Contabilitate An II

57. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacţii:

1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiţiile de platã fiind:
10% din preţ se plãteşte în momentul vânzãrii, 50% din preţ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar
40% dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obţine un credit
echivalent de pe piaţa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%;

2) vinde un program informatic pentru suma de 20.000.000 lei incluzând în facturã şi preţul activitãţii
de service dupã instalare în valoare de 3.000.000 lei; activitatea de service se realizeazã timp de 3 ani
începând cu anul N.

Sã se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri”.

Rezolvare:

Tranzactia 1;

Calculul valorii juste;

Valoarea justa a veniturilor = 1.000.000 lei x 10% + ( 1.000.000 lei x 50% ) / 1,6 + ( 1.000.000
lei x 40% ) / 1,62 = 568.750 lei;

Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit in avans;

1.000.000 lei – 568.750 lei = 431.250 lei;

Nota contabila:

4111 = % 1.000.000 lei

707 568.750 lei

472 431.250 lei

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile in avans sunt inregistrate ca venituri din dobanzi;

( 568.750 lei – 100.000 lei ) x 60% = 281.250 lei

Nota contabila:

472 = 766 281.250 lei

Tranzactia 2:

Conform IAS 18 cand pretul de vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru
servicii successive, aceasta suma este inregistrata in avans si recunoscuta ca venit pe parcursul
1
 perioadei in care s-a efectuat service-ul

In momentul vanzarii:

461 = % 23.000.000 lei

7583 20.000.000 lei

472 3.000.000 lei

Veniturile din dobanzi pe perioada 1 august – 31 decembrie ( 5 luni );

Incepand cu anul N, timp de 3 ani, se recunoaste venit din lucrari executate si servicii prestate:

472 = 704 1.000.000 lei

Alta intrebare posibila: Care este cifra de afaceri neta ?

707 568.750 lei

704 1.000.000 lei

CAN 1.568.750 lei

31/288 CGD

58. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacţii:

1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiţiile de platã fiind:
10% din preţ se plãteşte în momentul vânzãrii, 50% din preţ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar
40% dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obţine un credit
echivalent de pe piaţa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%;

2) cumpãrã, pe data de 30.07.N, un numãr de 1.000 de obligaţiuni, valoarea nominalã a unei

obligaţiuni 1 leu, preţul de achiziţie 1,2 lei; dobânda anualã este de 30%, încasatã la 31 decembrie N.

În condiţiile aplicãrii IAS 18 „Venituri curente” sã se contabilizeze operaţiile de mai sus.

Rezolvare:

Tranzactia 1;

Calculul valorii juste;

Valoarea justa a veniturilor = 1.000.000 lei x 10% + ( 1.000.000 lei x 50% ) / 1,6 + ( 1.000.000
lei x 40% ) / 1,62 = 568.750 lei;

Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit in avans;

2
 1.000.000 lei – 568.750 lei = 431.250 lei;

Nota contabila:

4111 = % 1.000.000 lei

707 568.750 lei

472 431.250 lei

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile in avans sunt inregistrate ca venituri din dobanzi;

( 568.750 lei – 100.000 lei ) x 60% = 281.250 lei

Nota contabila:

472 = 766 281.250 lei

Tranzactia 2:

Veniturile din dobanzi pe perioada 1 august – 31 decembrie ( 5 luni );

1.000 obligatiuni x 1 leu/obligatiune la valoare nominala x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei;

Dobanda aferenta perioadei 1 ianuarie – 30 iulie ( 7 luni );

1.000 obligatiuni x 1 leu/obligatiune la valoare nominala x 30% x 7 luni / 12 luni = 175 lei;

Nota contabila:

5121 = % 300 lei

766 125 lei
506 175 lei
Alta intrebare posibila: Care este valoarea totala a veniturilor curente ?

28/284 CGD

59. În cursul anului N o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaţii: acordã un împrumut unei
filiale aflate în dificultate financiarã de 850 u.m.; încaseazã contravaloarea unui împrumut obligatar
cu caracteristicile: numãr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominalã 1,1 u.m./titlu, preţ de
rambursare 1,2 u.m., preţ de emisiune 0,9 u.m.; vinde titlurile de participare înainte de achitarea
totalã, preţ de cesiune 900 u.m., partea neeliberatã 400 u.m. şi le încaseazã; majoreazã capitalul social
prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: numãr de acţiuni 1.000 titluri,
valoare nominalã 0,6 u.m./titlu, preţ de emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare matematicã contabilã 0,9
u.m./titlu; vinde cu încasare directã 5 calculatoare în valoare de 2.000 u.m. acordând un scont de 10%
(exclusiv TVA); plãteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.200 u.m. din care 100 u.m. legaţi de
activitatea de exploatare. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, calculaţi fluxurile de numerar
provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.
3
Rezolvare:

