07-08. Asezarile Medievale Extracarpatice Si Pr. Manastiresc

ARHITECTURA IN SPATIUL EXTRACARPATIC
TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

ASEZARILE EXTRACARPATICE
IN EVUL MEDIU
PRINCIPALELE RUTE
COMERCIALE DIN EUROPA
DE EST
(dupa D. Harhoiu)
CURTEA DE ARGES
CHARTA ROMÂNIEI MERIDIONALE
1864
CURTEA DE ARGES
MICHEL BOUQUET, 1841
CURTEA DE ARGES
ANSAMBLUL DOMNESC
PLANUL ZONEI CÂMPULUNG REALIZAT DE
COLONELUL SPECHT ÎNTRE 1790-1791,
EXTRAS DIN MILITARICHE CARTE DER KLEINE
ODER OESTERRICHISCHEN UNDE
GROSSEN WALACHEI
CAMPULUNG
MICHEL BOUQUET, 1841
ETAPELE DE EVOLUŢIE ALE ORAŞULUI CÂMPULUNG
Etapa I (între sec. XIII- ÎNTRE SECOLELE AL XIII-LEA ŞI AL XVIII-LEA (dupa T. O. GHEORGHIU)
XIV): 1. Bărăţia,
2. Cloaşterul (mănăstirea
franciscană) 3. Nuclee
locuite de români.
Etapa II (între sec. XV-

XVI): 1. Curtea domnească
/ mănăstirea Negru Vodă,
2. biserica Domnească,
3. Nuclee locuite de
populaţie românească.
Etapa III (între sec. XVII-

XVIII): 1 biserica Fundeni,
2. biserica Sf. Gheorghe,
3. biserica Subeşti,
4. mănăstirea Negru Vodă,
5. biserica Domnească,
6. biserica Sf. Ilie,
7. Bărăţia, 8. biserica Sf.
Nicolae, 9. Biserica Sf.
Nicolae-Nicuţ, 10. biserica
Marina, 11. biserica Schei,
12. biserica Valea.
CAMPULUNG
BARATIA
(SEC. XIII – XX)
CAMPULUNG
BISERICA “NEGRU-VODA” /
DOMNEASCA
(SEC. XIV – XIX)
JOHANNES HONTERUS
RUDIMENTA COSMOGRAPHICA,1542
TARGOVISTE
CHARTA ROMÂNIEI MERIDIONALE, 1864
TARGOVISTE
Mitropolia veche (1866)
Ruinele Curtii domnesti (1841)
TARGOVISTE
CURTEA DOMNEASCA
(SEC. XIV – XIX)
CURTEA DOMNEASCA DIN TARGOVISTE
(SEC. XIV – XIX)
FAZA PETRU CERCEL (1583-85)
FRANZ-XAVIER KNAPP
SUCEAVA c. 1860
Kummerer C.R. von Kummersberg

1855: Administrativ Karte von den
Königreichen Galizien und
Lodomerien mit den
Grossherzogthume Krakau und
den Herzogthümern Auschwitz,
Zator und Bukowina
SUCEAVA
CETATEA DE SCAUN (SEC. XIV-XV)
CETATEA NEAMTULUI
(SEC. XIV-XV)
BUCURESTI
1717
IASI
1738
BUCURESTI
“PLANUL F. ERNST”, 1791
BUCURESTIUL LA JUMATATEA SEC. XIX
Carol Popp de Szathmáry
BUCURESTI
“PLANUL BORROCZYN”, 1852
„Planul Bucureştiului – Ridikat,

tras chi publikat – din porunca
prea înăltzatului domn stăpânitor
Barbu Dimitrie Ştirbei V.V. de
Maior Baron Rudolf Artur
Borroczyn – 1852 – scara
1:10.000 (măsurat în stânjeni)”
BUCURESTI
•Densitatea findului construit

•Densitatea tramei stradale
(dupa Dana Harhoiu)
•Amplasarea ansamblurilor mansatiresti in oras

