Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tractiune Materiale Compozite PDF
Tractiune Materiale Compozite PDF
ROBOTICĂ
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
MECANICE ALE EPRUVETELOR REALIZATE DIN
MATERIAL COMPOZIT DE TIP MAT&ROVING
REZUMAT. Fibrele de sticlă utilizate la armarea răşinilor termoplaste şi termorigide se obţin din aşa numita sticlă textilă formată din
fire de urzeală şi fire răsucite. Aprecierea comportării la solicitari (întindere şi încovoiere) a unei piese din materiale compozite
polimerice pentru anumite condiţii de exploatare este o problemă mai dificilă decât, de exemplu, în cazul pieselor din materiale
metalice datorită, în special, dependenţei mult mai pronunţate a caracteristicilor materialelor compozite polimerice de factori
precum temperatura, durata încercării, umiditatea epruvetei, secţiunea acesteia etc.Metoda manuală sau de contact pentru
realizarea epruvetelor de tip plăci pentru încercări mecanice este prezentată în standardele SR EN ISO 527 şi ISO 14125. În cadrul
unui material compozit, materialele sub formă de fibre preiau tensiunile ce acţionează direct asupra matricei ce prezintă o
rezistenţă mult inferioară fibrelor.
ABSTRACT.The glass fibres used in reinforcing thermo-plastic thermo-rigid resins are obtained from the so called textile glass
consisting of yarn and ply. The assessment of the tensile behaviour for a polymeric composite part is a more difficult issue than for
example the assessment of a metal part in the same conditions, especially due to the accentuated dependence of the polymeric
composite materials of some influences like temperature, test duration, sample humidity, sample cross-section etc. The manual or
contact method for obtaining plate type specimens for mechanical tests is presented in a dedicated standards SR EN ISO 527 şi
ISO 14125. Inside a composite material the fibre shaped materials take over the tensions acting directly upon the matrix, which
presents less stiffness than the fibres.
Coeficientul Poisson determinat sub tensiunea de Fibrele de sticlă utilizate la armarea răşinilor termo-
tracţiune reprezintă raportul dintre alungirea laterală şi plaste şi termorigide se obţin din aşa numita sticlă textilă
alungirea longitudinală: formată din fire de urzeală şi fire răsucite. Cea mai
d utilizată sticlă textilă folosită la armarea materialelor
compozite polimerice este sticla de tip E, nealcalină.
y Alungirea laterală
d
Alungirea longitudinală l Pentru utilizări speciale se întrebuinţează sticlă de tip R
x şi C.
l
Determinarea experimentală a epruvetelor s-a re-
alizat conform standardului român SR EN ISO 14125 2.1. Epruvetele supuse la tracţiune
Compozite de materiale-plastice armate cu fibre, Deter-
minarea proprietăţilor de încovoiere. Înainte de efectuarea testării epruvetelor, s-au măsurat
Epruveta, sprijinită ca o pârghie, este supusă la
cu precizie dimensiunile secţiunii transversale şi lăţimea
încovoiere cu viteza constantă, până la rupere sau până
când deformaţia atinge o valoare prestabilită. În timpul epruvetei; aceste dimensiuni s-au introdus ca date de
încercării se măsoară forţa aplicată pe epruvetă şi intrare în calculatorul ce este conectat la maşina de
săgeata. testat la tracţiune, Lloyd’s Instruments, Marea Britanie,
Metoda se utilizează pentru determinarea compor- este de tipul LS100, având un soft corespunzător care
tării la încovoiere a epruvetelor şi pentru determinarea preia datele experimentale de la maşina de încercat şi le
rezistentei la încovoiere, a modulului de elasticitate la prelucrează statistic.
încovoiere şi a altor aspecte legate de relaţia efort/ Epruvetele au fost prelevate dintr-o placă cu o
deformaţie în condiţiile date. Se aplică în cazul unei grosime de 8 mm, pe a cărei faţă a fost aplicat un strat
pârghii simplu rezemate, încărcată în trei sau patru de gelcoat alb. Epruvetele au fost polimerizate 24 ore la
puncte de încovoiere. Modul de aşezare şi de încercare o temperatură de aproximativ 20°C.
a epruvetei se alege astfel încât să se limiteze defor-
maţia la forfecare şi să se evite ruperea prin forfecare
interlaminară.
Proprietăţile de încovoiere pot fi utilizate numai în
studii de inginerie, pentru materiale având o comportare
lineară tensiune-deformaţie. Pentru materialele cu com-
portare nelineară, proprietăţile de încovoiere sunt numai
nominale. Încercarea de încovoiere trebuie utilizată,
preferenţial, la materiale fragile, datorită faptului că
acestea sunt dificil de supus încercării de tracţiune.