Incasarea contravalorii imprumutului obligator:

% = 161 1.200

5121 900

169 300

Vanzarea titlurilor de participare:

% = 7641 900

5121 500

269 400

Majorarea capitalului social:

456 = % 800

1011 600

1041 200

Si

5121 = 456 800

Vanzare calculatoare cu incasare directa si acordare de scont:

461 = 7583 2.000

% = 461 2.000

5121 1.800

667 200

Fluxurile de numerar sunt:

Flux din investitii;

Acordarea unui imprumut filialei - 850
Incasari din vanzare titluri de participare +500
Incasari din vanzarea calculatoarelor +1.800
Flux din investitii +1.450
4
 Flux din finantare;
Incasare imprumut obligatar +900
Incasari din majorarea capitalului +800
Plati dobanzi si dividende -1.100
Flux din finantare +600

22/250 CGD

60. În cursul anului N, o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaţii: încaseazã o ratã scadentã de
700 u.m. şi dobânda aferentã de 300 u.m. unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate
în dificultate financiarã; achiziţioneazã o filialã de 1.600 u.m. din care numerar dobândit 400 u.m.;
achiziţioneazã 5 autoturisme în valoare totalã de 2.000 u.m. din care 600 u.m. preluate în leasing
financiar, restul achitate pe loc, primind un scont de 5%; plãteşte dobânda anualã aferentã unui
împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: numãr de obligaţiuni 1.000, valoare
nominalã 1 u.m., preţ de rambursare 1,2 u.m., preţ de emisiune 1,1 u.m.; rata dobânzii 30%;
ramburseazã o tranşa de 200 de obligaţiuni; plãteşte rata anualã de leasing financiar 50 u.m. şi
contracteazã un credit bancar pe termen lung 1.400 u.m. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA,
calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.

Rezolvare:

Plata furnizorului de imobilizari si primirea scontului:

404 = % 1.400

5121 1.330

767 70

Plata dobanzii la imprumutul obligatar calculate la valoarea nominala:

1.000 obligatiuni x 1 u.m./ obligatiune x 30% = 300

1681 = 5121 300

Rambursarea obligatiunilor la pretul de rambursare:

200 obligatiuni x 1,2 u.m/ obligatiune = 240

161 = 5121 240

Fluxurile de numerar sunt:

Flux din investitii;

5
incasarea imprumutului acordat filialei +700

Incasari dobanzii aferente imprumutului +300

acordat filialei

Plati privind achizitia filialei -1.200

Plati privind achizitia autoturismelor -1.330

Flux din investitii -1.530

Flux din finantare;

Plati dobanzi aferente imprumut obligatar -300

Rambursari imprumut obligatar -240

Plata rata leasing anuala -50

Contractare credit bancar +1.400

Flux din finantare +810

21/249 CGD

61. Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N:

– vânzãri de produse finite 6.000 lei;

– vânzãri de mãrfuri 1.800 lei;

– costul mãrfurilor vândute 1.200 lei;

– variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei;

– venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei;

– producţie imobilizatã 5.000 lei.

Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculaţi cifra de afaceri netã şi total venituri din exploatare.

Rezolvare:

Vanzari produse finite +6.000

Venituri din vanzari de marfuri +1.800

6
Venituri din subventii af cifrei de afaceri +700

Cifra de afaceri neta 8.500

Variatia stocurilor -800

Productia imobilizata +5.000

Total venituri din exploatare 12.700

321/318 ISC

62. O societate livreazã mãrfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constatã cã o
parte din mãrfuri prezintã defecte şi intenteazã firmei un proces judecãtoresc. La sfârşitul anului N,
societatea estimeazã cã probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+1,
procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeazã a fi 30%. În mod similar, la
sfârşitul anului N+2, probabilitatea de pierdere se estimeazã la 90%. În anul N+3, procesul este
terminat şi societatea este obligatã la plata unei amenzi în valoare de 5.800 lei. Precizaţi înregistrãrile
contabile aferente anilor N, N+1, N+2 şi N+3.

