9 octombrie

Fisier Miercuri, 11 octombrie 2017

Ludwig van Beethoven – partea a II-a din Simfonia a VI-a Pastorala (Orchestra Națională Radio, dirijor
Gerd Schaller) M526 II nr.2 10.33 Radio 2016

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
II-a din Simfonia a VI-a Pastorala de Ludwig van Beethoven. Interpretarea a fost semnată de Orchestra
Națională Radio, condusă de Gerd Schaller.

Scenă la pârâu se intitulează această a doua parte din celebra simfonie beethoveniană Pastorala.
Beethoven a fost unul dintrecei trei mari compozitori ai așa numitei școli vieneze, exponent al stilului
muzical clasic, alături de Haydn și Mozart. Însă Beethoven a fost un inovator și un spirit nonconformist,
precum și un vizionar. Să ne uităm la această simfonie a VI-a, Pastorala, pe care poate ați mai ascultat-o
când ați văzut desenul animat Fantasia de la Disney: o simfonie obișnuită clasică are 4 părți; aceasta are
5 părți. O simfonie obișnuită are indicații de tempo ca denumiri ale părților; aceasta are titluri, sugerând
imagini, cum este și Scena la pârâu. Beethoven folosește astfel un concept pe care abia 20 ani mai târziu,
aveau sa-l lanseze compozitorii romantici: programatismul, descrierea prin muzică a unui subiect extra-
muzical.

Câte părți are o simfonie clasică obișnuită:

5 părți

4 părți

Felix Mendelssohn – partea a IV-a din Simfonia a IV-a Italiana (Orchestra de Cameră a Europei, dirijor
Yannick Nezet Seguin)

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
IV-a din Simfonia a IV-a Italiana de Felix Mendelssohn Bartholdy. Simfonia a IV-a Italiana este una dintre
cele mai populare simfonii din repertoriul romantic. Felix Mendelssohn Bartholdy a trăit între anii 1809
și 1847 – este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori germani și un reprezentant de
seamă al romantismului muzical, în general. Simfonia a IV-a Italiana este, așa cum sugerează și numele,
o descriere a Italiei muzicale, așa cum a fost ea văzută de Mendelssohn în timpul unui turneu european
pe care l-a întreprins. Cea mai cunoscută parte este a patra, bazată pe ritmul Saltarello specific muzicii
tradiționale italiene din zona Romei.

Ce dans popular a inspirat partea a IV-a din Simfonia Italiana?

Tarantella

Saltarello
16 octombrie

Claudio Monteverdi – Beatus vir (Ansamblul I Fagiolini, dirijor Robert Hollingworth) Radioman

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost piesa
Beatus vir de Claudio Monteverdi, în interpretarea ansamblului britanic I Fagiolini, condus de Robert
Hollingworth, extras de pe un album apărut în 28 aprilie 2017.

Este un bun prilej pentru a afla mai multe amănunte despre Claudio Monteverdi, unul dintre cei mai
interesanți și importanți compozitori din istoria muzicii, un creator italian care a trăit între anii 1567-
1643, adică în acea perioadă când muzica a trecut de la stilul renascentist la cel baroc. În renaștere,
accentul a căzut pe polifonie, adică cântarea la mai multe voci; în baroc, pe linia melodică acompaniată
de alte voci sau instrumente. În muzica vocală, genul predilect a fost în renaștere motetul; în baroc,
opera. Claudio Monteverdi îmbină în creația sa toate aceste tendințe: a scris multă muzică religioasă
tributară stilului renascentist, așa cum este și acest minunat motet Beatus vir; a scris și opere; de altfel,
în creația lui regăsim cea mai veche operă care încă se cântă și azi – Orfeu, operă a cărei premieră a avut
loc în anul 1607. Claudio Monteverdi este important în istoria muzicii tocmai pentru că în creația sa se
face această importantă trecere de la renaștere la baroc, generic Monteverdi fiind considerat unul
dintre primii compozitori baroci din istoria muzicii.

De ce este important Claudio Monteverdi în istoria muzicii?

În creația sa se face trecerea de la renaștere la baroc

În creația sa se face trecerea baroc la clasicism

Wolfgang Amadeus Mozart – partea a III-a din Concertul KV 622 în La major pentru clarinet și orchestră
(Alessandro Carbonare, Orchestra Mozart, dirijor Claudio Abbado) Radioman

Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a III-a din Concertul
catalog Kochel 622 pentru clarinet și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart, într-o înregistrare
realizată în anul 2013, semnată de clarinetistul Alessandro Carbonare și Orchestra Mozart din Bologna,
dirijor Claudio Abbado.

Concertul pentru clarinet și orchestră de Mozart este una dintre cele mai cunoscute partituri
concertante dedicate clarinetului, scrise în întreaga istorie a muzicii. Este una dintre ultimele lucrări
compuse de Mozart – a fost scris în octombrie 1791 – în 5 decembrie 1791, Mozart avea să se stingă din
viață. Regăsim în acest concert pentru clarinet și orchestră stilul clasic, specific primei școli vieneze în
plenitudinea sa: construcție, formă, sintaxă, sonoritate generală. În plus, trebuie reținut că acest
instrument de suflat din lemn, clarinetul, și-a făcut apariția ca membru al orchestrei simfonice doar
începând cu epoca clasică, iar Mozart însuși auzise pentru prima dată clarinetul în timpul călătoriilor sale
la Mannheim.
Ce tip de instrument este clarinetul?

Instrument de suflat din lemn

Instrument de suflat din alamă

23 octombrie

Fisier Duminică, 15 octombrie

Georges Bizet – Farandole din Suita a II-a Arleziana (Orchestra Română de Tineret, dirijor Cristian
Mandeal) CD M492 I nr.3 3.54 Radio 2016

Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Farandola din Suita a II-a
Arleziana de Georges Bizet, în interpretarea Orchestrei Române de Tineret, conduse de Cristian
Mandeal.

Ce știm despre Georges Bizet? În primul rând, că este autorul unei opere celebre: Carmen. Apoi, că este
un compozitor francez care a trăit între anii 1838 și 1875, într-o epocă în care stilul romantic se afla la
apogeu. Iar cei care merg la concerte cunosc și această farandolă, des oferită ca bis de orchestre. Face
parte dintr-o a doua suită orchestrală extrasă din muzica de scenă compusă pentru piesa Arleziana de
Alphonse Daudet; Farandola este un dans popular zona franceză Provence.

Ce operă celebră a compus Georges Bizet?

Norma

Carmen

Marcel Mihalovici – 5 bagalete op.37 (Luiza Borac – pian) Radioman

Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, au fost 5 bagatele op.27 de Marcel
Mihalovici, în interpretarea pianistei Luiza Borac. Regăsim aceste lucrări pe cel mai nou disc al pianistei
românce, apărut în 2017: Inspirations and dreams, disc ce are în prim plan creația lui George Enescu și a
unor compozitori care i-au fost prieteni sau colegi de generație.

Marcel Mihalovici a fost, într-adevăr, unul dintre apropiații lui George Enescu, un tânăr compozitor
descoperit și încurajat de George Enescu; Marcel Mihalovici a plecat la Paris, în 1919, pentru a studia cu
un celebrul profesor și compozitor al vremii, Vincent d’Indy; a fost asimilat culturii franceze drept unul
dintre cei mai interesanți compozitori ai secolului XX. Stilul său este neoclasic, în cele mai multe dintre
lucrări, așa cum se întâmplă și în cele 5 bagatele op.37; neoclasicismul face referire la modul în care a
fost reinterpretat stilul clasic al secolului al XVIII-lea în parte dintre lucrările scrise în prima jumătate a
secolului XX.
Cine a avut un rol important în afirmarea compozitorului Marcel Mihalovici?

