Către VASILE

Către VASILE ALECSANDRI

ALECSANDRI

16
16 martie 1851,
1851, Paris �~
Iubite amice,
Nu
Nu ştiu
ştiu în
în credinţă
credinţă dacă
dacă am pus la
am pus la poştă
poştă sau
sau nu scrisoarea
nu scrisoarea
ce-ţi făcusem. Atîta
Atîta ştiu că ţi-am scris.
scris. Această îndoială, dacă
nu
nu vei
vei fifi primit
primit scrisoare
scrisoare de de la mine, este
la mine, este pricina
pricina neprimirei
neprimirei
unui răspuns
unui răspuns la la scrisoarea
scrisoarea ce mi-ai trimis.
ce mi-ai trimis. Oricum
Oricum o o fi,
fi, o
o iau ca
iau ca
dnd nu nu ţi-aş
ţi-aş fi scris şi
şi încep
încep dede la
la început.
început. Am Am primit o o scrisoare
scrisoare
grasă
grasă şi şi rătundă,
rătundă, cum poate fi
cum poate fi de grasă şi
de grasă de rătundă
şi de suma de
rătundă suma de
patru sute
sute doi
doi franci. îţi mulţumesc iubite iubite şi i-am
i-am primit ca ca de
la un
la prietin ce
un prietin ce stim
stim şişi iubesc
iubesc şi m-am mîngîiat
şi m-am mîngîiat cu cu speranţa
speranţa că că
va
va veni
veni o o zi
zi cînd această sumă sumă de bani bani voi
voi putea să ţi-o întorc
întorc
sau a face şi şi mai bine,
bine, ca şi şi mai mult să să te
te mulţumească,
mulţumească, a-i între­
între-
buinţa într-o
buinţa într-o faptă bună sau în în folosul
folosul patriei (după cum se ex- ex­
primă Eliade).
primă Eliade).
îmi
îmi cereai
cereai lala Paris
Paris să-ţi spui ce ce opinie
opinie amam despre poeziile
poeziile
tale.
tale. Crede-mă,
Crede-mă, iubite,
iubite, şi şi ee destul a-ţia-ţi zice ac easta: că
zice aceasta: că eueu nu
-citesc
citesc alte poezii în
alte poezii limba noastră
în limba noastră decît poeziile tale.
decît poeziile tale. Numai
Numai
în ele aflu
în ele realizarea frumuseţilor
aflu realizarea frumuseţilor ce ce amam visat
visat vreodată
vreodată despre
despre
poezie
poezie şi mă despăgubesc ca ca să zic
zic aşa de de necazul
necazul şi dezgustul
dezgustul
ce-mi
ce-mi pricinuiesc
pricinuiesc ceicei alţi
alţi poeţi
poeţi care
care nunu simt
simt nimic.
Versurile tale, aaică:
adică:

Dulci-s
Dulci-s ochii
ochii ca
ca din
din rai,
rai,
Dulci ca
Dulci soarele de
ca soarele mai
de mai
.ş-apoi:
.ş-apoi:
Negri-s
Negri-s ochii
ochii cu
cu vapal,
vapal,
Dar
Dar pe fruntea
fruntea ta
ta bălaie
bălaie
Se
Se topesc
topesc ca'
ca' nori
nori de ploaie
de ploaie