Rezolvare:

1.Inregistrari contabile la sfarsitul anului N:

Provizion pentru litigii necesar = 6188 lei x 40% = 2.475,2 lei;

6812 = 1511 2.475,2 lei;

2.Inregistrari contabile la sfarsitul anului N+1:

Provizion pentru litigii necesar = 6188 lei x 30% = 1.856,4 lei;

Provizionul va fi diminuat cu 618,8 lei;

1511 = 7812 618,8 lei;

3.Inregistrari contabile la sfarsitul anului N+2:

Provizion pentru litigii necesar = 6188 lei x 90% = 5.569,2 lei;

Provizionul va fi majorat cu 3.712,8 lei;

6812 = 1511 3.712,8 lei;

4.Inregistrari contabile la sfarsitul anului N+3

Plata amenzii de 5.800 lei;

7
6581 = 5121 5.800 lei;

Anularea provizionului de 5.569,2 lei (2475,2 – 618,8 + 3.712,8);

1511 = 7812 5.569,2 lei;

63. Societatea ALFA SA vinde produse însotite de certificate de garanţie pentru 12 luni. În exerciţiul
financiar N s-au vândut 30 de produse. Experienţa întreprinderii şi estimãrile indicã pentru anul care
urmeazã cã 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemã, 36% vor avea
nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire
completã la un cost de 3.500 lei/produs. La 1 ianuarie N, provizioanele pentru garanţii aferente
produselor vândute în anul N-1 erau de 4.600 lei. În cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru
remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 lei, iar provizionul aferent a fost reluat
la venituri. Precizaţi înregistrãrile contabile aferente anului N.

Rezolvare:

1.Inregistrari contabile in cursul anului N:

Provizion reluat la venituri;

1511 = 7812 2.500 lei;

2.Calculu provizionului necesar la sfarsitul anului N:

30 x 30% x 0 = 0 lei

30 x 36% x 500 = 5.400 lei

30 x 4% x 3.500 = 4.200 lei

Total 9.600 lei

Provizion necesar = 9.600 lei

Provizion axistent = 2.100 lei ( 4.600 – 2.500 )

Provizionul va fi majorat cu 7.500 lei;

6812 = 1511 7.500 lei;

64. O întreprindere de exploatare minierã achiziţioneazã în anul N un utilaj de extracţie în valoare de

15.000 lei. Întreprinderea estimeazã cã la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu
demontarea, mutarea şi restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei.
Peste 5 ani, la terminarea extracţiei, costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridicã la

8
7.000 lei, din care 2.000 lei materiale şi 5.000 lei salariale. Precizaţi înregistrãrile contabile aferente
anilor N şi N+4.

Rezolvare;

1.Inregistrari contabile in anul N:

Achizitia utilajului;

2131 = 404 15.000 lei

Constituirea provizionului pentru dezafectarea imobilizarilor corporale prin includerea lor in costul
initial al utilajului ( IAS 37 );

2131 = 1513 5.000 lei

2.Inregistrari contabile in anul N+4:

Inregistrarea cheltuielilor cu demontarea si mutarea utilajului;

602 = 302 2.000 lei

641 = 421 5.000 lei

Anularea provizionului constituit;

1513 = 2131 5.000 lei

65. Martina SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totalã de 1.000 lei, iar
durata de realizare este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei, iar
costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul 1 =
200 lei; anul 2 = 300 lei; anul 3 = 350 lei.

Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea

contabilã aferentã anului 1.

Rezolvare:

1.Venituri recunoscute annual conform metodei procentului de executie;

Anul 1 = ( 200/850 ) x 1.000 lei = 235,294 lei

Anul 2 = ( 300/850 ) x 1.000 lei = 252,941 lei

Anul 3 = ( 350/850 ) x 1.000 lei = 411,765 lei

2.Inregistrarea contabila in anul 1.

9
411 = 704 235,294 lei

66. Societatea Martina SA închiriazã în regim de leasing o clãdire necesarã desfãşurãrii producţiei în
urmãtoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani; plãţile se efectueazã trimestrial şi sunt în
sumã de 20.000 lei fiecare; valoarea clãdirii 900.000 lei; durata de viaţa 20 ani.

Precizaţi înregistrãrile contabile efectuate de locatar şi locator.

Rezolvare:

1.Inregistrarea contractului de leasing la locatar;

Primirea facturii

% = 401 23.800 lei

612 20.000 lei

4426 3.800 lei

2.Inregistrarea contractului de leasing la locator;

Emiterea facturii cu rata trimestriala

4111 = % 23.800 lei

706 20.000 lei

4426 3.800 lei

Inregistrarea amortizarii cladirii

900.000 lei : 20 ani : 12 = 3.750 lei

6811 = 2812 3.750 lei

325/322 ISC

71. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziţionat o instalaţie în urmãtoarele condiţii: preţ

negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea şi probele facturate de
furnizori 20.000 u.m. Presupunem cã, prin contractul de licenţa, societatea are obligaţia ca la sfârşitul
perioadei de exploatare sã îndepãrteze instalaţia şi sã restaureze amplasamentul. Valoarea actualizatã
a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimatã la 10.000 u.m. Sã se
contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepãrtarea instalaţiei
în conformitate cu IAS 16.

