DETERMINAREA POTENŢIALULUI DE COROZIUNE

Principiul lucrării:
Coroziunea reprezintă distrugerea fizico-chimică, spontană, ireversibilă şi de nedorit
a metalelor şi aliajelor sub acţiunea chimică, electrochimică sau biologică a mediului
înconjurător.
Procesele de coroziune depind de natura metalului şi a mediului coroziv, de condiţiile
de presiune şi temperatură, de condiţiile statice sau dinamice ale mediului coroziv.
Se defineşte drept electrod sistemul electroneutru metal /soluţie de electrolit.
Electrozii pot fi reversibili şi ireversibili. Electrozii reversibili sunt caracterizaţi de reacţii de
echilibru la interfaţa metal/soluţie de electrolit. Când soluţia reprezintă un mediu coroziv,
reacţiile la interfaţa metal/soluţie de electrolit sunt ireversibile. Ca urmare a desfăşurării
simultane a proceselor de ionizare a metalului (procese anodice) şi a depolarizării, a reducerii
agenţilor corozivi din soluţia de electrolit (procese catodice) pe aceeaşi suprafaţă metalică, la
interfaţa metal/mediu coroziv apare spontan o diferenţă de potenţial, numită potenţial de
coroziune.
Procesul global al coroziunii cu depolarizare de hidrogen/oxigen se obţine prin
însumarea algebrică a reacţiilor de ionizare a metalului (oxidare) şi a reacţiei de depolarizare
(reducere) a ionilor sau a moleculelor din mediul coroziv.
Reacţiile chimice în coroziunea cu depolarizare de hidrogen sunt:
În medii acide:
Reacţii generale Exemplu
(-) MM +ze+z -
(-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH +ze z/2 H2
+ -
(+)2H + 2e  H2
+ -
Reacţie de depolarizare
(reducere)
M+ zH+  M+z + z/2 H2 Fe + 2H+ Fe+2 + H2 Reacţie globală

În medii neutre şi alcaline:

Reacţii generale Exemplu
(-) MM+z +ze- (-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH2O+ze-zOH-+z/2H2 (+) 2H2O+2e-2OH-+ H2 Reacţie de reducere
M + zH2O M+z + zOH- + z/2 H2 Fe + 2H2O Fe+2 + 2OH- + H2 Reacţie globală

Reacţiile chimice în coroziunea cu depolarizare de oxigen sunt:

În medii acide: Exemplu
Reacţii generale
(-) MM+z +ze- (-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH++z/4 O2 +ze-  z/2H2O (+) 2H++1/2 O2 +2e-  H2O Reacţie de depolarizare
(reducere)
M+ zH++z/4 O2  M+z +z/2H2O Fe+ 2H++1/2 O2  Fe+2 +2H2O Reacţie globală

În medii neutre şi alcaline: Exemplu

Reacţii generale
(-) MM+z +ze-
(+) z/2 H2O +z/4O2+ze- zOH-
M+z/2 H2O +z/4O2 M(OH)z
(-) Fe Fe+2 + 2e-
(+) H2O +1/2O2+2e- 2OH-
Fe+ H2O +1/2O2 Fe(OH)2
Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
Reacţie de depolarizare
(reducere)
Reacţie globală
 Supratensiunea se defineşte matematic astfel:
   i   i 0 (1)
unde εi - potenţialul electrodului metalic străbătut de un curent electric (curent de descărcare,
curent de electroliză, curent de coroziune);
εi=o - potenţialul de coroziune în circuit deschis, i=0.
În cazul coroziunii electrochimice : εi=εcor şi εi=o =εo1 sau εi=o =εo2
Între potenţialele de electrod (de echilibru) şi potenţialul de coroziune la care se
desfăşoară simultan procesul anodic sau catodic al metalului, există relaţiile:
a   cor  1o (2)
c   cor   o2 (3)
în care:
a - supratensiunea anodică (ηa>0)
c - supratensiunea catodică (ηc<0)
Potenţialul de coroziune şi supratensiunea depind de natura chimică şi starea suprafeţei
metalului, de natura chimică şi pH-ul mediului coroziv.
Scopul lucrării: se va determina potenţialul de coroziune şi se vor calcula
supratensiunea anodică şi catodică pentru Fe, Zn, Al supuse coroziunii în mediu acid (soluţie
H2SO4), în mediu bazic (soluţie NaOH) şi în mediu neutru (soluţie NaCl).
În general, în mediul acid are loc coroziunea cu depolarizare de hidrogen, iar în mediul
neutru şi alcalin are loc coroziunea cu depolarizare de oxigen.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: instrument de masură, cuve cu soluţii, electrozi de fier, zinc, aluminiu
Substanţe: soluţii de acid sulfuric, hidroxid de sodiu şi clorură de sodiu
Modul de lucru:
- se curaţă plăcuţele metalice (electrozii) cu hârtie metalografică înaintea fiecărei
măsurători;
- se alcătuiesc pile galvanice, în care un electrod este metalul introdus în mediul
coroziv, iar celălalt este electrodul de referinţă:
(-) Me/H2SO4//electrod de referinţă (+)
(-) Me/NaOH//electrod de referinţă (+)
(-) Me/NaCl//electrod de referinţă (+)
Ca electrod de referinţă se poate folosi electrodul de Cu/CuSO 4(1N), cu
0
 Cu / CuSO 4  0,34V
- electrodul de referinţă se conectează la bornele voltametrului şi se notează valoarea t.e.m.
indicată de afişajul electronic după două minute, când se consideră că a atins o valoare relativ
constantă.

