ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

SUBIECTE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ :

“TEORIA ECONOMICĂ”

CHIŞINĂU 2008
 Macroeconomie

Întrebări de ordin general

1. Teoria economică: obiectul de studiu şi metodele de cercetare

2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamica principalilor
indicatori macroeconomici în Republica Moldova.
3. Indicatorii macroeconomici nominali şi reali. Indicii macroeconomici de preţuri.
4. Fluctuaţii macroeconomice. Variaţia indicatorilor macroeconomici în funcţie de faza
ciclului economic şi factorii care îl influenţează.
5. Piaţa muncii. Formele şi cauzele şomajului. Evaluarea şi costurile şomajului. Legea lui
Okun. Politici antişomaj.
6. Cauzele, formele şi costurile inflaţiei. Evaluarea inflaţiei. Ecuaţia lui Fisher.
7. Strategii de combatere a inflaţiei. Curba lui Phillips în perioada scurtă şi perioada lungă.
8. Cererea agregată şi factorii ce o determină. Curba cererii agregate.
9. Economiile şi investiţiile. Efectele creşterii investiţiilor.
10. Oferta agregată şi factorii ce o determină. Modelul clasic şi modelul keynesian al ofertei
agregate.
11. Echilibrul macroeconomic general. Modelul AD-AS. Şocurile de cerere şi ofertă.
12. Echilibrul macroeconomic pe piaţa bunurilor. Mecanisme de realizare a echilibrului pe
piaţa bunurilor.
13. Excedentul şi deficitul bugetar. Metodele de finanţare a deficitului bugetar. Curba lui
Laffer.
14. Piaţa bunurilor şi curba IS. Caracteristicile curbei IS.
15. Cererea de monedă. Teorii ale cererii de monedă. Factorii şi determinanţii cererii de
monedă.
16. Oferta de monedă. Metode de reglare a ofertei de monedă.
17. Echilibrul pe piaţa monetară. Efectele de multiplicare şi de transmisie pe piaţa
monetara.
18. Piaţa monetară şi curba LM. Caracteristicile curbei LM.
19. Echilibrul macroeconomic şi rezolvarea dezechilibrelor în modelul IS-LM.
20. Balanţa de plăţi şi structura ei. Echilibrarea balanţei de plăţi.
21. Comerţul exterior şi factorii ce îl influenţează . Eficienţa exportului şi importului.
22. Piaţa valutară. Ratele de schimb nominală şi reală, factorii care le influenţează.
Operaţiuni cu rezervele valutare.
23. Funcţionarea economiilor în condiţiile ratelor de schimb fixe şi flexibile.
24. Economia deschisă Modele ale economiei deschise.
25. Creşterea economică: esenţa şi factorii ce o determină. Modele ale creşterii economice.
 Întrebări deschise, adevărat, fals, alegere multiplă.

26. Valoarea de piaţă a bunurilor ;I serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului
este_____PIB__________
27. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:
a) creşterea economică;
b)ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN
c)ASIGURAREA STABILITĂŢII PREŢURILOR
d) ocuparea deplină a forţei de muncă
28. PIB-ul poate fi calculat utilizând:
a) metoda cheltuielilor;
b)METODA VALORII ADĂUGATE;
c)METODA VENITURILOR SAU REPARTIŢIILOR

29. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă

CICLUL ECNOMIC SAU FLUCTUAŢIILE CICLURILOR

30. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă RATA NATURALĂ A
ŞOMAJULUI

31. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de

muncă şi structurii economiei este ŞOMAJUL STRUCTURAL

32.Şomajul fricţional apare în rezultatul UNEI NEPOTRIVIRI GENERALE ÎNTRE

OFERTA ŞI CEREREA DE MUNCĂ ŞI DINTR-O INSUFICIENTĂ MOBILITATE SAU
CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ;

33. Legea lui Okun arată FIECARE PROCENT DE CREŞTERE A RATEI ŞOMAJULUI
ASUPRA RATEI NATURALE DUCE LA REDUCEREA PIBULUI CU 2-3%

34.Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este INFLAŢIA

35. Reducerea nivelului general al preţului este DEFLAŢIA

36. Nivelul inflaţiei se calculează (PREŢUL CURENT / PREŢUL DE BAZĂ )*100%

37. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul CREŞTERII CERERII AGREGATE

38. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul CREŞTERII COSTURILOR DE PRODUCŢIE

39. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă INVESTIŢII NETE

40. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale

reprezintă CHELTUIELI GUVERNAMENTALE

41. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii agregate

1 MODIFICAREA CHELTUIELILOR DE CONSUM
2 MODIFICAREA ÎN INVESTIŢII
3 MODIFICAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE
4 MODIFICAREA ÎN IMPORT ŞI EXPORT
42 .Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
1 PREŢUL LA RESURSE
2 MODIFICAREA ÎN PRODUCTIVITATE
3 MODIFICAREA ÎN NORME JURIDICE

43. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt
TRANSFERURI
44. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi
grafic ce efecte are o creştere a ofertei de bani.
. Instrumente pol.mon.: - scontare, rescontare;
-operaţiuni pe piaţa deschisă
-rata rezervelor obligatorii

45. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând
modelul IS-LM , arătaţi grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine
neschimbat:
a) nivelul venitului; b)rata dobânzii.

46. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este EXPORTUL
NET
47. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea
costurilor? POLITICA SPRE OFERTĂ

48. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea
cererii agregate? POLITICA MONETARĂ RESTRICTIVĂ, POLITICA BUGETAR
RESTRICTIVĂ

49. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.

50. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips. Este o relaţie empirică ce reflectă modificarea
salariului şi a inflaţiei faţă de rata şomajului

Adevărat / Fals

51. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de

expansiune şi de recesiune a activităţii economice în jurul lui PNB real. F
52. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata
inflaţiei. (F)
53. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea
economică şi şomaj (F)
54. În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul
venitului (F)
55. Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor
de consum. (A)
56. Modificările cheltuielilor Guvernamentale ( G) nu pot afecta nici de
cum starea bugetului public. (F)
57. Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică
şi antreprenor. (A)
 58. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de
echilibru al venitului. (F)
59. Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea
venitului. (F)
60. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi
cheltuielile planificate. (F)
61. Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi
venitului pentru care piaţa mărfurilor este echilibrată. (A)
62. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile
externe. (F)
63. In cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a
activităţii economice se realizează prin intermediul banilor. (F)
64. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa
deficitele bugetare. A
65. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au
posibilitatea de a crea bani. A
66. In cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu
depinde de nivelul ratei dobânzii. şi de nivelul venitului. (A)
67. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă .
(A)??????????
68. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export
de bunuri şi servicii. (A)
69. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. (A)
70. Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci
multiplicatorul fiscal creşte. (F)
71. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent
plus excedentul contului de capital. (A)
72. Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile
mărfurilor autohtone va deplasa cererea spre produsele de import. (A)
73. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.
(A)

Teste - grilă

74. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor c) utilizează în special noţiuni de agregare
b) nu face abuz de ipoteze d) foloseşte termeni ai echilibrului economic

75. Care este principala sursă a avuţiei naţionale?

a) soldul pozitiv a balanţei comerciale; b) cantitatea de resurse naturale; c) forme
efective de organizare a economiei.

76. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea ; b)VN plus impozitele indirecte ;
c) Consumul plus investiţiile ; d) PNB minus amortizarea

77. VPD include: a) venitul personal; c) consumul personal; b) impozite personale; d)

plata dobânzii

78.Venitul naţional este:

a) investiţii minus consum
b) venitul personal plus impozitele personale minus subvenţii nete întreprinderilor de stat
c) C+T+G - plăţi de transfer + impozite indirecte
d) renta, salariile, venitul de proprietate, beneficiul corporaţiilor, dividende.

79. În perioada anilor 2006-2007 PIB nominal a crescut de la 27618,9 mil. MDL până la
31991,7 mil. MDL, iar deflatorul PIB s-a diminuat de la 114,9 până la 108. Deci putem
concluziona că PIB real:
a) a crescut; b)s-a micşorat; c) nu s-a modificat; d) nu poate fi calculat.
PIB1=27618,9/114,9=240,37
PIB2=3199,7/108=286,22

80. Consumul intermediar include:

a) cheltuielile legate de deplasarea salariaţilor în interes de serviciu
b) valoarea bunurilor şi serviciilor furnizate angajaţilor şi plătite de aceştea
c) cheltuielile la şi de la locul de muncă
d) bunurile şi serviciile furnizate gratuit angajaţilor
e) nici o variantă corectă.

81. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

82. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute; b) achiziţii guvernamentale; c) consum; d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e)salariile.

83. Evaluarea produsului naţional net se poate face astfel:

a) PNB plus amortizarea; b) VN plus impozitele indirecte;
c) consumul plus investiţiile; d) PNB minus amortizarea.

84. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale; b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori; d) transferuri de la Guvern şi de la
întreprinderi.

85. VPD include:

a) venitul personal; b) impozite personale; c) consumul personal; d) plata dobânzii.

86. PNB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PNB nominal şi deflator; b) raportul dintre indicele preţurilor şi PNB
nominal;
c) raportul dintre PNB nominal şi indicele preţurilor; d) raportul dintre PNB nominal şi
cheltuielile pentru amortizare.

87. Venitul naţional este:

a) investiţii minus consum;
b) venitul personal plus impozitele personale minus subvenţii nete întreprinderilor de stat;
c) C+T+G - plăţi de transfer + impozite indirecte;
d) renta, salariile, venitul pe proprietate, beneficiul corporaţiilor, dividende

88. PNB nominal este egal cu suma bunurilor şi serviciilor:

a.) la preţul de bază b) la preţul pieţei c) la preţul curent

89. Venitul naţional nu poate depăşi:

a.) PIB la preţul pieţei c) PIB la preţul costului de producţie
b.) PNB la preţul pieţei d) PNB la preţul costului de producţie

90. Modul economic de gândire:

a)implică supoziţia că oamenii nu întotdeauna şi în orice condiţii urmăresc propriul interes;
b)se bazează pe faptul că fiecare se încadrează în cooperarea socială pentru a obţine bunurile
economice necesare;
c)prezintă o colecţie de concluzii şi nici de cum nu este o metodă de abordare sau o tehnică de
gândire;
d)este un instrument de analiză şi previziune

91. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a
crescut de la 125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte; b) se va micşora; c) va rămâne
neschimbat;
d) nu poate fi calculat; e) nu este corect nici un răspuns.

92. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a)rata naturală a şomajului; b)rata şomajului ciclic ;
c)venitul naţional al ocupării totale; d)mărimea parametrilor curbei lui Okun

93. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a

fost încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a.) creşterea ratei ocupaţiei c) nu va schimba gradul de ocupare
b.) scăderea ratei ocupaţiei d) va influenţa ocuparea în diferite moduri

94. În perioada scurtă cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal; b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real; d) muncitorii nu sunt supuşi
iluziilor.

95. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a)există şomaj ciclic; b) lipseşte şomajul fricţional
c) şomajul natural este constant; d) şomajul structural este de scurtă
durată
e) nici o variantă corectă.

96. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a.) PNB real b) PNB nominal

97.Utilizarea integrală a forţei de muncă înseamnă:

a) existenţa şomajului natural; b) existenţa unei rate a şomajului de până
la 5%;
c) lipsa completă a şomajului; d) că şomajul este de până la 2%;
e) nici un răspuns corect.
98. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
a)PNN şi PNB; b) PNB nominal şi PNB real; c)PNB şi PNN; d) PNB şi rata inflaţiei.

99. Rata inflaţiei este:

a.) diferenţa dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche; b.) diferenţa dintre indicele
preţurilor şi 100

100. O creştere a impozitelor presupune:

a.) o deplasare în jos a funcţiei de consum; b) o reducere a cererii aggregate;
c.) o reducere a venitului de echilibru.

101. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a.) cererea agregată; b) oferta agregată

102. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120

mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile
naţionale?
a.) se vor micşora cu 36 mil.lei d) se vor majora cu 36 mil.lei
b.) se vor micşora cu 84 mil.lei e) se vor majora cu 84 mil.lei
c.) se vor micşora cu 120 mil.lei f) se vor majora cu 120 mil.lei

103. Investiţiile nete includ:

a)construcţia depozitului pentru producţia finală; b)procurarea unui automobil în gospodăria
particulară
c)înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou ; d)achiziţionarea unui lot de pământ de
către o firmă

104. Funcţia de consum C=0,68Y. s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit
C=0,42Y, ca rezultat a avut loc:
а) micşorarea economiilor populaţiei; b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel; d) consumul a crescut; e) nici una din cele
anterioare.

105. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit; b) oferta pentru resursele de credit.

106.Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii
agregate spre dreapta :
a) o creştere a nivelului venitului de ocupare deplină; b) o creştere a nivelului general al
preţurilor
c) o reducere a ofertei de monedă ; d) o creştere a cheltuielilor publice

107.Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii ; b)o creştere în cheltuielile de consum ; c) o lichidare a
stocurilor;
d) o creştere a importului ; e) progresele tehnologice.

108. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

а) creşterea investiţiilor; c) creşterea economiilor naţionale;
 b) diminuarea investiţiilor; d) micşorarea economiilor naţionale.

109.Care din elementele enumerate nu se includ în evaluarea venitului naţional?

a) dividende;
b) plăţile de transfer;
c) dobânda plătită pentru credite;
d)venitul din rentă.

110.Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b)cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c)cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

111.Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) o politică de reducere a ofertei agregate;
d) reducerea preţurilor.

112.Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului
structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

113.Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregfate şi care se
datorează ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara;AD
b) o creştere a preţului petrolului; AS
c) o reducere a impozitului pe venitul personal; AD
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor; AD

114.Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

115.Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

116.Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:

a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
117. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) nu vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

118.Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:

a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe,
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

119. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a)există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b)există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c)există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d)există o mai mare ofertă nominală de bani.

120. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă
a) politica monetară este ineficientă
a) politica fiscală este eficientă
a) politica fiscală este ineficientă

121. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale
măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a.) se va micşora b) se va mări c) nu se va schimba

122. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii

utilizat în microeconomie sunt noţiuni:
a)identice ; b)complementare; c)substituibile; d)nici un răspuns corect.

123. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a)planificate ; b)efective; c)curente; d)viitoare; e)posibile; f)necesare; n )nici o
variantă corectă.

124. Curba ofertei agregate în perioada lungă este :

a.) verticală b) orizontală

125. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de
muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu
se ajustează imediat la nivelul preţului.

126. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

а) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de
nivelul şomajului.

127. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va
conduce la o creştere în:
a.) volumul de producţie ; b) venit; c) preţuri.

128. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a.) negativă ; b) egală cu zero; c) pozitivă.

129. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a)apare investiţia nedorită în stocuri;
b)dispare investiţia în stocuri;
c)investiţia în stocuri rămâne constantă

130. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

а) investiţiilor; c) economiilor publice;
b) economiilor private; d) economiilor naţionale.

131. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate; b)schimbă înclinaţia curbei cererii agregate ;
c) deplasează curba ofertei agregate; d)deplasează curba cererii agregate.

132. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

133. La stabilizatori automaţi se referă:

a) Cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător ; b)Impozitele pe venit şi indemnizaţii
pentru şomaj;
c) Taxele vamale şi accizele; d)Nici un răspuns nu este corect

134. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a)pozitivă; b)negativă; c)constantă; d) nici o variantă
corectă.

135. Consumul este condiţionat de creşterea :

a)venitului brut; b)venitul disponibil; c)înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale; e)nici o variantă corectă.

136. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a.) în stânga; b) în dreapta.

137. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va
fi egală rata reală a dobânzii?
 а) 10% ; b) 20%; c) 30% .

138. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a)Majorării bazei monetare; b)Micşorării ratei rezervelor
obligatorii;
c)Micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale ; d)Toate cele enumerate mai sus.

139. Dacă coeficientul de depozitare se majorează, iar rata rezervelor şi baza monetară
rămân nemodificate, atunci:
a) E imposibil de determinat modificarea ofertei de bani,
b) Oferta banilor s-a majorat ; c)Oferta banilor s-a micşorat; d)Oferta banilor nu se
modifică.

140. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) Creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) Creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) Micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

141. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă
economii. Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei
constituie 14% anual. Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune; b) să facă economii.

142. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la
depuneri o dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune; b) să le depună la bancă.

143. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat; d) toate răspunsurile sunt incorecte

144.Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat; d) toate răspunsurile sunt
incorecte.

145. Politica fiscală stimulativă se deosebeşte de cea restrictivă prin faptul , că este
îndreptată spre:
a) Majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) Micşorarea ritmului inflaţiei;
c) Stabilizarea ratei de schimb;
d) Echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat .

146. Politica fiscală este restrictivă în cazul când se :

a)micşorează impozitului pe venit ; b)micşorează impozitului pe profit ;
c)majorează cheltuielile guvernamentale ; d)micşorează cheltuielile guvernamentale .

147. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a)Vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă ;
b)Procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă ;
c)Nici un răspuns nu este corect.

148.Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) Deprecierea monedei naţionale; b) Stimularea activităţii principalilor parteneri
comerciali;
c) Deprecierea monedei străine; d) Partenerii comerciali străini ridică bariere
tarifare.

149. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) Vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă ;
b) Procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă ;
c) Creşterea Ratei dobînzii
d) Reducerea ratei dobînzii.

150. Cererea de bani creşte când:

a) PIB-ul real creşte
b) PIB-ul real scade
c)rata nominală a dobânzii creşte
d) rata nominală a dobânzii scade

151. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii
c) statul va emite obligaţiuni
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă

152. Produsul Intern Brut constituie:

a)totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b)valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c)valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d)veniturile obţinute în economie.