Rezolvare:

Receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )

10
2132 = 404 320.000

Recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului

prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

2132 = 1513 10.000

Costul instalatiei: 330.000

72. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcţiile sale. Activele în cauzã au fost
achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea
justã a construcţiilor determinatã de experţi este de 900.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de
reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind cã societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii
brute.

Rezolvare:

1.Calcularea raportului dintre valoarea justa si valoarea neta contabila a constructible;

900.000 / ( 800.000 - 200.000 ) = 1,5

2.Reevaluarea costului immobilizarilor si a amortizazarilor cumulate;

Costul reevaluat al constructible

800.000 x 1,5 = 1.200.000 u.m.

Amortizarile cumulate reevaluate

200.000 x 1,5 = 300.000 u.m.

3.Reflectarea in contabilitate

212 = % 400.000 u.m.

2812 100.000 u.m.
105 300.000 u.m.

73. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcţiile sale. Activele în cauzã au fost
achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea
justã a construcţiilor determinatã de experţi este de 900.000 u.m.
Sã se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind cã societatea foloseşte
procedeul de reevaluare a valorii nete.

Rezolvare:
11
1. Anularea amortizarii istorice;

2812 = 212 200.000 u.m.

2. Inregistrarea diferentei din reevaluare de 300.000 u.m. ( 900.000 - 600.000 );

212 = 105 300.000 u.m.

74. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea
contabilã de 300.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã
indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea
recuperabilã a utilajului este de 216.000 u.m. Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi sã se
analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;

6813 = 2913 75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului

300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.

2. Situatia la 31.12.N;

Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N

225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an

22.500 x 2 = 45.000 u.m.

Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.

225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.

Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.

300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.

Iar valoarea neta contabila ar fi fost 300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.

3. Diminuarea pierderii cu 36.000 u.m.( 216.000 - 180.000 ) va majora valoarea contabila a utilajului
la 216.000 u.m.. Aceasta este mai mica decat valoarea care ar fi avut-o utilajul daca anterior nu ar fi
12
fost depreciat.( 240.000 u.m.)

2913 = 7813 36.000 u.m.

75. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea
contabilã de 300.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã
indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea
recuperabilã a utilajului este de 255.000 u.m. Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi sã se
analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;

6813 = 2913 75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului

300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.

2. Situatia la 31.12.N;

Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N

225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an

22.500 x 2 = 45.000 u.m.

Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.

225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.

Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.

300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.

Iar valoarea neta contabila ar fi fost 300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.

3. Daca societies ar relua integral pierderea ( 75.000 u.m.), valoarea contabila a utilajului ar deveni
255.000 u.m., mai mare decat cea pe care ar fi avut-o acesta daca nu ar fi fost anterior depreciat.
( 240.000 u.m.). Astfel pierderea maxima care poate fi reluata este de 60.000 u.m.

2913 = 7813 60.000 u.m.

76. Întreprinderea a construit un imobil al cãrui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat în
13
folosinţa pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justã, estimat la 25.300 u.m. De
la data punerii în funcţiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justã a
imobilului este de 26.000 u.m. Sã se prezinte înregistrãrile contabile la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind
cã societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

Rezolvare:

1. Reflectarea in contabilitate la 31.12.N

- anularea amortizarii cumulate prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului;

2812 = 212 500

amortizare immobile de plasament = immobile de plasament 500

- recunoasterea dintre valoarea justa a imobilului si valoarea contabila;

212 =
Imobile de plasament = venituri din imobile de plasament 800

2. Reflectarea in contabilitate la 31.12.N+1

- recunoasterea variatiei valorii juste ( 26.000 - 25.300 )

Imobile de plasament = venituri din imobile de plasament 700

77. Pânã pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se aflã în
proprietatea sa. Pe 1 august N, societatea l-a închiriat altor societãţi, astfel încât imobilul a devenit
imobil de plasament. La aceastã datã se cunosc urmãtoarele informaţii privind imobilul: valoarea
justã 14.000 u.m., valoarea de intrare 10.000 u.m., amortizarea cumulatã 4.000 u.m. Presupunem cã
valoarea justã devine 13.500 u.m. la 31.12.N şi 14.200 u.m. la 31.12.N+1. Sã se contabilizeze
schimbarea clasificãrii imobilului la 1 august N şi evaluarea acestuia la 31.12.N şi la 31.12.N+1,
ştiind cã societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