Fig. 1. 1 – celula electrolitică; 2 – M – Zn, Al sau Fe; 3 – punte electrolitică; 4 – electrod de Cu/CuSO4; 5 -
multimetru
2
 Calcule şi rezultate:
Se calculează potenţialul de coroziune, ştiind că tensiunea electromotoare măsurată este
diferenţa dintre potenţialul catodului şi cel al anodului:
E masurat         ref   cor  0,34   cor
Se cunosc următoarele valori ale potenţialelor standard de electrod:
0  0, 44 V;  0  0, 763V;
Fe 2  / Fe Zn 2  / Zn

0   l , 66 V;  0   0 V , ( mediu acid );  0  0, 401V , ( med

Al 3  / Al H / H2 O 2 / OH 

Se întocmeşte următorul tabel:

Nr. Pilă de coroziune Emăs  cor  o1  o2 a c
(V) (V) (V) (V) (V) (V)
1. (-)Fe/H2SO4//CuSO4/Cu +)
2. (-)Zn/H2SO4//CuSO4/Cu (+)
3. (-)Al/H2SO4//CuSO4/Cu (+)
4. (-) Fe/NaOH//CuSO4/Cu (+)
5. (-)Zn/NaOH//CuSO4/Cu (+)
6. (-)Al/NaOH//CuSO4/Cu (+)
7. (-)Fe/NaCl//CuSO4/Cu (+)
8. (-)Zn/NaCl//CuSO4/Cu (+)
9. (-)Al/NaCl//CuSO4/Cu (+)

Interpretarea rezultatelor: Se vor face observaţii, comparând potenţialul de coroziune în

diferite medii corozive, urmărindu-se dacă cor are valori între o1 şi o2 .

Tema de casă:
1. Să se scrie reacţiile care intervin în procesul de coroziune al următoarelor metale: Ni
(bivalent), Al (trivalent), Sn (tetravalent), atât în mediu acid, cât şi în mediu neutru şi alcalin.
2. În urma coroziunii unui oţel aliat, introdus într-o soluţie de pH 3,5 se degajă un volum de
1mL H2 măsurat în condiţii normale. Să se scrie reacţiile chimice care au loc şi să se calculeze
masa de Fe corodată.
3. În urma coroziunii unei bare de zinc într-o soluţie de NaOH 3N s-au degajat 2,2 mL H 2
(c.n). Să se scrie ecuaţia reacţiei globale de coroziune şi să se calculeze cantitatea de zinc
corodată.( MZn = 64)
4. Reactiile care au loc la coroziunea Al in mediu bazic sunt:
a) Al3+ + 3e Al, b) H+ + 1e1/2H2, c) 2OH- - 2eH2O+ 1/2O2 , d) Al Al3+ + 3e,
e)1/2O2 + H2O + 2e2OH-
5. Calculati suparatensiunile anodice şi catodice ştiind că potenţialul de coroziune al Al este
-1,69V. Scrieţi reacţiile ce au loc la scufundarea Al în mediu neutru şi în mediu acid.
6. Ce cantitate de Fe(OH)2 se obtine în urma coroziunii a 112 g Fe în mediu neutru. Scrieţi
reacţia globală de coroziune (prin însumarea reacţiei anodice cu cea catodică). MFe= 56 g
7. Câte grame de Fe se corodează într-un mediu acid dacă în urma reacţiei se degajă un
volum de 5,6 L H2 în condiţii normale. Scrieţi reacţiile ce au loc la electrozi.