Mihail Jora

George Enescu

30 octombrie

Leo Delibes – Aria clopoteilor din opera Lakme (Aida Garifullina)

Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Aria clopoțeilor din opera
Lakme de Leo Delibes, în interpretarea unei tinere și foarte apreciate soprane a timpurilor noastre –
Aida Garifullina.

Cine a avut ocazia să vadă filmul Florence Foster Jenkins, care a rulat și în cinematografele din România
începând din noiembrie 2016, poate a remarcat secvența în care apare o soprană interpretând pe scena
de la Carnegie Hall din New York o arie foarte dificilă: era tocmai Aida Garifullina în această arie a
clopoțeilor, una dintre cele mai spectaculoase arii de operă dedicate celei mai subțiri voci feminine, cea
de soprană de coloratură. Opera Lakme rămâne cel mai cunoscut opus al compozitorului francez Leo
Delibes; a avut premiera în anul 1883 și s-a bucurat de mare succes încă de la prima reprezentație, atât
datorită atractivității subiectului, acțiunea fiind plasată în decorul exotic al Indiei, cât și datorită muzicii
foarte expresive.

Aria clopoțeilor este compusă pentru

Soprană de coloratură

Mezzosoprană

Fișier Luni, 23 octombrie

Francisco Tarrega – Amintiri din Alhambra (Ana Vidovic- chitară) Uniport DVD-FM-271-3

Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost piesa Amintiri din Alhambra
de Francisco Tarrega, în interpretarea chitaristei Ana Vidovic.

Iată un prilej pentru a descoperi una dintre cele mai cunoscute lucrări pentru chitară clasică din întreaga
istorie a muzicii – această miniatură compusă de spaniolul Francisco Tarrega în anul 1896. Deși chitara
apare printre instrumentele folosite de câțiva compozitori din perioada barocului și clasicismului, abia
odată cu începutul secolului XX, apariția unor interpreți de foarte mare valoare repune chitara clasică
între vedetele podiumului de concerte. Părinte al chitarei clasice este considerat chiar Francisco Tarrega,
compozitor, dar și un mare chitarist; el a trăit între anii 1852 și 1909.
Francisco Tarrega a fost

Compozitor și chitarist

Pianist și compozitor

....................

6 noiembrie

Camille Saint Saens – Aria Dalilei din opera Samson și Dalila (Ruxandra Donose, Orchestra Națională
Radio, dirijor Tiberiu Soare) CD 8783 nr.4 6.32 Radio 2014

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Aria
Dalilei Mon coeur s’ouvre a ta voix din opera Samson și Dalila de Camille Saint Saens, în interpretarea
semnată de mezzosoprana română Ruxandra Donose, acompaniată de Orchestra Națională Radio,
condusă de Tiberiu Soare.

Iată un prilej pentru a asculta una dintre cele mai cunoscute arii din repertoriul dedicat vocii de
mezzosoprană – timbru mai grav, mai gros al vocilor feminine. Și de asemenea, de a asculta una dintre
cele mai cunoscute cântărețe române din prezent, Ruxandra Donose, un nume care apare pe marile
scene internaționale și pe care este bine să-l reținem, pentru că este unul dintre cei mai buni
ambasadori culturali ai României.

Opera Samson și Dalila are la bază, așa cum sugerează și titlul, un subiect biblic. Camille Saint Saens a
scris această operă în anul 1877; este un exemplu tipic pentru opera romantică franceză de secol XIX-
lea.

Timbru de mezzosoprană se referă la o voce feminină

Subțire

groasă

Serghei Rahmaninov – partea a III-a din Concertul nr.2 op.18 în do minor pentru pian și orchestră
(Alexandra Dariescu și Orchestra Națională Radio, dirijor Cristian Măcelaru) Radio 2017

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
III-a din Concertul nr.2 pentru pian și orchestră de Serghei Rahmaninov, în interpretarea semnată de
Alexandra Dariescu și Orchestra Națională Radio, dirijor Cristian Măcelaru. Înregistrarea a fost realizată
la Sala Radio din București în 24 martie 2017, în cadrul concertului aniversar Radio România Muzical – 20
ani de existență.

Alexandra Dariescu și Cristian Măcelaru – iată două nume românești de reținut – muzicieni din aceeași
generație, între 30 și 40 ani, stabiliți de la vârsta adolescenței în străinătate – Alexandra Dariescu în
Marea Britanie, Cristian Măcelaru în Statele Unite ale Americii, și care reprezintă România pe marile
scene ale lumii, la cel mai înalt nivel.

Concertul nr.2 pentru pian și orchestră de Serghei Rahmaninov rămâne una dintre cele mai cunoscute și
iubite lucrări din istoria muzicii: a fost compus între anii 1900 și 1901 și interpretat în premieră chiar cu
Serghei Rahmaninov solist – de altfel, trebuie reținut că Rahmaninov a fost nu doar unul dintre marii
compozitori ruși, ci și unul dintre cei mai importanți pianiști din prima jumătate a secolului XX.

Serghei Rahmaninov a fost

Pianist și compozitor

compozitor

13 noiembrie

Dinu Lipatti – Concertino în stil clasic, partea I (Luiza Borac și Academy of Saint Martin in the Fields,
dirijor Jaime Martin) 4.07 Avie 2012

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost prima
parte din Concertino în stil clasic de Dinu Lipatti, lucrare pentru pian și orchestră interpretată de Luiza
Borac și Academy of Saint Martin in the Fields, dirijor Jaime Martin.

Luiza Borac, pianistă română care locuiește de mult timp în Germania, este una dintre cele mai
cunoscute promotoare la nivel mondial a muzicii lui George Enescu și Dinu Lipatti, aceste două simboluri
pentru cultura muzicală românească. Dinu Lipatti este recunoscut drept unul dintre cei mai mari pianiști
ai secolului XX, nu doar în cultura românească, ci în cea universală. Ca și George Enescu, nașul său de
botez, Dinu Lipatti a fost preocupat nu doar de interpretarea muzicală, ci și de compoziție, iar
Concertino în stil clasic este una dintre cele mai cunoscute lucrări dintre puținele pe care a apucat să le
scrie în scurta lui viață – Dinu Lipatti a trăit între 1917 și 1950 – doar 33 ani. Concertino în stil clasic a
fost compus în anul 1936.

De ce trebuie să reținem numele lui Dinu Lipatti?

A fost unul dintre marii pianiști ai lumii; a fost și compozitor

A fost un compozitor român

Vincenzo Bellini – aria Normei Casta diva din opera Norma (Maria Callas, Corul și Orchestra Teatrului
Scala din Milano, dirijor Tullio Serafin) Emi 1961 5.32
În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost aria
Casta diva din opera Norma de Vincenzo Bellini, în interpretarea legendară lăsată de una dintre marile
soprane ale tuturor timpurilor, Maria Callas, alături de Corul și Orchestra Teatrului Scala din Milano,
dirijor Tullio Serafin.

Această arie a Normei este una dintre cele mai cunoscute din istoria operei și un simbol al operei
romantice italiene de tip belcanto, care caracterizează prima jumătate a secolului al XIX-lea. Trei sunt
compozitorii italieni care reprezintă acest stil belcanto: Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti și Gioachino
Rossini. Să ne reamintim ce înseamnă belcanto – cânt frumos, cu o manieră de cânt virtuoză, ariile din
opera de tip belcanto remarcându-se prin dificultatea tehnică și artistică.

Norma este cea mai cunoscută operă semnată de Vincenzo Bellini – a fost compusă în anul 1831, având
la bază un libret în care regăsim o poveste de dragoste plasată în timpul celților cuceriți de armata
romană.

