PODISUL GETIC

-CARACTERIZARE
COMPLEXA-

Turcescu Elena
Stoian Andrei Irinel
 Cuprins
1. Obiectiv si motivatie
2. Metodologie si surse
3. Caracterizare fizico-geografica
3.1. Pozitie geografica
3.2. Relief
3.3. Clima
3.4. Hidrografie
3.5. Invelis biopedogeografic
4. Caracterizare socio-economica
4.1. Istoricul popularii
4.2. Populatie
4.3. Asezari
4.4. Resurse
4.5. Agricultura
4.6. Industrie
4.7. Transporturi
4.8. Turism
 Obiectiv si motivatie
Motivație:
• Dorința de a ne fundamenta cunoștiințele existente și de a
afla mai multe informații despre Podișul Getic ne-a
determinat să realizăm această prezentare.
• Un alt motiv ar fi vecinătatea localitățiilor natale, față de
Podișul Getic.

Obiective:
• Prezentarea aspectelor fizico-geografice ale Podișului
Getic având în vedere caracteristicile reprezentative:
geneză, morfografie, morfometrie, climă și hidrografie.
• Caracterizarea din punct de vedere socio-economic a
evoluției Podișului Getic surprinzând elementele de interes
(populație, așezări, economie) și corelarea acestora cu
evoluția cadrului natural.
 Metodologie si surse
Metodele folosite sunt:
-metoda de documentare ce a presupus selectarea
datelor de importanță pentru studiul de față din cărțile
de referință, mentionăm printre cei mai importanți
autori care au scris despre Piemontul Getic: Badea, L.,
Bugă, Dr. și colab., Badea, L., Sandu, Maria și colab.,
Ielenicz, M., Săndulache, I. și accesarea unor site-uri
oficiale.
-metoda diacronică(tratarea evolutivă a fenomenelor)
-metoda comparației;
-metoda observației (s-au observat în teren anumite
aspecte legate de Podișul Getic)
-metoda analizei.
 1. Caracterizare fizico-
geografica
3.1. Pozitie geografica
Podisul Getic se intinde intre Dambovita si Dunare,
desfasurandu-se pe cca. 13 950 km ², reprezentand 5,9 % din
teritoriul Romaniei.

Fig.1 Localizarea
Pod Getic in
cadrul Romaniei,
sursa:
http://www.profudegeogra
.eu/harta-romaniei/harta-
romaniei/
3.2. Relief
3.2.1. Geneza si evolutie paleogeografica
-Podişul Getic se desfăşoară peste două unităţi structurale separate de falia
pericarpatică:
a) In nord se află Depresiunea Getică:
-are fundament carpatic dar şi de platformă, alcătuit din şisturi cristaline şi
roci granitice.
b) În sud este Platforma Valahă, cu fundament din şisturi mezometamorfice
străbătute de granite proterozoice, peste care se afla o suprastructură
sedimentară
Pliocen- lacul se retrage spre S, iar râurile carpatice depun conuri aluviale
extinse (pietrișurile de Cândești).
Pleistocen-ridicarea intensă a Carpaților – exondează regiunile vecine;
-inferior/villafranchian- se acumulează și este ridicată o câmpie
piemontană;
Holocen-modelare treptată, unitatea ridicată este fragmentată de la N-S pe
parcursul exondării, luând înfățișarea unui podiș piemontan cu structură
monoclinală.
Fig.2 Geologia Pod. Getic, sursa: http://www.igr.ro/
3.2.2. Aspecte morfometrice si morfografice
-Interfluviile-netede
-au lăţimi ce cresc de la nord (sub 1 km) spre
sud (câţiva kilometri): in N: culmi şi vârfuri rotunjite.
in S: mai puţin înalte, mai slab
fragmentate si
impresionează prin netezime
-Versanţii: abrupţi, concavi, tăiaţi în pietrişuri şi nisipuri
slab cimentate în nord şi în depozite loessoide în sud.
-Înălţimile- cele mai mari se află la contactul cu
Subcarpaţii, dar cresc ca valoare de la vest la est.
- valoarea maxima: 745 m este în Dealul Perilor
din Podişul Cândeşti.
- valorile minime sunt în culoarele văilor
principale (Olt, Jiu, Argeş) şi în sud, la contactul cu câmpia
(sub 200 m).
3.2.3. Tipuri de relief
- Relieful structural:
-detaşarea unor interfluvii asimetrice în sectorul nordic şi a unor platouri
aproape orizontale în sud
- cele mai multe văi se desfăşoară în concordanţă cu sensul înclinării
stratelor;
- individualizarea locală, în sectorul nordic monoclinal, a unor forme de
relief structural (cueste, cueste unghiulare la contactul cu Subcarpaţii sau
pe văi secundare orientate spre est sau vest; văi obsecvente, subsecvente)
- în sud sunt caracteristice formele întâlnite în podişurile tabulare