Rezolvare:

Schimbarea clasificarii imobilului la 1 august N;

- anularea amortizarii cumulate prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului;

2812 = 212 4.000

amortizare immobile de plasament = immobile de plasament 4.000

- recunoasterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justa, si a diferentei dintre valoarea justa
a imobilului si valoarea sa contabila; [ 14.000 - (10.000 - 4.000 )] ca elemente de capitaluri proprii;
14
212 = % 1.400
212 600
800

Imobile de plasament = % 1.400

Cladiri 600
venituri din imobile de plasament 800

2. Recunoasterea diminuarii valorii juste ( 14.000 - 13.500 ) la 31.12.N;

Cheltuieli cu imobile de plasament = imobile de plasament 500

3. Recunoasterea variatiei valorii juste ( 14.200 - 13.500 ) la 31.12.N+1;

Imobile de plasament = venituri din imobile de plasament 700

78. La 31.12.N, societatea X deţine în stoc urmãtoarele articole:

Articole Cost de achizitie (u.m.) Valoare de piata (u.m.)

Marfuri M1 10.000 9.500
Marfuri M2 8.000 8.300
Marfuri M3 30.000 32.000
Marfuri M4 5.000 4.200
TOTAL 53.000 54.000

Valoarea de piaţa a articolelor a fost stabilitã de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netã
de realizare. Sã se evalueze stocurile la 31.12.N în conformitate cu IAS 2 şi sã se contabilizeze
eventuala depreciere constatatã.

Rezolvare:

1. Efectuam testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare pentru fiecare articol din
stoc luat separat.

Astfel valoarea stocului in bilantul de inchidere a exercitiului N este:

Articole Minim dintre cost si valoarea neta de realizare
neta realizabilaCost de achizitie (u.m.)
Marfuri M1 9.500
Marfuri M2 8.000
Marfuri M3 30.000
Marfuri M4 4.200
TOTAL 51.700

15
2. Reflectarea in contabilitate a pierderii de valoare ( depreciere ) de 1.300 u.m. ( 53.000 - 51.700 );

Cheltuieli privind provizioanele pentru provizioanele pentru

deprecierea activelor = deprecierea activelor 1.300

79. Societatea deţine o categorie de imobilizãri necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-

2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani.
La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor necorporale. Valoarea
justã a acestora este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont de schimbãrile
intervenite pe piaţa, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m.
Sã se contabilizeze diferenţele constatate la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind cã societatea foloseşte ca
procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate şi reevaluarea valorii nete.

Rezolvare:

Costul de achizitie al imobilizarilor de necorporale = 50.000 u.m.;

Amortizarea anuala = 50.000: 5 ani = 10.000 u.m.;
Valoarea contabila neta la 31.12.N = 50.000 - 2 x 10.000 = 30.000 u.m.;
Valoarea justa la 31.12.N = 15.000 u.m.;
Diferenta nefavorabila de valoare = 30.000 - 15.000 = 15.000 u.m.;

Reflectarea in contabilitate a diferentei nefavorabile de valoare la 31.12.N:

Cheltuieli privind provizioanele pentru Provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor = deprecierea imobilizarilor 15.000
necorporale

La 31.12.N+1:

Amortizarea anuala incepand cu N+1 = 15.000 u.m./ 3 ani = 5.000 u.m.;

Valoarea contabila neta la 31.12.N+1 = 15.000 - 5.000 = 10.000 u.m.;
Valoarea justa = 60.000 u.m.;
Diferenta favorabila de valoare = 60.000 - 10.000 = 50.000 u.m.

- se contabilizeaza un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscuta la 31.12.N;

Provizioanele pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru

imobilizarilor necorporale = deprecierea imobilizarilor 15.000

16
- se anuleaza amortizarea cumulata in exercitiile N-1, N si N+1, si se diminueaza valoarea de intrare a
imobilizarilor;

Amortizarea imobilizarilor necorporale = Imobilizari necrporale 25.000

- se reevalueaza valoarea neta a imobilizarilor necorporale;

Imobilizari necrporale = Rezerve din reevaluare 35.000

80. Societatea deţine o categorie de imobilizãri necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-

2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani.
La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor necorporale. Valoarea
justã a acestora este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont de schimbãrile
intervenite pe piaţa, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m.
Sã se contabilizeze diferenţele constatate la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind cã societatea foloseşte ca
procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.

