BETON ARMAT – partea I-a

1
curs 1
 I. INTRODUCERE
I. 1 Betonul simplu, betonul armat si betonul precomprimat

Betonul, utilizat în elementele de beton armat si beton

precomprimat, este un material de constructie artificial obtinut din întărirea
unui amestec de ciment, apă, agregate si uneori adaosuri, în anumite
proportii.
După hidratare si hidroliză cimentul se întăreste înglobând
agregatele si se transformă într-un corp dur, rezistent denumit
piatră de ciment.
Utilizarea cu succes a betonului în constructii se datorează calitătilor
sale, cum ar fi posibilitatea de a realiza orice formă si durabilitate bună în
conditii normale de exploatare.

Datorită structurii sale mixte, betonul este neomogen si anizotrop

(are proprietăti mecanice diferite după directii diferite) cu deformatii de
natură elastică, vâscoasă si plastică. Proprietătile de deformare ale
betonului se modifică în timp pe măsura întăririi pietrei de ciment, care
este componenta în continuă transformare. 2
curs 1
Betonul este caracterizat prin rezistenta sa mare la
compresiune, dar ca si în cazul pietrelor naturale are
rezistentă foarte mică la întindere.
În functie de calitatea betonului raportul dintre rezistenta la
compresiune (Rc) si rezistenta la întindere (Rt) este cuprins între
limitele:
Rc
 10  20
Rt
Capacitatea de deformare a betonului este limitată,
betonul fiind un material casant: deformatiile specifice la
care se produce ruperea (numite deformatii limită) au
valori mici, pentru întindere chiar foarte mici:
Compresiune: εbc = 2  3,5 ‰
Întindere: εbt lim = 0,1  0,15 ‰ 3
curs 1
 Betonul simplu poate fi utilizat rational în elemente de
constructii solicitate preponderent la compresiune, cum ar
fi:
fundatii masive
Îmbrăcăminti rutiere
Constructii hidrotehnice, etc.

Betonul armat rezultă din dispunerea unor bare de otel,

denumite armături, în general cu sectiune circulară, în zonele
întinse ale elementelor de rezistentă.
Betonul preia în element tensiunile de compresiune, iar
armătura preia cu precădere pe cele de întindere. 4
curs 1
 Fisurarea părtii întinse a elementului nu mai coincide cu
ruperea, ci cu trecerea într-o nouă etapă de lucru, acesta putând
prelua în continuare încărcări din ce în ce mai mari.

În betonul armat stadiul de rupere se consideră atins atunci când

armătura întinsă ajunge la limita de curgere σc, după care se
produce si ruperea betonului din zona comprimată.
În acest fel elementele de beton armat pot prelua orice
tip de solicitare:
Încovoiere; Întindere;
Compresiune; Torsiune;
Solicitări compuse.

5
curs 1
 b.s.
Mf  b.a .
Mf
b.s.
Mr  b.a . b.a .
M r sau M f  b.a .
Mr
Ceea ce face din betonul armat un material cu adevărat
competitiv este combinarea calitătilor betonului si otelului
într-un tot unitar cu o comportare satisfăcătoare în timp.

Asocierea ratională a celor două materiale cu proprietăti

de rezistentă si de deformare atât de diferite este posibilă
datorită următoarelor aspecte:

Aderenta (legătura care ia nastere între beton si armătură

în timpul întăririi betonului) se mentine până la ruperea
elementului, asigurând caracterul monolit al elementelor
din beton armat;
6
curs 1
Coeficientii de dilatare termică au valori aproximativ egale
pentru beton si otel, deci în elementele de beton armat nu
iau nastere eforturi suplimentare la variatii de temperatură,
dacă deformatiile sunt libere;

Otelul se conservă bine în mediul bazic format după

hidratarea cimentului, în conditii normale neexistând
reactii chimice între beton si armătură. Deasemenea un
strat de acoperire de câtiva centimetri asigură protectia
armăturii împotriva coroziunii.
Datorită aderentei, în armătură si în

a   bt
fibrele alăturate de beton deformatiile
specifice sunt egale până la fisurarea
betonului:

7
curs 1
Pentru ca otelul să fie folosit rational tensiunile de întindere
produse de încărcările de exploatare trebuie să fie suficient
de mari: (0,5 ÷ 0,7)σc.
CARACTERISTICA PRINCIPALĂ A BETONULUI
ARMAT ESTE DE A LUCRA CU ZONA ÎNTINSĂ
FISURATĂ SUB EFECTUL ÎNCĂRCĂRILOR DE
EXPLOATARE.
Sectiunea activă luată în considerare în calcule este
formată din betonul comprimat si din armătura de
rezistentă întinsă, betonul întins dintre fisuri fiind
neglijat.
Ce ar însemna să folosim elementele încovoiate din beton armat fără fisuri?

