Proiect

econometrie
1.Introducere
Lucrarea de fata are ca scop analiza unui model economic folosind metode
econometrice si aplicatii ale acestora.

Modelul economic considerat in cazul de fata este cel dat de relatia:

PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + exporturi nete

exporturi nete = exporturi − importuri

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care

reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an.
PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a
organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a
cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din
export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

Componentele PIB:

 Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB,
reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot
fi clasificate în : bunuri durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple:
hrană, chirie, bijuterii.

 Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma

tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii.
Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament
etc
 Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu
include schimburile de active existente. De exemplu: construcția unei
mine, cumpărarea de software, cumpărarea de mașini și echipamente.
Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții.
 Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și
servicii, destinate consumului într-o altă țară
 Importurile - reprezintă importurile brute.

Modelul analizat ia in considerare 29 de tari aflate in diferite stadii de

dezvoltare.Anul de referinta este 2006,iar sursa folosita este eurostat.

Factorii de influenta anlizati sunt Consumul guvernamental si Exportul

net,deoarece,dintre toate componentele PIB-ului,acestia sunt cei mai usor de
previzionat,fiind influentati si de mai putini factori.Spre exemplu,Consumul
populatiei si investitiile pot fi determinate si de factori psihologici care pot fi
greu de cuantificat.

*Legatura dintre variabile

Pib-ul este influentat de exporturile nete astfel: cand exporturile sunt mai mari
decat importurile( adica exp net>0),valoarea PIB ului creste.Iar cand exporturile
sunt sub limita importurilor,PIB-ul scade.

Influenta consumului guv supra pib ului poate fi explicate prin faptul ca o
modificare economica a cheltuielilor unei unitati
economice(firma,consumatori,govern)-in sus sau in jos-afecteaza veniturile unei
alte unitati.

Unitatea de masura a fost considerata euro/loc.,Ptr a elimina diferentele dintre nr

de locuitori ai tarilor considerate,valorile PIB ului si a componentelor sale au
fost impartite la nr de locuitori.
Datele furnizate de eurostat sunt urmatoarele:

Consum Export
Tari PIB guv Exporturi Importuri Net
Belgium 30.200 6.800 24.400 23.300 1.100
Bulgaria 3.400 600 2.100 2.700 -600
Czech
Republic 11.500 2.400 7.700 7.400 300
Denmark 40.200 10.400 20.900 19.700 1.200
Germany 28.100 5.200 12.800 11.200 1.600
Estonia 10.000 1.600 7.200 8.300 -1.100
Ireland 41.800 6.700 33.000 29.000 4.000
Greece 18.700 3.200 4.300 6.300 -2.000
Spain 22.400 4.000 5.900 7.300 -1.400
France 28.400 6.700 7.700 8.000 -300
Italy 25.300 5.100 7.000 7.200 -200
Cyprus 19.000 3.500 9.100 9.800 -700
Latvia 7.000 1.200 3.100 4.700 -1.600
Lithuania 7.100 1.400 4.200 4.900 -700
Hungary 8.900 2.000 6.900 7.000 -100
Malta 12.500 2.500 11.400 12.000 -600
Netherlands 33.100 8.300 24.100 21.500 2.600
Austria 31.300 5.700 17.700 16.100 1.600
Poland 7.100 1.300 2.900 3.000 -100
Portugal 15.200 3.100 4.700 6.000 -1.300
Romania 4.500 800 1.500 2.000 -500
Slovenia 15.500 2.900 10.300 10.400 -100
Slovakia 8.300 1.600 7.000 7.300 -300
Finland 31.500 7.000 14.300 12.800 1.500
Sweden 35.000 9.100 17.900 15.100 2.800
United
Kingdom 32.200 6.900 9.200 10.200 -1.000
Iceland 43.800 10.700 14.100 22.100 -8.000
Norway 58.100 11.000 26.400 16.400 10.000
Switzerland 41.300 4.600 21.700 18.300 3.400
2.Formularea problematicii analizate
Pornind de la legaturile economice observate,se urmareste o analiza
econometrica a gradului de influenta pe care il are fiecare component in parte
asupra PIB-ului.
Variabila endogena este produsul intern brut,iar variabilele exogene sunt
Consumul guvernamental si Exportul net.