153. Care din componenţi sunt utilizaţi la calcularea P.I.B. prin metoda cheltuielilor ?
a) profiturile brute;
b)consumul menajelor;
c)investiţiile private brute;
d)salariile;
e)exportul net;
j)impozitele indirecte

154. Valoarea adăugată pe economie în ansamblu este egală cu:

a)valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor finale;
b)profiturile tuturor firmelor;
c)valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor finale şi a impozitelor indirecte;
d)zero pe termen lung.

155. Venitul Naţional Brut constituie:

a)totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b)valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse de naţiune timp de 1 an;
c)veniturile obţinute de rezidenţi în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
156. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:
a)exportului net;
b)plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c)investiţiilor nete;
d)amortizării.

157. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a)valoarea bunurilor şi serviciilor produse timp de 1 an;
b)venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c)venitul destinat consumului ;
d)economiile menajelor.

158. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a)venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d)transferurile sociale.

159. P.I.B. nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată în:

a)preţuri curente;
b)indicatori naturali;
c)preţurile unui an de referinţă;
d)preţurile anului precedent.

160. P.I.B. real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată în:

a)indicatori naturali;
b)preţurile producătorilor;
c)preţurile anului precedent;
d)preţurile unui an de referinţă.

161. P.I.B. potenţial este definit prin:

a)valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b)valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c)valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

162. Component al cererii agregate nu sunt:

a)achiziţiile publice;
b)cheltuielile investiţionale brute;
c)cheltuielile de consum;
d)impozitele;
e)exportul net.

163. Curba cererii agregate exprimă:

a) raportul direct dintre şomaj şi inflaţie;
b) raportul indirect dintre şomaj şi inflaţie;
c) raportul indirect dintre nivelul preţurilor şi cheltuielile globale;
d) raportul direct dintre nivelul preţurilor şi cheltuielile globale.

164. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b)nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c)nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

165. În modelul clasic, curba ofertei agregate:

a) are o pantă pozitivă;
b) are o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

166. Pe termen lung, curba ofertei agregate este verticală, deoarece:

a) modificarea ofertei monetare nu influenţează mărimea volumului de bunuri;
b) guvernul reglementează activitatea economică prin politica fiscală şi cea monetară;
c) perfecţionarea tehnologiilor sporeşte posibilităţile de producţie ale economiei;
d) cantitatea de resurse este limitată şi modificarea nivelului preţurilor nu poate
influenţa mărimea volumului potenţial de producţie.

167. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c)este orizontală;
d)este verticală.

168. Curba ofertei agregate poate fi orizontală, deoarece:

a)un nivel mai înalt al preţurilor determină un nivel mai înalt al ratei dobânzii;
b)preţurile rigide împiedică fluctuaţia nivelului ocupării;
c)există resurse neutilizate şi majorarea cererii poate fi satisfăcută fără presiune asupra
preţurilor;
d)toate răspunsurile sunt corecte.

169. Cheltuielile de consum reprezintă:

a)partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în
perioada curentă;
b)partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c)partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d)toate răspunsurile sunt corecte.

170. Înclinaţia medie spre consum semnifică:

a) raportul dintre consum şi economii;
b) raportul dintre consum şi sporul venitului disponibil;
c) raportul dintre sporul consumului şi venitul disponibil;
d) ponderea consumului în venitul disponibil.

171. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a)raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b)raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c)sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d)toate răspunsurile sunt greşite.

172. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a)consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b)economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c)consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.
173. Consumul autonom este cel care:
a)depinde de preţurile bunurilor de consum;
b)rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri;
c)nu depinde de venitul disponibil al populaţiei.

174. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a)depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b)suma tuturor activelor familiale;
c)venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
d)activităţile economice în diferite ţări.

175. Cum evoluează economiile când scade venitul?

a)se reduc, dar într-o proporţie mai mică;
b)se reduc, dar într-o proporţie mai mare;
c)se reduc în aceeaşi proporţie;
d)nu se modifică.

176. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a)parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b)cheltuielile legate de factorul capital;
c)cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

177. Investiţiile globale brute sunt:

a)cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b)cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c)cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

178. Care sunt impozitele directe şi cele indirecte? Delimitaţi-le:

a)impozitul pe venitul persoanelor fizice;DIR
b)taxa pe valoarea adăugată; IND
c)taxa vamală; IND
d)acciza; IND
e)impozitul pe profitul persoanelor juridice; DIR
f)impozitul pe avere. DIR

179. Dacă, la creşterea venitului, cota impozitară creşte, asemenea impozit este:
a)proporţional;
b)progresiv;
d)regresiv.

180. Dacă, la creşterea venitului, cota impozitară rămâne neschimbată, asemenea impozit
este:
a)proporţional;
b)progresiv;
c)regresiv.

181. Dacă, la creşterea venitului, cota impozitară scade, asemenea impozit este:
a)proporţional;
b)progresiv;
c)regresiv

182. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a)suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b)cheltuielile publice cresc;
c)veniturile publice scad;
d)toate răspunsurile sunt corecte.

183. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a)cheltuieli publice;
b)deficite publice;
c)cheltuieli pentru apărarea naţională.

184. Datoria publică internă nu poate provoca falimentarea statului, deoarece guvernul are
posibilitatea:
a)majorării impozitelor;
b)refinanţării datoriei;
c)majorării emisiei monetare;
d)toate răspunsurile sunt corecte.

185. Efect negativ al datoriei externe este:

a)reducerea diferenţierii veniturilor;
b)majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei;
c)transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
d)creşterea nivelului economiilor.

186. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a)modificarea achiziţiilor publice;
b)reglementarea ratei dobânzii;
c)reglementarea transferurilor;
d)modificarea cotelor impozitare.

187. Politica fiscală restrictivă presupune:

a)majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b)reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c)majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d)reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

188 Politica fiscală stimulatoare presupune:

a)majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b)reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c)majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d)reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

189 Curba Laffer reflectă dependenţa dintre rata de impozitare şi:

a)nivelul activităţii economice;
b)nivelul cererii agregate;
c)masa impozitelor colectate în buget;
d)nici un răspuns nu este corect.