Care sunt cei trei compozitori reprezentați ai stilului belcanto italian?

Giacomo Puccini, Ruggero Leoncavallo, Pietro Mascagni

Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti, Gioachino Rossini

20 noiembrie

Giovanni Pierluigi da Palestrina – Tu es Petrus (Corul Capelei Sixtine, dirijor Massimo Palombella) DG
2015

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost motetul
Tu es Petrus de Giovanni Pierluigi da Palestrina, în interpretarea Corului Capelei Sixtine, dirijor Massimo
Palombella, o înregistrare din anul 2015.

Corul Capelei Sixtine – da, corul Vaticanului, locul de unde veghează asupra catolicilor din întreaga lume
Papa. Capela Sixtină-una dintre comorile Vaticanului, purtând pe tavan uriașa frescă realizată de
Michelangelo, Geneza și pe unul dintre pereți, Judecata de Apoi a aceluiași Michelangelo, unul dintre cei
mai importanți artiști ai Renașterii italiene, sculptor, pictor, arhitect – tot el a gândit cupola catedralei Sf
Petru din Roma. Așa cum Michelangelo este unul dintre marii reprezentați ai renașterii în arte, Giovanni
Pierluigi da Palestrina este în domeniul muzicii: alături de Orlando di Lasso, este numele cel mai
rezonant pentru Renașterea muzicală italiană, plasată temporal în secolul al XVI-lea, denumit și secolul
de aur al polifoniei vocale.

Care este epoca în care a trăit Giovanni Pierluigi da Palestrina?

Renaștere

Clasicism
Igor Stravinski – Petrușka (World Orchestra for Peace, dirijor Valery Gergiev) CD 6605 CD1 nr.5 9.31 –
Târgul de Shrovetide.

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost un
fragment din Suita Petrușka de Igor Stravinski, în interpretarea World Orchestra for Peace, dirijor Valery
Gergiev.

Să ne imaginăm un decor la Sankt Petersburg, în Rusia anului 1830. În piața mare se desfășoară un târgul
Shrovetide, dinaintea postului Mare al Paștelui. Un teatru de păpuși cu trei marionete în prim plan:
Petrușka, Balerina și Maurul. Magicianul, cu muzica sa, le trezește la viață. Petrușka vrea să atragă
atenția Balerinei, însă Balerina nu are ochi decât pentru Maur. Iată povestea care stă în spatele primului
tablou din muzica baletului Petrușka, pretext pentru compozitorul rus Igor Stravinski de a scrie o muzică
inovatoare, colorată, vie, în care chiar vedem în fața noastră desfășurându-se târgul și povestea celor
trei personaje – baletul Petrușka este una dintre lucrările cele mai importante de Igor Stravinski,
compus între 1910 și 1911, un exemplu și pentru ceea ce înseamnă muzica modernă a secolului XX.

Igor Stravinski a fost

Un compozitor rus romantic

Un compozitor rus modern

27 noiembrie

Enescu – Oedipe scena Sfinxului CD1 nr.12-14 (David Ohanesian – Oedipe, Zenaida Pally – Sfinxul,
Orchestra Operei Naționale din București, dirijor Constantin Silvestri) Radio 1958

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost scena
Sfinxului din opera Oedipe de George Enescu, o înregistrare realizată în anul 1958, atunci când a avut loc
premiera românească a acestei opere, un simbol pentru creația lui George Enescu. Interpreții din cadrul
acestui spectacol ce a avut loc în timpul primei ediții a festivalului George Enescu de la București au fost
atunci baritonul David Ohanesian – Oedipe și mezzosoprana Zenaida Pally – Sfinxul, alături de Orchestra
Operei Naționale din București, dirijor Constantin Silvestri.

În fața Sfinxului, Oedipe este întrebat “Cine este mai puternic decât destinul?”. Și el răspunde: “Omul,
omul este mai puternic decât destinul”, iar Sfinxul moare, eliberându-i astfel pe locuitorii Tebei. Este
unul dintre momentele antologice din istoria operei moderne – Oedipe de George Enescu este
considerată una dintre cele mai importante lucrări din creația enesciană și una dintre operele
fundamentale ale secolului XX. “Am lucrat efectiv la această operă timp de 10 ani” – mărturisea George
Enescu. “În 1932, am scris ultimele măsuri ale operei Oedipe la Tescani. Oedipe îmi ocupa gândurile de
25 ani”. Premiera operei Oedipe a avut loc la Paris în anul 1936.

Când a avut loc premiera românească a operei Oedipe?

1936

1958

Mihail Jora – Poze și pozne (Ilinca Dumitrescu – pian) Radioman 6.15 1965

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost caietul I
din Suita Pozne și pozne de Mihail Jora, în interpretarea pianistei Ilinca Dumitrescu.

Mihail Jora este una dintre figurile cele mai importante de muzicieni români din prima jumătate a
secolului XX: compozitor, dar și profesor, mentor al unei întregi generații de compozitori și interpreți,
printre ei aflându-se, de exemplu, Dinu Lipatti. Mihail Jora a fost de asemenea primul director de
programe muzicale de la Radio România, membru fondator și vicepreședinte al Societății Compozitorilor
Români. Mihail Jora este considerat creatorul baletului românesc și al liedului românesc, însă cu umorul
său specific, a abordat și alte genuri. În 1948, Mihail Jora a compus “Poze și pozne” – o serie de opt
miniaturi pentru pian, numite generic de compozitor “Caiet de pian pentru copiii talentați”. Cele opt
miniaturi au titluri sugestive: La gura sobei, Din amintirile tușei Catinca, Tranca fleanca, Poveste, Trece
oastea lui Papuc, În scrânciob, Pe gânduri, Grivei aleargă după coada lui”. Până în 1971, când s-a stins
din viață, Mihail Jora a mai scris încă două caiete de Poze și pozne.

Cine este Mihail Jora?

Unul dintre cei mai importanți compozitori români din secolul XX

Pianist român de seamă

4 decembrie

Paul Constantinescu – Oratoriul bizantin de Crăciun – Condacul Nașterii Domnului (Corul Madrigal,
dirijor Marin Constantin) Electrecord 1996

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
Condacul Nașterii Domnului din Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, o înregistrare
realizată de Corul Madrigal, condus de dirijorul Marin Constantin.

În așteptarea Crăciunului, este bine să ne amintim de lucrările românești dedicate acestei mari sărbători
a creștinătății. Singurul compozitor român care a creat un oratoriu având în centru sărbătoarea
Crăciunului este Paul Constantinescu, unul dintre marii compozitori români din prima jumătate a
secolului XX. Dacă arhitectura oratorului de Crăciun al lui Paul Constantinescu este preluată din
literatura muzicală vest-europeană, tipul de muzică se sprijină pe melodica de rit ortodox bizantin și
armonia modală – este o îmbinare astfel unică între tradițiile religioase vest și est europene. Oratoriul
bizantin de Crăciun a avut premiera în anul 1947. Anterior Oratoriului bizantin de Crăciun, Paul
Constantinescu a compus și un oratoriu bizantin de Paști, pentru prima dată interpretat în anul 1946.

Câte oratorii bizantine a compus Paul Constantinescu?

1 – oratoriul bizantin de Crăciun

2 – oratoriile bizantine de Paști și de Crăciun

Johann Sebastian Bach – Oratoriul de Crăciun Corul introductiv din pirma parte (Corul de Cameră RIAS,
Academia de Muzică Veche din Berlin, dirijor Rene Jacobs) CD 1 nr.1 7.31 HM 1997

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Corul
introductiv din prima parte a Oratoriului de Crăciun de Johann Sebastian Bach, într-o înregistrare
aparținând Corului de Cameră RIAS, Academiei de Muzică Veche din Berlin, dirijor Rene Jacobs.