www.dacoromanica.ro
 sInt nişte
sInt versuri ce
nişte versuri ce numai
numai Virgil
Virgil cînd
cînd şişi cînd
cînd ne-a dat cîte-o
ne-a dat cîte-o
probă
probă 2.2.
Eu făcusem
făcusem o critică
critică a poeziilor tale, dar nu o trimisei încă
încă la
gazetă, căci voi să
gazetă, căci să oo mai
mai complet.
complet.
Mi-e dordor de
de Negri
Negri caca de
de un
un frate
frate pe
pe care văzut de
care nu l-am văzut de mulţi
ani.
ani. Sărută-I
Sărută-I în în locul
locul meu.
meu. în zilele
zilele acestea
acestea ii scri.
îi voi scri.
Astăzi
Astăzi elecţiile
elecţiile se isprăviră;
isprăviră; ele sînt, lucru
lucru neaşteptat,
neaşteptat, în
în favorul
favorul
republicanilor.
republicanilor. Lumea
Lumea s-a s-a declarat
declarat pentru
pentru ei.
ei.
Te
Te îmbrăţişez
îmbrăţişez d-od-o mie
mie şi
şi una
una de
de ori,
ori,
al
al tău
tău sincer prietin,
prietin,
Bo/intineanu

Versuri adresate ţie, amicul meu

Vasilie Alecsandri
A lecsandri
.. Tu
Tu mă-ntrebai
mă-ntrebai odatăodată de de cece muza mea mea tace?
tace?
Să scriu? Singurul
Singurul bine
bine ce
ce poci încă a face face
Românilor, iubite,
iubite, nu ee decît
decît săsă tac,
tac,
Căci versurile mele
Căci vers.urile mele perdut-a
perdut-a tonul
tonul drag,
drag,
Căci
Căci orice
orice lovitură
lovitură ce ce patria primit-a,
Căzut-a
Căzut-a p-a mea viaţă şi
mea viaţă şi inima-mi zdrobit-a.
zdrobit-a.
Căci cîntecele
cînteceJe mele de de vise şi d-amor,
d-amor,
Acum,
Acum, o, o, dragă frate,
frate, sînt ţipete de de dor.
dor.
Şi
Şi dacă
dacă cîteodată
cîteodată speranţa
speranţa îmi îmi zimbeşte
zîmbeşte
Şi
Şi harpa-mi
harpa-mi să să module
module un cînt voieşte,
cînt suav voieşte,
Cîntarea
Cîntarea mea mea recheamă
recheamă l-ai
l-ai meimei ascultători
ascultători
°° buhă
buhă care
Dar tu
care cîntă
cîntă în
tu c-eşti favoritul
seri de
în seri
favoritul ursi
sărbători.
de sărbători.
tii, o,
ursitii, o, poete,
Tu
Tu ce, născînd, fericirea
ce, născînd, fericirea jucă cu-a ţele plete,
cu-a tele
Tu
Tu din
din aa cărui
cărui liră
liră se scură
scură etern şi şi lin
Un
Un cînt
cînt suav şi şi dulce
dulce caca fumul
fumul dupădupă crin,
crin,
Tu
Tu ce ce lăsînd
lăsînd pe coarde
coarde o mînă fugătoare,
o mînă fugătoare,
Graţiile
Graţiile în preajmă-ţi trag hora
în preajmă-ţi rîzătoare,
hora rîzătoare,
Tu
Tu ce ce încînţi
încînţi chiar
chiar urşii
urşii prin glasul tău plăcut,
tău plăcut,
0, frate,
0, frate, o,o, poete,
poete, dede ce
ce oare-ai tăcut?
tăcut?

Am auzit că
că lira lăsînd-o
l ăsînd-o la o parte,
La cîrmuirea
cîrmuirea ţării
ţării aiai fi
fi luînd tu parte;
Că părăsind
părăsind eterul cu cu stele
stele semănat,
semănat,