Rezolvare:

Costul de achizitie al imobilizarilor de necorporale = 50.000 u.m.;

Amortizarea anuala = 50.000: 5 ani = 10.000 u.m.;
Valoarea contabila neta la 31.12.N = 50.000 - 2 x 10.000 = 30.000 u.m.;
Valoarea justa la 31.12.N = 15.000 u.m.;
Diferenta nefavorabila de valoare = 30.000 - 15.000 = 15.000 u.m.;

Reflectarea in contabilitate a diferentei nefavorabile de valoare la 31.12.N:

Cheltuieli privind provizioanele pentru Provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor = deprecierea imobilizarilor 15.000
necorporale

La 31.12.N+1:

Amortizarea anuala incepand cu N+1 = 15.000 u.m./ 3 ani = 5.000 u.m.;

Valoarea contabila neta la 31.12.N+1 = 15.000 - 5.000 = 10.000 u.m.;
Valoarea justa = 60.000 u.m.;
Diferenta favorabila de valoare = 60.000 - 10.000 = 50.000 u.m.

.- se contabilizeaza un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscuta la 31.12.N;

17
Provizioanele pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru
imobilizarilor necorporale = deprecierea imobilizarilor 15.000

- calculul raportului dintre valoarea justa si valoarea neta contabila a imobilizarilor necrporale;

60.000 / ( 50.000 - 25.000 ) = 2,4

- se reevalueaza valoarea de intrare a imobilizarilor necorporale si a amortizarii cumulate;

Costul reevaluat al imobilizarilor necorporale = 50.000 x 2,4 = 120.000 u.m.

Amortizarile cumulate reevaluate = 25.000 x 2,4 = 60.000 u.m.
Rezulta valoarea neta contabila = valoarea justa = 60.000 u.m.

Reflectarea in contabilitate a operatiei de reevaluare:

Imobilizari necrporale = % 70.000

Amortizarea imobilizarilor
necorporale 35.000

Rezerve din reevaluare 35.000

81. Un teren cumpãrat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.000 u.m. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la
350.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat
nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea recuperabilã a terenului este 180.000 u.m.
Sã se efectueze testul de depreciere a terenului şi sã se contabilizeze eventuala pierdere constatatã în
conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:

Reflectarea in contabilitate a pierderii de valoare la data de 31.12.N;

Valoarea contabila a terenului = 350.000 u.m.

Valoarea recuperabila a terenului = 180.000 u.m.
Pierderea de valoare = 350.000 - 180.000 = 170.000 u.m.
- din care:
Descresterea rezervei di reevaluare = 150.000 u.m.
Inregistrare pe cheltuieli = 20.000 u.m.

18
Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000

Cheltuieli privind provizioanele pentru Provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor = deprecierea terenurilor 20.000

82. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mãrfuri la costul de

100.000 lei, TVA 19%. La sfârşitul exerciţiului N se estimeazã cã stocul ar putea fi vândut la preţul de
90.000 lei şi cã cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfârşitul exerciţiului
N+1, preţul de vânzare estimat este de 150.000 lei, iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la
30.000 lei. Care este incidenţa aplicãrii normei IAS 2 „Stocuri” în cele douã exerciţii financiare?

Rezolvare:

1. Achizitia de marfuri;

% = 401 119.000
371 100.000
4426 19.000

2. La 31.12.N stocul de marfuri este evaluat la minimul dintre cost si valoarea realizabila neta;

Valoarea realizabila neta = pretul de vanzare estimat - costulrile estimate cu vanzarea

Costul activului = 100.000 lei

Valoarea realizabila neta = 90.000 - 10.000 = 80.000 lei
Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 80.000 ) = 80.000 lei

Astfel se recunoaste o depreciere a stocului de 20.000 lei

6814 = 397
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile Ajustari pentru deprecierea 20.000
pentru deprecierea activelor circulante marfurilor

3. La 31.12.N+1 stocul de marfuri se prezinta din nou la minimul dintre cost si valoarea realizabila
neta;

Costul activului = 100.000 lei

Valoarea realizabila neta = 150.000 - 30.000 = 120.000 lei
Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 120.000 ) = 100.000 lei
Plusul de valoare = 120.000 - 100.000 = 20.000 lei, nu se inregistreaza avand in vedere principiul
prudentei
Depreciere contabilizata anterior = 20.000 lei
19
Astfel trebuie reluata deprecierea stocului inregistrata in exercitiul anterior de 20.000 lei

397 = 7814
Ajustari pentru deprecierea marfurilor Venituri din ajustari pentru 20.000
deprecierea activelor circulante

83. În exerciţiul N, întreprinderea ALFA plãteşte întreprinderii BETA chiria aferentã exerciţiului
curent şi urmãtorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. Chiria anualã este de 10.000 lei. Care este
incidenţa aplicãrii principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societãţilor ALFA şi BETA?