Iată una dintre capodoperele stilului baroc: oratoriul de Crăciun de Johann Sebastian Bach, una dintre
cele mai reprezentative lucrări vocal-simfonice din istoria muzicii dedicate Crăciunului.

Johann Sebastian Bach a scris oratoriul de Crăciun în perioada decembrie 1734 – ianuarie 1735, în
perioada când era cantor al Bisericii Sf Toma din Leipzig. Oratoriul conține 6 cantate, destinate a fi
cântate în momentele importante ale sărbătorii Crăciunului din tradiția protestantă: cele 3 zile de
Crăciun,sărbătoarea Circumciziei lui Iisus, Duminica de după Anul Nou, sărbătoarea Epifaniei. Cele 6
cantate conțin povestea pruncului Iisus, de la naștere, la adorarea magilor și fuga în Egipt.
În ce stil a compus Johann Sebastian Bach?

Baroc

Clasic

................................................
15 ianuarie

Tiberiu Olah – Intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia din Suita simfonică Mihai Viteazu (Orchestra
Națională Radio, dirijor Horia Andreescu) 2.45 Radio 2004

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
momentul Intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia din Suita simfonică Mihai Viteazu de Tiberiu Olah, o
înregistrare semnată de Orchestra Națională Radio, condusă de Horia Andreescu.

Probabil acesta este unul dintre cele mai cunoscute momente din muzica românească scrisă în a doua
jumătate a secolului XX; Tiberiu Olah a trăit între anii 1928 și 2002 și este considerat unul dintre cei mai
importanți compozitori români ai vremii sale. Pe lângă lucrări simfonice, Tiberiu Olah a scris și muzică de
scenă și de film; ultima coloană sonoră cinematografică la care a lucrat a fost muzica filmului Mihai
Viteazu din 1971, din care a extras o suită simfonică din care face parte și momentul Intrarea lui Mihai
Viteazu în Alba Iulia. Filmul Mihai Viteazu l-a avut în rolul principal pe regretatul actor Amza Pellea, regia
fiind semnată de Sergiu Nicolaescu. Mihai Viteazu este una dintre cele mai cunoscute pelicule românești
realizate înainte de anul 1989.

Tiberiu Olah este

Unul dintre cei mai importanți compozitori români din prima jumătate a secolului XX

Unul dintre cei mai importanți compozitori români din a doua jumătate a secolului XX

Paul Constantinescu – La mijloc de codru des pe versuri de Mihai Eminescu (Corul Madrigal, dirijor Marin
Constantin) 2.44 CD 7177

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
madrigalul La mijloc de codru des de Paul Constantinescu pe versurile semnate de Mihai Eminescu.
Înregistrarea a fost realizată de Corul Madrigal, condus de Marin Constantin.

În 15 ianuarie este serbată Ziua Culturii Naționale, pentru că 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai
Eminescu, cel care rămâne cel mai important poet din cultura română. Versurile sale au fost sursă de
inspirație pentru numeroși compozitori români; printre ei, și Paul Constantinescu, creator reprezentativ
pentru generația care i-a urmat lui George Enescu. Paul Constantinescu s-a născut în anul 1909 și a murit
în anul 1963. Cele patru madrigale scrise de Paul Constantinescu pe versurile lui Eminescu sunt: Freamăt
de codru, La mijloc de codru des, Peste vârfuri și Stelele-n cer. Așa cum se poate sesiza din audiția
madrigalului La mijloc de codru des, în limbajul lui Paul Constantinescu se contopesc elemente
provenind din muzica tradițională românească, pe tiparul general al construcției muzicii culte din tradiția
vest-europeană.

Câte madrigale fac parte din ciclul semnat de Paul Constantinescu?

Patru
Două

22 ianuarie

Alexandru Flechtenmacher – Uvertura națională Moldova (Orchestra Filarmonicii din Târgu Mureș,
dirijor Szalman Lorant) st 47737 10.00 Radio

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
Uvertura națională Moldova de Alexandru Flechtenmacher, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din
Târgu Mureș, dirijor Szalman Lorant.

Aceasta este una dintre primele lucrări simfonice scrise de un compozitor român: Alexandru
Flechtenmacher s-a născut într-o familie de sași la Iași, în 1823 și s-a stins din viață în 1898 la București.
A fost primul director al Conservatorului bucureștean, între 1864 și 1869; a compus Hora Unirii, devenită
un simbol al Unirii Principatelor Române, în 1859. Alexandru Flechtenmacher este și autorul primei
operete românești, Baba Hârca, jucată în premieră la Iași în 1848.

Ce altă celebră lucrare a mai scris Alexandru Flechtenmacher?

Hora Unirii

Deșteaptă-te, române

Gheorghe Dima – Ziua ninge, noaptea ninge pe versuri de Vasile Alecsandri (Corul Madrigal, dirijor Marin
Constantin) CD 4532 4.37 Electrecord

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost piesa
corală Ziua ninge de Gheorghe Dima, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, în interpretarea Corului
Madrigal, condus de Marin Constantin.

Gheorghe Dima este unul dintre cei mai cunoscuți compozitori români ardeleni, care au activat la finalul
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A trăit între anii 1847 și 1925 – în prezent numele său este
purtat de Academia de Muzică din Cluj, al cărei prim director a fost, începând cu anul 1919. Și
Filarmonica din Brașov, orașul unde s-a născut Gheorghe Dima, îi poartă numele. Majoritatea lucrărilor
sale sunt compuse pentru cor sau voce și pian; unele dintre ele sunt transcripții după folclorul românesc,
altele poartă amprenta unui stil matur romantic, așa cum este și lucrarea Ziua ninge, una dintre cele mai
cunoscute din creația lui Gheorghe Dima.

Gheorghe Dima

Este unul dintre cei mai reprezentativi compozitori ardeleni

Este unul dintre cei mai reprezentativi compozitori din Moldova

12 februarie

Ludwig van Beethoven – partea a III-a din Concertul nr.4 op.58 în Sol major pentru pian și orchestră
(Radu Lupu și Orchestra Filarmonicii din Israel, dirijor Zubin Mehta) 10.02 Decca 1979

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
III-a, Rondo, din Concertul nr.4 op.58 în Sol major pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven,
într-o interpretare semnată de Radu Lupu și Orchestra Filarmonicii din Israel, dirijor Zubin Mehta.

Iată un bun prilej pentru a afla câteva amănunte despre unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați pianiști
români ai tuturor timpurilor, Radu Lupu, care în 30 noiembrie 2017 a împlinit 72 de ani și este stabilit în
străinătate de peste 40 ani. În 1967, pe când avea 22 ani, a cucerit premiul I la Concursul George Enescu,
premiul al doilea revenind atunci unui alt renumit pianist român, Dan Grigore. De la începutul anilor
șaptezeci, Radu Lupu a părăsit România comunistă și a început o strălucitoare carieră pe marile scene
internaționale, fiind recunoscut drept unul dintre interpreți ai muzicii lui Beethoven și Schubert, în
special. Alături de Orchestra Filarmonicii din Israel, condusă de Zubin Mehta, Radu Lupu a înregistrat
toate cele 5 concerte pentru pian și orchestră de Beethoven.

Câte concerte pentru pian și orchestră de scris Ludwig van Beethoven?