www.dacoromanica.ro
 în
în de1ile
delile Arhivei
Arhivei tu tu capul
capul aiai plecat
plecat 3,
3,
Urmînd
Urmînd unei unei vechi
vechi datini
datini sau
sau sîntă
sîntă datorie
datorie
De
De aa servi
servi înîn ţară, servind
servind aa ei ei domnie.
domnie.
0, frate, lasă proza şi-acel guvernămînt!
Decît
Decît aa fi un un rege,
rege, mai
mai bine-aş vrea vrea să cînt.
cînt.
Şi reluîndu-ţi zborul,
zborul, caca pasere
pasere uşoare,
De
De tina
tina cîrmuirii
cîrmuirii te te şterge pe pe picioare,
picioare,
Un
Un cînt
cînt dede libertate
libertate ee mai
mai folositor
folositor
Moldovii,
Moldovii, decît
decît domnii
domnii ce ce vin
vin şi
şi se
se strecor.
strecor.
Ia
Ia lira
lira ta,
ta, poete,
poete, de de roze
roze semănată
semănată!!
Ia fluieru-ţi de aur şi cîntă încă-o dată!
Pe
Pe cînd
cînd ambiţioşii visează la la domnii,
domnii,
îmbată-te de de fumul
fumul suavei
suavei poezii.
poezii.
Pe
Pe cînd
cînd românul
românul varsă pîraie pîraie înfocate,
înfocate,
Modulă, o, o, modulă un un imn
imn de de libertate.
libertate.
S-auz
S-auz încă o o dată un răcnet vitejesc
un răcnet vitejesc
Chemînd
Chemînd fiii fiii lui
lui Ştefan în în cîmpul
cîmpul românesc.
românesc.
Apoi o doină dulce ca fremete uşoare
Ce
Ce vîntul
vîntul face-n roze, în în seri dezmierdătoare;
dezmierdătoare;
Un fluier·ce
Un fluier ·ce suspină lin turburat
turburat de de vînt,
Ce
Ce în tăcerea nopţii se joacă p-un mormînt,
în tăcerea mormînt,
Şi mîndrile mioriţe
mîndrile miori ţe ce-aci
ce-aci glasul le le strînge,
strînge,
Plîng ciobănelul
ciobănelul june,june, cucu lacrime de de -sînge.

Zi,
Zi, zi
zi încă o
o dată, cînd
cînd sufletul setos
Spre o o dorinţă dulce s-avîntă graţios,
dulce s-avîntă graţios,
P-un
P-un armăsar sălbatic ce
armăsar sălbatic ce ca un cuget
cuget zboară
zboară
Cînd o o speranţă dulce o o inimă-nconjoară
Şi îmbătat de vise, perdut în în line seri,
Necat în focul lumii, răpit de dulci plăceri,
°
° horă graţioasă de de tinere
Aleargă ca să-ţi şteargă
Aleargă
tinere fecioare
fecioare
şteargă a tale Iăcrimioare.
Iăcrimioare.
tău suflet s-aprinde de amor,
Apoi cînd al tău
Creezi o Babă Cloanţă -- cu inima în dor,
Babă Cloanţă
Şi-arăţi că supt o formă hidoasă, diavolească,
Tot poate ca să arză o patimă cerească.
laşi sufletul rănit
Apoi, cătînd repaos, laşi
Şi formele
Şi formele bizare
bizare cu
cu părul lor
lor zbîrlit,
zbîrlit,
Şi
Şi p-aripe de graţii, din luncile uscate,

i"/
i/ ' 5
S
www.dacoromanica.ro
 Zbori
Zbori către văi, de
către văi, de fete
fete şi
şi roze
roze semănate;
semănate;
Şi-acolo
Şi-acolo ne-arăţi nouă
ne-arăţi nou ă oo dulce
dulce mîndruliţă
mîndruliţă
Cu flori galbeni
Cu flori galbeni în
în coamă,
coamă, cu roze pe
cu roze pe guriţă.
guriţă.
Şi-acolo,
Şi-acolo, o, poete, prin
o, poete, prin fragede
fragede cîntări
cîntări
Te-mbeţi
Te-mbeţi p-ale
p-ale ei buze
buze de
de calde
calde sărutări.
sărutări.
D.
D. Bolintineanu

Cher poete,
le
le te
te prie
prie de
de faire imprimer ces
faire imprimer vers dans
ces vers dans un
un journal
journal roumain.
roumain.44
Adieu, pense â.
Adieu, pense li moi.
moi.
Bolintineanu

Dragă poe
poete,
Te rog fă să se publice aceste versuri într-un ziar românesc. '4
La revedere, gîndeşte-te
gîndeş te-te la mine.