Notatii:

PIB =produsul intern brut

Cg =consumul guvernamental
Exp =exportul net

Cu ajutorul programului Excel,am facut o scurta analiza descriptiva a

variabilelor:

Pib Cg Exp

Mean 23151.72 Mean 4700 Mean 327.5862

Standard Standard Standard
Error 2649.15 Error 584.9087 Error 529.6364
Minimum 3400 Minimum 600 Minimum -8000
Maximum 58100 Maximum 11000 Maximum 10000
Sum 671400 Sum 136300 Sum 9500
Count 29 Count 29 Count 29

Analiza se face pe baza celor 29 de observatii culese( count=29).

Din optiunea “descriptive statistics” din excel,am pastrat doar media,abaterea de
la medie,valorile minime si maxime.
Observand media,valoarea consumului guvernamental este mai mare decat cea a
exportului net,ceea ce indica faptul ca acesta exercita o influenta mai mare
asupra PIb-ului.
Valorile minime si maxime intaresc ideea ca tarile se afla in stadia diferite de
dezvoltare economica.
 3.Modelul econometric unifactorial
In cadrul acestui model,am considerat PIB-ul variabila endogena si ca
unica variabila exogena consumul guvernamental,notat Cg.

Avem urmatoarea ecuatie de regresie:

PIB = α + β * Cg + εi

cu parametrii α,β si variabila de perturbatie ε (eroarea aleatoare,data de

influenta altor factori asupra PIB ului)

3.1. Legatura dintre variabile

Pentru a identifica existenta unei relatii de dependentă intre variabilele

analizate, ca si forma si sensul relatiei de dependentă, construim diagrama
imprăstierii datelor.
Pentru a crea o diagramă a datelor trebuie să stabilim care variabilă ar trebui să
apară pe axa orizontală. In analiza de regresie, variabila explicativă apare
totdeauna pe axa orizontală iar variabila explicată pe axa vertical