Ottorino Respighi – Fontana din Trevi al meriggio din poemul simfonic Fântânile Romei (Orchestra
Filarmonicii din New York, dirijor Giuseppe Sinopoli) 3.42 DG 2017

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost un
moment din poemul simfonic Fântânile Romei de Ottorino Respighi, în interpretarea Orchestrei
Filarmonicii din New York, dirijor Giuseppe Sinopoli. Momentul ales se intitulează Fontana di Trevi la
prânz; acest celebru poem simfonic cuprinde patru secțiuni: Fântâna de la Valle Giulia la răsărit, Fântâna
tritonului dimineața, Fântâna Trevi la amiază și Fântâna de la Villa Medici la apus. Ottorino Respighi, un
compozitor italian care a trăit între anii 1879-1936, recunoscut pentru lucrările sale scrise într-un stil
impresionist, realizează astfel descrieri muzicale pentru cele mai importante fântâni ale Romei – Fântâna
Trevi este probabil cea mai cunoscută, un impresionant monument baroc regăsit în toate materialele
turistice care vorbesc despre bogăția arhitecturală a Romei.

În ce stil a scris Ottorino Respighi?

Romantic

Impresionist
19 februarie

Maurice Ravel – partea a II-a din Cvartetul în Fa major (Cvartetul Giocoso)

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
II-a, Assez vif-Tres rythme din Cvartetul în Fa major de Maurice Ravel, în interpretarea realizată în iunie
2017 de Cvartetul Giocoso, rezident la Viena, dar cu doi violiniști români în componență: Sebastian
Câșleanu și Teofil Todică.

Maurice Ravel este unul dintre cei doi mari reprezentanți ai impresionismului francez – al doilea fiind
Claude Debussy. A trăit între anii 1875 și 1937. Impresionismul muzical își ia denumirea de la stilul
omonim din pictura secolului al XIX-lea: sugestiile și liniile din tablourile lui Monet, Degas sau Renoir își
găsesc în muzică echivalentul în liniile armonice inedite, accentul pus pe atmosferă. Maurice Ravel a
scris unicul său Cvartet de coarde în anul 1903; alte lucrări importante ale compozitorului francez sunt
cele două concerte pentru pian și orchestră, baletul Daphnis și Chloe, Rapsodia Tzigane pentru vioară și
orchestră.

Maurice Ravel a fost

Un compozitor francez romantic

Un compozitor francez impresionist

Gaetano Donizetti – aria Luciei din actul I al operei Lucia di Lammemoor (soprana Adela Zaharia,
Orchestra Română de Tineret, dirijor Cristian Măcelaru)

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost aria
Luciei din actul I al operei Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, în interpretarea sopranei Adela
Zaharia și a Orchestrei Române de Tineret, conduse de Cristian Măcelaru.

Această înregistrare a fost realizată pe 26 noiembrie 2017, într-un concert-eveniment ce a marcat

debutul manifestărilor organizate cu prilejul Centenarului României; concertul a reunit câteva nume
românești care activează pe scene internaționale importante, printre ele, și Adela Zaharia, soprana care
în 2017 a cucerit premiul I la Concursul Operalia organizat de celebrul Placido Domingo. O soprană lirico-
lejeră, Adela Zaharia abordează marile roluri scrise pentru acest tip de voce, printre ele, Lucia di
Lammermoor, capodopera lui Gaetano Donizetti, compozitorul italian romantic care a activat în prima
parte a secolului al XIX-lea, unul dintre cei trei reprezentanți ai belcanto-ului italian: Rossini, Bellini,
Donizetti.

Pentru ce tip de voce este scrisă partitura rolului principal din opera Lucia di Lammermoor?

Soprana lirico-lejeră

Soprană dramatică
26 februarie

Dmitri Șostakovici – partea a doua din Simfonia a V-a (Orchestra Simfonică din Pittsburgh, dirijor
Manfred Honeck) 5.47 Reference Recordings 2017

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
doua din Simfonia a V-a de Dmitri Șostakovici. Înregistrarea ascultată a primit două premii Grammy la
ediția 2018 – premiul pentru cea mai bună interpretare orchestrală și pentru cel mai bun inginer de
sunet. Interpreți au fost Orchestra Simfonică din Pittsburgh, condusă de dirijorul Manfred Honeck.

Premiile Grammy sunt cele mai cunoscute distincții care se acordă în lumea muzicală americană și
probabil cele mai cunoscute la nivel mondial. Se acordă pentru toate genurile muzicale, inclusiv pentru
muzica clasică. După ce a fost nominalizată mai mulți la aceste premii, iată că în 2018, Orchestra
Simfonică din Pittsburgh a reușit performanța de a obține un asemenea premiu pentru Simfonia a V-a de
Dmitri Șostakovici, care este una dintre cele mai cunoscute și mai des cântate dintre simfoniile
compozitorului rus. Dmitri Șostakovici rămâne unul dintre marii compozitori ai secolului XX; exponent al
curentului modern din istoria muzicii, a trăit între anii 1906 și 1975. A scris această simfonie a cincea în
anul 1937, într-o perioadă foarte grea, când regimul lui Stalin instituise teroarea care se făcea simțită și
în rândul artiștilor.

Dmitri Șostakovici este este reprezentantul

Stilul rus modern

Stilul rus romantic

Franz Liszt – Studiul de concert Marșul piticilor (Daniil Trifonov – pian) 2.48 DG 2016

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Studiul
de concert Marșul piticilor de Franz Liszt, în interpretarea pianistului rus de 27 ani Daniil Trifonov.
Această înregistrare este parte din integrala studiilor de Franz Liszt care a primit în 2018 premiul
Grammy pentru cea mai bună interpretare instrumentală la categoria muzică clasică.

Este o bună ocazie de a afla mai multe despre Franz Liszt, una dintre cele mai interesante figuri de
muzicieni din secolul al XIX-lea. A fost pianist și compozitor; un pianist cu o virtuozitate ieșită din comun,
care și-a pus amprenta și asupra partiturilor pe care Liszt le-a scris pentru pian, care și astăzi sunt
adevărate pietre de încercare pentru pianiști. Dacă ar fi să facem o paralelă cu lumea muzicală de astăzi,
Liszt era un supervedetă a secolului al XIX-lea: lumea se înghesuia la concertele sale, prezența sa stârnea
o adevărată isterie. A întreprins turnee în întreaga Europă; a cântat și în Țările Române, pe care le-a
vizitat în turneul ce a avut loc între noiembrie 1846 și ianuarie 1847.
Un adevărat prototip al artistului romantic, Franz Liszt a abordat genuri muzicale specifice stilului
romantic, așa cum este studiul pentru pian, piese care nu urmăreau doar exersarea unei anumite
abilități tehnice a pianistului, ci și care au pus în lumină creativitatea și sensibilitatea compozitorului lor.

Franz Liszt a fost

Compozitor și pianist

compozitor

5 martie

Wolfgang Amadeus Mozart – Aria șampaniei din opera Don Giovanni (Dan Iordăchescu și Orchestra
Națională Radio, dirijor Iosif Conta) 1.19 Radio 1981

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Aria
șampaniei din opera Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart, în interpretarea baritonului Dan
Iordăchescu și a Orchestrei Naționale Radio, dirijor Iosif Conta.

Aceasta este una dintre ariile interpretate de personajul principal al acestei opere – Don Giovanni,
binecunoscutul libertin dintr-o legendă spaniolă transpusă pentru prima dată într-o lucrare literară în
secolul al XVII-lea de Tirso de Molina. Don Giovanni este versiunea italiană a mult mai cunoscutului
nume Don Juan.

Mozart a scris opera Don Giovanni în anul 1787 – este una dintre cele mai cunoscute opere din creația
mozartiană, cât și din întreaga literatură a muzicii, o capodoperă a clasicismului muzical. Jucată pentru
prima dată la Praga – se spune că Mozart a scris uvertura acestei opere doar cu o zi înainte de premieră
– s-a bucurat de mare succes, un succes confirmat până astăzi, Don Giovanni rămânând una dintre cele
mai jucate opere ale tuturor timpurilor. Vă reamintim: uvertura unei opere este momentul orchestral
care se aude în debutul lucrării, pregătind acțiunea de pe scenă și introducând motivele muzicale
principale ale operei.