Fig. 3 Relieful Pod. Getic

3.2.4. Procese si forme geomorfologice
-In nord: se produc alunecări, curgeri noroioase,
torenţialitate şi şiroire. Asocierea lor favorizează
producerea de degradări de teren pe areale extinse
pe versanţi şi la baza acestora.
-În centru şi sud, relieful mult mai aplatizat şi
dezvoltarea largă a podurilor interfluviale fac ca
degradările să fie mai reduse şi doar pe versanţii şi
malurile abrupte.
-Procesele din albie depind de regimul scurgerii,
condiţionat de regimul precipitaţiilor. Cele mai multe
râuri au un regim extrem de fluctuant, ceea ce se
reflectă în dinamica de albie (eroziune, acumulări).
Ca urmare, albiile au o stabilitate redusă.
 3.2.5. Subdiviziuni
La Est:
-Podișul Cândești - între Râul Dâmbovița și Râul Argeș (745m)
-Dealurile Argeșului - între Râul Argeșel și Râul Argeș (772m)
-Podișul Cotmeana - între Râul Argeș și Râul Olt.
La Vest:
-Podișul Oltețului - între Râul Olt și Râul Gilort
-Dealurile Jiului - între Râul Gilort și Râul Jiu
-Podișul Strehaiei - între Râul Jiu și Dunăre.

Fig. 4 Subdiviziuni
Pod. Getic, sursa:
http://www.oocities.org/dmari
oara/sbpodget.htm
 3.3. Clima
3.3.1. Factorii genetici
Clima este temperat continentală specifică regiunilor de
podiş joase şi de câmpie din sudul ţării. Caracteristicile
sale sunt determinate de trei factori:
- o circulaţie extrem de activă din vest şi sud (sud-vest);
doar la est de Olt se simte influenţa, mai ales iarna, a
maselor estice anticiclonale;
- efecte foehnale în extremitatea vestică (încălziri iarna
şi în anotimpurile de tranziţie, toamne lungi, secetoase
şi calde, topiri timpurii ale stratului de zăpadă).
- altitudinea impune o etajare a unor parametri climatici
(îndeosebi cei de natură termică; între regiunile joase,
vecine câmpiei şi cele înalte există o diferenţă de
temperatură de 1...1,50 C).
Fig. 5 Clima Pod. Getic, sursa: http://romania.ici.ro/ro/geografie/pagina.php?id=427
3.3.2. Parametrii climatici (temperatura, precipitatii,
vanturi)
-Temperatura medie anuală: 10 0C (variază între 110 C în
sud-vest şi în jur de 90 în nord-est
-iarna: temperaturi negative, dar moderate (intre -
0,90 si -30 C)
- vara: intre 18,70 si 22,20 C
-Precipitaţiile anuale variază între 500 mm în sud şi
aproape 800 mm în N, NE
- Vanturile -in sectorul vestic: influente foehnale
-in sectorul estic: mase de aer continental-estice
- vântul Austru (aer tropical, cald, dinspre sud-vest),
care înmoaie gerul şi produce fenomene de ceaţă;
 3.4. Hidrografie
Reteaua hidrografica: Arges cu afluentul
Dambovita, Oltul cu afluentul Oltet, Jiul cu afluentii
Motru si Gilort si Vedea cu afluentul Teleorman.

