32'7

nume: Econ. Gh. Popescu preot ajutator la aceasta biserica doua


steaguri p ctate, unul pe panza groasa ai altul pe tabla, in valoare
de 150 lei; d. Mihail V.ataman pentru nn cazan de botez, de arama,
in valoare de 60 lei; d. Const. Ioanid un covor patrat pentru a-
§ezat in mijlocul bisericii in val. de 20 lei §i d-nei Gherghina C.
Georgescu, care as imbracat in stofa patru papuri rotunde in val.
de 20 lei.
Se aduc multumiri d-nei Zoe C. Verzeanu din comuna Comana,
care a donat bisericii din localitate, doua acopereminte de damasc
in valoare de 40 lei, pentru Sf. Masa §i Proscomidie.
Se aduc multumiri urmatoarelor persoane: I,ocuitorului Marin
Dorobantu din catunul Rale0 comuna Gogo§ari, Vlaca, au cum-
Oral pentru biserica parohiei catunului Gogo§arii-noi un clopot in
valoare de 700 lei. Ion T. Prodan a daruit un sfe§nic §i lumanari
pentru biserica in valoare de 52 lei. Ion Bratu un sfe§nic in val.
de 20 lei §i Stefan Hie din cat. Rale0 corn. Gogopri au contri-
buit la invelirea unei clopotnite cu suma de 50 lei.
Se aduc multumiri publice d-lui i. Petre Enescu $i fratelui sau
C. Enescu, cari au binevoit a dona pentru pictura bisericii din
parohia Fundulea jud. Ilfov, cel dintai 500, iar cel de at doilea
100 lei.

Se aduc multumiri publice persoanelor cari au contribuit cu di-


ferite sume de bani, pentru reparitiunea bis. FoOru din Capitala.
Se aduc multumiri publice d-lui I. Dumitru Rotaru din parohia
Val-Ma, cat. Valea Encului, jud. Prahova, care s'a oferit sa faca cu
cheltuiala d-sale vopsitul Invelitoarei bis. din acel sat.
Se exprima multumiri persoanelor pioase care au facut donat urn
pentrit biserica. din parohia Slobozia jud. Vlaca §i anume: lurga
R. Tane, Neatu R. Tane §i Laza Tone au donat o colimvitra in
val. de 75 lei; Costache Pr. lo in o cadelnita de nichel in valoare
de 20 lei; Pr. Mihal Paunescu un chivot in val. de 35 lei; Velicu
M Gheorghiu 25 lei; fratii Marin §i lordan 1. Taranu 52 lei $i Nic.
M. Jelescu 15 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor pioase de mai jos, care
au daruit pentru biserica din parohia «Ostrovu-Corbului. comuna
Hinova jud. Mehedinti diferite obiecte §i anume: d-nul Cogea, in-
treg acoperipl bisericii in valoare de 1500 lei; d-nul Locotenent
Anghel Ciuciu, un policandru de bronz in valoare de 200 lei; le-
romonahul Gherasim Ciurea, doua cruci de metal alb argintat in
valoare de 40 lei; d-nul Alexandru Ciuciu, o botezatoare de arama
in valoare de 70 lei; Lenuta Grecea o candela de metal alb argin-