190. Moneda reprezintă:

a)activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b)mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c)măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d)toate răspunsurile sunt corecte.

191. Când banii sunt luaţi cu împrumut, ei îndeplinesc funcţia:

a)mijloc de circulaţie;
b)măsură de evidenţă;
c)mijloc de plată.
192. Când individul cumpără un bun, banii îndeplinesc funcţia de:
a)mijloc de circulaţie;
b)măsură de evidenţă;
c)mijloc de plată.

193. Prin cerere monetară se înţelege:

a)dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b)cererea de active financiare sub formă monetară;
c)un mijloc de control al ofertei monetare;
d)nici unul din răspunsurile de mai sus.

194. În condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:

a)creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b)scade din motive de speculaţie;
c)scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

195. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

196. Oferta monetară depinde de:

a )rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c)dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

197. Procesul de creare a monedei de către băncile comerciale începe în momentul când:
a) banca acordă credit clientului său;
b) clientul restituie băncii mijloacele luate cu împrumut;
c) clientul cheltuieşte banii luaţi cu împrumut.

198. Politica monetară este elaborată şi promovată de:

a)Guvern;
b) Ministerul Finanţelor;
c) Banca Centrală;
d) Parlament.

199. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
200. Rata rezervei obligatorii pentru băncile comerciale reprezintă un procent fix din:
a) creditele acordate;
b) depozitele create;
c) activele posedate;
d) nu există răspuns corect.

201. Majorarea de către Banca Centrală a ratei rezervei obligatorii determină:

a) creşterea rezervelor băncilor comerciale;
b) reducerea rezervelor băncilor comerciale;
c) majorarea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar;
e) sunt corecte răspunsurile b şi d.

202. Taxa rescontului reprezintă:

a) rata dobânzii cu care Banca Centrală acordă credite băncilor comerciale;
b) rata dobânzii pe care Banca Centrală o plăteşte pe depozite;
c) rata dobânzii în operaţiunile de creditare interbancară;
d) rata dobânzii cu care băncile comerciale acordă credite agenţilor economici.

203. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

204. Operaţiunile pe piaţa deschisă au loc când:

a) ţara majorează volumul vânzărilor pe pieţele mondiale;
b) băncile comerciale cumpără şi vând valută străină;
c) populaţia cumpără şi vinde acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa de valori;
d) Banca Centrală cumpără şi vinde hârtii de valoare publice.

205. Vinderea de către Banca Centrală a HVS băncilor comerciale pe piaţa deschisă:
a) majorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
b) reduce rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
c) majorează taxa rescontului;
d) reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.

206. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) oate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

207. Masa monetară va creşte, dacă banca centrală:

a) majorează rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS băncilor comerciale şi populaţiei;
c) cumpără HVS pe piaţa deschisă;
d) majorează taxa rescontului.

208. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

 a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.

209. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea veniturilor totale;
d) lipseşte răspunsul corect.

210. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

211. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

212. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

213. Care din indicatori este aciclic?

a) mărimea PIB;
b) mărimea investiţiilor;
c) cheltuielile pentru bunurile de consum îndelungat;
d) volumul exportului.

214. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

215. Economiştii clasici considerau că poate exista doar:

a) şomaj structural
b) şomaj ciclic;
c) şomaj fricţional;
d) şomaj voluntar.

216. Keynesiştii consideră drept cauză a şomajului involuntar:

a) nedorinţa lucrătorilor de a lucra la locurile existente;
b) nedorinţa firmelor de a angaja lucrători la salariile existente;
c) nivel insuficient al cererii agregate;
d) prezenţa pe piaţa muncii a concurenţei imperfecte.

217. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

 a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă;
d) răspunsul corect lipseşte.

218. Modificările ramurale în economie majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

219. Cei care au pierdut locul de muncă în urma declinului economic se includ în categoria:
a) şomerilor fricţionali;
b) şomerilor ciclici;
c) şomerilor structurali;
d) şomerilor voluntari.
220. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) situaţia când şomajul este nul;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) ocuparea totală cu excepţia şomajului ciclic.

221. Rata şomajului real reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia ocupată;
e) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

222. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:

a) modificarea procentuală a PIB-ului real şi modificarea nivelului şomajului;
b) modificarea absolută a PIB-ului real şi modificarea procentuală a nivelului şomajului;
c) modificarea procentuală a PIB-ului nominal şi modificarea numărului celor ocupaţi.

223. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea şomajului:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) stimularea creşterii importurilor;
c) organizarea lucrărilor publice.

224. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

225. Indicatorul nivelului inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor
anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor
anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului precedent;
 d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului curent.
226. Dacă nivelul inflaţiei constituie 20% anual, o asemenea inflaţie se numeşte:
a) moderată;
b) galopantă;
c) rampantă;
d) hiperinflaţie.

227. Dacă nivelul inflaţiei alcătuieşte 5% anual, este o inflaţie:

a) moderată;
b) galopantă;
c) rampantă;
d) hiperinflaţie.

228. Inflaţia cererii nu poate fi determinată de creşterea:

a) cheltuielilor militare;
b) cheltuielilor investiţionale;
c) productivităţii muncii;
d) lipseşte răspunsul corect.

229. Ce proces nu conduce economia spre inflaţia ofertei?

a) reducerea monopolismului pe piaţa resurselor;
b) creşterea ratei dobânzii;
c) creşterea salariului nominal;
d) creşterea cerinţelor impuse de stat faţă de protecţia mediului ambiant.

230. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării volumului de producţie;
c) creşterii preţurilor şi reducerii volumului de producţie;
d) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

231. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii;
d) masei monetare.

232. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4 la 8%, rata nominală a dobânzii:

a) va creşte până la 8%;
b) se va reduce până la 8%;
c) va rămâne nemodificată;
d) va creşte cu 4%.

