ARHITECTURA ANSAMBLURILOR REZIDENTIALE

NOBILIARE IN TARA ROMANEASCA

PANA JUMATATEA SECOLULUI AL XVII-LEA
ARHITECTURA RESEDINTELOR NOBILIARE DIN TARA ROMANEASCA

LOCUINTA - PARTE A ANSAMBLULUI MANSATIRESC

- PARTE A ANSAMBLULUI LAIC – CURTEA DOMNEASCA / BOIEREASCA

ANSAMBLUL – GRUPARE DE CLADIRI / ELEMENTE ARHITECTURALE AVAND O

AUTONOMIE RELATIVA, DISPUSE ASTFEL INCAT SA SERVEASCA UNEI DESTINATII
PROPUSE

FUNCTII INDEPLINITE DE ANSAMBLUL MONASTIC / LAIC

- functia de aparare (zidul perimetral / elemente defensive la nivelul zidului de incinta /
elemente defensive la nivelul obiectelor arhitecturale componente ale ansamblului
- functia religioasa – biserica principala / biserica bolnitei (extra-muros) si paraclisul
- functia de locuire – resedinta domneasca (boiereasca) / staretia / chiliile calugarilor
- functii anexe – cuhnia / trapeza / arhondaricul / spatiile de depozitare

In functie de destinatia ansamblului ponderea functiunilor difera de la un caz la altul

 ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
CURTEA DOMNEASCA, CURTEA DE ARGES (sec. XIV-XIXI)
PETRU CERCEL
(1583-1585)
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA (SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA

CURTEA DOMNEASCA DIN TARGOVISTE

(SEC. XIV – XIX)

FAZA PETRU CERCEL (1583-85)

ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA (SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
CURTEA DOMNEASCA DIN TARGOVISTE
(SEC. XIV – XIX)
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
MANASTIREA PLUMBUITA (sec. XVI-XVII)
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)

TARA ROMANEASCA

CURTEA LUI MATEI BASARAB, STREHAIA – cca. 1645

ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
CURTEA LUI MATEI BASARAB, STREHAIA
cca. 1645
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
“CASA DE PIATRA”, HERASTI, 1641-43
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XIV-LEA – AL XIX-LEA)
TARA ROMANEASCA
“CASA DE PIATRA”, HERASTI, 1641-43
ARHITECTURA ANSAMBLURILOR REZIDENTIALE
NOBILIARE IN TARA ROMANEASCA
CANTACUZINII SI BRANCOVEANU (A DOUA JUMATATE A SEC. XVII-
INCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA
 PRONAOSULUI BISERICII MĂNĂSTIRII HUREZI:
POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO, SOŢIA SA ELINA (ILINCA) ŞI COPIII, REPREZENTAŢI ÎN TABLOUL
VOTIV DE PE ZIDUL DE VEST AL PRONAOSULUI
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XVII-LEA – AL XVIII-LEA)
TARA ROMANEASCA
CURTEA CANTACUZINILOR, FILIPESTII DE TARG, 1641-42
STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO
1639-1716

Varianta tradusă a hărţii cantacuzine (publicată la Veneţia şi datată 1718):

Indice topografico del principato di Valachia diviso in XVII parti,
secondo l'esttissima descrizione, che ne diede il su conte costantino
cantacuzeno al celeberrimo medico, e filosofo Giovanni Commeno
ora archivescovo di Dnistra / opera di Marco Antonio Gigli Veneto.
ARHITECTURA REZIDENTIALA
EXTRACARPATICA
(SEC. AL XVII-LEA – AL XVIII-LEA)
TARA ROMANEASCA

CURTEA STOLNICULUI
CONSTANTIN CANTACUZINO,
AFUMATI, cca. 1690
CONSTANTIN BRANCOVEANU
(1688-1714)
 CONSTANTIN CEL MARE – VIZIUNEA CRUCII
(PRONAOSUL BISERICII MANASTIRII HUREZI)
CONSTANTIN BRANCOVEANU
BISERICA DOMNEASCA DIN TARGOVISTE
CURTEA DOMNEASCA DIN TRAGOVISTE
SITUATIA ACTUALA
CONSTANTIN BRANCOVEANU
MANASTIREA HUREZI (inc. 1690)
CONSTANTIN BRANCOVEANU
MANASTIREA HUREZI (inc. 1690)
PORTRETELE MESTERILOR
CONSTANTIN BRANCOVEANU
MANASTIREA HUREZI (inc. 1690)
 JOHANN FRAIWALD, 1819
EXTRAS DIN PLANUL MOŞIEI POTLOGI A MARELUI BAN GRIGORE BRÂNCOVEANU
CONSTANTIN BRANCOVEANU
CURTEA DE LA POTLOGI (1698)
CONSTANTIN BRANCOVEANU
CURTEA DE LA POTLOGI (1698)
PALATUL DE LA POTLOGI, 1698
POSIBILE SURSE DE INSPIRATIE OCCIDENTALA
(PALAZZO MASCARELLO, VICENZA)
PALATUL DE LA POTLOGI, 1698
POSIBILE SURSE DE INSPIRATIE OTOMANA
PALATUL DE LA POTLOGI, 1698
POSIBILE SURSE DE INSPIRATIE OTOMANA
PALATUL DE LA POTLOGI, 1698
SITUATIA ACTUALA
PALATUL DE LA POTLOGI, 1698
SITUATIA ACTUALA
CONSTANTIN BRANCOVEANU
PALATUL DE LA MOGOSOAIA, 1702
CONSTANTIN BRANCOVEANU
PALATUL DE LA MOGOSOAIA, 1702
PALATUL DE LA
MOGOSOAIA, 1702