Bolintineanu
lJolintineanu

1851,
1851, Paris, oct. 6

Poetul meu!
b ătălie de la Că1ugăreni,
înainte de vestita bătălie Călugăreni, unde armia româ­ româ-
nească se încunună de de o fală nemuritoare,
o fală nemuritoare, Mihai
Mihai Viteazul
Viteazul trimise
două mii
mii de
de români,
români, supt comanda
comanda hatmanului
hatmanului Udrea, să bată
Nicopolul.
Nicopolul. Oştirea
Oştirea noastră
noastră trecu
trecu pe gheaţă Dunărea,
pe gheaţă Dunărea, înconjură
înconjură
şi
şi în mai puţin
în mai puţin dede şapte
şapte ceasuri
ceasuri luă
luă cetatea
cetatea cu asalt.
cu asalt.
lată
lată istoria.
istoria.
Dama
Dama meamea muză luă sujetuI
muză luă sujetul acesta
acesta şi
şi în
în cîteva
cîteva nopţi
nopţi de ne­
de ne-
născu această
somn, născu poemă.l
această poemă.l
Făcută
Făcută înîn trei,
trei, patru
patru nopţi, va trăi
nopţi, va trei, patru
trăi trei, patru zile.
zile. Cu toate
Cu toate
acestea,
acestea, trei,
trei, patru
patru zile
zile de viaţă, în
de viaţă, în comparaţie
comparaţie cu cu oo eternitate de
moarte,
moarte, tot
tot este ceva,
ceva, şi iată pentru ce ce te
te rog să o o tipăreşti.2
tipăreşti. 2
Cît
Cît pentru
pentru cuvintele
cuvintele cece mămă siliră
siliră să ţi-o dedic
să ţi-o ţie, sînt
dedic ţie, sînt mai
mai
multe:
multe: unul
unul este recunoştinţa pentru
este recunoştinţa graţioasele şi
pentru graţioasele şi armonioasele
armonioasele
tale versuri ce
tale versuri ce mă
mă mîngîie
mîngîie în în singurătatea
singurătatea exilului meu; altul,
exilului meu; altul,

www.dacoromanica.ro
pentru
pentru că p0ema
poema mea îmiîmi pare slabă, şi prin urmare
urmare are
are trebuinţă
de protecţia numelui
de protecţia numelui tău
tău într-acea
într-acea frumoasă
frumoasă Moldovă
Moldovă unde sînt
unde sînt
cunoscut
cunoscut mai puţin decît
mai puţin decît autorul lui Arghir
autorul lui Arghir 3.
3. O
O să
să mă
mă întrebi
întrebi
de ce
ce este slabă? Sînt
Sînt leneş, mai întîi
întîi de toate
toate celealte,
celealte, leneş ca
ca
un
un derviş; apoi,
apoi, ce
ce vei? nu
nu este rău să lase cineva
cineva întîia
întîia inspiraţie
asfel
asfel cum vine....
cum vine ..
Ţi-am
Ti-am trimis
trimis mai multe versuri cu destinaţie de a vedea lumina
cu destinatie
tipa~ului. Asemenea
tiparului. Asemenea comisioane
comisioane sînt sînt cam
cam ciudate
ciudate cînd versurile
cînd versurile
să mă
sînt stihuri, ca să mă slujesc de o veche expresie; dar ce vei, poetul
meu?
meu? Este
Este şi
şi vina ta;
ta; tu
tu nu
nu mai scrii nimic
nimic!.!. . . Dacă
Dacă ne
ne vei priva ..
încă de plăcerea
plăcerea de a te te citi,
citi, îţi făgăduiesc că tete voi face
face eu
eu a scri,
căci am
am de a-ţi trimite,
de gînd a-ţi trimite, cucu cel
cel dintîi balon,
balon, şase tomuri
tomuri de
stihuri,
stihuri, afară
afară de proză.
de proză.
Serv
Serv şi
şi amic,
amic,
D.
D. Bolintineanu