Ce este o uvertură?

O lucrare orchestrală din debutul unei opere

O arie
Aram Haciaturian – partea a III-a din Concertul în re minor pentru vioară și orchestră (Alexandru
Tomescu și Orchestra Națională Radio, dirijor Tiberiu Soare) Radio 2014

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
fost partea a III-a din Concertul în re minor pentru vioară și orchestră de Aram Haciaturian, în
interpretarea semnată de Alexandru Tomescu și Orchestra Națională Radio, condusă de Tiberiu Soare.

Iată o lucrare compusă în anul 1940 și unul dintre cele mai cunoscute concerte pentru vioară și orchestră
compuse în secolul XX – acest concert semnat de Aram Haciaturian, compozitor armean care a trăit între
anii 1903 și 1978. În special această parte a treia a concertului este considerată drept una dintre cele
mai dificile pagini pentru vioară și orchestră scrise vreodată. Aram Haciaturian este fost cunoscut și
pentru muzicile de balet pe care le-a compus – Gayaneh și mai ales Spartacus bucurându-se de o largă
popularitate.

Aram Haciaturian a fost:

Un compozitor din secolul XIX

Un compozitor de secol XX

12 martie

Serghei Prokofiev – partea a II-a din Concertul nr.2 pentru vioară și orchestră (Frank Peter Zimmermann,
Orchestra Philharmonia din Londra, dirijor Mariss Jansons) EMI 1992

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
II-a din Concertul nr.2 pentru vioară și orchestră de Serghei Prokofiev, cu violonistul german Frank Peter
Zimmermann și Orchestra Philharmonia din Londra, dirijor Mariss Jansons.

O lucrare a cărei premieră a avut loc în anul 1935 – la care Prokofiev a lucrat la Paris, Voronej și Baku și a
cărei primă audiție a fost la Madrid în Spania. Aceasta este una dintre cele mai sensibile pagini lente din
întreaga literatură a secolului XX. Recunoaștem în această muzică și ecouri din muzica celebrului balet
Romeo și Julieta pe care Prokofiev l-a scris tot în anul 1935.

Este de reținut că alături de Șostakovici și Stravinski, Prokofiev rămâne unul dintre marii compozitori ruși
ai secolului XX.

Numiți trei compozitori ruși de secol XX:

Prokofiev, Stravinski, Șostakovici

Ceaikovski, Musorgski, Rimski-Korsakov

Giuseppe Verdi – Marș trimfal din opera Aida (Corul și Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma,
dirijor Carlo Rizzi 8.19 Teldec 1992

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Marșul
triumfal din opera Aida de Giuseppe Verdi, în interpretarea Corului și Orchestrei Academiei Naționale
Santa Cecilia din Roma, dirijor Carlo Rizzi.

Unul dintre cele mai cunoscute momente dintr-o operă de Verdi – acest marș triumfal, cântat în
momentul când armata egipteană biruitoare revine în capitală de la război. Opera Aida a fost scrisă de
Giuseppe Verdi, marele compozitor italian de operă al secolului al XIX-lea, cu un scop precis:
deschiderea Operei din Cairo. Istoria a schimbat planurile pașei din Cairo și ale lui Verdi – Opera din
Cairo s-a deschis într-adevăr în 1869, însă nu cu Aida, ci cu Rigoletto de Verdi, pentru că decorurile și
costumele pentru Aida erau blocate la Paris, datorită războiului franco-prusac. Premiera operei Aida a
avut loc la Cairo în 1871.

Aida are la bază un subiect din Egiptul antic: sclava etiopiană Aida se îndrăgostește de războinicul
egiptean Radames; Aida, fiica regelui etiopian, se vede silită să aleagă între onoare , țară și dragostea
pentru Radames – în mod evident, finalul este trist, cu Radames condamnat la moarte și Aida care alege
să-l urmeze în veșnicie.

Aida este una dintre cele mai cunoscute și des jucate opere verdiene – solicită voci de calibru,
dramatice, și o punere în scenă fastuoasă, care să recreeze palatele Egiptului din vremea sa de glorie, cu
faraoni și piramide.

Opera Aida are plasată acțiunea în

Arabia medievală

Egiptul antic

19 martie

Richard Wagner – Cavalcada walkiriilor (Orchestra Teatrului Metropolitan din New York , dirijor James
Levine) 6.12 2012 DG

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
fost Cavalcada walkiriilor din opera Walkiria de Richard Wagner, cu ansamblul orchestral al Teatrului
Metropolitan din New York, dirijat de James Levine.

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute momente din operele scrise de compozitorul german Richard
Wagner, unul dintre cei mai importanți autori din secolul al XIX-lea. O figură ieșită din comun: Wagner a
a creat în operele sale o adevărată mitologie muzicală – dacă ar fi să ne referim la doar Tetralogia Inelul
nibelungului, care cuprinde operele Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried și Amurgul zeilor. Însă și alte opere
au la bază mitologia popoarelor nordului – Olandezul zburător, Tristan și Isolda. Wagner a conceput și un
teatru special pentru reprezentarea operelor sale – la Bayreuth, acolo unde are loc și astăzi, în fiecare
an, festivalul Richard Wagner, în organizarea moștenitorilor familiei Wagner. În prezent, festivalul de la
Bayreuth este condus de Eva și Katarina Wagner, strănepoatele lui Richard Wagner.

Ce opere cuprinde tetralogia Inelul nibelungului?

Tannhauser, Walkiria, Siegfried, Parsifal

Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried, Amurgul zeilor

Edward Elgar – Salut d’amour (Daniel Hope- vioară, Jacques Ammon – pian, ansamblu din Deutsches
Kammerorchester Berlin, dirijor Jacques Amon) 3.13 DG 2016

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
fost piesa Salut d’amour de Edward Elgar, cu violonistul britanic Daniel Hope în prim plan.

Iată o celebră miniatură compusă de cel mai cunoscut compozitor britanic: Edward Elgar, un creator
romantic care a trăit între anii 1857 și 1934. Ca și Serghei Rahmaninov, deși a trăit o bună parte a vieții
sale în secolul XX, Elgar a ales să scrie într-un limbaj romantic accesibil și foarte iubit de public. Salut
d’amour este o piesă scrisă în anul 1888 – s-a bucurat încă de la început de un mare succes de public și
pe lângă versiunea originală pentru vioară și pian a cunoscut numeroase transcripții și aranjamente.
Alte opusuri foarte cunoscute de Edward Elgar sunt Variațiunile Enigma pentru orchestră, Marșurile de
pompă și circumstanță și Concertul pentru violoncel și orchestră.

Edward Elgar a fost

Un compozitor britanic romantic

Un compozitor baroc

16 aprilie

Ludwig van Beethoven – partea a III-a din Concertul nr.4 op.58 în Sol major pentru pian și orchestră
(Radu Lupu și Orchestra Națională Radio, dirijor Iosif Conta) 10.08 1969

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
fost partea a III-a din Concertul nr.4 op.58 în Sol major pentru pian și orchestră de Ludwig van
Beethoven, într-o interpretare înregistrată în anul 1969 de pianistul Radu Lupu și Orchestra Națională
Radio, dirijor Iosif Consta.

Este una dintre puținele înregistrări realizate de Radu Lupu, considerat unul dintre cei mai importanți
pianiști români în viață, înainte de a părăsi România – ceea ce s-a întâmplat la începutul anilor șaptezeci
ai secolului trecut. Astăzi în vârstă de 72 de ani, Radu Lupu este unul dintre marii pianiști la nivel
mondial, specializat, mai ales, în interpretarea muzicii lui Beethoven și Schubert. Încă din tinerețe era un
expert al muzicii beethoveniene, așa cum ne putem da seama și din audiția Concertului nr.4 de
Beethoven, unul dintre opusurile fundamentale ale literaturii clasice pentru pian. Beethoven a scris în
total 5 concerte pentru pian și orchestră.