Folosim Excel pentru a efectua calculele pentru estimarea unui model de

regresie.
nr
obs PIB=yi Cg=xi xi*yi xi^2 xi-x̄ yi-ȳ (xi-x̄)² (xi-x̄)*(yi-ȳ) (yi-ȳ)²
1 30.200 6.800 205360000 912.040.000 70,48 2.100 49678192.6 45268192.63 4410000
2 3.400 600 2040000 11.560.000 -19.752 -4.100 390130606 373320606.4 16810000
3 11.500 2.400 27600000 132.250.000 -11.652 -2.300 135762675 130472675.4 5290000
4 40.200 10.400 418080000 1.616.040.000 17.048 5.700 290643710 258153709.9 32490000
5 28.100 5.200 146120000 789.610.000 4.948 500 24485434 24235434.01 250000
6 10.000 1.600 16000000 100.000.000 -13.152 -3.100 172967848 163357847.8 9610000
7 41.800 6.700 280060000 1.747.240.000 18.648 2.000 347758193 343758192.6 4000000
8 18.700 3.200 59840000 349.690.000 -4.452 -1.500 19817847.8 17567847.8 2250000
9 22.400 4.000 89600000 349.690.000 -752 -700 565089.18 75089.17955 490000
10 28.400 6.700 190280000 501.760.000 5.248 2.000 27544399.5 23544399.52 4000000
11 25.300 5.100 129030000 806.560.000 2.148 400 4615089.18 4455089.18 160000
12 19.000 3.500 66500000 640.090.000 -4.152 -1.200 17236813.3 15796813.32 1440000
13 7.000 1.200 8400000 640.090.000 -16.152 -3.500 260878193 248628192.6 12250000
14 7.100 1.400 9940000 50.410.000 -16.052 -3.300 257657848 246767847.8 10890000
15 8.900 2.000 17800000 79.210.000 -14.252 -2.700 203111641 195821640.9 7290000
16 12.500 2.500 31250000 156.250.000 -10.652 -2.200 113459227 108619227.1 4840000
17 33.100 8.300 274730000 1.095.610.000 9.948 3.600 98968192.6 86008192.63 12960000
18 31.300 5.700 178410000 979.690.000 8.148 1.000 66394399.5 65394399.52 1000000
19 7.100 1.300 9230000 50.410.000 -16.052 -3.400 257657848 246097847.8 11560000
20 15.200 3.100 47120000 231.040.000 -7.952 -1.600 63229916.8 60669916.77 2560000
21 4.500 800 3600000 20.250.000 -18.652 -3.900 347886813 332676813.3 15210000
22 15.500 2.900 44950000 240.250.000 -7.652 -1.800 58548882.3 55308882.28 3240000
23 8.300 1.600 13280000 68.890.000 -14.852 -3.100 220573710 210963709.9 9610000
24 31.500 7.000 220500000 992.250.000 8.348 2.300 69693709.9 64403709.87 5290000
25 35.000 9.100 318500000 1.225.000.000 11.848 4.400 140381641 121021640.9 19360000
26 32.200 6.900 222180000 1.036.840.000 9.048 2.200 81871296.1 77031296.08 4840000
27 43.800 10.700 468660000 1.918.440.000 20.648 6.000 426351296 390351296.1 36000000
28 58.100 11.000 639100000 3.375.610.000 34.948 6.300 1221381986 1181691986 39690000
29 41.300 4.600 189980000 1.705.690.000 18.148 -100 329359917 329349916.8 10000
val
medii 23.152 4.700
 12,000

10,000

8,000

6,000 Cg=xi

PIB 4,000

2,000

0
0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000 70,000

Consumul guvernamental

Reprezentand graphic perechile observate (xi,yi),se constata ca intre

variabile exista o legatura constanta si liniara.

Deci,putem considera ca intre variabile exista o relatie de forma:

yi = α + β*xi + εi ,unde i=1,2….29

3.2.Estimarea parametrilor

Pentru a estima parametrii modelului,folosim functia “regression” din excel:

 Rezulta ca ecuatia de regresie arata in felul urmator:

PIB = 3313,6 + 4,22*Cg + εi

Valoarea lui α=3313,6 arata valoarea pe care ar avea-o PIB ul in cazul in

care Consumul guvernamental ar fi 0.

Atunci cand PIB-ul creste cu o unitate,Consumul guvernamental creste cu

β=4,22.

Deci,in medie,PIB ul pe cap de locuitor este de 3313,6,cu o crestere de

aprox 4,22 de la un an la altul.

Aceleasi rezultate le am obtinut si cu jutorul programului EViews:

 3.3.Testarea semnificatiei statistice a parametrilor si determinarea
unui interval de incredere

Parametrul α

H0: α = 0, (parametrul α nu este semnificativ statistic; modelul nu este valid)

H1: α ≠0 , (parametrul α este semnificativ statistic; modelul este valid)

Daca p>0,05 nu se respinge H0, diferentele este nesemnificativa la pragul de

semnificatie de 95%

Daca p<0,05 se respinge H0 cu pragul de semnificatie de 95%.

In cazul de fata valoarea lui p este0,07,o valoare destul de mare,care ne face sa

nu avem increder in semnificatia prametruluiui.Dar,observand ca valoarea lui r²
este apropiata de 1 si,deci,variabilele sunt corelate intre ele,acceptam validitatea
acestui model si respingem H0,acceptand H1 =>parametrul este semnificativ
statistic

Parametrul β

H0: β =0 , (parametrul β nu este semnificativ statistic; modelul nu

este valid)
H1: β ≠ 0, (parametrul β este semnificativ statistic; modelul este
valid).
P=2,07E-13 <o,o5 => se respinge H0 cu pragul de semnificatie de 95% si se
accepta H1 =>parametrul ete semnificativ statistic si modelul este valid

Lower 95% şi Upper 95% formează un interval de incredere de 95% în jurul

constantei.