www.dacoromanica.ro
328 DONATI17NI

tat in val. de 30 lei; Mihai Fratila, o candela de metal alb argin-


tat, in val. de 12 lei; C. Mohora, o candela de metal alb argintat
in val. de 12 lei si Savu Chitu, o alts candela de metal alb ar-
gintat in val. de 15 lei.
Se aduc multumiri publice d-nei Adina Stirbei, proprietara, care
a donat 600 lei cum si la un numar de 60 locuitorir cari au con-
tribuit cu sume mai mici pentru procurarea de obiecte sfinte la
biserica parohiala Adormirea Maicii Domnului" cl.n parohia Dan-
ceu, judetul Mehedinti.
Se aduc multumiri publice persoanelor in numar de 61, cari au
donat bisericii din parohia Dessa jud. Dolj mai multe obiecte si
carti bisericesti.
Se aduc multumiri publice persoanelor, care au daruit bisericii
din comuna Rediul-Mitropoliei din jud. Iasi diferite obiecte.
Se aduc multumiri publice d-nei Sarmiza Alimanisteanu, pro-
prietara mos ei Cascioarele plasa Oltenita judetul llfov, care a bine
volt a dons pentru constructia noii biserici din acea comuna suma
de lei cloud mil.
Se ad,uc multumiri publice piosilor crestini, cari au binevoit a
clarui bisericii parohiale Domneasca-Sf. Voevozi" din. Campulung
legatele si odoarele valorate si specificate precum urmeaza. Maria
Preotul Daniil Paraschivescu, un legat de 2000 lei, in bonuri de-
puse, prin testamentul autent. Trib. Muscel. Idem, un rand com-
plect de sf. vase de argint aurite §i una tava de anima cositorita,
in diametru de 1 m. si 20, in val. de 600 lei. loan I. Puica. de-
cedat, un legat pentru 2 sfesnice de alama marl imparatesti in
val. de 500 lei. Nicolae Stanoiu si Preotul loan Barbulescu C-lung,
un rand tomplect de vesminte de matase cu fir de argint aurit si
cu bedernita in val. 900. Preotul I. Barbulescu parohul biserici, un
rand complect de vesminte de matase albastra cu fir, una bibli-
oteca cu geamuri, un birou de stejar, un vas de metal aurit pen-
tru sfintirea apei, doua pahare de argint, doua lingurite, mai multe
carti pentru biblioteca, totul in val. de 800 lei. Maria D. Micescu,
un rand complect de vesminte de matase alba cn fir si un sf. po-
tir do argint, in val. de 500 lei. Petre Zamfirescu, doua candelam-
bre cu cate 3 lumanari pentru sf. masa, de argint, in val. 250 lei.
Ana si C. Bugheanu, una sf. cruce de argint aurita in val. de
150 lei. Maria si Capitan N. Patrasescu, una sf. cruce de argint
aurita, in val. de 150 lei. Maria Vasile Golescu, un sf. Potir cu
21 pietre, sf. disc, steluta si lingurita de argint aurite, in val. de
800 lei. Jeans si C. Haraga, un acoperamant pentru sf. masa bro-
dat si cu ciucuri, in val. de 100 lei. Maria V. N. Anghelescu, idem
de plus rosu brodat pe mijloc, in val. de 100 lei. Aurelia Istrate

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI 329

Georgescu, Idem in val. de 100 lei. Maria G. D. Sasu, un aco-


peramant de creton, in val. de 30 lei. Zoe General Petroianu, un
covor de lane., in val. de 80 lei. Elena Focseneanu, un rand de
acopereminte pentru sf. vase, de matase alba brodate, in val. de
30 lei. Maria D. Jugureanu, Idem, de matase rosie cu plus si bro-
date cu fir si fluturi, in val. de 40 lei; auritul unei sf. Crud si
diferite podoabe 30 lei. Elena Capitan Radulescu, una candela de
argint si auritul unui sf. Potir, 130 lei. Chireata Paul, un covor
mare, 2 mai mici si legatul si curatitul sf. Evanghelii 80 lei. Ghior-
ghe N. Vladescu, 25 volume carti pentru biblioteca, in val. de
60 lei. Vasile D. Popescu, in clopot cu inscriptia Anastasia si Va-
site D. Popescu, C-lung 1914, in greutate de peste 400 chilgrame
in val. 2500 lei.
Se aduc multumiri d nei Eugenia Remus Iliescu si d-lui Remus
Iliescu, arhitect, proprietar in coin. Netoti, jud. Teleorman pentru
ca a daruit bis. din acea comuna $i judet, o prea frumoasa per-
dea de matase pentru sfintele usi imparatesti pictata de d-na Eu-
genia Remus lliescu si un invelis de plus de matase foarte frumos
pentru iconostas.
Se aduc multumiri d-nei Sofia A. Cavaleru din Bucuresti, so-
seaua Basarab, pentru bunavointa ce a avut de a done. bisericii
Sf. Apostoli din catunul Herastrau, pendinte de parohia Baneasa,
Ilfov, un policandru cu 24 lumini in valoare de 800 lei.
Se aduc multumiri d-lui Constantin Popovici, deputat si sotiei
sale Elena, proprietar, in statiunea balneara Carmen-Sylva, pen-
dinte de comuna Tuzla, jud. Constanta, pentru bunavointa ce au
avut de a dona bis. Sf. Ecaterina din satul Tuzla, o icoana ar-
gintata reprezentand pe Sf. lmparati Constantin si Elena si o per-
--
dea de plus pentru Sf. use dela altar, ambele in val. de 200 lei.
Se aduc multumiri persoanelor care au avut bunavointa de a
done. diferite obiecte bis. Schitu-Magureanu din Bucuresti, dupg
cum urmeaza: D-na Angela Colonel Zamfirescu o icoana mica fe-
recata in argint, reprezentand pe Maica Domnului. D-na Aurelia
Dr. Nicolae Constantinescu, o icoana mare reprezentand pe Sf.
mucenita Filofteia. D-na Cleopatra Colonel I. Pavelescu, o icoana
ferecata in argint reprezentand pe Cuvioasa Parascheva, si D-na
Viorica I. Protopopescu, doua icoane marl, reprezentand una pe
Sf Joan Botezatorul si% alta pe Sf. Gheorghe si o icoana mica re-
prezentand pe Sf. Nicolae.
Se aduc multumiri d-nei Maria I. Cincu si d-rel Lucia I. Cincu,
proprietara mosiei Padureni, jud. Putna, pentru bunavointa ce a
avut de a done. bis. din comuna Padureni, zisul judet, urmatoa-
rele obiecte: un clopot in valoare de 1400 lei; un rand vestminte

