Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia meseriei
Desen tehnic
Tehnologia meseriei - 1
Matematica aplicat
Liber intreprinztor
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
Tehnologia meseriei - 3
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 1:
UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
Tehnologia meseriei - 1
A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE
LOR COMPONENTE
Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care
cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
- cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);
- cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru
sporturi, gari etc.);
- cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
- cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol,
adaposturi pentru animale etc.).
Tehnologia meseriei - 1
A1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal
B1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii “de rosu” sau “de gri”
Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei
care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile
si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de la culoarea rosie a
zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de la culoarea gri a
betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.
Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor
principale de constructie sunt urmatoarele:
- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,
nivelari etc.), la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje
pentru terasamente;
2 - Tehnologia meseriei
- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,
plansee etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de
utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru
executarea cofrajelor;
- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi
prefabricate, de zidarie mixta etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii
de utilaje pentru preparat si transportat mortare so betoane;
- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,
fasii sau panouri de planseu etc.), la care iau parte montatorii de
prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si
mecanicii de macarale;
- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn,
acoperisuri etc.) la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de
ridicat.
C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
6 - Tehnologia meseriei
C.1.6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul
ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor
(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiul pentru pod.
Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si
din invelitoare.
Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn, piese de otel
sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme.
In gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si
denumirile pieselor componente. Intre ferme se asaza pane, peste care se
monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori, se bat in cuie
scanduri formand astereala, peste care se asaza invelitoarea.
Invelitoarea se executa in materiale rezistente la actiunea intemperiilor
(carton asfaltat, placi de azbociment, tigle, olane, tabla, etc.).
Cea mai simpla invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe
astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum
cald un al doilea strat; spre anu luat de vant, cartonul asfaltat se xeaza cu
sipci.
La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton asfaltat se
aplica direct pe placile de beton armat asezate intre ferme de pane.
Invelitoarea cea mai usoara, dar care este sucient de rezistenta, este
aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau
olane. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala, tglele asezandu-se
direct pe sipci batute pe capriori.
Tehnologia meseriei - 7
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,
paie etc.
Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are
rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.
Apa se aduna in jgheaburi din tabla montate la marginea streasinilor, apoi se
scurge prin burlanele din tabla pana la trotuar de unde este preluata de rigole
sau de reteaua de canalizare.
Pentru isirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute
cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn prevazute cu
ferestre.
D. LUCRARI DE FINISAJ
D.3. Pardoselile
Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia
persoanelor. Ele se executa in diferite materiale, potrivit cu destinatia
incaperilor si cu modul de circulatie.
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de
mozaic, gresie ori marmura.
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri
din lemn tare.
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale
palstice, etc.
D.5. Sobele
Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea
camerelor.
E. LUCRARI DE IZOLATII
Tehnologia meseriei - 11
- zidurile portante pe ambele directii la care incaperile se formeaza
intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de
planseu pot asezate pe oricare din cele doua directii, iar planseele
intregi pot rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii
zidurile sunt portante;
- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in
care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai
rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile
de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile
portante transversale,iar planseele intregi pot asezate pe trei ziduri
portante.
La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot
executate dine zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.
La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din
beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri
prefabricate.
G.2. Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat”
Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi
si plansee. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”. El se aplica la
cladirile care au mai mult de 5 niveluri.
Stalpii, grinzile si planseele pot executate e monolit, adica executate
pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteaza
si se imbina la santier.
Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau
panouri de planseu.
Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,
beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din
placi de ipsos, beton usor, placi brolemnoase etc.
Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”, in care caz cadrele
(stalpii si grinzile), uneori si planseele, sunt alcatuite din elemente metalice.
G.3. Sistemul de constructie “din panouri mari”
Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit.
Panourile mari se prefabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si
montarea lor se executa mecanizat.
Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea
incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele
de pereti interiori.
Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:
- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori
ind portanti, fasiile de planseu pot asezate pe orice directie,
rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema
pe 4 pereti;
12 - Tehnologia meseriei
- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori
sunt neportanti; fasiile de planseu reazama pe peretii transversali, iar
panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe
peretele median.
G.4. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate”
Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere, un
grup sanitar (baie, WC) etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai
mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in
fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata nisate.
In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp
se reduce consumul de materiale si pretul de
cost al cladirilor. Acest sistem de constructie
a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.
Bibliograe:
Cartea zidarului;
Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al.
Constantinescu
Desen de constructii si instalatii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu
si Radu Margineanu
Tehnologia meseriei - 13
Intrebari
14 - Tehnologia meseriei
TEST DE AUTOEVALUARE 1
16 - Tehnologia meseriei
RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1
TEST DE AUTOEVALUARE 2
Raspunsuri:
1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F, 6 F, 7 A, 8 F, 9 A
18 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 2:
MATERIALE DE CONSTRUCTII
Tehnologia meseriei - 19
A. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE
SI TENCUIELI
20 - Tehnologia meseriei
forma de volume geometrice regulate denumite guri de agregate (g. 1), e
in silozuri din scanduri. Intr-o gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea
de 1,20 – 1,30 m se poate depozita o cantitate de 1,00 – 1,20 mc nisip.
In general agregatele se masoara prin calcularea volumului “la gura”, “la
siloz”, “la autocamion” sau “la vagon”. Un autocamion de trei tone contine
circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat.
