Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Statistica este, conform definiției date de matematicianul român Grigore Constantin Moisil
(1906-1973), „mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”, iar Herbert George
Wells (1866-1946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: „Într-o zi gîndirea
statistică va fi la fel de necesară, oricărui cetățean folositor societății, ca și scrisul si cititul.”
La etapa actuală statistica are un rol important în absolute toate șiințele existente pe glob, fiind
cea care oferă informații despre starea socialâ, economică și culturală a unui stat, în orice
moment, deasemenea ea e cea care oferă clar și concis datele prin tabele, serii și grafice, pentru a
putea compara, a formula concluzii și a putea elabora noi planuri pentru a acționa, perfecționa și
a ne impune în orice domeniu.
Pentru a ne aprofunda în tainele științei, pentru început e nevoie de a cunoaște date despre cei
care au pus baza existenței ei, e nevoie de a cunoaște evoluția în timp și etapele ei de dezvoltare,
necesare pentru a face o comparație legată de unde am pornit și unde am ajuns.
În primul capitol voi prezenta date istorice legate de locul apariției, personalitățile ce s-au
remarcat în perioadele respective și lucrările cele mai de seamă. Capitolul II, propune spre
rezolvare un rebus statistic și in test, elaborate pe baza temei prezentate în capitolul I, iar partea a
III-a a proiectului reprezintă partea creativă a lucrăii.
Principalul obiectiv urmărit de acest proiect este redarea unor informații importante din istoria
dezvoltării aceste științe numită statistica și prezentarea amănunțită a etapelor istorice parcurese
de aceasta pînă la forma ei curentă. În acest proiect am ales să includ date de la începutul
existenței științei, să includ date despre cele mai influente personalități care au contribuit la
dezvoltarea statisticii pînă la etapa curentă și să evedențiez rolul fiecărei personalități . În acest
proiect îmi propun să examinez reprezentanții gîndirii statistice, oamenii care au contribuit la
consacrarea statiisticii la nivel de stiință, cei care au pus bazele ei, concomitant voi prezenta
etapele ei de dezvoltare și voi vorbi despre rolul ei în present.
Pentru elaborarea acestui proiect am depus mult efort și sper din suflet că și celui cel va
deschide îi va crea o părere bună și poate va afla ceva nou și interesant.
~1~
Capitolul I REPREZENTANȚII, ISTORIA ȘI EVOLUȚIA STATISTICII
Potrivita de-a lungul dezvoltarii sale istorice, forma de "evidenta statistica" se caracterizeaza în
esenta prin aceea ca datele statistice servesc pentru informarea organismelor statului despre
nivelul sau stadiul atins la un moment dat de fenomenele social economice subordonate, în
special unor scopuri fiscale, militare sau administrative.
Etimologic, cuvântul "statistica" îsi are radacina în cuvântul latinesc "status" care înseamna
"situatie" , "stare sociala", dar si "stat".
Conceptul de statistică a fost definit de mai multi autori - mai ales din sânul scolii germane - în
diverse variante. Se constata însa ca, în ciuda acestei diversitati, continutul esential al statisticii
ramâne invariabil legat de modalitatile practice de investigare a fenomenelor social-economice si
de informare a organismelor statului. Achenwall considera statistica "drept "stiinta descriptiva a
particularitatilor unui stat". Analizând concomitent "termenul" si "conceptul", se desprinde faptul
ca în cazul statisticii exista o concordanta deplina, termenul fiind strâns legat de continutul
esential al conceptului ; tot atât de important este si faptul ca desi termenul a fost introdus mai
târziu, în adoptarea lui s-a tinut seama de continutul esential al evidentei statistice - precursoarea
statisticii descriptive - precum si de scopul primordial caruia îi era subordonata aceasta forma
"primara" de investigare si informare. [1] Statistica a apărut ca necesitate socială de a cunoște în
expresie numerică diferite preocese și fenomene ale activițății umane. [2]
~3~
1.2 ETAPELE EVOLUȚIEI STATISTICII CA ȘTIINȚĂ
1) Etapa” statisticii practice”
Statistica, în contextul celorlalte ştiințe, s-a confruntat ca disciplină de sine stătătoare, urmând o
traiectorie care leagă practica de teorie. Preocupări de natură statistică, prin abordări variate a
diverselor fenomene, se pierd în vechimea istoriei. Atât în Grecia antică, dar mai cu seamă în
imperiul Roman, investigațiile arheologice au scos la iveală o serie de date care privesc
inventarierea bunurilor, a resurselor umane, descrierea geografică şi politică a diverselor state.