Câte concerte a scris Beethoven pentru pian și orchestră?

Georg Friedrich Handel – aria Ombra mai fu din opera Serse (Andreas Scholl, Orchestra of the Age of
Enlightment, dirijor Roger Norrington) 2.57 Decca 1998

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
fost aria Ombra mai fu din opera Serse de Georg Friedrich Handel, în interpretarea contratenorului
Andreas Scholl și a Orchestrei of the Age of Enlightment, dirijor Roger Norrington.

Iată una dintre cele mai cunoscute arii din perioada barocului muzical – interpretată de voci celebre,
preluată în coloane de film, prima lucrare care a fost vreodată difuzată la radio, în anul 1906! Pare ciudat
că opera Serse, din care face parte această celebră arie, nu s-a bucurat de succes la primele
reprezentații: era în anul 1738, Handel, compozitorul ei, locuia la Londra, acolo unde opera a și fost
prezentată în premieră. De-abia în secolul al XIX-lea, aria Ombra mai fu a fost redescoperită de critică și
de public, transformându-se într-unul dintre hituri muzicii pe care o numim, generic, clasică.

Georg Friedrich Handel a fost un compozitor german care a trăit între anii 1685-1759; o lungă perioadă
din viață a activat la Londra, cultura engleză adoptându-l ca reprezentant; alături de Bach, Handel este
unul dintre cei mai reprezentativi compozitori germani din perioada barocă.

Georg Friedrich Handel este reprezentant al stilului

Clasic

Baroc

23 aprilie

Claudio Monteverdi – aria Vi ricorda din opera Orfeu (Anna Caterina Antonacci, Accademia degli Astrusi,
dirijor Federico Ferri) Kaleidos 2011 1.57

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost o arie
din opera Orfeu de Claudio Monteverdi, în interpretarea semnată de soprana Anna Caterina Antonacci,
Accademia degli Astrusi și dirijorul Federico Ferri.

Este un prilej pentru a auzi cum sună o arie din cea mai veche operă care încă se mai cântă astăzi.
Claudio Monteverdi a scris opera Orfeu în anul 1607; prima operă din istoria muzicii este considerată
Dafne de Jacopo Peri, din anul 1598 – însă doar fragmente s-au mai păstrat astăzi din ea.
Prin operele sale, Claudio Monteverdi, un compozitor italian de geniu, pune bazele unui nou stil muzical
– stilul baroc, care va anima viața muzicală europeană timp de 150 ani, până la jumătatea secolului al
XVIII-lea.

În ce an a scris Claudio Monteverdi opera Orfeu?

1607

1707

Christoph Willibald Gluck – Dansul spiritelor binecuvântate din opera Orfeu și Euridice (Daniel Hope-
vioară și Orchestra de Cameră din Zurich) 5.02 Deutsche Grammophon 2018

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Dansul
spiritelor binecuvântate din opera Orfeu și Euridice de Christoph Willibald Gluck.

Așa cum Monteverdi deschide prin operele sale orizonturile unui nou stil muzical, stilul baroc, la
începutul secolului al XVII-lea, Gluck inaugurează prin sa Orfeu și Euridice un nou stil în operă, stilul
clasic. Opera Orfeu și Euridice a fost interpretată în premieră în 1762 și face trecerea de la stilul operei
seria de tip baroc – încărcat și foarte restrictiv, la forma mai suplă și simplă a operei de tip clasic.

Christoph Willibald Gluck a scris în stilul:

Clasic

Baroc

30 aprilie

Iosif Ivanovici – Valsul Valurile Dunării (Orchestra Națională Radio, dirijor Vakhtang Jordania) 7.08 2004

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost valsul
Valurile Dunării de Iosif Ivanovici, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio, dirijor Vakhtang Jordania.

Cu siguranță, este una dintre cele mai cunoscute și des interpretate lucrări din repertoriul românesc:
acest vals care rivalizează altă celebră lucrare, valsul Frumoasa Dunăre albastră de Johann Strauss fiul.
Iosif Ivanovici s-a născut în anul 1845 la Timișoara, a devenit copil de trupă în fanfara regimentului din
Galați, oraș în care a și trăit cea mai mare parte a vieții sale. S-a mutat la București în anul 1901 și a
murit în anul 1902.

Valsul Valurile Dunării este cea mai cunoscută lucrare a sa, însă Iosif Ivanovici a scris în total peste 350
de opusuri, majoritatea, în genurile modă în saloanele secolului al XIX-lea – polci, valsuri, mazurci.

În ce oraș a trăit cea mai mare parte a vieții compozitorul Iosif Ivanovici?

Timișoara

Galați
Alexandru Pașcanu – Chindia (Corul de copii Radio, dirijor Elena Vicică, la pian Ioana Thomasz) 3.18
Radio 1977

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost piesa
Chindia de Alexandru Pașcanu, în interpretarea Corului de copii Radio, condus de Elena Vicică, la pian
Ioana Thomasz.

Iată o piesă scrisă în anul 1971, cu o evidentă inspirație folclorică, una dintre cele mai cunoscute lucrări
din repertoriul coral românesc. Alexandru Pașcanu a fost un compozitor român, dar și un foarte bine
cunoscut profesor de teorie și mai ales, de armonie la Conservatorul bucureștean – generații la rând au
studiat după cursurile sale. Alexandru Pașcanu a trăit între anii 1920 și 1989.

Piesa Chindia a avut ca sursă de inspirație

Folclorul românesc

Muzica vest-europeană

7 mai

Nikolai Rimski Korsakov – partea I din Suita simfonică Șeherezada (Orchestra Națională Radio, dirijor
Cristian Măcelaru) Radio 2012

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea I
din Suita simfonică Șeherezada de Nikolai Rimski Korsakov, momentul intitulat Marea și corabia lui
Sindbad. Ați ascultat o versiune semnată de Orchestra Națională Radio, condusă de dirijorul Cristian
Măcelaru, originar din Timișoara, stabilit astăzi în Statele Unite ale Americii.

Sursa de inspirație a acestei lucrări este evidentă: colecția de povești orientale 1001 de nopți. În muzica
lui Nikolai Rimski Korsakov, una dintre cele mai colorate și inventive din secolul al XIX-lea, întâlnim și
elemente orientale, însă mai ales, marea tradiție a muzicii ruse romantice. Nikolai Rimski Korsakov, care
a trăit între anii 1844 și 1908, este unul dintre compozitorii ruși romantici care au făcut parte din așa
numitul grup al celor 5, care au pus accent pe elementul național în lucrările lor. Ceilalți patru au fost:
Aleksandr Borodin, Cesar Cui, Modest Musorgski și Mili Balakirev. Nikolai Rimski Korsakov este cunoscut
și drept unul dintre cei mai buni orchestratori din istoria muzicii.

Nikolai Rimski Korsakov a fost

Compozitor rus romantic

Compozitor rus baroc

Edvard Grieg – Dansul norvegian op.35 nr.2 (Orchestra Filarmonicii din Kosice, dirijor Richard Edlinger)
Naxos 1988 2.17

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Dansul
norvegian op.35 nr.2 de Edvard Grieg, cu Orchestra Filarmonicii din Kosice, dirijor Richard Edlinger.