DECORATII DE
PROVENIENTA ORIENTALA
PALATUL DE LA MOGOSOAIA, 1702 – PARACLISUL / CUHNIA SI DEPENDINTELE
CURTEA MARELUI BAN CORNEA BRAILOIU
VADENI, 1700
MIHAIL CANTACUZINO (“MAGUREANUL”)
1640-1716

REPREZENTARE A FAMILIEI SPATARULUI

IN TABLOUL VORTIV DE LA BISERICA
MANASTIRII SINAIA
FUNDENII DOAMNEI, BUCURESTI
MIHAIL CANTACUZINO,1699
FUNDENII DOAMNEI, BUCURESTI
MIHAIL CANTACUZINO,1699
BISERICA MANASTIRII COLTEA, BUCURESTI
MIHAIL CANTACUZINO, finalizata c. 1702
BISERICA MANASTIRII COLTEA, BUCURESTI
MIHAIL CANTACUZINO, finalizata c. 1702
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT
F.G. SCHLITTERLAU
GRUNDRISS VON CONSTANTINOPEL
1810

ANTOINE DE FAVRAY,
ISTANBUL, SF. SEC. XVIII
MANASTIREA VACARESTI
1716-1722
BISERICA MANASTIRII VACARESTI, BUCURESTI
NICOLAE MAVROCORDAT, 1716-1722
MANASTIREA VACARESTI
CASA DOMNEASCA
1716-1722
PALATUL LUI NICOLAE MAVROGHENI, BUCURESTI
GRIGORE II GHICA
FOISORUL MANASTIRII PANTELIMON (c. 1751)

GRIGORE III GHICA

FANTANILE MANASTIRILOR SF. SPIRIDON SI GOLIA, IASI
c. 1765
HANUL SI BISERICA STAVROPOLEOS
1724 - 1730
 ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT

STAVROPOLEOS, 1729-30 SF. ELEFTERIE, 1747 BALAMUCI, 1752

MIHAIL RACOVITA
BISERICA DIN FASTACI, 1721
SF. TEODORI
IASI, 1761
SF. GHEORGHE
MITROPOLITUL GAVRIIL CALLIMACHI
IASI, 1761 -68
BISERICA DIN LETCANI – cca. 1795
BISERICA PALATULUI DE LA RUGINOASA, 1813
BISERICA ‘BANU’
MITROPOLITUL IVANOV II STAMATI
HERR LEOPOLD, IASI, 1802
BISERICA SF. VOIEVOZI
CAINENII MICI, JUD.
VALCEA, c. 1807
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT

GIURGIU
1790

VIDIN
1790

BRAILA
1790
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT
CURTEA DE LA TATARASTII DE SUS
(finalizata spre 1795)
 RESEDINTA FORTIFICATA – CULELE
MODELE SUD-DUNARENE

MAT, ALBANIA VELES, MACEDONIA KRATOVO, MACEDONIA

ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT

RESEDINTA FORTIFICATA – CULA

FUNCTIILE INDEPLINITE DE CULELE OLTENESTI

LOCUINTA PERMANANTA
LOCUINTA TEMPORARA
PUNCT DE OBSERVARE SI SEMNALIZARE

Cula românească este o adaptare a modelului sud-

dunărean la necesităţile de apărare extraurbane, şi
este unul dintre modurile de fortificare a reşedinţelor de
ţară, mai ales ale celei unei pături “mijlocii”: “boiernaşii”,
mici boieri ridicaţi în secolul al XVIII-lea.
RESEDINTA FORTIFICATA – CULA
CULA DE LA CURTISOARA
(INC. SEC. AL XVIII-LEA)
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT
RESEDINTA FORTIFICATA – CULA
CULA DE LA CURTISOARA
(INC. SEC. AL XVIII-LEA)
RESEDINTA FORTIFICATA – CULA

CULA DE LA GROSEREA
SECOLUL AL XVIII-LEA
ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT
RESEDINTA FORTIFICATA – CULA

CULA MALDARESCU SI CULA DUCA

MALDARESTI (SEC. XVIII-XIX)