Trasaturile esentiale ale statisticii descriptive sunt definite de caracterul sau analitic ;
sunt prezentate descrieri complexe ale statelor, sunt efectuate analize comparative ale diferitelor
situatii socio-economice. Toate erau însa orientate în scopuri informationale. Deci, nici statistica
descriptiva, cu toate ca scoala germana o ridicase la rangul de stiinta, nu avea drept scop
descoperirea si cunoasterea legitatilor statistice.
~5~
2. Gotfried Achenwal (1719- 1772) este considerat părintele statisticii pentru că primul a
utilizat denumirea de ,, statistică,, fiind un profesor la universitatea din Gottingen.
În opera lui Cantemir, influențată de umanismul Renașterii, s-au oglindit cele mai importante
probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea
și începutul secolului al XVIII-lea.
Opere principale
Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 - 1705). Este considerată prima
încercare de roman politico-social. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele
boierești din țările române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între
două principii, simbolizate de Inorog și Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe și versuri
care reflectă influența poeziei populare.
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină, dar tradus apoi de
autor în română (1719 - 1722), cuprinde istoria românilor de la origini până la descălecare.
Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor românești. Pentru
~6~
scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine
în limbile latină, greacă, polonă și rusă.
Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 - 1716), când trăia în Rusia,
la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri
pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială,
lingvistică, etnografică ale Moldovei.
În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. S-au
făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la
obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți,
înmormântări.
În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite,
care la început au fost latinești, "după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e
alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavonești".
Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci
și pentru observațiile etnografice și folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar român
care a cuprins în sfera cercetărilor sal etnografia și folclorul.
~7~
3) Etapa “aritmeticii politice”
Reprezentantii aritmeticii politice din Anglia în frunte cu John Graunt, William Petty, Kdmuad
Halley au pus accent mai ales pe studiul fenomenelor demografice.
~8~
E. Halley (1656-1742) a efectuat unele estimari ale populatiei câtorva state, a alcatuit
prima tabela completa de mortalitate, a introdus ideea de "durata probabila a vietii" cu aplicatie
la calcularea rentei viagere anuale în functie de vârsta.
Școala aritmeticii politice engleze si-a extins influenta si în alte tari, cuprinzând o arie din ce
în ce mai larga de fenomene din domeniul demografiei. Ţinând seama de trasaturile
caracteristice ale statisticii secolelor 17 si 18 retinem faptul ca s-au confruntat, în principal, doua
curente :
Desigur, disputa dintre cele doua curente s-a încheiat în final cu triumful curentului de tendinta
moderna, reprezentat de aritmetica politica.Descoperirile din domeniul calculului probabilitatilor
si introducerea lor treptata în statistica au determinat o cotitura radicala în conturarea si
dezvoltarea statisticii ca stiinta.
4) Etapa “probabilistă”
~9~
Jakob Bernoulli este cel care a introdus noțiunea de funcție și aceasta în 1694. De asemenea, a
notat cu x variabila independentă, notație care este și astăzi consacrată. Tot lui îi aparține și
noțiunea de integrală și de calcul integral.
În decursul secolului 19, o remarcabila contributie la progresul statisticii au avut si alte scoli
nationale. scoala germana a continuat traditia unei statistici conceputa ca stiinta sociala, dar
presarata înca cu numeroase elemente descriptive.
Sir Francis Galton, FRS (n. 16 februarie 1822 – d. 17 ianuarie 1911), văr al lui Douglas
Strutt Galton, văr al lui Charles Darwin, a fost un statistician. El a fost numit cavaler în
1909.
Galton a produs peste 340 de lucrări și cărți. El a creat, de asemenea, conceptul statistic
de corelație și a promovat pe scară largă regresia către medie. El a fost primul care a aplicat
metode statistice pentru studia diferențele umane și inteligența ereditară și a introdus
utilizarea chestionarelor și a sondajului pentru colectarea de date de la comunitățile umane, de
care avea nevoie pentru lucrările genealogice și biografice și pentru studiile
sale antropometrice.[4]
~ 11 ~
Reprezentanți ai statisticii din Rusia
~ 12 ~
coordonarea acestor legi unitatea si armonia lumii fizice si sociale în deosebitele lor
fenomene".[5]
Noile metode introduse în analiza statistica au fost elaborate, în mare parte, de scoala
anglo-saxona de statistica matematica, fondata de F. Galton si K. Pearson si continuata de R. A.
Fisher, F. Y. Edgeworth, G. U. Yule» M. G. Kendall si altii. Contributiile lor sunt hotarâtoare
pentru constituirea statisticii moderne, fiind dezvoltate capitole de baza ca : analiza
dispersionala» teoria estimatiei, calculul corelatiilor, verificarea ipotezelor, teoria selectiei. Sub
impulsul scolii Pearson-Fischer, statistica a facut progrese remarcabile, gasindu-si fundamentari
foarte precise ca disciplina stiintifica în toate tarile lumii.