Rezolvarare:

1. In contabilitatea societatii ALFA:

In exercitiul N

- plata chiriei aferente perioadei curente;

612 = 5121
Cheltuieli cu redeventele, locatiile de Conturi in banci 10.000
gestiune si chiriile

- plata chiriei in avans;

471 = 5121
Cheltuieli in avans Conturi in banci 20.000

In exercitiul N+1;

- recunoastere cheltuielilor cu chiria

612 = 471
Cheltuieli cu redevente, locatiile de Cheltuieli in avans 10.000
gestiune si chiriile

In exercitiul N+2;

- recunoastere cheltuielilor cu chiria

20
 612 = 471
Cheltuieli cu redevente, locatiile de Cheltuieli in avans 10.000
gestiune si chiriile

2. In contabilitatea societatii BETA:

In exercitiul N

- incasarea chiriei aferente perioadei curente;

5121 = 706
Conturi in banci Venituri din redevente, locatii de 10.000
gestiune si chirii

- incasarea chiriei in avans;

5121 = 472
Conturi in banci Venituri in avans 20.000

In exercitiul N+1;
- recunoastere veniturilor cu chiria
472 = 706
Venituri in avans Venituri din redevente, locatii de 10.000
gestiune si chirii

In exercitiul N+2;

- recunoastere veniturilor cu chiria

472 = 706
Venituri in avans Venituri din redevente, locatii de 10.000
gestiune si chirii

84. Societatea ALFA deţine un stoc de marfã achiziţionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N,
societatea a determinat valoarea realizabilã netã a stocului la 90.000 lei şi a înregistrat, potrivit IAS 2,
un provision pentru deprecierea mãrfurilor în valoare de 10.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a
vândut stocul de mãrfuri la 80.000 lei. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N?

Rezolvare:

La 31.12.N

21
Valoarea realizabila neta = pretul de vanzare estimat - costulrile estimate cu vanzarea
Costul activului = 100.000 lei
Valoarea realizabila neta = 90.000 - 0 = 90.000 lei
Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 90.000 ) = 90.000 lei

Astfel se recunoaste pe baza estimarii efectuate de societate o depreciere a stocului de 10.000 lei

6814 = 397
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile Ajustari pentru deprecierea 10.000
pentru deprecierea activelor circulante marfurilor

Vanzarea stocurilor ulterior datei bilantului cu 80.000 lei constituie o proba cu privire la valoarea
realizabila neta a acestora
Astfel ALFA va inregistra o ajustare suplimentara = 90.000 - 80.000 = 10.000 lei

6814 = 397
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile Ajustari pentru deprecierea 10.000
pentru deprecierea activelor circulante marfurilor

Valoarea stocului in bilant = min ( 100.000 ; 80.000 ) = 80.000 lei

Deprecierea totala aferenta stocului = 20.000 lei.

85. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu
urmãtoarele caracteristici:
– durata contractului: 3 ani;
– durata de viaţa economicã estimatã: 5 ani;
– data începerii contractului: 1 ianuarie N;
– obiectul contractului: utilaj;
– valoarea justã a utilajului: 31.577 lei;
– sunt prevãzute un avans de 4.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima
zi a anului;
– opţiunea de cumpãrare se exercitã la sfârşitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 2.000 lei;
– valoarea rezidualã este estimatã la 5.000 lei;
– rata dobânzii utilizatã în actualizarea plãţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata
implicitã a contractului de 12%.
Se cere sã se prezinte calculele şi înregistrãrile contabile la locatar aferente primului an de contract,
precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%, ştiind cã se aplicã IAS 17
„Contracte de leasing” revizuit.

Rezolvare:

1. La 01.01.N

22
- primirea bunului in leasing financiar
2131 = 167 29.442
Echipamente tehnologice Alte imprumuturi si datorii
asimilate / Contracte de leasing

Bunul se primeste in leasing la cea mai mica valoare dintre valoarea justa si valoarea actualizata a
platilor minimale
Valoarea justa = 31.577 lei
Plati minimale = 4.000 + 3 x 10.000 + 2.000 = 36.000 lei
Platile minimale se actualizeaza utilizand rata implicita a contractului de 12%
Valoarea actualizata a platilor minimale = 4.000 + 10.000 / (1 + 0,12 ) + 10.000 / ( 1 + 0,12 ) ˛ +
10.000 / ( 1 + 0,12 )ł + 2.000 / ( 1 + 0,12 )ł = 29.442 lei