233. Sunt dezavantajaţi de inflaţie:

a) posesorii acumulărilor băneşti;
b) persoanele cu venituri fixe;
c) creditorii;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

234. Ce categorie este avantajată de inflaţie:

 a) cei ce economisesc;
b) cei ce iau cu împrumut;
c) cei ce acordă împrumuturi;
d) nici un răspuns nu este corect.

235. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:

a) îngheţarea salariilor şi preţurilor;
b) stimularea cererii la bunurile economice;
c) indexarea veniturilor;
d) reducerea deficitului bugetar.

236. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:

a) promovarea unei reforme monetare;
b) reducerea deficitului bugetului de stat;
c) promovarea politicii monetare dure;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

237. Putem considera creştere economică:

a) majorarea PIB-ului nominal comparativ cu anul precedent;
b) majorarea PIB-ului real comparativ cu anul precedent;
c) majorarea PIB-ului nominal pe o perioadă relativ indelungată;
d) lipseşte răspunsul corect.

238. În modelul AD-AS, creşterea economică poate fi reprezentată ca:

a) deplasarea la dreapta a curbei ofertei agregate pe termen scurt;
b) deplasarea la stânga a curbei cererii agregate pe termen scurt;
c) deplasarea la dreapta a curbei cererii agregate pe termen lung;
d) deplasarea la dreapta a curbei ofertei agregate pe termen lung.

239. Factori ai creşterii economice extensive pot fi:

a) descoperirea unor noi zăcăminte de petrol sau gaz;
b) defrişarea unor terenuri noi;
c) majorarea duratei timpului de muncă;
d) utilizarea unor echipamente mai performante.

240. Factor al creşterii economice intensive poate fi:

a) descoperirea unor noi zăcăminte de petrol sau gaz;
b) defrişarea unor terenuri noi;
c) majorarea duratei timpului de muncă;
d) utilizarea unor echipamente mai performante.

241. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata
dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

242. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine

minus cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
 c) export;
d) import.

243. Balanţa comercială reprezintă:

b) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
c) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
d) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
e) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

244. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

245. Preţul unităţii monetare a unei ţări, exprimat în unităţi monetare ale altor ţări se
numeşte:
a) rata dobânzii;
b) rată de schimb valutar;
c) indicele Dow Jones;
d) coeficientul Gini.

246. aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a)scumpirea relativă a bunurilor de import;
b)scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c)creşterea exportului net.

247. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a)majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale
b)reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale
c)nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

Exerciţii

248. Situaţia creată în economie referitor la preţurile şi volumul de producţie :

Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
a)PNB nominal pentru anii „n-1” şi „n”; b)PNB real pentru anul „n”; c) Indicele de
deflaţie .

249. Economia este caracterizată prin următoarele :

C = 1 000 + 0,9 Yd;
G = 600u.m.;
I = 390u.m.;
T = 400u.m..
Determinaţi:
a)PNB de echilibru; b)Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
c) Influenţa asupra PNB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.

250.În economia naţională a fost creat un PNB în valoare de 6000 u.m., cheltuielile de consum
au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net –80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
a) PNN; b) Volumul importului;
c) Investiţiile nete; d) Investiţiile brute.

251.Economia unei ţări a obţinut următoarele rezultate: PNB în valoare de 5000 u.m., consumul
menajelor 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000, investiţiile
nete 800 u.m., excedent bugetar 30 u.m.
Determinaţi: a)PNN; b)Exportul net; c)Venitul disponibil al menajelor; d)Economiile
menajelor.

252. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel (mld. u.m.)
1.PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3.PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8.Veniturile corporaţiilor 273,2
9.Plăţile nete pentru dividende 450,2
10.Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11.Transferuri de la Guvern 437,5
12.Venit personal In formă de dobândă 610,7
13.Dividende 112,3
14.Venit personal '?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16.Venit personal disponibil ?
253. a) Calculaţi PNB după metoda veniturilor şi după metoda cheltuielilor; b) Venitul
naţional; c) PNN

Indicii Mld. u.m.

1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
254.Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 9000 u.m., cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale -2100 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul -
570 u.m., amortizarea -270 u.m.
Determinaţi:
a) mărimea investiţiilor; b) volumul importului; c) PNN.

255.
Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi: a) VN; b) VPD; c) PNB.

256.
Indicatorii u.m.
-PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi: 1. VN 2 VPD 3.PNB

257.Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au
constituit 2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul -
570 u.m., amortizarea -370 u.m.
Determinaţi:
a) mărimea investiţiilor; b) volumul importului; c) PNN.

258. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 ?
2 ? 5200 ?

259. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 ?
2 ? 2400 ?

260. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 ?
2 ? 4600 ?
261. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2000 (anul de bază – 1995)
Preţurile pentru bunuri de consum
Denumirea Q P, u. m.
1995 2000
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

262. Considerăm o economie iniţială, în care: funcţia de economisire este S=0,3(Y–T)–300;

bugetul de stat este echilibrat; cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., investiţiile 600
u.m.
Determinaţi:
a)Funcţia de consum; b)Venitul de echilibru.
c)Venitul disponibil; d)Dacă investiţiile cresc cu 100 u.m., calculaţi noul venit de
echilibru.

263. Considerăm o economie, în care: există un sector public şi în care funcţia de consum este
C=500+0,75(Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul
public este echilibrat.
Determinaţi:
a) Venitul iniţial de echilibru;
b) Dacă venitul de echilibru este egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea au fost finanţate în totalitate din datoria publică.
264. Sunt date referitoare la PNB efectiv şi potenţial mld. u. m. În 1990 economia se dezvoltă
în condiţiile angajării depline, nivelul şomajului fiind 6%.
Anul PNB potenţial PNB efectiv
1990 3000
1991 3800
1992 4125
De calculat :
După datele referitoare la 1991 diferenţa între PNB efectiv şi potenţial (în valoare absolută şi
relativă)folosind legea lui Okun, determinaţi nivelul şomajului în 1991 efectuaţi aceleaşi calcule
pentru anul 1992

265. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de munca. Calculaţi rata şomajului.

266. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
În tabel arătaţi consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte;
Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in IS- Cum se modifică Cum se modifică
influenţată LM este venitul naţional rata dobănzii
influenţată
1 2 3 4 5
a
b
c
267. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
În tabel arătaţi consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte;
Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in IS- Cum se modifică Cum se modifică
influenţată LM este venitul naţional rata dobănzii
influenţată
1 2 3 4 5
a
b
c

268. Rata şomajului în societate a evoluat în felul următor :

I an – 6,6 %
II an – 5,3 %
III an – 5,0 %
IV an – 4,8 %
În anul IV PIB real a constituit 1479, 4 ml. lei
De calculat:
a) Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an ; b)PIB potenţial pentru anul IV.

269. Numărul angajaţilor 90 ml oameni. Numărul şomerilor 10 ml. oameni.

De calculat: nivelul şomajului
După o lună din 90 ml. ce au serviciu, au fost eliberaţi 0,5 ml.; 1 ml. din numărul şomerilor
înregistraţi oficial au încetat să-şi caute de lucrul.
De determinat : a) numărul celor angajaţi; b) numărul şomerilor; c) nivelul şomajului
270. Sunt date referitoare la resurse de muncă şi angajare în primul şi al cincilea an din perioada
analizată (mii oameni)
I an V an
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Şomeri
Rata şomajului %
De calculat:
a) numărul şomerilor şi rata şomajului în I an şi V an.
b) cum se poate de lămurit creşterea concomitentă a angajării şi şomajului
c) se poate de afirmat, că în al V-lea an din perioada analizată există o angajare deplină?

271. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apte de muncă.
Populaţia ocupată este de 6 mil. Din populaţia neocupată 3/4 caută loc de muncă şi sunt dispuşi
să se angajeze imediat. Determinaţi rata ocupării şi rata şomajului în ţara dată.
272. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
a) rata naturală a şomajului;
b) cu cât se va mări rata şomajului dacă rata inflaţiei va scădea cu 4 puncte;
d) reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada lungă şi în
perioada scurtă

273. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000u.m. Determinaţi
PNB de echilibru în perioada scurtă şi nivelul inflaţiei în perioada lungă. Prezentaţi grafic
situaţia dată .

274. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt =
123+0,8(Y-T). Calculaţi valoarea economiilor private dacă cunoaştem că venitul disponibil este
= 1220.
275. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se
afle rata dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

276. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75 (Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu
bugetul public echilibrat. Să se calculeze:
а) venitul de echilibru;
b) dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice,
dacă acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

277. Se dă: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5
u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla in echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să
schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea
deplină a capacităţilor de producţie utilizând metoda bugetului echilibrat?

278. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul naţional corespunzător ocupării depline, consumul menajelor este С=151,3+0,8(Y-Т),
investiţiile I=0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sânt egale cu impozitele, taxa impozitară
pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.

279. Se dă: funcţia economiilor S=0,25 Yd -20; volumul investiţiilor este egal cu 30u.m.
Determinaţi:
a) venitul naţional de echilibru;
b) cu cât va fi egal venitul naţional, dacă aşteptând o micşorare a veniturilor gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m..

280. Se dă: С=225+0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi
venitul naţional.

281. În anul trecut PNB a constituit 1000u.m., G = 100u.m.. Majorând cheltuielile cu 60u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200u.m.; deficitul bugetului 0. Care este înclinaţia
marginală spre consum?

282.Economia ţării se caracterizează astfel: Y = 3500 dol. – venit efectiv;

Înclinaţia marginală spre consum – 0,8; Y* = 3700 dol. – venit de echilibru.
a) cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante)
pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700) ?
b) cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru.
283. Economia se află în stare de echilibru. Cum se modifică PNB de echilibru, dacă statul
majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. dol., încasările impozitare nu se modifică.
Înclinaţia marginală spre consum – 0,8, înclinaţia marginală spre import – 0.

284. Economiştii prognozează, că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză astfel:

C = 10 + 0,8 Y ; I = 60 mld. Dol; G = 100 mld. dol.
Să se calculeze PNB prognozat pentru anul viitor.

285. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi investiţiilor de mărimea

PNB se reflectă în următoarele ecuaţii (mld. dol.) C = 8 + 0,5 Y; I = 0,2Y.Conform
prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor fi 50 mld. dol., iar exportul net 5 mld.
dol. De calculat PNB prognozat pentru anul viitor.

286. Funcţia consumului C = 100 + 0,6 (Y-T), impozitele s-au micşorat cu 1 ml. u.m.. Cum s-a
modificat Y?
287. Funcţia consumului C = 100 + 0,6 (Y-T). Cheltuielile guvernamentale au crescut cu 1 ml.
u.m. Cum s-a modificat venitul de echilibru?

288.Economia unei ţări a obţinut următoarele rezultate: PNB în valoare de 5000 u.m., consumul
menajelor 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000, investiţiile
nete 800 u.m., excedent bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
a)PNN; b)Exportul net; c)Venitul disponibil al menajelor; d)Economiile
menajelor.

289. Considerăm o economie în care: funcţia de economisire este S=0,3(Y–T)–300; bugetul de

stat este echilibrat; cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
a) Funcţia de consum; b) Venitul de echilibru;
c) Venitul disponibil; d)Dacă investiţiile cresc cu 100 u.m., calculaţi noul venit de
echilibru.
290. Considerăm o economie, în care: există un sector public şi în care funcţia de consum este
C=500+0,75(Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul
public este echilibrat.
Determinaţi:
a) Venitul de echilibru;
b) Dacă venitul de echilibru este egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea au fost finanţate în totalitate din datoria publică.

291. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum – 1500
u.m., investiţii private brute – 400 u.m., impozite colectate – 400 u.m., cheltuieli publice –
420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze
P.I.B.