Balastul este amestecul natural de nisip si pietris, componenta granulatiei
ind variabila. Balastul de buna calitate contine granule intre 0,2 – 7 mm in
proportie de 1/3 din cantitatea totala iar marimea granulelor sa nu depaseasca
70 mm.
La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulatia pana
la 30 mm. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granulatia pana la
15 mm.
B. MATERIALELE CERAMICE
24 - Tehnologia meseriei
Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca
si descarcarea prin aruncare.
Tehnologia meseriei - 25
In g. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale:
26 - Tehnologia meseriei
Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin
aruncare.
28 - Tehnologia meseriei
- placile dreptunghiulare se utilizeaza la executarea placajelor in
camp, ele sunt prevazute cu sant de despicare, placile utilizandu-se cu
jumatatea grosimii lor (g 10 a-d);
- placi-coltare utilizate la executarea colturilor si racordarilor
suprafetelor placate (g. 10 e-g).
Placile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagonala
fetei cu gauri, din ecare placa obtinandu-se cate doua coltare.
Pe spatele placilor pentru placaje sunt prevazute striuri sau prole pentru
asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. Aceste placi pot avea
fata galzurata sau nu. Ele se livreaza intr-o singura calitate.
Fig. 10. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a – placi dreptunghiulare,
format 115 x 60 x 30mm; b – idem format 115 x 88 30 mm; c – idem format 190 x 88 x 30 mm;
d – idem format 190 x 88 x 25 mm; e – placi coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;
f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm
C. PRODUSE PREFABRICATE
Tehnologia meseriei - 29
C.1.1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare
In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica, sparturi ceramice,
zgura expandata, granulit neconcasat sau concasat, diatomit.
Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane
si pot pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15%
din volumul blocului). Golurile sunt dispuse in sens perpendicular fata de
suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti.
Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7.
Tabel 7
Lungimea L Latimea l Inaltimea h
mm mm mm
440 290 138
365 240 138
290 240 188
365 240 188
440 288 65
440 140 138
C.1.2. Blocurile mici din placi din beton celular autoclavizat (BCA)
Betonul celular autoclavizat, denumit si gazbeton, este o piatra articiala
preparata e din nisip, ciment si var, e din cenusa de termocentrala, gips si
var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent.
Aceste blocuri au o forma paralelipipedica, au muchii drepte si fete plane
iar structura este poroasa si marunta.
In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA:
30 - Tehnologia meseriei
Inaltimea
Lungimea Latimea
Fabrica Sortimentul (grosimea)
mm mm
mm
Tehnologia meseriei - 31
Fig. 11. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie
C.1.4. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori
Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura, ciment, rumegus, trestie,
spumogen.
Placile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si g. 12.
Tabel 10
Lungimea Latimea Grosimea
Sortimentul Tipul Observatii
mm mm mm
P.P.S. 795 395 75 Cu lamba si uluc pe
Placi pline P.P.R. 795 395 75 laturile lungi si numai
P.P.Z. 795 395 75 uluc pe laturile scurte
32 - Tehnologia meseriei
Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile
scurte. Placile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au lamba si uluc numai
pe laturile lungi.
Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la
peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare.
Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va
face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri.
La depozitare, placile vor asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.
Tehnologia meseriei - 33
Aceste tipuri sunt urmatoarele:
- placi tip P (Solar) g. 13 – a, de forma patrata si cu desen imprimat pe
una din fete, care se monteaza pe otel prolat;
- placi tip (Nevada monoconcava) g. 13 – b, de asemenea de forma
patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton;
- placi tip T (Nevada biconcava) g. 13 – c, asemenea placilor tip S;
- placi tip R (Rotalit) g. 13 – d, utilizate la executarea planseelor sau a
peretilor.
D.1. Argila
Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere la un
mortar utilizat la executarea zidariilor in mediul satesc. Din argila se poate
prepara o pasta plastica ce are rol de plastiant, daca este adaugat la mortarele
din ciment.
D.3. Ipsosul
Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare
speciale.
D.4. Cimentul
Este un liant mineral, produs pe cale articiala prin arderea unui amestec
de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa
Tehnologia meseriei - 35
1400oC. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da
nastere la praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ne, din
care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta plastica. Aceasta pasta trece
din stare plastica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se
produc in timp, sub actiunea apei.
Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua
etape:
- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie
de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza
cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;
- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai
indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine
solida iar rezistenta cimentului creste continuu.
Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care
se exprima in Kgf/cm2 si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita
asupra unui cub cu latura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si
nisip dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15oC.
D.4.1. Cimentul portland
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland, obtinut prin arderea
pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime
in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in
doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile.
E. DEPOZITAREA CIMENTULUI
Intrebari:
1. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?
2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau
nastere la mortar si beton?
3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se
putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?
4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?
5. Ce se intelege prin piatra fasonata?
6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii?
7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?
8. Care sunt caracteristicile caramizilor?
9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?
10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?
11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc?
12. La ce se folosesc placile de argila arsa?
13. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)?
14. La ce se folosesc placile din talas cu ciment, tip stabilit?
15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?
16. Din ce se obtine varul?
Tehnologia meseriei - 37
17. Sub cate forme se poate livra varul ?
18. La ce se foloseste ipsosul ?
19. Din ce se obtine si la ce se foloseste cimentul ?
20. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de la starea plastica
la starea solida ?
21. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului?
22. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline?