Ptr parametrul α avem intervalul(-336,182;6963,54) ,iar pentru parametrul β

intervalul este (3,57;4,86)

Din tabel,obervam ca "Adjusted R Square" este aprox 0,86,ceea ce

inseamna ca variabila Consum guvernamental influenteaza PIB-ul in proportie
de 86% si fiind o valoare foarte apropiata de 1,rezulta ca intre variabile este o
legatura puternica.

Raportarea rezultatelor analizei de regresie

PIB = 3313,6 + 4,22*Cg

Se =(1778.78 ) ( 0.31) R²= 0.86

T = (1.86) (13.35) df =27

P = (0.07) (0.00) F =178.32

3.4 Testarea validitatii modelului statistic

Pentru testarea validităŃii modelului se formulează 2 ipoteze:

H0: modelul nu este valid statistic
H1: modelul este valid statistic
Se completează tabelul de analiză a varianŃei (ANOVA)
Suma SST reprezintă variatia totală a valorilor variabilei y
SSE reprezintă variatia reziduală. Măsoară actiunea factorilor neînregistraŃi.
Avem SST=SSR+SSE
Testul statistic folosit este testul f:

F̂=SSR/1 ,care urmeaza o distributie Fα;1;n-2

SSE/(n-2)

Regula de decizie este:

Daca Fcalc>Fcritic respingem H0 si acceptam H1 => Modelul este valid statistic

3.5. Previziunea valorii variabilei dependente Y dacă variabila X creşte cu

10% faţă de ultima valoare înregistrată.

Suntem în situatia de a prognoza E(Y | X = x0 ) = α + β*x0

Folosim ecuatia de regresie estimată: Pib= α +β*Cg = = 3313,6 + 4,22*Cg

Ultima valoare ptr Cg in tabel este de 4.600.Cu o crestere de 10%,Cg ar atinge

valoarea de 5.060.Folosind acesta valoare,am obtinut cu ajutorul EViews o
valoare ptr PIB de 23845,98.

4.Modelul econometric multifactorial

In cadrul acestui model,introducem inca o variabila:Exportul net

Ecuatia functiei de regresie ia forma:

ŷ = α + β0*x0 +β1*x1 +εi , adica PIB = α + β0*Cg +β1*Exp +εi

4.1.Legatura dintre variabile

Reprezentand graphic perechile observate (xi,yi),se constata ca intre

variabile exista o legatura constanta si liniara.
 15,000

10,000

5,000
Consum guv

0 Export Net
0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000 70,000

-5,000

-10,000

4.2.Estimarea parametrilor

Cu ajutorul programului Excel,am obtinut:

Ceea ce inseamna ca:

α =4310,746 arată că, dacă cele două variabile explicative, X1 şi X2 au valoarea

0,valoarea medie a PIB ului pe cap de locuitor este estimată la circa
4310u.m.

β1=3,94 arata, menţinând celelalte variabile constante, atunci când PIB-ul

creşte cu 1u.m., cheltuielile de consum cresc, în medie, cu 3,94 u.m.

β2=0,95 arata ca, menţinând celelalte variabile constante, PIB-ul

a crescut, în medie, cu aproximativ 0,95 u.m., pentru fiecare an din perioada de
studiu.

α este numit parametru de interceptare,iar β1 si β2 coeficienti de regresie

partiali.

Rezutatele obtinute cu EViews:

5.Concluzii

Esantionul analizat este unul reprezentativ,care ne-a furnizat valori reale cu

ajutorul carora am putut analiza legatura dintre PIB si 2 dintre componentele
sale:consumul guvernamental si exportul net.
In urma analizei econometrice,rezulta faptul ca intre PIB si cele 2 variabile
exista legaturi puternice,impreuna cele 2 componente influentand valoarea PIB-
ului in proportie de apro 89%.