Manual de Calificare Zidar PDF

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele

constructiilor .......................................................................................... 1
2. Materiale de constructii........................................................................ 19
3. Identicarea, pregatirea, exploatarea, intretinerea
si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor,
utilajelor si instalatiilor ........................................................................ 41
4. Prepararea mortarelor........................................................................... 67
5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele
constructiilor ........................................................................................ 95
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ........... 135

B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ................................... 152
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 157
D.Reprezentarea elementelor asamblate ................................................ 160
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn ........................................ 162
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 163
G.Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ................ 166
H.Desenarea planurilor .......................................................................... 169
I. Desenarea seciunilor ......................................................................... 175
J. Desenarea faadelor ............................................................................ 177
K.Planuri de cofraj ................................................................................. 179
Organizarea i legislaia muncii
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

economiei de pia ............................................................................. 183
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii – ROF Societate ............................................ 187
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ............................................ 198
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier .......................... 214
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate în unitile de construcii ..................................................... 216
Tehnologia meseriei - 1
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere întregi i raionale............................................... 227

2. Raport, procent................................................................................... 237
3. Uniti de msur ............................................................................... 239
4. Geometrie plan ................................................................................. 242
5. Geometrie în spaiu ............................................................................ 260
Sntatea i securitatea muncii
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273

2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii
in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar
pietrar tencuitor .................................................................................. 274
3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor
de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul
Iniiere în cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia.............................................................................. 299

2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303
3. Scrisoarea de intenie ......................................................................... 318
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare............................................ 321
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme........................ 329

2. Planul de afaceri ................................................................................. 336
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 359
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

TEHNOLOGIA MESERIEI
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 1:
UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR

COD NOMENCLATOR 7122.2.1
A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE
LOR COMPONENTE
Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care
cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
- cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);
- cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru
sporturi, gari etc.);
- cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
- cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol,
adaposturi pentru animale etc.).
Fig. 1. Impartirea unei cladiri pe inaltime
A1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal
A1.1 - Impartirea cladirilor pe inaltime

Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ecare nivel a unei cladiri
poarta denumiri diferite si anume:
- subsolul, format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului;
cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste
pivnita;
- parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului
sau cateva trepte deasupra acestuia;
- etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.). Peste ultimul
etaj, este situat podul care cuprinde spatiul dintre planseul ultimului
etaj si acoperis (g. 1);
A1.2 - Impartirea cladirilor in plan orizontal

Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta
diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu in cladirile de
locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile
industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc.
In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura
familie se numeste apartament (locuinta).
B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
B.1. Lucrari de constructie
Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari

care se impart in urmatoarele categorii:
B1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii “de rosu” sau “de gri”
Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei
care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile
si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de la culoarea rosie a
zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de la culoarea gri a
betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.
Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor
principale de constructie sunt urmatoarele:
- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,
nivelari etc.), la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje
pentru terasamente;
- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,
plansee etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de
utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru
executarea cofrajelor;
- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi
prefabricate, de zidarie mixta etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii
de utilaje pentru preparat si transportat mortare so betoane;
- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,
fasii sau panouri de planseu etc.), la care iau parte montatorii de
prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si
mecanicii de macarale;
- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn,
acoperisuri etc.) la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de
ridicat.
B1.2. Lucrari de ﬁnisaj

Aceste lucrari nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli,
spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.
B1.3. Lucrari de izolatii

Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee
a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.
B1.4. Lucrari de instalatii

Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa,
incalzire, ventilatie etc.
B1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de

productie
Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.
C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea

cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la
stalpii cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau
de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia.
Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se
numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton
armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe
care trebuie sa o suporte.
C 1.2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate
vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele
si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa
transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le
sustin etc.
Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc
pereti interiori si pereti exteriori:
- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a-i
apara interiorul de intemperii;
- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.
Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta
(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori cat si
cei exteriori pot de doua categorii:
- pereti portanti (de rezistenta, de sustinerem purtatori), care preiau
incarcarile date de alte elemente de cosntructie, cum sunt greutatea
peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si
a acoperisului;
- peretii neportanti, care nu primesc incarcari ci sunt sustinuti de alte
elemente de constructie.
Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie
sau alte materiale intre stalpii scheletului de beton armat, ei se nuemsc pereti
de umplutura.
Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee
se numesc pereti portanti respectiv pereti cortina.
Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece
servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului
cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora.
Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici de
beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau
din panouri mari prefabricate.
Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida
plina sau gaurita cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton
usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale etc.
In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se
prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea
zidariei de deasupra golurilor, se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau
beton armat numite buiandrugi sau se executa arce din zidarie de caramida.
Pentru xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se
monteaza ghermele si prasnuri de lemn.
In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor
combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii
(ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, e in
grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e alaturi de
pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime sucienta.
C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de

rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile
ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se
numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu
grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn.
Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre – poate
turnat in cofraje (monolit) sau paote montat din elemente prefabricate. Intre
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.
Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt
executate din piese de otel avand diverse prole legate intre ele cu nituri,
buloane sau prin sudura.
Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala-
cosoroaba, care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine
planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba
se intaresc spre a nu se deforma, cu piese inclinate numite contrase sau
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,
cuie sau scoabe.
In general, pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de
stejar, cioplit sau ecarisat.
Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu
mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet sin lemn se folosesc pentru
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,
magazii, dormitoare etc.)
C.1.4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra

ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini etc.). planseele se reazama pe
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori
din bolti de caramida.
Planseele din beton armat pot alcatuite e numai dintr-o placa plana,
e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni
reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii
sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe
elemente portante.
Planseele metalice se executa din grinzi din otel prolat, asezate distantat
si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In
spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi
de beton armat turnate in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri
de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de
caramida sau de beton etc.
Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete
reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste
grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe
dusumea oarba etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip
uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.
Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,
din scanduri geluite si prolate etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce
mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica
importanta.
C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre

nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul
cladirilor (scari exterioare).
Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada
cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din
prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare
se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau
prefabricate din beton armat.
Fig. 2. Elementele componente ale unei scari:

1 – treapta; 2 – contratreapta; 3 – podest; 4 – balustrada; 5 – mana curenta.
C.1.6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul
ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor
(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiul pentru pod.
Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si
din invelitoare.
Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn, piese de otel
sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme.
In gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si
denumirile pieselor componente. Intre ferme se asaza pane, peste care se
monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori, se bat in cuie
scanduri formand astereala, peste care se asaza invelitoarea.
Invelitoarea se executa in materiale rezistente la actiunea intemperiilor
(carton asfaltat, placi de azbociment, tigle, olane, tabla, etc.).
Cea mai simpla invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe
astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum
cald un al doilea strat; spre anu luat de vant, cartonul asfaltat se xeaza cu
sipci.
La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton asfaltat se
aplica direct pe placile de beton armat asezate intre ferme de pane.
Fig. 3. Elementele sarpantei:

1 – coarda; 2 – pop; 3 – arbaletier; 4 – contrasa; 5 – coama; 6 – pana; 7 – caprior
Invelitoarea cea mai usoara, dar care este sucient de rezistenta, este
aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau
olane. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala, tglele asezandu-se
direct pe sipci batute pe capriori.
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,
paie etc.
Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are
rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.
Apa se aduna in jgheaburi din tabla montate la marginea streasinilor, apoi se
scurge prin burlanele din tabla pana la trotuar de unde este preluata de rigole
sau de reteaua de canalizare.
Pentru isirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute
cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn prevazute cu
ferestre.
C.1.7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea

nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat
ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu
pardoseala din placi mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si
clairile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale
sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.
D. LUCRARI DE FINISAJ
Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate “de

rosu” sau “de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt
urmatoarele:
D.1. Lucrarile de tamplarie

Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea
dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc.
Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se
monteaza geamurile si sunt general duble, adica cu doua randuri de cercevele;
ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simple sau duble
si de asemenea pot executate din lemn sau metal.
D.2. Lucrari de tencuieli si placaje

Sunt lucrari cares e executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care
peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli; uneori,
peretii se executa din caramida aparenta, eliminanu-se tencuiala sau placarea.
Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca in placaje
de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri
etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de faianta,
sticla,material plastic ori vopsitorii in ulei.
La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorativ
denumite lambriuri.
La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli
rezistente (din mortar de ciment i praf de piatra sau mozaic etc.) ori cu placaje
(piatra, marmura, etc.).
Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de
piatra etc. In jurul ferestrelor se executa uneori proluri ornamentale, numite
ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub
streasina se pot executa proluri de la linia fatadei, alcatuind impreuna
cornisa.
D.3. Pardoselile
Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia
persoanelor. Ele se executa in diferite materiale, potrivit cu destinatia
incaperilor si cu modul de circulatie.
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de
mozaic, gresie ori marmura.
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri
din lemn tare.
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale
palstice, etc.
D.4. Vopsitorii, zugraveli si tapete

Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de
materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se
zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de
hartie.
D.5. Sobele
Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea
camerelor.
E. LUCRARI DE IZOLATII
Sunt de trei categorii:

E.1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva
actiunii distrugatoare a umezelii;
E.2. Izolatii termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau
a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj.
E.3. Izolatii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o
incapere in alta sau de la exterior spre interior.
F. LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE
O cladire ca sa e functionabila necesita si diferite lucrari de instalatii,

care sa permita o buna folosire a cladirii precum si obtinerea unui confort cat
mai mare.
F.1. Instalatii sanitare au ca scop alimentarea cu apa a clairii (aduceerea
apei la lavoare, bai, etc) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate).
F.2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii
motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de
sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare.
F.3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin
radiatoare. Acestea functioneaza e cu apa calda, abur sau aer cald, e cu
energie electrica.
F.4. Instalatiile de gaze se folosesc la ducerea gazului pentru incalzirea
sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala etc.
F.5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau
materiale (pentru greutati).
F.6. Crematoriile sau arzatoarle de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor
menajere de la apartamente.
G. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR
La executarea clairilor de locuit, social-culturale, administrative si

industriale se aplica diverse sisteme de constructie si anume sistemele de
constructii portante (de sustinere, de rezistenta).
Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si
gasirea unor solutii de rganizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin
care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea
mai buna.
G.1. Sistemul de constructie “pe ziduri portante”
Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea
ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:
- ziduri portante longitudinale a, b, c (g. 4) la care zidurile exterioare
longitudinale si zidurile mediane longitudinale ind portante, fasiile
de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara
pe aceste ziduri, pe care se reazama;
- ziduri portante transversale 1 - 6 (g.4) in care caz zidurile exteioare
longituinale sunt neportante si au numai rolul de a izola cladirea
termic si fonic de mediul exterior, iar zidurile mediane longitudinale,
de aemenea, au numai rolul de pereti despartitori; faiile de planseu
sau planseele intregi se aseaza pe directia perpendiculara pe zidurile
transversale, pe care se reazama;
Fig. 4. Impartirea unei cladiri in plan orizontal
Fig. 5. Cladire cu schelet de beton

armat sau metalic
1 – fundatii; 2 – stalpi interiori; 3 –
stalpi exteriori; 4 – grinzi; 5 – grinzi
principale; 6 – grinzi de planseu; 7 –
pereti exteriori de umplutura; 8 – pereti
despartitori asezati pe planseu
- zidurile portante pe ambele directii la care incaperile se formeaza
intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de
planseu pot asezate pe oricare din cele doua directii, iar planseele
intregi pot rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii
zidurile sunt portante;
- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in
care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai
rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile
de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile
portante transversale,iar planseele intregi pot asezate pe trei ziduri
portante.
La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot
executate dine zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.
La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din
beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri
prefabricate.
G.2. Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat”
Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi
si plansee. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”. El se aplica la
cladirile care au mai mult de 5 niveluri.
Stalpii, grinzile si planseele pot executate e monolit, adica executate
pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteaza
si se imbina la santier.
Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau
panouri de planseu.
Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,
beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din
placi de ipsos, beton usor, placi brolemnoase etc.
Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”, in care caz cadrele
(stalpii si grinzile), uneori si planseele, sunt alcatuite din elemente metalice.
G.3. Sistemul de constructie “din panouri mari”
Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit.
Panourile mari se prefabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si
montarea lor se executa mecanizat.
Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea
incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele
de pereti interiori.
Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:
- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori
ind portanti, fasiile de planseu pot asezate pe orice directie,
rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema
pe 4 pereti;
- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori
sunt neportanti; fasiile de planseu reazama pe peretii transversali, iar
panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe
peretele median.
G.4. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate”
Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere, un
grup sanitar (baie, WC) etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai
mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in
fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata nisate.
In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp
se reduce consumul de materiale si pretul de
cost al cladirilor. Acest sistem de constructie
a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.
G.5. Sistemul de constructie «cu etaje

ridicate»
Potrivit acestui sistem, intai se monteaza
stalpii prefabricati din beton armat sau
metal, iar apoi la parter se executa din beton
armat toate planseele cladirii suprapuse in
pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip etc. Fig. 6. Cladire executata din panouri
care impiedica lipirea planseelor unul de mari din beton
altul). Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu
ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul
este ridicat la nivelul necesar. Planseele au gauri cu gulere metalice care
permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor cat si xarea lor de stalpi. Pe
planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si
se executa nisajele, dupa care planseul cu etajul nisat se ridica la nivelul
necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate
etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare.
Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem, sunt urmatoarele:
se lucreaza la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele,
precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei
se reduce simtitor.
Bibliograe:
Cartea zidarului;
Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al.
Constantinescu
Desen de constructii si instalatii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu
si Radu Margineanu
Intrebari
1. Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ?

2. Dupa scopul pe care il au cate tipuri de constructii cunoasteti?
3. Dupa pozitia pe inaltime a etajelor, care sunt denumirile acestora?
4. Care sunt elementele din care se compune o constructie?
5. Ce se intelege printr-o cladire “pe rosu” sau “pe gri”?
6. Ce lucrari se executa pentru realizarea elementelor principale ale unei
constructii?
7. Cine executa lucrarile de zidarie si tencuieli?
8. Care sunt lucrarile de nisaje care se executa la o constructie?
9. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, ce tipuri
de pereti se deosebesc?
10. Dupa destinatia pe care o au, ce tipuri de pereti cunoasteti?
11. Ce rol au peretii exteriori? Dar cei interiori ?
12. Ce rol au peretii portanti ? Dar cei neportanti ?
13. Cum se numeste un perete executat intre doi stalpi din beton armat ?
14. Care sunt materialele din care se executa peretii?
15. Pentru ce sunt lasate golurile in pereti?
16. Ce element de rezistenta se monteaza deasupra tocului de usa sau
fereastra pentru a sustinuta zidaria?
17. Prin ce se xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?
18. Care este rolul scheletului de rezistenta la o cosntructie?
19. Ce rol are caramida aparenta?
20. Ce rol au placajele din faianta, sticla, material plastic ori vopsitorii in
ulei?
21. De cate feluri sunt izolatiile si care este rolul lor?
22. Ce se intelege prin cotarea unui desen?
TEST DE AUTOEVALUARE 1
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

cladiri de _______________, cladiri _______________, administrative
pentru________________________ si sport, cladiri ___________________,
cladiri_________________ etc.
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta
denumiri diferite si anume: __________, parter, _________
3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie,
_______________, __________________, plansee, _____________,
_____________ si _________________etc.
4. La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de
utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane.
5. Lucrarile de nisaj ale cladirilor sunt _______________, pardosirea,
spoirea, _________________ si tapetarea.
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate________________, care au
rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior, de a
___________________ planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de
a ______________ la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente
pe care le sustin etc.
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt ____________ si
___________________
8. Pereti portanti sunt peretii, care ____________________ incarcarile date
de alte elemete de constructie.
9. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari
si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.
10. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii
impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el.
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati
intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate
executat din beton armat, otel sau lemn.
12. Lucrarile de nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si
exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu ______________ sau
____________________iar tavanele cu ______________________.
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se
___________ sau placarea.
14. Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje
de _____________, piatra, ________, ____________, ______________ etc.
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se
executa placaje de _______________, sticla, ______________, ori vopsitorii
in ________________________
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative
denumite _____________________
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (__________________) se imbraca
cu tencuieli rezistente (din mortar de___________ si praf de______________
sau _________________etc.) ori cu placaje (______________etc.).
18. In jurul ferestrelor se executa uneori proluri ornamentale, numite
___________________; la partea de jos, ferestrele au spre exterior
un___________________
19. Sub streasina se pot executa proluri iesite de la linia fatadei, alcatuind
impreuna ______________________
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu ___________________
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu ____________________
22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot executate
din _______________ de _______________, din _____________________
mici ceramice sau din beton.
RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart

in: cladiri de locuit, cladiri social-culturale, administrative pentru
transport si sport, cladiri industriale, cladiri agricole etc.
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta
denumiri diferite si anume: subsol, parter, etaje.
3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie, stalpi,
pereti, plansee, scari si acoperis, etc.
4. La lucrarile de zidarie iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru
preparat si transportat mortare si betoane.
5. Lucrarile de nisaj ale cladirilor sunt tencuirea, pardosirea, spoirea,
zugravirea, vopsirea si tapetarea.
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate vertical, care au rolul de a
separa incaperile unele de altele si de exterior, de a sustine planseele
dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de a transmite la fundatie
greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc.
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt portanti si neportanti.
8. Peretii portanti sunt peretii, care preiau incarcarile date de alte elemete
de constructie.
9. Peretii neportanti sunt peretii care nu primesc incarcari si sunt sustinuti
de alte elemente ale constructiei.
10. Scheletul de rezistenta sustine greutatea unei constructii impreuna cu
toate incarcarile ce se aplica pe el.
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi
care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau
lemn.
12. Lucrarile de nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si
exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje
iar tavanele cu tencuieli.
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se
tencuiala sau placarea.
14. Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu
placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta etc.
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. unde peretii trebuie sa se spele usor, se
executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei.
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative
denumite lambriuri.
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli
rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic etc.) ori
cu placaje (piatra, marmura, etc.).
18. In jurul ferestrelor se executa uneori proluri ornamentale, numite
ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc.
19. Sub streasina se pot executa proluri iesite de la linia fatadei, alcatuind
impreuna cornisa.
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu a, b,c, ... etc.
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu 1, 2, 3, ... etc.
22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot
executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din
beton.
La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul armatiei

(A = adevarat, F = fals)
1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este, in general,

zidaria. A / F
2. O cladire “de rosu” este o cladire vopsita in rosu iar o cladire “de gri”
este o cladire vopsita in gri. A / F
3. Principalele lucrari pe care le face un zidar sunt: executarea sapaturilor
pentru fundatie, montarea cofrajelor, montarea otelului beton, turnarea
betonului, executarea acoperisului. A / F
4. Peretii sunt elementele de constructie asezate vertical, care sunt
destinate sa separe incaperile unei cladiri. A / F
5. Peretii portanti sunt elementele de umplutura destinate sa separe
incaperile intre ele. A / F
6. Peretii neportanti au rolul de a prelua greutatea sarcinilor ce se sprijina
pe ei (plansee, grinzi, buiandrugi etc.). A / F
7. Izolatiile au rolul de a proteja cladirea impotriva umiditatii, frigului si
zgomotului. A / F
8. Zidurile portante transversale se noteaza cu cifre arabe iar zidurile
portante longitudinale se noteaza cu litere. A / F
9. Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere,
un grup sanitar etc. A / F
Raspunsuri:
1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F, 6 F, 7 A, 8 F, 9 A
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 2:
MATERIALE DE CONSTRUCTII

A. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE
SI TENCUIELI
A.1. Agregate naturale pentru mortare si betoane

Agregatele naturale sunt acele materiale care impreuna cu liantii (var,
ciment, etc.) si cu apa, prin omogenizare, dau nastere la mortare si betoane.
Principalele agregate naturale utilizate la prepararea mortarelor si
betoanelor sunt nisipul, pietrisul si balastul dupa ce, in prealabil, au fost
trecute printr-un proces de concasare-spalare si sortate.
In urma sortarii agregatelor, si in functie de granulatia acestora, se obtin
urmatoarele sorturi:
- sort 0 – 3 mm (nisip);
- sort 3 – 7 mm (margaritar);
- sort 7 – 15 mm;
- sort 30 – 70 mm;
- balast 0,2 – 70 mm.
Agregatele se obtin prin excavare sau dragare din cariere, rauri, lacuri,
mari etc.
Datorita continutului de saruri, nisipul mare se utilizeaza in constructii
numai cu aviz de laborator.
Agregatele pentru constructii trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa e curat, sa nu contina argila sau resturi organice. Nisipul care lasa
urme de impuritati dupa frecarea intre palme se va spala inainte de a
introdus in opera;
Fig. 1. “Figura” pentru masurarea
volumului agregatelor
- sa provina din roci rezistente deci sa e aspru la pipait iar la frecarea

intre degete sa scartaie;
- granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita pentru a se asigura
prepararea si turnarea usoara a betoanelor.
Depozitarea agregatelor in santier se face pe platforme plane, bine curatate
si cu o usoara panta ce perrmite scurgerea apelor. Ele sunt asezate e sub
forma de volume geometrice regulate denumite guri de agregate (g. 1), e
in silozuri din scanduri. Intr-o gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea
de 1,20 – 1,30 m se poate depozita o cantitate de 1,00 – 1,20 mc nisip.
In general agregatele se masoara prin calcularea volumului “la gura”, “la
siloz”, “la autocamion” sau “la vagon”. Un autocamion de trei tone contine
circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat.
Balastul este amestecul natural de nisip si pietris, componenta granulatiei
ind variabila. Balastul de buna calitate contine granule intre 0,2 – 7 mm in
proportie de 1/3 din cantitatea totala iar marimea granulelor sa nu depaseasca
70 mm.
La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulatia pana
la 30 mm. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granulatia pana la
15 mm.
A.2. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII
A.2.1. Piatra neprelucrata

Este piatra ce se foloseste asa cum se gaseste in natura, este o piatra bruta,
avand forma unor blocuri neregulate ce nu au suferit operatii de prelucrare
speciala. Ea se utilizeaza la executarea zidariilor.
A.2.2. Piatra prelucrata (fasonata)

Este piatra care inainte de a folosita se utilizeaza sub forma de moloane,
care sunt blocuri de piatra avand fata vazuta cioplita din gros sau lucrata n
in diferite moduri, iar fetele laterale sunt cioplite sau lucrate la echer pe o
adancime de 3 – 7 cm.
Piatra prelucrata se foloseste la executarea zidariei sub urmatoarele
forme:
- boltari, care sunt blocuri de piatra fasonate dupa forma boltilor sau
arcelor in care urmeaza a zidite;
- pietre de talie, care sunt blocuri de piatra de forma regulata la care 4,
5 sau chiar toate fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de
cel putin 70 cm.
Aceste pietre se folosesc la executia zidariilor aparente.
- placi de piatra, sunt pietre taiate in placi cu grosimea mica (maximum
12 cm) in raport cu celelalte dimensiuni si se foloseste la placari sau
pardoseli;
- piese decorative, sunt pietre de forma speciala (cornise, glafuri,
capitele etc.), nisate ingrijit, utilizate ca elemente ornamentale.
Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte
de pamant;
- sa nu e poroasa si sa nu reprezinte suri;
- sa aiba rezistenta corespunzatoare;
- sa nu se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului;
- sa aiba un sunet clar la lovitura;
- sa e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii.
B. MATERIALELE CERAMICE
Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip,

zgura, rumegus etc., arse la temperaturi inalte, obtinandu-se astfel produse
rezistente si durabile. Aceste materiale se utilizeaza sub forma de caramizi de
diferite forme si dimensiuni.
B.1. Fabricare caramizilor

Caramizile se pot fabrica:
- manual, in care caz se obtine o caramida de mana, poroasa si de
rezistenta redusa ce se foloseste mai putin;
- mecanic, obtinandu-se o caramida presata, cu porozitate redusa si
rezistenta mare, foarte folosita la lucrarile de constructii.
Fazele de urmat la fabricarea caramizilor sunt urmatoarele:
- extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru
care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o
omogenizare cat mai buna;
- prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte
materiale pentru imbunatatirea carcateristicilor argilei, precum si cu
apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.
Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii, va fasonata in caramizi;
- fasonarea caramizilor se poate face:
o manual cu ajutorul unor tipare;
o mecanic cu ajutorul unui mechanism elicoidal care preseaza pasta
argiloasa printr-o liera care forma si dimensiunile caramizilor. Din
liera iese blocul continuu fasonat de pasta, care este taiat pe cale
automata la dimensiunile caramizii;
- uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale.
Arderea caramizilor de mana se face de obicei in cuptoare de camp, iar
caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 900oC.
B.2. Tipuri de caramizi
B.2.1. Caramizi pline presate pe cale umeda
Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane
(g, 2 – a si b).
Caramizile pline pot cu gauri sau fara gauri. Gaurile practicate in
caramizi au o forma prismatica sau cilindrica, sunt perpendiculare pe fata
de asezare a caramizii si sunt repartizate uniform. Ele au rolul de a micsora
greutatea caramizii, micsoreaza durata de uscare, iar aerul ramas in aceste
gauri in urma zidirii are un rol de strat protector impotriva zgomotului si a
frigului. Suprafata totala a sectiunii gaurilor nu depaseste 15% din suprafata
de asezare a caramizii. Caramizile cu grosimea de 88 mm se fabrica numai cu
gauri de uscare. Trei caramizi cu grosimea modulata de 88 mm echivaleaza
cu patru caramizi de format normal, adica cele cu grosimea de 63 mm.
Fig. 2. Caramizi pline presate pe cale

umeda
a – caramida plina;
b – caramida cu gauri de uscare
In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale

umeda:
Tabel 1
Abateri limita Tolerante admisibile la
Dimensiunea caramizii mm
Tip caramizile din acelasi lot
mm Negative Pozitive mm
Lungimea I 240 -6 +5 10
63 Latimea b 115 -6 +4 9
Inaltimea (grosimea) h 63 -3 +3 3
88 Lungimea I 240 -6 +5 10
Latimea b 115 -6 +4 6
Inaltimea (grosimea) h 88 -4 +4 5
Pentru o buna zidarie, caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba
o granulatie na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o
culoare uniforma;
- sa nu contina granule de var mai mari de 2 mm care sub inuenta
apei, se pot uma ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete;
- la lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta;
- sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa
suprafete plane;
- sa e respectate dimensiunile standard;
- sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;
Dupa aspectul exterior, caramizile pline se sorteaza in trei calitati conform
tabel 2:
Tabel 2
Conditiile de admisibilitate
Caracteristica
Calitatea A Calitatea I Calitatea II
Strambarea maxima a
muchiilor si a fetelor (sageata), 3 4 5
in mm
Stirbituri la muchii, colturi si 2 fete vazute fara stirbituri;
fete: pe celelalte fete:
- numarul 1 3 5
- dimensiunea maxima, in mm 10 15 22
Crapaturi: Nu se admit crapaturi Patrunse pe fata de asezare
vizibile cu ochiul liber, pe
- numarul maxim fetele vazute 1 2
- lungimea maxima, in mm 22 40
Caramizi insuciente de arse,
Nu se admit 3 3
maximum, in %
Caramizi nearse Nu se admit
Jumatati de caramizi,
Nu se admit 5 8
maximum, in %
Granule de nisip sau alte
corpuri straine in caramizi cu 7
dimensiuni maxime de, in mm
Se admit in marime si proportii
astfel ca sa nu produca deteriora-
rea prin umarea granulelor de
Granule de var in caramizi arse Nu se admit var din caramizile arse, mai mari
decat cele admise in acest tabel,
dupa incercarea la umezire a
caramizilor
Sunetul la lovirea caramizilor
Clar, cu timbru aproape metalic Nu se standardizeaza
arse cu un ciocan
Absorbtia de apa, in % Max. 18 Min. 8
Rezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeaza
Rezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeaza
Se admit in masura in care nu sunt
Eorescenta Nu se admit
daunatoare
Cat mai uniforma intr-un Nu se standardizeaza
Culoarea
lot
Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca
si descarcarea prin aruncare.
B.2.2. Caramizi gaurite cu gauri verticale

Sunt de forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete
plane sau reliefate, prevazute cu forme si dimensiuni variate, dispuse
perpendicular pe fata de asezare a caramizilor.
Caramizi gaurite cu gauri verticale cunt modulate (tipul G.V.M.) sau
partial modulate (G.V.P.).
Caramizile de tip G.V.M. se folosesc la executarea zidurilor modulate
(ziduri cu grosimea de 10, 20, 30, 40 cm).
Caramizile de tip G.V.P. sunt caramizi partial modulate avand modulate
una sau doua dimensiuni, in rest au aceleasi dimensiuni ca si caramizile
normale.
Densitatea acestor caramizi este de 1,6 kgf / dm3.
In tabelul 3 sunt prezentate dimensiunile caramizilor cu gauri verticale.
Tabel 3
Dimensiunile si abaterile limita, mm
Tipul caramizii
Lungimea Latimea Grosimea
G.V.M. +4
190 90 (r3) 88 (r3)
19 X 9 -5
G.V.P. +4
240 115 (r4) 88(r3)
24 X 11,5 -6
G.V.P. +4 +4 +4
245 240 135
24,5 X 24 -6 -6 -5
G.V.P. +4 63 (r3)
290 140 (r4)
29 X 14 -7 88 (r3)
G.V.P. +4
290 240 (r4) 88 (r3)
29 X 24 -7
In g.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor:
Fig. 3. Exemple de depozitare a caramizilor

a – in stive cu cate 200 de caramizi (12
randuri x 16 caramizi + 8 caramizi);
b – in stive cu cate 250 caramizi (15 randuri x
16 caramizi + caramizi)
In g. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale:
Fig. 4. Caramizi gaurite cu gauri

verticale
a – caramida tip G.V.P. 24 x 11,5
cu gauri rotunde; b – caramida tip
G.V.M. 19 x 9; c – idem cu gauri
ovale; d – caramida tip G.V.P. 24,5 x
24; e – caramida tip G.V.P. 29 x 14;
f – caramida tip G.V.P. 29 x 24
Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor, unele tipuri sunt

prevazute cu taieturi partiale (g. 4 – f). Caramizile cu latime peste 140 mm
sunt prevazute cu una sau doua gauri de apucare (g. 4 – d si f).
Din aceasta categorie de caramizi fac parte si caramizile celulare (g. 5)
prevazute cu gauri patrate cu latura de 1 cm, aranjate pe 5 siruri cu cate 11
gauri.
O alta categorie de caramizi din aceasta grupa sunt cele cu 33 de gauri
verticale (g. 6) la care suprafata golurilor este de 20% din suprafata
caramizii.
Fig. 5. Caramida celulara Fig. 6. Caramida cu 33 gauri verticale
In g. 7 sunt prezentate alte doua tipuri de caramizi la care suprafata

golurilor reprezinta 30% din suprafata de asezare a caramizii.
Ca avantaj a folosirii caramizilor gaurite, comparativ cu cele pline, este
faptul ca se face o economie de material de 15%. Ele sunt mai usoare pe
aceeasi unitate de volum, scazand cheltuielile de manipulare si transport.
Fig. 7. Alte tipuri de caramizi cu gauri verticale a – cu 27 gauri in T; b – cu 33 gauri in zig-zag
Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin
aruncare.
B.2.3. Caramizi gaurite cu gauri orizontale

Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii si fete plane iar
gaurile sunt perpendiculare pe latul caramizii adica sunt prevazute de-a
lungul caramizii.
Peretii exteriori ai gaurilor trebuie sa aiba minimum 15 mm grosime iar
cei interiori vor avea grosimea minima de 8 mm.
Fig. 8. Tipuri principale de caramizi cu gauri orizontale
In tabelul 4 sunt prezentate tipurile si dimensiunile caramizilor cu gauri

orizontale:
Tabel 4
Lungimea L Latimea l Inaltimea h
mm mm mm
240 290 213
190 90 70
365 240 138
365 240 213
240 290 138
240 115 213
In functie de aspectul exterior, acest tip de caramizi se sorteaza in trei

categorii: categoria A, utilizata la ziduri aparente; categoria I si categoria II,
pentru ziduri tencuite.
Pentru transport se vor folosi containere sau palete, manipularea facandu-
se cu utilaje cu furca.
B.2.4. Caramizi gaurite cu lamba si uluc

Sunt prevazute cu gauri longitudinale si au pe doua dintre muchii
lamba (partea iesita in afara a unei piese). Lamba se imbina cu ulucul dand
posibilitatea unei legaturi mai rezistente intre cele doua piese.
Fig. 9. Caramizi cu lamba si uluc:
a – tip LU 90, cu gauri prismatice
asezate pe inaltime;
b – idem cu gauri cilindrice;
c – tip LU 60 cu gauri prismatice asezate
pe lat;
d – tip LU 45, cu gauri prismatice
asezate pe inaltime
Dupa dimensiuni, aceste caramizi se fabrica in trei tipuri mentionate in

tabelul 5 si g. 9.
Tabel 5
Lungimea Latimea Inaltimea
Tipul caramizii
mm mm mm
190
LU 90 90 190
290
190
LU 60 60 190
290
190
LU 45 45 190
290
Aceste caramizi se utilizeaza la peretii despartitori.
B.2.5. Placi din argila arsa pentru exterior si interior

Se folosesc la executarea placajelor interioare si exterioare si se fabrica in
urmatoarele formate (tabelul 6).
Tabel 6
Lungimea Latimea Grosimea g
Formatul
mm mm mm
115 60 30
115 88 30
Dreptunghiulare
190 88 30
190 88 25
115 (190) 60 (88:95) 60
Coltare 172/115 60 (88) 50
230/115 60 (88) 50
- placile dreptunghiulare se utilizeaza la executarea placajelor in
camp, ele sunt prevazute cu sant de despicare, placile utilizandu-se cu
jumatatea grosimii lor (g 10 a-d);
- placi-coltare utilizate la executarea colturilor si racordarilor
suprafetelor placate (g. 10 e-g).
Placile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagonala
fetei cu gauri, din ecare placa obtinandu-se cate doua coltare.
Pe spatele placilor pentru placaje sunt prevazute striuri sau prole pentru
asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. Aceste placi pot avea
fata galzurata sau nu. Ele se livreaza intr-o singura calitate.
Fig. 10. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a – placi dreptunghiulare,
format 115 x 60 x 30mm; b – idem format 115 x 88 30 mm; c – idem format 190 x 88 x 30 mm;
d – idem format 190 x 88 x 25 mm; e – placi coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;
f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm
C. PRODUSE PREFABRICATE
Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace

mecanice, de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai
montarea lor.
C.1. Prefabricate din beton

Se obtin prin prelucrarea industriala a betonului.
Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din
beton cu agregate usoare, precum si blocurile mici siplaci din beton celular
autoclavizat (B.C.A.).
C.1.1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare
In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica, sparturi ceramice,
zgura expandata, granulit neconcasat sau concasat, diatomit.
Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane
si pot pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15%
din volumul blocului). Golurile sunt dispuse in sens perpendicular fata de
suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti.
Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7.
Tabel 7
Lungimea L Latimea l Inaltimea h
mm mm mm
440 290 138
365 240 138
290 240 188
365 240 188
440 288 65
440 140 138
Abaterile limita admise la ecare dimensiune a blocului pot de r 3 mm,

uneoriaceste blocuri pot prevazute la cerere cu santuri de despicare.
Blocurile mici din beton cu agregate usoare se livreaza intr-o singura
calitate.
Dupa rezistenta la compresiune se produc 4 marci de blocuri: marca 35,
marca 50, marca 75 si marca 100.
Dupa densitatea aparenta, ele se impart in 3 clase:
- clasa C1 cu densitatea aparenta intre 1,00 si 1,30 Kf/dm3;
- clasa C2 cu densitatea aparenta intre 1,30 si 1,50 Kf/dm3;
- clasa C3 cu densitatea aparenta intre 1,50 si 1,80 Kf/dm3.
Depozitarea se face in stive de 1,50 m inaltime; se vor aseza cu fata plina
n sus; se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii.
Se interzice incarcarea si descarcarea prin rostogolire, basculare sau
aruncare. Vor folosite containere pentru transport.
C.1.2. Blocurile mici din placi din beton celular autoclavizat (BCA)
Betonul celular autoclavizat, denumit si gazbeton, este o piatra articiala
preparata e din nisip, ciment si var, e din cenusa de termocentrala, gips si
var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent.
Aceste blocuri au o forma paralelipipedica, au muchii drepte si fete plane
iar structura este poroasa si marunta.
In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA:
Inaltimea
Lungimea Latimea
Fabrica Sortimentul (grosimea)
mm mm
mm
Blocuri 490 240 190

Doicesti si
Placi 490 240 125
Militari
Placi 490 240 63
Blocuri 590 240 200
Blocuri 590 240 200
Craiova Placi 590 240 125
Placi 590 240 100
Placi 590 240 751
1) se va folosi numai ca placi termoizolante.
Dupa aspectul exterior, blocurile din BCA se sorteaza in doua calitati:

calitatea A si calitatea I.
Incarcarea se poate face manual sau mecanizat iar transportul se executa
cu autovehicule sub forma de pachete asezate pe gratare sau in stive.
Se interzice incarcarea sau descarcarea acestor materiale prin aruncare
sau basculare.
Depozitarea in santier se face in stive, asezate pe platforme asigurate
impotriva umiditatii prin acoperire cu prelate sau cu folie din plastic; placile
se depoziteaza pe cant pentru a impiedica spargerea acestora.
C.1.3. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie

Sunt confectionate din argila arsa sau beton si se folosesc la executarea
canalelor cosurilor. In g. 11 si tabelul 9, sunt repezentate cateva tipuri de
tuburi si blocuri pentru canale.
Tabel 9
Grosimea
Lungimea Latimea Inaltimea
Tipul tubului peretului
mm mm mm
mm
Tuburi din argila arsa, de
185 185 290 20
sectiune patrata, fara mufa
Tuburi din argila arsa, de
185 290 20
sectiune circulara, fara mufa
Tuburi din argila arsa, de 185

290 20
sectiune circulara, cu mufa ( 240 – mufa)
Tuburi din beton 240

190 190 29 – 30
prefabricat, cu un canal 140
Blocuri din beton
380 140 190 29 - 30
prefabricat, cu doua canale
Tuburile trebuie sa aiba suprafata regulata, sa e bine arse astfel ca in
urma lovirii usoare cu ciocanul sa se obtina un sunet clar, metalic.
Fig. 11. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie
C.1.4. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori
Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura, ciment, rumegus, trestie,
spumogen.
Placile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si g. 12.
Tabel 10
Sortimentul Tipul Observatii
mm mm mm
P.P.S. 795 395 75 Cu lamba si uluc pe
Placi pline P.P.R. 795 395 75 laturile lungi si numai
P.P.Z. 795 395 75 uluc pe laturile scurte
Placi cu P.G.R. 795 395 75 Cu lamba si uluc numai

goluri P.G.S. 795 395 75 pe laturile lungi
F.P.T. 2620 595 100 Cu lamba si uluc pe
Fasii
E.G. 2620 595 100 laturile lungi
- placile pline tip P.P.S. (g. 12 – a), se

executa din ipsos cu adaos de ciment si
spumogen;
- placile pline dip P.P.R. se executa din
ipsos cu adaos de ciment si rumegus;
- placile pline tip P.P.Z. se executa din ipsos
cu adaos de ciment si zgura;
- placile pline tip P.G.R. (g. 12 – b), se
executa din ipsos cu adaos de ciment si
rumegus;
- placile pline tip P.G.Z. se executa din
ipsos cu adaos de ciment si zgura;
Tipurile de fasii folosite:
- fasii pline (g. 12 – c), tip E.P.T. (din ipsos
cu adaos de ciment, armate cu trestie;
- fasii cu goluri, tip F.G. (din ipsos cu adaos Fig. 12. Placi si fasii de ipsos
de ciment). pentru pereti despartitori
Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile
scurte. Placile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au lamba si uluc numai
pe laturile lungi.
Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la
peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare.
Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va
face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri.
La depozitare, placile vor asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.
C.1.5. Placi din talas cu ciment, tip stabilit

Se executa din talas din lemn de rasinoase, ciment si apa. Ele au o forma
dreptunghiulara, se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti
precum si la captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor
termotehnice. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11.
Tipul
mm mm mm
S.C. 25 2000 500 25
S.C. 50 2000 500 50
C.1.6. Placi presate din sticla pentru constructie

Sunt folosite la executarea peretilor sau panourilor pentru pereti neportanti
interiori sau exteriori.
In tabelul 12 si g. 13 sunt prezentate tipurile de placi de acest gen:
Tabelul 12
Tipul Observatii
mm mm mm
Se monteaza pe otel
P (Solar) 180 180 22
prolat
S (Nevada
180 180 38 Se monteaza cu
monoconcava)
armatura din otel beton
T (Nevada biconcava) 180 180 38
R60 (Rotalit) 60 -
R80 (Rotalit) 80 -
Fig. 13. Placi presate

din sticla pentru
constructie
Aceste tipuri sunt urmatoarele:
- placi tip P (Solar) g. 13 – a, de forma patrata si cu desen imprimat pe
una din fete, care se monteaza pe otel prolat;
- placi tip (Nevada monoconcava) g. 13 – b, de asemenea de forma
patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton;
- placi tip T (Nevada biconcava) g. 13 – c, asemenea placilor tip S;
- placi tip R (Rotalit) g. 13 – d, utilizate la executarea planseelor sau a
peretilor.
D. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI)
Prin materiale de legatura sau lianti se inteleg materialele care in amestec

cu apa, se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega in
ele diverse produse cum ar legarea agregatelor care intra in componenta
mortarelor sau a betoanelor.
Liantii minerali utilizati in cosntructii sunt:
- liantii naturali, ce se gasesc in natura cum ar argila;
- liantii articiali, produsi pe cale industriala cum sunt varul, cimentul
si ipsosul;
Dupa modul de intarire, liantii se clasica astfel:
- lianti aerieni, varul si ipsosul care se pot intari si nu numai in aer
liber. Lucrarile executate pe baza de lianti aerieni nu sunt rezistente la
actiunea apei;
- lianti hidraulici sunt cimentul si varul hidraulici care se intaresc atat in
mediu uscat cat si in mediu umed. Lucrarile executate pe baza de lianti
hidraulici, dupa intarire sunt rezistente la actiunea apei.
D.1. Argila
Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere la un
mortar utilizat la executarea zidariilor in mediul satesc. Din argila se poate
prepara o pasta plastica ce are rol de plastiant, daca este adaugat la mortarele
din ciment.
D.2.Varul pentru constructii

Este un liant aerian utilizat la prepararea mortarelor pentru zidarii si
tencuieli, precum si adaos plastiant pentru betoane.
Varul aerian se obtine din calcar (piatra de var), prin ardere la temperaturi
inalte (100 – 1200o), in cuptoare speciale, in mod uniform pentru ca varul sa
nu contina bulgari de var nears.
In cazul in care piatra de var contine si alte materiale in afara de calcar, se
obtine un var de culoare alba-cenusie, numit var slab, de o calitate inferioara,
iar cand piatra de var are un continut mare de calcar, se obtine un var de
culoare alba denumit var gras, de calitate superioara. Varul se livreaza astfel:
- var in bulgari numit si var nestins;
- var pasta numit si var stins;
- var macinat.
Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea
operatiei de stingere.
Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II.
Varul bulgari se transporta in vrac, in containere sau in saci de hartie
bitumata, el va ferit de umezeala prin depozitare in spatii inchise si pardosite.
Varul pasta se transporta in cutii, containere si camioane basculante. El se
poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.
D.3. Ipsosul
Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare
speciale.
D.3.1. Ipsosul de constructie

Se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 180 – 200oC si prezinta
culoarea alba-cenusie sau galbuie. Se utilizeaza la prepararea mortarelor
pentru tencuieli si gletuiri. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 – 4 min
si se termina dupa 6 – 30 min. In timpul prizei si intaririi are loc marirea
volumului avand loc si o degajare de caldura.
D.3.2. Ipsosul de modelat

Numit si ipsos albastru, serveste la executarea ornamentelor si a lucrarilor
ne avand culoarea alba.
D.3.3. Ipsosul de stucatura

Numit si ipsos de alaunat, serveste la executarea lucrarilor de stucatura
(imitatii de marmura), ind de culoare alba sau cenusiu deschisa.
D.3.4. Ipsosul de pardoseli

Numit si anhidrit, se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 900 –
1000oC.
Pe santier, ipsosul se transporta in saci de hartie, depozitarea facandu-
se in spatii inchise, prevazute cu pardoseli, evitandu-se umiditatea deoarece
ipsosul este atacat de aceasta.
D.4. Cimentul
Este un liant mineral, produs pe cale articiala prin arderea unui amestec
de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa
1400oC. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da
nastere la praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ne, din
care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta plastica. Aceasta pasta trece
din stare plastica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se
produc in timp, sub actiunea apei.
Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua
etape:
- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie
de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza
cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;
- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai
indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine
solida iar rezistenta cimentului creste continuu.
Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care
se exprima in Kgf/cm2 si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita
asupra unui cub cu latura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si
nisip dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15oC.
D.4.1. Cimentul portland
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland, obtinut prin arderea
pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime
in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in
doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile.
D.4.2. Cimentul portland cu intarire rapida

Se obtine prin macinarea na a unui clincher de compozitie speciala.
Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin
aceea ca in primele zile, rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca
decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de la turnare.
D.4.3. Cimentul metalurgic
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland, impreuna cu un
adaos de 20 – 30% zgura granulata de furnal. Se fabrica intr-o singura calitate:
M400.
Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul portland. Acest
ciment nu se foloseste la turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza
initiala si cantitatile de caldura sunt mici, motiv pentru care, in perioada rece
se foloseste cimentul portland.
D.4.4. Cimentul portland cu adaos de zgura granulata de furnal
Se obtine dintr-un amestec de clincherului portland si 6 - 15 % zgura
granulata de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosindu-
se la turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.
D 4.5. Cimentul alb
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland de culoare alba,
amestecat cu gipsul necesar pentru reglarea timpului de priza. Se produce
intr-o singura calitate: PA 300 si se foloseste la prepararea betoanelor si
mortarelor pentru pardoseli cu un aspect deosebit.
E. DEPOZITAREA CIMENTULUI
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg

pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. La intelegerea intre
producator si beneciar, cimentul se poate livra si in vrac.
Pe santier, cimentul se depoziteaza in magazii inchise, cu pardoseli duble,
izolate impotriva umiditatii. Pardoseala este ridicata la minimum 0,30 m
deasupra solului.
Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Intre stive si peretii
exteriori ai depozitelor se va lasa un spatiu liber de circa 0,50 m iar intre stive
se va lasa spatiu de circulatie (g. 14).
Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane
acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri.
Intrebari:
1. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?
2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau
nastere la mortar si beton?
3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se
putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?
4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?
5. Ce se intelege prin piatra fasonata?
6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii?
7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?
8. Care sunt caracteristicile caramizilor?
9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?
10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?
11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc?
12. La ce se folosesc placile de argila arsa?
13. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)?
14. La ce se folosesc placile din talas cu ciment, tip stabilit?
15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?
16. Din ce se obtine varul?
17. Sub cate forme se poate livra varul ?
18. La ce se foloseste ipsosul ?
19. Din ce se obtine si la ce se foloseste cimentul ?
20. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de la starea plastica
la starea solida ?
21. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului?
22. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline?
23. In functie de rezistenta la compresiune, care sunt cele patru marci de
blocurile mici din beton cu agregate usoare?
24. Care sunt materialele din care se executa placile si fasiile de ipsos
pentru peretii despartitori?
25. Ce se intelege prin marca cimentului?
26. Cum se obtine cimentul portland si prin ce se carcaterizeaza acesta?
27. In cate calitati se fabrica cimentul portland cu intarire rapida si dupa
cate zile se poate face decofrarea?
28. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica?
29. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul?
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A = adevarat, F = fals):
1. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale,
liantii si apa. A / F
2. Granulatia nisipului este de la 0 – 10 mm. A / F
3. Balastul are o granulatie cuprinsa intre 10 – 100 mm. A /F
4. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o
platforma orizontala. A / F
5. Masurarea agregatelor se face prin calcularea volumului de depozitare
sau transport (guri de agregate, silozuri, bene ale mijloacelor de
transport etc.) A / F
6. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
a. Sa e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte
de pamant; A / F
b. Sa e poroasa si sa nu prezinte suri; A / F
c. Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului; A / F
d. Sa aiba un sunet clar la lovitura; A / F
e. Sa e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A / F
7. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale
este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. A / F
8. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze:
a. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru
care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o
omogenizare cat mai buna;
b. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte
materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei, precum si cu
apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.
Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii va fasonata in caramizi;
A/F
c. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic; A / F
d. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F
e. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de
circa 100oC. A / F
9. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. A / F
10. Caracteristicile caramizilor sunt:
a. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba
o granulatie na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o
culoare uniforma; A / F
b. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub inuenta
apei se pot uma ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete; A / F
c. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta; A / F
d. Sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa
suprafete plane; A / F
e. Sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;
11. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se
intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele
diverse produse. A / F
12. Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia
care se exprima in Kg/cm2 si arata rezistenta de rupere la intindere
stabilita asupra unui cub cu latura de 10 cm confectionat din mortar de
ciment si nisip dupa 5 zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile
este de 25oC.
Raspunsuri: 1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6a A, 6b F, 6c F, 6d A, 6e A, 7F, 8a A, 8b

A, 8c A, 8d A, 8e F, 9F, 10a A, 10b F, 10c A, 10d A, 10e A, 11A, 12F
TEST DE EVALUARE PRACTICA (VA AVEA LOC IN SANTIER)
A. Urmareste modul de punere in practica a proiectului de organizare a

lucrarilor de zidarie si tencuieli:
a. Stabileste constructiile provizorii si instalatiile necesare;
b. Stabileste ordinea de aprovizionare cu materiale;
c. Stabileste ordinea in care se vor aduce utilajele (manuale si
mecanizate);
d. Stabileste ordinea si termenele in care se vor executa lucrarile;
e. Stabileste ordinea si termenele in care se vor aduce pe santier echipele
de mucnitori de alte specialitati.
B. Urmareste modul cum conducatorul punctului de lucru isi pune in
practica sarcinile de serviciu:
a. Vericarea mijloacelor de munca (masini, utilaje, instalatii, dispozitive,
scule, unelte etc.);
b. Vericarea materialelor si a elementelor auxiliare;
c. Instruirea echipelor de lucru in activitatea specica;
d. Curatirea, nivelarea si compactarea terenului.
C. Studiaza modul cum este intocmit un plan calendaristic;
D. Studiaza modul cum este intocmit un proces tehnologic;
E. Urmareste modul in care echipele de muncitori sunt repartizate pe
punctele de lucru;
F. Urmareste modul in care frontul de lucru este impartit pe zone;
G. Urmareste modul de executie a:
a. Lucrarilor pregatitoare;
b. Lucrari ajutatoare;
c. Lucrari de executie propriu-zise.
H. Urmareste modul in care sunt puse in practica metodele de lucru ;
I. Studiaza modul de intocmire a unei se tehnologice.
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 3:
IDENTIFICAREA, PREGATIREA,
EXPLOATAREA, INTRETINEREA
SI CURATAREA SCULELOR,
INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,
MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD

NOMENCLATOR 7122.2.1
A. LNTRODUCERE
Domeniul Constructiilor se bucura de o larga varietate de instrumente,

scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care usureaza foarte mult efortul zic
al muncitorilor.
In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa, muncitorii trebuie sa e
capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul
in care el studiaza proiectul de executie.
Dupa lucrarile care se executa, se pot identica urmatoarele instrumente,
scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care, inainte de inceperea lucrului,
trebuie pregatite iar la terminarea operatiilor, trebuie curatate.
In ceea ce urmeaza, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte,
masini, utilaje si instalatii; rolul acestora precum si cateva modalitati de
curatare si pastrare.
B. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL
B.1. Metrul; confectionat din lemn,

plastic sau metal, este utilizat la masurarea
dimensiunilor. Este gradat in milimetri (cu
simbol mm) si centimetri (cu simbol cm).
Deoarece in domeniul constructiilor se
lucreaza cu tolerante mai mari decat in alte
domenii (domeniul mecanic etc) unitatile de masura cel mai des folosite sunt
centimetrul si metrul (simbolizat m).
La terminarea lucrului, petele de murdarie vor sterse cu o carpa moale
ce nu va zgaria scala gradata a metrului. Se va pastra in cutii sau pe rafturi
fara a suporta greutatea altor obiecte.
B.2. Ruleta; o panglica metalica cu

dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10; 15; 20; 25;
50 m. Este gradata in mm, cm si m. La
fel ca metrul, se utilizeaza la masurarea
lungimilor.
Dupa terminarea lucrarilor, petele de
murdarie vor sterse cu o carpa moale ce
nu va zgaria scala gradata a ruletei dupa
care se va unge cu o pelicula na de ulei de
in. Se va pastra in cutii speciale.
B.3. Panglica de otel; este o panglica din otel divizata in aceleasi
dimensiuni ca ruleta si se foloseste la masurarea dimensiunilor mai mari. Are
dimensiuni cuprinse intre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.
B.4. Bolobocul; este un instrument de

vericare a orizontalitatii si verticalitatii
ce se bazeaza pe stabilitatea unei bule de
aer introdusa intr-un tub transparent montat
intr-o forma paralelipipedica din lemn,
plastic sau metal.
La terminarea vericarilor, muncitorul va sterge petele de murdarie cu
o carpa moale ce nu va zgaria geamul transparent al tuburilor de sticla dupa
care se va unge cu o pelicula na de ulei de in. Se va pastra in cutii sau pe
rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte.
B.5. Firul cu plumb sau cumpana; este folosit la

vericarea verticalitatii si se compune dintr-o sfoara
de care este agatata o greutate.
La terminarea lucrului, zidarul va sterge greutatea
rului cu o carpa moale si o va pastra intr-o cutie
speciala. In cazul pauzelor lungi in activitate, se va
unge cu o pelicula na de ulei de in pentru a se proteja
impotriva oxidarii (ruginirii)
B.6. Furtunul de nivel; alcatuit dintr-un furtun de

cauciuc lung de 15-20 m, prevazut la ambele capete
cu tuburi transparente. Furtunul este umplut cu apa ce
ajunge pana la nivelul celor doua tuburi din capetele
lui. Se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si
lucreaza pe principiul vaselor comunicante
La terminarea lucrului, se va elimina apa din
furtun, se vor sterge petele cu o carpa moale atat de
pe furtun cat si de pe tuburi, dupa care se va inchide intr-o cutie speciala .
B.7. Dreptarul; se foloseste la

trasarea si vericarea liniilor drepte si a
suprafetelor plane precum si la nivelarea
stratului de tencuiala.
Este confectionat dintr-un dulap de brad uscat si rindeluit. Are lungimea
de 1-4 m iar sectiunea de 4x15 cm, astfel incat sa nu se deformeze.
La terminarea operatiilor se va spala, se va sterge cu o carpa uscata dupa
care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modicarilor
de forma.
B.8. Coltarul; (echerul, ghiunia, vinciul) serveste

la vericarea si trasarea unghiurilor drepte. Se
confectioneaza din lemn, metal sau material plastic.
La sfarsitul lucrarilor se va spala, se va sterge cu o
carpa uscata dupa care se va aseza perfect dreapta
pentru evitarea modicarilor de forma. Coltarele din
metal se vor proteja cu o pelicula na de ulei de in.
B.9. Abstecul; foloseste zidarului, pentru a

pastra si verica in timpul lucrului linia fetei si
nivelul orizontal al randurilor de caramida.
Se confectioneaza dintr-o scandura pe care
sunt insemnate randurile de caramida si rosturile
dintre acestea. intre abstecuri se intinde o sfoara
iar dupa executarea ecarui rand de zidarie,
sfoara se muta pe randul urmator.
La sfarsitul zilei, se va spala, se va sterge cu
o carpa uscata, se va unge cu o pelicula na de
ulei de in dupa care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea
modicarilor de forma.
B.10. Sfoara; serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi, ea se

xeaza la capete cu ajutorul unor scoabe putand mutata la ecare rand sau
la mai multe randuri de caramizi.
C. SCULE SI UNELTE FOLOSITE IN ZIDARIE SI TENCUIELI
C.1. Mistria; foloseste la punerea

si intinderea mortarului pe zidul de
caramida precum si la tencuit, pentru
aruncarea mortarului pe perete .
Este confectionata din tabla subtire din
otel prevazuta cu un maner din lemn.
La terminarea lucrului se va spala, se
va sterge cu o carpa uscata dupa care
se va unge cu o pelicula na de ulei de in si se va pastra intr-o cutie speciala.
C.2. Canciocul; foloseste la punerea
si intinderea mortarului pe zid, la tencuit
pentru aruncarea mortarului pe perete
precum si la pregatirea unor materiale in
cantitati mici.
Este confectionat din tabla de otel, sub
forma unei cani, prevazuta cu un maner
din lemn. Dupa terminarea lucrului se va
proceda la fel ca in cazul mistriei
C.3. Lopata-cancioc; este de forma

unui cancioc prevazut cu o coada lunga
folosit la manipularea mortarului pe zid
precum si la alte manevre cu materiale
(nisip , ciment , var, beton etc.).
Este din acelasi material si forma precum canciocul dar este prevazuta cu
o coada lunga.
La terminarea lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa
uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula na
de ulei de in.
C.4. Ciocanul zidarului; folosit la

taierea si cioplirea caramizilor, pietrelor,
baterea cuielor etc.
Este confectionat din otel si este
prevazut cu o coada din lemn.
La terminarea lucrului partea metalica
se va spala, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai
indelungate se va unge cu o pelicula na de ulei de in.
C.5. Rostuitoare; se folosesc

la aranjarea formei rosturilor
create intre caramizi. In functie de
forma pe care o au, rostuitoarele
pot :
a. pentru rosturi rotunde;
b. pentru rosturi drepte;
c. pentru rosturi iesite;
d. rostuitor dublu pentru
sporirea productivitatii.
C.6. Canciocul mare; este
folosit la manipularea varului
pasta, a mortarului etc.
Este confectionat din otel si
este prevazut cu o coada din lemn.
La terminarea lucrului, partea
metalica se va spala, se va sterge
cu o carpa uscata iar in cazul unei
perioade mai mari de stagnare, se va unge cu o pelicula na de ulei de in.
C.7. Burghiu; pentru prelu-

crarea placilor din BCA se
foloseste la practicarea gaurilor
precum si la sciuptarea anumitor
forme in blocurile din BCA. La
terminarea operatiilor, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra in
cutii speciale.
C.8. Drisca de slefuit blocurile din

BCA; folosita la prelucrarea placilor din
BCA pentru obtinerea unei suprafete
ne. Este confectionata din scandura
prevazuta cu un maner. La terminarea
lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza
pe suprafete drepte.
C.9. Scula de canelat blocuri din