23. In functie de rezistenta la compresiune, care sunt cele patru marci de
blocurile mici din beton cu agregate usoare?
24. Care sunt materialele din care se executa placile si fasiile de ipsos
pentru peretii despartitori?
25. Ce se intelege prin marca cimentului?
26. Cum se obtine cimentul portland si prin ce se carcaterizeaza acesta?
27. In cate calitati se fabrica cimentul portland cu intarire rapida si dupa
cate zile se poate face decofrarea?
28. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica?
29. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul?
TEST DE AUTOEVALUARE 1
38 - Tehnologia meseriei
este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. A / F
8. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze:
a. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru
care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o
omogenizare cat mai buna;
b. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte
materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei, precum si cu
apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.
Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii va fasonata in caramizi;
A/F
c. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic; A / F
d. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F
e. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de
circa 100oC. A / F
9. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. A / F
10. Caracteristicile caramizilor sunt:
a. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba
o granulatie na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o
culoare uniforma; A / F
b. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub inuenta
apei se pot uma ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete; A / F
c. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta; A / F
d. Sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa
suprafete plane; A / F
e. Sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;
11. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se
intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele
diverse produse. A / F
12. Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia
care se exprima in Kg/cm2 si arata rezistenta de rupere la intindere
stabilita asupra unui cub cu latura de 10 cm confectionat din mortar de
ciment si nisip dupa 5 zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile
este de 25oC.
40 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 3:
IDENTIFICAREA, PREGATIREA,
EXPLOATAREA, INTRETINEREA
SI CURATAREA SCULELOR,
INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,
MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR
Tehnologia meseriei - 41
A. LNTRODUCERE
42 - Tehnologia meseriei
B.3. Panglica de otel; este o panglica din otel divizata in aceleasi
dimensiuni ca ruleta si se foloseste la masurarea dimensiunilor mai mari. Are
dimensiuni cuprinse intre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.
Tehnologia meseriei - 43
care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modicarilor
de forma.
44 - Tehnologia meseriei
C.2. Canciocul; foloseste la punerea
si intinderea mortarului pe zid, la tencuit
pentru aruncarea mortarului pe perete
precum si la pregatirea unor materiale in
cantitati mici.
Este confectionat din tabla de otel, sub
forma unei cani, prevazuta cu un maner
din lemn. Dupa terminarea lucrului se va
proceda la fel ca in cazul mistriei
Tehnologia meseriei - 45
C.6. Canciocul mare; este
folosit la manipularea varului
pasta, a mortarului etc.
Este confectionat din otel si
este prevazut cu o coada din lemn.
La terminarea lucrului, partea
metalica se va spala, se va sterge
cu o carpa uscata iar in cazul unei
perioade mai mari de stagnare, se va unge cu o pelicula na de ulei de in.
46 - Tehnologia meseriei
Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai
mare, se protejeaza cu o pelicula na de ulei de in pentru a se impiedica
oxidarea.
Tehnologia meseriei - 47
C.15. Drisca; serveste la netezirea tencuielilor nisare mai buna precum
si la gletuire. Se confectioneaza din scandura
si este prevazuta cu un maner din lemn. La
sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.
48 - Tehnologia meseriei
C.21. Dispozitivul pentru stropit; este
confectionat din tabla, de forma unei cutii,
prevazuta cu o perie circulara la interior, si
o manivela exterioara. Prin rotirea manivelei,
rele periei ating stratul de mortar si, datorita
vitezei de rotatie, mortarul este aruncat sub
forma de stropi pe perete. Nivelul mortarului
in toba (tambur) va la jumatate. La
terminarea lucrului, se spala si se sterge iar daca perioada de stationare este
mai mare, se va aplica o pelicula na de ulei de in pe partea metalica.
Tehnologia meseriei - 49
C.26. Periile; de sarma folosite la
curatarea suprafetelor. Sunt executate
din re de sarma otelita iar la terminarea
lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.
50 - Tehnologia meseriei
C.32. Caruciorul de materiale;
foloseste la transportul materialelor.
Este confectionat din tabla pe un cadru
metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc.
La terminarea lucrului, caruciorul se
spala cu ajutorul unei perii de sarma
si apa iar in cazul in care perioada de
stationare este mai indelungata, partea
metalica se protejeaza cu o pelicula
na de ulei de in dupa care se pastreaza
intr-o magazie.
Tehnologia meseriei - 51
C.36. Benele verticale;
pentru ridicarea mortarului
sau betonului cu ajutorul
macaralelor. Pentru manipu-
lare ele se agata in carligul
macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. La partea inferioara sunt prevazute
guri de descarcare. La terminarea lucrului benele sunt spalate cu apa si peria
de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate, sunt protejate anticoroziv
si depozitate in locuri ferite de umezeala. De la locul de descarcare materialele
se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana la macara.
52 - Tehnologia meseriei
¾compresor pentru producerea aerului comprimat;
¾injector pentru aplicarea mortarului pe perete .
Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar deplasarea se
face prin tractare. Dupa executarea tencuielilor, masina de tencuit se va spala
interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului pe peretii buncarului .
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de
productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de
intretinerea si repararea masinii.
Tehnologia meseriei - 53
¾tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare
de un motor electric;
¾sasiul transportorului este o constructie sudata;
¾dispozitiv de inclinare a sasiului.
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale benzii
transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele
vor protejate cu o pelicula na de ulei de in.
