Sunteți pe pagina 1din 16

Scări pentru construcții

Noțiuni de bază
Generalități
Scara trebuie sa fie un element de constructie in care se imbina armonios solutia
functionala si arhitecturala, cu solutia de rezistenta. Materialul folosit la executarea
scarilor depinde de materialul din care se executa cladirea. Trebuie insa sa tinem
seama de importanta scarilor in caz de evacuare fortata. Din acest punct de vedere
este indicat sa folosim materiale cu rezistente mecanice si la foc ridicate.

Cel mai frecvent folosit material este betonul armat, chiar si la cladiri
executate din alte materiale. Aceasta datorita avantajelor pe cale le prezinta: sunt
incombustibile, prezinta deformatii mici, au capacitate portanta mare si posibilitati
variate de forma si finisare. Dintre scarile de beton armat la cladirile civile cele mai
intalnite sunt scarile din beton armat monolit.

Indiferent de materialul si tipul scarii alese la proiectare se impune realizarea


unui calcul functional al acesteia. Calculul functional al scarilor se face in
conformitate cu prevederile mentionate in capitolul 2.

Scarile din beton armat monolit se executa prin turnarea pe loc a betonului
intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii.
Modul de realizare al scarilor depinde de mai multe elemente: locul in care
sunt amplasate acestea (la interior sau la exterior), dimensiunea spatiului unde vor
trebui amplasate si tipul de constructie pe care il deservesc (rezidential, comercial
sau industrial).

Din punctul de vedere al executiei, treapta propriu-zisa se poate realiza:

- din beton armat, turnat odata cu placa rampei (fig. 1a);

- din beton simplu, turnat ulterior executiei rampei (fig. 1b);

- sub forma de placa subtire cutata,formata din trepte si contratrepte (fig. 1c);

in acest caz elementul principal de rezistenta este contratreapta, care trebuie


conceputa si realizata ca o nervura, iar treapta este elementul secundar (placa), care
reazema pe nervura;

a). b). c).

In functie de modul de rezolvare a structurii de rezistenta se disting


urmatoarele tipuri reprezentative de scari realizate din beton armat monolit:

- cu trepte independente sau cu rampe scoase in consola din zidaria casei


scarii (figura 2a); din grinzi de vang amplasate central (figura 2b) sau dintr-un pilon
central. Grinzilevang sunt rezemate sau încastrate la capete în pereţi portanţi din
zidărie, in pereţi structurali din beton armat, în stâlpi, sau pot rezema pe grinzi
podest Incastrarea trebuie asigurata pe minimum 25 cm in ziduri de caramida si 15
cm in ziduri de beton. Scarile realizate in consola se recomanda a se folosi pana la
deschideri de 1,50 m; in cazul unor lungimi mai mari se poate realiza suspendarea
treptelor in consola, cu tiranti metalici, de tavan sau de podestul imediat superior;
a). b).
Figura 2 – Scari in consola

- rezemate pe ziduri de caramida (figura 3);

Figura 3 – Scara rezemata pe ziduri de caramida


Rezemarea podestului

a) Grinda de podest

b) Placa de podest

Calculul treptelor,contratreptelor
Relatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h) conduce la
ceea ce se numeste panta rampei. Jacques-Francois Blondel (1705 – 1774) a
introdus in cartea sa „Curs de Arhitectura” o ecuatie cu doua necunoscute, care
permite proiectarea scarii in functie de cei 2 factori precizati mai sus:

2h + l = 62 – 64
Unde cifrele 62 si 64 reprezinta intervalul optim (dat in centimetri) in care se poate
incadra rezultatul adunarii 2h +l .

Clasificare
Scările, în principal, se clasifică astfel:

a. după destinaţie:
• monumentale
• principale;
• secundare;

b. după forma rampelor de scară şi modul de dispunere a


treptelor:
• cu rampe drepte
• cu rampe curbe (elicoidale)

• cu trepte balansate

c. după înălţimea treptelor:


• cu trepte joase;
• cu trepte medii (obişnuite);
• cu trepte înalte;
• cu trepte foarte înalte (abrupte).