BCA; are forma unei placi indoita la
capete, capete care prin ascutire devin
cutite ce au rolul de a taia caneluri in
blocurile din BCA.
Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai
mare, se protejeaza cu o pelicula na de ulei de in pentru a se impiedica
oxidarea.
C.10. Rindea pentru tesit

muchii; se foloseste la tesirea
muchiilor placilor din BCA. Are
forma rindelei pentru lemn si cu
acelasi principiu de functionare.
Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai
mare, se protejeaza cu o pelicula na de ulei de in pentru a se impiedica
oxidarea.
C.11. Rindea pentru placi; se

foloseste la inasprirea suprafetelor
din BCA pentru a face ca la tencuit
mortarul sa aiba o aderenta mai buna
la suprafata.
Se confectioneaza dintr-o scandura in care sunt practicate canale in care
se vor monta cutite metalice prevazute cu zimti.
La terminarea lucrulu, se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii
speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, partea metalica se
protejeaza cu o pelicula na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea .
C.12. Farasul; este folosit la

aruncarea pe suprafata de tencuit a
mortarului. Este confectionat din tabla
prevazuta cu manere. La terminarea
lucrului, se sterge cu o carpa uscata,
se pastreaza in cutii speciale iar daca
perioada de neutilizare este mai mare,
partea metalica se protejeaza cu o pelicula na de ulei de in pentru a se
impiedica oxidarea.
C.13. Mahalaua patrata; se foloseste

la punerea pe ea a mortarului de unde se
ia cu mistria si se arunca pe tavan sau pe
perete. Se confectioneaza din scandura si
este prevazuta cu un maner. La sfarsitul
lucrului se spala, se sterge si se pastreaza pe
o suprafata pefect dreapta.
C.14. Mahalaua lunga; se foloseste la

asternerea mortarului pe pereti incepand
de jos in sus la o grosime de 1-1,5 cm.
Se confectioneaza din scandura si este
prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul
lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe
o suprafata pefect dreapta.
C.15. Drisca; serveste la netezirea tencuielilor nisare mai buna precum
si la gletuire. Se confectioneaza din scandura
si este prevazuta cu un maner din lemn. La
sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.
C.16. Drisca prolata; serveste la netezirea tencuielilor care necesita o

nisare mai buna precum si la gletuire dar cu ajutorul ei se obtin anumite prole
a suprafetelor de tencuit. Se confectioneaza
din scandura si este prevazuta cu un maner
din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala, se
sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect
dreapta.
C.17. Drisca dreptar; serveste la

netezirea tencuielilor intre stalpisori
unde latimile de prelucrare sunt mult mai
mari. Se confectioneaza din scandura si
este prevazuta cu un maner din lemn.
La sfarsitul lucrului, se spala se, sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect
dreapta.
C.18. Dreptarele speciale de colt;

sunt confectionate din lemn sau metal
si folosesc la netezirea tencuielilor la
colturile interioare sau exterioare. La
sfarsitul lucrului, se spala se, sterg si se
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.
C.19. Matura; foloseste la apli-

carea stratului vizibil de tencuiala
prin aruncare, ramanand o suprafata
zgrumturoasa. Este confectionata din
ramuri subtiri si drepte de mesteacan sau
din material plastic. Dupa folosire, se
spala si se pastreaza la loc uscat.
C.20. Peria din plastic; se foloseste

in cazul tencuielilor stropite. Dupa
folosire, se spala si se pastreaza la loc
uscat.
C.21. Dispozitivul pentru stropit; este
confectionat din tabla, de forma unei cutii,
prevazuta cu o perie circulara la interior, si
o manivela exterioara. Prin rotirea manivelei,
rele periei ating stratul de mortar si, datorita
vitezei de rotatie, mortarul este aruncat sub
forma de stropi pe perete. Nivelul mortarului
in toba (tambur) va la jumatate. La
terminarea lucrului, se spala si se sterge iar daca perioada de stationare este
mai mare, se va aplica o pelicula na de ulei de in pe partea metalica.
C.22. Buciarda; este un ciocan prevazut cu dinti

mai mici sau mai mari cu care se prelucreaza tencuiala
prin lovire, pentru obtinerea unui aspect rugos uniform
(imita blocurile din piatra). La terminarea lucrului, se
spala, se sterge iar daca perioada de stationare este mai
mare, se va aplica pe partea metalica o pelicula na de
ulei de in.
C.23. Rascheta cu dinti: se foloseste

la obtinerea unei tencuieli cu santulete
(orizontale si verticale) numite tencuieli
piaptanate sau raschetate. La terminarea
lucrului, se spala, se sterge iar daca
perioada de stationare este mai mare, se
va aplica o pelicula na de ulei de in.
C.24. Daltile; utilizate la cioplirea

pietrelor si sunt confectionate din otel
special pentru a rezista la uzura. La
terminarea operatiilor, se vor sterge cu
o carpa uscata dupa care se vor pastra in
cutii speciale .
C.25. Pilele; pentru ascutirea sculelor

taietoare. Sunt confectionate din otel
special pentru a rezista la uzura. La
terminarea operatiilor, se vor sterge cu
o carpa uscata dupa care se vor pastra in
cutii speciale .
C.26. Periile; de sarma folosite la
curatarea suprafetelor. Sunt executate
din re de sarma otelita iar la terminarea
lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.
C.27. Sapa de var; folosita la

amestecarea varului precum si la prepararea
mortarului si betonului. Se confectioneaza
din tabla de otel prevazuta cu cateva gauri
la care se ataseaza o coada din lemn. La
sfarsitul lucrului partea metalica se va
spala, se va sterge cu o carpa dupa care o
va proteja cu o pelicula na de ulei de in.
C.28. Lopata; din tabla prevazuta cu o coada din lemn, se utilizeaza la la

manipularea varului-pasta, agregatelor, cimentului, mortarului, pamantului
etc. La sfarsitul lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa
dupa care o va proteja cu o pelicula na de ulei de in.
C.29. Varnita; din scandura, cu doua

compartimente folosita la prepararea si
depozitarea mortarului. La sfarsitul zilei,
se va spala prin frecare cu o perie de sarma
iar resturile de moluz vor depozitate in
locuri special amenajate.
C.30. Targa; executata din lemn

si folosita la transportul manual al
materialelor. La sfarsitul zilei, se va spala
prin frecare cu o perie de sarma iar resturile
de moluz vor depozitate in locuri special
amenajate.
C.31. Roaba; confectionata

din tabla pe o roata din cauciuc, se
foloseste la transportul materia-
lelor. Dupa o zi de munca, roaba
se spala cu ajutorul unei perii de
sarma si apa iar in cazul in care
perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu
o pelicula na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie
C.32. Caruciorul de materiale;
foloseste la transportul materialelor.
Este confectionat din tabla pe un cadru
metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc.
La terminarea lucrului, caruciorul se
spala cu ajutorul unei perii de sarma
si apa iar in cazul in care perioada de
stationare este mai indelungata, partea
metalica se protejeaza cu o pelicula
na de ulei de in dupa care se pastreaza
intr-o magazie.
C.33. Scafa metalica; este o cutie cilindrica decupata in fata si

prevazuta cu maner. Are capacitati de 500, 1000 si 2000 ml si se utilizeaza
la manipularea materialelor in vrac. La terminarea lucrului, scafa se spala cu
ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare
este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula na de ulei
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie.
C.34. Tomberonul; este o cutie meta-

lica ce poate rasturnata in jurul axei
celor doua roti metalice. Are capacitatea
de 0,175 mc si se foloseste la transportul
materialelor in santier. Dupa o zi de munca,
tomberonul se spala cu ajutorul unei perii
de sarma si apa iar in cazul in care perioada
de stationare este mai indelungata, partea
metalica se protejeaza cu o pelicula na de
ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie .
C.35. Conteinarul; folosit la

transportul si ridicarea materialelor
prin manipularea lui cu ajutorul
macaralei (caramizi, BCA, saci etc).
La terminarea unei zile de munca,
conteinarul se spala cu ajutorul unei
perii de sarma si apa iar in cazul
in care perioada de stationare este
mai indelungata, partea metalica se
protejeaza cu o pelicula na de ulei
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie
C.36. Benele verticale;
pentru ridicarea mortarului
sau betonului cu ajutorul
macaralelor. Pentru manipu-
lare ele se agata in carligul
macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. La partea inferioara sunt prevazute
guri de descarcare. La terminarea lucrului benele sunt spalate cu apa si peria
de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate, sunt protejate anticoroziv
si depozitate in locuri ferite de umezeala. De la locul de descarcare materialele
se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana la macara.
D. MASINI UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE

SI TENCUIELI
D.1. Autobetoniera; se compune dintr-o toba dublu tronconica montata

pe sasiul unui autovehicul. Toba este actionata de un motor termic, altul
decat cel folosit la deplasarea autovehiculului. Autobetonira are capacitati de
3 sau 6 mc (metri cubi). Se foloseste la prepararea si transportul mortarului
si betonului la distante mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca in
timpul mersului componentele
mortarului sau betonului, lucru
ce nu permite intarirea mate-
rialului transportat. De curatare,
intretinere si exploatare, se va
ocupa soferul-mecanic ce deser-
veste autobetoniera.
D.2. Masina de tencuit; se folo-

seste la prepararea, transportul si apli-
carea mortarului pe suprafetele de
tencuit. Ea se compune din:
¾malaxor cu palete pentru ames-
tecarea mortarului, antrenat de
un reductor pus in miscare de
un motor electric de 7,5 kw;
¾sita vibranta pentru retinerea
particulelor mai mari de 15
mm;
¾omogenizator pentru asigurarea uiditatii mortarului;
¾pompa cu doua pistoane, folosita la transportul mortarului;
¾compresor pentru producerea aerului comprimat;
¾injector pentru aplicarea mortarului pe perete .
Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar deplasarea se
face prin tractare. Dupa executarea tencuielilor, masina de tencuit se va spala
interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului pe peretii buncarului .
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de
productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de
intretinerea si repararea masinii.
D.3. Agregatul de torcretat;

acopera suprafetele betonului
cu un strat subtire de mortar de
ciment pentru a corecta defectele
aparute in timpul turnarii, pentru
a realiza un strat impermeabil
la suprafata betonului, pentru a
turna panze subtiri sau pentru a
repara elemente de constructii
din beton armat deteriorate. Granulatia componentelor mortarului nu va
depasi 5 mm. Viteza de proiectare a amestecului umed este de 90-100 m/s.
Agregatul de torcretat se compune din:
¾aparatul de torcretat;
¾compresor;
¾rezervor de apa;
¾dispozitiv pentru curatire cu aer;
¾furtun prevazut cu un injector.
Deplasarea se face prin tractare .
Dupa terminarea operatiei de torcretare, agregatul se va spala interzicandu-
se cu desavarsire lasarea mortarului sau betonului pe peretii.
La constatarea unor defectiuni ce au aparut in timpul procesului de
productie, se anunta seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de
intretinerea si repararea agregatului.
D.4. Transportorul mobil cu banda; se foloseste la transportul

materialelor varsate sau in bucati pe
orizontala sau in plan inclinat. Are
lungimea benzii de 15 m pe o latime
de 500 mm.
Se compune din:
¾covor din cauciuc pe care se aseaza materialele;
¾rolele pe care circula banda;
¾tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare
de un motor electric;
¾sasiul transportorului este o constructie sudata;
¾dispozitiv de inclinare a sasiului.
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale benzii
transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele
vor protejate cu o pelicula na de ulei de in.
Deplasarea se face prin tractare.
D.5. Transportorul elicoidal; se intrebuinteaza la transportul continuu al

materialelor pulveru-lente pe distante mici.
Se compune din:
1. jgheab metalic;
2. arbore tubular pe
care se sudeaza o
banda elicoidala
(melc);
3. lagare de sprijin pentru arbore;
4. palnie prin care se face incarcarea materialului;
5. gura de descarcare la celalalt capat al transportorului;
6. mecanism de actionare a melcului.
Are o lungime de 3-5 m si turatie a arborelui elicoidal de 60 -200 rot /min.
Transportul se face pe orizontala, inclinat sau vertical.
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale
transportorului iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele
vor protejate cu o pelicula na de ulei de in.
D.6. Autocamioanele; transporta materialele de la fabrici la depozitele

rmelor si de aici pe santier la punctele de lucru. Ele pot cu:
¾platforma xa;
¾platforma basculanta (auto-basculante).
Au sistem de deplasare
propriu prevazut cu toate
instalatiile nece-sare, montate
pe un sasiu cu bena utilizata la
incarcarea materialelor.
Dupa aprovizionare, benele
vor maturate si spalate iar de
intretinerea autocamioanelor se
vor ocupa soferi deserventi.
D.7. Tractoarele; sunt folosite la
remorcarea diferitelor masini, utilaje si
instalatii care nu au sistem de deplasare
propriu. Sistemul de deplasare poate pe:
¾roti;
¾senile.
Pe tractoare se pot monta diferite
echipamente ce dau posibilitatea mecani-
zarii lucrarilor de terasamente (buldozer, screper, incarcator etc). De spalarea
si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul.
D.8. Remorcile; sunt platforme

montate pe roti si pot :
¾xe (treilare) utilizate la
transportul sarcinilor grele si
voluminoase;
¾basculabile.
D.9. Semiremorcile; folosite la

transportul materialelor in vrac (var,
ciment etc);
Cimentrucul este o smiremorca
pentru transportul materialelor in vrac.
Dupa aprovizionare, benele si plat-
formele remorcilor vor maturate si
spalate iar intretinerea va facuta de
catre soferul deservent.
D.10. Circularul; folosit la debitarea materialului lemnos si a materialelor

de zidarie. Se compune din:
¾cadru metalic;
¾motor electric prevazut cu o fulie;
¾panza de circular;
¾dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat
¾dispozitiv de siguranta.
Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va
ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.
D.11. Masina de gaurit cu percutie; folosita

la practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn,
beton, metal etc).
La terminarea lucrului, se va sterge cu o carpa
uscata, se va demonta burghiul dupa care se va
pastra intr-o cutie speciala.
D.12. Polizorul manual; utilizat la ascutirea sculelor, slefuirea

suprafetelor, debitarea materialelor.
Este prevazut cu un disc abraziv de duritate
mare. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa
uscata dupa care se va pastra intr-o cutie speciala.
E. UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII
E.1. Betoniera (malaxorul); se foloseste la prepararea mortarului

asigurand o amestecare uniforma si rapida. Se compune dintr-o cuva actionata
de un motor electric prin intermediul unei coroane dintate. Descarcarea se
face manual cu ajutorul unui volan. Capacitatea betonierelor poate de 100,
250, 500, 750,1200, 2500 l (litri).
Dupa terminarea procesului de malaxare, resturile de mortar sau beton

vor spalate de pe peretii betonierei.
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului
de productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa
de intretinerea si repararea betonierei.
E.2. Macaraua turn; asigura
transpotrul pe orizontala si verticala
a elementelor de constructii. Ridica
sarcini intre 5-10 t (tone). Se compune
din urmatoarele subansamble:
¾platforma xa;
¾platforma rotitoare;
¾turnul macaralei;
¾bratul sau sageata macaralei;
¾cabina de comanda;
¾mecanismul pentru ridicarea
sarcinii;
¾mecanismul pentru inclinarea
bratului;
¾mecanismul pentru rotirea si
deplasarea macaralei;
¾aparatajul pentru comanda si
reglarea macaralei.
Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si
calicarea de legator de sarcina, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor in
carligul de macara precum si la transmiterea semnalelor de dirijare.
De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.
E.3. Automacarale; sunt macarale montate pe un sasiu de autovehicul

ce asigura o deplasare rapida. Actionarea mecanismelor macaralei se face de
la motorul autovehiculului sau de la un motor montat separat pe platforma
rotitoare a macaralei. Automacaralele au capacitati de ridicare de peste 100 t
(tone) si inaltime de ridicare pana la 50 m.
De curatarea si intretinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul

deservent care va autorizat
E.4. Macaraua fereastra; constituita
dintr-un troliu actionat de un motor electric.
Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a
plasate la golurile din pereti.
La terminarea lucrului, se curata prin
stergere cu o carpa, dupa care se va proteja
cu o folie din plastic impotriva intemperiilor.
E.5. Incarcatoare Sunt masini

autopropulsate care executa manipularea
materialelor sub forma de bucati, ambalate
sau in vrac, le transporta pe orizontala pe
distanta mica dupa care le depun e prin
cadere, e prin stivuire folosindu-se pentru
acest scop de o cupa sau de un sistem de
furci.
De curatarea si intretinerea incarca-
toarelor se va ocupa mecanicul deservent.
F. INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
F.1. Ascensorul; executat in doua tipuri:

¾Ascensorul de materiale folosit pentru inaltimi mici si sarcini intre
150-750 kg. Se compune din:
• cadrul inferior;
• turnul sau catargul de ridicare;
• mecanismul de actionare;
• platforma de incarcare transport;
• tronsoane;
• accesorii.
¾Ascensorul de materiale si persoane se foloseste pentru inaltimi mari
si sarcini pana la 75t.
Se monteaza la exteriorul
cladirii si se compune din:
¾mecanism de actionare;
¾cabina;
¾contragreutati deplasabile;
¾catarg;
¾dispozitive de ancorare;
¾statie de baza;
¾tronsoane.
La terminarea lucrului, se va
curata platforma pentru materiale
si persoane iar in cazul in care se
constata ca au aparut defectiuni,
este anuntat seful punctului de
lucru.
F.2. Troliile; sunt mecanisme

pentru transportul pe verticala sau
orizontala a sarcinilor putand lucra
independent sau in componenta unor
masini de ridicat. Ele pot actionate
manual sau mecanic.
¾Troliul manual se compune din
• toba din tabla sudata;
• coroana dintata solidarizata pe toba;
• cablu de ridicare a sarcinii;
• manivele;
¾Troliul mecanic (1t) se compune din:
• sasiu;
• mecanism de actionare;
• sistem de franare;
• limitator de cursa.
La terminarea lucrului se va curata prin spalare si stergere iar in cazul in
care se constata ca au aparut defectiuni, este anuntat seful punctului de lucru
sau mecanicul de intretinere.
F.3. Schele sunt constructii cu carecter provizoriu dar de care depinde

buna desfasurare a procesului de productie a lucrarilor de pe santier. Ele se
executa din piese de lemn sau metal
astfel asamblate incat sa asigure la
nivelul dorit platformei de lucru care
sa permita circulatia muncitorilor si
depozitarea materialelor. Se impart
in doua categorii;
¾Schele confectionate pe
santier (nedemontabile) a
caror fasonare si montare se
executa pe santier;
¾Schele de inventar (demon-
tabile), la care piesele
componente sunt tipizate
si executate in ateliere spe-
cializate ramanand ca la
punctul de lucru sa e numai
montate.
La terminarea lucrarilor, schelele se demonteaza, se curata si se protejeaza
cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari, suruburi, piulite
etc.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea.
F.4. Statiile de betoane

si mortare. Sunt instalatii
complexe pentru prepararea
mortarelor si betoanelor in
cantitati cuprinse intre 15.000
si 100.000 mc/an.
Partile componente ale unei
astfel de statii sunt:
¾malaxorul care transporta si malaxeaza agregatele;
¾dozator de ciment sau var;
¾draglina pentru manipularea agregatelor;
¾dozator de agregate;
¾siloz ciment sau var;
¾transportor cu melc;
¾contor de apa montat in instalatie de apa;
¾centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros.
Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea
agregatelor se face manual. Statia este deservita de catre un mecanic
specializat care se ocupa atat de prepararea betonului si mortarului cat si de
intretinere si reparare.
Bibliograe:
1. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.
Plesoianu, V. Seritan.
2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu
Intrebari
1. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor?

2. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni?
3. La ce foloseste bolobocul?
4. La ce foloseste rul cu plumb?
5. La ce foloseste furtunul de nivel?
6. Cu ce se verica unghiurile?
7. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi?
8. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit ?
9. In ce se face prepararea manuala a mortarului?
10. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
11. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
12. Cu ce se transporta mortarul de la statia de betoane la punctul de
lucru?
13. Ce este cimentrucul?
14. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru

a preciza tipul armatiei:
1. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F
2. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul rului
cu plumb. A/F
3. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F
4. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F
5. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul
betonierei sau manual in varnita. A/F
6. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea
suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F
7. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua,
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F
8. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului, circularul
sau cu polizorul manual. A/F
9. Rostuitoarele se utilizeaza la formarea unui rost placut
intre caramizi. A/F
10. Materialele in vrac (var, cimen) se transporta cu cimentrucul A/F
11. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida
se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante. A/F
1 2. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul erastraului A/F
Raspunsuri la intrebari:
1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau otel si se foloseste la

masurarea ............................................
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,
montata intr-o cutie folosita la stabilirea ............................................
3. Bolobocul este un instrument de vericare a ......................................
si ......................................
4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea ...........................................
si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.
5. Coltarul serveste la ..................................... si .....................................
unghiurilor drepte.
6. Abstecul foloseste pentru a pastra si ..................................... in timpul
lucrului, linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
7. Mistria se foloseste la ..................................... si .................................
mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.
8. Rostuitoarea se utilizeaza la ..................................... formei rosturilor
create intre caramizi.
9. Targa este executata din lemn si folosita la .....................................
manual al materialelor.
10. Autobetoniera se foloseste la ..................................... si transportul
mortarului la distante mari.
11. Transportorul cu banda se foloseste la .................................................
materialelor pe orizontala sau in plan inclinat.
12. Varnita are doua compartimente si este folosita la ...............................
si depozitarea mortarului.
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau metal si se foloseste la

masurarea dimensiunilor.
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,
montata intr-o cutie.
3. Bolobocul este un instrument de vericare a orizontalitatii si
verticalitatii.
4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si
lucreaza pe principiul vaselor comunicante.
5. Coltarul serveste la vericarea si trasarea unghiurilor drepte.
6. Abstecul se foloseste pentru a pastra si verica in timpul lucrului, linia
fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
7. Mistria se foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de
caramida precum si la tencuit.
8. Rostuitoarea se utilizeaza la aranjarea formei rosturilor create intre
caramizi.
9. Targa este executata din lemn si folosita la transportul manual al
materialelor.
10. Autobetoniera se foloseste la prepararea si transportul mortarului la
distante mari.
11. Transportorul cu banda se foloseste la transportul materialelor pe
orizontala sau in plan inclinat.
12. Varnita are doua compartimente si este folosita la prepararea si
depozitarea mortarului.
TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA
$1 CONTROL
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii

proiectului;
A. Recunoaste instrumentele de masura si control folosite la lucrarile de

zidarie.
B. Spune care este rolul instrumentelor de masura si control folosite la
lucrarile de zidarie.
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a instrumentelor de masura
si control folosite la lucrarile de zidarie.
Acest test de evaluare practica va avea loc in atelier.
TEST DE EVALUARE PRACTICA

TEMA: IDENTIFICAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIITOR FOLOSITE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII;
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii

proiectului;
A. Recunoaste masinile, utilajele si instalatiile folosite la lucrarile de
constructii.
B. Spune care este rolul masinilor, utilajeior si instalatiilor folosite ia
lucrarile de constructii.
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a masinilor, utilajelor si
instaiatiilor folosite la lucrarile de constructii.
Acest test de evaluare practica va avea loc in santier.
TEST DE EVALUARE TEORETICA
La propozitiile de la 1 la 6, incercuiti raspunsul corect:
1. Instrumentele de masura si control utilizate la lucrarile de zidarie si

tencuieli sunt:
A. metrul;
B. ruleta;
C. sublerul;
D. rul cu plumi
E. echierul;
F. bolobocul.;
G. micrometrul.
2. Sculele si uneltele folosite la zidit si tencuit sunt:
A. mistria;
B. canciocul;
C. ciocanul zidarului;
D. tesla;
E. securea;
F. mahalaua;
G. dispozitivul de batut cuie;
H. lopata-cancioc;
I. dreptarul;
J. targa;
K. drisca;
L. rostuitorul.
3. Masini, utilaje si instalatii folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. macaraua turn;
D. macaraua fereastra;
E. banda transportoare;
F. mahalaua;
G. ascensorul;
H. masina de tencuit;
I. masina de torcretat.
4. Prepararea mortarului se poate face cu:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. varnita;
D. statiile de betoane.
5. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt:
A. milimetrul;
B. centimetrul;
C. metrul;
D. decimetrul.
6. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt:
A. metrul;
B. ruleta;
C. bolobocul;
D. rul cu plumb;
E. furtunul de nivel.
La intrebarile de la 7 la 17 raspundeti in scris.
7. La ce foloseste bolobocul?
8. La ce foloseste rul cu plumb?
9. La ce foloseste furtunul de nivel?
10. Cu ce se verica unghiurile?
11. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit?
12. In ce se face prepararea manuala a mortarului ?
13. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
14. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
15. Ce este cimentrucul?
16. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
17. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru

18. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F

19. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul
rului cu plumb. A/F
20. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F
21. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F
22. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul
betonierei sau manual in varnita. A/F
23. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea
suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F
24. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua,
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F
25. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului
sau cu polizorul manual. A/F
26. Rostuitoarele se utilizeaza la obtinerea unui forme
(ornament) placut intre caramizi. A/F
27. Materialele in vrac (var, cment) se transporta cu cimentrucul. A/F
28. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal,
caramida se utiluizeaza masinile de gaurit rotopercutante . A/F
29. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul erastraului A/F
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR

A. STRINGEREA VARULUI:
Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate
face manual sau mecanizat.
A.1. Stingerea manuala a varului

Metoda se aplica in santierele mici, izolate unde stingerea se face in varnita
de unde laptele de var curge in groapa de var (Fig.1). Fundul varnitei este
asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre
groapa de var.
Fig. 1 Groapa de var si varnia
Peretele varnitei alaturat gropii de var, este prevazut cu suber (gura de

evacuare) inchizator care se poate cobori sau ridica in functie de necesitati. In
spatele suberului este montata o sita deasa care lasa sa treaca numai laptele de
var, retinand corpurile straine.
Apa necesara stingerii este adusa la punctual de lucru printr-o conducta sau
cu ajutorul cisternelor si depozitata in butoaie.
Stingerea varului se face astfel:
Varul in bulgari se aduce langa groapa de var cu roaba. Varnita se umple cu
apa pana la circa ¼ din volumul ei dupa care se introduce bulgarii cu ajutorul
lopetii. Peste bulgari se lasa sa curga apa pana la completarea cantitatii de
2.5-3 ori volumul varnitei. Bulgarii de var incep sa se desfaca, iar apa incepe
sa arba datorita caldurii dezvoltate prin erberea varului. In timpul stingerii,
varul se amesteca bine cu sapa de var pana cand se transforma intr-un lichid
laptos si omogen numit lapte de var. Cand acesta nu mai erbe, se ridica
inchizatorul varnitei, iar laptele de var se scurge in groapa de var, dupa ce
acesta a trecut prin sita. Pietrele ramase in varnita se indeparteaza, se inchide
apoi suberul dupa care se reia operatia de stingere a varului pana la terminarea
intregii cantitati de var-bulgarii.
Laptele de var din groapa pierde intreaga cantitate de apa prin absorbire
sau evaporare, transformandu-se intr-o pasta care se ingroasa din ce in ce mai
mult, numit var-pasta.
Dimensiunile gropii de var se aleg in asa fel incat sa e preluata intraga
cantitate de var achizitionata astfel ca la o cantitate de 10 t de var-bulgari este
necesar un volum de 20-27 m³ var-pasta, dar pentru ca laptele de var ocupa
un volum mult mai mare, este necesar ca groapa in care se vas tinge varul sa
aiba un volum de aproximativ 30 m³. Dimensiunile unei astfel de gropi sunt:
lungime – 5 m, latime – 3 m si adancime – 2 m.
Groapa de var nu va sapata nu va sapata intr-un pamant nisipos
deoarece nisipul absoarbe apa din var. Ea nu se pardoseste, dar peretii pot
imbracati cu scanduri groase sau se captusesc cu zidarie din caramida.
Pentru impiedicarea uscarii, varul-pasta se acopera cu un strat de nisip
curat, cu o grosime de 10-15 cm, iar in perioada de iarna va acoperit cu un
strat de nisip cu grosimea de 30-40 cm si cu scanduri.
Daca la stingerea varului se foloseste apa in cantitati prea mari, caldura
degajata prin stingere nu este sucienta astfel ca varul nu se stinge complet, iar
cand apa este putina, bulgarii de var se sfarma, se transforma in praf si varul
nu se mai poate stinge.
Cantitatea de apa necesara stingerii varului depinde de proprietatea varului
de a se stinge mai repede sau mai incet; cu cat varul se stinge mai repede, cu atat
necesita o cantitate mai mare de apa. De aceea, cantitatea de apa se apreciaza
chiar in timpul stingerii varului, atunci cand se amesteca bulgarii cu sapa de var.
Varul pasta se foloseste atunci cand s-a ingrosat sucient.
In momentul cand pe suprafata pastei de var au aparut crapaturi, atunci
varul se poate folosi in cele mai bune conditii, el ind complet stins. Se
recomanda ca pentru mortarele de zidarie, varul sa e folosit numai dupa 14
zile de la stingerea lui.
A.2. Stingerea mecanizata a varului

In cazul in care sunt necesare cantitati mari de var-pasta, stingerea varului
se face mecanizat, folosindu-se instalatii pentru macinare si stingerea varului
bulgari.
Intr-o astfel de instalatie stingerea varului se face astfel: varul bulgarii se
transporta cu basculantele, se depoziteaza sub un Sopron de langa groapa de
var, de unde este preluat de catre un transportor cu banda si, prin intermediul
unui buncar, este alimentata o masina pentru stingerea varului (stingator de
var). Dupa ce varul a fost introdus in masina, se face alimentarea acesteia cu
apa in proportia necesara in functie de cantitatea de var bulgari.
Operatiile de lucru pentru stingerea varului sunt prezentate in Fig. 2. Din
camionul basculant 1 varul se descarca in depozitul 2; transportorul cu banda
alimenteaza buncarul 4. Prin gura de deschidere a buncarului 4, este alimentata
masina de stins var 5; dupa amestecare si stingere, laptele de var trece prin sita
6 si este dirijat prin jgheabul 7 in groapa numarul 8.
Fig. 2 Instalaie în aer liber pentru stingerea mecanizat a varului
In Fig. 3 este prezentata o instalatie pentru stins var acoperita, in care

operatiile sunt urmatoarele: varul bulgari 1 este descarcat din camion sub
spronul 2; cupa 6 incarca varul in palnia de incarcare 8 a stigatorului de var
5, instalat sub Sopron unde exista un cadru de ghidaj 7. Laptele de var n
imprastiat se obtine in separatorul-decantor 9; don separatorul-decantor,
laptele de var va trece rpin jgheabul 10 in groapa de var 4; pasta de var ajunge
de la decantor in groapa de var 3.
Fig. 3
Pasta de var se scoate din groapa cu ajutorul unui elevator prevazut cu o

cupa 11, se incarca vagonetul 2 care va ajunge in maxorul de mortar.
Stingerea mecanizata prezinta urmatoarele avantaje:
• mare rapiditate a operatiilor;
• usureaza munca muncitorilor;
• reduce volumul de munca;
• productivitate ridicata (8-10 m³/h var pasta sau 25-30 m³/h var stins);
• calitate buna a varului stins.
B. CIURUIREA SI SPALAREA NISIPULUI
Inainte de preparea mortarelor, nisipul este supus operatiilor de excavare,

spalare, sortare. Granulatia nisipului este de 0-3 mm.
Nisipul trebuie sa e curat, adica sa nu contina mai mult de 2-4% argila,
praf sau pamant.
Ciuruirea agregatelor se face cu ajutorul ciururilor mecanice. Sortarea este
procedeul tehnologic prin care agregatele se rostogolesc pe site sau pe ciururi
asezate in trepte si prevazute cu gauri care dau dimensiunile agregatelor
sortate (3, 7, 15, 70 mm).
Instalatiile de sortare pot anexe permanante sau suplimentare ale
concasoarelor mobile sau constituie masini independente destinate separarii
pe marimi diferite a agregatelor prelucrate prin concasare sau provenite direct
din cariere sau balastiere.
Ciururile independente pot plane sau cilindrice, sunt construite din tabla
de otel perforat sau site impletite, formand 1-3 trepte de ciuruire succesive.
Datorita miscarii de rotatie a cilindrilor perforate si a inclinarii lor, materialele
marunte trec prin ochiuri in buncar, iar cele mai mari sunt evacuate pana
la extremitatea inferioara a ciururilor, pe treapta urmatoare sau in buncarul
corespunzator. Ciururile plane sunt supuse unei miscari vibratorii care face ca
agregatele sa treaca mai usor prin ochiurile sitei.
Spalarea agregatelor se face pentru indepartarea impuritatilor (argila, praf
pamant etc.). In timpul ciuruirii, peste aggregate este trecut un jet de apa cu
presiune care are rolul de a spala agregatele si totodata de a prelua partea
foarte na a argilei si a o duce la un decantor aat in imediata apropiere.
C. PREPAREA MORTARULUI
Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei

care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita
rezistenta.
Liantii folositi la prepararea mortarelor sunt: cimentul, varul, ipsosul si
argila.
In functie de numarul de lianti folositi, mortarele pot :
• simple, cand este folosit un singur liant;
• mixte, cand se folosesc doi lianti.
Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita
proportie, calculata in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Aceasta
proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de laboratorul de
santier in raport cu lucrarea la care trebuie intrebuintat mortarul, cu rezistenta
pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile
climatice.
C.1. Categorii de mortare