Deplasarea se face prin tractare.
54 - Tehnologia meseriei
D.7. Tractoarele; sunt folosite la
remorcarea diferitelor masini, utilaje si
instalatii care nu au sistem de deplasare
propriu. Sistemul de deplasare poate pe:
¾roti;
¾senile.
Pe tractoare se pot monta diferite
echipamente ce dau posibilitatea mecani-
zarii lucrarilor de terasamente (buldozer, screper, incarcator etc). De spalarea
si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul.
Tehnologia meseriei - 55
¾panza de circular;
¾dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat
¾dispozitiv de siguranta.
Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va
ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.
56 - Tehnologia meseriei
E.2. Macaraua turn; asigura
transpotrul pe orizontala si verticala
a elementelor de constructii. Ridica
sarcini intre 5-10 t (tone). Se compune
din urmatoarele subansamble:
¾platforma xa;
¾platforma rotitoare;
¾turnul macaralei;
¾bratul sau sageata macaralei;
¾cabina de comanda;
¾mecanismul pentru ridicarea
sarcinii;
¾mecanismul pentru inclinarea
bratului;
¾mecanismul pentru rotirea si
deplasarea macaralei;
¾aparatajul pentru comanda si
reglarea macaralei.
Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si
calicarea de legator de sarcina, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor in
carligul de macara precum si la transmiterea semnalelor de dirijare.
De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.
Tehnologia meseriei - 57
E.4. Macaraua fereastra; constituita
dintr-un troliu actionat de un motor electric.
Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a
plasate la golurile din pereti.
La terminarea lucrului, se curata prin
stergere cu o carpa, dupa care se va proteja
cu o folie din plastic impotriva intemperiilor.
58 - Tehnologia meseriei
Se monteaza la exteriorul
cladirii si se compune din:
¾mecanism de actionare;
¾cabina;
¾contragreutati deplasabile;
¾catarg;
¾dispozitive de ancorare;
¾statie de baza;
¾tronsoane.
La terminarea lucrului, se va
curata platforma pentru materiale
si persoane iar in cazul in care se
constata ca au aparut defectiuni,
este anuntat seful punctului de
lucru.
Tehnologia meseriei - 59
executa din piese de lemn sau metal
astfel asamblate incat sa asigure la
nivelul dorit platformei de lucru care
sa permita circulatia muncitorilor si
depozitarea materialelor. Se impart
in doua categorii;
¾Schele confectionate pe
santier (nedemontabile) a
caror fasonare si montare se
executa pe santier;
¾Schele de inventar (demon-
tabile), la care piesele
componente sunt tipizate
si executate in ateliere spe-
cializate ramanand ca la
punctul de lucru sa e numai
montate.
La terminarea lucrarilor, schelele se demonteaza, se curata si se protejeaza
cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari, suruburi, piulite
etc.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea.
60 - Tehnologia meseriei
Bibliograe:
1. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.
Plesoianu, V. Seritan.
2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu
Intrebari
Tehnologia meseriei - 61
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
Raspunsuri la intrebari:
1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
62 - Tehnologia meseriei
6. Abstecul foloseste pentru a pastra si ..................................... in timpul
lucrului, linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
7. Mistria se foloseste la ..................................... si .................................
mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.
8. Rostuitoarea se utilizeaza la ..................................... formei rosturilor
create intre caramizi.
9. Targa este executata din lemn si folosita la .....................................
manual al materialelor.
10. Autobetoniera se foloseste la ..................................... si transportul
mortarului la distante mari.
11. Transportorul cu banda se foloseste la .................................................
materialelor pe orizontala sau in plan inclinat.
12. Varnita are doua compartimente si este folosita la ...............................
si depozitarea mortarului.
Tehnologia meseriei - 63
TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA
$1 CONTROL
64 - Tehnologia meseriei
2. Sculele si uneltele folosite la zidit si tencuit sunt:
A. mistria;
B. canciocul;
C. ciocanul zidarului;
D. tesla;
E. securea;
F. mahalaua;
G. dispozitivul de batut cuie;
H. lopata-cancioc;
I. dreptarul;
J. targa;
K. drisca;
L. rostuitorul.
3. Masini, utilaje si instalatii folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. macaraua turn;
D. macaraua fereastra;
E. banda transportoare;
F. mahalaua;
G. ascensorul;
H. masina de tencuit;
I. masina de torcretat.
4. Prepararea mortarului se poate face cu:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. varnita;
D. statiile de betoane.
5. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt:
A. milimetrul;
B. centimetrul;
C. metrul;
D. decimetrul.
6. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt:
A. metrul;
B. ruleta;
C. bolobocul;
D. rul cu plumb;
E. furtunul de nivel.
La intrebarile de la 7 la 17 raspundeti in scris.
7. La ce foloseste bolobocul?
8. La ce foloseste rul cu plumb?
9. La ce foloseste furtunul de nivel?
Tehnologia meseriei - 65
10. Cu ce se verica unghiurile?
11. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit?
12. In ce se face prepararea manuala a mortarului ?
13. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
14. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
15. Ce este cimentrucul?
16. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
17. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
66 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 67
A. STRINGEREA VARULUI:
Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate
face manual sau mecanizat.