Algoritmul de calcul al rartei implicite

29.442 lei = 4.000 + 10.000 / (1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i )˛ + 10.000 / ( 1 + i )ł + 2.000 / ( 1 + i )ł

Se determina i = 12%

- plata avansului

167 = 5121 4.000

Alte imprumuturi si datorii asimilate / Conturi la banci in lei
Contracte de leasing

2. La 31.12.N

- se achita prima chirie de 10.000 lei;

Chiriile trebuie descompuse in partea de recuperare a investitiei si partea de dobanda

Investitia bruta = 4.000 + 3 x 10.000 + 2.000 = 36.000 lei
Investitia neta = valoarea justa = 29.442 lei
Dobanda aferenta contractului = 36.000 - 29.442 = 6.558 lei

Data Valoare chirie Dobanda Ramb. investitie Sold invest neta

0 1 2 = 4 x 15% 3=1-2 4=4-3
01.01.N 29.442
01.01.N 4.000 4.000 25.442
31.12.N 10.000 3.053 6.947 18.495
31.12.N+1 10.000 2.219 7.781 10.714
31.12.N+2 10.000 1.286 8.714 3.000
31.12.N+2 2.000 - 2.000 0

23
TOTAL 38.000 6.558 29.442 x

- inregistrarea contabila la 31.12.N

% = 5121 10.000
Conturi la banci in lei
167 6.947
Alte imprumuturi si datorii asimilate /
Contracte de leasing

666 3.053
Cheltuieli privind dobanzile

- Amortizarea utilajului:

Valoarea amortizabila este data de costul activului diminuat cu valoarea reziduala= 29.442 - 5.000 =
24.442 lei
Durata de amortizare este:
 Durata de viata economica, chiar daca aceasta depaseste durata contractului daca va avea loc
transferul de proprietate;
 Cea mai mica durata dintre durata de utilitate si durata contractului daca nu va avea loc transferul
de proprietate.

Deoarece pretul de optiune este foarte atractiv este foarte probabil transferul dreptului de proprietate;
Durat de amortizare va fi durata de viata economica = 5 ani;
Amortizarea aferenta exercitiului N = 24.442 / 5 = 4.888 lei.

6811 = 2813 4.888

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea imobilizarilor
amortizarea imobilizarilor

86. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu

urmãtoarele caracteristici:
– durata contractului: 3 ani;
– data începerii contractului: 1 ianuarie N;
– obiectul contractului: utilaj;
– valoarea justã a utilajului: 29.805 lei;
– sunt prevãzute un avans de 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima
zi a anului;
– opţiunea de cumpãrare se exercitã la sfârşitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000
u.m.;

24
– valoarea rezidualã este estimatã la 5.000 lei;
– durata de viaţa economicã este estimatã la 5 ani;
– rata dobânzii utilizatã în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicitã
a contractului de 15%.
Se cere sã se prezinte calculele şi înregistrãrile contabile la locator aferente primului an de contract,
precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%, ştiind cã se aplicã IAS 17
„Contracte de leasing” revizuit.
.
Rezolvare:

1. La 01.01.N

- darea bunului in leasing la valoarea justa

2678 = 2131 29.805

Alte creante imobilizate / Contracte de Echipamente tehnologice
leasing

- incasarea avansului

5121 = 2678 5.000

Conturi la banci in lei Alte creante imobilizate /
Contracte de leasing

2. La 31.12.N
- Incasarea primei chirii de 10.000 lei;

Chiriile trebuie descompuse in partea de recuperare a investitiei si partea de dobanda

Rata implicita se determina pe baza urmatorului algoritm de calcul
29.805 = 5.000 + 10.000 / (1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i )˛ + 10.000 / ( 1 + i )ł + 3.000 / ( 1 + i )ł
Se determina i = 15%

Investitia bruta = 5.000 + 3 x 10.000 + 3.000 = 38.000 lei

Investitia neta = valoarea justa = 29.805 lei
Dobanda aferenta contractului = 38.000 - 29.805 = 8.195 lei

Data Valoare chirie Dobanda Ramb. investitie Sold invest neta

0 1 2 = 4 x 15% 3=1-2 4=4-3
01.01.N 29.805
01.01.N 5.000 5.000 24.805
31.12.N 10.000 3.721 6.279 18.526
25
31.12.N+1 10.000 2.779 7.221 11.305
31.12.N+2 10.000 1.695 8.305 3.000
31.12.N+2 3.000 - 3.000 0
TOTAL 38.000 8.195 29.805 x

- inregistrarea contabila la 31.12.N

5121 = % 10.000
Conturi la banci in lei
2678 6.279
Alte creante imobilizate /
Contracte de leasing

766 3.721
Venituri din dobanzi

26