Mortarele pentru zidarie se pot clasica astfel:
C.1.1. Dupa modul de intarire a liantilor sunt
• Mortare aeriene la care liantii folositi se intaresc numai in aer (var,
ipsos si argila). Aceste mortare nu se folosesc la zidarii plasate in locuri
lipsite de aer sau supuse umezelii conutinue (in pamant, in subsoluri
umede);
• Mortare hidraulice la care liantii se intaresc atat in aer liber, cat si in
apa; mortarele preparandu-se cu ciment sau cu var hidraulic.
C.1.2. Dupa liantul de baza folosit sunt

• Mortare pe baza de var care se prepara din nisip, var pasta si apa.
Nisipul trebuie sa e curat sis a aiba o granulometrie potrivita. Varul
pasta va proveni din var bulgari bines tins, iar la stingerea varului se
va folosi numai apa curata. La acest mortar este preferat varul uidizat
in instalatii mecanice special unde se amesteca mai bine cu nisipul,
acoperind granulele acestuia si dand mortarului calitatea de a foarte
omogen. Mortarul pe baza de var se va folosi atata vreme cat este
proaspat, adica inainte de a incepe priza si intarirea. Din acest motiv el
se prepara in cantitati care pot consumate in timp de 12 ore. Daca se
intampla sa ramana mortar pentru a doua zi, el va ferit de aer si de
uscaciune.
La zidariile supuse umezelii, se foloseste mortar de var cu adios de
ciment (mortar mixt) care se intareste mai repede decat mortarul de var,
acest mortar se va folosi intr-o perioada de patru ore de la preparare.
• Mortarul pe baza de ciment se prepara din nisip, ciment si apa.
Prepararea se face in doua faze: intai se prepara amestecul uscat de
ciment si nisip; dupa ce acesta este bine amestecat capatand o culoare
uniforma, se adauga apa amestecandu-se pana la obtinerea unei paste
omogene.
Mortarul de ciment face prize si se intareste mult mai repede decat cel de
var, priza si intarirea depinzand de cimentul folosit. Din acest motiv, acest
mortar se va prepara in cantitati reduse sip e masura intrebuintarii lui. Mortarul
ramas dupa o ora de la preparare nu mai poate folosit, priza si intarirea
cimentului nu mai pot impiedicate prin udarea mortarului sau ferindu-l de
aer, cum se procedeaza in cazul mortarului de var.
Mortarul de ciment se intrebuinteaza la unele zidarii de piatra si de
caramida, la unele tencuieli si lucrari speciale, precum si la imbinarea
elementelor prefabricate.
Cand mortarul de ciment nu este sucient de lucrabil i se adauga lapte de
var obtinandu-se mortarul de ciment cu adios de var pentru lucrabilitate.
Mortarele mixte pe baza de ciment pot obtinute preparandu-le cu adios
de var. Ele sunt mai lucrabile, devin mai plastice si crapa mai greu.
• Mortare pe baza de ipsos. Sunt mortare preparate fara nisip, se
folosesc la executarea tencuielilor gletuite, ornamentelor si prolelor.
In cazul in care acest mortar este amestecat cu nisip si var, el se poate
folosi la zidirea blocurilor de beton sau a placilot pe baza de ipsos.
Nu este permis sa se adauge ipsos in mortarul de ciment, deoarece prin
intarire cimentul se contracta, iar ipsosul se dilata, ceea ce impiedica legatura
intre ele.
Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici, pe masuta intrebuintarii lui
deoarece ipsosul se intareste foarte repede si odata intarit nu mai poate lucrat
sau folosit.
• Mortare pe baza de argila. Se obtin din argila si din nisip amestecate
in anumite proportii stabilite de catre laboratorul de santier si framantate
cu apa. Pentru a-i mari rezistenta, in mortar se mai adauga paie, calti
etc. Aceste mortare se folosesc la lucrari de mica importanta si ferrite
de apa, cum ar cladirile zootehnice.
Un mortar pe baza de argila mai rezistent este mortarul in care se adauga
var. acest mortar se intrebuinteaza la executarea zidariei din blocuri de pamant
si la tencuirea unor pereti, dar tot la lucrari de mica importanta.
D. COMPOZITIILE MORTARELOR PENTRU ZIDARIE
Dozajele si cantitatile de materiale:

Alegerea liantilor si a adaosurilor, alegerea nisipului si stabilirea dozajului
pentru mortarele de zidarie se face in functie de marca mortarului ceruta de
proiect, lucrabilitatea necesara (consistenta plastica), mijloacele de transport
(segregare), natura caramizilor sau a altor material de zidit (adeziune,
contractie), termenele de executare a zidariei (durata intaririi), umiditatea
mediului si temperature aerului, precum si conditiile specic constructiei si
regiunii.
In tabelul 1 sunt prezentate dozajele pentru cateva tipuri de mortare, iar in
tabelul 2 cantitatile de materiale pentru 1 m³ de mortar de zidarie.
Tabel 1
Dozajul in parti-volume
Marca Tipul mortarului
mortarului (dupa liantii folositi) Var gras- Ipsos de Nisip
Ciment pasta constructive
4 Var - 1 - 3-4
10 Var-ciment 1 1 - 10
10 Ipsos-var - 0,5 1 3
25 Ciment-var 1 0,7 - 7
50 Ciment-var 1 0,4 - 5
100 Ciment 1 - - 4
Tabel 2
Tipul mortarului Cantitatile de materiale
Marca (liantul de baza: var sau Ciment marca Var pasta Nisip
ciment) 300 Kg m³ Kg m³ Kg
4 Var - 0,300 390 1,030 1340
10 Var-ciment 123 0,100 130 1,030 1340
25 Ciment-var 175 0,100 130 1,030 1340
50 Ciment-var 245 0,080 105 1,030 1340
100 Ciment 360 - - 1,030 1340
Observatii:
1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin
micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%.
2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative,
ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.
Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier.
La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se
uma sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt
stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit
nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma
incercarilor facute in laboratorul de santier.
E. PREPARAREA MORTARULUI
Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire:

a. Aprovizionarea cu material (nisip, var, ciment sau ipsos);
b. Executarea varnitei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar;
c. Instalarea conductei de apa sau alimentarea cu cistern;
d. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant.
Atat la prepararea manuala, cat si la cea mecanizata se vor avea in vedere

urmatoarele conditii:
• Dozarea exacta a componentilor mortarului;
• Amestecarea mortarului pana la omogenizare;
• Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.
E.1. Prepararea manuala a mortarului

Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus
si punctul de lucru se aa la o distanta mare fata de o central de mortare-
betoane.
E.1.1. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta
in cantitatea stabilita prin reteta, se adauga apa necesara si se amesteca pana
se obtine un lichid subtire. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var. Se
adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta, amestecandu-se cu sapa de
var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma.
Consistenta se verica in varnita cu ajutorul conului etalon. Nisipul si varul
pasta se masoara de obicei in volume, folosind cutii sau roabe al caror volum
este cunoscut.
Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii, in apropierea
gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.
E.1.2. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Si in acest caz nisipul
se masoara in volum, iar cimentul in greutate. Se foloseste in acest caz
cimentul ambalat in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita
dinainte prin cantarire.
Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul
sau cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se
obtine o pasta uniforma. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.
E.1.3. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand lapte de
var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea.
E.1.4. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana
cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment
in amestec. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul
cu nisipul si peste acest amestec se toarna laptele de var in dozajele necesare.
Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.
E.1.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar
astfel: se toarna apa, se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce
mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se
adauga si nisip, acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa
este aproape terminat.
E.1.6. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se
adauga lapte de ipsos, dupa care se amesteca pana la omogenizare si se pune
in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza.
E.1.7. Mortarul de argila se prepara astfel: argila este intinsa pe o platform
de scandura si se curate de corpuri straine, iar dupa aceea argila este pusa in
cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine
pana cand se obtine o pasta omogena.
In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din
nou pana la omogenizare.
Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun
si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat.
E.1.8. Adaosurile plastiﬁante de var sau argila in mortarele de ciment

se introduce sub forma de pasta de var sau argila in cantitatile prescrise si la
consistenta necesara, conform retetei de laborator. Se procedeaza astfel: peste
pasta de var sau de argila inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip
si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine
la randul lui omogen. Mortarele de ciment cu adaosuri plastiante de var sau
argila se pot folosi la zidarie dupa cel mult o ora de la preparare.
E.2. Prepararea mecanizata a mortarelor

Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje, cum ar :
• Dozare exacta a liantilor, a nisipului si a apei;
• Omogenizare mult mai buna;
• Scurtarea duratei de preparare a mortarului.
La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un malaxor (betoniera)
alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta la partea superioara cu
o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau
elicoidale care executa afanarea materialelor componente.
Mortarele se introduce in malaxor in urmatoarea ordine: apa, nisipul si
apoi liantul (ciment, pasta de var). Daca in locul pastei de var se foloseste lapte
de var, atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul.
Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma
incercarilor.
Dupa ce amestecarea s-a terminat, toba basculeaza, iar mortarul curge
in vagonete, containere sau intr-un buncar de distributie. Dozarea se face cu
dispozitive de dozare, cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta.
Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite, ordinea introducerii
materialelor este urmatoarea: apa, pasta de var, apoi nisipul si adaosul de
ciment. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se
obtine un lapte de var omogen.
Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta
sa e mai intai transformat in lapte de var si apoi introdus la malaxat. Prin
folosirea laptelui de var se reduce durata malaxarii, se permite alimentarea
mecanizata a varului direct in toba malaxorului sau a betonierei si se asigura o
omogenitate mai buna a amestecului.
La santierele mari, prepararea mortarelor se face centralizat, in statii
de mortare, care pot xe sau mobile. In aceste statii se efectueaza toate
lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spalarea nisipului, dozarea
automatizata, uneori si uidizarea pastei de var.
Bibliograe
• Cartea zidarului
• Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere – autor D. Plesoianu
Intrebari
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?
2. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e
considera curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A = Adevarat, f = Fals):
1. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat. A/F
2. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita. A/F
3. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de
a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F
4. Bulgarii de var se introduce in varnita manual. A/F
5. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele
de var s-a evaporat. A/F
6. Groapa de var se pardoseste cu scanduri de brad. A/F
7. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei
de stingere. A/F
8. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,
se folosesc pentru stingerea varului instalatii special
prevazute cu stingatoare. A/F
9. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F
10. Mortarele simple folosesc doi lianti, iar cele mixte trei. A/F
11. Dozajul este proportia de material ce intra in componenta
unui mortar. A/F
12. Materialele ce intra in componenta unui mortar
sunt masurate volumetric (sub forma de parti)
sau sub forma de greutate (in Kg). A/F
13. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul
de santier. A/F
14. In cazul mortarelor hidraulice liantii se intaresc in aer. A/F
15. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de doua
saptamani, iar cel pe baza de ciment in timp de 12 ore. A/F
16. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var ce
contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F
17. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment
care contine una parte ciment si patru parti nisip. A/F
18. Durata de amestecare a mortarului este cel putin
3 minute si este stabilita in urma incercarilor. A/F
19. Pentru cantitati mai mari mortarul se prepara centralizat
in statii de mortare-betoane. A/F
19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A
1. Varul bulgari se stinge …………… sau ……………

2. Stingerea manuala a varului se face in ……………
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul ……………
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a
……………
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru
stingerea varului, …………… special prevazute cu ………… de var.
6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre ….. si ….. mm.
7. Mortarele simple folosesc ………… lianti, iar cele mixte ……………
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste
……………
9. Masurarea componentelor unui mortar se face ………...…… (sub
forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg).
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………..…… de santier.
11. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de …... ore, iar cel pe
baza de ciment in de …... ora.
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de ……………, ce contine
una parte …………… si 3-4 parti ……………
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ………......……, ce
contine una parte …………… si 3-4 parti ……………
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …...…. minute si
este stabilita in urma ……………
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in ……………
de mortare-betoane.
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita
………..……, se adauga …………… necesara si se amesteca pana
se obtine un …………… subtire, dupa care se adauga ……..………
amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……..………
avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele
…………… (….. cu …..), dupa care se adauga ….. necesara si se
amesteca pana se obtine o ….. uniforma.
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul
de ……………, in care se adauga …………… necesar, amestecandu-
se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai
apar pete …………… in amestec.
1. Varul bulgari se stinge manual sau mecanizat.

2. Stingerea manuala a varului se face in varnita.
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul lopetilor.
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a
evaporat.
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta se folosesc, pentru
stingerea varului, instalatii special prevazute cu stingatoare de var.
6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre 0 si 3 mm.
7. Mortarele simple folosesc un liant, iar cele mixte doi.
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste
dozaj.
9. Masurarea componentelor unui mortar se face volumetric (sub forma
de parti) sau sub forma de greutate (in Kg).
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier.
11. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de 12 ore, iar cel pe
baza de ciment in de 1 ora.
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var, ce contine una parte
var si 3-4 parti nisip.
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment, ce contine una
parte ciment si 3-4 parti nisip.
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este
stabilita in urma incercarilor.
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in statii de
mortare-betoane.
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita varul pasta,
se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire,
dupa care se adauga nisipul amestecandu-se cu sapa de var pana cand
se obtine o pasta avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele
uscate (nisipul cu cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se
amesteca pana se obtine o pasta uniforma.
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine
pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete
de ciment in amestec.
A. CONDITII TEHNICE CARE TREBUIE INDEPLINITE DE

MORTARELE PENTRU ZIDARIE SI TENCUIELI
Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele de zidarie se

refera la o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume:
• Consistenta;
• Plasticitatea;
• Segregarea;
• Durata intaririi;
• Contractia;
• Adeziunea;
• Rezistenta la compresiune.
A.1. Consistenta mortarului

Este caracteristica mortarului care depinde de
continutul de parti ne ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. In
functie de dozajul acestora, mortarele pot vartoase,
plastice sau uide.
Consistenta se determina cu ajutorul conului
etalon (Fig. 1) in laboratoarele de santier. Conul etalon
se compune dintr-o parte conica, gradata pe partea
lateral in centimetri, la care se ataseaza un maner din
teava. Este confectionat din table galvanizata, iar in
interiorul conului se aa plumb care aduce conul la
greutatea de 300 gr. Fig. 1. Conul etalon
Pentru a determina consistenta mortarului, conul

se aseaza in pozitie verticala pe suprafata mortarului. Este lasat sa se scufunde
liber sub propria greutate, iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul
de gradatii pana la care conul s-a scufundat. Astfel, consistenta mortarului
reprezinta numarul de centimentri cu care s-a scufundat conul. Pentru ca
diferite zidarii si tencuieli sa poata lucrate usor si sa e rezistente, consistenta
mortarului trebuia sa e in anumite limite (Tabel 1), conform STAS 1030-70:
Obiective ajutatoare
C3.1. Vericarea consistentei mortarului;
C3.2. Vericarea plasticitatii mortarului;
C3.3. Vericarea segregarii mortarului;
C3.4. Vericarea contractiei mortarului;
C3.5. Vericarea adeziunii mortarului;
C3.6. Vericarea rezistentei la compresiune (marca mortarului);
C4.1. Transportarea mortarului pe orizontala;
C4.2. Transportarea mortarului pe verticala.
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practice toate operatiile ce tin de:
• Vericarea calitatii mortarelor;
• Transportul mortarelor.
Tabel 1
Tipul de zidarie Valoarea consistentei (cm)
Zidarie din caramizi sau blocuri pline 8-13
Zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri 7-8
Zidarie din piatra sau blocuri de beton compact 4-7
Zidarie din blocuri mici si placi de beton celular 11-12
autoclavizat
Tipuri de tencuieli manuale Valoarea consistentei (cm)
Pentru sprit 12-13
Pentru grund 9-11
Pentru stratul vizibil 13-14
A.2. Plasticitatea
Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia
de a lua orice forme, deci de a putea prelucrat usor. Cu cat mortarul contine
mai multe parti ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in
cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment
se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. Plasticitatea
mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea manevrat usor.
A.3. Segregarea
Este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si cimentului de
granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor,
containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat
mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen, motiv
pentru care inainte de a pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru
micsorarea gradului de segregare, in conditii de laborator sau iau masuri cum
ar : adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari
sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special la
mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau
cu pompe de mortar.
A.4. Durata intaririi

Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la
compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori:
• Natura liantului – astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede,
cele de ciment mai incet, iar cele de var foarte incet.
• Consistenta mortarului – astfel mortarele uide cu mai multa apa su
mai mult nisip n se intaresc mai incet decat cele vartoase;
• Temperatura aerului – pe timp friguris mortarele se intaresc mai incet,
deoarece evaporarea apei din mortar se face mult mai greu.
A.5. Contractia
Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se
observa in momentul in care au aparut suri si chiar crapaturi in mortarul din
rosturile zidariei, fapt ce duce la micsorarea rezistentei zidariei. Contractia
este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea uide.
Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica
buna a nisipului se contracta putin. Contractia se impiedica prin folosirea unui
nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de
ciment cu adaos de lapte). In general, mortarele vartoase se contracta foarte
putin. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare, astfel
ca la zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin
pentru a impiedica aparitia surilor si crapaturilor.
A.6. Adeziunea
Este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor
mici, etc. In caz contrar, zidaria nu capata rezistenta necesara producandu-
se o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar, atat pe lungime, cat si
pe latimea zidariei. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de
natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc
la zidarie.
Mortarele cu intarire rapida adera mai slab decat cele cu intarire mai lenta,
iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu la caramizi sau beton decat cu
cele cu consistenta plastica.
De asemenea, mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.
Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei
(caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%), adera bine cu
mortarul, iar zidaria rezultata este rezistenta.
A.7. Rezistenta la compresiune

Se determina pe cuburi cu latura de 7.07 cm si se masoara prin forta de
compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar pe 1 cm2
de suprafata supusa acestei forte pana la rupere. Rezistenta la compresiune
variaza, marindu-se in timp, pe masura ce mortarul se intareste.
Rezistenta la compresiune a mortarului de ciment si a mortarului de ciment
cu adaos de var sau argila, determinate dupa 28 zile de la preparare, se numeste
marca mortarului. Daca rezistenta se determina dupa 3 zile de intarire, se
constata ca nu se ajunge decat la 25% din marca mortarului, iar dupa 90 de zile
poate ajunge cu 30% mai mare decat marca mortarului.
In functie de rezistenta minima la compresiune stabilita dupa 28 zile de
la prepararea mortarului, acestea se clasica in urmatoarele marci: M4, M10,
M25, M50 si M100. Deoarece mortarele de var nu se intaresc la 28 de zile si
la 90 de zile, cand se obtine rezistenta minima la compresiune de 4 Kgf/cm2 ,
2, adica rezistenta minima la compresiune este de 2 Kgf/cm2 .
B. TRANSPORTUL MATERIALELOR PENTRU LUCRARI

DE ZIDARIE
Prin transportul materialelor se intelege atat transportul orizontal cat si

transportul vertical (la diferite niveluri).
De viteza si de ritmicitatea transportului sepinde incadrarea in gracul de
executie a lucrarilor. Transportul materialelor implica doua faze: prima, cand
materialele sunt aduse de la producator la societatea constructoare; iar a doua,
de la sediul rmei, pe santier la punctele de lucru.
Zilnic se intocmesc grace de aprovizionare correlate cu cele de executie
astfel incat sa e eliminate timpii morti (descarcarea materialelor la depozitele
societatii si incarcarea pentru transport la punctele de lucru pa santier). In
acest fel se elimina serviciile de receptie si pastrare a materialelor in depozite.
Prin introducerea gracelor zilnice de livrari s-au obtinut o serie de
avantaje cum ar :
• Eliminarea depozitelor la sediul societatii precum si in santier, la
punctele de lucru;
• Eliminarea receptiilor inutile;
• Sporirea disciplinei in santier; marirea mobilitatii echipelor;
• Reducerea consumului specic de materiale;
• Eliminarea degradarii unor materiale prin depozitare.
Mijloacele folosite la transportul materialelor trebuie sa corespunda

categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara
stirbituri;
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment se va transporta
si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor
pe palete (caramizi, blocuri mici ceramice, placi sau fasii de ipsos sau
BCA- beton cellular autoclavizat-, saci de ciment sau var etc.) care,
cu ajutorul mijloacelor de ridicat, materialele sunt usor de incarcat si
descarcat.
B.1. Transportul materialelor pe orizontala
Se face cu ajutorul autobetonierelor, basculantelor, remorcilor, roabelor,
carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor,
benelor speciale pentru mortar sau beton, bene basculante etc.
B.2. Transportul materialelor pe verticala

Se executa cu ajutorul: scripetilor, elevatoarelor, transportoarelor cu banda,
macaralelor Pionier, macaralelor turn, pompelor pentru mortar etc.
Bibliograe:
• Cartea zidarului;
• Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.
Intrebari
1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele

de zidarie?
2. Ce se intelege prin consistenta mortarului?
3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea
de masura prin care se exprima acestea?
4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?
Dar a mortarelor pentru tencuieli?
5. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?
6. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?
7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?
8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?
9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?
10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?
11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?
12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele
adera mai bine la suprafete?
13. Ce se intelege prin marca mortarului?
14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti?
15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gracelor zilnice
de livrari?
16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile
folosite la transportul pe orizontala si verticala a materialelor?
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A= Adevarat si F= Fals):
1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de

continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau var
si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F
2. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, plastice
sau uide. A/F
3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier. A/F
4. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in
interiorul lui se aa plumb care aduce conul
la greutatea de 1000 gr. A/F
5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F
6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa e
cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre
10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F
7. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F
8. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant,
cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. A/F
9. Plasticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F
10. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate
obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F
11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen A/F
12. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F
13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F
14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F
15. Aparitia surilor si crapaturilor duce la marirea
rezistentei zidariei. A/F
16. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj
mic de ciment si prea uide. A/F
17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera
la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
21.Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite
in zidarie. A/F
22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de
absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria
rezultata este rezistenta. A/F
23. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
24. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasica in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
25. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si
de ritmicitatea transportului de materiale. A/F
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca………….,

sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,
adeziunea, rezistenta la compresiune.
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ………….. ale
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de ……….. folosita la
amestecare.
3. In functie de ………., mortarele pot vartoase, plastice sau uide.
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului …………… in
laboratoarele de santier.
5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune
dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in ……………., la care
se atasaza un maner din teava. Are o greutate de ………gr.
6. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari
de ………….si de ……………..
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti……………..si ……………..,
cu atat este mai plastic, mai usor de ……………. si de folosit la zidarie.
de ……………si ………….
9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin
adaugarea unei cantitati de ………………sau ………………….
10. Segregarea este tendinta de……………………a partilor ne ale
nisipului si cimentului de granulele ……………de …………….., care
dupa un anumit timp, se lasa la ……………….. varnitelor, containerelor,
roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.
11. Mortarul, inainte de a pus in lucru, trebuie ……………… din nou
pentru al scoate din starea de segregare.
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o
anumita…………... la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperatura aerului.
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin…………….. volumului
care se observa in momentul in care au aparut…………….. si
chiar……………….. in mortarul din rosturile zidariei.
14. Aparitia surilor si crapaturilor duce la micsorarea ………………
zidariei
15. Contractia este mare in special ma mortarele cu dozaj……………. de
ciment si ……………uide.
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a ………….la suprafata
caramizilor, blocurilor mici etc.
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai…………. Decat a
celora cu intarire……….
18. Mortarele adera slab la caramizile dublu prestate pentru fatade, daca
acestea nu sunt bine……………inainte de a folosite in zidarie.
19. Un material de zidarie cu fata…………..si cu grad bun de ……………..
de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.
20. Marca mortarului este rezistenta la ………….. a unui cub cu latura
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa …….. zile de la
turnare.
21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 de zile de la preparare,
mortarele se clasica in urmatoarele………………: M4; M10; M25;
M50 si M100
22. Gracul de executie a lucrarilor depinde de ……………. si de
………………… transportului de materiale.
23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier………. si
fara…………;
• Mortarul se va incarca usor, nu se va …………… si se va cauta sa se
pastreze starea de …………… si in special mortarul de ciment se va
transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe
………..
RASPUNS LA TESTUL 2 DE ATUOEVALUARE
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele, sunt:

consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,
adeziunea, rezistanta la compresiune.
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti neale ale
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de apa folosita la
amestecare.
3. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, plastice sau uide.
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon in laboratoarele de
santier.
5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune
dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in centrimetri, la care se
ataseaza un maner din teava. Are o greutate de 300 gr.
6. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a lua diferite forme.
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti ne si liant, cu atat este mai
plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie.
de nisip si liant.
9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin
adaugarea unei cantitati de var sau argila.
10. Segregarea este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si
cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se
lasa la fundul varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care
este depozitat sau transportat mortarul.
11. Mortarul, inainte de a pus in lucru, trebuie amestecat din nou pentru
al scoate din starea de segregare.
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o
anumita rezistenta la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperature aerului.
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care
se observa in momentul in care au aparut suri si chiar crapaturi in
mortarul dn rosturile zidariei.
14. Aparitia surilor si crapaturilor duce la micsorarea rezistentei zidariei.
15. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si
prea uide.
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a adera la suprafata
caramizilor, blocurilor mici etc.
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai claba decat a celora cu
intarire lenta.
18. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca
acestea nu sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.
19. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de
peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.
20. Marca mortarului este rezistenta la compresiune a unui cub cu latura
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 de zile de la
turnare.
21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare,
mortarele se clasica in urmatoarele marci: M4; M10; M25; M50 si
M100.
22. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea
transportului de materiale.
23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara
stirbituri;
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment, se va transporta
si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe
palete.
TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 1
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR

LIANTILOR SI AGREGATELOR:
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta

executarii proiectului;
A. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 0.50 m3 pentru
stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc;
B. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,
M25, M50, M100, in functie de dozajul volumetric;
C. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul in parti
volumetrice;
D. Sa se determine consistenta mortarului preparat.
Aceste test de evaluare practica va avea loc in atelier.

TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 2
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR

LITANTILOR SI AGREGATELOR:
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta

executarii proiectului;
E. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 1.00 m3 pentru
stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc.;
F. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,
M25, M50, M100 in functie de greutatea componentelor;
G. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul stability
in urma cantaririi;
H. Sa se determine consistenta mortarului preparat.
A ceste teste de evaluare practica va avea loc in atelier.
La propozitiile de la 1 la 38, raspundeti in scris:
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?