292. Calculaţi toţi indicatorii macroeconomici posibili reieşind din următoarele informaţii:
Produsul global brut – 3000 u.m.
Consumul intermediar - 1400 u.m.
Impozitele nete de produs şi import – 160 u.m.
Amortizarea – 40 u.m.
Rezultatele agenţilor economici naţionali, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altor state –
200 u.m.
Rezultate activităţii realizate pe teritoriul naţional de către agenţii economici străini – 20 u.m.
293. Dispunând de datele din tabel:

Bunuri Anul 1 Anul 2

Cantitatea Preţ Cantitatea Preţ
A 200 10 250 10
B 850 15 90 20
C 100 25 150 25
D 450 10 500 15
E 350 10 400 15
F 250 35 300 40
G 550 45 600 50
Calculaţi:
1. PIB nominal pentru anul curent şi anul de bază.
2. PIB real.
3. Deflatorul PIB.
294. Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate.

Niv.preţ. Niv.PIB
AS AD1 AD2
170 1500 100 50
150 1500 200 150
130 1250 300 250
110 1000 400 350
90 750 500 450
70 500 600 550
50 200 700 650
50 0

1. Delimitaţi pe grafic şi în tabel segmentele curbei ofertei agregate;

2. Pe ce segment se va intersecta AD1 şi AS;
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru;
4. Care va fi noul nivel al preţului şi PIB de echilibru, dacă cererea va varia de la AD 1 la
AD2?
295. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700
u.m., iar înclinaţia marginală spre consum – 0,8. Bazându-vă pe funcţia consumului,
determinaţi cheltuielile destinate consumului. Cum se vor modifica ele în cazul unor
transferuri suplimentare din partea statului – cu 50 u.m.?

296.Funcţia de consum este C = 80 +0,5Y. Completaţi şi comentaţi tabelul.

Venitul Cheltuielile Economiile

disponibil de consum
0
100
200
300
400
500

297.Se cunosc următoarele date referitoare la menaje. Salarii – 1600 u.m.; plăţi de transfer – 300
u.m.; impozite directe – 200 u.m.; cheltuieli de consum – 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor.
298.Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Calculaţi cheltuielile de consum, economiile şi
înclinaţia marginală spre economii:

Venitul Cheltuielile Economiile Înclinaţia

disponibil de consum marginală spre
economii
600
800
1000
1200
1400

299.Într-o economie, funcţia consumului este de forma C = 5 + 0,7Y, iar investiţiile I a=22.
Determinaţi nivelurile consumului şi cererii agregate pentru următoarele valori ale venitului
disponibil. Reprezentaţi graficul cererii agregate.

Yd C Ia AD
80
90
100

300.În tabelul de mai jos se dă:

Proiecte A. B C. D. E. F. G.
Rata profitului,
12 8 7 15 25 11 9
%

Rata dobânzii pentru creditul acordat este de 10%, explicaţi:

1. Care proiect pentru firma dată va fi rentabil şi care nu, de ce?
2. Dacă rata dobânzii se va micşora până la 8%, care proiect va fi rentabil şi care nu?
 3. Dacă rata dobânzii se va majora până a 15%, care proiect va fi rentabil şi care nu?

301. Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este 0,8, care va fi sporul venitului
naţional generat de sporul investiţiilor cu 200 mln.lei.

302. Completaţi tabelul calculând înclinaţia marginală spre consum, înclinaţia marginală spre
economii şi multiplicatorul investiţional:

c’ s’ m
0,7
0,2
10
4/5
1/4
2

303. Dacă, în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate – 4000
mln.u.m., cota impozitară – 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a) 400 mln.u.m.;
b) 550 mln.u.m.;
c) 607,5 mln.u.m.;
d) 650 mln.u.m..
304.Dacă, din venitul de 15 mii u.m., se plăteşte impozit în valoare de 1,5 mii u.m., iar din
venitul de 20 mii u.m. - 2 mii u.m., un asemenea impozit este:
a) proporţional;
b) progresiv;
c) regresiv.

305.Dacă, din venitul de 20 mii u.m., se plăteşte impozit în valoare de 3 mii u.m., iar din venitul
de 30 mii u.m. – 4 mii u.m., un asemenea impozit este:
a) proporţional;
b) progresiv;
c) regresiv.

306.Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m. înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
PIB va creşte cu:
a) 75 mii u.m.;
b) 100 mii u.m.;
c) 175 mii u.m.;
d) 400 mii u.m.
307. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea
monetară totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de Cererea
dobânzii, % monedă pe monetară
motiv totală
speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru.
Determinaţi rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la
530 mlrd.u.m., se reduce până la 450 mlrd.u.m.
308. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional şi de precauţie alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară
este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este arătată în tabel:
i Ls
16 100
14 150
12 200
10 250

a) Să se determine rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal = 2000 mlrd.u.m.;

b) Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă, la nivelul existent al PIB, oferta
monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.?

309.În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitoare la forţa de muncă:

Indicatorul, mii pers. 2001 2002 2003 2004 2005

Forţă de muncă activă 6550 6850 7250 8200 9300
Ocupaţi în câmpul muncii 6250 5900 6800 7500 8300
Şomeri
Rata şomajului , %
Calculaţi:
1. Numărul de şomeri şi rata şomajului;
2. Devierea ratei efective a şomajului faţă de cea naturală, rata naturală fiind de 5%;

310. Problemă. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Rata nominală Rata reală

inflaţiei, a dobânzii, % a dobânzii, %
%
 1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Calculaţi:
1. rata inflaţiei pentru fiecare an(în baza IPC);
2. în ce situaţie avem inflaţie şi desinflaţie;
3. rata reală a dobânzii.

311. Pornind de la formula curbei lui phillips, calculaţi ritmul real al inflaţiei reieşind din
următoarele date: rata reală a şomajului – 3.6%, şomajul natural – 5,4%, ritmul inflaţiei
anticipate – 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj – 0,5.

312. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri – 19650
u.m., importul de bunuri – 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior –
3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini – 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru
turism în alte ţări – 1919 u.m., veniturile ţării din turism – 1750 u.m., transferuri unilaterale
în exterior – 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară – 4174 u.m., intrarea de capital în ţară –
4000 u.m. Utilizând aceste date calculaţi soldul contului curent, soldul contului de capital şi
financiar şi soldul balanţei de plăţi.