30 mai [1867]1, Bucureşti

Iubite poete,
Iţi trimit
trimit prin d. Marian
Marian 2,
2, studinte în
în drept, român,
român, întîia
întîia
broşură din publicaţiunea
broşură din publicaţiunea poeziilor
poeziilor mele
mele noi.
noi.
Această poemă Conrad 3, 3, unde
unde se răsfrînge ceva
ceva din caracte­
caracte-
rul Bălcescului 4,
rul Bălcescului viaţa lui, din inima lui,
4, din viaţa ţi-am dedicat-o
lui, ţi-am dedicat-o
impreună
impreună cu cu Negri 5. Petreci
Negri 5. Petreci bine
bine pe acolo? Nu Nu mămă îndoiesc.
îndoiesc.
Aici
Aici pe noi
noi ne-a
ne-a luat dracul. Ţipete şi răcnete ca ca în
în timpii
timpii lui
Halcinski 6. Săraca ţară. Socoteam
Halcinski 6. Socoteam că a terminat
terminat cu
cu nenorocirile
nenorocirile
şi
şi suferinţele,
suferinţele, şi ea abia
şi ea abia începuse!
începuse!
Cîntecile
Cîntecile poporane au au să
să iasă
iasă întregi
întregi înîn socoteala Azilului
Elena,
Elena, în
în aceste zile.7
zile. 7 Volumul văzut, s-a tipărit mai de
Volumul 11 l-am văzut,
mult.
mult. Spiritul
Spiritul românesc de literatură
literatură a a căzut
căzut de tot. mur­
tot. Un art. mur-
dar şi
dar stupid de
şi stupid de politică
politică face
face mişcare
mişcare înîn toată
toată ţara;
ţara; un
un cap
cap d-operă
d-operă
literatură trece
de literatură trece fără
fără săsă ştie puţini mai citesc
ştie neminea; puţini citesc poezii
proză dacă
sau proză dacă nunu ar politică, şi
ar fi cu politică, şi ce politică? Dacă
ce politică? Dacă nunu ar
ar
vorbi rău de Rosetti
Rosetti şi Brătianu
Brătianu!!
Dacă
Dacă toţi poeţii Greciei
toţi poeţii Greciei şi
şi Romii cei
cei mari ar veni astăzi
astăzi în
în
ara
aranoastră,
noastră, ei ar trece
trece necitiţi
necitiţi şi
şi necunoscuţi,
necunoscuţi, şi
şi noi care ne
ne mai

7
i.
i.
www.dacoromanica.ro
 ţinem suntem datori
datori numai
numai trecutului
trecutului nostru
nostru literar dinainte şi
dupe
dupe 1848.
1848.
Dar
Dar nici nu
nu mai iese
iese nici
nici un
un talent
talent!! Unele
Unele foi
foi literare
literare au apă­
rut;
rut; dar
dar ele sunt palide, stupide;
stupide; nu nu clădesc nimic,
nimic, şi tind
tind a dă­
răma şi ce
ce este făcut din
din trecut
trecut 8.
8.
Eu
Eu îţi urez
urez bună petrecere la expoziţiune şi uitare uitare pentru
citva
citva timp aa mizeriilor ce
ce bîntuie ţara ca
bîntuie ţara ca singura fericire posibilă.
fericire posibilă.
Al
Al vostru
amic
amic sincer
sincer şi
şi bătrîn,
bătrîn,
D.
D. Bolintineanu

P.S. îţi recomand

recomand pe d. d. Marian caca amic al nostru
nostru şi bun
bun băiat,
foarte
foarte îndatoritor
îndatoritor şi inteligente.
şi 'inteligente.

www.dacoromanica.ro