2. In ce se face singerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt effectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere, este recomandata folosirea varului-
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mencanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e
considerat curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarelor?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat timp se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
23. Care sunt conditiile tehnice catre trebuie indeplinite de catre mortarele
de zidarie?
24. Ce se intelege prin consistenta mortarului?
25. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea
de masura prin care se exprima aceasta?
26. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?
Dar a mortarelor pentru tencuieli?
27. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?
28. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?
29. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?
30. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?
31. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?
32. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?
33. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?
34. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele
adera mai bine la suprafete?
35. Ce se intelege prin marca mortarului?
36. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunosteti?
37. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gracelor zilnice
de livrari?
38. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile
folosite la transportul pe orizontala sip e verticala a materialelor?
La propozitiile de la 38 la 82, folositi literele A sau F pentru a prezica

tipul armatiei (A= Adevarat, F= Fals):
9. Stingerea varului se poate face manual sau mencanizat. A/F

40. Stingerea mecanizata sa varului se face in varnita. A/F
41. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul
de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F
42. Bulgarii de var se introduce in varnita, manual. A/F
43. Varul pasta se obtine in momentul in care apa sin laptele
de var s-a evaporat. A/F
44. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F
45. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea
operatiei de stingere. A/F
46. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,
se foloseste, pentru stingerea varului, instalatii speciale
prevazute cu stingatoare de var. A/F
47. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F
48. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. A/F
49. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta
unui mortar. A/F
50. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate
volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg.). A/F
51. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. A/F
52. In cazul mortarelor hidraulice, liantii se intaresc in aer. A/F
53. Mortarul pe baza de avr va consumat in timp de doua saptamani
iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F
54. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine
una parte var si 3-4 parti nisip. A/F
55. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment
care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F
56. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute
si este stabilita in urma incercarilor. A/F
57. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat
in statii de mortare- betoane. A/F
58. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde
de continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F
59. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, plastice sau uide. A/F
60. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier. A/F
61. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul
lui se aa plumb care adduce conul la greutatea de 1000 gr. A/F
62. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F
63. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie
sa e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie
si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F
64. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F
65. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant, cu atat
este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. A/F
66. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F
67. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine
si adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F
68.Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen. A/F
69. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F
70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F
71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F
72. Aparitia surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F
73. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment
si prea uide. A/F
74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera;
a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
78. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade,
daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie. A/F
79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie
de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata
este rezistenta. A/F
80. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
81. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasica in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
82. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de
ritmicitatea transportului de materiale. A/F
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

CONSTRUIREA ZIDULUI
TRASAREA ZIDULUI
A. Introducere
De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a
unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii,
plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plan de executie.
B. Modalitati de marcare a liniilor

Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora.
Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu scanduri, sipci, sau
sfori ori insemnate pe planseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu
creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta.
La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in
vopsea sau praf de creta, este prinsa la capete de catre doi muncitori care vor
xa sfoara intre cele doua puncte ce vor unite printr-o linie. Cel de-al treilea
muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei, o va ridica de la sol dupa care o va lasa
brusc, ea lasand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie, perete, planseu Fig.1).
Linie lasata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta.
Fig.1. Trasarea conturului

peretilor pe fundatie cu
ajutorul sforii trecute prin
vopsea sau praf de creta.
Lucrarile de trasare sub cota zero(± 0,00), se fac inainte de executarea

fundatiei. Punctele si axele materializate pe teren la trasarea fundatiei trebuie
sa e folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee.
Lucrarile de trasare peste cota zero(±0,00) se repeta pe ecare planseu in parte.
C. Instrumente folosite la trasarea peretilor

- metrul; folosit la masurarea lungimilor, grosimilor si inaltimilor;
- dreptarul; se foloseste la trasarea si vericarea liniilor drepte si a
suprafetelor plane.
- coltarul (echerul, ghiunia, vinclul); serveste la vericarea si trasarea
unghiurilor drepte;
- rul cu plumb(cumpana); se verica verticalitatea diferitelor elemente
ale constructiei;
- furtunul de nivel; se foloseste la stabilirea orizontalitatii si verticalitatii
elementelor de constructii.
- Abstecul; foloseste zidarului pentru a pastra si verica in timpul
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. Intre
abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea ecarui rand de
zidarie, sfoara se muta la randul urmator.
Fig.2. Instrumente pentru masurat

orizontalitatea si verticalitatea;
a) dreptar;
b) coltare;
c) r cu plumb;
d) nivela (boloboc);
e) furtun de nivel
Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare
ziduri cu ajutorul scandurilor zidului
In locul bornelor (xate in afara planului cladirii), indicarea laturilor

peretilor se poate face cu ajutorul unor scanduri xate pe pamant (g.3)
Marcajele de pe borne (cuie, crestaturi)
La trasarea liniei exterioare a zidului (g.4), se unesc cu o sfoara solida
marcajele lasate pe bornele de la trasarea fundatiei. De aceasta sfoara, se
leaga rul cu plumb, care va indica un punct pe fundatie. Localizand astfel
doua puncte pe fundatie, ce vor unite cu o sfoara, vor xa latura exterioara
a zidului. Dupa zidirea primului rand de caramizai si vericarea trasarii,
scandurile, sipcile sau insemnarile cu creta, nu mai sunt necesare, dar trebuie
sa se pastreze sfoara intinsa care ajuta la zidirea succesiva a ecarui rand de
caramizi.
La colturile zidurilor, sfoara se xeaza cu ajutorul unor scoabe sau se leaga
de abstecuri sau sabloane pentru a se mentine intinsa.
La trasarea golurilor de usi si ferestre, se folosesc sabloane din lemn sau
metal, asezate cu exactitate in goluri si sustinute cu proptele in timpul lucrului.
D. Trasarea axelor de referinta ale cladirii(axele peretilor exterior

care delimiteaza cladirea) marcate prin borne pe teren
La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la care se
utilizeaza dreptarul si echerul (Fig.5). se procedeaza astfel: avandu-se trasata
una dintre laturi (AB), se pozitioneaza dreptarul pe linia AB in asa fel incat
punctele A si B sa se aseze pe dreptar. In acest punct se asaza coltul de 90 grade
a echerului care se sprijina cu una din laturi pe dreptar, putandu-se astfel trasa
linia AA1, perpendicular pe linia AB. Pe linia nou create (AA1), se poate marca
lungimea unui zid (a) data de latura AC. La fel se procedeaza si la obtinerea
laturii BD.
Fig. 5. Trasarea aliniamentelor paralele Fig. 6. Trasarea aliniamentelor drepte
La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza bornele xate in afara

planului cladirii. Se unesc cu o sfoara solida punctele marcate prin cuie sau
crestaturi pe borne iar de sfoara bine intinsa se leaga rul cu plumb care va
marca laturile sau axa peretelui.
E. Trasarea axelor
a) peretilor transversali, notate in proiect astfel: a, b, c
b) peretilor longitudinali, notate in proiect astfel: 1 , 2 ,3
Fig. 7. Fixarea axelor longitudinale si

transversale
Fixarea axelor cladirii se face pe borne

montate in afara planului cladirii.
F. Determinarea inaltimii peretilor
In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00
m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris
si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari.
Ea se traseaza cu dreptarul si cu nivela sau cu furtunul de nivel. Stabilirea
orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi
muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un
metru prin marcarea unui semn cu creionul si va xa nivelul apei din tubul de
sticla la semnul marcat pe perete . Celalalt muncitor va apropia si el tubul de
sticla a furtunului de perete. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun, poate si
al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din
tubul ce-i apartine. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare, se
pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor, duc la obtinerea unei
linii (linie de vagris) orizontale de la care se pot trasa alte cote. La deplasarea
furtunului, capetele acestuia, vor astupate evitandu-se totodata gatuirea lui
pentru a permite circulatia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel
se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.
Fig.8. Marcarea inaltimii peretelui
a- Inaltimea zidului
Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va vericata prin
masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.
G. Determinarea nivelului de rezemare a planseului

Se face prin masurare pe perete, din loc
in loc, de la linia orizontala(linia de vagris).
Trasarea zidului se va face numai pana la
aceasta cota, cota de la care va incepe executia
planseului.
a - Inaltimea zidului (inaltimea la care se
va monta planseul)
b - Latimea planseului
H. Marcarea golurilor din pereti

Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea
golurilor in pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep
de la un anumit nivel al zidului,
trasarea se va face mai tarziu.
Bibliograe:
• Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,
V. Voinescu;
• Desen tehnic – autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu
Margineanu.
Intrebari:
1. Care este suportul pe care se asaza cladirile?
2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare?
3. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor?
4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?
5. Cu ce se xeaza sfoara la colturile zidului, pentru ca asezarea
caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?
6. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele?
7. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului
de nivel?
8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?
9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?
10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A= adevarat, F= fals).
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee sau ziduri
mai groase. A/F
2. Trasarea se face dupa un plan de executie. A/F
3. Pentru trasarea liniilor cu sfoara, aceasta este imbibata cu vopsea
sau se trece prin praf de creta. A/F
4. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul. A/F
5. Cu ajutorul rului cu plumb se verica orizontalitatea. A/F
6. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor
sau a crestaturilor. A/F
7. La marcarea golurilor in pereti, se utilizeaza sabloane din
lemn sau metal. A/F
8. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoare neagra. A/F
9. Sfoara, la marcarea randurilor de caramizi, se leaga de caramizi. A/F
10. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului
de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. A/F

11. Linia orizontala trasata la inaltimea de 1.00 m fata de pardoseala,
se numeste linie de vagris. A/F
Raspunsuri la intrebari; 1A; 2A; 3A; 4F; 5F; 6A; 7A; 8F; 9F; 10A;11A.

1. Trasarea zidurilor se face pe………………………, ………………
sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plam………………………. .
2. Furtunul de nivel este aclatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de
……………………… m prevazut la ambele capete cu………………
de sticla transparent.
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu
……………….,………………. sau sfori.
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una din metode este cea la care se
utilizeaza…………………………..
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si verica in timpul
lucrului linia fetei si………………………..al randurilor de caramida.
6. La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza………………xate in
afara planului cladirii.
7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul
+1,00 m deasupra pardoselii. Acesta linie se numeste……………
sau………………si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare la
executarea altor lucrari.
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul
metrului sau ruletei de la ………………….de…………………….pe
masura ce se construieste zidul.
9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului se face prin masurare
de la ……………(linia de vagris).
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu ………………..iar
notarea axelor longitudinale se face cu………………..
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la
marcarea…………………din pereti care incep la nivelul planseului
pentru usi iar la ………………care incep de la un anumit nivel al
zidului, se vor trasa mai tarziu.

RASPUNS LA TESTUL NR.2
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee, sau pe zidurile

inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de
executie.
2. Furtunul de nivel este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-
20m, prevazut la ambele capete cu tuburi de sticla transparenta.
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu scanduri, sipci
sau sfori.
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la
care se utilizeaza dreptarul si echerul.
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si verica in timpul
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
6. La trasarea aliniamentelor drepte, se utilizeaza bornele xate in afara
planului claditii .
7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul
+1,00 m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal
sau vagris si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare la
executarea altor lucrari.
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul
metrului sau ruletei de la linia de vagris pe masura ce se construieste
zidul.
9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului, se face prin
masurare de la linia orizontala(linia de vagris).
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu litere iar notarea axelor
longitudinal se face cu cifre.
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea
golurilor din pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile
care incep de la un anumit nivel al zidului, trasarea se va face mai
tarziu.
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE

Montarea hidroizolatiei
1. Citeste sa de informatii de la pag.16;
2. Intalneste-te de ecare data cu instructorul tau cand consideri ca este
necesar;
3. Studiul individual - citeste paginile referitoare la montarea
hidroizolatiei din:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.
Pavel, Voinescu;

• Cartea zidarului;
• Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………….
• Vizualizeaza lmul cu titlul………………………………..
• Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;
• Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)
4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei 2, pag.21;
5. Completeaza si verica testul de autoevaluare de la pag.22
6. Completeaza si verica testul de autoevaluare de pag. 23-24;
7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.
Obiective ajutatoare
D2.1. Transportul materialelor la punctual de lucru;
D2.2. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni;
D2.3. Decuparea cartonului bitumat;
D2.4. Topirea masticului bituminos;
D2.5.Intindetrea masticului bituminos;
D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practic toate operatiile care tin de:
- Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru;
- Trasarea cartonului bitumat;
- Decuparea cartonului bitumat;
- Incalzirea pana la topire a masticului bituminos;
- Asezarea stratului de mastic bituminos
- Intinderea si lipirea cartonului bitumat;
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
MONTAREA HIDROIZOLATIEI
A. INTRODUCERE
Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de
constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a inltrarii apei, iar in
unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor.
Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizolatiile pot :
a. Hidroizolatii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton
si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub
presiune.
b. Hidroizolatii metalice - realizate din foi metalice imbinate prin lipire
sau sudare, utilizate la constructii supuse la presiuni si temperature
mari .
c. Hidroizolatii bituminoase – care la randul lor se impart in:
- Hidroizolatii vopsite – aplicate la rece sau la cald prin vopsire sau
stropire, folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei
de vapori;
- Hidroizolatii plastice (asfaltice) – utilizate la izolarea pardoselii
impotriva apei capilare;
- Hidroizolatii elastice – realizate din carton bitumat, panze bitumate,
impaslitura din bra de sticla bitumata, tesatura din bra de sticla
bitumata, foi din mase plastic, table metalice. Se executa la cald sau la
rece. Rezista la eforturi de intindere.
d. Hidroizolatii mixte – sunt combinatii de hidroizolatii si materiale:
- Hidroizolatii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge
- Hidroizolatii bituminoase cu o izolatie metalica (foi de plumb, cupru,
otel, aluminiu, etc.)
Aceste izolatii sunt durabile si ecace. Se aplica in mod current la rosturile
de tasare la fundatii sau cand hidroizolatia este supusa local la presiuni
mari.
e. Hidroizolatiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele
de constructii contra patrunderii prin absobtie capilara a umiditatii
pamantului. Dupa pozitia pe care o au in constructie, exista:
- Hidroizolatii orizontale la pereti;
- Hidroizolatii vertical la peretii subsolului;
- Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului.
Hidroizolatii orizonatale la pereti

Acest tip de hidroizolatie se executa la peretii exteriori si interiori, pentru
constructii cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate, a
umezelii din fundatie in pereti.
La constructiile fara subsol, se prevad hidroizolatii orizontale deasupra
soclului fundatiei , acolo unde incepe zidaria de elevatie. Acestea se gasesc la
minimum 30 cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului. Soclul
se protejeaza cu o tencuiala impermeabila (Fig.1)
In cazul constructiilor cu subsol (g.2), la pereti se prevad urmatoarele
urmatoarele hidroizolatii orizontale:
• Hidroizolatie la partea inferioara (Fig.2a.), atat pentru peretii exterior cat
si pentru cei interior, care se amplaseaza la cota pardoselii subsolului sau sub
aceasta cu circa 20 cm; se executa dintr-un strat de carton bitumat tip CA 400
intre doua straturi de mastic bituminous, presarate cu nisip;

Fig.1. Hidroizolatii la peretii de la subsol: a) la perete exterior; b) la perete interior;
1. perete exterior; 2. Pardoseala; 3. Strat –suport al pardoselii subsolului; 4. Strat ltrant;
5. Umplutura de pamant; 6. Teren natural; 7. Soclul fundatiei; 8. Bloc de fundatie;
9. Hidroizolatie orizontala; 10. Protectie soclu; 11. Trotuar.
Fig.2. Hidroizolatii la constructii cu subsol: 1. Perete de subsol; 2. Planseu peste subsol;

3. Pardoseala; 4. Strat ltrant; 5. Teren natural; 6. Fundatie; 7. Hidroizolatie orizontala;
8. Hidroizolatie vertical; 9. Trotuar. 10. Zidaria de protective a hidroizolatiei vertical.
• Hidroizolatie la partea superioara prevazuta numai la peretii exteriori (Fig.

2b), care se amplaseaza la minimum 30 cm deasupra nivelului terenului si la
cel putin 7 cm sub fata inferioara a planseului de peste subsol pentru a preveni
patrunderea umezelii in acest planseu si in peretii parterului.
Hidroizolatii verticale la pereti

La constructiile cu subsol, hidroizolatia verticala se aplica pe toate
suprafetele care sunt in contact cu pamantul. Aceasta hidroizolatie se executa
de la talpa fundatiei pana la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului.
Partea de hidroizolatie care se aa sub nivelul trotuarului, se executa din
material bituminoase. Peste nivelul trotuarului (la soclu), se poate executa o
izolatie bituminoasa, o izolatie de betoane si mortare hidrofuge, placaje din
piatra, etc.

B. RIDICAREA DE LA MAGAZIE SI TRANSPORTUL LA PUNCTUL
DE LUCRU A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE
Materialele necesare pentru executarea hidroizolatiei sunt cartonul bitumat,

masticul bituminous, nisip, lemne pentru foc, butoi metallic pentru topirea
masticului bituminous. Aceste material se ridica de la magazia santierului si
se transporta la punctul de lucru cu ajutorul targilor, roabelor, galetilor, etc.
C. TRASAREA SI DECUPAREA CARTONULUI BITUMAT
Cartonul bitumat se livreaza in suluri. Inainte de trasare, sulurile de carton

sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata.
Fig.3. Trasarea cartonului bitumat
Dupa ce cartonul a fost intins, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca

din loc in loc, cota c (latimea fasiei de carton). Punctele astfel formate, se vor
uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul.
Dupa ce cartonul a fost trasat pe toata lungimea b (lungimea zidului),
aceasta se decupeaza cu foarfeca sau cutitul.
Cota (a) reprezinta latimea sulului de carton decupata, care este egala cu
latimea peretelui.
D. TOPIREA MASTICULUI BITUMINOS
Masticul bituminos se livreaza in calupi circulari dar se foloseste sub

forma de pasta care se obtine prin topirea acestuia. Pentru a putea topit, el se
sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Bucatile de dimensiuni reduse sunt
introduce intr-un butoi metalic asezat pe un cuptor din caramizi in care va arde
un foc nu prea mare pentru a putea evitata aprinderea masticului. Dupa ce
acesta s-a topit, se scoate focul din cuptor si cu ajutorul unui cancioc cu coada
mai lunga, masticul lichid este pus in galeti cu ajutorul carora este transportat
la locul de executie a zidului.
E. Asezarea stratului de mastic bituminos
Inainte de asezarea pastei de mastic, locul marcat pentru trasarea zidului
este bine curatat pentru ca masticul sa adere cat mai bine la suportul zidului

(beton, zid de piatra, etc.). intinderea pastei de mastic se va face cu ajutorul
canciocului si a mistriei. Se va avea in vedere ca la intinderea lui sa nu e
acoperite liniile de marcaj ale peretelui. Pe masticul astfel intins, se presara un
strat subtire de nisip.
F. INTINDEREA SI LIPIREA CARTONULUI BITUMAT
Se presupune ca decuparea cartonului asfaltic s-a facut exact la latimea

peretelui. Dupa decupare, cartonul a fost rulat sul. Pentru ca marginea
cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui, se foloseste un
dreptar care va delimita linia interioara a zidului. Pe langa acest dreptar bine
xat, se va trece la derularea sulului de carton incepand de la un capat al
zidului. Inca din momentul intinderii, cartonul este bine apasat pe stratul de
mastic pentru a nu se cuta.
Fig.4. intinderea cartonului
Dupa ce fasia de carton a fost xata, peste aceasta se intinde un alt strat
de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a
cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.
In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri,
cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). la
lucrarile de montare a hidroizolatiei, se vor respecta normele specice de
protctia muncii si PSI.
Fig.5. Locul de
suprapunere a
cartonului bituminat pe
latime de 10 cm

Bibliograe:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu,
C.Pavel, Voinescu.
• Cartea zidarului.
Intrebari:
1. Care este rolul hidroizolatiilor?
2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt
hidroizolatiile ?
3. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti, de cate feluri sunt hidroizolatiile?
4. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti?
5. Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti?
6. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru?
7. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat?
8. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale?
9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?
10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,
planseu), ce operatie se executa?
11. Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul
innadirilor?
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A= adevarat, F= fals):
1. Hidroizolatiile au rolul de a nu permite inltrarea
umiditatii de la fundatii la pereti. A/F
2. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila. A/F
3. Materialele necesare efectuarii hidroizolatiei sunt:
cartonul bitumat, mastic bituminos, nisip, lemn de foc,
butoi metallic. A/F
4. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor, roabelor,
galetilor. A/F
5. Latimea fasiei de carton bitumat este egala cu inaltimea zidului. A/F
6. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul
unui cancioc cu coada mai lunga. A/F
7. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic, se va utilize
un dreptar care va asezat cu una din margini exact
pe linia care delimiteaza interiorul zidului. A/F
8. In cazul innadirilor, fasiile de carton bitumat se suprapun
pe o latime de 10 cm. A/F
Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite:

1. Pentru a putea topit rapid, masticul bitumat se ………cu ajutorul
unui …………….sau…………..in bucati mici, usor de manevrat.
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt………..si …………. Pe o
suprafata dreapta si curata.
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in
loc…………….fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se
vor uni cu ajutorul…………………….
4. Latimea sulului de carton este egala cu ………………peretelui.
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur
a peretelui, se foloseste un dreptar care va…………… ………..a
zidului.
6. Cartonul asfaltic este bine……………..pe stratul de mastic pentru a
nu se ………..
7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat,
la…………., cartonul se petrece pe minimum….cm, lipindu-se cu
mastic bitumat.
8. Dupa ce fasia de ……… a fost xate pe ……….de……….., peste
aceasta se intinde alt strat, presarat cu nisip.
9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii…….. si ……… ai
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri………………… prin
capilaritate a…………..din fundatie.
1. Pentru a putea topit rapid, masticul bitumat se sparge cu ajutorul

unui baros sau ciocan in bucati mici, usor de manevrat.
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o
suprafata dreapta si curata.
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in
loc latimea fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor
uni cu ajutorul unui dreptar.
4. Latimea sulului de carton este egala cu latimea peretelui.
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur
a peretelui, se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a
zidului.
6. Cartonul asfaltic este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se
cuta.
7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la
innadiri, cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu mastic
bitumat.
8. Dupa ce fasia de carton a fost xat pe stratul de mastic, peste aceasta
se intinde alt strat presarat cu nisip.
9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii exteriori si interiori ai
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate
a umezelii din fundatie.
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE

Executarea zidului
1. Citeste sa de informatii de la pag.26.

2. Intalneste-te de ecare data cu instructorul tau cand caonsideri ca este
necesar;
3. Studiu individual: citeste paginile referitoare la executarea zidului
din:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.
Pavel., V.Voinescu
- Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………
- Vizualizeaza lmul cu titlul…………………………….
- Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;
- Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)…………………..
4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei; pag.43,44;
5. Completeaza si verica testul de autoevaluare de la pag.45,46;
6. Completeaza si verica testul de autoevaluare de la pag. 47,48/49,50;
7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
ZIDIREA ZIDULUI
A. INTRODUCERE
Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici,
prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si
legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se
comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.
B. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID
Fig.1. Asezarea caramizilor

in randurile zidariei de
diferite grosimi:
a) Zidarie de ¼ caramida
b) Zidarie de 1/2 caramida
c) Zidarie de 1 caramida
d) Zidarie de 1 1/2 caramizi
e) Zidarie de 2 caramizi
Obiective ajutatoare:
D3.1.Transportarea materialelor la punctual de lucru;
D3.2.Fixarea abstecurilor;
D3.3.Asternerea mortarului pe zid;
D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;
D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;
D3.6.Legarea sforii de abstecuri;
D3.7.Teserea caramizilor si formarea rosturilor;
D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;
D3.9.Montarea buiandrugilor.

a) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea depinderilor practice;
b) executa practice toate operatiile care tin de:
- ridicarea si transportul materialelor la punctual de lucru;
- montarea abstecurilor;
- intinderea mortarului pe zid;
- teserea caramizilor;
- montarea ghermelelor;
- montarea buiandrugilor;
C. LEGATURA ZIDARIEI
Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile

din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta
denumirea de legatura sau teserea caramizilor. Acest sistem de legatura consta
in asezarea caramizilor dintr-un rand, decalate fata de cele din randul de dedesubt
ci ¼ caramida in lungimea zidariei si cu ½ caramida in grosimea acestuia.
Fig.2. Zidarie de 1 ½ caramida, cu legatura la ecare rand:

a) legatura in lungimea zidariei; b) legatura in grosimea zidariei
Aplicand acest sistem de asezare a caramizilor in ecare rand al zidariei,

se asigura ca la ecare rost vertical dintr-un rand, sa-i corespunda un plin din
randurile invecinate de dedesubt si de deasupra.
D. EXECUTAREA LEGATURILOR LA INTALNIREA ZIDARIILOR
Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de
caramida: ¾ - trei sferturi de caramida 1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida:
¾ - trei sferturi de caramida

Se poate constata ca la colturile zidariilor, legatura se obtine , pe de o parte
asezandu-se in acelasi rand, intr-una din cele doua zidarii, caramizi in lung
la fata iar in a doua zidarie caramizi in curmezis la fata, alternand aceasta
dispozitie in randurile alaturate.
Fig.5. Coltul in unghi drept a doua Fig.5.1. Coltul in unghi ascutit

zidarii de 1 ½ caramida: ¾ - trei a doua zidarii de 1 caramida
sferturi de caramida
Fig. 6. Coltul unghi obtuz

a doua zidarii de 1 caramida Fig.7. incrucisarea in unghi drept a
doua zidarii de 1 caramida
Fig. 8. Incrucisarea in unghi drept a doua Fig.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii
zidarii de ½ caramida: ¾ - trei sferturi de de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida:
caramida ½-jumatate de caramida; 4/3-trei sferturi de
caramida.
Fig.10. Incrucisarea in unghi drept a doua

zidarii de una caramida

E. ARANJAREA CARAMIZILOR LA O ZIDARIE CU GOLURI:
In cazul zidariei cu goluri, prin modul de asezare a caramizilor se obtin

spatii goale in grosimea si pe inaltimea zidariei; aceste spatii e ca se lasa
goale, e ca sunt umplute cu un material oarecare.
La zidaria cu goluri neumplute, aerul care se pastreaza in aceste spatii,
contribuie la imbunatatirea calitatilor de izolant termic si fonic ale zidariei.
Fig.11. Zidarie cu goluri de ½-caramida
La acest mod de zidire, la fetele zidariei, tesatura rosturilor se face la ¼ si

la ¾ caramida. Golurile care raman inglobate in zidarie, au dimensiunile de ¾
X ½ caramida.
Aceasta zidarie are avantajul ca reduce greutatea constructiei prin
reducerea numarului de caramizi pe metro cub.
F. TESEREA CARAMIZILOR IN CAZUL NISELOR
Fig.12. Nisa de trei caramizi X 1 caramida in zidarie de 1 ½ caramida: a,b- variante de

legatura; ¼-sferturi de caramida
G. ROSTURILE ZIDARIEI
Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortar, poarta denumirea de

rosturi. Mortarul dintre rosturi, asigura legarea caramizilor in zidarie.
Dupa pozitia pe care o ocupa in zid, rosturile sunt:

- Orizontale sau rosturi in lungime 1;
- Vericale sau in inaltime si sunt rosturile dintre randurile zidariei. Sunt
vizibile pe inaltimea ecarui rand de caramizi. Cele situate in lungul
zidului se numesc rosturi longitudinal 2, iar cele situate pe latimea
zidului, adica in curmezis sau in adancime, poarta denumirea de
roasturi transversale 3.
Fig.13. Rosturile zidariei:

1. rost orizontal sau in lungime
2. rost vertical sau in inaltime –
longitudinal;
3. rost vertical sau in inaltime-
transversal
Fig.14. Modul de prelucrare a rosturilor:

Rosturi pline:a-rost drept(la fata);
b-rost rotund(convex); Rosturi goale:
c-rost rotund intrand (concave);
d-rost tesit;
e-rost dublu tesit intand;
f-rost dublu iesit.
H. TRANSPORTUL MATERIALELOR, SCULELOR,

INSTRUMENTELOR DE MASURA SI CONTROL,
LA PUNCTUL DE LUCRU
Materialele utilizate la zidit: caramida, piatra, mortar, lemn etc;

Scule utilizate: mistrie, cancioc, lopata-cancioc, sapa pentru amestecarea
mortarului, ciocan zidar, rostuitor, roaba, targa, carucior, scripete, funie,
dalti,etc.
Instrumente de masura si control folosite: echere(coltare), r cu plumb,
nivela(boloboc), furtun de nivel, abstec, metru, ruleta, dreptar, etc.
Transportul materialelor se face cu roaba, targa, caruciorul, ascensorul de
material, macaraua turn, macara fereastra, banda transportoare, etc., in functie
de locul unde materialele se pun in opera.

I. FIXAREA ABSETECURILOR
Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si verica in timpul lucrului linia fetei

si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite.
Abstecutile se xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor, cup ace au fost
zidite 4-5 randuri de caramida la colturi.
J. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID
Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nivelat pe zid. El este luat
din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea
productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. Mortarul
este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite
subtiri.
K. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID
Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru

zidit (caramizi, blocuri din beton, BCA, etc.) sa se ae, pe cat posibil, la
indemana muncitorului. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti
(g. 17 si g. 18).
L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR
La executarea zidariilor, e la capatul lor sau la colturi, e la goluri, este

necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4, ½ si 1/4 ). Aceste bucati,
avand anumite forme, se obtin prin taiere(cioplire). La taierea transversal a
caramizilor, se procedeaza astfel; se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe
fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste
linii. Cand caramida urmeaza a taiata la jumatate, ea se tine in mana stanga
astfel ca linia de taiere sa e la mijlocul palmei. Cand caramida urmeaza a
taiata in parti neegale, ea se asaza pe palma, astfel ca partea ei cea mai mare
sa e aproape de corp. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat, iar
mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. Dupa aceea, caramida se taie
lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura, perpendicular pe suprafata caramizii.
Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata
ingusta a acesteia. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece
cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa
crestaturi. (Fig.15).
Prolarea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida,
linia de taiere. Ciocanul bine ascutit, va tinut totdeauna perpendicular pe

suprafata caramizii dupa care se taie, astfel incat caramida sa nu se sparga
alturi de liniile trasate. La cioplire, caramida se propteste cu un capat pe
piciorul stang, ceva mai sus pe genunchi.
Fig.15 Taierea caramizilor cu

ciocanul de zidarie:
a-taiere transversal a corecta
b-idem incorecta
c-taierea longitudinal in grosime
M.TESEREA CARAMIZILOR SI FORMAREA ROSTURILOR
Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. In ambele

cazuri, zidirea se poate face in moduri deosebite, dupa cum sirurile de caramizi
sunt marginale(exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de
formare a rostului vertical.
M.1. Zidirea caramizilor cu mistria

Inainte de a aseza caramida, zidarul intinde mortarul cu mistria pe randul
de caramizi, dupa aceea aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia
vertical a caramizii zidite mai inainte pentru a forma rostul vertical. Asaza
apoi caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor
cu manerul mistriei, dupa care indeparteaza mortarul iesit din rosturi, iar la
urma niveleaza si curata cu mistria mortarul de pe fata zidariei.
Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida pe
mortar. Zidirea se face ca in g.16. Metoda se utilizeaza la asezarea caramizilor
in lung in sirurile de la margine, cand este greu sa se intinda fara mistrie o
fasie ingusta si uniforma de mortar iar in acelasi timp sa se umple cu mortar
rosturile verticale.
Fig. 16. Zidirea caramizilor cu mistria: Fig. 17. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe
a) zidirea sirurilor in lung; zid: a. Pentru zidul curmezis;
b) zidirea sirurilor in curmezis b. Pentru sirul lung
Fig. 18. Asezarea (insiruirea)
caramizilor pe zidul de 2
caramizi grosime: a. penreu
sirul in curmezis, la exterior;
b.idem la interior; c. pentru
sirul in lung la exterior.
M.2. Zidirea caramizilor fara mistrie facand rostul vertical prin

apasarea caramizii
Conform acestei metode, spre deosebire de cazul anterior, zidarul nu
foloseste mistria. Pentru formarea si umplerea rostului vertical, zidarul tine
caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea
de jos a caramizii aduna o parte din mortar catre caramida zidita mai inainte.
Dupa aceea, asezand caramida in pozitie orizontala, o preseaza catre cea zidita
anterior pana ce obtine rostul de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz
trebuie sa e sufcient de plastic, pentru a putea intins cu caramida.
Lucrand astfel, zidarul are posi-
bilitatea sa zideasca ecare caramida
cu o mana sau cu ambele maini. (g.
24)
Sub sirurile in lung, mortarul
trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm
latime, avand la mijloc 2,50 – 3,00 Fig. 19. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe
cm grosime. Sub sirurile in curmezis, zidul cu grosimea de 1 1/2 caramizi.
mortarul trebuie aplicat in fasii de 20
– 22 cm latime. Impingerea mortarului
se incepe de la 5-6 cm distant de la
caramida zidita anterior.
Rosturile obinute astfel, nu sunt
pline cu mortar, ci sunt umplute
numai pana la 1 cm de la fata zidariei.
Grosimea rosturilor orizontale trebuie
sa e de maximum 1,00 – 1,20 cm iar a
celor verticale, maximum 1,00 cm.
Aceasta metoda cere multa
indemanare, ea folosindu-se atat la
executarea sirurilor de la margine, cat
si a celor de umplutura. Prin aplicarea
ei se obtine o productivitate cu 20
-25% mai mare decat in cazul utilizarii Fig.20. Zidirea caramizilor fara mistrie:
a. zidirea sirurilor in lung;
metodei de zidire cu mistria. b.zidirea sirurilor in curmezis;
c.zidirea a cate doua caramizi deodata.

M.3. Zidirea caramizilor fara mistrie, formanad rostul vertical prin
apasarea caramizii, curatarea mortarului iesit din rosturi si intinderea
mortarului cu mistria
Zidirea caramizilor se face ca la metoda anterioara, adica fara mistrie.
Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi
prin apasare, zidarul foloseste mistria. De aceea, la zidirea caramizilor dupa
aceasta metoda, zidarul tine intr-o mana mistria iar cu cealalta mana zideste
caramida(Fig.21).
Mistria foloseste in cazul acestei metode, nu numai la curatarea mortarului
ci si la intinderea lui. In acest caz, avem o productivitate mai scazuta, insa
se obtine o zidarie cu rosturi pline, ceea ce nu se poate realiza prin metoda
fara mistrie. Productivitatea este totusi mai mare decat la metoda de zidire cu
mistria, deoarece zidirea dupa aceasta metoda necesita miscari mai putine.
Fig.21. Zidirea caramizilor fara

mistrie, formand rostul vertical prin
apasarea caramizii si curatarea
mortarului iesit din rosturi: a. zidirea
caramizilor in lung;
b. zidirea caramizilor in curmezis;
M.4. Zidirea caramizilor cate doua deodata in sirurile de umplutura

Aceasta metoda se aplica la zidirea
caramizilor in sirurile din mijlocul zidariei
(umplutura). Ea consta in zidirea fara mistrie
a cate doua caramizi deodata pe mortarul
intins uniform dinainte, intre sirurile de la
margine ale zidariei.
Metodele de zidire descries anterior
sunt aplicate pe scara larga. De exemplu Fig. 22. Zidirea caramizilor fara
mistrie, cate doua deodata in sirul de
unii zidari aplica la executarea sirurilor umplutura: a. zidirea caramizilor in
de margine, metoda de zidire fara mistrie, lung; b. zidirea caramizilor in curmezis.
intinzand mortarul si curatindu-l cu mistria. Ei zidesc caramizile una cate una,
cand cu mana dreapta, cand cu mana stanga. Umplutura o executa asezand
cate doua caramizi dintr-o data, dupa metoda de zidire a umpluturii fara
mistrie. Alti zidari insa, zidesc caramizile sirurilor de margine dupa metoda
cu mistria, asezand cate o caramida, iar umplutura o executa dupa metoda de
zidire a umpluturii fara mistrie, asezand cate doua caramizi deodata si lucrand
cu ambele maini.