Fig. 3
C. PREPAREA MORTARULUI
Tabel 1
Dozajul in parti-volume
Marca Tipul mortarului
mortarului (dupa liantii folositi) Var gras- Ipsos de Nisip
Ciment pasta constructive
4 Var - 1 - 3-4
10 Var-ciment 1 1 - 10
10 Ipsos-var - 0,5 1 3
25 Ciment-var 1 0,7 - 7
50 Ciment-var 1 0,4 - 5
100 Ciment 1 - - 4
Tehnologia meseriei - 73
Tabel 2
Tipul mortarului Cantitatile de materiale
Marca (liantul de baza: var sau Ciment marca Var pasta Nisip
ciment) 300 Kg m³ Kg m³ Kg
4 Var - 0,300 390 1,030 1340
10 Var-ciment 123 0,100 130 1,030 1340
25 Ciment-var 175 0,100 130 1,030 1340
50 Ciment-var 245 0,080 105 1,030 1340
100 Ciment 360 - - 1,030 1340
Observatii:
1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin
micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%.
2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative,
ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.
Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier.
La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se
uma sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt
stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit
nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma
incercarilor facute in laboratorul de santier.
E. PREPARAREA MORTARULUI
74 - Tehnologia meseriei
E.1.1. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta
in cantitatea stabilita prin reteta, se adauga apa necesara si se amesteca pana
se obtine un lichid subtire. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var. Se
adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta, amestecandu-se cu sapa de
var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma.
Consistenta se verica in varnita cu ajutorul conului etalon. Nisipul si varul
pasta se masoara de obicei in volume, folosind cutii sau roabe al caror volum
este cunoscut.
Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii, in apropierea
gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.
E.1.2. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Si in acest caz nisipul
se masoara in volum, iar cimentul in greutate. Se foloseste in acest caz
cimentul ambalat in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita
dinainte prin cantarire.
Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul
sau cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se
obtine o pasta uniforma. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.
E.1.3. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand lapte de
var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea.
E.1.4. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana
cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment
in amestec. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul
cu nisipul si peste acest amestec se toarna laptele de var in dozajele necesare.
Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.
E.1.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar
astfel: se toarna apa, se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce
mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se
adauga si nisip, acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa
este aproape terminat.
E.1.6. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se
adauga lapte de ipsos, dupa care se amesteca pana la omogenizare si se pune
in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza.
E.1.7. Mortarul de argila se prepara astfel: argila este intinsa pe o platform
de scandura si se curate de corpuri straine, iar dupa aceea argila este pusa in
cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine
pana cand se obtine o pasta omogena.
In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din
nou pana la omogenizare.
Tehnologia meseriei - 75
Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun
si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat.
Intrebari
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?
2. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e
considera curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
78 - Tehnologia meseriei
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul ……………
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a
……………
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru
stingerea varului, …………… special prevazute cu ………… de var.
6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre ….. si ….. mm.
7. Mortarele simple folosesc ………… lianti, iar cele mixte ……………
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste
……………
9. Masurarea componentelor unui mortar se face ………...…… (sub
forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg).
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………..…… de santier.
11. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de …... ore, iar cel pe
baza de ciment in de …... ora.
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de ……………, ce contine
una parte …………… si 3-4 parti ……………
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ………......……, ce
contine una parte …………… si 3-4 parti ……………
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …...…. minute si
este stabilita in urma ……………
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in ……………
de mortare-betoane.
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita
………..……, se adauga …………… necesara si se amesteca pana
se obtine un …………… subtire, dupa care se adauga ……..………
amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……..………
avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele
…………… (….. cu …..), dupa care se adauga ….. necesara si se
amesteca pana se obtine o ….. uniforma.
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul
de ……………, in care se adauga …………… necesar, amestecandu-
se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai
apar pete …………… in amestec.
Obiective ajutatoare
C3.1. Vericarea consistentei mortarului;
C3.2. Vericarea plasticitatii mortarului;
C3.3. Vericarea segregarii mortarului;
C3.4. Vericarea contractiei mortarului;
C3.5. Vericarea adeziunii mortarului;
C3.6. Vericarea rezistentei la compresiune (marca mortarului);
C4.1. Transportarea mortarului pe orizontala;
C4.2. Transportarea mortarului pe verticala.
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practice toate operatiile ce tin de:
• Vericarea calitatii mortarelor;
• Transportul mortarelor.
Tehnologia meseriei - 81
Tabel 1
Tipul de zidarie Valoarea consistentei (cm)
Zidarie din caramizi sau blocuri pline 8-13
Zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri 7-8
Zidarie din piatra sau blocuri de beton compact 4-7
Zidarie din blocuri mici si placi de beton celular 11-12
autoclavizat
Tipuri de tencuieli manuale Valoarea consistentei (cm)
Pentru sprit 12-13
Pentru grund 9-11
Pentru stratul vizibil 13-14
A.2. Plasticitatea
Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia
de a lua orice forme, deci de a putea prelucrat usor. Cu cat mortarul contine
mai multe parti ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in
cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment
se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. Plasticitatea
mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea manevrat usor.
A.3. Segregarea
Este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si cimentului de
granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor,
containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat
mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen, motiv
pentru care inainte de a pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru
micsorarea gradului de segregare, in conditii de laborator sau iau masuri cum
ar : adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari
sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special la
mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau
cu pompe de mortar.
A.5. Contractia
Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se
observa in momentul in care au aparut suri si chiar crapaturi in mortarul din
rosturile zidariei, fapt ce duce la micsorarea rezistentei zidariei. Contractia
este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea uide.
Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica
buna a nisipului se contracta putin. Contractia se impiedica prin folosirea unui
nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de
ciment cu adaos de lapte). In general, mortarele vartoase se contracta foarte
putin. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare, astfel
ca la zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin
pentru a impiedica aparitia surilor si crapaturilor.
A.6. Adeziunea
Este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor
mici, etc. In caz contrar, zidaria nu capata rezistenta necesara producandu-
se o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar, atat pe lungime, cat si
pe latimea zidariei. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de
natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc
la zidarie.
Mortarele cu intarire rapida adera mai slab decat cele cu intarire mai lenta,
iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu la caramizi sau beton decat cu
cele cu consistenta plastica.
De asemenea, mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.
Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei
(caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%), adera bine cu
mortarul, iar zidaria rezultata este rezistenta.
84 - Tehnologia meseriei
B.1. Transportul materialelor pe orizontala
Se face cu ajutorul autobetonierelor, basculantelor, remorcilor, roabelor,
carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor,
benelor speciale pentru mortar sau beton, bene basculante etc.
Bibliograe:
• Cartea zidarului;
• Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.
Intrebari
Tehnologia meseriei - 85
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
86 - Tehnologia meseriei
17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera
la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
21.Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite
in zidarie. A/F
22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de
absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria
rezultata este rezistenta. A/F
23. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
24. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasica in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
25. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si
de ritmicitatea transportului de materiale. A/F
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
92 - Tehnologia meseriei
44. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F
45. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea
operatiei de stingere. A/F
46. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,
se foloseste, pentru stingerea varului, instalatii speciale
prevazute cu stingatoare de var. A/F
47. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F
48. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. A/F
49. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta
unui mortar. A/F
50. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate
volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg.). A/F
51. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. A/F
52. In cazul mortarelor hidraulice, liantii se intaresc in aer. A/F
53. Mortarul pe baza de avr va consumat in timp de doua saptamani
iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F
54. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine
una parte var si 3-4 parti nisip. A/F
55. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment
care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F
56. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute
si este stabilita in urma incercarilor. A/F
57. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat
in statii de mortare- betoane. A/F
58. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde
de continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F
59. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, plastice sau uide. A/F
60. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier. A/F
61. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul
lui se aa plumb care adduce conul la greutatea de 1000 gr. A/F
62. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F
63. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie
sa e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie
si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F
64. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F
Tehnologia meseriei - 93
65. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant, cu atat
este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. A/F
66. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F
67. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine
si adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F
68.Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen. A/F
69. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F
70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F
71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F
72. Aparitia surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F
73. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment
si prea uide. A/F
74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera;
a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
78. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade,
daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie. A/F
79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie
de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata
este rezistenta. A/F
80. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
81. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasica in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
82. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de
ritmicitatea transportului de materiale. A/F
94 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
Tehnologia meseriei - 95
CONSTRUIREA ZIDULUI
TRASAREA ZIDULUI
A. Introducere
De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a
unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii,
plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plan de executie.
Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare
ziduri cu ajutorul scandurilor zidului
E. Trasarea axelor
a) peretilor transversali, notate in proiect astfel: a, b, c
b) peretilor longitudinali, notate in proiect astfel: 1 , 2 ,3
98 - Tehnologia meseriei
F. Determinarea inaltimii peretilor
In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00
m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris
si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari.
Ea se traseaza cu dreptarul si cu nivela sau cu furtunul de nivel. Stabilirea
orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi
muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un
metru prin marcarea unui semn cu creionul si va xa nivelul apei din tubul de
sticla la semnul marcat pe perete . Celalalt muncitor va apropia si el tubul de
sticla a furtunului de perete. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun, poate si
al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din
tubul ce-i apartine. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare, se
pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor, duc la obtinerea unei
linii (linie de vagris) orizontale de la care se pot trasa alte cote. La deplasarea
furtunului, capetele acestuia, vor astupate evitandu-se totodata gatuirea lui
pentru a permite circulatia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel
se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.
Fig.8. Marcarea inaltimii peretelui
a- Inaltimea zidului
Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va vericata prin
masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.
Tehnologia meseriei - 99
Bibliograe:
• Cartea zidarului
• Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,
V. Voinescu;
• Desen tehnic – autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu
Margineanu.
Intrebari:
1. Care este suportul pe care se asaza cladirile?
2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare?
3. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor?
4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?
5. Cu ce se xeaza sfoara la colturile zidului, pentru ca asezarea
caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?
6. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele?
7. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului
de nivel?
8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?
9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?
10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
Raspunsuri la intrebari; 1A; 2A; 3A; 4F; 5F; 6A; 7A; 8F; 9F; 10A;11A.
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Obiective ajutatoare
D2.1. Transportul materialelor la punctual de lucru;
D2.2. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni;
D2.3. Decuparea cartonului bitumat;
D2.4. Topirea masticului bituminos;
D2.5.Intindetrea masticului bituminos;
D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practic toate operatiile care tin de:
- Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru;
- Trasarea cartonului bitumat;
- Decuparea cartonului bitumat;
- Incalzirea pana la topire a masticului bituminos;
- Asezarea stratului de mastic bituminos
- Intinderea si lipirea cartonului bitumat;
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
MONTAREA HIDROIZOLATIEI
A. INTRODUCERE
Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de
constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a inltrarii apei, iar in
unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor.
Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizolatiile pot :
a. Hidroizolatii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton
si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub
presiune.
Tehnologia meseriei - 103
b. Hidroizolatii metalice - realizate din foi metalice imbinate prin lipire
sau sudare, utilizate la constructii supuse la presiuni si temperature
mari .
c. Hidroizolatii bituminoase – care la randul lor se impart in:
- Hidroizolatii vopsite – aplicate la rece sau la cald prin vopsire sau
stropire, folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei
de vapori;
- Hidroizolatii plastice (asfaltice) – utilizate la izolarea pardoselii
impotriva apei capilare;
- Hidroizolatii elastice – realizate din carton bitumat, panze bitumate,
impaslitura din bra de sticla bitumata, tesatura din bra de sticla
bitumata, foi din mase plastic, table metalice. Se executa la cald sau la
rece. Rezista la eforturi de intindere.
d. Hidroizolatii mixte – sunt combinatii de hidroizolatii si materiale:
- Hidroizolatii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge
- Hidroizolatii bituminoase cu o izolatie metalica (foi de plumb, cupru,
otel, aluminiu, etc.)
Aceste izolatii sunt durabile si ecace. Se aplica in mod current la rosturile
de tasare la fundatii sau cand hidroizolatia este supusa local la presiuni
mari.
e. Hidroizolatiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele
de constructii contra patrunderii prin absobtie capilara a umiditatii
pamantului. Dupa pozitia pe care o au in constructie, exista:
- Hidroizolatii orizontale la pereti;
- Hidroizolatii vertical la peretii subsolului;
- Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului.
Dupa ce fasia de carton a fost xata, peste aceasta se intinde un alt strat
de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a
cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.
In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri,
cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). la
lucrarile de montare a hidroizolatiei, se vor respecta normele specice de
protctia muncii si PSI.
Fig.5. Locul de
suprapunere a
cartonului bituminat pe
latime de 10 cm
Intrebari:
1. Care este rolul hidroizolatiilor?
2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt
hidroizolatiile ?
3. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti, de cate feluri sunt hidroizolatiile?
4. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti?
5. Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti?
6. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru?
7. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat?
8. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale?
9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?
10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,
planseu), ce operatie se executa?
11. Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul
innadirilor?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.
108 - Tehnologia meseriei
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
A. INTRODUCERE
Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici,
prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si
legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se
comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.
Obiective ajutatoare:
D3.1.Transportarea materialelor la punctual de lucru;
D3.2.Fixarea abstecurilor;
D3.3.Asternerea mortarului pe zid;
D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;
D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;
D3.6.Legarea sforii de abstecuri;
D3.7.Teserea caramizilor si formarea rosturilor;
D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;
D3.9.Montarea buiandrugilor.
C. LEGATURA ZIDARIEI
Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de
caramida: ¾ - trei sferturi de caramida 1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida:
¾ - trei sferturi de caramida
Fig. 8. Incrucisarea in unghi drept a doua Fig.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii
zidarii de ½ caramida: ¾ - trei sferturi de de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida:
caramida ½-jumatate de caramida; 4/3-trei sferturi de
caramida.
G. ROSTURILE ZIDARIEI
Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nivelat pe zid. El este luat
din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea
productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. Mortarul
este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite
subtiri.
Fig. 16. Zidirea caramizilor cu mistria: Fig. 17. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe
a) zidirea sirurilor in lung; zid: a. Pentru zidul curmezis;
b) zidirea sirurilor in curmezis b. Pentru sirul lung
Tehnologia meseriei - 117
Fig. 18. Asezarea (insiruirea)
caramizilor pe zidul de 2
caramizi grosime: a. penreu
sirul in curmezis, la exterior;
b.idem la interior; c. pentru
sirul in lung la exterior.
O. Montarea buiandrugilor
Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a
golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot din lemn,
metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.
Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i întrerupere ;
Continu Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
Fig. 1
Fig. 6
Fig. 7
Fig. 9
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Fig. 13
A.2.3.lndicaii de detaliu;
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
Fig. 15
Fig. 16
Fig. 17
Fig. 18 Fig. 19
Fig. 20
Fig. 24
Fig. 26
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
Fig. 31
A.4. Rupturi;
Fig. 32 Fig. 33
A.4.1.Ui i ferestre;
Fig. 34
Fig. 35
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în perei astfel;
limea golului
înlimea golului
Ua armonic
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale golului în perei,
astfel:
limea golului
înlimea golului
Fig. 36
Fig. 37
B.1. Detaliul
b)
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
a)
C.2.Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
prezentate câteva produse din lemn a)
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
b)
- ruptura se reprezint cu linie
frânt;
- ½ arat c piesa are o
seciune semirotund; c)
- diametrul mediu al
seciunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
(1=4, 35 arat c lungimea d)
este de 4, 35 m); Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
Semne conventionale care arat a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
seciunea transversal a piesei; c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
- h distanta între fetele paralele d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
ale piesei în cm;
(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (2 =28 mm) X înlimea (24 cm);
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate
din lemn:
a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat
e) longitudinal; d) PAL; e) PFL
a) b)
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, pisele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
H. Desenarea planurilor
I. Desenarea seciunilor
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 187
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
188 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 189
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 219
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
3. Normativele de munca
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
EXERCI II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
228 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n
0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n
0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic aplicat - 231
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre
0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
232 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
Calculai:
RAPORT, PROCENT
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.
