Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noțiuni de bază
Generalități
Scara trebuie sa fie un element de constructie in care se imbina armonios solutia
functionala si arhitecturala, cu solutia de rezistenta. Materialul folosit la executarea
scarilor depinde de materialul din care se executa cladirea. Trebuie insa sa tinem
seama de importanta scarilor in caz de evacuare fortata. Din acest punct de vedere
este indicat sa folosim materiale cu rezistente mecanice si la foc ridicate.
Cel mai frecvent folosit material este betonul armat, chiar si la cladiri
executate din alte materiale. Aceasta datorita avantajelor pe cale le prezinta: sunt
incombustibile, prezinta deformatii mici, au capacitate portanta mare si posibilitati
variate de forma si finisare. Dintre scarile de beton armat la cladirile civile cele mai
intalnite sunt scarile din beton armat monolit.
Scarile din beton armat monolit se executa prin turnarea pe loc a betonului
intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii.
Modul de realizare al scarilor depinde de mai multe elemente: locul in care
sunt amplasate acestea (la interior sau la exterior), dimensiunea spatiului unde vor
trebui amplasate si tipul de constructie pe care il deservesc (rezidential, comercial
sau industrial).
- sub forma de placa subtire cutata,formata din trepte si contratrepte (fig. 1c);
a) Grinda de podest
b) Placa de podest
Calculul treptelor,contratreptelor
Relatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h) conduce la
ceea ce se numeste panta rampei. Jacques-Francois Blondel (1705 – 1774) a
introdus in cartea sa „Curs de Arhitectura” o ecuatie cu doua necunoscute, care
permite proiectarea scarii in functie de cei 2 factori precizati mai sus:
2h + l = 62 – 64
Unde cifrele 62 si 64 reprezinta intervalul optim (dat in centimetri) in care se poate
incadra rezultatul adunarii 2h +l .
Clasificare
Scările, în principal, se clasifică astfel:
a. după destinaţie:
• monumentale
• principale;
• secundare;
• cu trepte balansate
Scheme statice
Rampele sunt formate din trepte independente, neexistând legături în sens
longitudinal intre trepte şi nici între trepte şi podest. Podestele sunt alcătuite din
elemente liniare alăturate sau din elemente plane simplu rezemate.
După modul de rezemare al treptelor, scările pot fi:
cu trepte simplu rezemate;
cu trepte în consolă simplă;
cu trepte in consolă dublă.
Scările cu trepte simplu rezemate au trepte independente, simplu rezemate
pe pereţi portanţi, pe un perete portant şi o grindăvang, sau pe două grinzivang.
Scările cu trepte în consolă simplă asigură preluarea încărcărilor prin încastrarea
treptelor independente întrun perete portant de zidărie sau într-un perete structural
din beton armat. Scările cu trepte în consolă dublă sunt alcătuite dintro grindă-
vang, amplasată pe mijlocul rampei şi din trepte independente încastrate în grinda
central.
Rampele reazemă doar pe grinzipodest, neexistândgrinzivang, plăcile rampelor
lucrând după direcţia lungă. Podestele pot rezemate pe patru laturi, pe trei
laturi dintre care două scurte pe pereţi şi una lungă pe grinda-
podest, sau pe cele două laturi lungi.Grindapodest reprezintă elementul liniar, iar
rampa şi podestele constituie elementele de suprafaţă. Rampa şi podestele vor
avea conlucrare plană doar in situaţia în care, la îmbinarea lor
se asigură continuitatea in vederea preluării momentului încovoietor.