σa = Ea·εa (legea lui Hooke) εa = εbt lim = 0,1‰

0,1
σa = 2,1·106 daN/cm2· = 210 daN/cm2
1000 8
curs 1
 Betonul precomprimat reprezintă o variantă superioară a
betonului armat. Ideea de bază este cresterea raportului dintre
sectiunea activă si sectiunea totală, prin evitarea principalului
dezavantaj al betonului armat, acela de a lucra cu zona întinsă
fisurată. Acest lucru este posibil prin introducerea unei stări de
tensiuni de compresiune cu caracter permanent în beton
înainte de aplicarea încărcărilor, cu ajutorul unor armături
pretensionate de mare rezistentă.

Betonul precomprimat este caracterizat de starea initială de deformatie

creată de precomprimare si prin folosirea materialelor cu rezistente
ridicate.
Ruperea elementelor din acest material se produce casant, cu deformatii
mici, în principal din cauza armăturilor pretensionate, solicitate puternic 9
si realizate
curs 1 din otel dur fără palier de curgere.
 I. 2 Domeniile de utilizare ale betonului armat.
Avantaje si dezavantaje

Acest material este folosit cu succes în cele mai

diferite domenii:
 Constructii de locuit si social culturale;
 Constructii speciale (buncăre, silozuri, castele de apă,
cosuri de fum, turnuri de răcire, conducte, rezervoare,
decantoare);
 Constructii sportive, bazine de înnot;
 Fundatii de toate tipurile;
 Stâlpi LEA, traverse CF;
 Constructii hidrotehnice;
 Centrale atomo – electrice, etc.

10
curs 1
 Avantaje
Rezistentă mecanică mare în comparatie cu zidăria, lemnul
sau betonul simplu. Comportare bună la vibratii si actiuni
dinamice, cutremure;

Rezistentă bună la foc: 3 ÷ 4 ore la 900 ÷ 1000 0C fără

pericol pentru rezistentele ulterioare. Metalul nu rezistă la
incendiu: la 600 0C otelul pierde circa 60% din rezistentă,
iar la 900 0C ea devine nulă;

Durabilitate în conditii normale de exploatare.

Rezistentele betonului cresc în timp, iar armătura se
conservă bine în beton;

Constructiile din beton armat sunt igienice si nu necesită

întretinere specială; 11
curs 1
Constructiile din beton armat pot lua orice formă
datorită usurintei cu care betonul umple cofrajele;

În betonul armat se folosesc materiale ieftine,

locale, cantităţile de ciment si armătură fiind
mici în comparatie cu cele de agregate;

Constructiile din beton armat sunt mai ieftine

decât cele metalice, excepţie făcând constructiile
înalte sau de mari deschideri.

12
curs 1
 DEZAVANTAJE
Constructiile din beton armat sunt grele si necesită
fundatii de dimensiuni mari

Betonul armat are o conductibilitate fonică relativ

mare si transmite usor zgomotele si vibratiile.
Izolatiile fonice sunt obligatorii la constructiile
de locuit si social – culturale;
Betonul armat are o conductibilitate termică mai mare
decât cărămida
(λ = 1,1 fată de λ = 0,60 ÷ 0,75 kcal/m2h0C)
Constructiile din beton armat sunt permeabile datorită
structurii poroase a betonului. Apa poate transporta
agenti agresivi sau poate cauza cicluri de înghet – dezghet
în masa betonului; 13
curs 1
Calitatea lucrărilor depinde foarte mult de executie, care
presupune pricepere, îndemânare, îngrijire ulterioară si un
control riguros;

Dificultăti la execuţia pe timp friguros, deoarece

temperaturile scăzute reduc ritmul de întărire al pietrei
de ciment, iar sub 0 0C acesta încetează;

Demolarea este costisitoare si greu de executat; nu se pot

recupera materialele folosite;
În medii agresive betonul si armătura se corodează,
necesitând măsuri speciale de protectie;

Consum mare de material lemnos pentru cofraje. Lemnul

este scump si deficitar.
14
curs 1