IASI
EXTINDEREA TERITORIALA A ASEZARII
A. SEC. XIII-XIV
B. SF. SEC. XIV – INC. SEC. XVI
C. SEC. XVII
(dupa T. O. Gheorghiu)
FRED(ERIC) PEYTAVIN – PLANUL IASULUI (1857)
ARHITECTURA MEDIEVALA IN SPATIUL EXTRACARPATIC
PROGRAMUL MANASTIRESC
CONSTANTINOS
PICTURA DIN EXONARTHEXUL BISERICII
MANASTIRII POLOVRAGI (INC. SEC. XVIII)
JOHANN BERNHARD FISCHER VON ERLACH

MUNTELE ATHOS IMAGINAT DE DEINOCRATES
VASILY BARSKY
MANASTIREA XEROPOTAM, MUNTELE ATHOS, 1744
ANSAMBLUL – GRUPARE DE CLADIRI / ELEMENTE ARHITECTURALE AVAND O
AUTONOMIE RELATIVA, DISPUSE ASTFEL INCAT SA SERVEASCA UNEI DESTINATII
PROPUSE
FUNCTII INDEPLINITE DE ANSAMBLUL MONASTIC

- functia de aparare (zidul perimetral / elemente defensive la nivelul zidului de incinta /
elemente defensive la nivelul obiectelor arhitecturale componente ale ansamblului
- functia religioasa – biserica principala / biserica bolnitei (extra-muros) si paraclisul
- functia de locuire – resedinta domneasca (boiereasca) / staretia / chiliile calugarilor
- functii anexe – cuhnia / trapeza / arhondaricul / spatiile de depozitare
CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MONASTIC IN
TARA ROMANEASCA
• amplasarea pe un teren greu accesibil, un bot de deal, o

colină etc., astfel încât terenul “participă” la apărare, fiind
unul dintre elementele de fortificare;
• forma neregulată a incintei, determinată de posibilităţile
oferite de teren;
• clădirile destinate traiului comunităţii călugăreşti sunt
amplasate pe conturul incintei, cu orientare către spaţiul
central cu biserica, fără deschideri spre exterior;
• turnurile şi zidurile sunt poziţionate mai ales către zonele
de posibil acces / atac şi calibrate corespunzător;
• uneori tunele de ieşire către baza colinei;
• existenţa fântânii asigură posibilitatea de rezistenţă la un
eventual asediu.
• biserica plasata în centru, element principal funcţional şi
simbolic.
CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MANASTIRESC IN TARA ROMANEASCA
ORGANIZAREA / POZITIONAREA
MANASTIREA TISMANA
(SF. SEC. XIV-XIX)
MANASTIREA COZIA
(SF. SEC. XIV-XIX)
MANASTIREA HUREZI
SF. SEC. XVII
BUCURESTI – DISPUNEREA ANSAMBLURILOR (dupa Dana Harhoiu)

CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI
MANASTIRESC IN TARA ROMANEASCA
FUNCTIA DE APARARE
MANASTIREA
SF. CONSTANTIN SI ELENA, BUCURESTI
(SEC. XVI-XIX)
FUNCTIA DE APARARE
MANASTIREA PLUMBUITA
BUCURESTI, SEC. XVI-XVII
MANASTIREA
SF. CONSTANTIN SI ELENA, BUCURESTI
(SEC. XVI-XIX)
FUNCTIA DE APARARE / LOC DE DETENTIE
MANASTIREA SNAGOV, SEC. XV-XIX

FUNCTIA RELIGIOASA - PARACLISUL
FUNCTIA RELIGIOASA – BISERICA BOLNITEI
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA PLUMBUITA (sec. XVI-XVII)
FUNCTIA DE LOCUIRE
CURTEA LUI MATEI BASARAB,

STREHAIA – cca. 1645
FUNCTIA DE LOCUIRE
CURTEA LUI MATEI BASARAB,

STREHAIA – cca. 1645
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA BREBU (SEC. XVII)
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA HUREZI (SF. SEC. XVII)