UNITI DE MSUR
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o
m ( O) = m ( OI); AOB AI OI BI
AOB BOC AI OI CI BI OI CI
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 245
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
DREPTE PARALELE
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Unghiuri în cerc
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
GEOMETRIE ÎN SPAIU
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Piramida
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Sfera
Calota sferic
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
8. Cilindrul
1. SCOP
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de zidarie, cuprinde msuri de prevenire a accidentrii i
îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile specice la
care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i
desfurarea activitailor de zidarie, dulgherie si cofrare în conditii
de securitate i sntate in munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.M. – Echipament de munca
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
6. MODALITATE DE LUCRU
A. PREVEDERI GENERALE
1. SCOP
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de nisaje in constructii cuprinde msuri de prevenire a
accidentrii i îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile
specice la care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i
desfurarea activitailor de nisaje – tencuieli, zugraveli în conditii
de securitate i sntate in munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.M. – Echipament de munca
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
280 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii
pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala,
necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de nisaje
in constructii.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. Msuri generale pentru organizarea locului de munc
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 285
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat
a purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja împotriva unuia
ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în pericol securitatea i
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit în munc
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
în cldirile întreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces în cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i
actual creia îi lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un
accident în orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori,
inclusiv ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care datorit caracteristicilor acesteia sau
condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru
lucrtori, în special afeciuni dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5.10.Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
5.11. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
5.12.HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
5.13.HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5.14.HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
5.15.HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
286 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
5.16.HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
5.17. Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1 Fiecare lucrtor trebuie s îi desfoare activitatea, în conformitate
cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite
din partea angajatorului, astfel încât s nu expun la pericol de
accidentare sau îmbolnvire profesional, atât propria persoan, cât
i alte persoane care pot afectate de aciunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de munc.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.
6.3 Sub inuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa
apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare.
Fenomenele pot sa apara cu atat mai devreme cu cat efortul zic,
caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se aa intr-o pozitie instabila;
- nu exista sucient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este
necorespunzatoare;
- perioada insucienta de repaus ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit la nivelul
vertebrelor lombare poate diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, fora poate de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incit, centrul de
greutate al lucrtorului sa e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi gura 1).
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 287
Figura nr. 1
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la executarea lucrarilor
la inaltime si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care executa lucrari la
inaltime.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie
3.3. E.M. – Echipament de munca
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
4.8. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.9. Normativ intern de acordare a EIP
4.10. Cartea tehnica a E.M.
5. RESPONSABILITATI
5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 291
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor la inaltime.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. Masuri generale.
6.1.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se
face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical
prin care trebuie vericate aptitudinile si capacitatile neuropsihice
necesare lucrului la inaltime. Lucratorii vor admisi pentru lucrul
la inaltime numai daca au viza medicului de medicina muncii cu
mentiunea „apt pentru lucrul la inaltime” – care elibereaza Fisa
de aptitudine, mentiune ce va inscrisa si in sa individuala de
instruire privind SSM. Un exemplar al Fisei de aptitudine va
atasata la Fisa de instruire individuala privind SSM.
6.1.2. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de
domeniul de activitate vor purta obligatoriu echipament individual
de protectie specic eliminarii pericolului caderii in gol.
6.1.3. Echipamentul individual de protectie pentru lucrul la inaltime
se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate,
complexitatea tehnologiei aplicate, specicul conditiilor de munca
si de recomandarile „Normativului intern de acordare a E.I.P”.
6.1.4. Este interzisa utilizarea echipamentului individual de protectie
care nu este realizat si certicat in conformitate cu standardele si
normativele de echipamente individuale de protectie in vigoare si
care nu are marcajul de conformitate privind cerintele esentiale de
securitate - CE.
6.1.5. Pentru executarea lucrarilor la inaltime, trebuie sa se tina seama de
trei principii:
- organizarea locului de munca;
- dotarea cu echipament individual de protectie;
- obligativitatea instruirii personalului care lucreaza la inaltime in
vederea utilizarii echipamentului individual de protectie pentru
lucrul la inaltime cit si a mijloacelor de protectie colectiva.
6.1.6. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost
amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel
incit sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.
2. PROPRIETATEA
3. LIBERA INITIATIVA
PROBLEME DE DISCUTAT
TEXT DE COMENTAT
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 303
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 313
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 319
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
320 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
322 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 323
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
324 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 325
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.
I. Introducere
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Dovada sediu x x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
2. Înregistrarea comerciantului
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
c. Analiza pieei
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
c. Analiza pieei
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
342 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
g. Anexe
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice
B1. ISTORIC
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
PERSONAL
Detaliere pe activiti
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
1. Principalii clieni:
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
2. Concureni poteniali:
Alte avantaje:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
Total cheltuieli
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Materii prime
Materiale auxiliare
Subansamble
Administraie / Management
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
TOTAL
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
F. Proiecii nanciare
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITOLUL 3
2. Bilanul
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Imobilizri necorporale Capital social
Imobilizri corporale Rezultatul exerciiului
Imobilizri nanciare Rezerve
Active circulante
Stocuri Provizioane pentru riscuri i
Creane cheltuieli
Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP IONAL
REZULTATUL NET
a) Metoda direct
5. Exemplu
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
licen fabricaie 1.000.000
Capital social 5.000.000
utilaj 2.500.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
Credit pe termen scurt
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120