Fig.6
Hidrografia
Pod. Getic,
sursa:
http://www.unibuc.ro
/prof/sandulache_m
_i/
Lacuri: preponderent de origine antropica (pentru
regularizarea scurgerii, irigaţii, alimentarea cu apă
şi hidroenergie).
- benturile (îndeosebi în Podişul Cotmeana),
- şase lacuri de baraj antropic pe Olt,
- patru pe Argeş
Apele subterane: se află la adâncimi diferite, în
depozite de pietriş şi nisip. Cele mai importante
pânze freatice, care sunt folosite în alimentarea
populaţiei se află în terase, luncile înalte şi la baza
pietrişurilor de Cândeşti.
 3.5. Invelisul biopedogeografic
Vegetaţia este reprezentată de paduri de foioase: stejar, cer, gârniţă, stejar pedunculat,
fag si unele specii termofile in vest. La contactul cu Campia Romana este prezenta
silvostepa, cu pâlcuri de padure (stejar pufos si stejar brumăriu)

Fig.7
Vegetati
a Pod.
Getic,
sursa:
http://www.pr
ofudegeogra.
eu/vegetatia-
romaniei/
Fauna
-mamifere: căprioara, mistreţul, lupul, vulpea,
pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele.
-păsări: găinuşa de alun, ciocănitoarea, cucul,
fazanul, prepeliţa, şoimul, bufniţa
-peşti: mreana şi bibanul.
Soluri: aparţin dominant clasei luvisoluri:
luvosoluri (terase), pelisoluri (intre Cotmeana si
Jiu), eutricambosoluri si districambosoluri (pe
versanti).
 4. Caracterizare socio-
economica
4.1. Istoricul popularii
 Podişul Getic constituie o regiune bine populată, în cadrul
său fiind peste 1,1 milioane locuitori (aproape 5% din
populaţia României).
 Se remarcă creştere continuă şi rapidă în secolele XIX–XX.
 Se estimează pentru începutul sec.XIX (harta rusă, 1835)
cca 300.000 locuitori, iar în 1912 peste 854.000 locuitori.
 Această creştere demografică a fost favorizată de stabilirea
definitivă aici a românilor emigranţi din Transilvania, dar şi de
către sporul natural
 La inceputul secolului XX cațiva dintre facorii sociali si istorici
precum războaiele şi încetarea imigrării transilvane au făcut
ca singurul factor care a impus o creştere, pe ansamblu mai
lentă, dar mai accentuată după 1950,
 După 1990 s-au produs câteva procese demografice
semnificative. Pe ansamblul podişului, de la o creştere
nesemnificativă la început s-a ajuns la stagnare şi chiar
regres (mai ales în centrul şi nordul unităţilor geografice).
4.2. Populație
 Densitatea populaţiei înregistrează o valoare
medie de 80 loc/km2
 Mobilitatea: migrarea de la sate spre oraşele din
podiş (Drobeta-Turnu Severin) sau din regiunile
vecine (Târgu Jiu, Craiova, Slatina, Râmnicu
Vâlcea, Piteşti etc.) a populaţiei tinere absorbită în
activităţile
Judet Nr. economice.
de loc. Densitate(loc/km²) Natalitate(‰) Mortalitate(‰) Spor Natural
Arges 646.320 94,7 7,4 11,6 -2,2
Dambovita 537.090 93,2 9,7 12,4 -2,7
Dolj 718.871 97 9,1 14,2 -5,1
Gorj 384.852 68,7 9,4 11,1 -1,7
Mehedinti 303.869 61,6 8,8 14,3 -5,5
Olt 984.674 88 8,5 14,2 -5,7
Valcea 415.181 72 9 12,5 -3,7
4.3.Așezări
 Podisul Getic se remarcă din punct de vedere
al așezărilor umane prin următoarele
aspecte:
 Aşezările rurale concentrează circa 80% din
totalul populaţiei;
 -sunt vechi, cele mai multe fiind datate de la
mijlocul mileniului nostru
 sunt prezente urme ale culturii materiale
uneori încă din antichitate.
 - cele mai numeroase se află în culoarele
văilor (Olt, Jiu, Argeş, Motru, Olteţ, Amaradia
etc.) pe terase, glacisuri, conuri de dejecţie,
iar cele mai puţine pe podurile interfluviale
(apa la adâncime mare, suprafeţe agricole).
  Aşezările urbane sunt 18 în prezent şi
concentrează peste 319.383 de locuitori (2005).
 Orașele importante: Drobeta Turnu-Severin,
Dragasani, Motru, Mioveni, Potcoava, Turceni,
Slatina, Bals, Vanju Mare