MUNTELE ATHOS
MAGISTRI LAVRA
TRAPEZA SI CUHNIA
CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MANASTIRESC
IN TARA ROMANEASCA
FUNCTII ANEXE
TRAPEZA, MANASTIREA HUREZI (SF. SEC. XVII)
FUNCTII ANEXE
CUHNIA, MANASTIREA HUREZI (SF. SEC. XVII)

CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MONASTIC IN
MOLDOVA
• alegerea unor terenuri plate, permiţând organizarea unui plan de formă

rectangulară;
• dotări defensive “clasice”: drumuri de strajă, turnuri, turn de poartă cu
tainiţă, mecanisme defensive;
• adeseori pivniţe duble, dintre care un nivel ascuns, cu posibilităţi de
evacuare în afara incintei;
• pentru a permite existenţa şi funcţionarea drumului de strajă →
construcţiile perimetrale sunt îndepărtate de zidul incintei;
• existenţa fântânii asigură posibilitatea de rezistenţă la un eventual
asediu.
• Biserica rămâne în centru, element principal funcţional şi simbolic, nu
rareori cuprinzând şi tainiţe.
CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MANASTIRESC IN MOLDOVA
ORGANIZAREA PE TEREN PLAT – FORME REGULATE, RECTANGULARE

FUNCTIA DE APARARE
ZIDUL SI DOTARILE DEFENSIVE
MANASTIREA SUCEVITA (SF. SEC. XVI)

FUNCTIA DE APARARE
ZIDUL SI DOTARILE DEFENSIVE
MANASTIREA DRAGOMIRNA (INC. SEC. XVII)

FUNCTIA DE APARARE LA NIVELUL BISERICII
TAINITA
MANASTIREA HUMOR (INC. SEC. XVI)
MANASTIREA SUCEVITA (SF. SEC. XVI)
FUNCTIA RELIGIOASA
MANASTIREA NEAMT (SEC. XV-XIX)
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA NEAMT
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA MOLDOVITA
(CCA. 1530)
FUNCTIA DE LOCUIRE
MANASTIREA GALATA
(SF. SEC. XVI)
FUNCTII ANEXE - TRAPEZA
MANASTIREA TREI IERARHI, IASI (SEC. XVII)
FUNCTII ANEXE - TRAPEZA
MANASTIREA CETATUIA, IASI (SEC. XVII)
CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI MANASTIRESC
DIFERENTIEREA DE PROGRAMUL
BISERICILOR FORTIFICATE

07-08. Asezarile Medievale Extracarpatice Si Pr. Manastiresc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07-08. Asezarile Medievale Extracarpatice Si Pr. Manastiresc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHITECTURA IN SPATIUL EXTRACARPATIC

TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

Etapa II (între sec. XV-

Etapa III (între sec. XVII-

Kummerer C.R. von Kummersberg

„Planul Bucureştiului – Ridikat,

•Densitatea findului construit

•Amplasarea ansamblurilor mansatiresti in oras

JOHANN BERNHARD FISCHER VON ERLACH

FUNCTII INDEPLINITE DE ANSAMBLUL MONASTIC

• amplasarea pe un teren greu accesibil, un bot de deal, o

BUCURESTI – DISPUNEREA ANSAMBLURILOR (dupa Dana Harhoiu)

MANASTIREA SNAGOV, SEC. XV-XIX

CURTEA LUI MATEI BASARAB,

CURTEA LUI MATEI BASARAB,

MANASTIREA HUREZI (SF. SEC. XVII)

CUHNIA, MANASTIREA HUREZI (SF. SEC. XVII)

• alegerea unor terenuri plate, permiţând organizarea unui plan de formă

ORGANIZAREA PE TEREN PLAT – FORME REGULATE, RECTANGULARE

MANASTIREA SUCEVITA (SF. SEC. XVI)

MANASTIREA DRAGOMIRNA (INC. SEC. XVII)

S-ar putea să vă placă și