Fig.23. Varianta de zidire
conform metodei maximenko:
a.zidirea caramizilor in
lung cu mistria; b.zidirea
caramizilor in curmezis fara
mistrie.
M.5. Teserea caramizilor si formarea rosturilor

Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei dupa ce s-a
constatat ca stratul hidroizolant este curat. Se intinde cu ajutorul canciocului
mortar intr-un strat de 10-12 mm grosime obtinandu-se patul de mortar, pe
care se asaza primul rand de caramizi.
In locul canciocului se poate intinde mortarul cu lopata-cancioc, sau cu
mistria. Caramizile vor asezate in asa fel incat sa e la indemana zidarului.
Fig.24. Zidirea caramizilor cu mistria;

a.aplicarea mortarului pe capatul caramizii;
b.asezarea caramizilor pe patul de mortar;
c.indesarea caramizilor.
Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid se va face in asa fel incat sa nu e

impiedicat procesul de productie si vor directionate in pozitia de zidire.
Dupa asternerea patului de mortar, zidarul trece la zidirea zidului. Sistemul
de lucru este acela in care se foloseste mistria, caz in care procedeaza astfela:
ia caramida in mana stanga apoi ia mortar cu mistria tinuta in mana dreapta si-l
aplica pe capatul caramizii in cantitatea necesara pentru a forma rostul vertical.
Dupa aceea, asaza caramida pe patul de mortar impingand-o spre caramida
asezata anterior si o indeasa prin lovituri usoare aplicate cu manerulmistriei
sau cu ciocanul.
Surplusul de mortar iesit din rosturi la suprafata zidariei, datorita indesarii
caramizii, se curata cu mistria ind folosit apoi la executarea patului de mortar
pentru caramizile urmatoare. In Fig.25 se arata modul cum zidarul curata cu
mistria surplusul de mortar iesit din rosturi.

Fig.25. curatarea
surplusului de mortar
cu mistria
Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din colturi, se trece la celalalt

colt zidind la fel cateva randuri si obtinand astfel reperele de colt.
Pentru zidirea portiunii de zid intre repere, se intinde sfoara la ecare rand
de caramizi, iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand
distant dintre repere este mare, se intoduc si repere intermediare.
Sfoara se xeaza in mod obisnuit la ecare capat cu cate o scoaba sau se
leaga de doua abstecuri xate la colturile zidului. In cazul xarii cu scoabe,
sfoara este apasata la capete cu cate doua caramizi asezate pe muchie (Fig.26).
sfoara trebuie sa e lipita perfect de muchia caramizilor. Operatia de zidarie,
pentru completarea randurilor, este aceeasi ca la zidirea colturilor. Asezarea
caramizilor se va face in asa fel incat sa avem o tesere cat mai reusita. Dupa
completarea randului cu caramizi, zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde
peste caramizile asezate, indeasa mortarul cu mistria intre rosturile caramizilor,
umplandu-le bine.
La urma, zidarul verica orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cu
dreptarul si cu bolobocul controleaza orizontalitatea randului, vericare ce se
face la ecare rand (Fig.27). pe fata superioara a zidariei se asaza dreptarul
si peste acesta nivela. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile
care sunt mai ridicate, se indeasa cu loviruri usoare aplicate cu ciocanul pe un
dreptar.
Cu ajutorul rului cu plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se
verica verticalitatea acestuia. Verticalitatea se mai poate verica si cu ajutorul
nivelei, asezata cu lungimea pe inaltimea zidului.
Fig.26. Executarea reperelor

de colt si xarea sforii in timpul
zidirii:
a. xarea sforii intre repere;
b.mentinerea sforii in pozitie
exacta intre repere.

Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc
abstecurile.
Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul
iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului.
Rosturile pline, au mortar pana la suprafata zidului; cele goale se lasa
fara mortar pe 1-2 cm de la fata zidului.Rosturile goale se recomanda la
zidaria ce urmeaza a se tencui pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie
precum si in cazul zidariei aparente pentru a nu nevoie ca rosturile sa e
curatate cu scoaba. Zidaria cu rosturi pline se executa la peretii care raman
netencuiti(calcane, ziduri de subsol, etc).
N.Montarea ghermelelor si prasnurilor

La golurile pentru usi si ferestre, sunt xate in zid, la teserea caramizilor,
ghermelele, care sunt piese din lemn ce au rolul de a sustine tocurile de usi si
ferestre din lemn. Tocurile sunt xate de ghermele prin cuie.
Prasnurile sunt piese metalice, xate in zid si au rolul de a sustine tamplaria
metalica.
Fig. 27. Vericarea

orizontalitatii si verticalitatii
zidariei: 1.abstec; 2.dreptar;
3.nivela; 4.r cu plumb; 5.sfoara
O. Montarea buiandrugilor
Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a
golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot din lemn,
metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.

INTREBARI
1. Care sunt materialele utilizate la executarea unui zid?

2. In functie de dimensiunile caramizii, de cate feluri sunt zidurile?
3. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor?
4. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor?
5. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt de 1 caramida.
6. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt pentru un zid de 1
caramida cu un zid format den 1 ½ caramizi.
7. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt din doua zidarii de
1 ½ caramizi.
8. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi ascutit a
doua zidarii de 1 caramida.
9. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi obtuz a
doua zidarii de 1 caramida.
10. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida.
11. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida.
12. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu
una de 1 caramida.
13. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt?
14. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul la asezarea mortarului pe
randul de caramida?
15. Cu ce se face taierea caramizilor?
16. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de
caramizi?
17. Ce verica zidarul la un zid cu ajutorul nivelei?
18. Ce rol au abstecurile?
19. Cu ce se xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?
20. Ce rol au buiandrugii?

La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul

armatiei (A=adevarat, F= fals):
1. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului. A/F
2. Zidul de ½ caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala pe axa longitudinala a zidului. A/F
3. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F
4. Zidul de 1 ½ caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care
caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicular pe axa
longitudinal a a zidului. A/F
5. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea egala cu lungimea
a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor
longitudinal, perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F
6. Linia de tesere a caramizilor in zid, este o linie dreapta. A/F
7. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare
de 90 de grade. A/F
8. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic
de 90 de grade. A/F
9. La zidaria cu goluri, spatiile umplute cu material au rolul
de izolator termic si fonic. A/F
10. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F
11. Pentru cresterea productivitatii muncii, mortarul se pune
pe zid cu mistria. A/F
12. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual. A/F
13. Grosimea rostului orizontal este de 3,00 cm iar a celui vertical
de 3,50 cm. A/F
14. Fixarea sforii la colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor. A/F
15. Ghermelele si prasnurile ajuta la xarea tocurilor de tamplarie
in golurile din pereti. A/F
16. Cu ajutorul rului cu plumb se verica orizontalitatea. A/F
17. Cu ajutorul bolobocului se verica orizontalitatea si verticalitatea
zidului. A/F
Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.

Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite;

1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din ……..,………,……
……….,...…………….............…. etc. asezate cu respectarea unor
prescriptii tehnice.
2. Legatura dintre caramizi se face cu ………….prin a carui intarire se
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,
ca si cum ar consta dintr-un singur material.
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri
sa se suprapuna, poarta denumirea de…………sau……………a
caramizilor.
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a
caramizilor ca la colturile de …….de grade.
5. La zidaria cu goluri neumplute,……………..care se pastreaza in
aceste spatii, constituie un……………si……… al zidariei.
6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida(..,… si…).
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin…………………
8. La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai
intai o …………..cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.
9. Cand caramida urmeaza a taiata la jumatate, ea se tine in
mana…………..astfel ca linia de taiere sa e la ………..palmei.
10. Ciocanul se va tine……………….pe fata caramizii, deoarece cand nu
este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii………….., fara a se taia
dupa crestaturi.
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul………..sau…………
12. Zidarul tine tot timpul mistria in …….., iar cu cealalta asaza caramida
pe….....
13. Rosturile se executa………iar pentru curatirea…………care iese din
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste………………….
14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea………………..
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se …………
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in
locul canciocului se poate folosi …………………
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul verica………..si………….
zidariei cu dreptarul, nivela si rul cu plumb.
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai
ridicate, se ……cu lovituri usoare aplicate cu………pe un………
1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri

mici, prefabricate, pietre,etc. asezate cu respectarea unor prescriptii
tehnice.
2. Legatura dintre caramizi se face cu mortar prin a carui intarire se
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,
ca si cum ar consta dintr-un singur material.
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri sa
se suprapuna, poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor.
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a
caramizilor ca la colturile de 90 de grade.
5. La zidaria cu goluri neumplute,aerul care se pastreaza in aceste spatii,
constituie un isolator termic si fonic al zidariei.
6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida( 3/4, ½ ,1/4).
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin taiere.
8. La taierea transversala a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai
intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.
9. Cand caramida urmeaza a taiata la jumatate, ea se tine in mana
stanga astfel ca linia de taiere sa e la mijlocul palmei.
10. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece cand
nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe, fara a se taia
dupa crestaturi.
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara.
12. Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida
pe mortar.
13. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste mistria.
14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei.
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se curata.
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in
locul canciocului se poate folosi lopata cancioc.
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul verica orizontalitatea si
verticalitatea zidariei cu dreptarul, nivela si rul cu plumb.
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt
mai ridicate, se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un
dreptar.

Tema: construieste un colt de pereti cu grosimea zidurilor de ½ caramida

Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea
proiectului.
a. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Lada de amestec mortar
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Sapa amestecat mortar
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
b. Modalitati de realizare a proiectului:
1. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a
90 de grade;
2. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;
3. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul
712205.6;
4. Se va verica orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului
si a rului cu plumb.
5. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.
6. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti

Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de ½

caramida
proiectului.
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
90 de grade;
712205.6;
Timp de lucru: 6 ore
Se va lucra in echipa de 2 cursanti

Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1
caramida
proiectului.
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
90 de grade;
712205.6;

Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1½

caramida
proiectului.
c. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
d. Modalitati de realizare a proiectului:
90 de grade;
712205.6;

La propozitiile de la 1 la 10 incercuiti raspunsul corect:

1. Materialele utilizate la zidarie sunt:
A. Scanduri
B. Otel-beton
C. Plansee din beton
D. Caramizi, blocuri din beton, BCA
2. In functie de lungimea caramizii, zidurile sunt:
A. ¼ caramida
B. ½ caramida
C. 1 caramida
D. 1 ½ caramida
E. 1 ¼ caramida
F. 2 caramizi
3. Prin teserea caramizilor se intelege:
A. Suprapunerea perfecta a fetelor caramizilor in zid;
B. Suprapunerea decalata a fetelor caramizilor in zid(zig-zag);
4. Rosturile intre caramizi sunt:
A. Orizontale
B. Vertical
5. Valoarea unghiurilor la intersectia peretilor este de:
A. 90 grade la peretii perpendiculari
B. Mai mica de 90 grade la peretii in unghi obtuz;
C. Mai mare de 90 grade la peretii in unghi ascutit;
6. Scule folosite de zidar la zidit sunt:
A. Mistrie
B. Cancioc
C. Ciocan zidar
7. Instrumente de masura si control folosite in zidarie sunt:
A. Metrul
B. Ruleta
C. Bolobocul
D. Firul cu plumb
E. Furtunul de nivel
F. Micrometrul
8. La trasarea unghiurilor de 90 grade cu ajutorul Teoremei lui Pitagora,
se folosesc urmatoarele numere:
A. 1-2-3
B. 3-4-5
C. 60-80-100
9. Zidarul, cu ajutorul nivelei verica:
A. Orizontalitatea
B. Verticalitatea zidului
C. Unghiurile de inclinare
10. Fixarea tocurilor de usi si ferestre in golurile din pereti, se face cu:
A. Ghermele pentru tocurile metalice
B. Prasnuri pentru tocurile din lemn
La urmatoarele propozitii utilizati literele A(adevarat) sau F(fals) pentru

11. Grosimea rostului orizontal este de 3,50 cm iar a celui vertical

de 4,00 cm. A/F
12. Fixarea sforii la capetele zidului se face prin legarea acesteia
de caramizi. A/F
13. Suprapunerea caramizilor in zig-zag, poarta denumirea
de legatura sau tesere a caramizilor. A/F
14. Cand caramida se taie la jumatate, ea se tine in mana stanga astfel
ca linia de taiere sa cada la mijlocul palmei. A/F
15. Pozitia ciocanului va perpendicular pe caramida deoarece
in alta pozitie, caramida se va rupe in linii strambe. A/F
16. Caramizile se pot zidi cu ajutorul mistriei sau fara. A/F
17. La capetele zidurilor, la colturi sau la goluri se folosesc
bucati de caramida cu dimensiunile de ¾, ½,1/4 . A/F
18. Inainte de inceperea zidirii primului rand de caramizi,
se curata hidroizolatia. A/F
19. Caramizile, care la vericarea orizontalitatii, se constata ca fac
un anumit unghi fata de orizontala, sunt lovite usor
cu ciocanul pe un dreptar. A/F
20. La zidaria tencuita, rosturile se prelucreaza cu ajutorul
unui rostuitor. A/F

ÎN MESERIA DE

DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege în funcie de mrimea i natura desenului

între 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume :
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i întrerupere ;
Continu Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale;
Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen

a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci în aa fel încât s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 135
A.2.2.Elementele cotrii sunt:
Fig. 1
- cota, care indic valoarea

numeric a dimensiunii consi-
derate, în unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
- linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care Fig. 2
se refer cota;
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc în
cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaie sau de referin (linii frânte), care se folosesc
când spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.
Fig. 3
Liniile ajuttoare pot s înceap direct de la reprezentarea elementului

sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se întretaie cu liniile de cot la 45° sau 60°, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
136 - Desen tehnic

Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele între ele.
Fig. 5
Deasupra cotelor, msurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (^).

Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc în vârful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot, se indic prin puncte, linioare scurte la 45°
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, când se opresc pe o suprafa i cu sgei, când se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intrmediar înlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 6
Desen tehnic - 137

Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form
de exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic
dup specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63,
115, 24, 365 cm sau 63, 115, 240, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional 0. Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Fig. 7
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R

dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, în caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat în
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8.
Dac în reprezentare, linia de
Fig. 8 cot a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 9
138 - Desen tehnic

e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea
liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul
având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul Fig. 10
pe linia de cot circular,
înclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
induicate pân la axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pân la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pân la aceast ax (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot întrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:
1,50-0,90 x
4,00 l00=15%
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Desen tehnic - 139

Fig. 12
Fig. 13
Distana într dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i

elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
aceast distan, se admite întreruperea liniei de cot care, dup necesiti,
poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru
cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:
- intersectarea liniilor de cot între ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
învecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate în desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere

majuscule înscrise în ptrate cu latura de 6 -9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marchze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
140 - Desen tehnic

Fig. 14
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
Fig. 15
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, atât în seciuni i faade cât

i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel
O
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumate înnegrit;
O
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul
neînnegrit, menionându-se care este acel nivel;
O
în planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, în care se înscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
Fig. 16
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,

braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stânga sau la dreapta, iar sgeii în jos sau în sus.
Desen tehnic - 141
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).
Dimensiunile stâlpilor vor cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintere feele lor.
La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe
aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total între axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs între numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Fig. 17
Fig. 18 Fig. 19
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplsate diferit între

ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz
linia comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu
sgei pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Fig. 20
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, couri, anuri pentu

conducte etc.) pot cotate i prin înscrierea pe o linie de referin a cotelor celor
dou laturi înmulite între ele. Prima cot va latur de baz a elementului,
dup poziia sa în construcie sau din poziia normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care începe golul unui co de fum sau
canal de ventilaie fa de nivelul pardoselii se inscrie
sub cota seciunii lui i precedat de notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri
indic nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Fig. 21
Dac este necesar a se diferenia în plan destinaia
anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plci se vor
reprezenta ca în Fig. 23.
142 - Desen tehnic
La scri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar înlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau în continuare.
Limea pardoselelor va cotat pân la linia contratreptei (linia
întrerupt). In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vârful
treptei.
Nivelul planului de secionare se va indica prin îngroarea liniei treptei
respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel
respective (Fig.24). Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe
care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte
poziii, cu condiia ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele
de proiecie.
Seciunea orizontal fcut printr-o
construcie la un nivel caracteristic se numete
plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se
utilizeaz, în general, numai pentru seciunile
verticale (Fig. 26 i 27).
In desenele de construcii se utilizeaz
dou feluri de reprezentri:
- seciuni propriu-zise, în care desenul
reprezint numai ceea ce gsete în Fig. 22
planul de tiere (Fig. 28-a);
- seciuni cu vedere, în care desenul
reprezint i vederea elementelor ce se
gsesc în spatele planului de tiere i a Fig. 23
cror reprezentare este necesar pentru
o mai bun înelegere a desenului (Fig. 28-b).
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa în faa
planului desenându-le cu linie punct subire.
Fig. 24
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi

uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i în anumite cazuri, se pot i
înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29).
Desen tehnic - 143

In planuri, elementele de construcii care nu merg pân la tavan vor
indicate i cotate prin trimitere la nota explicativ. în cazul pereilor
despritori, înlimea lor se poate indica i prin notaia h=……
scris în lungul peretelui.
Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii
pot s nu mai e indicate în seciuni, sau pot indicate
simplicat (de exemplu foi de ui ; buiandrugi, prefabricate
Fig. 25 de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe
care este perpendicular se numete traseu de secionare.
Traseu de secionare are rolul de a scoate în eviden cât mai multe
elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesitile de indicare,
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct
subire (P3), având la capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia,
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C1). Segmentele de linie
continu groas, nu trebuie su intersecteze linii de contur.
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;
2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de
decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o
linie continu subire (C3) ( Fig.6 i 31);
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare în linie frânt,
seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv, desfurat. In
acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel în parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
144 - Desen tehnic

Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;
Reprezentrile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din

tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai când în
alctuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite
haurarea uniform, înnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a
câmpului, sau alte reprezentri, adugându-se în caz de necesitate o not sau
legend explicativ.
In general haurile oblice se trag la 45° fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o înclinare
Desen tehnic - 145

de 45°, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45°, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar o difereniere
a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide Beton armat prefabricat la

scara > 1:50
Metal: prole i bare

Umplutur
rotunde
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Zidrie de prâmat Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial Izolaie hidrofug
Azbociment, produse din

Mozaic
ipsos
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
146 - Desen tehnic

Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai
dease, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a
unuia i aceluiai element.
In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai
material, se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de
contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a
câmpului (Fig. 31).
Fig. 31
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor

se poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai
pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv.
A.4. Rupturi;
Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i

îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea
unei reprezentri simplicate i mai reduse ca întindere.
Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
în Fig. 38. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).
Fig. 32 Fig. 33
Desen tehnic - 147

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea
întreruperii se poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea
liniilor de ruptur nu este necesar la câmpurile haurate sau cu reprezentri
convenionale de materiale din seciuni (Fig.31).
A.4.1.Ui i ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se

reprezint în plan ca în Fig. 34.
Fig. 34
Fig. 35
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, ue asemenea

sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari,
reprezentrile sunt indicate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenional
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
148 - Desen tehnic

Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în perei astfel;
limea golului
înlimea golului
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie;

Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Desen tehnic - 149

Ui (glasvanduri) în 3
i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i

cu urechi
Ferestre duble, fr i

cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre i ui -ferestre

cu ni de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale golului în perei,
astfel:
limea golului
înlimea golului
150 - Desen tehnic

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tâmplrie, cercurile se xeaz în exteriorul cldirii.
- înlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=
si se trece:
- la câteva ferestre, atunci când este acelai;
- la toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite.
- niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ;
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Fig. 36
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup oui., sunt cuprinse

în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig.36).
Fig. 37
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,

cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se
monteaz tâmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai înscrie
indicativul.
Desen tehnic - 151

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden

dimensiunile i formele elementelor desenate.
Scrile utilizate în desenul de execuie sunt:
1. scri grace uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scri pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor
exterioare este întodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezisten se a în axa geometric.
Poziia se mai coteaz i prin
dimensiunea i distana dintre perei,
prin cote interioare.
Linia de cot este trasat în aa
fel încât s intersecteze elementele
caracteristice, la distana de minimum 1
cm fa de perete.
Golul din zidrie se coteaz la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie,
printr-o fracie care la numrtor
are scris limea, iar la numrtor,
înlimea golului de la faa pardoselii, la
ui, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezint un gol de Fig. 38
fereastr în care:
- p=90; arat înlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
înlimea de 90 cm) ;
- 180 cm este limea golului de fereastr;
- 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr.
In Fig. 40 se prezint un gol de u în care:
- 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u.
Tot în aceast gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr la etajul
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal
cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m..
152 - Desen tehnic
Fig. 39
Arcul de cerc gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii.

In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde la
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.
Fig. 40
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia ind

indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile înferioare,
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de
secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a
parapetului.
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41) ind în
funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Desen tehnic - 153

Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie
1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
b)
Fig. 42 Detaliu fereastr

a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmur sau plci
mozaicate
a)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
154 - Desen tehnic

La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care împiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat în elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat în elevaie cu linie întrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se
indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le
încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit

1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din
tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid

Desen tehnic - 155
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
învelitoare
Courile de fum i de ventilaie se reprezint în planuri printr-o seciune

a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig.46).
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig.47. Suprafeele
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig.48.
Copertina de la partea de sus a cosrilor este redata ca in g.48.
Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig
50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece
au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice
indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar
M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
156 - Desen tehnic

Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn
Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale.

Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adâncime sau grosime cât
i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
C.1.Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
Desen tehnic - 157

In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul seciunii circulare;
- reprezint diametrul mediu al pisei dat în cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu doua zecimale
Lungimea Lse scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil,
ea se poate trece si sub aceasta linie.
a)
b) Fig. 51 Cotarea lemnului rotund

a) reprezentarea la scar 1:50
b) reprezentarea la scar 1:50
C.2.Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
prezentate câteva produse din lemn a)
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
b)
- ruptura se reprezint cu linie
frânt;
- ½ arat c piesa are o
seciune semirotund; c)
- diametrul mediu al
seciunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
(1=4, 35 arat c lungimea d)
este de 4, 35 m); Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
Semne conventionale care arat a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
seciunea transversal a piesei; c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
- h distanta între fetele paralele d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
ale piesei în cm;
(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (2 =28 mm) X înlimea (24 cm);
158 - Desen tehnic

C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:

- PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;
- PFL plci din bre din lemn.
Fig. 53 Cotarea lemnului

prelucrat:
e) e) scândur aezat pe lat
f) scândur aezat pe muchie
g) rigl
h) grind
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate
din lemn:
a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat
e) longitudinal; d) PAL; e) PFL
Desen tehnic - 159

D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,

eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în planul de
secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara planului (Fig.55).
Fig. 55 Asamblri prin cuie:

a) reprezentare obinuit;
b) reprezentare simplicat;
1) cui în planul de secionare;
2) cui în afara planului de secionare
a) b)
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.

In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a
se împiedica crparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de

prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân la
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 57 Dispunerea cuielor

într-o îmbinare de prelungire:
a) în rânduri drepte;
a) în zig-zag;
160 - Desen tehnic

a) b)
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
In Fig. 59 este prezentat o asam-

blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- V 6 diametrul letului în mm;
- 20 lungimea urubului în mm.
Fig. 60 Îndirea în lime
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele a doi dulapi cu scoabe:
care se reprezint printr-o linie îngroat a) vedere lateral; b) plan;
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar la (deschiderea) = 200 mm.
Desen tehnic - 161
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, pisele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;

Fig. 62 Cep i scobitur
c) simpl; d) în prag;
Fig. 63 Falt Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
E.1. Imbinarea de prelungire;

Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din
lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu

eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;
162 - Desen tehnic

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) încruciarea în cep coad de rândunic pe
vedere; 2) seciunea A-A toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad
de rândunic pe toat lungimea
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;

In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele

ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;

d) detaliu D; e) detaliu C;
Desen tehnic - 163

F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de
montare.
Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint în plan la scara 1:50 unde
elementele cotrii au urmtoarea semnicaie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea
de 10 cm i înlimea de 15 cm:
- A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului;
- Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar
limea de 4 cm;
- Duumea oarb 2x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o lime
a acesteia de 12 cm;
- Scândur 24X 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a
acesteia de 16 cm;
- ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.
F.2. arpantele din lemn:
Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune
164 - Desen tehnic

Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 în care cuprin toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;
Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei

precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc înscris într-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
F.4. Detaliile arpantei

Desen tehnic - 165
La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,
astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.
F.5. Ferme din scânduri;

Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
Fig. 71 Ferme din

scânduri btute în cuie
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat
G.1. Notarea fundaiilor

Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaiilor;
- Ai este indicativul stâlpului pe care-l
susine fundaia i se trece ca un indice
al fundaiei (FAi) ;
- A i 1 reprezint axele de trsare care se
intersecteaz în dreptul stâlpului SAi
i îi stabilete poziia în plan;
- SAi este indicativul stâlpului;
- F1 înlocuiete indicativul FA, în cazul
în care o serie de fundaii sunt identice,
având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui
stâlp, notat cu indicativul stâlpului
acelai mod de armare;
G.2. Notarea stâlpilor

Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din
indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SAi).
166 - Desen tehnic

Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura
mare x latura mic).
O alt simbolizare poate Si...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;

Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin
semnul de îmulire (b /,., ), unde b este limea grinzii iar h este înlimea
grinzii (Fig. 73).
Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan
la scar mic
Când desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile

sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la
numrtor se trece indicativul grinzii (GPi) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot trecute
i în continuarea indicativului (GPi -25 x 35).
Pentru grinzile întoarse, notarea va precedat de aceast specicare:
GRIND ÎNTOARS G13- 25 x 45.
Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie
Desen tehnic - 167

G.4. Notarea centurilor;
Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru
diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;.
In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
G.5. Notarea buiandrugilor;

Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse în
plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);

Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint în general, poziia
peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.
Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2.
G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare;

Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenierea tipurilor.
168 - Desen tehnic

- Exemplu de notare la construcii din panouri mari:
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;
- E, F- perei exteriori sau de faad;
- D - perei despritori;
- P - plci de planee.
Exemplu de notare la construcii industriale:
- CA -cheson de acoperi;
- P - pan de acoperi;
- S - stâlpi;
- F - ferm etc.
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element

al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând
Desen tehnic - 169

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100
numai în planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri,
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.
Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului în proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile i
tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie pentru
elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea ortogonal
a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri,
curile de Iun sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale
specice. Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi,
closete, laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea
încperilor, cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea
tehnologiilor (în cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice),
toate desenele la scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice
a spaiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare
execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri
de goluri i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie
170 - Desen tehnic

Fig. 78a Plan parter
cotarea corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de
tâmplrie prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris
în acestea. In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u,
pentru a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidere-
închidere, fr a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.
La ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare
încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05
i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din
documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),
astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece
la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate
Desen tehnic - 171

decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un
cerc, în care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i
la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea
operaiilor de ordin constructiv.
Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra planului de
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie
deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e
direct pe teren, e înlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota
de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principu, i se
reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:
Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor

exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de
intrare spacice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese
specice la: cldiri publice ( portar, informaii etc.).
Scara este reprezentat
considerând c este sec-
ionat de un plan secant
la 1, 1... 1, 2 m de la
nivelul pardoselii. În
consecin apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de întrerupere
dus la 45° i treptele
care vin de la subsolul
cldirii, secionarea scrii
considerându-se înainte de
palierul intermediar.
În planurile etajului,
desenul scrii apare în
întregime, cu podestele
respective, având liniile de
întrerupere la 45°, pentru
marcarea nivelului planului Fig. 78b
secant al etajului; numai
172 - Desen tehnic

scara de la ultimul nivel, dac nu are acces la pod, apare complet (Fig. 78b).
Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire i plecare
ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele
exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint la
fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele cazuri se prezint
i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate amenajat
special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de înalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului
se deseneaz la scrile
1:100 sau 1:50, atât
pentru acoperiurile
cu pante, cât i pentru
cele în teras. La
acoperiurile cu pante
se traseaz întâi liniile
perimetrale, respectiv
pictura, (Fig.79), apoi
se duc bisectoarele
unghiurilor, care se
întâlnesc dou câte dou,
determinând coame de
pant sau dolii. Linia
care unete punctele de Fig. 79 Reprezentarea planului
învelitorii - varianta cu arpant
intersecii ale coamelor
pe pant formeaz coama de creast.
Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se
bazeaz pe acelai principiu al trasrii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea
ind în funcie de limea volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se
intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura ralizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe car, se precizeaz valoarea
Desen tehnic - 173

în procente ( de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur,
corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toarte
elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel.
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras
Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai

mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt
urmtoarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i
proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, în primul
rând se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului
versanilor.
Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a
jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu
linii punctate.
Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie
i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri
174 - Desen tehnic

alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru
antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.
Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de
triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ecrui element
din plan.
I. Desenarea seciunilor
Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor

proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar,
diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.
Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal,
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de
obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada
lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt,
trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea
caracteristic este considerau, cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul seciunii se marcheaz în planuri prin secmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre planul de vedere.
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta
depinzând numai de interesul reprezentat din pune de vedere constructiv, în
general ind preferat vederea de la dreapta spre stânga.
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri,
podete, fundaii, acoperi etc.) ; de asemenea, redau detaliile de nisaj
panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar
principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar,
pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii.
In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pân la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri
de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri,
Desen tehnic - 175

Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile,
stâlpii, arcele, înlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte
particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inându-se
seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul
prilor secionate.
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoaneîor, brâurilor,
soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint nivelul nit al
pardoselii parterului.
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale
176 - Desen tehnic

J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan

vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinând împreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la
linia de pmânt pân la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic,
reprezentând în special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sclupturi; betonul aparent; bârnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e cât
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
Desen tehnic - 177

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate în planuri.
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical;
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru
gsirea detaliilor de faad în planele respective.
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i
de nisaj, care nu apar sucient de clar în cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,
pe seciunea transversal sau longitudinal, în plan i chiar pe faade, sunt
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz
tâmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai
mic.
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este
limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere,
pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;

b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras.
178 - Desen tehnic
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i

complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stâlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între
niveluri, din unul sau dou podete i placa înclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele în plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de niel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
Desen tehnic - 179

Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i

Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
180 - Desen tehnic

ÎN MESERIA DE

NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor

în cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.

Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile
reale de desfurare a activitii în construcii.
Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de pia, eciena activitii în construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în
mare msur, de particularitile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în
desfurarea activitii specice, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i câteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti

Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui
184 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de

construcii în cadrul economiei româneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.

În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare,
în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
în România, ar aat în plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate în vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ecrui domeniu de
activitate în parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate
economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea
româneasc i le-a xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei româneti.
Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor

Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i
serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura
produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor.

Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de

construcii – ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a întreprinderii

Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor
i funcional când se exercit asupra unor activiti.
În afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate în:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vârf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori
endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
în creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
Inuenele organizrii informale pot atât pozitive cât i negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai în abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare în producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i
raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici,
cât i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i cât mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
- în partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita în
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului în condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în
raport cu specicul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere întregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn
c structura trebuie s e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gândit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, în mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef
de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pân la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor mai multe niveluri ierarhice în
organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea între compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice

În literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.

3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor

care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:

Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. inând seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este

execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:

a) procese de munc directe - atunci când produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:

a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activitii desfaurate:

a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
- întreprinderi care furnizeaz servicii,
- întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj,
- întreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material.
În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare între posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii
se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
În practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie în serie,
- tipul de producie în mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut în
cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux.
Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux.
5. Tipul de producie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în
cantiti foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei în mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-
se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în
ux, pe linii de fabricaie, specic întreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile
unui grad înalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
în cadrul liniei de producie în ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie
desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie în care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv în organizarea produciei
În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute în mediul
economic în care activeaz.
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona în regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
înseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, îmbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o întreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pân în momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identica activitile implicate în gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia aându-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i în diferite
secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii în fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive în produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în
programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu cât este mai mic
durata ciclului de producie, cu atât vor folosite mai raional resursele
materiale i umane în întreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de
lucru i perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii în produse nite.
În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar în situaia în care o întreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i,
deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pân la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci
când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri.
Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz la subfurnizori atunci când
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti
proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin
liale.
În afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne

Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant
Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia.
Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr în relaii directe.
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare în mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în
explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate atât
direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c inueneaz
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului întreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care
acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca
beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a într-
un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr într-
un ansamblu de relaii prin care îi orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare în activitatea oricrei întreprinderi.
Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i în orientarea activitii
întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
întreprinderii.
Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vânzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbrac succesiv relaiile de vânzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale
În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei întreprinderi.
Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani,
- existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate în relaiile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de îninare a oricrui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa

operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile
dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece în urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.

5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile

de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a

proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca

1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie

reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca

La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului

de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima

legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de

deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la

productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii

sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata

de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de

muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :

- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.

ÎN MESERIA DE

MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez în faa creia se a semnul -,

schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCI II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
228 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de

urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
Înmulirea numerelor întregi este:

Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scoând factor comun.
Folosind proprietile înmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,

(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;

c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b
0, câtul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru
înmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m"
Rezolvare. Am întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCI II
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul" Alt
numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul" c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât
este aria sa?
3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = ®x N _ x divide pe -12¾
B = ®x Z _ x divide pe 8¾
C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾
D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n
0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n
0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre
0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42

12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6 50 33 9 4 144 90 510 120 64
166 1666 16666 166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se

obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei:
m p mxp
n • q = nxq
Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmâne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a
0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu
a
inversul su, obinem ca rezultat 1:
1
a x a= 1
De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În
m 2 3 2
general, dac a = n , atunci 1 = n .
a m
Împrirea numrului raional a cu numrul raional b (
0) se denete ca
ind înmulirea lui a cu inversul lui b:
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ;

( ( ( ( (
3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui

Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:

a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:

CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b

0. Raportul lor este a , iar k =
a b
este valoarea raportului b .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i

timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:

a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
decât lungimea.
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.

a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.

CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem:

km hm dam m dm cm mm
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla

gradat (folosit în proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit în special
la msurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2
10002 1002 102 1

m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).

C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3
10003 1003 103 1

m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea

schem:
km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 103n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 103n (n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind

c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m2.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2,

aezate în rânduri a câte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023

km3; 0,42 dam3.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.

6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4

cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm3. Câte

transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?

b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?

CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o

Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie: congruent
m ( O) = m ( OI); AOB AI OI BI
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor

egala cu 90o.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180o.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
AOB BOC AI OI CI BI OI CI
>OC = bisectoare >OI CI = bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o,
m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB AI OI BI opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment în

mijlocul segmentului.

Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a

trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz

unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu

mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de

greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz.

2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) Înlimea este perpendiculara dus din vârful unui unghi pe latura

opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este
dus).
>AAI@; >BBI@; >CCI@ înlimi

AAIABC; BBI AAC; CCIAAB
AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc
Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de

obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,

în mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
AI >BC@ i >BAI@ >AC@ i xyABC i AI xy.

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate

punctele din plan (sau spaiu) având
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)

congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: 'ABC 'AI BI CI dac: >AB@>AI BI@; >BC@>BI CI@; >CA@>CI
A @ i
I
A AI; B BI; C CI.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.

Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o
catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu

au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b =
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid

Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente

2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare

2 i 7
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o.

m(A) + m(B) + m(C) = 180o
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui

triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD este unghi exterior

triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)

Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
>BE = bisectoarea interioar

ABE EBC
>BF = bisectoarea exterioar:
CBF FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui

triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF.
Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete

mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care îndeplinete condiiile:

a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav

Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal.
>BD@ i >AC@ = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:

m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate

unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile

paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului

2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti

ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC A BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente

(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:

7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ >BD@; DE A AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor

neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.

CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal

departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O (DE); >DE@ = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.
Unghiuri în cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în

centrul cercului i laturile raze.
AOB = unghi la centru
m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful

pe cerc i laturile coarde.
BAC înscris în cerc;
Unghiul înscris în cerc are ca msur

jumtatea msurii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90o) subîntinde un
diametru: 'MNP dreptunghic.
m (NMP) = 90o ; NP = 2R

3. Unghiul format de o coard i tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci BAC are ca msur jumtatea

msurii arcului subîntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format

de dou secante care se intersecteaz în
interiorul cercului.
Deci unghiul interior se msoar prin

semisuma msurilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul

cu vârful în exterior i laturile
secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca

msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse între laturi.
Poligoane regulate înscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:

1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile

congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului

sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat

ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
AABCD = A'ABD + A'BCD
3. Paralelogramul
A = a*b sau A = ab sin A
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul

6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular

CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane

Planul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat în urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut în acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe

dou drepte neparalele coninute în acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut în acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,

deci de fee poligonale.

Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme

i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
Înlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,

numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vârful

piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vârful piramidei cu un
vârf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vârful piramidei pe planul bazei se
numete înlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.

VO = h o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VOA dreptunghic în O
VM = aI o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VMA dreptunghic în M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia

unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.

Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului.

OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI)
OOI = înlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD
dreptunghic în F.
aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i
'B NB dreptunghic în N.
I
În plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul

raportului de asemnare.
În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.

Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa

cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pânz

conic circular i de planul cercului care genereaz pânza conic.
Dac pânza conic circular de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.

Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o

pânz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pânza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare

C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al

punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic

ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)

5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul

9.Conul
10. Zona sferic

ÎN MESERIA DE

SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,
SITUAII DE URGEN
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 1

Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru
meseria de zidar - pietrat - tencuitor:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag.
90)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU

SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA
LOCUL DE MUNCA –HG NR.971/2006 (pag.156)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA
LOCURI DE MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)

SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A
MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI,
IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE -HG 1051/2006.
(pag. 347)

SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006
(pag. 375)

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA -HG 1146/2006
(pag. 542).

Cap. II. Instructiune privind activitatea de securitatea si
sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea
de zidar pietrar tencuitor
II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele

de constructii-montaj in activitatea: “LUCRARI DE ZIDARIE”
1. SCOP
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de zidarie, cuprinde msuri de prevenire a accidentrii i
îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile specice la
care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i
desfurarea activitailor de zidarie, dulgherie si cofrare în conditii
de securitate i sntate in munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.M. – Echipament de munca
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
274 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen

5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii Executivi al societatii/sucursalei asigura conditiile de

securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor de zidarie, dulgherie si de cofrare.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
A. PREVEDERI GENERALE
1) Operaiile de zidrie se vor executa numai de personal calicat i

instruit special pentru operaia respectiv.
2) Examinarea i avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea
meseriilor legate de zidrie i nisaje în construcii atât la angajare
cât i periodic.
3) Este obligatoriu împrejmuirea zonei de lucru în raza de aciune
a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol.
Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lâng utilajele în
construcii i lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea s e
prevzute cu balustrade i inute în stare de curenie.
4) În toate locurile de munca, personalul muncitor va dotat cu
echipament individual de protecie, in conformitate cu HGR nr.
1048/2006 pe care e obligat s-l poarte în tot timpul lucrului i pîn la
prsirea teritoriului antierului. La executarea lucrrilor la înlime
sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va dotat cu centuri
de siguran legate de puncte xe ale construciei, precum i cu truse,
geni, ldie sau cutii pentru pstrarea sculelor, uneltelor i a unor
piese mrunte.
Accesul în construcii i la locul de munc se face exclusiv pe scri
denitive sau pe scri mobile. Accesul ctre locurile de munc trebuie
amenajat fr obstacole sau goluri neacoperite. Executarea lucrrilor
de zidrie la înlime se va face numai de pe schele executate conform
standardelor i îngrdite cu parapete de 1m înlime.
5) Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în
permanen legarea la pmânt a mecanismelor i dispozitivelor
acionate electric, utilizate la lucrrile de zidrie.
6) Utilajele, mecanismele i aparatele electrice xe,utilizate la executarea
diferitelor lucrri trebuie obligatoriu legate la instalaia de punere la
pmânt a crei rezisten va de cel mult 4 ohmi.
7) Se interzice lucrul la tablourile de comand electric i la prile
componente ale instalaiei electrice, fr întreruperea circuitelor de
alimentare i legarea la pmînt a instalaiei.
8) Pentru iluminarea local a locurilor de lucru se va utiliza:
• tensiunea de 24 V,în cazul în care se lucreaz în condiii normale;
• tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucreaz în locuri cu umezeal
excesiv, pe mese metalice sau în locurile cu degajri de aburi i
emanaii de gaze.
B. INSTRUCIUNI SPECIFICE LA LUCRRI DE ZIDRIE
9) Containerele folosite pentru aducerea mortalului de zidrie pe

cldirile în curs de executare trebuie s e astfel construite încât s
exclud posibilitatea deschiderii în timpul ridicrii.
10) Executarea lucrrilor de zidrie la înlime trebuie s se fac numai de
pe schele regulamentare, în conformitate cu prevederile de securitate
a muncii în vigoare. Montarea, folosirea i demontarea schelelor
interioare i exterioare precum i a podinelor de circulaie se vor face
respectându-se normele de securitatea muncii în vigoare.
11) Platformele de lucru vor asigura un spaiu de circulaie de cel puin
1 m lime i 1,8 m înlime liber. În acest spaiu nu se vor depozita
niciun fel de materiale.
12) Podinele schelelor i eafodajelor vor avea o suprafa neted.
Rosturile între panouri i dulapii podinei nu trebuie s e mai mari
de 10 mm. Podinele vor avea parapei de 1 m înlime alctuii din
mân curent neted i o bordur de minim 15 cm înlime. Podina
i parapetul se vor xa pe elementele de rezisten ale schelei.
Elementele podinei i parapetului vor avea reazeme de rezisten la
ecare capt. Este interzis lsarea în consol a unui element.
13) Podinele schelelor sau eafodajelor se vor executa din dulapi de
minim 4 cm grosime sau din grinzi pentru a rezista la sarcina la
care sunt supuse. Îmbinarea prin suprapunere a podinelor schelelor
i eafodajelor este admis numai în lungul panourilor dulapilor
sau grinzilor care se vor consolida prin cuie sau buloane. În cazul
înndirii stâlpilor prin suprapunerea acestora, îmbinarea se va face cu
ajutorul jugurilor cu buloane, iar lungimea îmbinrii va de cel puin
55 cm.
14) Podina schelriei va distanat de zid cu cel mult 50 mm pentru
lucrrile de zidrie i 150 mm la lucrrile de nisaj. Rosturile între
perei i podinele schelei de pe care se lucreaz la lucrrile de nisaj
trebuie acoperite cu scânduri demontabile.
15) Este interzis circulaia pe ziduri. Pentru circulaie vor folosite
numai schele i eafodaje.
16) Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în
acionate electric, utilizate la lucrrile de zidrie.
17) În cazul utilizrii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive i
mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz
va respecta prevederile de securitate pentru lucrul de pe schele i la
înlime i va dotat cu echipamentul de protecie corespunztor.
Dispozitivele de ridicare vor prevzute cu sigurane, cu cabluri,
etc., respectîndu-se obligatoriu prescripiile ISCIR corespunztoare.
Personalul muncitor ce le manevreaz va trebui s e autorizat.
18) Este interzis a se creea diferene de înlime de peste 1,5 m între
diferite poriuni ale zidriei în timpul execuiei.
19) Se interzice executarea zidriei pe o înlime mai mare de 2 etaje, fr
legarea acesteia prin planee sau fr a se monta pe grinzile planeelor
o podin provizorie.
20) La lucrrile de zidrie din piatr care necesit ciopliri în timpul
execuiei,zidarul i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu
ochelari de protecie,iar muncitorii care nu fac parte din echipa de
zidrie,dar circul în apropiere, vor avertizai s-i fereasc ochii.
21) Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special
amenajate i dimensionate corespunztor sau pe planee în locuri
special indicate de conductorul locului de munc.
22) Podina de lucru va cel puin cu 15 cm mai jos decît nivelul zidriei.
Înlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru.
Pentru înlimi mai mari se vor monta podine auxiliare.
23) Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin
aruncarea din construcie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deeurilor, pe tobogane sau prin alte mijloace.
24) La lucrrile ce se execut în mediul umed,conductorii sub tensiune
vor deconectai înainte de începerea lucrului.
25) Toate golurile periculoase vor închise sau îngrdite cu parapei de
protecie.
26) Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse
în oper, a molozului sau sculelor la începerea lucrului.
27) Zidria cornielor de crmid ce ies din planul zidurilor mai mult de
30 cm se va executa de pe schele exterioare.
28) Zidria de piatr brut va executat obligatoriu în cofraje
confecionate din panouri de dulapi de 4-5 cm grosime cu ajutorul
popilor dispui la 2÷2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se
va face paralel cu executarea zidriei.
29) La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta
obligatoriu viziere de protecie pe perimetrul exterior al construciei
pentru oprirea cderii obiectelor de sus.
30) Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de
protecie va asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate
de puncte xe ale construciei.
31) Se interzice circulaia i depozitarea mrfurilor pe copertinele de
protecie.
32) Pentru aducerea mortarelor i crmizilor pe cldirile în curs de
construcie vor folosite containere speciale, asfel construite încât
posibilitatea deschiderii pereilor laterali i desprinderea fundurilor s
e exclus în scopul evitrii cderii materialelor ce vor transportate
în aceste containere.
33) Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în form de
ciuperc, cu muchiile din tabl zdrenuit i ascuite, a unor roabe i
tomberoane care nu sunt în perfect stare de funcionare.Sculele de
mîn folosite la zidrie vor bine xate pe mîner.
34) Este interzis a se crea diferene de înlime de peste 1,5m între diferite
poriuni ale zidriei, în timpul execuiei.
35) Se interzice executarea zidriei pe o înlime mai mare de dou etaje,
fr legarea acesteia prin planee sau fr a se monta pe grinzile
planeelor o podin provizorie.
36) La terminarea execuiei stâlpilor de zidrie, între golurile de ui i
ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aeza cel puin
un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului
buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executai din beton monolit);
se interzice a lsa liberi stâlpii la partea lor superioar.
37) În locurile de prelucrare a blocurilor i plcilor de beton celular
autoclavizat vor luate msuri de protecie contra prafului. Muncitorii
care lucreaz la aceste operaii de prelucrare vor prevzui cu
ochelari de protecie i cu mti contra prafului.
38) La lucrrile de zidrie din piatr care necesit ciopliri în timpul
execuiei, zidarul i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu
ochelari de protecie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de
zidrie, dar circul în apropiere, vor avertizai s-i fereasc ochii.
39) Prelucrarea pietrelor pe antier trebuie executat în locuri împrejmuite,
în care accesul persoanelor strine este interzis
40) Locurile de munc ale cioplitorilor de piatr trebuie s se ae la
o distan de cel puin 3 m unul de cellalt. În caz contrar, trebuie
aezate între acetia paravane de protecie. Este interzis aezarea
pietrarilor unul în faa celuilalt.
41) În timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmur, piatra de
construcie etc.) de dimensiuni mari i grele vor bine aezate pentru
a nu posibil rsturnarea lor.
42) Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidrie se va
face astfel încât s se lase un spaiu de minimum 0,5 m între zidul ce
se execut i materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde se
lucreaz.
43) Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special
amenajate i dimensionate corespunztor sau pe planee, în locuri
special indicate de conductorul locului de munc.
44) Podina de lucru va cel puin cu 15 cm mai jos decât nivelul zidriei.
Înlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru.
Pentru înlimi mai mari se vor monta podine auxiliare.
45) Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin
aruncare din construcie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deeurilor.
46) La lucrrile ce se execut în mediu umed, conductorii sub tensiune
vor deconectai înainte de începerea lucrului
47) Toate golurile periculoase vor închise sau îngrdite cu parapei de
protecie.
48) Golurile de ui în zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri
trecerea personalului muncitor prin ele.
49) Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse în
oper, a molozului sau sculelor la întreruperea lucrului.
50) La executarea placajului pereilor, concomitent cu zidria se vor lua
aceleai msuri de securitate a muncii ca la lucrrile la înlime i
la cele de învelitori. Umplutura din placaje i zidrie se va executa
concomitent cu placajul i va depi obligatoriu nivelul superior al
plcii.
51) Zidria cornielor de crmid ce ies din planul zidurilor mai mult
de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. În cazul în care se
folosesc schele de consol acestea vor astfel montate încât distana
dintre marginea exterioar a corniei i balustrada podinei de lemn s
e de minimum 60 cm. La executarea cornielor din zidrie se vor
prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor i a învelitorii.
52) Zidria de piatr brut va executat - obligatoriu - în cofraje
confecionate din panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul
popilor dispui la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor
se va face paralel cu executarea zidriei.
53) Este interzis executarea zidriei de crmid pe o înlime mai mare
decât dou etaje de construcie, fr a se construi planee între etaje
sau fr a se monta pe grinzile planeelor o podin provizorie.
54) La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta -
obligatoriu - viziere de protecie pe perimetrul exterior al construciei
pentru oprirea cderii obiectelor de sus.
55) În cazul în care înlimea zidriei nu depete 8 m, nu este obligatorie
montarea vizierelor de protecie. Dac executarea de viziere de
protecie nu este posibil, atunci locul de lucru unde se execut
zidria se va îngrdi, distana minim de la suprafaa zidului ce se
execut pân la îngrdire ind de 1,5 m.
56) Copertinele de protecie vor avea limea de minimum 1,5 m i
înclinarea de 20% fa de orizontal; vor rezistente, având consolele
de preferin din metal, iar copertina din scânduri de 2,5 cm grosime,
btute una lâng alta. Primul rând de copertine - cel care va rmâne
pân la terminarea zidriei - va montat la distana maxim de 6 m de
la pmânt, iar la al doilea rând de copertine, ind mobil, va montat
la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaz.
57) Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de
protecie va asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate
de puncte xe ale construciei.
58) Se interzice circulaia i depozitarea mrfurilor pe copertinele de
protecie.

de constructii-montaj in activitatea: “FINISAJE IN CONSTRUCTII”
1. SCOP
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de nisaje in constructii cuprinde msuri de prevenire a
accidentrii i îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile
specice la care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i
desfurarea activitailor de nisaje – tencuieli, zugraveli în conditii
de securitate i sntate in munca.
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii
pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala,
necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de nisaje
in constructii.
6.1. Msuri generale pentru organizarea locului de munc
6.1.1. Lucrrile de nisaj în construcii vor executate numai pe schele

realizate conform standardelor în vigoare.
6.1.2. Se interzice executarea lucrrilor stând sau circulând pe dulapi
izolai sau pe scri atârnate.
6.1.3. Se interzice executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau
nevericate zilnic înainte de începerea lucrrilor
6.1.4. La locurile de munc unde se execut lucrri de nisaj în mediul
umed, conductorii electrici aai sub tensiune vor deconectai
înainte de începerea lucrului.
6.1.5. Este interzis circulaia pe ziduri. Pentru circulatie vor folosite
numai schele si eafodaje.
6.1.6. Mânuirea unor mecanisme acionate electric/pneumatic sau
mecanic se va putea face numai de personal instruit special in acest
sens.
6.1.7. Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în
acionate electric utilizate la lucrrile de nisaj.
6.1.8. Fiecare deservent va verica zilnic, inainte de utilizare starea
tehnica, existenta protectorilor, continuitatea legaturii la centura
de impamintare a echipamentelor de munca pe care le va exploata.
In cazul in care echipamentele nu sunt intr-o stare tehnica
corespunzatoare, se interzice utilizarea acestora.
6.1.9. Se interzice, de asemenea, utilizarea Echipamentelor de Munca
care au protectorii anihilati, inlaturati, nefunctionabili.
6.1.10. In cazul utilizrii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive
i mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor ce le
manevreaz va respecta normele de securitatea si sanatatea
muncii pentru lucrul de pe schele i la înlime i va dotat cu
EIP corespunztor. Dispozitivele de ridicare vor prevzute cu
sigurane, cu cabluri, etc. respectandu-se obligatoriu prescriptiile
ISCIR corespunzatoare. Personalul muncitor ce le manevreaza va
trebui sa e autorizat.
6.1.11. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin
aruncare din constructie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deseurilor.
6.1.12. Toate golurile periculoase vor inchise sau ingradite cu parapeti
de protectie.
6.1.13. Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri
trecerea personalului muncitor prin ele.
6.1.14. Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor neintroduse in opera, a
molozului sau sculelor la intreruperea lucrului.
6.1.15. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma
de ciuperca, cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, care nu
sunt in perfecta stare de functionare.
6.1.16. In toate locurile de lucru personalul muncitor va dotat cu EIP
specic pe care este obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si
pana la parasirea teritoriului santierului. La executarea la inaltime
sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va dotat cu
centuri de siguranta legate de puncta xe ale contructiei.
6.1.17. Se interzice admiterea la lucru a personalului muncitor care nu are
controlul medical efectuat la zi si avizul medicului pentru lucrul la
inaltime.
6.1.18. Se interzice folosirea muncitorilor sub 18 ani pentru lucrul la
inaltime.
6.1.19. Manipularea pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se
va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de
lucru in vigoare cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe
verticala si orizontala.
6.1.20. Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din
prinderi cedeaza, elementul va coborat, iar daca acest lucru nu este
posibil, pana la inlaturarea defectiunii se va interzice ptrunderea
personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea se vor
pune indicatoare de avertizare.
6.1.21. Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul
muncitor, numai dupa oprirea completa a mijlocului de ridicat.
Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planseu.
6.1.22. Se va interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei
pentru desprinderea elementelor din carligul mijlocului de ridicat.
Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii
ajutatoare. Personalul muncitor va asigurat cu echipament de
protectie pentru lucrul la inaltime si locuri periculoase.
6.1.23. Ridicarea incarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia
oblica a dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu
mijlocul de ridicat.
6.1.24. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp
nefavorabil – vant puternic, ploi, in locuri de munca cu vizibilitate
redusa etc.
6.1.25. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice xe utilizate la
executarea diferitelor lucrari trebuie obligatoriu legate la instalatia
de punere la pamant, a carei rezistenta va de cel mult 4 ohmi.
6.2. Lucrari de tencuire

6.2.1. Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele conform
standardelor in vigoare.
6.2.2. La lucrarile de tencuire interioara se vor folosi schele interioare
sau podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble
este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire
(reparatii) in locuri izolate.
6.2.3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare
ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate
pe console (schela in consola) trecuta in afara prin golul ferestrei
respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.
6.2.4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe
nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de la nivele diferite
sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine sa se ia
masura podinelor tanse si a stresinelor sau plaselor .
6.2.5. Primirea materialelor de tencuieli se va face pe podine special
amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee in locuri
indicate de conducatorul punctului de lucru.
6.2.6. Depozitarea pe podina de lucre a materialelor pentru tencuieli se
va face astfel incat sa se lase un spatiu de minim 0,5 m intre zidul
ce se tencuie si materiale,de-a lungul intregului front de lucru unde
se lucreaza.
6.2.7. Prepararea mortarului se va face cu ajutorul betonierei. In timpul
functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a altor unelte
in toba betonierei sau in alte parti mobile.
6.2.8. Transportul mortarului la locul de utilizare se va face cu bena.
6.2.9. Pompele de mortar, mainile de torcretat etc. utilizate la executarea
mecanizat a lucrrilor de tencuire, se vor verica înainte de
începerea lucrului ecrui schimb, privitor la starea tehnic i la
existena eventualelor dopuri de mortar întrit.
6.2.10. Atât la locurile de munc unde se execut tencuirea mecanizat,
cât i la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va
aa - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.
6.2.11. Dup încetarea lucrului, tuburile exibile, conducta i pompa de
mortar se spal bine cu ap.
6.2.12. Este interzis accesul muncitorilor în încperi unde uscarea
tencuielilor se face cu instalaii mecanice, pe baz de raze infraroii
sau cu couri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de pcur.
6.2.13. În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotai cu
mti contra gazelor.
6.2.14. La prelucrarea uscat a tencuielilor în încperi închise, acestea vor
în permanen ventilate, pentru evacuarea prafului.
6.2.15. Dac tencuielile exterioare se execut în acelai timp pe mai multe
nivele de lucru, se va lua msura ca echipele de la nivele diferite
s nu lucreze pe aceeai vertical i întotdeauna este bine s se ia
msura podinelor etane i a streinelor sau plaselor.
6.3. Lucrari de zugraveli si vopsitorii

6.3.1 Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioara trebuie executate de
pe schele sau scari standardizate. Se interzice utilizarea scarilor
suspendate sau a altor mijloace improvizate.
6.3.2. Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioara trebuie executate de
pe schele interioare sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate
este permisa numai in cazul vopsirii sau zugraveli unor suprafete
mici si la inaltime de cel mult 3 m de la sol.
6.3.3. Aparatele pentru zugravit si vopsit cat si furtunele vor controlate
inainte de inceperea lucrului. Ele vor probate saptamanal,
supunandu-se la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.
Rezultatele vericarilor vor consemnate intr-un proces verbal.
6.3.4. Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante inamabile.
6.3.5. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in
haine de lucru.
6.3.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de
protectie pentru vopsitor.
6.3.7. Scarile si schelele folosite vor in buna stare si asigurate impotriva
alunecarii sau deplasarii.
6.3.8. Se interzice executarea lucrarilor de vopsitorie stand sau circuland
pe dulapi izolati sau pe scari atarnate.
6.3.9. Este interzisa legarea cu sarma a furtunelor pe stuturile pompelor
de zugravit sau vopsit.Aceasta se va face cu ajutorul unor coliere
stranse cu suruburi.
6.3.10. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii
instalatiilor si utilajelor de vopsit.
6.3.11. Incaperile in care se prepara vopselele trebuie sa e ventilate.
6.3.12. Daca in incaperile unde se executa zugravirea si vopsirea se
gasesc conductori electrici sub tensiune, acestia vor deconectati
inainte de inceperea operatiei de vopsire sau zugravire.
6.3.14. La intrari in incaperile unde se lucreaza cu vopsele pe baza de
substante inamabile se vor monta placute avertizoare asupra
pericolului de incendiu.
6.3.15. Se interzice ramanerea peste noapte a muncitorilor in camerele
unde au fost executate vopsitorii in ulei. In astfel de camere in
timpul lucrului trebuie asigurata o ventilatie ecace.
6.3.16. Pentru pastrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice
prevazute cu capace care se inchid etans si inzestrate cu manere.
6.3.17. Se interzice folosirea surselor incandescente, foc deschis,
fumatului, aprinderea chibritului etc. In incaperile unde se executa
vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.
6.3.18. Materialele pentru vopsitorie vor pastrate si transportate in vase
bine inchise. Deschiderea capacelor metalice, in special la vasele
care contin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu scule din
materiale neferoase care nu produc scantei.
II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele

de constructii-montaj in activitatea: “MANIPULAREA MANAUALA A
MASELOR”
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat
a purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja împotriva unuia
ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în pericol securitatea i
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit în munc
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
în cldirile întreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces în cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i
actual creia îi lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un
accident în orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori,
inclusiv ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care datorit caracteristicilor acesteia sau
condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru
lucrtori, în special afeciuni dorsolombare.
5.10.Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
5.12.HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
5.14.HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
5.15.HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
6.1 Fiecare lucrtor trebuie s îi desfoare activitatea, în conformitate
cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite
din partea angajatorului, astfel încât s nu expun la pericol de
accidentare sau îmbolnvire profesional, atât propria persoan, cât
i alte persoane care pot afectate de aciunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de munc.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.
6.3 Sub inuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa
apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare.
Fenomenele pot sa apara cu atat mai devreme cu cat efortul zic,
caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se aa intr-o pozitie instabila;
- nu exista sucient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este
necorespunzatoare;
- perioada insucienta de repaus ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit la nivelul
vertebrelor lombare poate diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, fora poate de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incit, centrul de
greutate al lucrtorului sa e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi gura 1).
Figura nr. 1
6.6 Manipularea manual a maselor poate prezenta riscuri, în special de

afeciuni dorsolombare, dac masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit i de prins;
- instabila sau cu un coninut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel încât necesita susinerea sau manipularea ei la
distanta fata de trunchi sau cu exia ori rasucirea trunchiului;
- susceptibil sa produc leziuni lucrtorilor, din cauza marginilor
i/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
Efortul zic poate prezenta riscuri, în special de afeciuni dorsolombare,
dac:
- este prea intens;
- nu poate realizat decât printr-o micare de rasucire a trunchiului;
- poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci când corpul se aa într-o poziie instabila
6.7 Sei punctelor de lucru vor instrui si verica nivelul de instruire
al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor
care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.
6.8 Sei punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare
a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in
functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa e manipulate.
6.9 Se va evita, pe cit posibil, manipularea maselor prin purtare directa
de catre lucratori; in acest sens conducatorii locurilor de munca
vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau
dispozitive mecanizate sau nemecanizate.
6.10 Masele maxime admise, a manipulate prin purtare directa, se
reduc cu 75% pentru femei gravide pina in luna a 6-a.
6.11 Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de
60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane
inclinate ).