~ 13 ~
“Statistica este arta de a minţi prin intermediul cifrelor.”[6]
(Wilhelm Stekel)
(Evan Esar)
~ 14 ~
Kaoru Ishikawa
Edwin Thompson Jaynes
Gwilym Jenkins
William H. Jefferys
Harold Jeffreys
William Stanley Jevons
Norman Lloyd Johnson
Joseph M. Juran
David Kendall Statisticienii
Sir Maurice Kendall
John Kingman
Leslie Kish
sunt oameni de
Andrey
Nikolaevich Kolmogorov
știință care au
Jaromír Korčák
Joseph Kruskal
adus contribuții
William Kruskal
Dennis Lambert
notabile la
Etienne Laspeyres
John Law
teoria statisticii,
Lucien le Cam aspectele conexe
Erich Lehmann
Wilhelm Lexis ale probabilității
Jarl Waldemar Lindeberg
Dennis V. Lindley sau la domeniul
Yuri Vladimirovich Linnik
Alfred J. Lotka specific
Filip Lundberg
Prasanta Chandra al inteligenței
Mahalanobis
Sabin Manuilă artificiale numit
Donald Marquardt
Motosaburo Masuyama machine
Anderson Gray McKendrick
Howard Milton learning,
Claus Moser
William Newmarch (studiul învățării
Jerzy Neyman
Florence Nightingale mașinilor).
Emanuel Parzen
Egon Pearson
~ 15 ~
Gottfried Achenwall Francis Ysidro Edgeworth
Abraham Manie Adelstein A. W. F. Edwards
John Aitchison Churchill Eisenhart
Alexander Aitken Ernst Engel
Hirotsugu Akaike A. K. Erlang
Oskar Anderson William Farr
Peter Armitage Gustav Fechner
George Alfred Barnard Ivan Fellegi
Kit Bartlett Irving Fisher
Sir Ronald A. Fisher
M. S. Bartlett
William Fleetwood
Debabrata Basu
John Fox (statistician)
Laurence Baxter
George Gallup
Thomas Bayes
Francis Galton
Allan Birnbaum
Seymour Geisser
David Blackwell
Lyndhurst Giblin
Chester Bliss Robert Giffen
Ladislaus Bortkiewicz Corrado Gini
Raj Chandra Bose Gene V Glass
Henry Bottomley Benjamin Gompertz
Arthur Lyon Bowley I. J. Good
George Box William Sealey Gosset (known
Peter Byrne as "Student")
Bento de Jesus Caraça John Graunt
Ian Castles Major Greenwood
George Chalmers Emil Julius Gumbel
D. G. Champernowne Anton Golopenția
Carl Charlier Dimitrie Gusti
Pafnuty Chebyshev Pierre Gy
Herman Chernoff Steven Haberman
Alexey Chervonenkis Anders Hald
Alexander Alexandrovich Jotun Hein
Chuprov Friedrich Robert Helmert
Colin Clark Sir Jack Hibbert
Richard Threlkeld Cox Andrew Hignell
Harald Austin Bradford Hill
Cramér (Sweden, 1893 - 1985) Wassily Hoeffding
Philip Dawid Herman Hollerith
Tim Holt
David B. Duncan
Reginald Hawthorn Hooker
Bruno de Finetti
Harold Hotelling
W. Edwards Deming
Darrell Huff
Persi Diaconis
Ion Ionescu de la Brad
Sir Richard Doll
Joseph Oscar Irwin
Karen Dunnell
~ 16 ~
Capitolul II EXERCIȚII PROPUSE REZOLVĂRI
2.1 Test în baza temei “ Reprezentanții gîndirii statistice’’
Test grilă : Alege răspunsul corect la întrebările propuse.
4) Cel care a elaborat prima lista statistica pe baza natalității/mortalității din Londra este.
a)Karl Pearson b)Dimitrie Cantemir c) John Ground
Răspuns: c) John Ground
~ 18 ~
2.2 Trasează săgețile corespunzător
15 9
q 4 d
1 u a e
g e n s
2 a c h e n w a l t g c
14 d e s c r i p t i v e l r
3 m a t e m a l i ci
a e a e
6 c o n r i n g t r
8 s i t u a ț i i e e 12
a a g
r
10 m o r t a l i t a t e
5 i o n i o n e s c u
l d 13
d ș
o i
11 j u v a r s c h i
e i
i l
o
r
~ 19 ~
Capitolul III CREATIVITATEA
~ 20 ~