Fig.8 Orasele
din Pod. Getic,
sursa:
http://www.unibuc.ro/pr
of/sandulache_m_i/
 Economia
4.4. Resurse
- Lignit (cele mai mari resurse ale tarii)- Baz.
Motru-Rovinari
- Hidrocarburi (petrol si gaze asociate
acestuia)- rafinate la Pitesti
- Solurile- principalul producator de porumb
- Forta apelor- este utilizata in numeroase
hidrocentrale amenajate pe cursurile raurilor
Arges, Olt si Jiu.
- Pietrisuri si nisipuri sunt exploatate din albiile
raurilor
 4.5. Agricultura
 Ramură de tradiţie, ea se practică pe cca 2/3
din suprafaţa podişului (pondere mai mică în
nord şi foarte mare în centru, sud şi în culoarele
văilor principale).
-Cerealele se cultivă pe 4/5 din arabil: în
podişurile Bălăciţei, Olteţului şi Cotmenei
(producţii mari de grâu, porumb, orz şi secară).
- Livezile de pruni, meri au frecvenţă în centru şi
în nordul podişului, iar cele de cireşi, vişini, în
sud.
-Creşterea animalelor se bazează pe păşuni şi
fâneţe în nord (ovine, bovine, caprine) şi pe
culturi furajere, pajişti de luncă în sud (bovine,
ovine, porcine).
 -Viţa de vie ocupă suprafeţe mai mari în Culoarul
Oltului (Podgoria Drăgăşani), în sudul Podişului
Cândeşti (Podgoria Ştefăneşti).

Fig. 9 Podgoria Dragasani, sursa: Fig. 10 Podgoria Stefanesti, sursa:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/renasterea-vinului-princiar-de- http://www.incdbh-stefanesti.ro/istoricnfo.htm
dragasani-902558.html
 4.6. Industria
 Industria energetică se bazează pe petrol,
gaze, cărbune şi apa din lacurile de acumulare.
Sunt prezente rezerve de lignit ce erau
exploatate în sistem de carieră sau mină:
Lupoaia, Ploştina, Roşiuţa, Leurda, Horăşti,
Alunu, Albeni, Berbeşti, Cernişoara

Fig. 11 Exploatare miniera in Pod. Getic, sursa:

http://www.primariamotru.ro/MineritLocal.html
 Energia electrică se obţine
prin termocentralele de la Turceni, Rogojelu şi
Işalniţa şi sistemul de hidrocentrale de pe Olt
(Ioneşti, Prundu, Zăvideni, Drăgăşani, Strejeşti) şi
Argeş (Zigoneni, Merişani, Bascov)

Fig. 12 Termocentrala de la Turceni, sursa:

http://www.einformatii.ro/stire/economie/4/7192/termocentrala-turceni-se-modernizeaza/0/
 • Industria construcţiilor de maşini şi prelucrarea
metalelor este concentrată în :
-Drobeta-Turnu Severin (nave fluviale)
-Mioveni (autoturisme)
-Filiaşi (utilaj electrotehnic şi utilaj pentru industria
lemnului)
-Strehaia (armături metalice).

Fig. 13 Uzina auto Mioveni,

sursa: Sursa:
www.incomemagazine.ro
 • Industria chimică se evidențiază prin
prezenta unui combinat de celuloză şi hârtie la
Drobeta–Turnu Severin, fabrici de cherestea,
parchete la Stâlpeni, Cotmeana,
Filiaşi,interprinderi textile, pe bază de lână,
bumbac, la Drobeta–Turnu Severin, Scorniceşti,
Strehaia, Motru, Drăgăşani etc.