6.12 Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime
mai mare de 1,5 m.
6.13 Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30
kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.
6.14 La manipularea si transportul maselor sei puntelor de lucru vor tine
cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):
1). Caracteristicile masei:
- greutatea si dimensiunea masei;
- dicultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului si schimbarea
centrului de greutate;
- plasamentul lucratorilor fata de sarcina.
2). Efort zic depus:
- prea mare;
- care antreneaza o miscare brusca a masei;
- care este realizat cand corpul se aa intr-o pozitie instabila.
3). Caracteristicile mediului de munca :
- inexistenta unui spatiu sucient, in special pe verticala;
- pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari;
- manipularea maselor la mai multe nivele;
- instabilitatea suprafetei de sprijin;
- conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.
4). Caracteristicile activitatii :
- efort zic permanent si / sau prelungit;
- insucienta repausului ziologic sau de recuperare;
- ritm mare impus de procesul de munca;
- distante mari pentru transportul maselor.
6.15 Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor
se vor efectua numai de catre lucratori care corespund din punct de
vedere zic si medical.
6.16 Sei punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute
manipularea).
6.17 Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica
vizibilitatea.
6.18 Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/
posibilitate de prindere corespunzatoare.
6.19 Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte
(mase) care nu sunt xate intre ele corespunzator.
6.20 Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu
obstacole, instabile sau alunecose.
6.21 Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce
leziuni ale mainilor, se va face numai cu manusi de protectie specice
riscului (taiere, intepare, abrazare).
6.22 Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu
exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.
6.23 Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa e
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.
6.24 In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura, frig
excesiv, etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor
in conditii de securitate, sei punctelor de lucru trebuie sa ia masuri
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare
/ imbolnavire profesionala sau sa amane efectuarea operatiilor pana
la stabilizarea conditiilor climatice.
6.25 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
6.26 In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor instruiti suplimentar
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare,
transport, depozitare prevazute in sele tehnice de securitate.
6.27 Caile de circulatie trebuie sa e amenajate corespunzator astfel incat
sa poata utilizate usor, sa e semnalizate si intretinute.
6.28 Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru
servirea mesei.
6.29 Echipamentul individual de protectie trebuie sa e adecvat în functie
de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte
cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie,
manusi riscuri mecanice, brâu.
6.30 Orice eveniment va comunicat, de lucratorul/-ii care ia cunotin
de eveniment, de îndat conductorului locului de munc, iar acesta
va comunica imediat conducerii societatii i serviciului de prevenire
si protectie.
6.31 Fiecare loc de munc va dotat cu o trus de prim ajutor în caz de
accidente i cu materiale de prim intervenie în caz de incendiu .
Personalul muncitor va instruit asupra modului de aciune în caz
de accidente / incendii (alarmare i acordare a primului ajutor).
6.32 În cazul unor situaii de urgen pentru care sunt necesare msuri
i aciuni urgente, întregul personal trebuie s cunoasc modul de
acionare i schema de întiinare i alarmare.

de constructii-montaj in activitatea: “Lucrul la inaltime “
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la executarea lucrarilor
la inaltime si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care executa lucrari la
inaltime.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.10. Cartea tehnica a E.M.
5. RESPONSABILITATI
5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
de siguranta a lucrarilor la inaltime.
6.1. Masuri generale.
6.1.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se
face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical
prin care trebuie vericate aptitudinile si capacitatile neuropsihice
necesare lucrului la inaltime. Lucratorii vor admisi pentru lucrul
la inaltime numai daca au viza medicului de medicina muncii cu
mentiunea „apt pentru lucrul la inaltime” – care elibereaza Fisa
de aptitudine, mentiune ce va inscrisa si in sa individuala de
instruire privind SSM. Un exemplar al Fisei de aptitudine va
atasata la Fisa de instruire individuala privind SSM.
6.1.2. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de
domeniul de activitate vor purta obligatoriu echipament individual
de protectie specic eliminarii pericolului caderii in gol.
6.1.3. Echipamentul individual de protectie pentru lucrul la inaltime
se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate,
complexitatea tehnologiei aplicate, specicul conditiilor de munca
si de recomandarile „Normativului intern de acordare a E.I.P”.
6.1.4. Este interzisa utilizarea echipamentului individual de protectie
care nu este realizat si certicat in conformitate cu standardele si
normativele de echipamente individuale de protectie in vigoare si
care nu are marcajul de conformitate privind cerintele esentiale de
securitate - CE.
6.1.5. Pentru executarea lucrarilor la inaltime, trebuie sa se tina seama de
trei principii:
- organizarea locului de munca;
- dotarea cu echipament individual de protectie;
- obligativitatea instruirii personalului care lucreaza la inaltime in
vederea utilizarii echipamentului individual de protectie pentru
lucrul la inaltime cit si a mijloacelor de protectie colectiva.
6.1.6. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost
amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel
incit sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.
6.2. Masuri specice

6.2.1. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie
asigurat impotriva caderii in gol a lucratorilor.
6.2.2. Inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea
activitatii trebuie sa verice daca au fost asigurate toate masurile
de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii
lucratorilor.
6.2.3. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.
In functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate
existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul
locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau alta
persoana desemnata, echivalenta in functie.
6.2.4. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la / si de
la aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atit ziua
cit si noaptea.
6.2.5. Este interzis accesul persoanelor la inaltime, care nu au o atributie
legata de activitatea lucrarilor care se executa.
6.2.6. Mijloacele colective de protectie (schele, esafodaje, podine de
lucru), trebuie sa e confectionate din material lemnos de calitate sau
din metal si trebuie sa corespunda proiectului de executie. Podinele
executate din metal trebuie confectionate din tabla expandata sau
nervurata.
6.2.7. Inainte de utilizare podinele se supun unei incercari statice, dubla
fata de incarcatura preconizata.
6.2.8. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre
panourile sau dulapii podinei nu trebuie sa e mai mari de 10 mm.
Pe suprafata podinei in panta sau in curba se xeaza sipci impotriva
alunecarii la distanta de 300 - 400 mm.
6.2.9. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incit sa e exclusa
posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei. Se interzice asezarea
podinei in consola.
6.2.10. Urcarea si coborirea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca
numai pe rampe si scari de acces executate comform prescriptiilor
tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga
si a se produce balansuri sau socuri.
6.2.11. Rampele de acces si scrile rezemate se vor asigura impotriva
deplasarilor longitudinale si transversale
6.2.12. In cazul trecerii rampelor de acces peste goluri, trebuie sa aiba
obligatoriu balustrade solide pe ambele parti, bine xata pe podina .
6.2.13. Scarile rezemate trebuie sa e rezistente si usoare - pentru cele
executate din lemn se va utiliza lemn uscat cu bre drepte si fara
defecte .
6.2.14. Picioarele scarilor trebuie bine xate pentru a evita alunecarea
scarilor si caderea lucratorului. Pentru ca scara sa nu alunece,
capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie prevazute - de
la caz la caz - cu saboti metalici cu capetele ascutite sau cu saboti de
cauciuc.
6.2.15. Scarile duble care se desfac trebuie prevazute cu dispozitive cu lant
sau cu alt dispozitiv care sa nu permita desfacerea lor accidentala in
timpul lucrului .
6.2.16. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m in locurile cu
circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie
sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va
asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita
in functie de inaltimea maxima de lucru, in care este interzis accesul
oricarei persoane.
¾ Utilizarea scarilor de lemn este permisa la o sarcina maxima de 1,5
KN si numai de catre un singur lucrator, lungimea maxima a unei
scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa depaseasca 5m.
¾ Se interzice utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie,
precum si utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate
provizoriu.
¾ Conducatorul locului de munca trebuie sa verice integritatea
scarilor inaintea ecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare
trebuie sa e sigur si rigid.
¾ Trecerea de pe scara pe platforma de lucru este permisa numai dupa
ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta
pe dupa stilp, deasupra platformei.
SCHELELE
¾ Suprafata de teren pe care se monteaza schelele va nivelata,
iar pamintul egalizat si tasat cu maiul. O data cu nivelarea se va
amenaja si scurgerea apelor.
¾ Pentru asigurarea repartizarii uniforme a presiunii asupra
terenului, trebuie sa se puna sub stilpii schelei, perpendicular
pe fata constructiei, dulapi de lemn cu grosimea de 5cm. La fel
se procedeaza si la instalarea schelelor pe trotuare. Este interzisa
asezarea stilpilor de schela pe caramizi, pietre, capete de scanduri.
¾ Schelele trebuie bine ancorate pe toata inaltimea lor de partile
solide ale constructiei.
¾ Se interzice asezarea schelelor pe cofrajele pentru turnarea betoanelor,
precum si pe alte elemente care nu sunt calculate pentru preluarea
sarcinilor, De asemenea, este interzisa asezarea schelelor direct pe
grinzile planseelor, fara intermediul unor elemente de repartizare.
¾ La schelele cu o inaltime mai mare de 8m, se vor construi obligatoriu
cel putin 2 podine de lucru, dintre care una este de protectie (cea
inferioara).
¾ Schelele vor avea in perfecta stare balustradele cu mina curenta. Se
interzice aplecarea personalului peste balustrada, indiferent pentru
ce activitate. Pentru primirea materialelor, la cotele superioare,
acesta se vor ridica la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o
va prinde dupa ce s-a oprit din basculare.
¾ Se interzice ramanerea personalului pe platforma de lucru in timpul
manevrarii incarcaturii, aceasta operatie revenind legatorului de
sarcina.
6.2.17. Echipamentul individual de protectie se va alege in functie de
situatia de lucru la inaltime, situatie in care E.I.P. are rolul de:
- pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ;
- limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare
prin cadere de la inaltime;
- pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului .
6.2.18. Daca in cazul utilizarii E.I.P. exista in continuare pericolul caderii
in gol, mijlocul individual de protectie trebuie completat, in mod
obligatoriu cu E.I.P. pentru oprirea caderii.
6.2.19. Lucratorii din domeniul constructiilor trebuie sa utilizeze pentru
lucrul la inaltime centura de siguranta complexa, formata din
centura de brau si hamul.
6.2.20. Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor,
accesoriilor sau pieselor metalice ale E.I.P. defecte precum si
repararea lor .
6.2.21. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul E.I.P., locul, punctul
de ancorare (x sau mobil) trebuie asfel ales incit zona de prindere
a lucratorului de acesta sa e sub cota locului de ancorare pe toata
perioada lucrului. Locul de ancorare trebuie sa asigure o rezistenta
corespunzatoare si sigura .
6.2.22. Mijloacele de legatura (franghii de siguranta) trebuie sa aiba
o lungime maxima desfasurata de 2 m. Reglarea franghiilor
de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul
de constructie (stilp, prol metalic, etc.) distanta dintre bustul
lucratorului si elementul de constructie sa e de maxim 0,5 m
6.2.23. In lipsa unui element rigid, centura trebuie completata cu a doua
fringhie de siguranta, prinsa pe franghia de acces (ca suport de
ancorare) prin intermediul unui opritor de cadere alunecator.
6.2.24. Pentru lucru pe suprafete inclinate sau foarte inclinate este
obligatoriu ca reglarea E.I.P, atat pentru accesul la si de la locul de
munca cat si pentru lucrul propriu zis, sa se faca astfel ca in cazul
pierderii contactului cu suprafata respectiva, lucratorul sa nu cada
mai mult de 0,5 m.
6.2.26. Pentru lucrul la inaltime este obligatorie purtarea castii de
protectie atat de catre lucratori, precum si de catre persoanele care
coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca.
6.2.27. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie vericarea de catre
lucrator a integritatii castii de protectie, a sistemului de amortizare si
a posibilitatii de reglare a acestuia si a curelelor de prindere. Casca
de protectie se va xa obligatoriu folosind curelele sau snurul de
prindere.
6.34. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta
sparturi, suri ale calotei, defectiuni ale sistemului de avertizare.
Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz.
6.35. Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie
vericate in mod obligatoriu. Prin examinare cu atentie se verica
cusaturile, cordoanele, partile metalice, franghiile, carligele de
siguranta, niturile, etc.
6.36. Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care nu sunt vericate
anual (si nu au sa de urmarire in utilizare a acestora), sau:
- prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame
defecte, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosturi,
etc;
- au fost o data solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului
cazut de la inaltime);
- au fost scurtate prin coasere (bucle).
- centurile in care s-a cazut, pana la vericarea acestora de persoane
autorizate de rma producatoare.
6.37. In functie de natura pericolului existent la lucrul la inaltime altul
decat cel de cadere in gol, trebuie ales EIP in conformitate cu HGR
nr. 1048/2006 si normativul intern de acordare, specic lucrarii si
meseriei. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului
existent, privind modul de purtare a EIP in conditiile specice lucrului
la inaltime.
6.42. La locurile de munca aate la inaltime, trebuie ridicate numai
materialele strict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor
operatii trebuie pastrate in buzunare speciale sau teci prinse in
centura de siguranta. Sculele si materialele trebuie sa e urcate si
coborate pe masura necesitatilor, cu funie de ajutor, interzicindu-se
aruncarea acestora de la sol la pozitia de lucru sau invers. Asezarea
chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor nexate pe
elementele stilpilor este interzisa.
6.45. Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptata naturii lucrarii
de executat, dicultatilor previzibile si sa permita circulatia fara peri-
col. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul
temporar la inaltime trebuie ales in functie de frecventa sa de utilizare,
de inaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta
trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-
un sens sau altul, intre un mijloc de acces si platforme, sau pasarele nu
trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere.
ÎN MESERIA DE

INIIERE ÎN CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 1

CAPITOLUL 1 Economia de Piata
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de

diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea

economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.
2. PROPRIETATEA
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,

autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
300 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.
3. LIBERA INITIATIVA
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru

realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.
PROBLEME DE DISCUTAT
Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?


Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de

proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?
TEXT DE COMENTAT
“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al

concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”
Michael Didier, Economia: regulile jocului

(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,

posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si

sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)

dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand

in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va

prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul

dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,

experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia

dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare

impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba

atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai

s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai în situaia
depunerii unui dosar de candidatur în vederea ocuprii unui post. În realitate
îns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
· angajare temporar pe perioada vacanelor;
· prezentarea la agenii (centre) de recrutare, în vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
· în situaiile în care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul obinerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
cât mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare
i prezentare a acestei “cri de vizit” fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. În acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
înele asupra naturii documentului în cauz. În mod evident, nu înseamn c
dac cineva înscrie, înc din debut, titlul în cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “caset” (rubric) a unui CV este, frecvent, întâlnit sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.
Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze în antetul CV-ului. Este

recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin “nepoliticos” s scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn “D” sau “D.P.”… În
situaia în care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba român); M., Mme sau M-elle (în limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba englez). Subliniem, îns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, înainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai înscris în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la natere nu mai necesit a înscris. Dac, îns, ai
lucrat, pân în prezent, sub numele avut înainte de cstorie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastr. i înc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu “înorii” (“îmbrobodii”), nu “dantelai”, nu “îngroai”, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra “gusturilor” dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr într-o manier cât mai complet

posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar fa de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s remarcai faptul c înscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, în ordinea i forma redate în exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e înscrise pe acelai rând.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va

înscrie, la fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nelsând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul “+”
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, înseamn c suntei “de gsit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
în activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprins între 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vârsta
maximal a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei
înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr în nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s înscriei în CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).
Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia

dumneavoastr în situaia în care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic român i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.
Starea civil i situaia familial. Exist situaii în care, din necunoatere,

anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formulri de genul: “Vduv, tat a
patru copii a ai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat, mam
a apte copii” … Evident, exagerm puin ! … Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin. Alte rme impun restricii în
ceea ce privete vârsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, în CV-ul unui candidat: “ Cstorit cu un copil de treisprezece ani”,
“Recstorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s înscriei în
CV-ul dumneavoastr, într-o asemenea conjunctur “Celibatar()” i, astfel,
vei elimina multe alte posibile “interpretri”. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s înscriei în CV “Cstorit()”.
Într-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i încadrai în
munc. Aceasta poate constitui o dovad în plus asupra disponibilitii
dumneavoastr întrucât nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rândul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curând, majorri salariale! …). i înc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la “situaia familial”, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate în proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate în conturile dumneavoastr bancare ! … În concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, în cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. Înscriei aceast rubric la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este în avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei “foarte bun”, ci “excelent”,
diferena de nuan ind perceptibil în avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a înscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic nedureroas”
sau “Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stâng”!!!… Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil, decât
de îngduin), reacia rezultant le va total defavorabil …
O alta “caset” a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i

are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e înscrise în CV în ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În nalul acestei “casete” sau marcat distinct, putei
înscrie o rubric intitulat “Obiective profesionale”. Acordai, îns, o maxim
atenie (în sens de rezerv ! …) înscrierii, din dorina de “a arta c tii ce
vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! …), e “deprecierea” dumneavoastr (în
cazul în care un CV este “arhivat” de ctre respectiva rm pentru câteva luni
sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac ai evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine

nu stpânete, la nivelul cel puin “bine”, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc în afaceri (i nu numai). Practic, îns, (înc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii de
baz”) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. În consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor înscrise în CV. Iat
contextul în care subliniem faptul c din ce în ce mai muli recrutori au dobândit
“obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
la “formula” des întâlnit “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprimri de
genul: “Bilingv Francez/Englez; Germana - curent; Italiana - cunotine
medii; Noiuni de Spaniol (debutant)”. De asemenea, este preferabil evitarea
formulelor de tipul “Limbi strine învate”, pentru c multe din lucrurile pe
care le-am învat odat le-am … uitat ! …
ABILITI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s înscriei

câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul în echip; înalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu
ai rezervat o rubric special în cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare în cadrul “casetei” Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s “navigai” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
îi plac excursiile montane împreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sftuii “… cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale …”, i dumneavoastr îniv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, în acelai
timp, evitai formulrile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica i dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai târziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate ! …
REFERINE. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de

dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. În acest sens, evitai s i pui în situaii
de genul “F tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane
dispuse s îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
În ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr;
– nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i în numele dumneavoastr ! …);
– dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a “conservat”
în ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s îl datai. Dac, îns, el este rezultanta unui anun
publicat într-un cotidian sau într-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV

perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, în funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmân valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
“model” (în general, evitai copierea modelelor!).
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):

Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud
Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o

scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,

spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent

am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie

sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
• vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.
Cum sa m cei mai buni la interviu
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

ÎN MESERIA DE

MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER ÎNTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 1

CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
Înainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub

care vrei s v organizai activitatea.
Un întreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990

republicate, prin asociere între dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobândete personalitate
juridic de la data înregistrrii în registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui în una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
Societatea b) societate in comandit simpl (SCS)
comercial c) societate pe aciuni (SA)
d) societate în comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea în comandit simpl i în comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pân la
concurena capitalului subscris).
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se înineaz într-una din formele de societate enumerate mai
Filiale:
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
O societate comerciala poate s deschid în aceeai localitate
Sedii secundare: cu sediul principal sau în alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.

2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

o persoan
Nr. persoane sau membrii minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociai
unei familii
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
asociaii nu pot lua parte

asociatul unic nu
ca asociai cu rspundere
poate avea calitatea
Restricii pentru nelimitat în alte societi
- de unic asociat
asociai concurente, fr consim-
decât într-o singur
mântul celorlali
societate
asociai
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul

societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
Nu exista Unul sau Unic administrator Unul sau

Administrarea reglementri mai muli sau consiliu de mai muli
exprese administratori administraie administratori
330 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, începând de la
activitile pregtitoare i pân la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare)

Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
i autorizarea funcionrii.
Informare iniial privind procedura i obligaiile întreprinztorului

Vericarea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)
Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci înregistrate în registrul de mrci (opional)
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c îndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
în natur la capitalul social (dup caz)
Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
Vrsmântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii îndeplinite dup data depunerii dosarului la

Biroul Unic i data înregistrrii comerciantului în Registrul Comerului,
incluzând:
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
obinerea, pe cale electronic a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
redactarea încheierii judectorului delegat;
înregistrarea comerciantului în registrul comerului;
editarea certicatului de înregistrare

Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de înregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei

(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu

5. Declaraia pe proprie rspundere– original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform

Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe

aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi

achiziionate ca aport în natur
10 Expertiza de evaluare a aportului în natur la Numai în cazul bunurilor imobile

capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse creane ca aport la

13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea

garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate

în contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este

administrat de o persoan juridic
21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus i legalizat pentru

juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii În copie tradus i legalizat

(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x În copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare

reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente

3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de

ctre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninând avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE

Modelul i coninutul Certicatului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special i

securizat. Pe certicat sunt înscrise urmtoarele date:
rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;
sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
atribut scal – este un cod alfanumeric având semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
numr de ordine în registrul comerului – cuprinde numrul i data
unui comerciant în registrul comerului;
data emiterii certicatului;
seria i numrul de ordine – informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de înregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
rma i sediul social);
informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

avizul i/sau autorizaia sanitar;
autorizaia sanitar veterinar;
acordul i/sau autorizaia de mediu;
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a înregistrrii unui comerciant ctre alte

instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare

a unei societi comerciale
Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa

consensual, care produce efecte între prile semnatare.
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune înregistrarea în registrul comerului.
Înregistrarea (înmatriculare) societii comerciale în registrul
comerului are rol constitutiv. De la data înregistrrii în registrul
comerului societatea a dobândit personalitate juridic.
Publicarea în Monitorul Ocial a încheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia înregistrrii i

autorizrii funcionrii comercianilor
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
Hotrârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Ocial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judectorului delegat la înregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
Hotrârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere în condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de înregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrrii i, în acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de înregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a

planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebri
simple, la care rspunsurile încearc s conving întreprinztorul -
întemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?

DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a înelege ce este un plan de afaceri trebuie denit întâi conceptul

de „afacere”. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activiti
în scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:

- un întreprinztor (omul de afaceri), care îi asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
O la început a fost ideea ta de afacere

O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i în nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin

care tu poi conduce i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
rmei tale.
În egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar într-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de

asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c înelege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpânete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:

a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar în esen atât de simple.

Totul pleac de la viziune.
Fiecare întreprinztor are o viziune.
„Vreau s produc subansamble auto pe care s le vând Uzinei Dacia”

„Vreau s fabric confecii pentru copii”
„Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure”
„Vreau s îninez o reea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele

întrebri:
• Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
• Ai deja un model sau un prototip ?
• Cine vor clienii ti ?
• Exist o ofert comparabil pe pia ?
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuanticabile!
• Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?

• Exist un consens între asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
• Ce experien practic aduci în afacere ?

• De ce cunotine teoretice dispui ?
• Ce referine poi prezenta ?
• Este familia ta dispus s te sprijine ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a întreine familia în perioada
dicil de început a afacerii ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
• Dispui de aport în natur pentru a sprijini afacerea ?
• Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
• Unde vei localiza sediul organizaiei ?
• De câi angajai ai nevoie ?
• Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
• Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
• Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
• Ai schiat o structur organizatoric ?
O întrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
§ Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea

amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vând anume produse/servicii ctre pia. O

analiz a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la întrebri referitoare la:
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe

larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare

curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv înelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c înelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, câi
oameni trebuie s angajm i în ce structur trebuie s îi dispunem.

Este bine s avem în vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de îninare a rmei:

• Autorizaii
• Înscrierea în Registrul Comerului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de înclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/

canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- Întreinere
Costuri cu mijloacele de transport

• Combustibil
• Revizie
• Întreinere/Reparaii
• Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplasri
• Materiale de prezentare

• Participri la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• Eviden primar i calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legislaie, întreinere echipamente birou, etc.)
• Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul

de afaceri. Îns în cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - întreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.

Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinztorul le consider relevante în
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat

Român
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%

A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încercai s rspundei la urmtoarele întrebri:
• Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…
• Cine vor clienii ti ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Clieni/grupe de clieni Mii Mii Mii Mii Mii

EURO % EURO % EURO % EURO % EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile !
• La ce cifr de afaceri/prot ?
• La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice

• Cunotine de pia
• Capital
• Relaii
• Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
În aceast seciune încercai s rspundei succint la întrebri de genul:
• Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

• Care au fost principalele etape de dezvoltare pân în prezent ?
• Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.

Încercai s evideniai felul în care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena în mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai

Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
B3. ACTIVIT
TEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de

transport aate în proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat

5. Imobile existente:
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT :Pot anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,

liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIA A ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vânzri pe (principalii) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

clieni
Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Total intern + export

2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale

concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIA A I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/

SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)

Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
(principalii) clieni
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export

Anul N+1
Vânzri preconizate pe Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
Anul N+2
Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Firme concurente în condiiile lansrii pe pia a produselor/

Produs/serviciu oferit pieei serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
6. Activiti de promovare a vânzrilor :

De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata în rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup

aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea

produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii Anul 1 Anul 2 Anul 3
EURO)
Total cheltuieli

D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul

din total vânzri, pre vânzare)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:

(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)

4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura în urma

implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vânzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL

E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris

anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:

(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:

Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...

6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate în structura i numrul personalului

angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gândii în viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:

Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
•Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model

realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate).
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i

prestarea de servicii
încasrile în numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
Fluxuri de
numerar din plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i
activiti de servicii
exploatare
plile în numerar ctre i în numele angajailor
plile în numerar sau restituiri de impozit pe

prot
plile în numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
plile în numerar pentru achiziia de instrumente
Fluxuri de
de capital propriu i de crean ale altor
numerar din
întreprinderi
activiti de
investiii încasrile în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
întreprinderi
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate
ctre alte pri
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor

i împrumuturilor efectuate ctre alte pri
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i

alte instrumente de capital propriu
plile în numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
Fluxuri de întreprinderii
numerar din veniturile în numerar din emisiunea de
activiti de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi
nanare
rambursrile în numerar ale unor sume
împrumutate
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la nele perioadei
•proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i

ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)

BILAN SIMPLIFICAT
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Numerar generat de activitatea
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
de exploatare Creane
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Fixe
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen lung
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Provizioane
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate în anii
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
anteriori
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
DATORII

CONT DE PROFIT I PIERDERE
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUA IE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR

Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pierdere din activitatea nanciara
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
În continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se

realizeze:
• O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
• O analiz a pragului de rentabilitate
• Un ux de numerar detaliat lunar / sptmânal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup începerea investiiei
• O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast întrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm

între urmtoarele extreme:
• întreprinztorul „expeditiv”
pe mine nu m intereseaz ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pltesc, ca
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
• întreprinztorul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie în ele. În denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea îl oblig s le întocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe înelesul tuturor, într-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinztor i anume:
Bilan
Cont de prot i pierdere
Calculul lichiditilor
2. Bilanul
reprezint situaia patrimonial a întreprinderii

arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Imobilizri necorporale Capital social
Imobilizri corporale Rezultatul exerciiului
Imobilizri nanciare Rezerve
Active circulante
Stocuri Provizioane pentru riscuri i
Creane cheltuieli
Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea

Conturi de regularizare - pasiv
obligaiunilor

PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare în bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în dou categorii:
Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, în

funcie de procesul de producie. În general, activitatea rmei este reectat
în aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar în cadrul societilor care
emit obligaiuni.

3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

• Venituri din vânzarea mrfurilor
• Producia exerciiului
• Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
• Cheltuieli privind mrfurile
• Cheltuieli materiale
• Cheltuieli cu servicii
• Cheltuieli cu personalul
• Cheltuieli cu amortizrile
• Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare

(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale

(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEP IONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP IONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este

împrit în cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar în mod excepional în
exerciiul nanciar respectiv)
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;
încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
plile în numerar ctre i în numele angajailor;
plile în numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate în mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total

b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei în timp ce

Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun înelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:

Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.

La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
în banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
licen fabricaie 1.000.000
Capital social 5.000.000
utilaj 2.500.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urmtoarele operaii:

a cumprat materiale în valoare de 500.000 lei,
a pltit salarii în valoare de 350.000 lei,
a pltit dobânzi la banc în valoare de 10.000 lei
a înregistrat amortizri în valoare de 5.000 lei
a vândut produsele realizate cu lei
a încasat dobând pentru lichiditile din banc 8.000 lei
În aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint

astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare

produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare
materiale 500.000
salarii 350.000
amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli nanciare

dobânzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul

nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!

Manual de Calificare Zidar PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Calificare Zidar PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele

A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ........... 135

Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

1. Operaii cu numere întregi i raionale............................................... 227

Sntatea i securitatea muncii

1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273

Iniiere în cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia.............................................................................. 299

1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme........................ 329

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

ZIDAR PIETRAR TENCUITOR

Fig. 1. Impartirea unei cladiri pe inaltime

A1.1 - Impartirea cladirilor pe inaltime

A1.2 - Impartirea cladirilor in plan orizontal

B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

B.1. Lucrari de constructie

Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari

B1.2. Lucrari de ﬁnisaj

B1.3. Lucrari de izolatii

B1.4. Lucrari de instalatii

B1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de

C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea

C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de

C.1.4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra

C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre

Fig. 2. Elementele componente ale unei scari:

Fig. 3. Elementele sarpantei:

C.1.7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea

Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate “de

D.1. Lucrarile de tamplarie

D.2. Lucrari de tencuieli si placaje

D.4. Vopsitorii, zugraveli si tapete

Sunt de trei categorii:

O cladire ca sa e functionabila necesita si diferite lucrari de instalatii,

G. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR

La executarea clairilor de locuit, social-culturale, administrative si

Fig. 5. Cladire cu schelet de beton

G.5. Sistemul de constructie «cu etaje

1. Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ?

Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite

1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart

La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul armatiei

1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este, in general,

ZIDAR PIETRAR TENCUITOR

A.1. Agregate naturale pentru mortare si betoane

- sa provina din roci rezistente deci sa e aspru la pipait iar la frecarea

A.2. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII

A.2.1. Piatra neprelucrata

A.2.2. Piatra prelucrata (fasonata)

Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip,

B.1. Fabricare caramizilor

Fig. 2. Caramizi pline presate pe cale

In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale

Pentru o buna zidarie, caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

B.2.2. Caramizi gaurite cu gauri verticale

In g.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor:

Fig. 3. Exemple de depozitare a caramizilor

Fig. 4. Caramizi gaurite cu gauri

Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor, unele tipuri sunt

Fig. 5. Caramida celulara Fig. 6. Caramida cu 33 gauri verticale

Tuburi din argila arsa, de 185