Se vor prezenta metodele de determinare a caracte- Fig. 1. Epruvetele 1-8 după ce au fost supuse la
risticilor la încovoiere a materialelor plastice armate cu tracţiune.
fibră de sticlă, formate direct sau decupate din plăci sau
alte forme.
Forta (N)
10000
Tabelul 3. Valorile medii ale caracteristicilor mecanice de 8000
tracţiune MAT-Roving 6000
4000
Rigiditate [N/m] 20019000 2000
Modulul de elasticitate [MPa] 14572 0
Tensiunea normală maximă [MPa] 202,26 0.01 0.12 0.24 0.38 0.54 0.71 0.88
Alungirea epruvetei 0.021712 Deplasare (mm)
Deformaţia maximă εmax la forţa maximă de Fig. 8. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune
0,92118
încărcare[mm] pentru epruvetele 10-12.
Lucru mecanic efectuat până la forţa maximă
6975
de încărcare [Nmm]
Forţa la rupere [kN] 8,7386 3.2. Rezultatele obţinute la încovoiere
Tensiunea la rupere [MPa] 129,99
Alungirea la rupere 0,022812
În cazul încovoierii, programul a calculat statistic, în
14950 mod automat, valori medii pentru: modulul de elastici-
13450 Epruveta 1 Epruveta 2 Epruveta 3
tate longitudinal E (modulul de elasticitate); rigiditatea
11950
10450
la încovoiere Ri = EI z ;tensiunea normală maximă max ;
săgeata max la mijlocul epruvetei la forţă maximă de
Forta (N)
8950
7450
5950 încărcare, deformaţia specifică maximă max la forţă
4450
2950 maximă de încărcare, lucru mecanic efectuat până la
1450 forţa maximă de încărcare etc.
-50
0.02 0.13 0.24 0.37 0.52 0.68 0.85 Tabelul 4. Valori medii ale caracteristicilor mecanice la
Deplasare (mm) încovoiere
Rigiditate [N/m] 69111
Fig. 5. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune pentru epruvetele 1-3.
Modulul de elasticitate [MPa] 3815,9
16000 Epruveta 4 Epruveta 5 Epruveta 6
Rigiditatea la încovoiere [Nm²] 1,9164
14000 Tensiunea normală maximă [MPa] 211,10
12000 Alungirea epruvetei 0.066354
Forta (N)
10000
Deformaţia maximă εmax la forţa maximă de
8000 40,620
6000
încărcare[mm]
4000 Lucru mecanic efectuat până la forţa maximă
16646
2000 de încărcare[Nmm]
0 Forţa la rupere [kN] 0,10620
0.01 0.16 0.30 0.47 0.65 0.85 1.05 Tensiunea la rupere [MPa] 21,384
Deplasare (mm) Alungirea la rupere 0,12211
Fig. 6. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune Se observă că valoarea minimă a rigidităţii 60330 N/m
pentru epruvetele 4-6.
este pentru epruveta 10, iar valoarea maximă 79870 N/m
16000
Epruveta 7 Epruveta 8 Epruveta 9 pentru epruveta 7 şi valoarea medie este 68319 N/m.
14000 1100 Epruveta 1 Epruveta 2 Epruveta 3
12000 1000
900
Forta (N)
10000 800
700
Forta (N)
8000
600
6000 500
400
4000 300
2000 200
100
0 0
0.01 0.13 0.26 0.40 0.57 0.74 0.93 0 8 16 24 32 40 48
Deplasare (mm)
Deplasare (mm)
Fig. 9. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere
Fig. 7. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune pentru epruvetele 7-9. pentru epruvetele 1-3.
1050
Epruveta 4 Epruveta 5 Epruveta 6
rezultatele încercărilor sunt puternic influenţate de
950
850
viteza de încercare, care trebuie aleasă pentru a asigura
750 o alungire de cca 1..2 % /minut.
rezultatele obţinute la încercarea matricelor au o
650
Forta (N)
550
450
350
împrăştiere destul de largă, fapt ce impune un număr re-
250 lativ mare de încercări pentru un coeficient de încredere
150
50 rezonabil şi cu toate acestea concluziile sunt limitate.
pentru materialele de armare rezultatele încercă-
-50
-150 0 5 10 15 20 25 30
Deplasare (mm) rilor la tracţiune depind esenţial de mărimea epruvetei
folosite.
Fig. 10. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere
pentru epruvetele 4-6.
pentru tehnopolimerii obţinuţi din amestecurile
polipropilenă-poliacrilonitril sau polipropilenă armată
Epruveta 7 Epruveta 8 Epruveta 9
1200 haotic cu fibră de sticlă se remarcă creşterea rezistenţei
1050 la rupere, mărirea modulului de elasticitate. Creşterea
900
750 proporţiei elementului de armare, în special la ameste-
Forta (N)