www.dacoromanica.ro
330 DONATIUNI

preotesti in valoare dc 400 lei; o perdea la iconostas in valoare


de 50 lei; lemnul necesar la asezarea clopotului in val. de 150 lei.
Se aduc multumiri d-lui Mihail Th. Costin, proprietar in Bucu-
resti, pentru bunavointa ce a avut de a dona bisericii Oboru-
Vechiu" din Capita la filiala bisericii Olari, cartile de care se sim-
tea nevoie la acea biserica in valoare de 193 lei si anume: un a-
postol, o evanghelie, un evhologiu, o liturghie, 12 volume minee,
un octoih mare, un orologiu mare, un penticostar 5i un triod.
Se aduc multumiri d-lui Marin Ca lcan, enorias al bisericii Sf.
Nicolae din corn. Jarlau jud. Ramnicul-Sarat, pentru bunavointa ce
a avut de a dona suma de 500 lei in mama preotului paroh al
numitei biserici spre a o intrebuinta la construirea din nou a clo-
potnitei acelei biserici, cum si comitetului pentru construirea bi-
sericii din corn. Nisipurile, suma de lei 1000.
Se aduc multumiri enoriasilor parohiei Finta, corn. Finta, jud.
Dambovita, care au avut bunavointa de a contribuI la repararea bis.
Sf. Nicolae din acea parohie, care a costat 1087 lei 15 bani. De
asemenea persoanelor care au dat diferite obiecte aceleasi biserici
si anume: D-nul Alexandru D. Hagi Pantelli, proprietar in corn.
Finta si epitrop al parohiei acelei comune un sf. chivot in val. de
220 lei; d-na Dumitra Raduta Nae, din corn. Bilciuresti, un rand
de odajdii in valoare de 300 lei; d-na Angelina I. Constantinescu,
o svera, 6 perdele si 2 asternuturi pe sf. Prastol, in valoare de
100 lei si Preotul Dimitrie I. Stoicescu, parohul acelei parohii a
contribuir la reparatie 5i pictura cu suma de 108 lei 75 bani.
Se aduc multumiri enoriasilor bis. Sf. Voevozi din urba Barlad
pentru donatiunile facute si anume: Familia Pavel si Ecaterina
Grajdaru o icoana mare cu strana ei, Maica Domnului imbracata cu
argint, in stare buns noua in valoare de 800 lei. Idem un epitaf
(aer) pictat pe ihusama qi matase in stare build, in valoare de 250
lei. Familia Apostolu si Ecaterina Druica; o cruce de argint su-
flata cu aur in valoare de 60 lei. 0 carte Istoria Bogdanei" lu-
cratit de preotul Joan Antonovici; o carte Noul testament" al Dom-
nului lisus Hristos; trei carti Mica biblie cu icoane" lucrate de
P. S. Nicodem, Arhim. Scriban si preotul S.avin. 0 carte Tipo-
grafiile, Xilografiiile, Librariile si Legatoriile din corn. Barlad" lu-
crare de preotul Antonovici. 0 carte Lupta contra scrierilor imo-
rale" de Arhim. Scriban. 0 carte Documerite Barladene" lucrare
de pr. Antonovici, o carte Disertatiuni filozofice-religioase" asu-
pra scopului vietii; o carte 4Moralav de Paul Janet, tradusa de M.
I. Mihailescu; o carte Studii despre lerarhie si lnstitutiunea Si-
nodala"; o cristelnita mare de arama pentru botez, donata de d-nii
Pispiris si altii in val. de 100 lei; o cadelnita de argint si suflata
cu aur, in val. de 140 lei donata de d. Plutonier-Major loan Ma-
teescu-Scarlatescu si sopa sa Elisabeta.

www.dacoromanica.ro