Iată o lucrare foarte reprezentativă în contextul culturilor muzicale romantice naționale: în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, lucrările inspirate de folclor, devin o emblemă a spiritului național pentru
compozitorii care le scriu. În acest context a creat și cel mai important compozitor norvegian, Edvard
Grieg, care a trăit între anii 1843 și 1907. Indiferent că fac sau nu trimitere prin titlul lor la muzica
tradițională norvegiană, lucrările lui Edvard Grieg se individualizează tocmai prin preluarea de teme
venite din muzica populară norvegiană. Cu atât mai mult, în acest Dans norvegian pe care tocmai l-ați
ascultat, al doilea dintr-un set de 4, în original pentru pian la 4 mâini, dar mai des cântate în versiunea
pentru orchestră.

Edvard Grieg a fost

Un compozitor norvegian romantic

Un compozitor norvegian modern

14 mai

Franz Liszt – Rapsodia ungară nr.2 în do diez minor (Lang Lang – pian) 8.57 Deutsche Grammophon
2012

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
Rapsodia ungară nr.2 în do diez minor pentru pian de Franz Liszt, în interpretarea pianistului chinez Lang
Lang.

Această muzică este atât de cunoscută: a fost coloană sonoră în desene animate, într-un film cu Mickey
Mouse rămas antologic. Este cu siguranță și una dintre cele mai cunoscute lucrări din creația lui Franz
Liszt, compozitor-simbol pentru creația maghiară și unul dintre cei mai importanți din secolul al XIX-lea.
Franz Liszt, compozitor și pianist virtuoz, este o figură dintre cele mai reprezentative ale romantismului
muzical.

Franz Liszt a fost:

Un compozitor romantic maghiar

Un compozitor clasic austriac

Ludwig van Beethoven – partea a III-a din Simfonia a III-a Eroica (Orchestra Filarmonicii din Berlin, dirijor
Sir Simon Rattle) 31.00-37.00 aprox. Berliner Philharmonilker Recordings 2016
În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost partea a
III-a, Allegro vivace, din Simfonia a III-a, Eroica, de Ludwig van Beethoven, în interpretarea realizată în
anul 2016 de Orchestra Filarmonicii din Berlin, condusă de Sir Simon Rattle.

Una dintre cele mai bune orchestre ale lumii, pentru una dintre cele mai cunoscute simfonii din istoria
muzicii – această simfonie care a fost inspirată de figura lui Napoleon Bonaparte, dar pentru care
Beethoven însuși a retras dedicația inițială facută lui Napoleon, notând în partitură Simfonia Eroică,
compusă în memoria unui om mare. Beethoven a fost dezamăgit de faptul că Napoleon s-a proclamat
împărat al Franței, contrazicând astfel idealurile revoluției franceze.

Noi am ascultat partea a III-a – un Schezo, după tiparul simfoniei clasice. Simfonia a III-a cuprinde însă și
o altă celebră parte, a doua, Marș funebru.

Beethoven a scris Simfonia a III-a inspirat de figura

Lui Napoleon

Lui Ludovic al XVIII-lea

21 mai

Gabriel Faure – Siciliana (Emil Klein – violoncel, Sorin Melinte – pian) 4.04 BMG 1995

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Siciliana
op.78 de Gabriel Faure, într-o înregistrare semnată de violoncelistul Emil Klein și pianistul Sorin Melinte.

Iată un gen a cărui istorie pornește din epoca barocă – siciliana și forma de exprimare pe care o primește
în epoca romantică, în creația unuia dintre cei mai cunoscuți compozitori francezi – Gabriel Faure.

Siciliana este un dans lent ternar, de obicei scris într-o tonalitate minoră. În perioada barocă, apărea în
suitele instrumentale, dar și în stilul unor arii de operă – era folosită pentru a evoca un caracter pastoral
elegiac. Se baza pe o formulă ritmică specifică, pe care o întâlnim și în partitura lui Gabriel Faure, pe care
tocmai am ascultat-o. Siciliana lui Gabriel Faure a fost scrisă în anul 1893, inițial pentru orchestră, însă
astăzi cea mai cunoscută este transcripția realizată de compozitor pentru violoncel și pian.

Siciliana este

O piesă în ritm ternar și tonalitate minoră

O piesă în tonalitate majoră, într-o măsură de 4 pătrimi

Piotr Ilici Ceaikovski – Uvertura 1812 (Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg, Orchestra Militară
din Sankt Petersburg, dirijor Yuri Temirkanov) 16.18 RCA 1990 CD 655

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost
Uvertura 1812 de Piotr Ilici Ceaikovski, în interpretarea semnată de Orchestra Filarmonicii și Orchestra
Militară din Sankt Petersburg, dirijor Yuri Temirkanov.

Sunt sigur că ați auzit salvele de tun din această înregistrare, care dau o notă de autencitate acestei
partituri care descrie războiul victorios purtat de Rusia împotriva armatei lui Napoleon. La o scară mult
mai mică, uvertura 1812 surprinde prin muzică același subiect ca celebrul roman Război și pace de Lev
Tolstoi.

Uvertura 1812 a fost scrisă de Piotr Ilici Ceaikovski în anul 1880 și a fost interpretată în premieră în 1882,
cu ocazia aniversării a 70 ani de la victoria armatei țariste în fața celei a lui Napoleon Bonaparte.

La ce moment istoric face referire uvertura 1812?

Victoria armatei ruse asupra celei franceze conduse de Napoleon, în anul 1812

Înfrângerea suferită de armata rusă în războiul cu armata franceză

28 mai
Carl Maria von Weber – Invitația la dans (Orchestra Philharmonia din Londra, dirijor Herbert von
Karajan) CD 5512 8.34 Emi 1989

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost Invitația
la dans de Carl Maria von Weber, în interpretarea Orchestrei Philharmonia din Londra, condusă de
Herbert von Karajan.

Invitația la dans este o lucrare scrisă de compozitorul german romantic Carl Maria von Weber în anul
1819 – foarte des este interpretată în versiunea orchestrală realizată de Hector Berlioz în anul 1841.

Este o lucrare de importanță deosebită în istoria muzicii: este primul vals de concert, scris nu pentru a fi
o piesă de dans, ci o piesă de concert, care să fie doar ascultată. După Carl Maria von Weber, mulți alți
compozitori au scris valsuri care nu erau destinate dansului – Frederic Chopin, Johannes Brahms sau
Maurice Ravel.

Invitația la dans rămâne una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Carl Maria von Weber,
compozitorul care a deschis calea operei romantice germane.

Invitația la dans este o lucrare scrisă pentru a fi

Dansată

Ascultată

Aram Haciaturian – Dansul săbiilor din baletul Gayaneh (Orhcestra teatrului Mariinski din Sankt
Petersburg, dirijor Valery Gergiev) 2.08 Philips 2004

În cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical, a fost un
celebru moment din baletul Gayaneh de Aram Haciaturian – Dansul săbiilor. A interpretat Orchestra
Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg, dirijor Valery Gergiev.

O muzică foarte sugestivă și colorată, în care sonoritățile muzicii tradiționale armene sunt foarte
prezente – astăzi Gayaneh este cunoscut mai ales datorită suitelor extrase de Aram Haciaturian din
muzica acestui balet. Premiera baletului a avut loc în anul 1942, iar subiectul era unul specific perioadei
staliniste – o poveste care se desfășura într-un colhoz, cu un final, evident, fericit. Pentru cei care nu
știu, colhozul era o cooperativă agricolă de producție din Uniunea Sovietică, echivalentul CAP-ului în
România.

Dacă însă istoria a perimat subiectul acestui balet, muzica lui Aram Haciaturian rămâne foarte vie și
astăzi, reprezentativă pentru cultura muzicală a secolului XX.

O sursă de inspirație pentru muzica baletului Gayaneh a fost folclorul

Armean
Turc