Fig. 14 Combinatul de
celuloza si hartie de la
Drobeta Turnu Severin,
sursa:
http://www.editie.ro/articole/actualitate
/se-amana-repornirea-celrom.html
 Industria alimentară, ce are o
veche tradiţie, are unităţi de
panificaţie, vin, bere, conserve de
carne, legume şi fructe, produse
lactate. Centre mai importante sunt în
Drobeta–Turnu Severin, Drăgăşani,
Scorniceşti, Topoloveni, Strehaia etc.
4.7. Transporturi
 Rețeaua feroviară urmărește culoarele
marilor văi, în lungul cărora se află şi cele
mai multe aşezări:
-Pe Jiu-(Craiova – Drobeta–Turnu Severin)
-Pe Olt (Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea)
-Pe Argeş (din Piteşti spre Câmpulung şi
respectiv spre Curtea de Argeş)
 Reţeaua rutieră este densă, în mare măsură
modernizată după 1965. Se desfăşoară în
lungul văilor cu concentrări spre Jiu, Olt,
Argeş. Există şi câteva artere transversale
(mai importante sunt: de la Drobeta Turnu
Severin spre Motru – Târgu Jiu sau către
Strehaia – Filiaşi, apoi Târgu Cărbuneşti –
Drăgăşani – Piteşti).
 4.8. Turism
Este reprezentat predominant de:
 vestigiile istorice
 numeroase elemente de cultură populară
 peisaje inedite din luncile Oltului, Jiului, Dunării
 lacurile amenajate pe râurile mari (îndeosebi Olt şi Argeş)
 pâlcuri de pădure.
 în municipiul Drobeta-Turnu Severin: Castrul Roman,
Ruinele piciorului podului lui Traian, Cetatea medievală,
edificii remarcabile prin stil artistic.
 Altele: Mânăstirea Strehaia, ctitorie a lui Matei Basarab,
Mânăstirea Gura Motrului (sec. XVI), mânăstirea
Cotmeana, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, parcul
dendrologic Mihăileşti, casa memorială Liviu Rebreanu de
la Valea Mare – Podgoria, numeroase mânăstiri şi biserici
din secolele XVIII – XIX, construcţii ţărăneşti etc.
 Fig. 15 Castrul roman din
Drobeta Turnu Severin,
sursa:
http://turistintaramea.blogspot.ro/2011/04/ca
strul-roman-drobeta-si-podul-lui.html

Fig. 16 Cetatea Medievala,

sursa: http://www.ideal-travel.ro/atractie-
turistica-detalii-cetatea-medievala-a-severinului--
drobeta-turnu-severin-461
 Fig. 17 Manastirea Strehaia,
sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-
manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-
strehaia-68218.html

Fig. 18 Manastirea
Cotmeana, sursa:
http://www.crestinortodox.ro/biserici-
manastiri/manastirea-cotmeana-68028.html
 Fig. 19 Parcul dendrologic Mihailesti,
sursa: http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=37115

Fig. 20 Casa memoriala Liviu

Rebreanu, sursa:
http://www.infopensiuni.ro/cazare-
stefanesti/obiective-turistice-stefanesti/casa-
memoriala-liviu-rebreanu-din-arges_5594
 Concluzii
 Podișul Getic reprezintă o treaptă de relief
ce face legătura între munți și câmpie.
 Aspectul actual a fost condiționat de:
-fenomenele de natură tectonică;
-acumulare;
-modelare: în principal de către agenți externi,
dar și intervenție antropică.
 Bibliografie
• Academia Republicii Socialiste România, 1971,
Piemontul Getic – Studiu de geografie economica,
Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București
• Badea, L., Bugă, Dr. și colab., 1992, Geografia
României- Regiuni Pericarpatice, vol IV, Editura
Academiei Române, București.
• Badea, L., Sandu, Maria și colab., 2010, Unitățile
de relief ale României- Podișurile Pericarpatice,
vol-IV, Editura Ars Docendi, București.
• Ielenicz, M., Săndulache, I., 2008, România
Podișuri și Dealuri, vol III, Editura Universitară,
București.
• Roșu, Al., 1980, Geografia fizică a României,
Editura Didactică și Pedagogică, București.