Scările pot fi clasificate în multe categorii, în funcţie de criteriul


de clasificare ales. Am ales pentru a prezenta aici câteva dintre
principalele criterii de clasificare, considerând că este important
ca atunci când se optează pentru un anumit tip de scară, celui
care face alegerea să-i fie familiare cât mai multe dintre tipurile
posibile.

d. după destinație, scările pot fi:


-monumentale, principale sau secundare.
Este foarte probabil ca în cazul unui locuinţe unifamiliale cu etaj
să existe o singură scară, aceea nu va putea fi altfel decât scara
principală.
e. După forma rampelor, scările pot fi:
-cu rampe drepte, balansate (sau cu trepte balansate),

-cu rampă dreaptă şi trepte balansate,

-cu două rampe cu podest intermediar,

-cu două rampe la 90 de grade cu podest intermediar, balansată


cu două rampe,
- cu o rampă curbă şi una dreaptă, cu rampe la 180 de grade şi
podest intermediar etc.

Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare(NP 063-2002)

1.2.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea scărilor şi rampelor


exterioare sau
interioare construcţiilor civile şi/sau industriale noi, având caracter de recomandare la
modernizarea,
reamenajarea. consolidarea sau repararea celor existente.
1.2.2. In funcţie de categoria de importanţă a investiţiei ce se va proiecta, se vor
adopta valori ale
parametrilor la nivelul impus de respectiva încadrare, dar în nici un caz inferioare
celor prevăzute în prezentul normativ.
1.2.3. Prezentul normativ se va utiliza împreună cu reglementările corespunzătoare
întregii
construcţii din care va face parte „scara" şi/sau „rampa" ce urmează a se proiecta.
1.2.4. Toate reglementările utilizate vor fi cele în valabilitate la data proiectării.

Scheme statice
Rampele sunt formate din trepte independente, neexistând legături în sens
longitudinal intre trepte şi nici între trepte şi podest. Podestele sunt alcătuite din
elemente liniare alăturate sau din elemente plane simplu rezemate.
După modul de rezemare al treptelor, scările pot fi:
cu trepte simplu rezemate;
cu trepte în consolă simplă;
cu trepte in consolă dublă.
Scările cu trepte simplu rezemate au trepte independente, simplu rezemate
pe pereţi portanţi, pe un perete portant şi o grindăvang, sau pe două grinzivang.
Scările cu trepte în consolă simplă asigură preluarea încărcărilor prin încastrarea
treptelor independente întrun perete portant de zidărie sau într-un perete structural
din beton armat. Scările cu trepte în consolă dublă sunt alcătuite dintro grindă-
vang, amplasată pe mijlocul rampei şi din trepte independente încastrate în grinda
central.
Rampele reazemă doar pe grinzipodest, neexistândgrinzivang, plăcile rampelor
lucrând după direcţia lungă. Podestele pot rezemate pe patru laturi, pe trei
laturi dintre care două scurte pe pereţi şi una lungă pe grinda-
podest, sau pe cele două laturi lungi.Grindapodest reprezintă elementul liniar, iar
rampa şi podestele constituie elementele de suprafaţă. Rampa şi podestele vor
avea conlucrare plană doar in situaţia în care, la îmbinarea lor
se asigură continuitatea in vederea preluării momentului încovoietor.

Materiale pentru realizarea scărilor


În funcţie de materialele din care se realizează componentele structurale,
scările se pot clasifica astfel:
a) scări realizate în sistem unitar, integral din: beton armat
lemn (masiv sau lamelar) metal piatră
b) scări realizate în sistem mixt, cu: vanguri din:
■ beton armat (turnate monolit sau prefabricate)
■ lemn (masiv, lamelar sau stratificat)
■ metal (în mod curent oţel sau
aluminiu, în profile laminate, ambutisate sau extrudate)

trepte portante din:

■ beton (prefabricate, mozaicate ulterior sau gata finisate)


■ lemn (masiv, lamelar stratificat)
■ metal (oţel carbon, inox sau aluminiu)
■ piatră
■ sticlă stratificată

Prinderea manerelor ex:


Exemple de armare: